Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Untitled

Untitled

Ratings: (0)|Views: 464 |Likes:
Published by mihaigrecu2626342

More info:

Published by: mihaigrecu2626342 on Jul 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/05/2014

pdf

text

original

 
Colorado kidDe acelaşi autor, la Editura Nemira, au apărut:Apocalipsa Cimitirul animalelor Christine Oraşul bântuit Misery Carrie ShiningSTEPHEN EDWIN KING (n. 1947) este licenţiat în limba engleză la Universitatea Mâine dinOrono şi a debutat în 1974 cu romanul Carrie. După aproape treizeci de ani în care a pu¬blicat în principal romane horror foarte populare (Christine, Apocalipsa, Oraşul bântuitetc.), el a primit medalia National Book Foundation pentru „Aport deosebit în literatura ame¬ricană" şi Lifetime Achievement Awards din partea National Books Awards. Aproape toate romanele lui au fost ecranizate şi King acordă permisiunea studenţilor la regie să filmeze adaptări ale povestirilor sale pentru suma simbolică de un dolar. în acelaşi timp, s-a estimat că venitul lui anual este de patruzeci de milioane de dolari.Ca o ironie a sorţii, el a de¬clarat că detestă sărbătoarea de Halloween. La Editura Nemivor apărea în curând ultimele sale romane: Mobilul şi Povestea lui Lisey.STEPHENKINGcolorado kidTraducere din limba engleză GABRIEL STOIANISBN (10) 973-569-871-4 ISBN (13) 978-973-569-871-3nemiraCoperta colecţiei: Dana MOROIU. Corneliu ALEXANDRESCUDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KING, STEPHENColorado Kid / Stephen King; trad.: Gabriel Stoian Bucureşti, Nemira & Co, 2006 ISBN (10) 973-569-871-4 ISBN (13) 978-973-569-871-3I. Stoian, Gabriel (trad.)821.111(73)-31=135.1Stephen King COLORADO KID O 2005 by Stephen King O Editura Nemira & Co, 2006Redactor: Ana ANTONESCU Tehnoredactor: Emanuel BOTEZATUTiparul executat de Alföldi Nyomda Rt.Note:1 Pornind de la o carte în care personajul principal era hoţ profe¬sionist şi spărgător deci, autorul (1914-1987) a creat o serie de romane în care s-a folosit de experienţaunor criminali reali aflaţi în închisoare, reuşind o descriere realistă a lumii crimei, acorupţiei din rândul poliţiei şi a ipocriziei societăţii americane (n. tr.).Orice reproducere, totală sau parţială, a acestei lucrări, fără acordul scris al editorulueste strict interzisă şi se pedepseşte conform Legii dreptului de autor. 1După ce s-a lămurit că nu avea să afle nimic intere¬sant de la cei doi bătrâni care alcătut personalul de la The Weekly Islander, jurnalistul care scria articole de fondla ziarul Globe din Boston a aruncat o privire la ceas şi a băgat de seamă că, dacă se grăa, încă putea prinde bacul de 13.30 către continent. Le-a mulţumit amândurora pentru amabilitate, a lăsat nişte bani pe masă, punând solniţa deasupra lor ca să nu-i ia briza care bdestul de tare înspre ţărm şi a coborât vioi treptele de piatră ce duceau de la Restauranl Grey Gull până în Bay Street şi la orăşelul de dedesubt. în afara celor câteva ocheade ae nepăsător în decolteul tinerei care stătuse între cei doi bătrâni, nu remarcase nimic deit la ea.După ce ziaristul a plecat, Vince Teague a întins mâna peste masă şi a tras banii de sub solniţă - două bancnote de cincizeci. Cu o expresie de mulţumire neascunsă, le-a vârât întrzunar cu clapă al jachetei din tweed, ve¬che dar încă bună de purtat.-Ce faci ? l-a întrebat Stephanie McCann, ştiind prea bine t de mult îi pcea lui Vince (dar nu numai lui) să-i zdruncine ceea ce el numea „prejudecăţile ei tinereşti", îsituaţia de faţă s-a văzut incapabilă să-şi reţină in¬dignarea din glas.-A ce seamănă ?Vince părea mai satisfăcut ca niciodată. Având banii în buzunar, a netezit clapa peste buzunar şi a luat o ultimă îmbucătură din ruloul de homar. Apoi s-a şters delicat la gură cu
 
veţel de hârtie şi cu un gest de expert a prins din zbor babeţica folosită la homar şi lăsomul de la Globe exact în clipa în care o rafală mai aspră a brizei ce aducea cu ea stropi de sare a încercat să o măture de pe masă. Mâna îi era contorsionată aproape grotesc da¬uza artritei, dar îi rămăsese la fel de ageră ca în tinereţe.-S-ar rea că ai luat banii pe care domnul Hanratty i-a lăsat drept plapentrumasa de prânz, a spus Stephanie.-O, ce ochi buni ai, a aprobat-o Vince şi a clipit şme¬chereşte către celalt rbe la masă. Acesta era Dave Bowie, care arăta cam de vârsta lui Vince Teague, dar era cu douăzeci şi cinci de ani mai tânăr. Totul depindea de ce loz ai tras în viaţă, aşa susţie; lăsai maşinăria să funcţioneze până cădea de la sine, o mai peticeai la ne¬voie, iar elvins că şi pentru tipii care băteau suta - lucru pe care îl spera şi el - până la urmă, viea cu nimic mai lungă decât o după-amiază de vară.-Dar de ce ?-Ţi-e teamă că o le dau plaăstora de la Gull cu plata şi-o s-o las pe Helen sescurce ? a întrebat-o el.-Nu... dar cine-i Helen ?-Helen Hafner, cea care ne-a servit, a zis Vince şi a cut un semn din cap către o femeie uşor supraponde¬rală de aproape patruzeci de ani care strângea farfuriile. Pentru că politica lui Jack Moody - care, întâmplător, are acest restaurant unde se mănâncăe, ca şi a tatălui său, dacă vrei să ştii...-Ştiu, a zis ea.David Bowie, editor al ziarului The Weekly Islander aproape de când se născuse HelenHafner, s-a aplecat în faţă şi şi-a lăsat mâna pufoasă peste mâna ei tânără şi frumoasă.-Sunt convins că ştii, a spus el. Şi Vince ştie. Tocmai de aceea a ales o cale mai întortocheată ca să-ţi explice.-Asta pentru că şcoala încă nu s-a terminat, a zis ea zâmbind.-Exact, a aprobat-o Dave, şi ce-i mai frumos pentru nişte bătnei ca noi danu asta ?-Ar trebui să le daţi lecţii doar celor care vor să înveţe.-Corect, a spus Dave, şi s-a rezemat de spătarul scaunului. Frumos spus.Nu purta costum şi nici sacou sport, ci o bluză veche de culoare verde. Erau în august, iar lui Stephanie, în ciu¬da brizei dinspre larg, i se părea destul de cald pe terasă,însă şi-a dat seama că cei doi simţeau până şi cea mai neînsemnată scădere a temperaturiiDave, asta o mira puţin; avea doar şaizeci şi cinci de ani şi cel puţin cincisprezece kilograme de prisos. Dar deşi nu arăta decât de şaptezeci de ani (şi încă vioi, în ciuda mâi-ntorsionate), Vince Teague împlinise deja nouă¬zeci în acea vară şi arăta ca un băţ. „O aţea doamna Pinder, secretara cu program redus de la ziar. Şi rostea asta de obiceicu un pufnet dispreţuitor.-Politica de la Grey Gull este fetele care servesc răspund de plata de lamesele ce le revin, a spus Vince. Jack le spune asta tuturor fetelor care vin să se angajeze, ca să nu-i vină smiorcăindu-se după aia, susţinând că n-au ştiut cum stătea trStephanie a făcut ochii roată pe terasă, care era pe jumătate populată chiar la ora 13.20,apoi a privit spre su¬frageria principală, de unde se vedea Golfuleţul Moose. Acolo erau ocupate aproape toate mesele şi ea ştia că, în-cepând cu 30 mai şi până la sfârşitul l, până la ora 15.00 se stătea la rând pentru a se lua prânzul. Cu alte cuvinte, un balamuccontrolat. Şi să te mai aştepţi ca fie¬care chelneriţă să ştie precis dacă fiecare clientcând ea aleargă de colo-colo, ca turbata, aducând tăvi cu homari fierţi şi aburinzi şi sco..-Nu mi se pare prea... a început ea, apoi vocea i s-a stins, întrendu-se dacei doi bătrâni, care scoseseră ziarul de pe vremea când chestii ca salariu minim încă nu sinventaseră, ar fi izbucnit în râs dacă ar fi terminat ce voise să spună.-Frumos ar fi cuntul care nui vine, a zis sec Dave, apoi a luat o chif. Era ultima din coşuleţ.Cuvântul fusese rostit mai ciudat, rimând mai mult sau mai puţin cu altul, folosit decei din nord ca să spună şi da şi serios. Stephanie era din Cincinnati, Ohio, iar când venise pentru prima oară pe Insula Moose-Lookit ca să-şi facă ucenicia la The Weekly Islander, aproape că o apucase disperarea... cuvânt care, în limbajul din est, rima cu aceaexprimare ce în-semna mda. Cum să înveţe ceva când ea abia reuşea să înţeleagă un cuvânt ddacă îi ruga să repete, nu avea să treacă multă vreme şi ei o să considere că su¬ferea degenitală (care, pe Moose-Look se pronunţa idiit, normal.)
 
Fusese cât pe ce să plece la un program postuniversi¬tar de patru luni, organizat de Universitatea din Ohio, dar Dave o trăsese deoparte într-o după-amiază şi-i spusese:-Nu te lăsa, Steffi, o să înţelegi tu.Avusese dreptate. Aproape peste noapte, aşa i se pă¬ruse, începuse să priceapă accentul. Eca şi cum până atunci ar fi avut dopuri în urechi şi dintr-odată dispăru¬seră brusc. îşitea trăi acolo o viaţă fără să ajungă a vorbi ca ei, darămite să-i înţeleagă ? Ei, măcar aea.-Da, frumos era cuvântul acela, l-a aprobat ea.-Care nu a făcut parte niciodadin vocabularul lui Jack Moody, decât atunci nd se vorbea despre vreme, a spus Vince, apoi, fără să schimbe tonul, a adăugat: Lasă chifla aia, David Bowie, nu vezi că te-ngraşi ? Bagi mereu în tine ca un purcel.-Danu mi-am pierdut ţinerea de minte, parnu eram toriţi, a zis Dave şi aîncă o dată din chi¬flă. N-ai putea să-i spui fetei ce-ţi trece prin minte fără să mă dăs-Vezi ce arţăgos e ? a zis Vince. Şi încă nu l-a înţat nimeni că nu-i frumos să vgura plină. Şi-a tre¬cut apoi braţul peste spătarul scaunului, iar briza dinspre oceanul sclipitor i-a ridicat părul alb şi rar de pe frunte. Steffi, Helen are trei copii şi unsoţ care a şters-o, lăsând-o singură. Nu vrea să plece de pe insulă şi se descurcă - oa¬rpe chelneriţa la Grey Gull, fiindcă verile sunt mai bănoase decât iernile. Asta ai înţeles-Da, sigur, a spuns Stephanie, şi o clipă mai rziu, doamna în chestiune s-a apropiat de masă. Stephanie a observat că femeia purta ciorapi groşi, care nu reuşeau să-i ascundă venele varicoase, şi că avea cearcăne.-Vince, David, a zis ea, şi s-a rezumat doar să o sa¬lute din cap pe Stephanie,întrucât nu-i ştia numele. Văd că prietenul vostru a plecat. Să prindă bacul ?-Mda, i-a răspuns, Dave. A descoperit subit că avea treabă la Boston.-Da ? Aţi terminat ?-O, mai lasă-ne puţin, a spus Vince, dar ne aduci nota de pland vrei, Helen. Copiii sunt bine ?Helen Hafner s-a strâmbat.-ptămâna trecu, Jude a zut din suţa pe care şi-a cut-o într-un copac şi şe a mai urlat... M-a speriat de moarte!Cei doi bătrâni s-au privit, apoi au pufnit în râs. Au re¬devenit serioşi imediat, părândruşinaţi, iar Vince şi-a exprimat înţelegerea, dar asta nu a consolat-o pe Helen.-rbii îşi permit să râdă, i-a spus ea lui Stephanie cu un surâs obosit, sardoniau căzut din copaci şi şi-au rupt mâinile când erau mici, şi îşi aduc aminte şi ce piraţiu. Dar de mama care se scoală la miez de noapte ca să le dea medicamentele nu-şi mai amintesc. O să vă aduc nota.S-a îndepărtat târându-şi picioarele încălţate cu pan¬tofi ale căror tocuri erau uzate.-E o femeie de trea, a spus Dave, având bunul sipaor ruşinat.-Da, aşa e, a încuviiat Vince, iar dacă ne-a mtrluit niţel, probabil o merPână una-alta, uite care-i treaba cu masa asta, Steffi. Habar n-am cât costă trei chifle, o masă cu homar şi patru ceaiuri la Boston, dar jurnalistul acela a uitat că aici trăim la ceea ce un economist ar numi „sursa de aprovizionare", aşa că a lăsat o sută. Dacă Hen ne aduce nota care spune că avem de plătit mai mult de treişcinci, sărut bucuros un porc. Ai înţeles ce vreau să zic ?-Da, sigur, a spus Stephanie.-Ei, treaba cu tipul de la Globe e se plimcu ba¬cul, apoi mâzleşte în condie cheltuieli de deplasare Masă de prânz, Gray Gull, Insula Moose-Lookit şi Seria misterelor inexplicabile; dacă e cinstit, o să noteze o sută de dolari, însă dacă are în sufletdee de căpătuială, o să noteze o sută douăzeci, şi cu ce i-a ieşit îşi duce prietena la unpriceput ?-Da, a spus Stephanie şi l-a privit cu reprîn timp ce bea restul de iced tea. Mi se pare că eşti cam cinic.-Nu, dacă aş fi fost cinic, aş fi spus o sutreizeci, asta-i sigur. Replica l-afăcut pe Dave să pufnească în râs. în orice caz, a lăsat o sută, iar asta înseamnă cel pude dolari în plus, chiar dacă pui şi douăzeci la sută bacşişul. De aceea am luat banii. Clen o să ne aducă nota, nu fac decât să o semnez, fiindcă Islander are cont deschis aici.-Şi o să-i dai un bamai mare de douăzeci la sută, sper, a spus Stephanie, avânedere situaţia ei familială.-Ei, aici te înşeli, a spus Vince.-Da? De ce?

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
mire3la daniela liked this
Otilia Gergely liked this
Otilia Gergely liked this
danacurt liked this
Zuzzu Zuxi liked this
Dorel Gege liked this
Ramona Ramy liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->