1.

Metode de fundamentare a deciziilor multicriteriale

Cazul1 O intreprindere producatoare de echipamente industriale incorporeaza in produsele sale un anumit
subansamblu pe care il poate procura de la unul din cei patru furnizori accesibili, notati cu V1, V2, V3, V4 .Criteriul
de selactie a unui furnizor sunt urmatoarele: x1 Pretul unitar al subansamblului (mil lei), x2 Nivelul calitativ, x3
Termenul de livrare.
Tabelul 1
Variante
Vj
Criterii de decizie (xi)
x1 Pret unitar


Min
x2 Nivelul calitativ
Max
x3 Termen de livrare

Min
V1 7 0,66 10 1 12 0
V2 9 0 8 0,33 10 0,66
V3 6 1 7 0 10 0,66
V4 8 0,33 9 0,66 9 1
Ki 0,4 0,4 0,2
1.1. Metoda utilitatii decizionale
1
Considerand umax = 1 si umin = 0, in cazul variatiei proportionale a utilitatii in functie de rezultate, utilitatea
oricaror consecinte intermediare poate fi determinate prin interpolare liniara, folosindu-se relatiile:
( ) ,
min max
min
R R
R R
R u
j
j i

pentru criteriile de
maxim;
( ) ,
min max
max
R R
R R
R u
j
j i

pentru criteriile de
minim.
33 , 0
3
1
7 10
7 8
33 , 0
3
1
6 9
8 9
66 , 0
3
2
6 9
7 9
min max
min
22
min max
max
14
min max
max
11

R R
R R
u
R R
R R
u
R R
R R
u
j
j
j

66 , 0
3
2
9 12
10 12
66 , 0
3
2
9 12
10 12
66 , 0
3
2
7 10
7 9
min max
max
33
min max
max
32
min max
min
24

R R
R R
u
R R
R R
u
R R
R R
u
j
j
j

Pe baza proprietatilor de aditivitate decizionala, utilitatea variantei Vj din punct de vedere al tuturor
criteriilor de decizie U (Vj) va fi:
( ) ( )
i j
n
i
i j
k V u V U *
1

, unde Ki coefficient de importanta al criterilui

unde: Rmax rezultate maxime
Rmin rezultate minime
Rj rezultatul de la varianta Vj a carei utiltate nu
o cunoastem si care trebuie calculata
2
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) 59 , 0 2 , 0 1 4 , 0 66 , 0 4 , 0 33 , 0
53 , 0 2 , 0 66 , 0 4 , 0 0 4 , 0 1
22 , 0 2 , 0 66 , 0 4 , 0 33 , 0 4 , 0 0
66 , 0 2 , 0 0 4 , 0 1 4 , 0 66 , 0
3 4 3 2 4 2 1 4 1 4
3 3 3 2 3 2 1 3 1 3
3 2 3 2 2 2 1 2 1 2
3 1 3 2 1 2 1 1 1 1
+ + + +
+ + + +
+ + + +
+ + + +
k V u k V u k V u V U
k V u k V u k V u V U
k V u k V u k V u V U
k V u k V u k V u V U
Estimand utilitatile ui (Vj) si U (Vj), luand in considerare toate cele patru variante decizionale , se obtin
valorile din tabelul 2.
Tabelul 2
Variante
Vj
ui (Vj)
U (Vj)
Ordinea de
preferinta
u1 (Vj) u2 (Vj) u3 (Vj)
V1 0,66 1 0 0,66 I
V2 0 0,33 0,66 0,22 IV
V3 1 0 0,66 0,53 III
V4 0,33 0,66 1 0,59 II
1.2. Metoda Electre varianta SEMA
Metoda ELECTRE serveste la compararea variantelor V1, V2, Vm din punct de vedere al criteriilor x1, x2,
xn.
3
Aplicarea metodei ELECTRE se bazeaza pe doua grupe de indicatori si anume: indicatori de concordanta
(Cc)si indicatori de discordanta (Cd).
Comparand doua variante, Vj si Vl, indicatorii de concordant ascot in evidenta aspectele favoarbile ale
variantei Vj fata de varianta Vl, iar indicatorii de discordanta evidentiaza aspectele nefavorabile ale variantei Vj fata
de Vl.
Cei doi indicatori, in varianta SEMA, pot fi calculate astfel:
( ) unde
k
k
V V C
n
i
i
n
i
i
l j c
, ,
1
1
'

{
i i
k k
'
l j
u u
( )

'

>

j l
j l j l
l j d
u u
u u u u
V V C
, 0
,
m a x ,

4
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ) 0 0 0 0 ,
6 , 0 2 , 0 0 4 , 0 ,
1 2 , 0 4 , 0 4 , 0 ,
2 , 0 2 , 0 0 0 ,
8 , 0 0 4 , 0 4 , 0 ,
4 , 0 0 0 4 , 0 ,
8 , 0 0 4 , 0 4 , 0 ,
1 2 , 0 4 , 0 4 , 0 ,
4 2
3 2
2 2
1 2
4 1
3 1
2 1
1 1
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
V V C
V V C
V V C
V V C
V V C
V V C
V V C
V V C
c
c
c
c
c
c
c
c

( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ) 1 2 , 0 4 , 0 4 , 0
4
,
4
6 , 0 2 , 0 0 4 , 0
3
,
4
1 2 , 0 4 , 0 4 , 0
2
,
4
2 , 0 2 , 0 0 0
1
,
4
4 , 0 0 0 4 , 0
4
,
3
1 2 , 0 4 , 0 4 , 0
3
,
3
6 , 0 2 , 0 0 4 , 0
2
,
3
6 , 0 2 , 0 0 4 , 0
1
,
3
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
V V
c
C
V V
c
C
V V
c
C
V V
c
C
V V
c
C
V V
c
C
V V
c
C
V V
c
C
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) { 0 0 ; 0 ; 0 ,
34 . 0 66 , 0 1 ; 33 , 0 66 , 0 ; 0 33 , 0 ,
1 0 ; 0 ; 0 1 ,
0 0 ; 0 ; 0 ,
67 . 0 0 ; 33 , 0 1 ; 0 66 , 0 ,
1 0 1 ; 0 ; 0 ,
66 . 0 0 66 , 0 ; 0 ; 66 , 0 1 ,
66 . 0 0 66 , 0 ; 0 ; 0 ,
0 0 ; 0 ; 0 ,
4 4
4 2
3 2
2 2
1 2
4 1
3 1
2 1
1 1









Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
d
d
d
d
d
d
d
d
d

( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) {
( ) { 0 0 ; 0 ; 0 ,
67 . 0 0 ; 0 ; 33 , 0 1 ,
0 0 ; 0 ; 0 ,
34 . 0 0 ; 66 , 0 1 ; 33 , 0 66 , 0 ,
66 . 0 66 , 0 1 ; 0 66 , 0 ; 0 ,
0 0 ; 0 ; 0 ,
33 . 0 0 ; 0 33 , 0 ; 0 ,
1 0 ; 0 1 ; 0 ,
4 4
3 4
2 4
1 4
4 3
3 3
2 3
1 3








Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
Max V V C
d
d
d
d
d
d
d
d

Tabelul nr.3
Mcc=
V1 V2 V3 V4
Indicatori de
concordanta
V1 1 0,8 0,4 0,8
V2 0,2 1 0,6 0
V3 0,6 0,6 1 0,4
V4 0,2 1 0,6 1
5
Mcd=
V1 V2 V3 V4
Indicatori de
discordanta
V1 0 0,66 0,66 1
V2 0,67 0 1 0,34
V3 1 0,33 0 0,66
V4 0,34 0 0,67 0
Dupa determinarea acestor doua matrici se calculeaza matricea diferentelor.
Tabelul nr.4
Mdif=
Mcc- Mcd
V1 V2 V3 V4
V1 1 0,14 -0.26 -0,2
V2 -0,47 1 -0.4 -0,34
V3 -0,4 0,27 1 -0,26
V4 -0.14 1 -0,07 1
Pe baza matricei diferentelor se calculeaza matricea dominantei. Se compara elementele (Vj ;Vl) cu (Vl ;Vj).
In locul elementelor cu valoare mai mare se trece 1 in matricea dominantei, iar in locul elementelor cu valoare mai
mica se trece 0;pe diagonala se trece 1, iar cand elementele au valori egale se trece tot 1.
Tabelul nr.5
Mdom=
V1 V2 V3 V4
Vector de
dominanta
V1 1 1 1 0 3
V2 0 1 0 0 1
V3 0 1 1 0 2
V4 1 1 1 1 4
6
Comparand variantele fiecare cu toate celelalte se obtine numarul de dominante pentru fiecare dintre acestea.
Numarul de dominante pentru fiecare varianta este V1= 3, V2= 1, V3= 2, V4= 4, de unde rezulta urmatoarea ordine
de preferinta: V4> V1>V3>V2.
1.3. Metoda Leader-ului
Metoda Leader-ului serveste la ierarhizarea liniilor de actiune prin stabilirea variantei de dominanta maxima
din punct de vedere al tuturorcriteriilor de decizie xi.In cazulacestei metode se elaboreaza cate o matrice de
dominanta MD(xi) pentru fiecare criteriu de decizie, cu elementele djl(xi).
Comparand doua variante, Vj si Vl, din punct de vedere al criteriului xi, elementele djl(xi), in functie de
dominanta unei variante asupra celeilalte, vor lua valoarea 2,1 sau 0 astfel:
( )

'

j l
l j
l j
i j l
V d a c a V
V d a c a V
V d a c a V
x d

, 0
, 1
, 2
Se considera ca vartiantele se autodomina.Deci,
( ) 2
i jj
x d
.

Tabelul nr.6
M(x1)
Matricea
V1 V2 V3 V4
V1 2 2 0 2
7
pretului
V2 0 2 0 0
V3 2 2 2 0
V4 0 2 0 2
M(x2)
Matricea
calitatii
V1 V2 V3 V4
V1 2 2 2 2
V2 0 2 2 0
V3 0 0 2 0
V4 0 2 2 2
M(x3)
Matricea
termenului de
livrare
V1 V2 V3 V4
V1 2 0 0 0
V2 2 2 1 0
V3 2 1 2 0
V4 2 2 2 2
Ierarhizarea variantelor prin metoda Leader-ului in forma ei clasica nu ia in considerare importanta diferita a
criteriiloe de decizie.
Aceasta deficienta poate fi inlaturata prin determinarea urmatoarelor elemente:
- matricile MD'(xi), in care
( ) ( )
i i i
x MD k x MD '
;
- matricea de dominanata
( )

n
i
i
x MD MDT
1
' '
;
- vectorul de dominanta VDT', cu elementele

n
l
jl j
d vd
1
.
Tabelul nr.7
8
M(x1)
V1 V2 V3 V4
V1 0,8 0,8 0 0,8
V2 0 0,8 0 0
V3 0,8 0,8 0,8 0,8
V4 0 0,8 0 0,8
M(x2)
V1 V2 V3 V4
V1 0,8 0,8 0,8 0,8
V2 0 0,8 0,8 0
V3 0 0 0,8 0
V4 0 0,8 0,8 0,8
M(x3)
V1 V2 V3 V4
V1 0,4 0 0 0
V2 0,4 0,4 0,2 0
V3 0,4 0,2 0,4 0
V4 0,4 0,4 0,4 0,4

Tabelul nr.8
V1 V2 V3 V4
Vector de
dominanta
V1 2 1,6 0,8 1,6 6
V2 0,4 2 1 0 3,4
V3 1,2 1 2 0,8 5
V4 0,4 2 1,2 2 5,6
Ordinea de preferinta este deci: V1> V4>V3>V2.
9
2. Metode de fundamentare a deciziilor unicriteriale
2.1. Metode de luare a deciziilor in conditii de risc
2.1.1. Arbori de decizie
10
Cazul1 In vederea fabricarii pe o perioada delimitata a unui sortiment, pe cele trei utilaje existente se
monteaza cate un dispozitiv cu un cost unitar (c) de 30 u.m., a carei fiabilitate este redusa. Intreprinderea se poate
aproviziona din timp cu unul sau mai multe dispozitive (liniile de actiune Vj, unde j=1,2,3) sau le poate achizitiona
in momentul defectarii (V0).In aceasta situatie, costurile datorate stagnarii productiei pana la sosirea unui dispozitiv
(cs) sunt de 40 u.m.
Pe baza studiilor de fiabilitate, s-a estimat distributia de probabilitate P(k), unde p(k) reprezinta
probabilitatea de a defecta simultan "k" dispozitive.
P(K)= (0,10 0,35 0,40 0,15)
Firma dispune de liniile de actiune Vj, in fiecare varianta putand avea loc starile naturii Nk. Urmarind
alegerea liniei de actiune care comporta un cost sperat minim, se poate elabora arborele de decizie reprezentat in
figura nr.1

Figura nr.1
11
Arbore de decizie
Costurile totale, aferente fiecarei incidente "linie de actiune-stare a naturii", s-au detreminat prin insumarea
celor doua costuri, conform relatiei:
D
V
1
V
2
V
3
V
4
S=0
S=1
S=2
S=4
S
1
=112
S
2
=79
S
3
=70,5
S
4
=90
p(k)
p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15
ck
j
p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15
p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15
p(0)=0,10
p(1)=0,35
p(2)=0,40
p(3)=0,15
C
01
=0
C
11
=30+40=70
C
21
=2*30+2*40=140
C
31
=3*30+3*40=210
C
02
=30
C
12
=30
C
22
=30+30+40=100
C
32
=30+2*30+2*40=170
C
03
=60
C
13
=60
C
23
=60
C
33
=60+30+40=130
C
04
=90
C
14
=90
C
24
=90
C
34
=90
12

( ) [ ( ) ] [ ( ) ]
k s k j kj
N D c N D V D c c + +
Valoarea sperata a rezultatelor se
poate determina folosind relatia:
k
o k
kj j
i
n
i
ij j
p c S
p R S

3
1
Marimea riscului se calculeaza prin relatia:
( )
( )
ik j
o k
kj j
i j
n
i
ij j
p S c
p S R

2
3
2
1

Tabelul nr.9
Ckj*p(i) Sj j

0*0,10
S1=0*0,10+70*0,35+140*0,40+210*0,15=1
12
) ( ) (
) ( ) ( 15 , 0 112 210 40 , 0 112 140
35 , 0 112 70 10 , 0 112 0
2 2
2
2
1
+
+ +

70*0,35
140*0,40
210*0,15
30*0,10 S2=30*0,10+30*0,15+100*0,40+170*0,15=
unde: D(Vj) numarul de dispozitive stocate conform
variantei Vj
DNk numarul de dispozitive defectate si neexistente
in stoc
13
79
) ( ) (
) ( ) ( 1 5 , 0 7 9 1 7 0 4 0 , 0 7 9 1 0 0
35 , 0 7 9 3 0 1 0 , 0 7 9 3 0
2 2
2 2
2
+
+ +

30*0,15
100*0,40
170*0,15
60*0,10
S3=60*0,10+60*0,35+60*0,40+130*0,15=7
0,5
) ( ) (
) ( ) ( 15 , 0 5 , 70 130 40 , 0 5 , 70 60
35 , 0 5 , 70 60 10 , 0 5 , 70 60
2 2
2
2
3
+
+ +

60*0,35
60*0,40
130*0,15
90*0,10
S4=90*0,10+90*0,35+90*0,40+
90*0,15=90
) ( ) (
) ( ) ( 1 5 , 0 90 9 0 4 0 , 0 90 90
3 5 , 0 90 90 1 0 , 0 90 90
2 2
2
2
4
+
+ +

90*0,35
90*0,40
90*0,15
Se alege varianta cu riscul cel mai mic, iar ierahizarea se face de la riscul cel mai spre riscul cel mai
mare.Deci:
ordinea de preferinta este V3> V2>V4>V1 pentru ca se face in functie de prt, iar pretul cel mai mic este V3=70,5.
Cazul 2 O firma studiaza posibilitatea lansarii pe piata a unui nou produs in urmatoarele variante de pret:
pret ridicat (R), pret mediu (M) si pret scazut (S).
Fiecare dintre aceste variante are implicatii asupra profiturilor totale(tabelul nr.5).In acelasi timp, pe piata pot
aparea si alti competitori care pot practica preturi ridicare, medii sau scazute.

Tabelul nr.10
14
Strategiile concurentei
Strategii proprii si probabilitati privind reactia concurentei
Pret scazut (S) Pret mediu (M) Pret ridicat (R)
Actiuni Probabilitati
Strategii
de pret
Consecinte Probabilitati Consecinte Probabilitati Consecinte Probabilitati
NU 0,6 28 34 39
DA 0,4
S 15 0,6 13 0,2 -11 0,1
M 17 0,3 21 0,7 -2 0,4
R 22 0,1 29 0,1 33 0,5
Pe baza acestor date se poate intocmi arborele de decizie.

Figura nr. 2
15

Arbore de decizie
D
S
M
R
S
1
=23,32
=
5,88
r
1
=0,25
S
2
=28,48
=
7,29
r
2
=026
S
3
=29,24
=
16,76
r
2
=0,57
p(i)
R
ij
NU
DA
NU
DA
NU
DA
0,6
V
1
V
2
V
3
0,6
0,3
0,1
28
15
17
22
28*0,6
15*0,6*0,4
17*0,3*0,4
22*0,1*0,4
0,7
0,1
0,2
0,6 34
13
21
29
34*0,6
21*0,7*0,4
13*0,2*0,4
29*0,1*0,4
0,6
0,1
0,4
0,5
39
-11
-2
33
39*0,6
(-11)*0,1*0,4
(-2)*0,4*0,4
33*0,5*0,4
16


Valoarea sperata a rezultatelor se poate determina folosind relatia:
i
n
i
ij j
p R S

1
Marimea riscului se calculeaza prin relatia:
( )
i j
n
i
ij j
p S R

2
1

Prin raportarea marimirii riscului la valoarea sperata a rezultatelor se obtine coeficientul de risc:
j
j
j
S
r

Tabelul nr.11
Sj
j

rj
17
S1=28*0,6+15*0,6*0,4+17*0,3
*
0,4+22*0,1*0,4=23,32
) ( ) (
) ( ) ( 04 , 0 32 , 23 22 12 , 0 32 , 23 17
24 , 0 32 , 23 15 6 , 0 32 , 23 28
2 2
2
2
1
+
+ +
= 5,88
25 , 0
32 , 23
88 , 5
1
r
S2=34*0,6+13*0,2*0,4+21*0,7
*
0,4+29*0,1*0,4=28,48
) ( ) (
) ( ) ( 04 , 0 48 , 28 29 28 , 0 48 , 28 21
8 , 0 48 , 28 13 6 , 0 48 , 28 34
2 2
2 2
2
+
+ +
= 7,29
26 , 0
48 , 28
29 , 7
2
r
S3=39*0,6+(-11)*0,1*0,4+
(-
2)*0,4*0,4+33*0,5*0,4=29,24
) ( [ ) ) ] (
( ) ] [ ) ( 20 , 0 24 , 29 33 16 , 0 24 , 29 2
04 , 0 24 , 29 11 6 , 0 24 , 29 39
2
2
2
2
3
+
+ +
= 0,57
57 , 0
24 , 29
76 , 16
3
r
Ordinea de preferinta in functie de :
valoarea sperata a rezultatelor: V3> V2>V1.
marimea riscului: V1> V2>V3.
coeficientul de risc: V1> V2>V3.
Elemente de calcul pentru reprezentarea grafica a evolutiei riscului
Tabelul nr.12
Strategii de pret Starile naturii Concurenta(rezultate) Probabilitati Probabilitati cumulate
18
S
(pret scazut)
DA
S 15 0,24 0,24
M 17 0,12 0,24+0,12=0,36
R 22 0,04 0,36+0,04=0,40
NU 28 0,6 0,4+0,6=1
M
(pret mediu)
DA
S 13 0,08 0,08
M 21 0,28 0,28+0,08=0,36
R 29 0,04 0,36+0,04=0,40
NU 34 0,6 0,4+0,6=1
R
(pret ridicat)
DA
S -11 0,04 0,04
M -2 0,16 0,16+0,04=0,2
R 33 0,20 0,2+0,2=0,4
NU 39 0,6 0,4+0,6=1
Cazul 3 O firma producatoare de articole textile intentioneaza sa laseze in fabricatie un nou produs. Pentru
aceasta,se studiaza posibilitatea construirii unei capacitati de productie. Din punct de vedere constructiv, s-au
identificat doua variante:
V1:Construirea unei sectii cu o capacitate anuala de productie la nivelul cererii estimate de catre serviciul de
marketing.
V2:Construirea unei sectii cu o capacitate anuala de productie mai mica, urmand ca dupa o etapa sa se
studieze extinderea capacitatii la nivelul cererii estimate. Aceasta posibila extindere a capacitatii de productie s-ar
putea efectua la inceputul etapei a II-a numai daca in prima etapa cererea a fost ridicata.
19
In tabelele 13 si 14 sunt prezentate veniturile nete anuale, exprimate in unitati monetare, probabilitatile de
aparitie ale cererii ridicate si a celei scazute pentru fiecare dintre cele doua etape ale orizontului decizional, precum
si durata acestora.
Venituri nete anuale
Tabelul nr.13
Venituri constructive
Situatii posibile in functie de cerere si decizia de
extindere a capacitatii de productie
Etapa
I II
2 ani 3 ani
V1
Ridicata 170 150
Scazuta 45 30
V2
Ridicata in etapa I-a;ridicata in etapa a II-a;capacitatea
de productie se extinde la inceputul etapei a II-a
80 140
Ridicata in etapa I-a;ridicata in etapa a II-a;capacitatea
de productie nu se extinde la inceputul etapei a II-a
80 75
Ridicata in etapa I-a;scazuta in etapa a II-a;capacitatea
de productie se extinde la inceputul etapei a II-a
80 15
Scazuta in etapa I-a;scazuta in etapa a II-a 54 35
Probabilitati de aparitie ale cererii

Tabelul nr.14
Nivelul cererii
Probabilitati
Etapa I Etapa II
20
Ridicata 0,6 0,3
Scazuta 0,4 0,7
Pe baza datelor din tabelul 13, se poate realize arborele de decizie din figura nr.3.


21
Arbore de decizie
D
S
1
=438
S
2
=290,1
p(i)
R
ij
R
ij
*p
i
0,18
V
1
V
2
0,42
0,12
0,28
172*2+150*3=790
R
1
0,6
790*0,18
430*0,42
540*0,12
180*0,28
0,42
0,18
0,18 80*2+140*3=580
80*2+75*3=385
205*0,7
580*0,3
385*0,3
0,42
0,12
0,28
80*2+35*3=265
54*2+75*3=333
54*2+35*3=213
265*0,7
333*0,12
213*0,28
Et II
3 ani
Et I
2 ani
172*2+30*3=430
45*2+150*3=540
45*2+30*3=180
R
1
0,6
S
1
0,4
S
1
0,4
R
2
0,3
S
2
0,7
R
2
0,3
S
2
0,7
R
1
0,6
R
2
0,3
S
2
0,7
317,5
Da extindere
80*2+15*3=205
Nu extindere
301
R
2
0,3
S
2
0,7
S
1
0,4
S
1
0,4
R
2
0,3
S
2
0,7
22
Se extinde capacitatea de productie deaoarece valoarea sperata a venitului de la ramura Da este mai mare
decat valoarea sperata de la ramura Nu si se pastreaza numai ramura Da.
Valoarea sperata a rezultatelor se poate determina folosind relatia:
i
n
i
ij j
p R S

1
Marimea riscului se calculeaza prin relatia:
( )
i j
n
i
ij j
p S R

2
1

23
Tabelul nr.15
Sj
j

SV1=790*0,18+430+0,42+540*0,12
+180*0,28=438
) ( ) (
) ( ) ( 28 , 0 438 180 12 , 0 438 540
42 , 0 438 430 18 , 0 438 790
2 2
2
2
1
+
+ +
= 205,47
SDa=580*0,3+205*0,7=317,5
) ( ) (
) ( ) ( 28 , 0 1 , 290 213 12 , 0 1 , 290 333
7 , 0 6 , 0 1 , 290 205 6 , 30 , 0 1 , 290 580
2 2
2 2
2
+
+ +
= 7,29
SNu=385*0,3+265*0,7=301
SV2=317,5*0,6+333*0,12+213*
0,28=290,1
Calculandu-se valoarea sperata in cele doua variante V1 si V2, rezulta ca decizia care ofera un venit net
maxim este: construirea din prima etapa a unei capacitate de productie la nivelul cererii (V1). Deci ordinea de
preferinta este: V1> V2.
Pentru aceasta varianta, valoarea riscului in marimi absolute este de 205,47.
2.2. Metode de luare a deciziilor in conditii incerte
24
Cazul I
Tabelul nr 16
Ei
Vj
V1 V2 V3 V4
E1 20 15 12 10
E2 8 8 5 7
E3 -2 0 -2 5
E4 -4 -4 -5 -1
V1 sectorul comercial
V2 sectorul serviciilor
V3 sectorul in domeniul financiar-bancar
V4 sectorul asigurarilor
2.2.1. Metoda maxi-max
Se alege acea linie de actiune (V
*
) care permite obtinerea rezultatului maxim, indifferent de starea naturii
care ar avea loc, conform relatiei:
) ( max max
*
ij
i j
R V
V1 = 20
V2 = 15
V3 = 12
25
V4 = 10
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei
*
1
V .
2.2.2. Metoda maxi-min (metoda prudentei)
Metoda consta in aplicarea principiului maxi-min strategiilor decidentului. Pentru aceasta, se determina
valorile minime corespunzatoare fiecarei linii de actiune si se alege acea varianta (V
*
) careia ii corespunde valoarea
maxima, conform relatiei:
) ( min max
*
ij
i j
R V

Decidentul urmareste alegerea acelei linii de actiune care sa-I permita obtinerea unui rezultat maxim sigur,
indiferent de starea naturii care se produce.
V1 = -4
V2 = -4
V3 = -5
V4 = -1
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei
*
4
V .
2.2.3. Metoda coeficientului de optimism
Metoda consta in a alege linia de actiune care maximizeaza valoarea Vj, astfel:
unde: Rij rezultatul variantei j in cazul aparitiei starii naturii i.
26
( ( ) ) min 1 max max
*
ij ij
j
R R V +
,
Aceasta metoda presupune o combinare a celor doua metode anterioare.
Astfel:
-

=0, se ajunge la metoda maxi-min

-

=1, se obtine metoda maxi-max.

V1 - Max=20 V2 - Max=15 V3 - Max=12 V4 - Max=10
- Min=-4 - Min=-4 - Min=-5 - Min=-1
-

=0
min) ( max
*
ij
j
j
R V
V1 = -4
V2 = -4
V3 = -5
V4 = -1
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei
*
4
V .
-

=1
unde: Rj min si Rj max reprezinta rezultatul minim,
respective maxim al variantei j

- coeficientul de optimism
) ( 1 0
27
max) ( max
*
ij
j
j
R V
V1 = 20
V2 = 15
V3 = 12
V4 = 10
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei
*
1
V .
-

=0,3
min) 7 , 0 max 3 , 0 ( max
*
ij ij
j
j
R R V

=0,3
1-

=1-0,3=0,7
V1 = 0,3*20-0,7*4 = 6-2,8 = 3,2
V2 = 0,3*15-0,7*4 = 4,5-2,8 = 1,7
V3 = 0,3*12-0,7*5 =3,6-3,5 = 0,1
V4 = 0,3*10-0,7*1 = 3-0,7 = 2,3
Rezulta ca valoarea maxima corespunde variantei
*
1
V .
2.2.4. Metoda sperantei matematice
28
2.2.4.1.Criteriul lui Laplace
Speranta matematica se calculeaza conform relatiei:

,
`

.
|

n
i
ij
j
j
R
n
V
1
*
1
max
, unde n- numarul starilor naturii.
25 , 5
4
1 5 7 10
5 , 2
4
5 2 5 12
75 , 4
4
4 0 8 15
5 , 5
4
4 2 8 20
4
3
2
1

+ +

+ +

V
V
V
V
Rezulta ca valoarea optima corespunde variantei
*
1
V .
2.2.4.2.Probabilitati de tip bayesian
1 , 0
4 , 0
2 , 0
3 , 0
4 4
3 3
2 2
1 1




p E
p E
p E
p E
29

,
`

.
|

i
n
i
ij
j
j
p R V
1
*
max
V1 = 20*0,3+8*0,2-2*0,4-4*0,1 = 6+1,6-0,8-0,4 = 6,4
V2 = 15*0,3+8*0,2+0*0,4-4*0,1 = 4,5+1,6+0-0,4 = 6,8
V3 = 12*0,3+5*0,2-2*0,4-5*0,1 = 3.6+1-0,8-0,5 = 3,3
V4 = 10*0,3+7*0,2+5*0,4-1*0,1 = 3+1,4+2-0,1 = 6,3
Varianta careia ii corespunde speranta matematica maxima este
*
2
V .
2.4.5.Metoda regretului minim
Presupunand ca in matricea rezultatelor starile naturii sunt trecute pe linii, iar variantele de actiune pe
coloane, elementele matricii regretelor (rij)se obtin scazand elementele fiecarei linii din elementul maxim al liniei
respective, adica:
rij= Ri max Rij
unde: j=1,2,,n;
i=1,2,m;
Ri max reprezinta valoarea maxima a rezultatelor pe linia starii naturii
i.
30
Varianta optima se determina folosind relatia:

( )
ij j
r V max min
*

Tabelul nr.17
Ei
Vj
Ri max
V1 V2 V3 V4
E1 20 15 12 10 R1 max =20
E2 8 8 5 7 R2 max =8
E3 -2 0 -2 5 R3 max =5
E4 -4 -4 -5 -1 R4 max =-1
Matricea regretelor
Tabelul nr.18
Ei
Vj
V1 V2 V3 V4
(20) E1 0 5 8 10
(8) E2 0 0 3 1
(5) E3 7 5 7 0
(-1) E4 3 3 4 0
Max rij 7 5 8 10
V1 = 7
V2 = 5
V3 = 8
unde: rij regrete
31
V4 = 10
Rezulta ca valoarea minima corespunde variantei
*
2
V .
32