Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
2Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
55875419-Mitologia-Nordica

55875419-Mitologia-Nordica

Ratings: (0)|Views: 499|Likes:
Published by Radu Ivascu

More info:

Published by: Radu Ivascu on Jul 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/14/2011

pdf

text

original

 
Mitologie Nordica
In epoca contactului lor cu popoarele civilizate ale lumii antice, triburile germanicese aflau la acelasi nivel de dezvolare ca slavii, religia lor pastrand in aceeasi masura formearhaice. Diferite grupuri germanice si grupurile care faceau parte din ele se deosebeau insasimtitor unele de altele atat in ce priveste nivelul dezvoltarii, cat si gradul in care erauinfluentate de credintele celtilor si romanilor, iar ulterior de crestinism. De aceea, religialor originara s-a pastrat mai trainic si vreme mai indelungata, de pilda, la triburile nordice – scandinave - , care erau mai ferite de aceste influente decat triburile sudice si mai alessud-vestice (din regiunea Rinului si a Dunarii). In general insa, despre o religie stravechegermana ca despre un tot unitar – fara a lua in considerare deosebirile tribale si geograficesi fara a tine cont de transformarile ce s-au produs pe parcursul intregii perioade istorice – se poate vorbi numai intr-un sens foarte conventional si limitat.
Urme ale totemismului
In religia vechilor germani se pot deslusi urmele unei forme atat de arhaice acredintei cum este totemismul. Ca ramasite de acest fel, pot fi considerate, in primul rand,denumirile acestor triburi: heruscii de la heruz (cerbi tineri), eburonii de la eber (porcmistret). Exista mituri despre originea anumitor triburi si ginti care s-ar trage din copaci,legende despre originea merovingienilor, care s-ar trage dintr-un monstru ce traia in apa.Putem discerne reminiscente ale totemismului (diferentiat pe sexe) si in cunoscutul mit potrivit caruia toti oamenii s-ar trage din copaci: barbatii din frasin, femeile din anin
1
.Ramasite ale totemismului se deslusesc si in adorarea animalelor sacre, dintre careunele s-au transformat in atributele vii ale unor zei: lupul si corbul sunt animale consacratelui Odin; mistretul cu peri de aur figureaza in miturile scandinave si in altele.Este greu de spus de ce anume era legata adorarea pietrelor sacre, confirmata prindescoperiri arheologice (pietrele cu adancituri facute de mana omului). Se prea poate sa fievorba de ceva analog cu pietrele sacre ale laponilor contemporani.
1
K. Helm,
 Altgermanische Religionsgeschichte
, vol. I, Hidelberg, 1913, p. 158-164 apud S. A. Tokarev,
 Religiain istoria popoarelor lumii
, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229
2
 
Scriitori bisericesti pomenesc, de asemeanea, despre copaci sacri, ca si despre izvoaresacre, despre adorarea focului sacru, caruia I se atribuia o actiune purificatoare sitamaduitoare
1
.
Cultul legat de indeletniciri
Un aspect foarte caracteristic il avea credinta in numeroasele spirite ale naturii; astfelerau
elfii
,
trollii
muntilor,
 gnomii
subpamanteni si altii, unii prietenosi fata de oameni, altiiadesea dispusi sa glumeasca si sa-si bata joc de om. De aceasta se leaga si credinta in
varcolaci
, oameni-lupi (wer-wolf). Toate aceste credinte erau oglindirea modului de viataa unui popor de vanatori, care traia in mijlocul unei naturi aspre, dar uneori generoase.
Magia si mantica
Foarte raspandite la germani erau riturile magiei tamaduitoare si de preintampinare a primejdiei: folosirea descantecelor, a focului, a diferitelor amulete si a ierburilor medicinale. Se credea in puterile supranaturale alea vrajitorilor si vrajitoarelor. Esteinteresant de notat ca si reprezentarile zeilor erau influentate de magie: zeii sunt infatisatiin mitologia germana ca niste vrajotori atotputernici.O importanta foarte mare in diferitele imprejurari ale vietii sociale si personale agermanilor o avea mantica – ghicitul. Se ghicea dupa zborul pasarilor, dupa comportareacailor sacri, dar mai cu seama dupa niste betisoare de ghicit pe care erau niste semne cusemnificatii speciale – 
runele
.
Cultul funerar
 Nu ne sunt prea clare credintele legate de ritualul funerar si de cultul mortilor.Ritualurile funerare nu erau peste tot identice: paralel cu crematiunea cadavrelor, care s-a pastrat din epoca de bronz si este atestata de Tacit, pe alocuri este practicata ingroparea
2
.Appianus vorbeste despre credinta germanilor (suevilor) in invierea mortilor, fapt care, pare-se, ii facea sa nu se teama de moarte, dar nu este limpede cum trebuie inteleasaaceasta inviere. Pe de alta parte, potrivit mitologiei germane, luptatorii care combatuseracu curaj si cazusera in lupta ajungeau in palatul luminos a lui Odin, in Walhalla, unde oducau in ospaturi si placeri. Venerarea spiritelor celor morti, consacrate sacre, era atestata
1
W. Boudroit,
 Die Altgermanische Religion in der amtlichen kirchlichen Literatur 
, Bonn, 1928, p. 24-25, 27apud S. A. Tokarev
 , Religia in istoria popoarelor lumii
, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229
2
Tacit, Germania, Helm, p. 251-253 apud S. A. Tokarev
 , Religia in istoria popoarelor lumii
, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 228-229
3
 
de indicatiile nemijlocite ale scriitorilor crestini timpurii
1
. Cinstirea mortilor lua, dupa catse pare, forma unui cult familial gentilic al stramosilor; oficianti ai acestui cult erau capiigintilor si ai familiilor.
Cultul zeilor tribali si al locurilor sfinte
Forma predominanta a religiei vechilor germani in epoca de contact cu romanii eracultul zeilor protectori tribali si ai locurilor sfinte apartinand triburilor. Acestea din urmaerau, de cele mai multe ori, dumbravile sacre, despre care pomenesc in repetate randuriautorii romani. Fiecare trib isi avea dumbrava sau padurea sa sacra, unde obstea aducea jertfe, celebra diferite ritualuri, isi tinea intrunirile si unde se rezolvau problemele tribului.Sunt cunoscute dumbravi sacre la batavi, la frizi si la herusci. Cu prilejul crearii unor uniuni ale triburilor, asemenea locuri de celebrare a cultului se transformau in centreintertribale de oficiere a riturilor religioase si in sanctuare venerate pe o scara larga. Astfelera, de pilda, dumbrava sacra de pe teritoriul semnonilor, cel mai puternic dintre triburilesueve, care a devenit locul sacru al intregii uniuni sueve. (Tacit, Germania, XXXIX)Dintre divinitatile protectoare ale triburilor nu ne sunt cunoscute decat putine, inspecial cele care au devenit zeii unor uniuni tribale.
2
Cultul
Formele cultului la germani erau simple si constau in principal in aducerea de jertfesi in ghicitul vointei zeilor. Sacrificiile erau foarte crude. Pentru a aduce jertfa zeilor, adeseaerau ucisi oameni , in special prizonieri. In sangeroasele razboaie fratricide, triburile ce seaflau in lupta se destinau adesea dinainte, unul pe celalalt, drept jertfa divinitatilor bataliilor si in acest caz partea invinsa era nimicita pana la ultimul om : atat luptatorii, cat si caii, “si,in genere, tot ce este viu”, potrivit spuselor lui Tacit. In timpul navalirii cimbrilor in Italia, prizonierii erau jertfiti de batranele preotese-prezicatoare. Ele faceau pronosticuri asuprasfarsitului razboiului, studiind sangele si maruntaiele victimelor. (Strabon. Geografia, VII, 2,3)Germanii nu aveau sanctuare si temple. Locurile de oficiere a cultului eraudumbravile sacre, unde se aflau altarele . Nu existau nici imagini care sa-i infatiseze pe zei,
1
Boudriot, op. cit., p.5 apud S. A. Tokarev
 , Religia in istoria popoarelor lumii
, Bucuresti, Editura politica,1976, p. 228-229
2
S. A. Tokarev,
 Religia in istoria popoarelor lumii
, Bucuresti, Editura politica, 1976, p. 231
4

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->