Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
356

356

Ratings: (0)|Views: 11 |Likes:

More info:

Published by: Arhiepiscopia Argesului si Muscelului on Jul 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2011

pdf

text

original

 
CMYK
www.eparhiaargesului.ro/argesulortodoxAscultaþiRADIOT
 
TR
 
RI
 
IN
 
NI
 
IT
 
TA
 
AS
 
S(95,3FM)
 
Sãptãmânal teologic, bisericesc ºi de atitudine al Episcopiei Argeºului ºi Muscelului
Anul VII
nr. 356
27 mar
 
ti
 
e - 2 apr
 
ilie 200
 
8
8 pagini
preþ: 1,6 RON
D
acã am avea ochi duhovniceºti ºiplini de agerime în a vedea la totpasul cele orânduite de Iubitorul deoameni ºi Milostivul Dumnezeu, ne-amminuna ºi am striga din rãsputeri, caoarecând Profetul David, plin de DuhulSfânt: „Mari ºi minunate sunt lucrurile(lucrãrile) Tale, Doamne, toate cu înþelepciune le-ai fãcut; umplutu-s-apãmântul de zidirea Ta!” (Psalmul 103,24).
Î
ntre zidirile lui Dumnezeu, omul,coroana creaþiei, din care a odrãslit întreg neamul omenesc, fãptura mâinilorSale, avea sã fie înrobitã ºi tiranizatã deurâtorul de oameni diavolul ºi sã fie trasãspre patimi de ocarã ºi supusã slujiriiidoleºti.
P
entru a salva neamul omenesc,astfel tiranisit, Domnul Dumnezeua trimis pe Iisus Hristos, CuvântulÎntrupat, Fiul lui Dumnezeu, din mareaSa iubire de oameni, precum glãsuieºteSfântul Evanghelist Ioan: „Cã într-atât aiubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul SãuCel Unul-Nãscut L-a dat, pentru ca totcel ce crede într-Însul sã nu piarã, ci sãaibã viaþã veºnicã. Cã Dumnezeu nu L-atrimis pe Fiul Sãu în lume ca sã judecelumea, ci pentru ca lumea sã semântuiascã printr-Însul!” (Ioan 3, 16).
G
ândul Sãu ºi Sfatul Sãu,Dumnezeu l-a ascuns, nu numaide satana, ci chiar ºi de puterile cereºti, încredinþând taina aceasta numai unuiadintre slujitorii Sãi, Slãvitului ArhanghelGavriil.„La plinirea vremii” (Galateni 4, 4),aºa cum scrie Sfântul Apostol Pavel,Dumnezeu a trimis pe Gavriilarhanghelul la Sfânta Fecioarã Maria,din Nazaret, curatã fiind ea ºi preavrednicã de slujirea aceasta, zicându-i:„Bucurã-te ceea ce eºti plinã de har,Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28).
F
ecioara Maria, fiind plinã denedumerire, se întreba în tainã cepoate sã însemne aceastã cereascãsalutare a îngerului? Cunoscând gândulFecioarei Maria, a liniºtit-o zicând: „Nute teme, Marie, cã ai aflat har laDumnezeu. ªi iatã, vei lua în pântece ºivei naºte fiu ºi vei chema numele luiIisus. Acesta va fi mare ºi Fiul CeluiPreaînalt se va chema, ºi DomnulDumnezeu Îi va da Lui tronul lui David,pãrintele Sãu ºi împãrãþia Lui nu va aveasfârºit” (Luca 1, 30-33).
P
este puterea de înþelegere, era totullimpede! Însuºi Dumnezeu cerePreacuratei Fecioare Maria ca sãprimeascã a fi mamã a Celui mai marebinefãcãtor al lumii dintotdeauna:Regelui Regilor, ÎmpãratuluiÎmpãraþilor, lui Dumnezeu fãcut om,Mântuitorul ºi Viaþa lumii!
A
tunci când Fecioara Maria a întrebat: „Cum va fi mie aceasta,de vreme ce eu nu ºtiu de bãrbat?” (Luca1, 34), de îndatã a auzit glasul îngeruluizicând: „Duhul Sfânt Se va pogorî pestetine ºi puterea Celui Preaînalt te vaumbri; pentru aceasta ºi Sfântul care Seva naºte din tine, Fiul lui Dumnezeu Seva chema” (Luca 1, 35).
D
upã cum era ºi firesc, totuºi, îngândul Fecioarei Maria, ca într-ouºoarã umbrã, s-ar mai fi întrebat:Doamne, cum poate fi aceasta? Darglasul sfânt al îngerului a venit ca otãmãduire peste nedumerirea ei, zicând:„Cã la Dumnezeu nimic nu este cuneputinþã!” (Luca 1, 37).
F
ecioara Maria, cea
binecuvântatãde Dumnezeu
(Luca 1, 28), laauzul acestor încredinþãri, primeºte sãrãspundã
chemãrii lui Dumnezeu
ºi
suspinelor lumii robitã de pãcate
,zicând întru adâncã sfialã: „Iatã roabaDomnului. Fie mie dupã cuvântul Tãu!”(Luca 1, 38).
D
in purtarea de grijã a luiDumnezeu ni s-a pãstrat cel maifrumos episod din toatã scriitura lumii.Pentru frumuseþea pasajelor, vom reda încontinuare textele biblice:
ªi în zileleacelea, sculându-se Maria, s-a dus îngrabã în þinutul muntos, într-o cetate alui Iuda, ºi a intrat în casa lui Zaharia ºii s-a închinat Elisabetei. ªi când a auzit  Elisabeta închinarea Mariei, sãltat-a pruncul în pântecele ei ºi s-a umplut  Elisabeta de Duhul Sfânt, ºi a strigat cuglas mare ºi a zis: Binecuvântatã eºti tuîntre femei ºi binecuvântat este rodul pântecelui tãu. ªi de unde mie aceasta,ca sã vinã la mine Maica Domnuluimeu? Cã iatã, cum veni la urechile meleglasul salutãrii tale, pruncul a sãltat debucurie în pântecele meu. ªi fericitã esteaceea care a crezut cã se vor împlini celespuse ei de la Domnul. ªi a zis Maria: Mãreºte sufletul meu pe Domnul, ºi s-abucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, cã a cãutat spresmerenia roabei Sale. Cã, iatã, de acummã vor ferici toate neamurile. Cã mi-a fãcut mie mãrire Cel Puternic ºi sfânt este numele Lui. ªi mila Lui în neam ºi înneam spre cei ce se tem de El. Fãcut-atãrie cu braþul Sãu, risipit-a pe ceimândri în cugetul inimii lor. Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri ºi a înãlþat  pe cei smeriþi, pe cei flãmânzi i-a umplut de bunãtãþi ºi pe cei bogaþi i-a scosafarã, deºerþi. A sprijinit pe Israel,slujitorul Sãu, ca sã-ªi aducã aminte demila Sa, precum a grãit cãtre pãrinþiinoºtri, lui Avraam ºi seminþiei lui, înveac. ªi a rãmas Maria, împreunã cu eaca la trei luni; ºi s-a înapoiat la casa sa.
(Luca 1, 42-56).
A
ºadar, avem pururea în faþaminþii, inimii ºi sufletuluiimaginea exactã a
 începutuluimântuirii
noastre, îngerul, la porunca luiDumnezeu, aducându-ne
Bunã Vestirea
care va bucura ºi veacurile ce vor sã fie.
D
e atunci chiar, de la începutul ereicreºtine, Elisabeta va numi peFecioara Maria,
Maica Domnului
(Luca1, 43), aºa cum o numim noi, creºtiniiortodocºi, respectând cu sfinþenieCuvântul Domnului.
P
entru noi ºi pentru cei care vorveni, Cuvântul Maicii Domnului,transformat în
imn dumnezeiesc,
nerãmâne drept mãrturie veºnicã, pentru cãDumnezeu
„a cãutat spre smereniaroabei Sale
; cã, iatã,
de acum mã vorferici toate neamurile
!” (Luca 1, 48).
A
ºa au fãcut neamurile cu gingãºiesufleteascã ºi obraz subþire camarama de borangic, aºa fac ºi azi, aºavor face în veacul veacurilor!
 
C
ei îndoielnici sã mai citeascãScriptura, chiar dacã se laudã c-oºtiu pe de rost!
Episcop al Argeºului ºi Muscelului
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Tematica pentruconcur
 
sul ºcolar religio
 
s
 
L
 
Lu
 
um
 
mi
 
in
 
nã
 
ãL
 
Li
 
in
 
nã
 
ã
 
 
Sunt toate s
 
âmbeteledin perioadaPostului Marezile de pomenirea morþilor?
Proiect educa
 
þ
 
ional
N
 
NU
 
UT
 
TE
 
EE
 
EX
 
XP
 
PU
 
UN
 
NE
 
E!
 
!I
 
IM
 
MA
 
AG
 
GI
 
IN
 
NE
 
EA
 
AT
 
TA
 
AC
 
CO
 
ON
 
NT
 
TE
 
EA
 
AZ
 
ZÃ
 
Ã
463
Mânãstir
 
ea Cotmeana cu hramul Bunã Vestire
 
     L
 
     L     i
 
     i     t
 
     t    u
 
    u    r
 
    r    g
 
    g     i
 
     i    c
 
    c      ã
 
      ã
 
Arg
 
eºul Ortodox
 2
C
 
olegiul de r 
 
edacþ 
 
ie
FONDATOR:† Prea Sfinþitul
Episcop
CALINICal
Argeºului ºi Muscelului
Adresa: Strada Þepeº Vodã nr. 17 Tel/fax: 0248/217629e-mail: argesulortodox@yahoo.com Sãptãmânal tipãrit de cotidianul ARGEªUL
Responsabil:
Diacon Daniel Gligore- consilier cultural
Redactor ºef:
Diacon Prof. Cornel Dragoº
Redacþia:
Gabriela Safta (secretar de redacþie),preot Napoleon Dabu,
preot Florin Iordache,
Raluca Marin.
Colaboratori:
prof. Alexandru Brichiuº,, Bogdan Ionescu, FlorinNeblea, Roberto-Cristian Viºan,
LaurenþiuDumitru,Roxana Dragoº
, AmaliaConstantinescu, Amalia Cornãþeanu,
OctavianDãrmãnescu
.
Art designer:
i
 
n
 
g. Bog
 
dan Ci
 
o
 
c
 
 î 
 
rlan
ISSN: 1583-2643
Responsabilitatea fiecãrui articol publicat îi revine autorului 
 
PlânsurileSfântuluiEfrem Sirul
Plânsul de luni seara
Cum voi îndrãzni sã cer lãsarepentru pãcatele mele cele maidinainte, petrecerea mea cea maidintâi nicidecum uitând-o? Sau cummã voi dezbrãca de omul cel vechicare se stricã, poftele amãgirii celeimai dinainte nelepãdându-le? Vaimie, cum voi suferi mustrãrilelucrurilor mele celor necuvioase ºiale gândurilor! „Miluieºte-mã,Dumnezeule, dupã mare mila Ta ºidupã mulþimea îndurãrilor Tale!”Gurã nevrednicã strigã cãtre Tine,Stãpâne, ºi inimã nu curatã, ºi suflet întru pãcate întinat. Auzi-mã pemine pentru bunãtatea Ta ºi sã nulepezi cererea mea; cã nu lepezicererea celor ce se pocãiesc întruadevãr. Iar pocãinþa mea nu estecuratã, ci stricatã. Un ceas mãpocãiesc întru adevãr. Iar pocãinþamea nu este curatã, ci stricatã. Unceas mã pocãiesc ºi douã Te întãrât.
Se ºtie de cãtre specialiºti ºi demajoritatea oamenilor de culturã din þaranoastrã cã începuturile muzicii româneºtide toate genurile au întâmpinat în evoluþialor mari ºi spinoase piedici, greu de înlãturat.Se ºtie de asemenea cã providenþialulGeorge Enescu a grupat în jurul sãu, în jurul idealului sãu, compozitori, muzicologiºi folcloriºti tineri ºi vârstnici, al cãror unicscop era crearea ªcolii Naþionale deCompoziþie, care avea sã lase posteritãþiilucrãri vocale, simfonice, vocal-simfonice ºicorale inspirate din solul fertil ºi inepuizabilal creaþiei folclorice româneºti. Între aceºtimari ºi prolifici protagoniºti ai genurilormuzicale menþionate s-a impus, prinprestaþia sa de profesor, compozitor, filosof,estetician, muzicolog ºi folclorist, DimitrieCuclin, de la a cãrui moarte s-au împlinitanul acesta, la 7 februarie, 30 de ani.
O viaþ
 
ã p
 
e por
 
t
 
ati
 
v
S-a nãscut la 24 martie 1885 în oraºulGalaþi. Tatãl sãu Constantin Cuclin eraabsolvent al Seminarului Teologic din Ismail,al Conservatoarelor Iaºi ºi Bucureºti ºi a fostprofesor de muzicã între anii 1879-1897 laliceul de bãieþi „Vasile Alecsandri” din Galaþi.Dupã ºcoala primarã, Cuclin fiul urmeazãliceul „Vasile Alecsandri”, dupã care, în urmaunui cvartet de coarde trimis lui Dumitru G.Kiriac, obþine o bursã ºi pleacã la Paris la
Conservatoire National de Musique
, undestudiazã compoziþia cu Charles Marie Widor ºila Schola Cantorum cu Vincent d’Indy ºiAugust Serieux.Tot aici leagã puternice prietenii cu GeorgeEnescu, Constantin Brâncuºi, Tudor Vianu,Eugen Lovinescu, Alexandru Macedonski,Zoe Dumitrescu-Buºulenga (rãposata maicãBenedicta), Tudor Arghezi, Geo Bogza ºi alþii,toþi animaþi de dorinþa sincerã de a crea o artãadânc înrãdãcinatã în folclorul, tradiþiile ºiobiceiurile poporului român.Întors în þarã, biografia lui Cuclin înregistreazã în 1920 cãsãtoria sa cu Zoe,nãscutã Bucurencu, fostã Damian, pictoriþã demare ºi impunãtor talent, pe care o cunoscusela Paris ºi care va fi alãturi de el 53 de ani, într-o frumoasã ºi poeticã poveste de dragoste,pânã la moartea Zoei (1973).A fost profesor suplinitor la clasa deorchestrã a lui Alfonso Castaldi (1918-1919),apoi profesor de istoria muzicii ºi esteticãmuzicalã, de contrapunct, fugã, formemuzicale ºi compoziþie la Conservatorul deMuzicã din Bucureºti ºi ulterior profesor devioarã
City Conservatory of Music
ºi la
Brooklyn College of Music
din New York(1924-1930).În aceastã perioadã îºi elaboreazã propriulsãu sistem filosofic pe care îl va scrie, lustrui ºicomprima în 33 de maxime, aºa cum îl gãsim într-o scrisoare cãtre compozitorul ºimuzicologul Doru Popovici.Moare la 7 februarie 1978, la 5 ani dupãmoartea soþiei, în urma unei complicaþii aleunei boli cardiace contactatã la canal (veziTiculescu, I,
 Dimitrie Cuclin, Studiu criticasupra vieþii ºi operei lui
, Ed. Muzicalã,Bucureºti, 1933, p. 69).Ca
scriitor
, a scris 333 de parabole, poezii,sonete ºi poeme în limbile românã, englezã ºifrancezã.A scris romane, eseuri, dialoguri defilosofie ºi artã, precum ºi piese de teatru. Atradus în limba englezã poezii ºi poeme deMihai Eminescu.A publicat câteva opere literare deimportanþã covârºitoare pentru cultura ºiliteratura românã; citãm în acest sens:
 Lasonatedu coq gaulois,
Bucureºti, Ed. Minerva,1919;
Poems
, Bucureºti, Tipografia Oltenia,f.a;
 Doine ºi sonete
, Bucureºti, TipografiaOltenia, 1932;
Parabole
, Bucureºti, InstitutulGândul, 1944;
 Agamemnon – un spectacol îndouã pãrþi
, Bucureºti, 1944;
Sofanisba –tragedie într-un prolog ºi trei acte în versuri
,Bucureºti, 1944.
Teor
 
e
 
tician al mu
 
zicii
Ca muzicolog,
a scris studii, articole,recenzii, eseuri muzicale, pamflete, înrevistele:
 Muzica, Muzicã ºi poezie, Rampa, Armonia, România nouã, Epoca, Neamulromânesc, Cronicarul, Contemporanul,Tribuna
(Cluj),
Cronica
(Iaºi),
 România liberã
etc. A fondat ºi condus revista „Foaia volantã”(1932-1933). A susþinut concerte, lecþii,conferinþe, emisiuni radiofonice, comunicãriºtiinþifice în þarã ºi peste hotare (S.U.A.,Franþa, Cehoslovacia, Italia etc.).Menþionãm câteva dintre aceste lucrãri carecontureazã personalitatea sa ca muzicolog:
1. Despre simfonie,
 în Armonia, Botoºani,8, nr. 10-12, 1931;
2. Chestiunea Filarmonicii ºi a OpereiRomâne. Memoriu
, în Foaia volantã,Bucureºti, 1, nr. 1, 3, 4, 7, 9 (1932);
3. Sistemul diatonic. Gama ºi funcþiunilecare o alcãtuiesc
, Bucureºti, 1934;
4. O istorie polemicã a muzicii.Corespondenþã.
Ediþie criticã de ViorelCosma pe marginea corespondenþei DoruPopovici – Dimitrie Cuclin, Ed. Junimea, Iaºi,1983.
Ca estetician ºi filosof al muzicii,
Cuclin ascris:
Tratat de esteticã muzicalã,
Bucureºti,Ed. Oltenia, 1933
; Tratat de metafizicã
.Lucrare rãmasã în manuscris
; La Theorie de l Imortalite –
Manuscris;ºi, în sfârºit
 , Noutratat de esteticã
, rãmas ºi acesta în manuscris
.
Ca
profesor
, Dimitrie Cuclin a scris:
Memoriu asupra stãrii actuale a învãþãmântului muzical secundar,
Bucureºti, 1935;A alcãtuit manuale de muzicã pentru claseleI, II, III, IV, V ºi VI;A scris un
Tratat elementar de muzicã,
Bucureºti, 1946;A scris de asemenea un
Tratat de ºtiinþacompoziþiunii muzicale,
Bucureºti, 1975.
Ca istoric al muzicii,
Cuclin este cea maicomplexã personalitate care stãpâneºte oepocã, epoca secolului al XX-lea, gândind ºicreând în planuri ºi forme la care ajung numaicei aleºi.Ca
folclorist
, Cuclin a alcãtuit studii caresunt actuale ºi astãzi. Menþionãm câteva dintrelucrãrile sale în acest domeniu:
1. Folclorul ºi individualitatea creatoare,
 în „Muzicã ºi Poezie”, Bucureºti, 2, Nr. 2,1935 ºi Nr. 3, 1937;
2. Despre cântecul românesc,
 în „Muzicãºi Poezie”, Bucureºti, Nr. 5, 1937;
3. Gânduri asupra cântecului popularromânesc
, în „Convorbiri Literare”,Bucureºti, 76, NR. 5-6, 1943;
4. Despre armonizarea modalã
, în„Muzica”, Bucureºti, Nr. 4, 1957.Toate aceste lucrãri dovedesc preocuparealui Cuclin privitor la soarta muzicii româneºti,al cãrei izvor nesecat trebuia sã fie folclorulromânesc.
Co
 
mpozitorul
Ca ºi compozitor, Dimitrie Cuclin apare caun fenomen pe cerul înstelat al muziciiromâneºti îmbogãþitã prin imensa sa creaþie deopere pe librete proprii, muzicã vocal-simfonicã, muzicã de camerã, muzicã pentrupian ºi vioarã, balade, hore, menuete, rondo-uri, muzicã coralã, muzicã vocalã, cântece peversuri populare pentru voce ºi pian, muzicãcoralã religioasã ºi altele.Este creatorul a celor douãzeci de simfonii.A scris atât muzica, cât ºi libretul la teatrele:
Soria
(1911)ºi
Traian ºi Dochia
(1921).Muzica coralã a lui Dimitrie Cuclin se împarte în douã compartimente bine conturate:1. Muzicã coralã laicã:· Trei corale variate pentru armoniu sauorgã;·
Semãnãtorii
(1907), pentru cor mixt, peversuri de Vasile Alecsandri;·
 Rodica
(1907), cor mixt, pe versuri deVasile Alecsandri;·
Primãvara
(1908), madrigal-rondopentru cor mixt, pe versurile lui Cuclin;· 12 madrigale, pentru cor în stil popular(1916);· 12 imnuri engleze pentru cor mixt.2. Cât priveºte implicarea lui DimitrieCuclin în creaþia muzicalã religioasã, odovedesc lucrãrile sale pe care le menþionãm:·
 Ave Maria
, 1929, pentru cor mixt ºi pian;·
 Dinspre zare
, 1930, colind pentru cormixt, pe versurile lui Dimitrie Cuclin;·
Psalmul XXXV 
, pentru cor mixt;·
 Liturghia I 
 în gama Fa major (1936);·
 Imn
, 1937, pentru cor mixt, pe versuri deVasile Alecsandri;·
 Liturghia a II-a
 în Mi minor, 1938,pentru douã voci bãrbãteºti;·
 Liturghia a III-a
 în La major, 1939;·
Prunchiuleþ 
, 1940, colind pentru cormixt, publicat în revista
 Izvoraºul
, Bistriþa-Mehedinþi, 21, nr. 1, 1940;·
 Liturghia a IV-a
 în gama Sol major,1940;· 4 colinde religioase, pentru cor mixt,1944.Menþionãm cã atât în lucrãrile corale laice,cât ºi în cele religioase, precum ºi în întreagasa operã simfonicã, vocalã ºi vocal-simfonicã,a valorificat la superlativ folclorul ºi surseletradiþionale ale muzicii româneºti.
Dis
 
tincþii ºi elogii
Datoritã performanþelor creaþiei sale subaspectul dimensiunii, profunzimii spirituale,varietãþii temelor ºi genurilor abordate, cât ºialridicãrii prestigiului neamului nostru prinpromovarea culturii româneºti la Paris ºi NewYork, Dimitrie Cuclin a primit premii ºidistincþii importante, dintre care amintim:
Premiul de Compoziþie „George Enescu”
(1913);
Premiul Academiei Române
(1923,1934);
Ordinul Coroana României
(1922);
Premiul Naþional de Compoziþie
(1939).În perioada comunistã, ca o mãsurã dereabilitare dupã detenþia de la Canal, DimitrieCuclin a primit
Ordinul Muncii Clasa I
, în1955 ºi 1969,
Premiul de Stat
, în 1957, pentruSimfonia a XIV-a. Considerãm de asemeneaca un aport considerabil al lui Cuclin laafirmarea ªcolii Naþionale de MuzicãReligioasã monodicã ºi armonicã, drum trasatde el prin lucrãrile corale menþionate, drumurmat cu hotãrâre, talent ºi dãruire de cãtreGheorghe Cucu, Ioana Ghica-Comãneºti, IoanD. Chirescu, Nicolae Lungu, Sabin Drãgoi,Paul Constantinescu, Ioan Dumitrescu, TudorJarda, Liviu Comes, Gheorghe Dumitrescu ºialþii.În concluzie, reflectând asupra uriaºeicreaþii a lui Dimitrie Cuclin, acum la împlinirea a 30 de ani de la trecerea sa înveºnicie, ne facem o datorie moralã de a aduce în memoria contemporanilor aportul sãuinimaginabil muzicii româneºti de toategenurile, încheind acest eseu muzicologic cuscrisul prietenului ºi admiratorului sãu,romancierul de mare talent Geo Bogza: „Scriunumele acesta cu acelaºi sentiment deveneraþie ºi acelaºi sentiment al valorii cu careaº scrie cele mai mari nume din culturanoastrã. Scriu numele lui Dimitrie Cuclin ca ºicum aº scrie numele lui Vasile Pârvan, al luiLucian Blaga, al lui Constantin Brâncuºi, al luiNicolae Iorga, al oricãruia dintre cãrturarii ºicreatorii în fiinþa cãrora geniului nostru s-aafirmat în mod hotãrât ºi cu cea mai marestrãlucire” (vezi Geo Bogza,
 Elogiulseninãtãþii
, în
Contemporanul
, Bucureºti, nr.30 (1085), 23 iulie 1967).
Pr. prof. univ. dr. Marin VELEA
La 30 de ani de la moartea profesorului, compozitorului,gânditorului, esteticianului, muzicologului ºi folcloristului
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Argeºul Ortodox
 
3
 
PlânsurileSfântuluiEfrem Sirul
Plânsul de marþi seara
Cine nu va plânge pentru mine, cãpentru o micã dulceaþã focul cel fãrãde sfârºit l-am dispreþuit ºi Împãrãþiacea veºnicã nu m-am silit sã odobândesc? Am robit patimilor eu,ticãlosul, cu vrednicia sufletuluimeu. M-am fãcut dobitocesc ºi nupot sã caut cãtre Domnul celmilosârd. Am fost împodobitoarecând cu darurile cele de bogãþiefãcãtoare, iar acum sãrãcia patimiloram iubit-o. Strãin m-am fãcut defaptele bune, în þara îndepãrtatã arãutãþii ducându-mã. Pe jumãtatesunt mort, prea-scurtã rãmãºiþã deviaþã având.
 Prea cucernice pãrinte, prezentaþi-ne, vã rugãm, un scurt istoric, al bisericii „Sfânta Filofteia“ din Piteºti…
Ca localizare geograficã, parohia se aflã înzona de vest a oraºului, mai precis în cartierulRãzboieni din municipiul Piteºti. Iniþialcartierul a fãcut parte din parohia Sfântul Iliepentru cã în Rãzboieni nu a existat niciodatã obisericã. În anul 1995 s-a hotãrât de cãtreEpiscopia Argeºului înfiinþarea unei noiparohii în cartierul amintit mai sus, dreptpentru care în iulie 1995 am fost hirotonit ºinumit paroh de cãtre Prea Sfinþitul PãrinteCalinic, pentru a mã ocupa de cele necesareunui astfel de demers. În paralel cudemersurile fãcute de Episcopia Argeºului, pelângã Secretariatul de Stat pentru Culte învederea înfiinþãrii noii parohii, pe plan local,am demarat acþiunea pentru obþinerea unuiteren din domeniul public al Primãriei, unde sãse poatã ridica viitoarea bisericã parohialã.Dupã multe cãutãri ºi opinii contrare s-a gãsito locaþie potrivitã ºi s-au iniþiat acþiunilelegale pentru obþinerea autorizaþiilor ºiavizelor necesare pornirii unui ºantier.Lucrãrile de construcþie au început în anul1997 în sistem regie proprie, fondurile fiindasigurate din donaþii, colecte publice ºi dinsponsorizãri. Fiind un cartier cu o populaþiefoarte sãracã, lucrãrile au decurs greoi, astfel încât s-a lucrat pe etape, realizându-se mai întâi partea de fundaþie a demisolului care afost proiectat pe jumãtate de bisericã, iar înanul 1998 s-a continuat turnarea fundaþiei întregii biserici ºi turnarea plãcii pestesubsolul amintit mai sus.În anul 1999, permanenþa episcopalã adispus înfiinþarea postului de preot II înaceastã parohie ºi a fost numit pãrinteleCristian Smaranda, hotãrându-se ºi începereaoficierii serviciilor religioase necesarecredincioºilor din Rãzboieni în demisolul carese realizase pânã la aceastã datã. În acestcontext lucrãrile de construcþie au fost sistatetrecându-se la amenajarea corespunzãtoare aincintei pentru buna desfãºurare a slujbelor,fãcându-se racordarea la reþelele edilitare deapã, electricitate ºi gaze. În ziua de 3octombrie 1999, în prezenþa PC. ProtopopIuliu Chiriþã ºi a altor oficialitãþis-a sãvârºit slujba de sfinþire aparaclisului de la demisolulviitoarei biserici.În anul 2000 au începutlucrãrile de construcþie a zidurilorbisericii pe fundaþia dejaexistentã ºi pânã în anul 2005 s-aconstruit în fiecare an câte ceva,astfel încât s-a finalizat turlamare ºi acoperirea cu tablã abisericii în proporþie de 80%,urmând ca în anul 2006 sã sefinalizeze construcþia prinridicarea celor douã turle mici dinzona pridvorului. În anul 2007lucrãrile au continuatexecutându-se tencuialaexterioarã ºi interioarã a bisericii,dupã care s-a trecut la finisarea exterioarã ºiacoperirea totalã cu tablã.
 Da, într-adevãr, un parcurs anevoios, dar rodnic… Pentru anul în curs, ce proiecte mai aveþi în derulare?
Pentru anul 2008 ne-am propus sãexecutãm instalaþia electricã în bisericã,pardoseala, racordarea la reþeaua de apã ºicanalizare, iar în limita posibilitãþilorfinanciare sã demarãm pictura interioarã.
 Am dori sã ne descrieþi sfântul locaº…
Biserica are formã de cruce cu douã absidedrepte, o turlã cu 12 ferestre ºi douã turle miciasimetrice în zona pridvorului, în cea mai înaltã turlã fiind amplasate clopotele realizate în anul 2005. Dupã finalizarea construcþiei,demisolul urmeazã a fi transformat în capelãmortuarã. Iar dacã cititorul se întreabã, ºi pebunã dreptate se poate chiar întreba, de ce adurat atât de mult construcþia acestei biserici,am putea rãspunde enumerând câteva cauzeprincipale: lipsa finanþãrii oficiale din parteastatului, lipsa fondurilor cauzate de sãrãcialocuitorilor din acest cartier, precum ºi lipsatotalã a implicãrii autoritãþilor locale însusþinerea unor astfel de investiþii…
 Pãrinte, suntem în plinã cãlãtorie duhovniceasã a Postului Mare, mai exact în preajma Duminicii închinate Sfintei Cruci. Am dori sã transmiteþi cititorilor noºtri câteva îndemnuri în acest sens.
Sãvârºind ,,calea postului”, ne aflãm însãptãmâna premergãtoare Duminicii a III-a aacestui timp sfânt, aºezat de Bisericã sprecurãþire de patimi, spre înnoire sufleteascã,spre a ajunge sã ne închinãm ºi Sfintei Învieri.Sfânta Evanghelie din aceastã Duminicã închinatã Sfintei Cruci ne redã cuvinteleMântuitorului nostru Iisus Hristos cãtre ceicare doresc sã-L urmeze, cãtre cei care vor sã-ºi mântuiascã sufletele: ,,Oricine voieºte sãvinã dupã Mine, sã se lepede de sine, sã-ºi iacrucea ºi sã-mi urmeze Mie!” (Marcu 8, 34).Consider cã la acest verset alevanghelistului Marcu se poate raporta ºi viaþaunui slujitor al bisericii care a ales sã-l urmezepe Hristos ºi sã poarte crucea construirii uneibiserici…A te lepãda de sine, în înþelesul biblic, înseamnã a lepãda pãcatul, patimile – acestadaos” la fiinþa omului, pe care lucrareadiavolului l-a adãugat la ceea ce Dumnezeu acreat bun ,,dupã chipul ºi asemãnarea Sa”.Aceasta ni se cere sã lepãdam. A te lepãda desine înseamnã a nu pune nimic mai presus deDumnezeu ºi mântuirea ta, din cele cu care teademeneºte lumea. Toate sunt necesare înviaþã, bunurile, averea, familia etc., dar nimicnu trebuie aºezat mai presus de Dumnezeu ºide mântuirea sufletului tãu. Lepãdarea rãuluidin sinele tãu, a patimilor, nu înseamnã totulspre a putea urma lui Hristos. Trebuie ,,sã-þi ieicrucea ta” ºi sã-I urmezi Lui. A-þi lua crucea înseamna a suferi cu resemnare, ºi chiar cubucurie, toate ispitele ºi necazurile ce apar încalea urcuºului spre Hristos; înseamnã a,,rãstigni” patimile, a jertfi mândria ºi slavadeºartã atât de rãspânditã în rânduloamenilor... În acest context am considerat cãslujitorul care a pornit sã construiascã un locaºde cult în aceste vremuri ,,nebune” poate ficonsiderat un purtãtor de cruce ºi urmãtor allui Hristos…
 În timpul postului se poate vorbi de o purtare aparte din partea noastrã, sau tot timpul trebuie sã ne purtãm „cu luare aminte” spre a învãþa sã „rãscumpãrãmvremea”...
Din punctul de vedere al învãþãturiicreºtine, omul ar trebui sã se poarte la fel tottimpul, urmând preceptele morale ºi învãþãtura Domnului nostru IisusHristos, deci nu numai în postsuntem datori la a ne îmbunãtãþiviaþa noastrã duhovniceascã...Þinând cont însã de faptul cã omuleste din ce în ce mai mult supuspãcatului ºi ispitelor ºi este foartegreu în a urma lui Hristos înpermanenþã, ar fi bine mãcar întimpul postului sã ne strãduim sãfacem ceea ce este bine plãcut luiDumnezeu ºi sã abandonãm celpuþin pe perioada postului pãcatul,atât de urât de Creatorul nostru!
A consemnat preot FlorinIORDACHE
Mass-media româneascã a prezentat în ultimavreme tot mai multe cazuri ale implicãrii tinerilor în scandaluri legate de sexualitatea juvenilã.Imaginile ºi filmãrile de tot felul, înfãþiºându-i înipostaze indecente, s-au înmulþit. Numãrul tot maimare de imagini cu elevi care par lipsiþi de oriceurmã de moralitate a determinat nu numaistupoare în rândul dascãlilor, ci ºi reacþii ferme.
În acest sens, la recomandarea Inspectoratuluiªcolar Argeº, în cadrul Colegiului Tehnic ,,DimitrieDima” din Piteºti s-a elaborat un proiect educaþionalcare urmãreºte responsabilizarea tinerilor în utilizareaechilibratã a internetului, informarea cu privire lariscurile la care se expun utilizând necorespunzãtormijloacele de comunicare electronicã, avertizareatinerilor privind consecinþele legale ale lezãriiimaginii altor persoane, impactul mediatizãrii unorastfel de cazuri în mass-media româneascã ºiimplicaþiile morale ale consumului de pornografie,precum ºi respectarea demnitãþii persoanei. Proiectulse desfãºoarã pe toatã perioada semestrului, înderularea lui fiind implicate 13 cadre didactice.Proiectul este coordonat de profesorul de religieRoberto Cristian Viºan, consilierul educativ GheorgheDumitraºcu, consilierul psiho-pedagogic EnigelChinie ºi doamna profesoarã Ramona Bãnuþescu,bucurându-se de sprijinul conducerii ºcolii. Temelepropuse spre dezbatere sunt diverse, abordarea lorurmând sã se facã atât prin activitãþi extraºcolare, darºi de cãtre diriginþi în cadrul orelor de consiliere cusprijinul coordonatorilor proiectului. Accentulproiectului cade pe ideea de responsabilitate ºi maiales pe aceea de conºtientizare a consecinþelorfaptelor prin care se pot aduce prejudicii grave deimagine propriei persoane sau aproapelui nostru.Studiile de caz prezentate în cadrul activitãþilorurmãresc întãrirea conºtiinþei morale a tinerilor înrelaþia cu semenii lor. Chestionarele aplicate în cadrulproiectului vizeazã identificarea factorilor caredeterminã înclinaþia tinerilor spre astfel de practici ºia surselor de influenþã a unui comportament indecentºi imoral.Abordarea temei este una interdisciplinarãutilizându-se atât argumente din domeniul psihologic,legislativ, dar ºi argumente religioase privindimpactul consumului de imagini cu tentã pornograficã în dezvoltarea emoþionalã personalã, dar ºi a unorrelaþii sãnãtoase cu semenii. Efectul scontat este acelade a determina tinerii sã îi trateze persoana umanã cape cineva nu ca pe „ceva“, de a vedea în om chipul sauimaginea divinitãþii. (R.V.)
    p
 
    p    r
 
    r    o
 
    o     i
 
     i    e
 
    e    c
 
    c     t
 
     t    e
 
    e     d
 
     d    u
 
    u    c
 
    c    a
 
    a     þ
 
     þ     i
 
     i    o
 
    o    n
 
    n    a
 
    a     l
 
     l
 
NU TE EXPUNE! IMAGINEA TA CONTEAZÃ
Interviu cu pãrintele Adrian Gheorghe,parohul Bisericii „Sfânta Filofteia” din cartierul Rãzboieni - Piteºti
 În timpul Postului sã luãm aminte, sprea învãþa sã „rãscumpãrãm vremea“

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->