13. Circuite electrice ale curentului alternative monofazat.

Curentul alternativ este numit acel curent la care valoarea i derecia variaz in timp. Curentul alternativ se
utilizeaza pe larg din cauza ca valoarea tensiunii in curent alternativ poate fi modificata cu ajutorul
transformatorului practic in game necesare. Curentul alternativ se transfera mai usor la distanta, concomitent
procedeele fizice care au loc in circuite de curent alternativ sunt mai compuse decit cele din circuitele de
curent continuu, valoarea curentului alternativ in momentul definit de timp este numit valoarea instantanee,
si se noteaza prin i. Valoarea instantanee a curentului este numita periodica daca valorile lui se repeta
dupa perioada egala de timp: i(t)=i(t+T)
Valoarea minima a timpului peste care valoare a curentului se repeta, este numita perioada. Perioada T se
masoara in s. Curentii periodici care se schimba conform legii sinusoidale se numesc sinusoidali.
Valoarea instantanee a curentului sinusoidal se determina conform relatiei:
) sin( ) 2 sin( )
2
sin( ) (
i m i m i m
t I t I t
T
I t i m e m tv m
t
+ = + = + =
Unde:
m
I - este valoarea maxima sau amplitudinea curentului
)
2
(
i
t
T
m
t
+ - este numita faza

i
m - valoarea egala cu faza in momentul de timp t=0, este numita faza initiala.
Marimea inversa a perioadei semnalului este numita frecventa:
T
1
= v ] [Hz = v
Valoarea R
T
t
t
e 2
2
= = - este numita frecventa unghiulara. Ea se masoara in [rad/s]. Daca la curentii
sinusoidali fazele initiale la valori echivalente ale frecventei sunt egale, se spune ca acesti curenti corespund
dupa faza.
Diferenta de faza a 2 curenti sinusoidali este
2 1
m m m =
Cu ajutorul osciloscopului se poate masura amplitudinea curentului sau tensiunii. Ampermetrele si
voltmetrele masoara valorile efective ale curentului si tensiunii sinusoidale. Valoare efectiva a curentului
continuu pentru curent sinusoidal ( t I i
m
e sin = ) poate fi scrisa sub forma:
2
2 cos
2
2
) 2 cos 1 ( 1
sin
1 1
0 0 0
2 2
0
2
0
2 m
T T
m
T
m
T
m
T
I
tdt dt
I
dt
t
I
T
tdt I
T
dt i
T
I = =

= = =

e
e
e
sau
2
m
I
I =
La fel se determina valoarea a TEM si tensiunii:
2
m
U
U = ;
2
m
E
E =
Valoarea efectiva a tensiunii sau TEM este mai redusa decit valoarea maxima cu 2 . Legile lui Ohm si
Kirgoff sunt valabile pentru valorile instantanee ale curentilor si tensiunilor.
Legea lui Ohm pentru valorile instantanee:
R
U
i =
Legea lui Kirgoff pentru valorile instantanee:

=
U E
;

= 0
i

Prezentarea functiilor sinusoidale in forma vectoriala
La calculul circuitelor electrice este necesar de a suma sau de a scadea valorile curentilor sau a tensiunilor
care sunt functii sinusoidale in timp. Daca utilizam metoda grafica sau trigonometrica calculul este foarte
inutil. Mult mai simplu este de a prezenta functiile sinusoidale sub forma de vector.
fig 1
Este cunoscut ca proiectia unui segment ce se roteste in jurul axei cu viteza unghiulara constanta pe orice
linie trasata in planul de rotatie se schimba dupa legea sinusoidala. Fie segmentul cu lungimea
m
I , incepe sa
se roteasca in jurul axeo zero din pozitia cind el formeaza cu axa orizontala unghiul si se roteste impotriva
acului ceasornicului cu viteza unghiulara constanta w. Proiectia segmentului pe axa verticala in momentul
initial de timp ( m sin '
m
I a a = ) cind segmentul se va deplasa cu unghiul 1 proiectia sa este:
) 1 sin( ' o m + =
m
I b b ;
Daca depunem unghiurile 1,2,... n pe axa orizontala, iar proiectia segmentului pe axa verticala vom
obtine un sir de puncte ale sinusoidei fig.1.
Fie ca sunt 2 curenti sinusoidale: ) sin(
1 1 1
m + = wt I i
m

) sin(
2 2 2
m + = wt I i
m

Trebuie de sumat acesti curenti.
) sin( ) sin( ) sin(
3 3 2 2 1 1 2 1 3
m m m + = + + + = + = wt I wt I wt I i i i
m m m

Vom prezenta acesti doi curenti
1
i si
2
i sub forma a 2 vectori lungimea carora este
m
I
1
si
m
I
2
. Acesti 2
vectori sunt plasati initial sub unghiurile 1 si 2,fata de axa orizontala.
Vom aduna geometric aceste segmente
m
I
1
si
m
I
2
. Obtinem un segment lungimea caruia este egala cu
amplitudinea curentului rezultant
m
I
3
. Segmentul este plasat sub unghiul 3 fata de axa orizontala. Toate 3
segmente se rotesc in jurul axei zero cu viteza unghiulara w. Proiectiile segmentului pe axa verticala se
schimba dupa legea sinusoidala. Daca le stopam pentru analiza ele formeaza diagrama vectoriala fig.2.
fig 2
Diagrama vectoriala prezinta un ansamblu de vectori care reflecta tensiunea, curentii si TEM cu frecventele
echivalente. Subliniem ca tensiunea, curentii si TEM sunt valori scalare dar nu vectoriale. Ele sunt
prezentate pe diagrama vectoriala in forma de vectori raza, care se rotesc cu aceeasi viteza unghiulara.
Subliniem ca a reprezenta pe diagrama vectoriala 2 vectori ce se rotesc cu viteza unghiulara diferita nu are
sens. Pozitiva se socoate directia de rotatie impotriva acului ceasornicului.
Diagramele vectoriale se foloseste pentru analiza calitativa a circuitelor electrice precum si la rezolvarea
diverselor probleme.

14. Sumarea a doi vectori ai curentilor sinusoidali care se rotesc cu aceeasi viteza cu ajutorul
numerelor complexe.
La efectuarea calculelor circuitelor electrice se utilizeaza metodele simbolice de calcul sau metoda
amplitudinilor complexe. In asa metoda sumarea a doi curenti sinusoidali este substituita cu sumarea a doua
numere complexe care corespund acestor curenti. Din ciclul de matematica este cunoscut ca nr. complex
poate fi scris in forma algebrica :
ib a e c C
i
+ = =
m

Unde : c modulul numarului complex
argumentul
a partea reala a numarului complex
b partea imaginara a numarului complex
i unitatea imaginara.
Cu ajutorul formulei lui Eiler se poate de a trece de la forma de putere la forma algebrica:
ib a c i c e c
i
+ = + =

m m
m
sin cos
m cos = c a ; m sin = c b ;
De la forma algebrica la forma putere se trece cu ajutorul relatiilor:



Nr. complex poate fi prezentat in forma de raza vector in planul complex. Vectorul cu lungimea egala cu
modulul c este plasat in momentul initial de timp sub unghiul fata de axa reala fig.3

Sa inmultim nr. complex la coeficientul
b i
e

. Vectorul raza pe planul complex se roteste la unghiul ,
coeficientul
b i
e

este numit coefficient de rotatie.
) ( | m | m +
=
i i i
e c e e c
Daca =t, atunci vectorul inmultit la
t w i
e

se transforma in vector raza ce se roteste cu viteza . Expresia
) ( | m | m +
=
i i i
e c e e c

este numita functie complexa de timp.
Referitor la tensiune obtinem :
1 = i
a
b
arctg
b a c
=
+ =
m
2 2
Determinam cu ce este egala componenta imaginara a functiei complexe a tensiunii:
U wt U wt U i wt U i e U i e U i
m m m m
t w i
m m
t w i
m m
= + = + + + = =
+
) sin( )] sin( ) cos( [ ] [ ] [
) (
m m m
m

Tensiunea instantanee (curentul TEM) prezinta componenta imaginara a functiei de timp respective.
Observatie!!! In electrotehnica, deasupra simbolurilor ce indica tensiunea complexa (sau respectiv
curentii sau TEM) se noteaza cu punct.

Rezistenta in circuitul curentului alternativ.
Daca tensiunea ) sin(
u m
wt U U m + = este aplicata la rezistorul R atunci prin el circula curentul:


Analiza relatiei de sus indica ca tensiunea pe resistor si curentul ce circula prin el, corespund dupa faza
) (
u
wt m + . In forma complexa formula are forma:

i
j
m m
e I I
m
=
-

u
j
m m
e U U
m
=
-

-
m
I si
-
m
U sunt amplitudinile complexe ale curentului si tensiunii.
Ecuatia complexa corespunde diagramei vectoriale prezentate in fig.4

Analiza diagramei indica ca vectorii tensiunii si curentului coincid dupa directie. Rezistenta sectorului
circuitului electric dupa curent continuu este numita ohmica, iar rezistenta aceluiasi sector dupa curent
alternativ rezistenta activa.

Bobina de inductanta in circuitul curentului sinusoidal.
Presupunem ca bobina are inductanta ideala, rezistenta activa a careia este egala cu zero. Fie ca in inductanta
L, circula curentul wt I i
m
sin = . Acest curent formeaza in bobina de inductanta un cimp magnetic, variatia
caruia induce in bobina TEM.
Aceasta TEM este echilibrata de tensiunea aplicata la bobina:


In asa mod, curentul in bobina intirzie dupa faza fata de tensiune cu 90
0
din cauza efectului de autoinductie.
Ecuatia de forma (2) pentru bobina reala cu rezistenta activa R, are forma:
) 90 sin( sin

+ + = wt I L w wt I R U
m m
(3)
Analiza ecuatiei (3) indica ca TEM de autoinductie impiedica circulatia curentului alternativ din care cauza,
curentul in bobina reala, ramine dupa faza fata de tensiune cu unghiul (0<<90
o
), valoarea caruia depinde
de raportul dintre R si L. Relatia (3) in forma complexa poate fi scrisa ca:


( ) complex planul in vectorului a initiala pozitia tensiunii a complexa amplit e Um Um
tensiunii a timp in complexa functie e Um e e U
i
t i i t i
m
. =
=
-
-
m
e m e
( ) ( )
u m u
m
t I t
R
U
R
U
i m e m e + = + = = sin sin
R
U
I
m
m
-
-
=
) 1 (
dt
di
L e
L
= ( ) ) 2 ( 90 sin cos
0
+ = = = = t LI t LI
dt
di
L e U
m m L
e e e e
) 4 ( 90 sin 90 cos
) (
90
90
j j e
I e z I Z I L j R I L j I R I Le I R U
o o j
m
j
L m L m m m m
j
m m
o
o
= + =
= = + = + = + =
- - - - - - - -
m
e e e
Unde:
L
Z rezistenta complexa totala a bobinei de inductanta Z
L
=R+jX
L


L
z modulul rezistentei complexe
=arctg L/R faza initiala a rezistentei complexe
X
L
=L rezistenta inductive, valoarea efectiva care caracterizeaza reactia circuitului electric sub
actiunea cimpului magnetic.
Rezistenta totala a bobinei de inductanta sau modulul rezistentei complexe:


Ecuatiei (4) corespunde diagramei vectoriale din fig.5




Fig.5







Analiza diagramei indica ca vectorul tensiunii pe bobina, intrece vectorul curentului cu 90
o
. In circuitul
curentului alternative, tensiunea pe portiunile schemei se sumeaza nu aritmetic, ci geometric. Daca vom
imparti laturile triunghiului tensiunilor la valoarea curentului I
m
, atunci trecem la un triunghi echivalent al
rezistentelor fig.6:



Fig.6

Din triunghiul rezistentelor obtinem citeva relatii:





Capacitatea in circuitul curentului sinusoidal
Daca la condensatorul cu capacitatea C se cupleaza tensiunea sinusoidala, in circuit va circula curentul
sinusoidal:
) sin(
u m
wt U U m + =
2 2 2 2
) (
L L
X R L R Z + = + = e

+1
-
=
mL m L
U I jX

- -
=
m mL
U I Z
-
m
I


- -
=
mR m
U I R
j
z
R
X
L

m
m
m
m
sin
cos
sin
cos
2 2
z X
z R
X R z
z
X
z
R
L
L
L
=
=
+ =
=
=
) 90 sin(

+ + = =
u m
wt wcU
dt
du
c i m (1)
Analiza relatiilor (1) indica ca curentul intrece dupa faza tensiunea cu 90
o
. Relatiile (1) in forma complexa
au forma:





Unde : X
c
=1/c rezistenta capacitiva, valoarea efectiva de calcul care poseda unitatea de masura
a rezistentei
Daca rezistenta complexa a inductantei este pozitiva Z
L
=jL=jX
L,
atunci rezistenta complexa a capacitatii
este negativa: Z
C
=-jX
C
=-j/c.
In fig 7 este prezentata diagrama vectoriala a circuitului cu capacitate. Vectorul curentului intrece vectorul
tensiunii cu 90
fig.7

15. Conexiunea serie a rezistenei, bobinei de inductane reale i a condensatorului n circuitul
curentului alternativ.

Bobina cu rezistenta active R, inductatnta L si condensatorul cu capacitatea C sunt cuplate in serie fig. 8

Fig. 8
In circuit circula curentul sinusoindal i unde: wt I i
m
sin = . Sa determinam tensiunea la iesirea schemei. In
concordanta cu legea a doua a lui Kiroff avem:
C L R
U U U U + + = ; R i U
R
= ;
dt
di
L U
L
= ;

= idt
c
U
C
1
(1)
Substituim in relatia Kirkoff relatiile (1) si obtinem:
j e
jX
U
c
U j
c
e U
I
o
o
j
c
m m
j
m
m
=

= = =
- - -
-
90
90
1 1
e e
) 90 sin( ) 90 sin( sin
cos
1
cos sin
1

+ + + =
= + = + + =

wt I X wt I X wt I R
wt I
wc
wt I w L wt I R idt
c dt
di
L R i U
m C m L m
m m m
(2)
Relatia (2) indica ca:
- tensiunea pe rezistenta activa corespunde dupa faza cu curentul.
- tensiunea pe bobina de inductanta (L), intrece dupa faza curentul cu 90 .
- tensiunea dupa condensator (C) intirzie dupa faza curentul cu 90.
Scriem relatia (2) in forma complexa:

2
1
) (
2
1
) (
2
1
0 0
90 90
m
c
m
L
m
i
m
c
i
m
L
m m I X i I X i I R I X e I X I R U
- - -

-

- - -
+ = + + = (3)
Daca inmultim ambele parti la 2 obtinem ecuatia pentru valorile complexe ale valorilor efective a
curentilor si tensiunelor.

m
- - - -
= = + =
i
C L
m e z I z I X X i R I U )] ( [ (4)
unde: ) (
C L
X X i R z + = rezistenta complexa a circuitului
2 2
) (
C L
X X R z + = - modulul rezistentei complexe, rezistenta totala a circuitului
R
X X
arctg
C L

= m faza initiala a rezistentei complexe
La construirea diagramelor vectoriale ale circuitului definim trei posibilitati:
1)
C L
X X > - circuitul poseda caracter inductiv. Vectorul tensiunii din bobina si capacitate sunt
indreptati in parti opuse si se compenseaza partial. Vectorul tensiunii la iesirea schemei intrece vectorul
curentului - fig. 9

2)
C L
X X < - vectorul tensiunii la iesirea schemei intirzie fata de vectorul curentului. Circuitul poseda R
capacitiv - fig.10

3)
C L
X X = - tensiunele pe inductanta si capacitate se compenseaza reciproc. Curentul in circuit
corespunde dupa faza cu tensiunea de intare. In circuit apare regimul de rezonanta a tensiunelor - fig.11

Curentul in regim de rezonanta atinge valoarea maxima, fiindca rezonanta maxima (z) atinge valoarea
minima.
R
U
X X R
U
z
U
I
C L
=
+
= =
2 2
) (

Conditia de aparitie a rezonantei:

c
L
0
0
1
e
e = ; adica frecventa de rezonanta este:
LC
1
0
= e
Din relatia data rezulta ca regimul de rezonanta poate fi asigurat prin urmatoarele modalitati:
1. Modificind frecventa
2. Modificind valoarea inductantei
3. Modificind valoarea capacitatii

In regim de rezonanta, tensiunea de intrare este egala cu caderea de tensiune pe rezistenta activa. Pe
inductanta si capacitate pot aparea tensiuni cu mult mai majore decit tensiunile la intrarea schemei.
Acest fapt se lamureste in modul urmator:
Fiecare tensiune este egala cu produsul curentului Io (iar el este major) la rezistenta inductiva sau capacitiva
respectiv (aceste rezistente pot fi majore).
0
I R U =
0 0 0
I X I X I R U
C L
= << =

16. Conexiunea paralel a rezistenei, inductanei i capacitii n circuitul curentului sinusoidal.
fig.12
La circuitul din figura 12, este cuplata o tensiune sinusoidala: U=U
m
sine t, circuitul consta din inductanta,
capacitate, rezistenta activa cuplata paralel. Valoarea curentului la intrarea schemei in concordanta cu I lege
a lui Kirgoff:
i=i
R
+i
L
+i
C
(1.1)
unde:
i
R
=
R
U
=gU
m
sine t; g=
R
1
; i
L
=

Udt
L
1
; i
C
=C
dt
dU
;
g - conductibilitatea activa.
Substituind valorile i
R
, i
L
, i
C
in formula (1.1) obtinem:
i= gU +
L
1

Udt + C
dt
dU
= gU
m
sine t -
1
L e
U
m
cose t + Ce U
m
cose t =
gU
m
sine t + b
L
U
m
sin(e t-90
o
) + b
C
U
m
sin(e t+90
o
) (1.2)
unde: b
L
conductibilitatea inductiva;
b
C
conductibilitatea capacitiva;
In relatia (1.2), curentul in ramura cu inductanta intirzie dupa faza de tensiune cu 90
o
. Curentul in remura cu
rezistenta activa corespunde dupa faza cu tensiunea. Curentul dupa ramura cu capacitate intrece dupa faza
tensiunea cu 90
o
.
Scriem relatia(1.2) in forma complexa:
m
= = + = + =
i
L C C L
e g U Y U b b i g U b i U b i U U g I

)] ( [ (1.3)
unde: Y = g +i(
L C
b b ) conductibilitatea complexa;
y=
2 2
) (
L C
b b g + conductibilitatea totala;
= m arctg
g
b b
L C

faza initiala a conductibilitatii complexe;
Construim diagramele vectoriale care corespund relatiei (1.3):
1. b
L
< b
C
; m

> 0

fig. 13
2
.
b
L
> b
C
; m

< 0

fig.14
3. b
L
=b
C
;

fig.15
In schema din figura 12, poate aparea regimul de rezonanta a curentilor ce pot avea loc atunci cind
inductantele inductiva si capacitiva sunt egale. In asa caz curentii inductivi I
L
si capacitivi I
C
sunt indreptati
in directii opuse si se compenseaza reciproc. Curentul in portiunea neramificata a circuitului corespunde
dupa faza cu tensiunea. Din conditia aparitiei rezonantei de curent:
oL
oC
e
e
1
= ;
Obtinem formula pentru frecventa de rezonanta:
CL
o
1
= e ;
In regim de rezonanta a curentului conductibilitatea totala a circuitului:
y= ; ) (
2 2
g b b g
L C
= +
g este minimala, iar reziztenta totala z=
y
1
, este maximala. Curentul in portiunea neramificata a circuitului
in regim de rezonanta: I=
z
U
este minimal.








Fig. 16


Conductibilitatea complexa a ramurii inductive:
Y
b
=
b L b
b o b
b o
b o b
b
b o b
b o b
o o o
b o b
o o b
ib g
L R
L
i
L R
R
L R
L i R
L i R
L i R
L i R
=
+

+
=
+

+
2 2 2 2 2 2
) ( ) ( ) (
*
) (
1
e
e
e e
e
e
e
e
;
g
b
=
2 2 2
) (
b
b
b o o
b
z
R
L R
R
=
+ e
- conductibilitatea activa a bobinei de inductanta;
b
z =
2 2
) (
b o b
L R e + - rezistenta totala a inductantei;
b L
b =
2 2 2
) (
b
b o
b o b
b o
z
L
L R
L e
e
e
=
+
- conductibilitatea inductiva a bobinei;
b
C= C
o
e
- conductibilitatea activa a ramurei a doua.
In regim de rezonanta a circuitelor este satisfacuta relatia:
b L
b = b
C
sau
2 2
) (
b o b
b o
L R
L
e
e
+
= C
o
e
Din aceasta relatie obtinem formula pentru frecventa de resonant:
C
L
R
C
L
C L b
b
b
b
o
2
1

= e (1.4)
In fig 17 este ilustrata diagrama vectoriala a circuitului in regim de rezomanta. Vectorul curentului I
2
intrece
vectorul tensiunii cu 90
o
. Vectorul curentului I
1
intirzie fata de vectorul tensiunii cu m , unde
b
b o
R
L
arctg
e
m = .

Figura 17
Daca vom descompune vectorul curentului I
1
si doua componente reciproc perpendiculare, atunci una din
ele care coincide cu vectorul tensiunii este denumita componenta activa a curentului I
a1
, cealalta componenta
reactiva a curentului I
r1
.
In regim de rezonanta a curentului, componenta reactiva a curentului (I
r1
) si curentul capacitiv I
2
, indreptate
in parti opuse si se compenseaza reciproc. Componenta activa I
a1
coincide dupa faza cu tensiunea (figura
17). Curentul in portiunea neramificata a schemei corespunde dupa faza cu tensiunea.