Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Animale Si Plante - 0115-0118 - Insecte Colonizatoare

Animale Si Plante - 0115-0118 - Insecte Colonizatoare

Ratings: (0)|Views: 228|Likes:
Published by sterus

More info:

Published by: sterus on Jul 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/17/2012

pdf

text

original

 
Insecte colonizatoare
Cu o sut 
ă 
de milioane de ani înainte ca omul s
ă 
fi evoluat pân
ă 
la stadiul traiului în pe
 ş
teri, unele specii de insecte dezvoltaser 
ă 
deja o adev
ă 
rat 
ă 
organizare social 
ă 
.
Roiurile de mu
ş
te sau de l
ă
custe nu sunt considerate insecte sociale, deoarece fiecareinsect
ă
din roi este interesat
ă
doar de propria sa supravie
ţ
uire. Insectele sociale, în schimb,împart sarcina de a-
ş
i conduce propria comunitate. în cazul albinei de stup, de exemplu,lucr 
ă
toarele aduna hrana
ş
i p
ă
zesc puii, în timp ce regina r 
ă
mâne acas
ă
pentru a depune ou
ă
,întregul stup profitând de pe urma acestei împ
ă
ţ
iri a sarcinilor.Rasa uman
ă
are o structur 
ă
social
ă
în care indivizii, precum medicii, îndeplinescanumite ac
ţ
iuni folositoare pentru comunitate, dar numai dou
ă
grupuri de insecte au dezvoltato asemenea organizare social
ă
. Un grup include termitele, sau furnicile albe, care sunt maistrâns înrudite cu gândacii de buc
ă
t
ă
rie decât cu furnicile. Cel
ă
lalt grup de insecte socialeinclude albinele, viespile
ş
i furnicile.Aceste insecte pot fi recunoscute dup
ă
segmentul îngust dintre torace
ş
i abdomen, dar majoritatea se eviden
ţ
iaz
ă
prin coloritul galben cu negru, sau alte culori de avertizare.Albinele
ş
i viespile au ace puternice, pe când furnicile au f 
ă
lci puternice. Mu
ş
c
ă
turafurnicii poate provoca senza
ţ
ia unei arsuri pe piele deoarece se elimin
ă
acid formic, pe care îl produce furnica în corp. Asemenea colonii sociale con
ţ
in un num
ă
r variat de masculi, adeseanumi
ţ
i trântori, femele
ş
i lucr 
ă
toare. De
ş
i albinele
ş
i viespile lucr 
ă
toare au aripi, furnicilelucr 
ă
toare sunt lipsite de aripi.
Foto: O coloan
ă
de termite,Macrotermes, din Malaezia,aflate în c
ă
utarea hranei.Termitele se hr
ă
nesc culemn
ş
i alte materii vegetale.Foto: Aerul circul
ă
 constant prin spa
ţ
iul delocuit dintre pere
ţ
ii gro
ş
iai acestui cuib de termitesud-africane, men
ţ
inândtemperatura, umiditatea
ş
icantitatea de oxigen lanivelele necesare.
 
Unul dintre cei mai importan
ţ
i factori pentru ca o societate s
ă
func
ţ
ioneze bine estecapacitatea indivizilor de a comunica între ei. Cum altfel ar putea s
ă
explice ce au f 
ă
cut?
Arta comunic
ă
rii
Insectele, asemenea oamenilor, comunic
ă
prin mijloace tactile, olfactive, sonore
ş
ivizuale. Ele transmit mesaje frecându-
ş
i antenele una de cealalt
ă
. Ele comunic
ă
, de asemenea, producând o substan
ţă
chimic
ă
mirositoare numit
ă
feromon. Acest miros transmite informa
ţ
iicelorlal
ţ
i membri ai coloniei, asem
ă
n
ă
tor cu felul în care oamenii primesc informa
ţ
ii desprehran
ă
prin sim
ţ
ul mirosului. S-ar putea s
ă
mai existe
ş
i alte c
ă
i prin care comunic
ă
insectele, pe care îns
ă
trebuie s
ă
le descoperim. Se
ş
tie c
ă
multe insecte folosesc ultrasunete defrecven
ţ
e foarte înalte, în afara gamei percepute de urechea uman
ă
; s-ar putea ca ele s
ă
sefoloseasc
ă
de ele pentru a "vorbi" unele cu altele. Albinele au dezvoltat o alt
ă
cale, deosebit
ă
,de a transmite informa
ţ
ii. Ac
ţ
iunile lor la întoarcerea la stup pot dezv
ă
lui altor albine surselede nectar g
ă
site.
Termitele
 Nu toate termitele fac movile, dar cele care le fac au o organizare social
ă
maicomplex
ă
. Coloniile de termite constau din masculi cu aripi, o singur 
ă
femel
ă
- regina - ac
ă
rei unic
ă
sarcin
ă
în cadrul coloniei este de a depune ou
ă
,
ş
i mii de lucr 
ă
toare lipsite de aripi,care construiesc cuibul
ş
i ap
ă
ă
colonia.
Foto: O termit
ă
regin
ă
îns
ă
rcinat
ă
 este îngrijit
ă
de termitele eilucr
ă
toare. Termitele solda
ţ
i, cucapul mare, stau de paz
ă
.Foto: Cuibul termitelorafricane Mocrotermes
 bellico
sus, poate atinge în
ă
l
ţ
imi impresionante.Un cuib de 6 m în
ă
limenu este neobi
ş
nuit.Pere
ţ
ii s
ă
i sunt tari capiatra.
 
Unele dintre lucr 
ă
toare pot h solda
ţ
i specializa
ţ
i a c
ă
ror singur 
ă
sarcin
ă
este de a ap
ă
racuibul. Solda
ţ
ii
ş
i regina sunt hr 
ă
ni
ţ
i de lucr 
ă
toare, care p
ă
ă
sesc cuibul
ş
i caut
ă
hrana pe careo duc înapoi la cuib. Dac
ă
o movil
ă
de termite se stric
ă
, un roi de solda
ţ
i alearg
ă
la parteaafectat
ă
pentru a ap
ă
ra colonia împotriva pr 
ă
d
ă
torilor, în timp ce termitele lucr 
ă
toare încep s
ă
 repare dauna. Unii solda
ţ
i au f 
ă
lci imense, al
ţ
ii au un bot îngust prin care elimin
ă
o secre
ţ
ielipicioas
ă
.La un grup de termite, ap
ă
rarea coloniei s-a dezvoltat atât de mult încât, dac
ă
, deexemplu, cuibul este invadat de furnici, unii dintre solda
ţ
ii care se reped în ap
ă
rare înghit aer 
ş
i se umfl
ă
pân
ă
explodeaz
ă
, blocând tunelele pentru a preveni p
ă
trunderea furnicilor pân
ă
laregin
ă
sau la puii de termite. Explodând, termitele acoper 
ă
, de asemenea, furnicile invadatoarecu sânge
ş
i intestine. Aceste termite solda
ţ
i î
ş
i ap
ă
ă
practic colonia cu propria via
ţă
.Termitele lucr 
ă
toare îngrijesc ou
ă
le depuse de femel
ă
, hr 
ă
nind
ş
i crescând miciletermite. Întreaga colonie formeaz
ă
un "ora
ş
" prosper, cu un grad de organizare des
ă
vâr 
ş
it.Roiurile de termite apar în anumite momente ale anului când se formeaz
ă
o nou
ă
colonie.Aceste roiuri constau din masculi
ş
i femele cu aripi. Dup
ă
ce femela se împerecheaz
ă
, aripileîi cad
ş
i ea începe procesul de depunere a ou
ă
lelor pentru a întemeia o nou
ă
colonie.
Viespi
ş
i albine
Se cunosc peste 10.000 de specii diferite de viespi,
ş
i acestea au multe moduri de via
ţă
 diferite. Imaginea popular 
ă
a "viespii comune" este de insect
ă
înfrico
şă
toare, galben
ă
cunegru, cu o în
ţ
ep
ă
tur 
ă
puternic
ă
 
ş
i dureroas
ă
. Aceste viespi tr 
ă
iesc în colonii, de
ş
i exist
ă
multealte specii care duc o via
ţă
solitar 
ă
.
Foto: Cele patrucaste ale termiteinord-americane,Termes flavi'pes.Termitele înaripatese dezvolt
ă
doar înunele perioade aleanului.Foto: Pupe de viespe. Vespa
 germanica,
în celulele lor, alc
ă
tuitedintr-un material asem
ă
n
ă
tor cuhârtia.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->