Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Pr. N. Velimirovici - Predici 21-28

Pr. N. Velimirovici - Predici 21-28

Ratings: (0)|Views: 115|Likes:
Published by smileylucian

More info:

Published by: smileylucian on Sep 15, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

 
21. DUMINICA I-A DUPÃ PA
Ş
TIEVANGHELIA DESPRE ÎNDOIALA
Ş
I CREDIN
Ţ
A SF. APOSTOL TOMA
Ioan 20:19-31
Ş 
i fiind searã, în ziua aceea, întâia a s
ă 
 pt 
ă 
mânii (duminica),
 ş
i u
 ş
ile fiind încuiate, unde erau aduna
 ţ 
iucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus
 ş
i a stat în mijloc
 ş
i le-a zis: Pace vou
ă 
!
Ş 
i, zicând acestea, le-a ar 
ă 
tat mâinile
 ş
i coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, v
ă 
 zând pe Domnul.
Ş 
i Iisus le-a zis iar 
ăş
i: Pace vou
ă 
! Precum M-a trimis pe Mine Tat 
ă 
l, v
ă 
trimit 
 ş
i Eu pe voi.
Ş 
i, zicând acestea, a suflat asupra lor 
 ş
i le-a zis: Lua
 ţ 
i Duh Sfânt; c
ă 
rora ve
 ţ 
i ierta p
ă 
catele, le vor fi iertate
 ş
i c
ă 
rora le ve
 ţ 
i
 ţ 
ine, vor fi
 ţ 
inute. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geam
ă 
nul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci au zis lui ceilal 
 ţ 
i ucenici: Amv
ă 
 zut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dac
ă 
nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor,
 ş
i dac
ă 
nu voi punedegetul meu în semnul cuielor 
 ş
i dac
ă 
nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
Ş 
i dup
ă 
opt zile,ucenicii Lui erau iar 
ăş
i în
ă 
untru,
 ş
i Toma, împreun
ă 
cu ei.
Ş 
i a venit Iisus, u
 ş
ile fiind încuiate,
 ş
i a stat înmijloc
 ş
i a zis: Pace vou
ă 
! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul t 
ă 
u încoace
 ş
i vezi mâinile Mele
 ş
i adu mâna ta
 ş
i o pune în coasta Mea
 ş
i nu fi necredincios, ci credincios. A r 
ă 
 spuns Toma
 ş
i I-a zis: Domnul meu
 ş
i Dumnezeul meu! Iisus i-a zis: Pentru c
ă 
M-ai v
ă 
 zut ai crezut. Ferici
 ţ 
i cei ce n-au v
ă 
 zut 
 ş
i au crezut. Deci
 ş
ialte multe minuni a f 
ă 
cut Iisus înaintea ucenicilor S 
ă 
i, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca s
ă 
crede
 ţ 
i c
ă 
Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu
 ş
i, crezând, s
ă 
ave
 ţ 
i via
 ţă 
în numele Lui.
Cât de minunat
ă
este leg
ă
tura dintre mam
ă
 
ş
i copil! Iubire
ş
i jertf 
ă
pe de o parte,
ş
i credin
ţă
 
ş
iascultare pe de alta.Exist
ă
pentru copil vreo alt
ă
cale spre fericire decât aceea a credin
ţ
ei în mama sa
ş
i a ascult
ă
rii fa
ţă
 de ea? Exist
ă
ceva mai îngrozitor decât un copil care nu are încredere în mama sa,
ş
i nu o ascult
ă
?Credin
ţ
a este calea cea mai curat
ă
spre cunoa
ş
tere. Oricine se întoarce de pe aceast
ă
cale cap
ă
t
ă
 ru
ş
ine
ş
i necur 
ăţ
ie.Credin
ţ
a este calea cea mai grabnic
ă
spre cunoa
ş
tere. Oricine se întoarce de pe aceast
ă
cale va primi pedeaps
ă
cu moartea pe calea sa.Acolo unde exist
ă
credin
ţă
exist
ă
 
ş
i sf 
ă
tuire; acolo unde nu exist
ă
credin
ţă
, sf 
ă
tuirea nu aduce niciun ajutor.Acolo unde exist
ă
credin
ţă
, exist
ă
dialog; acolo unde credin
ţ
a lipse
ş
te,
ş
i dialogul lipse
ş
te; atunci,locul dialogului este luat de îndoial
ă
 
ş
i ispit
ă
.Un str 
ă
in nu are nici un fel de încredere într-un str 
ă
in; o rudenie are încredere într-o rudenie.Atunci când între doi str 
ă
ini vine credin
ţ
a, ei se fac rudenii, unul cu altul; atunci când vine o pierdere întrerudenii, ace
ş
tia se fac str 
ă
ini.Cum ar putea dormi în pace gospodarul dac
ă
a închis în acela
ş
i
ţ
arc un lup
ş
i o oaie? Cum se poateafla omul în lini
ş
te
ş
i în pace dac
ă
sufletul s
ă
u ar fi st
ă
 pânit de îndoial
ă
 
ş
i ar fi întors în credin
ţ
a sa?
 
 2
Când credin
ţ
a în semenul s
ă
u este lipsit
ă
de îndoieli, atunci sufletul omului este puternic
ş
i se afl
ă
 în pace
ş
i fa
ţ
a lui este lini
ş
tit
ă
.O, ce priveli
ş
te întrist
ă
toare este atunci când se întâlnesc doi oameni care sunt muritori, amândoifiind zidirile Lui, ale Celui care a zidit
ş
i serafimii,
ş
i unul vorbe
ş
te c
ă
tre cel
ă
lalt ca s
ă
-l ispiteasc
ă
,
ş
i acela îlascult
ă
pe cel
ă
lalt cu îndoial
ă
! Numai o singur 
ă
priveli
ş
te este mai întrist
ă
toare decât aceasta,
ş
i anume aceea în care omul celzidit ascult
ă
cuvintele Ziditorului s
ă
u din Evanghelie
ş
i se îndoie
ş
te de ele.Marele Moise numai o singur 
ă
dat
ă
a pus la îndoial
ă
cuvântul lui Dumnezeu
ş
i de aceea el a fost pedepsit s
ă
ă
t
ă
ceasc
ă
vreme de patruzeci de ani pân
ă
s
ă
poat
ă
intra din nou în
ţ
ara sa. Proorocul Zaharia nua crezut cuvintele Arhanghelului Gavriil despre na
ş
terea Înaintemerg
ă
torului Ioan
ş
i de îndat
ă
a r 
ă
mas mut.Cât de cumplit
ă
a fost pedeapsa dat
ă
p
ă
rin
ţ
ilor no
ş
tri celor dintâi pentru cea dintâi îndoial
ă
a lor!Adam
ş
i Eva au fost izgoni
ţ
i din Rai pentru c
ă
au pus la îndoial
ă
cuvântul lui Dumnezeu
ş
i au crezut propriilor lor ochi; ei s-au încrezut în ei
ş
i în diavol.Pe când p
ă
rin
ţ
ii cei dintâi ai omului ascultau numai de cuvântul lui Dumnezeu, toate erau pentru ei
ş
i pentru toate zidirile,
bune foarte
(Facerea 1:31). Dar de îndat
ă
ce ei au înc
ă
lcat aceast
ă
credin
ţă
, Raiul s-aînchis
ş
i
heruvimi
 ş
i sabie de flac
ă 
ă 
(Facerea 3:24) au fost a
ş
eza
ţ
i la por 
ţ
ile Raiului, pentru ca nici unîndoielnic sau necredincios s
ă
nu se mai poat
ă
întoarce acolo vreodat
ă
.Dintre toate cazurile întrist
ă
toare de necredin
ţă
a omului fa
ţă
de Dumnezeu, dou
ă
sunt cele maiîntrist
ă
toare
ş
i de necrezut pentru o fiin
ţă
cu dreapt
ă
judecat
ă
, în întreaga istorie a lumii. Primul este legat dePomul Cunoa
ş
terii
ş
i cel de al doilea de Pomul Vie
ţ
ii. În primul caz, Dumnezeu i-a aten
ţ
ionat pe cei din Raidespre primejdia din partea lui Satan; în cel de al doilea, Dumnezeu a ar 
ă
tat neamului celui muritor al luiAdam via
ţ
a cea f 
ă
ă
de moarte întru Hristos Cel înviat. Când Dumnezeu a spus oamenilor s
ă
nu se îndreptec
ă
tre moarte, ei tocmai aceasta au f 
ă
cut. Când Dumnezeu a chemat oamenii s
ă
se apropie de Via
ţă
, au fostmul
ţ
i care nu au vrut s
ă
se apropie.To
ţ
i oamenii iubesc via
ţ
a, iubesc bucuria, doresc nemurirea, tânjesc dup
ă
bog
ăţ
iile fericirii. Cutoate acestea, atunci când Dumnezeu le descopere
ş
i le d
ă
ruie
ş
te toate astea, unii sunt
ş
ov
ă
ielnici
ş
i seîndoiesc. Cei care se s
ă
l
ăş
luiesc în aceast
ă
vale a plângerii pun la îndoial
ă
c
ă
ar exista vreo împ
ă
ăţ
ie a vie
ţ
ii,mai bun
ă
decât aceasta! Robii mor 
ţ
ii pun la îndoial
ă
faptul c
ă
poate exista un t
ă
râm al lui Dumnezeu, f 
ă
ă
 moarte. Înso
ţ
itorii viermilor 
ş
i ai omizilor se îndoiesc c
ă
Dumnezeu poate s
ă
-i schimbe în împ
ă
ra
ţ
i
ă
ă
demoarte
ş
i înso
ţ
itori ai sfin
ţ
ilor îngeri.Îndoiala omului fa
ţă
de Dumnezeu este descoperirea de baz
ă
a bolii omului din marele spital allumii. Lumea nu are nici un leac pentru aceast
ă
boal
ă
, fiindc
ă
Hristos Cel înviat este singurul leac
ş
i dac
ă
 omul nu-L va lua, cum se va putea vindeca?Domnul Iisus a înt
ă
rit descoperirea adev
ă
rului prin biruirea mor 
ţ
ii ca Domn înviat. Dac
ă
omul nucrede în Învierea Sa din mor 
ţ
i, cum poate crede el toate celelalte pe care El le-a spus
ş
i s
ă
vâr 
ş
it? Care mintear putea în
ţ
elege c
ă
El a înviat mor 
ţ
ii cu adev
ă
rat, dac
ă
El a r 
ă
mas neschimbat în mormânt
ş
i a v
ă
zut
 
 3
 putreziciune? Care limb
ă
ar fi putut m
ă
rturisi c
ă
, cuvintele Lui erau cuvintele vie
ţ
ii, dac
ă
via
ţ
a Lui nu ar filuat sfâr 
ş
it pe Crucea de pe Golgota?O, fra
ţ
ii mei, Domnul a înviat
ş
i este viu! Ce alt
ă
m
ă
rturie mai poate fi adus
ă
când aceasta estelucrarea cea mai doveditoare din întreaga istorie a lumii? Dumnezeu a rânduit aceasta prin Voia Lui, diniubirea Sa pentru oameni.Dintre toate faptele din istoria omenirii, nici m
ă
car unul singur nu este dovedit atât de limpede precum fapta Învierii Domnului. Domnul Iisus a venit printre oameni atunci când credin
ţ
a oamenilor era ceamai slab
ă
;
ş
i astfel Voia lui Dumnezeu a rânduit ca Învierea Domnului s
ă
poat
ă
fi priceput
ă
de oamenii cucredin
ţ
a cea mai slab
ă
.De ce Dumnezeu nu le-a spus lui Adam
ş
i Evei mai mult despre primejdia de a mânca din Pomuloprit din Rai? De ce nu le-a dat El m
ă
car o singur 
ă
dovad
ă
, ci numai le-a f 
ă
cut pe scurt oprire? Pentru c
ă
 Adam
ş
i Eva erau atunci f 
ă
ă
de p
ă
cat
ş
i fiind neprih
ă
ni
ţ
i, erau puternici în credin
ţă
. Dar Dumnezeu adovedit Învierea lui Hristos cu multe dovezi,
ş
i mai mult decât dovezi - cu înf 
ăţ
i
şă
ri v
ă
zute. Aceasta fiindc
ă
 la vremea Învierii lui Hristos, omenirea era plin
ă
de p
ă
cat, foarte p
ă
c
ă
toas
ă
,
ş
i foarte slab
ă
în credin
ţă
.Evanghelia de ast
ă
zi aduce o dovad
ă
minunat
ă
a Învierii lui Hristos, o dovad
ă
înt
ă
rit
ă
prin credin
ţ
aApostolului Toma
ş
i împreun
ă
cu credin
ţ
a lui Toma, credin
ţ
a altor mii de cre
ş
tini de la începutul istorieimântuirii pân
ă
în zilele noastre.
Ş 
i fiind sear 
ă 
 , în ziua aceea, întâia a s
ă 
 pt 
ă 
mânii (duminica),
 ş
i u
 ş
ile fiind încuiate, unde erauaduna
 ţ 
i ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus
 ş
i a stat în mijloc
 ş
i le-a zis: Pace vou
ă 
! Prima zi a s
ă
 pt
ă
mâniieste ziua care urmeaz
ă
dup
ă
sâmb
ă
t
ă
. Acest lucru este l
ă
murit în Evanghelia Sfântului Evanghelist Marcu,unde se spune:
Ş 
i dup
ă 
ce a trecut ziua sâmbetei ... în prima zi a s
ă 
 pt 
ă 
mânii
(Marcu 16:1-2). Aceasta esteziua de Duminic
ă
; tocmai ziua în care Domnul a înviat dis-de-diminea
ţă
. De aceea, în seara aceleia
ş
i zile,târziu, ucenicii erau strân
ş
i laolalt
ă
, cu to
ţ
ii în afar 
ă
de Toma, într-o cas
ă
din Ierusalim. Toate trebuiau s
ă
seîntâmple dup
ă
cum fuseser 
ă
proorocite: p
ă
storul fusese b
ă
tut
ş
i oile risipite (Marcu 14:27). Dar Apostolii nuerau ca oile lipsite de minte, ca s
ă
se risipeasc
ă
în toate p
ă
ţ
ile; ei degrab
ă
s-au strâns din nou într-un loc, cas
ă
a
ş
tepte întâmpl
ă
rile urm
ă
toare
ş
i ca s
ă
se încurajeze unii pe al
ţ
ii. Ei
ţ
ineau u
ş
a încuiat
ă
de frica iudeilor, cuto
ţ
ii p
ă
strând vie în minte proorocia Înv
ăţă
torului lor, f 
ă
ă
nici o îndoial
ă
, atunci când El le vorbise devremea chinuirii de c
ă
tre sinedri
ş
ti
ş
i de b
ă
t
ă
ile cu biciul din sinagogile lor (Matei 10:17). Puteau uita eiaceste cuvinte îngrozitoare "
Vine ceasul când tot cel ce v
ă 
va ucide s
ă 
cread 
ă 
c
ă 
aduce închinare lui Dumnezeu
" (Ioan 16:2)? Înfrico
ş
area Apostolilor din zilele acelea era de la sine în
ţ
eles, când se s
ă
vâr 
ş
eaunelegiuiri f 
ă
ă
de minte, cu mult
ă
cruzime, împotriva Înv
ăţă
torului lor, chiar înaintea ochilor lor. Oamenislabi cum erau, la ce se puteau a
ş
tepta pentru ei de la b
ă
trânii iudei, înseta
ţ
i de sânge, când ei le cuno
ş
teaudeja tic
ă
lo
ş
ia cumplit
ă
de la judecarea celui f 
ă
ă
de p
ă
cat
ş
i Atotputernicul Hristos, F
ă
c
ă
torul de minuni? Dar Hristos, chiar 
ş
i în mormânt, îi p
ă
stra în mintea Sa, ca s
ă
nu li se întâmple nici un r 
ă
u, ca s
ă
nu se vând
ă
unul pe altul
ş
i ca s
ă
nu se împr 
ăş
tie în cele patru col
ţ
uri ale p
ă
mântului înainte de a-L vedea pe El viu
ş
i sl
ă
vit.

Activity (3)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
vioveli liked this
valiss liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->