Ecuatii de gradul al II-lea. Relatiile lui Viete.

In mod traditional, acest capitol facea parte din programa clasei a VIII-
a. Incepand cu anul scolar 1993-1994, a fost trecut la clasa a IX-a.
Actualizarea corespunzatoare a manualelor s-a produs abia in 1999.
Continutul acestui capitol este urmatorul:
Formula de rezolvare a ecuatiei de gradul al doilea. Rezolvarea
unor cazuri particulare;
Discutia naturii si semnelor radacinilor ecuatiei de gradul al II-lea
cu coeficienti reali;
Relatiile lui Viete si cateva aplicatii: descompunerea trinomului
de gradul al II-lea in factori etc.

Nu prezentam aici formula de rezolvare a ecuatiei de gradul al II-lea si
nici relatiile lui Viete. Vom analiza insa cateva exercitii de mai multe tipuri.
Deocamdata, vom discuta numai despre rezolvarea ecuatiei de gradul al II-lea
in multimea numerelor reale.

Ex. 1. Fie numerele reale
1 2 1 2
, , , p p q q astfel incat ( )
1 2 1 2
2 p p q q + . Sa
se arate ca cel putin una dintre ecuatiile:
2
1 1
2
2 2
0
0
x p x q
x p x q
+ +
+ +
are radacinile reale.

Solutie. Sa presupunem prin absurd ca ambele ecuatii nu au radacini
reale. Inseamna ca discriminantii ambelor ecuatii sunt negativi:
2
1 1 1
2
2 2 2
4 0
4 0
p q
p q
<
<

Rezulta
2 2
1 2
1 2
,
4 4
p p
q q > > . Utilizand relatia specificata in ipoteza si cele
doua inegalitati, deducem ca:
( ) ( )
2 2 2 2
2
1 2 1 2
1 2 1 2 1 2
2 0
2 2
p p p p
q q p p p p
+ +
+ > > < , absurd. Rezulta
ca, cel putin una din ecuatii are radacini reale.

Ex. 2. Sa se rezolve in R ecuatiile:
a)
2
2
48 4
10
3 3
x x
x x
| `
+

. ,

b)
( )( )
2 2
3 2 9 20 72 x x x x + + +

Solutie. a) Se observa ca, notand:

2 2
2 2
2 2
4 16 4 48
2 3 8
3 9 3 3
x x x x
t t t
x x x x
+ +
Ecuatia devine deci
2 2
3 8 10 3 10 8 0 t t t t + + . Aceasta are
radacinile
1 2
4
2,
3
t t .
Trebuie acum sa rezolvam ecuatiile:

2
1,2
4
2 6 12 0 3 21
3
x
x x x
x
t

2
3 4
4 4
4 12 0 2, 6
3 3
x
x x x x
x
.
Multimea solutiilor reale ale ecuatiei date este deci:

{
3 21; 2;6 t
b) Inmultind cele doua trinoame de gradul al II-lea, obtinem o ecuatie de
gradul al IV-lea relativ greu de rezolvat. Ideea este sa descompunem
trinoamele in factori, grupand diferit factorii liniari rezultati. In general, daca
avem o ecuatie de gradul al IV-lea de forma:
( )( ) ( )( ) ( ) x a x b x c x d p + + + +
unde a b c d s + + , aceasta se reduce la rezolvarea a trei ecuatii de
gradul al II-lea.
Intr-adevar, ecuatia ( ) se scrie:

( )( )
2 2
x sx ab x sx cd p + + + +
Se noteaza
2
y x sx + si obtinem rezolventa de gradul al II-lea:
( ) ( ) y ab y cd p + + cu solutiile
1 2
, y y . Ramane apoi sa rezolvam
ecuatiile
2
0, 1, 2
k
x sx y k + .
Sa revenim la ecuatia noastra. Observam ca ( )( )
2
3 2 1 2 x x x x + + + +
si ca ( )( )
2
9 20 4 5 x x x x + . Avem deci:

( )( )( )( ) ( )( )( ) ( )
( )( )
2 2
1 2 4 5 72 2 5 1 4 72
3 10 3 4 72
x x x x x x x x
x x x x
+ + + +


Se noteaza
2
3 y x x si se obtine rezolventa:
( )( )
2
1 2
10 4 72 14 32 0 2, 16 y y y y y y .
Raman de rezolvat ecuatiile de gradul al II-lea:

2
1 2
3 2 0 1, 2 x x x x +

2
3,4
3 73
3 16 0
2
x x x
t

Multimea solutiilor reale ale ecuatiei date este deci:

3 73
1; 2;
2

t

' '




Ex. 3. Daca , , a b c sunt numere intregi impare, sa sa arate ca:

{
2
0 x ax bx c + + Q
Utilizand eventual acest rezultat, sa se determine numarul intreg prim p stiind
ca ecuatia
2
3 0 x x p + admite radacini intregi.

Solutie. Presupunem ca ecuatia
2
0 ax bx c + + ar admite o radacina rationala,
deci de forma ( )
0
, , , 0, , 1
m
x m n n m n
n
Z (conditia ca si m n sa fie prime
intre ele exprima de fapt ideea ca fractia
m
n
sa fie simplificata pana la forma
ireductibila). Inlocuind
0
x in ecuatie si eliminand numitorii, gasim:
( )
2 2
0 am bmn cn + +
Avem urmatoarele posibilitati:
a) par, impar m n . In acest caz, numerele
2
si am bmn sunt pare, iar
2
cn
este impar. Suma celor trei este un numar impar, deci nu poate fi zero.
b) impar, par m n . Caz similar cu cel precedent.
c) , m n ambele impare. In acest caz, toate numerele
2 2
, , am bmn cn sunt
impare. Suma lor este un numar impar, deci nu poate fi zero.
Cu aceasta, am epuizat toate posibilitatile ( si m n nu pot fi ambele pare,
deoarece ar rezulta ( ) , 1 m n ). Rezulta ca ecuatia data nu admite radacini
rationale.

Observatie. Rezultatul ramane valabil pentru orice ecuatie algebrica de
grad par cu coeficientii numere intregi impare.

Sa trecem sa rezolvam si partea a doua (propusa la admitere in Facultatea de
Matematica prin 1982). Pentru ca ecuatia sa poata avea radacini intregi, cel
putin un coeficient trebuie sa fie par si acesta este p . Pe de alta parte,
numarul p este prim, deci nu poate fi par decat daca 2 p t . Incercand pe
rand ambele valori, obtinem 2 p .

Ex. 4. Fie , , a b cR . Sa sa arate ca radacinile ecuatiei:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )( ) 0 x a x b x b x c x c x a + +
sunt reale. Sa se deduca de aici inegalitatea:
( ) ( )
2
2 2 2
3 , , , a b c a b c a b c + + + + R .

Solutie. Putem presupune (fara a restrange generalitatea) ca a b c .
Notam cu ( ) f x membrul stang al ecuatiei date. Se observa ca:
( ) ( )( ) 0 f a a b a c
( ) ( )( ) 0 f b b c b a
( ) ( ) ( ) 0 f c c a c b
Functia f fiind continua pe R, rezulta ca se anuleaza o data pe
intervalul [ ] ; a b si inca o data pe intervalul [ ] ; b c , ceea ce demonstreaza ca
radacinile ecuatiei date sunt reale.
Desfacem ecuatia sub forma:
( ) ( )
2
3 2 0 x a b c x ab bc ca + + + + + si scriem conditia:

( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2 2 2
2 2 2
2 2 2
2 2 2 2 2 2
2
2 2 2
0 3 0
2 3 0
2
2 2 2 2 2 2
3 3 3 2 2 2
3
a b c ab bc ca
a b c ab bc ca ab bc ca
a b c ab bc ca
a b c ab bc ca
a b c a b c ab bc ca
a b c a b c
+ + + +
+ + + + + + +
+ + + +
+ + + +
+ + + + + + +
+ + + +


Ex. 5. Fie ecuatia
2
0 x px q + cu radacinile
1 2
, x x . Sa se exprime in functie
de p si q :
a)
2 2 3 3 4 4
1 2 1 2 1 2
; ; x x x x x x + + +
b)
2 2
1 2 1 2
1 1 1 1
;
x x x x
+ +
c)
1 2
x x + (in ipoteza ca
1 2
0, 0 x x ).

Solutie. Conform relatiilor lui Viete, avem
1 2
1 2
x x p
x x q
+
'

a) Folosim relatiile:
( ) ( )
2 2
2 2 2 2 2
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
2 2 2 x x x x x x x x x x x x p q + + + + +
( ) ( ) ( ) ( )
3 3
3 3 3 3 3
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
3 3 3 x x x x x x x x x x x x x x x x p pq + + + + + + +

( ) ( )
( )
2 2
2 2 4 4 2 2 4 4 2 2 2 2
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
2
2 2 4 2 2
2 2
2 2 4 2
x x x x x x x x x x x x
p q q p p q q
+ + + + +
+

b) Avem:
( )
1 2
1 2 1 2
1 1
0
x x p
q
x x x x q
+
+
2 2 2
1 2
2 2 2 2 2
1 2 1 2
1 1 2 x x p q
x x x x q
+
+

c)
( )
2
1 2 1 2 1 2 1 2
2 2 2 x x x x x x p q x x p q + + + + + +

Ex. 6. Fie
1 2
, x x radacinile ecuatiei
2
3 4 0 x x + . Sa se calculeze:

2 2
1 1 2 2
2 2
1 1 2 2
4 5 4 5
6 10 6 10
x x x x
E
x x x x
+ +
+
+ +


Solutie. Se observa ca radacinile ecuatiei date nu sunt reale. Determinarea
lor (ca numere complexe) urmata de introducerea in expresie ar conduce la
calcule greu de finalizat. Ideea de rezolvare este:
a) sa tinem cont ca
1 2
, x x sunt radacinile ecuatiei date, adica
2
3 4 0, 1, 2
k k
x x k + . Rezulta:
2 2
2 2
4 5 3 4 1 1
6 10 3 4 3 6 6 3
k k k k k k
k k k k k k
x x x x x x
x x x x x x
+ + +
+ + +


b) Expresia devine
( ) ( )
1 2 1 2
1 2 1 2
1 1 1 1 1
3 2 3 2 3 2 2
x x x x
E
x x x x
| `
+ +


. ,

In paranteza, se efectueaza aducerea la acelasi numitor si se
finalizeaza calculele, tinand cont ca
1 2
1 2
3
4
x x
x x
+
'

(relatiile Viete).
Rezulta:

( )
( )
1 2 1 2
1 2 1 2
4 3 2 1 1 3 1
3 4 2 3 2 2
x x x x
E
x x x x
+ +

+ +


Ex. 7. Se da ecuatia ( )
2
2 2 10 0, mx m x m m R
a) Pentru ce valori reale ale lui m, ecuatia are radacini de semn
contrar ?
b) Sa se determine o relatie independenta de mintre radacinile
ecuatiei. Cu ajutorul acesteia, sa se determine valorile radacinilor
egale.

Solutie. a) Se pun conditiile:
1 2
0
0 P x x

'
<

Rezulta sistemul:

( ) ( )
( ] [ )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2 6 4 0 2 10 0
10
10
0
0
; 2 1;
; 10 0;
; 10 0;
m m m m m
m
m
m
m
m
m
m

+ + + +


' ' +
+
>
<

'

b) Conform relatiilor lui Viete, avem:

1 2
1 2
2 4
10
m
S x x
m
m
P x x
m

+

'
+

Intre aceste doua relatii, trebuie eliminat m. Pentru aceasta, scriem:

4 4 20
2 2 5 10 5
10 10 20
1 1 2 2 2
10 5 2 2 2 5 12 0
S S S
m m m
P P P
m m m
S P P S





' ' '




+

Aceasta este relatia cautata. Pentru determinarea radacinilor egale,
inlocuim
1
1 2
2
1
2 S x
x x
P x


'

in relatie. Rezulta:
1 2 2 2
1 1 1 1
1 2
2 SAU
2 10 12 0 5 6 0
3
x x
x x x x
x x

+ +
'

Intrucat exercitiul nu cere si valorile lui m pentru care ecuatia are
radacini egale, nu ne obosim sa le determinam.

Observatie. Multe exercitii cer discutia naturii si semnelor radacinilor
ecuatiilor de gradul al doilea (bineinteles, fara a rezolva ecuatiile). Nu vom
include in acest material exercitii de acest tip, dar prezentam tabelul care le
faciliteaza rezolvarea.


1 2
S x x +
1 2
P x x

Discutie
+ + +
1 2 1 2
0, 0, x x x x > >
+ + 0
1 2
0, 0 x x >
+ + -
1 2 2 1
0, 0, x x x x < > >
+ 0 +
Imposibil (
2
2 1 1
0 0 S x x P x )
+ 0 0 Imposibil (daca
1 2
0 0 x x )
+ 0 -
1 2 2 1
0, 0, x x x x < >
+ - +
1 2 1 2
0, 0, x x x x < <
+ - 0
1 2
0, 0 x x <
+ - -
1 2 2 1
0, 0, x x x x < > <
0 + +
1 2
0 x x >
0 0 0
1 2
0 x x
0 - +
1 2
0 x x <
- orice orice

Am eliminat din tabel alte cazuri imposibile atunci cand
1 2
0 x x .

Important. Nu trebuie uitat, atunci cand se efectueaza o discutie completa a
unei ecuatii care depinde de parametri, cazul in care ecuatia degenereaza
intr-o ecuatie de grad inferior. Bunaoara, ecuatia
( )
2
2 2 10 0, mx m x m m R de la ex. 7 devine 4 10 0 x cu solutia unica
5
2
x pentru 0 m .

Ex. 8. a) Sa se formeze ecuatia de gradul al II-lea ale carei radacini
1 2
, x x
verifica relatiile:

( )
( )( )
1 2 1 2
1 2
4 5 4 0
1
1 1 , 1
1
x x x x
x x a
a
+ +

'

+

b) Sa se determine a astfel incat
2 2
1 2
11 x x +

Solutie. a) Notam
1 2 1 2
, S x x P x x + si sistemul de relatii date se scrie:

( )
4 5 4 0 4 5 4
1 5
1 5 5 5
1 1
P S P S
a
P S P S
a a
+

' '
+ +

+ +

Dupa adunarea ecuatiilor, rezulta
5 4 1
4 1
1 1 1
4
1
a a
P S P
a a a
S
a

+
+ + +

+

Ecuatia cautata este
( )
2 2
2
4 4
0 0
1 1
1 4 4 0
a
x Sx P x x
a a
a x x a

+ +
+ +
+ +

b) Conform exercitiului 5, avem:

( )
( ) ( )
( )
2 2 2
1 2 2 2
16 2 8 1 16 8 2
2
1
1 1
a a a
x x S P
a
a a
+ +
+
+
+ +

Relatia data devine:

2 2 2
1 2
16 2 6 8 11 22 11 9 28 3 0
1
3,
9
a a a a a a
a a
+ + + + +



Ex. 9. a) Sa se determine mRastfel incat ecuatiile
( ) ( )
2 2
2 3 2 12 0 si 4 9 2 36 0 x m x x m x + + +
sa admita o radacina comuna.
b) Sa se determine numerele intregi , p q astfel incat ecuatiile:
( ) ( )
2
1 2 1 2 0 p x p x + + + si
( )
2
2 4 2 0 x q x q + + +
sa fie echivalente (adica sa admita aceleasi radacini).

Solutie. a) Cand se cere ca doua ecuatii de gradul al II-lea sa admita o
singura radacina comuna, se procedeaza astfel:
- se noteaza radacina comuna cu
0
x si se scrie ca verifica ambele
ecuatii;
- se elimina
2
0
x intre cele doua ecuatii, determinand expresia lui
0
x ;
- se inlocuieste
0
x intr-una dintre ecuatii pentru a determina
parametrul implicat.
In cazul nostru, avem:
( ) ( )
( )
( )
( )
2 2
0 0 0 0
2 2
0 0 0 0
2 3 2 12 0 2 4 6 4 24 0
4 9 2 36 0 4 9 2 36 0
x m x x m x
x m x x m x
+ + + +

' '
+ +



Dupa adunarea ecuatiilor, rezulta ( )
0
3 6 12 m x . Daca 2 m , obtinem
0=12, care este o propozitie falsa. In concluzie
0
4
2 si
2
m x
m

. Se
inlocuieste aceasta valoare in prima ecuatie:
( )
( )
( )( ) ( )
2
2
2 2
4 3 2
32
12 0 32 4 3 2 2 12 2 0
2
2
32 12 16 16 12 48 48 0 32 96 3
m
m m m
m
m
m m m m m m
+
+ + +

+ + + +

Pentru 3 m , radacina comuna este
0
4 x . Este recomandat sa
efectuati verificarea prin rezolvarea efectiva a celor doua ecuatii.
b) Altfel stau lucrurile cu cazul ecuatiilor echivalente. Pentru ca doua
ecuatii:
2
2
0
0
ax bx c
a x b x c
+ +
+ +
sa fie echivalente, coeficientii lor trebuie sa fie
proportionali:
a b c
a b c


.
In cazul nostru, rezulta:
1 2 1 2
2 4 2
p p
q q
+ +

+

Avem deci:
2
1 1
1
2
2 1 1
2 1 1
2
2
4
4
1
p q
p
q
p p
p
q q
p

+ + ' '
+


+

Lucrand ceva la a doua ecuatie, se obtine o identitate. Asadar, singura
relatie ramasa intre cei doi parametri este
2
1
q
p

+
. Cum , p qZ, rezulta ca
( ) ( ) { { 1 2 1 1; 2 3; 2; 0;1 p p p + + t t
Calculam valorile corespunzatoare pentru q si scriem multimea
perechilor ( ) ; p q ce verifica proprietatea din enunt:
( ) ( ) ( ) ( ) {
3;1 ; 2; 2 ; 0; 2 ; 1; 1
Observatie. Nu am pus conditia 0 , nicaieri nefiind specificat ca
ecuatiile trebuie sa aiba radacinile reale si identice.

Ex. 10. Sa se rezolve ecuatia cu coeficienti reali
2
0 Px x S + , unde , , S P
sunt respectiv discriminantul ecuatiei, suma si produsul radacinilor.

Solutie. Scriem sistemul relatiilor Viete si expresia discriminantului:

1 2
3
2
1 2
3 6 3
2
4
4
S x x
P
PS P
S
P x x S P
P
P P P
PS

+

' '

Din ultima ecuatie rezulta
6 3 3 3 3
5 5 5, 25, 5 P P P P S . Se pot
calcula cu usurinta radacinile:

1,2
3
5 5
2 2 5
x
P
t t

Am exclus cazul 0 P care ar fi condus la o ecuatie degenerata.

Exercitii propuse.
1) Sa se rezolve in R ecuatiile:
a)
( ) ( )
( ) ( )
3 3
2 2
3 4
7
3 4
x x
x x
+ +

+ +

b) ( )( )( ) 1 2 3 24 x x x x + + +
c) ( )
2 2
1 ,
1 1
x x
m m m
x x
| ` | `
+

+
. , . ,
R Discutie.
2) Sa se determine valorile parametrului real mastfel incat ecuatia
( ) ( ) ( ) 1 2 3 x x x x m sa aiba toate radacinile reale.
3) Sa se arate ca daca ecuatiile

2 2
0 si 0, , , , x ax b x cx d a b c d + + + + Z
au o radacina irationala comuna, atunci si a c b d .
4) Se da ecuatia ( ) ( )
2 2
1 6 6 0, m x m m x m m + + + + Z
a) Sa se determine valorile lui mpentru care ecuatia are
ambele radacini intregi si pozitive. In acest caz, sa se rezolve
ecuatia.
b) Sa se determine valorile lui mastfel incat
2 2
1 2
1 1 7
18
m
x x
+
+
5) Sa se determine mRastfel incat intre radacinile ecuatiilor
urmatoare sa existe relatia scrisa in dreptul fiecareia:
a) ( )
2
1 2
1 2 5 0 2 m x mx x x + + +
b)
2 2 2 2
1 2
7
3 0
4
x mx m x x + +
c) ( )
2
1 2 1 2
14 1 2 1 0 3 2 m x mx x x x x +
6) Se da ecuatia ( )
2
2 1 5 2 0 x m x m + + + cu radacinile
1 2
, x x . Sa se
formeze ecuatia de gradul al II-lea in y avand radacinile:
a)
1 2 2 1
1 2
2 1 2 1 1 2
;
x x x x
y y
x x x x x x
+ +
+ +

b)
3 3
1 1 2 2
2 1
1 1
; y x y x
x x
+ +
7) Se da ecuatia ( )
2
1 2 5 0, m x mx m m + + R
a) Sa se determine valorile lui mpentru care ecuatia admite
radacini reale;
b) Sa se gasesaca o relatie independenta de mintre radacinile
ecuatiei.
8) Daca ecuatiile ( )
2 2
0 si 0 x mx n x m n x mn + + + au o radacina
comuna, sa se arate ca 1 m n + , iar radacina comuna este n .
9) Fie , x y Rastfel incat
3 3 5 5
x y x y x y a + + + . Sa se determine
multimea valorilor pe care le poate lua a .
10) Sa se determine mRastfel incat multimea:
{ {
2 2
4 0 2 2 0 x x mx x x x m + + R R
sa aiba exact doua elemente.

Alte exercitii pot fi gasite in diverse culegeri. Recomandam:
a) Nita-Nastasescu-Bradndiburu-Joita;
b) Pirsan-Lazanu;
c) Stamate-Stoian (numar mare de exercitii);
d) Chiriac-Chiriac etc.