Professional Documents
Culture Documents
+
Solutie. a) Dupa separarea necunoscutei si factorizare, ecuatia se scrie:
( ) ( )( ) ( )
2
4 9 4 6 2 3 2 3 2 2 3 m x m m m x m +
In cazurile in care coeficientul lui x este nenul, adica pentru
3
\
2
m
t
' '
R , rezulta solutia unica
( )
( )( )
2 2 3 2
2 3 2 3 2 3
m
x
m m m
+ +
.
Sa consideram acum situatiile in care coeficientul lui x se anuleaza:
i)
3
2
m . Ecuatia devine 0=0, adica identitate. Orice x real este o
solutie a ecuatiei.
ii)
3
2
m . Ecuatia devine 0=-12, propozitie falsa. In acest caz, ecuatia
nu are solutie (multimea solutiilor sale este vida).
Cele trei cazuri distincte prezentate mai sus pot fi sintetizate in
urmatorul tabel:
3
\
2
m
t
' '
R
2
2 3
x
m
+
solutie unica
3
2
m
x R
3
2
m
x
b) Primul aspect care trebuie avut in vedere atunci cand in ecuatie apar
numitori este includerea unor conditii ca acestia sa nu se anuleze. In exemplul
de fata, aceste conditii sunt
2
2 1 0, 4 1 0 x x + si ele conduc la
1
\
2
x
t
' '
R .
Dupa amplificarea primei fractii cu 2 1 x si eliminarea numitorilor, ecuatia
devine ( )( ) ( ) ( ) 1 2 1 3 2 2 1 2 3 1 2 4 m x x m x x m mx m + + + + + +
Daca { \ 0 mR , rezulta
4
2
m
x
m
+
. Nu suntem insa siguri ca aceasta
solutie a ecuatiei ( ) verifica si ecuatia initiala. Trebuie sa ne asiguram ca nu
se anuleaza numitorii din ecuatia initiala. Procedam prin negarea conditiei si
rezolvam pe rand ecuatiile:
4 1
2 8 2 8 0
2 2
m
m m m
m
+
+
4 1
2 8 2 4 8 2
2 2
m
m m m m
m
+
+
Am determinat deci valoarea 2 m , pentru care solutia ecuatiei ( )
nu verifica ecuatia initiala.
Mai ramane de analizat cazul 0 m . Ecuatia ( ) devine 0=4 si este
imposibila. Sintetizand, rezulta tabelul:
{ \ 2, 0 m R
4
2
m
x
m
+
solutie unica
{ 2, 0 m
x
Ex. 2. Sa se rezolve si sa se discute inecuatia 1,
1
x m
m
mx
R . (G.M.B, 1974)
Observatie. Sa reamintim inainte de toate semnul functiei de gradul intai
( ) : , , , , 0 f f x ax b a b a + R R R .
x
b
a
, 0 ax b a + > 0 + + + + + + + +
, 0 ax b a + < + + + + + + + + 0
Solutie. Existenta numitorului impune 1 0 mx . Pentru 0 m , aceasta revine
la
1
\ x
m
' '
R ; pentru 0 m , conditia este 1 0 si se verifica pentru orice x
real. Se trece 1 in membrul stang, aducand la acelasi numitor:
( )( )
( )
1 1 1
1 0 0 0
1 1 1
m x x m x m mx
mx mx mx
+ +
Distingem trei cazuri:
a) daca 1 1 0 m m > + > , inecuatia revine la
1
0
1
x
mx
b) daca 1 1 0 m m < + < , avem
1
0
1
x
mx
c) pentru 1 m , rezulta 0 0 , adevarata oricare ar fi { \ 1 x R
Cazul 0 m il vom considera separat. Sa tratam pe rand cazurile a) si b) (mai
putin situatia in care 0 m ). Se observa ca numaratorul se anuleaza in 1 x ,
iar numitorul in
1
x
m
. Se impune deci ordonarea acestor puncte pe dreapta
reala. Am putea rezolva inecuatia
1
1
m
> (cu ajutorul unui tabel), dar intuitiv
este mai simplu sa observam ca:
i) daca
1
0 0 1 m
m
< < < ;
ii) daca ( )
1
0,1 1 m
m
> ;
iii) daca
1
1 1 m
m
> < ;
iv) daca
1
1 1 m
m
.
Tinand cont de aceste observatii, rezulta urmatoarele cazuri:
a1) ( ) 1, 0 m . Avem de rezolvat inecuatia
1
0
1
x
mx
, iar
1
0 1
m
< < . Se
alcatuieste tabelul:
x
1
m
1
1 x 0 + + + + + + +
1 mx 0 + + + + + + + + + + +
1
1
x
mx
+ + + + | 0 + + + + + + +
Rezulta solutia [ )
1
, 1, x
m
| `
. ,
.
a2) ( ) 0,1 m . Avem de rezolvat aceeasi inecuatie
1
0
1
x
mx
, dar
1
1
m
> .
Se alcatuieste un tabel similar celui de mai sus, rezultand solutia
1
1, x
m
`
,
(atentie la semnul numitorului).
a3) 1 m . Inecuatia revine la
1
0 1 0
1
x
x
x
.
a4) ( ) 1, m . In acest caz,
1
0 1
m
< < . Alcatuind un tabel ca mai sus,
rezulta
1
,1 x
m
| ]
]
. ]
.
In cazul b), avem de rezolvat inecuatia
1
0
1
x
mx
, iar
1
0 1
m
< < . Se
alcatuieste un tabel, obtinand solutia
1
,1 x
m
| ]
]
. ]
.
In fine, a ramas de stabilit ce se intampla cand 0 m . Inecuatia initiala
devine [ ) 1 1, x x .
Pentru a trece in revista toate cazurile (si sunt ceva la numar !),
alcatuim tabelul:
m Solutia inecuatiei
( ) , 1 m 1
,1 x
m
| ]
]
. ]
1 m
{ \ 1 x R
( ) 1, 0 m
[ )
1
, 1, x
m
| `
. ,
0 m
[ ) 1, x
( ) 0,1 m 1
1, x
m
`
,
1 m x
( ) 1, m 1
,1 x
m
| ]
]
. ]
Nu consideram ca un astfel de exercitiu trebuie sa faca parte din setul
de subiecte de bacalaureat. Rezolvarea lui pune foarte bine in evidenta
abilitatea de a distinge intre mai multe posibilitati; de aceea, il consideram util
in pregatirea candidatilor.
Ex. 3. Sa se rezolve:
a) ecuatia 2 2 1 x x x + ;
b) sistemul
5
5 5 9
x y
x y
+
'
+
Solutie. a) Notam cu ( ) u x cantitatea din interiorul modulului mare. Ecuatia se
scrie ( ) ( ) 1 1 u x u x t . Se observa insa ca ( ) u x este suma a doua
module, deci ( ) ( ) 0 1 u x u x . Ecuatia devine deci:
2 2 1 x x x + .
Se expliciteaza modulul interior si rezulta:
2 , daca 0
2
2 3 3 3 , daca 0
x x x x x x
x x
x x x x x x
'
+ <
. Explicitand si
2, daca 2
2 2
2 , daca 2
x x
x x
x x
'
<
, rezulta cazurile:
i) ( )
1
0 3 2 1 4 1 , 0
4
x x x x x < +
ii) [ ) 0, 2 2 1 2 1 x x x x +
iii) [ )
3
2 2 1 2 3 2,
2
x x x x x +
Rezulta ca ecuatia data nu are solutii.
b) Din prima ecuatie, observam ca 5 5 5 5 5 y y y x x + .
Cea de-a doua ecuatie devine:
5 9 x x + . Se expliciteaza modulele, rezultand cazurile:
i) 0 5 9 2 4 2 x x x x x <
ii) [ ) 0, 5 5 9 5 9 x x x x +
iii) 5 5 9 2 14 7 x x x x x + .
Pentru 2 5 7 x y x + ; pentru 7 12 x y . Solutiile sistemului sunt
deci elementele multimii:
( ) ( ) {
2, 7 ; 7,12
Exercitii propuse. Sa se rezolve si sa se discute (acolo unde este cazul)
ecuatiile si inecuatiile urmatoare:
1) ( )
2
2 2 , , m mx a x a m a + R
2)
1
, ,
m
m n
x n x
R
3)
7 6
3, 5 7
0
64
x
x x
4) 3 2 , , ax b x a b + > R
5)
3 2
1
5 3
x
x
>
6)
3 3 1
0,
4
ax x a
a
ax x a
+ +
+
R
7) 3 2 1 1 x x x x x + +
8)
4 10 1
2 5
x x
9)
( )( )
2 6
0
8 5 10 3
x
x x x
10)
2
4
x y
x y
'
+
11) Sa se determine parametrul real m astfel incat ecuatia:
2 5 3
0
1 4 2
m m m
x x x
+
+ +
sa fie echivalenta cu o ecuatie de gradul I. Sa
se rezolve in acest caz ecuatia.
Alte exercitii se pot gasi in diverse culegeri.