Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gane-Trecute Vieti de Doamne Si Domnite 2

Gane-Trecute Vieti de Doamne Si Domnite 2

Ratings: (0)|Views: 5,624|Likes:
Published by FANEL POPESCU

More info:

Published by: FANEL POPESCU on Jul 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/25/2014

pdf

text

original

 
C. GaneTrecute vieti de Doamne si domnite . II
Ed îngr. de I Maftei
Ch Uni-vcrsitas, 1991 
608 pISBN
5
362
00800
5 (voi II)Volumul 11 ni vâslei lucrdn semnale de C G-sne Trccuie vieti de Doamne si domniteinclude vietile trai le mai aproipc de zilele noastre epoca (ii nano td
iproapetoate Doamnele sin! slraine de ~"aTHil nostru epoca renasterii
femeile ti ieleleDomnilor pimintem Se încheie volumul cu descrierea vietilor nevestelor Im Gheorg'ie Voda Bibescu, care a domnit piua la cunoscutele eveni mente din 1848ce!ectie dupa editia aparuta la Bucuretli IR 1933 tv i) J935 (v 11) 1939 (v ii!)ti cea intocmila de editura Junimea lasi jn 1971 (v i), 1972 tv II), 1973 fv 111) Pe cînd, în occidentul Europei, al paisprezecelea din Ludovicii Frantei se cobora lin pe calea ce duce la sfîrsî-tul tuturor desertaciunilor, în orientul ei, Petru I abiaatunci se arunca în vâltoarea cuceritoarelor lupte, abia atunci, la orizontul pohtic al noului veac, se înalta despotul moscoxit, ca o lunga amenintare pentru viitorul atotputer¬nicului Stambul.De trei veacuri sîapîni ai acestui onent, fui tui Osman aveau, orice s-ar spune, destula pricepere politica pentru a simti ca amenintarea este serioasa sica, de cînd se asezasera ei în Euiopa, se aflau acum întîia data înîata unui adevarat pericol. Victoria tarului la Poltava fusese uncategoric imperativ, dezastrul de la Prut, o întîrnplare numai. Turciipricepusera gravitatea situatiei; trebuiau luate în consecinta masuri grabnice si eficace. Si în primul rînd deci, trebuiau sa se asigure de statul tampon, de Principatele Dunarene, care nu erau otomane, care iaceau puntea între Kremlin si giamia Sfintei Sofia, îndoita îradaie Cantemir-Brîncoveanu avusese darulsa zapaceasca o clipa întelepciunea înaltei Porti, în anti¬camera seraiului batea un vînt de nebunie: sa Saca din hainele tari românesti raiale otomane.Cu încetul, însa. Poarta se cuminti. De ce ar [ace raiale dm aceste tinuturi, care timp de trei \eacun n-au putut îi supuse? Moldova si Muntenia pasalîcun turcesti? Ar însemna mentinerea unui Focar de revolta, acolo unde tocmai aveau turcii mai multane\oic de liniste, ar însemna sa arunce de buna voie aceste populatii în bratele celor împotriva caiora începuse acum lupta pe viata -si pemoarte.Nu, trebuia cautata alta solutie.Si o gasira. Mentinerea unui siat tampon, dar supus, plecat, îmblînzit. Cum? Dar erala mintea omului. Scoa¬terea din conducerea statelor a oamenilor cu radacinile înfipte în pamînt, a oamenilor cu sufletele îndurerate de necazurile neamului si înlocuirea lor cu stranii, dornici de avutri si credinciosista pî ni Io r care Ic procurau Ziua în cate' în mintea nu stiu carui turc, sub domnia sulta-nului Ahmed Han a! treilea, se nascu aceasta idee, fu si ziua de nasterea epocu fanariote în Tari ie Dunarene.Dar acum l reia LM a prudenta, circumspectie si întelep¬ciune în alegerea celoi carorase arendau tarile româ¬nesti. Trebuia, pe de o parte, sa fie acesti oameni întelepti,învatati, nu prea lacom!, pentru a da tarilor o administra¬tie buna de -care sa fiemultumite, iar pe de alta parte, sa fie eî oameni în rare înalta Poarta sa-si poata pune cea mai deplina încredere.Cum s-au priceput turcii sa împlineasca cerintele de mai sus se va vedea din cuprinsul capitolelor urmatoare, din care se va constata ca daca fanariotii aiu fost înma-joritate oameni întelepti si învatati, apoi în privinta lip¬sei de lacomie au cam lasat de dorit, fara sa mai vorbim de netemeinicia încrederii ce pusese Poarta în ei.Pentru noi, românii, veacul acesta de guvernare fa¬nai iota a fost si folositor si daunator, ca toate trebile ome¬nesti, care-si au, ca si lucrurile, partile lor de lumina si de umbra, mai mult dintr-una, mai putin din alta, -dupa locul unde te a
 
sezi pentru a le prhi.Domniile fanariote ne-au fost folositoare din punctul de vedere politic, fiindca, într-o vreme cînd începusera cele doua mari împaratii vecine, Austria si Rusia, sa rîvneasca la posesiunea tarilor noastre, fina diplomatie a grecilor a stiut sa strecoare barca printre stînci fara a o sparge, deoarece interesul lor cerea ca tarile române sa ramîie sub dominatiunea sultanului, de la care capatau ed acele gospodoratecare le aduceau manre si avutie. Certeie anterioare ale boierilor nostri si nemasuiateie lor ambi¬tiuni ar fi putut, dimpotriva, face mai usor ca tarile noastresa devie în scuiia vreme anexe austriace sau moscovite.De asemenea ne-au iost fanariotii folositori din punct de vedere cultural, cacimajoritatea din ei fund oameni cu multa stiinta de carte, au desteptat în sufletulboieri¬lor, prin scoli, prin dascali particulari, prin însesi persoa¬nele lor, interesul pentru o cultura, care, desi straina, era totusi cuitura, ceea ce va înlesni mai tirziu trecerea de la cartea greceasca la cea româneasca.Si mai putem adaoga la aceste foloase aratate, înca acela ca dominatiunea fanariota, fiind de fapt foarte urîta de boierii care nu puteau ierta grecilor sa vie sa-iscoata pe ei din nati intre ei, "alonala cudestul de con maipomenrt 3« care aduse lut demult, l' minte, este atii Voda Alexandru, spu«soarea uni» scopurile lorSutu,inta la cârubeascadezbî-mei cu w---Redesteptarea
- s-a nascut,-; vremun _ ca acestia^ .si strînga aci crut din acest ...,-^^^^:J^'l^ef^^^jf^^-Lhs%^.-iS^^am ^ ' de corupere de neadepravarefara efortul mu^n, moldo veniilnamîndne,pecar a sa"-"recegetdeîn strîngea oerii sl,e elintrebuit j niesneau cusss s,r,ra S»ar ev a 'mii de pericoledespaDomnia soarte,. în ' destula pentru a-si putea duce viitoarele zile ale scaderii1 Fe'lu) cum se purtau acesti fanarioti pentru a-si ajunge scopul aratat de Nicolae Sutu, ni-1 deapana un strain de sufletul turcului, ai grecului si al românului, dar un fin observator al celor vazute si auzite în timpul sederii sale în capitala
 
imperiului otoman. Acesta c colonelul di Ferrieri care scria lui Latanzzi urmatoarele:Toti dragomanii (tîlmacii ambasadelor straine sau ai Portii, din care se recrutau îndeobste Domnii tarilor ro¬mâne,1 n.a.) sînt de clasa cea mai de jos, îsi însusesc însa numstralucite, straine cu totul de ei. Sînt oameni fara moravuri si principii... inculti (fals, n.a.)... aroganti si in¬teresati peste masura... Se înrudesc între ei si-sicomunica unii attora toate secretele ce Ie sînt încredintate... Neamul acesta de oameni nu traieste decît din minciuna si însela¬torie...Menta sa-i vezi cu cîta mîndrie merg, cînd se duc la Poarta în vreo chestiune oarecare,purtînd caciula de ze-belin, si aratîndu-se în mers absorbiti de cele mai adînci gînduri,ca si cum ar fi vorba de mîntuirea împaratiei. Sositi insa la Galata, trec canalul pe cea mai saracacioasa barca, ca sa nu plateasca decît doua parale, cînd cu trei saupatru ar putea face acelasi drum cu cel mai frumoscaic.Aceste personaje marcante, cînd debarca la Stambul, se transforma ca prin minune, înlocul aerului arogant, iau o înfatisare umilita, facînd loc pe strada plina de turci
calcînd adesea chiar în noroi
pîna si ce i ui mai paca¬tos musulman, si închinîndu-si cu cele mai plecate ploconeli.Ajunsi la Poarta în aceasta stare mizerabila, intra tremurînd si se refugiaza într-o camera saracacioasa de lînga apartamentele lui Reiss-Effendi (Ministrul aface¬rilor straine). De aici pe-o scara strimta de !emn, pe care nu se pot urca decît mai multîncovoiefi, ajung într-o odaie îngusta de 7 pe 2 arsîni, unde se aseaza, înghesuiti ca saidelele, pe citeva saltele subtiri de doua degete, sin-gura mobila ce se afla acolo, si ne vorbind decît doar foarte încet, de teama sa nu fie auziti si bruftuiti de slu¬gile ministrului. . La cîte umilinti nu se expun ei pentru a reusi sa trimitape vreunul din servitori pîna la usa a vedea ^daca Reiss-Eflcndi este sau nu binedispus . Daca se^ întîmpla ca acesta sa nu-i primeasca, ce chin pîna gasesc pe un altservitor, care se însarcineaza a comunica lor ie l ministru im ceea ce arc de spus sau sa-t înmînezemonut ce are de dat.Daca, dimpotriva, sint introdusi îniauntru, atunci ur¬meaza un nou sir de umilmti: cu capul plecat pisnâ1 la pa mi'n t, cil mîmile încrucisate pe piept, £ara sa se apro-piede sofaua lui Reiss-Effendi, halind mii de matanii, îl saluta tînînd mîna la frunte, siîn starea sc-la\ieî celei mai josnice i se adreseaza tremurînd de frica.Ministrul raspunde prin monosilabie, iar întrebarea nutine decît cîteva minute.Daca chestiunea ce este de aranjat cere mai mult timp, alunei sînt trimisi sa astepte raspunsu-1 afara, Se înîimpla adesea ca, asteptînd prna în seara, ministrul sa treaca pe Unga ei fara a-i baga în seama, ca pe lî>nga niste servi¬tori.Dragomanul se întoarce apoi, pe acelasi drum, la Perasau aiurea, unde tot ca prin farmec, îsi recapata mîndria si aroganta de ta plecare,îndreptîndu-se cu mare alai, însotit de servitori si de tenîcen, spre locuintele lor»....Si de la locuintele lor, fosni dragomani \ene-au \oie-vozi -în 'taTile noastre.,..Lucrarea de fata întîmpina doua greutati, întîi, aceea de a gasî si de a aduna materialulnecesar pentru a descrie uetile u.nor Doamne si domnite straine, care, jucînd unrol cu totul inexistent în politica si în istoria tarilor române, n-au tlasat, ca atare, urme decît toarte sterse, atît în cro¬nicile cît si în documentele timpului. Cercetatorvremilor apuse este deci nevoit, cînd vorbeste de trecutul fanariot, sa culeagaorice sti>re, cît de neînsemnata, cu privire la aceste femei, si sa bage doar tabloul în rama epocii. A doua greutate este planul unei atare lucrari; caci daca, cum ar fi mai firesc, s-ar adopta "acel cronologic, apoi desele schimbari de domnii, venirea, plecarea, revenirea Doamne¬lor 'fanariote din Constantinopol la noi si înapoi, ar face un labirint în cugetul cititorului, de nui-ar mai putea da de rost. De aceea se pare ca planul adoptat în aceasta lucrare, de-a vorbi despre Doamnele fanariote in 'legatura cu neamurile sotilor lor, este cel care poate da cititorului o icoana 'mai claia asupra unui trecut, care, îns

Activity (1)

You've already reviewed this. Edit your review.
langosa liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
lamasanu cezar liked this
blondul90 liked this
Almayaya added this note
Versiune online iligibila, calitatea scanarii e extrem de proasta, pacat de carte, de timpul pierdut pentru a o scana, si de spatiul pe care-l ocupa pe scribd...
Iulian Suditu liked this
Delia M. Radu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->