Cursul de Liderism

CLT Sngerei

CURS 6. COMUNICAREA
1. CE ESTE COMUNICAREA?
Comunicare: aciunea de a comunica i rezultatul ei (DEX) Cercettorii americani Frank E.X. Dance i Carl E. Larson, n urm cu aproape douzeci de ani, au adunat ntr-o carte cele mai reprezentative definiii ale comunicrii, propuse de diferii autori: 126 de formulri. n ciuda numrului mare de definiii, s-a evideniat c, n funcie de domeniu, termenul este utilizat ntr-o accepiune particular, specializat, deseori n divergen cu sensul ncetenit n alte domenii. Astfel de exemple sunt urmtoarele: Edward O. Wilson biolog Comunicarea este o aciune a unui organism sau unei celule care altereaz modelele probabile de comportament ale altui organism sau altei celule, ntr-o manier adaptativ pentru unul sau mai muli participani. Carl I. Hovland, Irving I. Janis si Harold H. Kelley: Comunicarea este un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli (de obicei, verbali) cu scopul de a schimba comportarea altor indivizi (auditoriul). Charles Morris: punerea in comun, mprtirea, transmiterea unor proprieti unui numr de lucruri; orice mediu care servete acestui proces de punere n comun e un mijloc de comunicare: aerul, drumul, telefonul, limbajul. Collin Cherry: Comunicarea este ceea ce leag organismele ntre ele. Waren Weaver: comunicarea reprezint totalitatea proceselor prin care o minte poate s o afecteze pe alta. Louis Forsdale: Comunicarea e procesul prin care un sistem este stabilit, meninut si modificat prin intermediul unor semnale comune (mprtite) care acioneaz potrivit unor reguli. Jose Aranguren: Comunicarea este o transmitere de informaie la care se ateapt rspuns. Definiiile prezentate sunt rezultatele evoluiei istorice a cercetrilor n domeniul tiinelor comunicrii, momentele cele mai semnificative ale acestei istorii, scurte dar foarte dense, fiind redate n continuare.

Rotaru Mihaela

Page 1

Cursul de Liderism

CLT Sngerei

Tipurile de comunicare
Verbala Orala Comunicarea Non-verbala

Scrisa

Para-verbala

Comunicarea intrapersonal, n care emitorul i receptorul sunt identici, este dialogul interior purtat cu sinele. Comunicarea interpersonal diadic presupune strict doi participani i are urmtoarele obiective: convingerea interlocutorului; autocunoaterea; descoperirea lumii exterioare; stabilirea i meninerea de relaii semnificative cu alte fiine umane; William Schutz, definete nevoile interpersonale: nevoia de incluziune, nevoia de control i nevoia de afeciune. ajutorarea semenilor; jocul si distracia. Comunicarea Paraverbala Presupune 4 canale principale: 1. Expresia fetei; 2. Contactul visual; 3. Limbajul corpului; 4. Distanta fizica. Comunicarea Non-verbal: gesturile i posturile Din prea multa grij sa alegem cuvintele potrivite in momentul susinerii unui discurs sau chiar intr-o conversaie formal/informal riscm de foarte multe ori s neglijm aspectele non i paraverbale ale comunicrii. Gesturile, posturile, atitudinile spun mai mult dect o mie de cuvinte despre noi, iar mesajul care se transmite prin aceste gesturi are un efect de foarte lung durat. Unii dintre specialiti sunt de prere c mesajul are trei componente care se distribuie n felul urmtor: verbal 7%, vocal-38%, gestual 55%. Edward Hall, antropolog american, susine c exist patru zone n care au loc micrile fiinei umane: zona intim, zona privat, zona social i zona public. Zona intim se ntinde la o distan de 45 de cm fa de corp i este catalogat drept un spaiu ultrapersonal aparinnd contactului fizic. Zona privat este delimitat de zona intim i limita de 1.20m fa de interlocutor i este specific prietenilor, colegilor de serviciu, cunoscuilor.A treia zon, cea social, este egal cu suma a dou zone private, fiind considerat a fi distana cuvenit ntre dou persoane care nu se cunosc. Zona public se situeaz n afara zonei sociale i este specific persoanelor care susin prezentri sau discursuri.
Rotaru Mihaela Page 2

Cursul de Liderism

CLT Sngerei

Gesturile sunt caracterizate de un aspect foarte important: concordana. Dac gesturile nu sunt n acelai ton cu mesajul verbal, interlocutorul va fi distras, va fi confuz i esena informaiei transmise se va pierde. De asemenea, o neconcordana ntre gesturi i mesaj va lsa n permanen impresia unei slabe cunoateri a ceea ce vrei sa transmii. Gesturile i posturile pot fi clasificate din mai multe perspective: al nelesului, al prii corpului care l efectueaz, al importanei sale n imaginea general etc. La nivelul capului se poate vorbi n principal despre nclinare i despre privire. Capul sus denot o persoan cu ncredere n sine, iar aplecarea capului n fa sugereaz renunarea i umilina. Poi recunoate un om care nu te crede sau care nu este convins de ce i spui dac acesta are capul uor aplecat i are o privire piezi. O alt micare specific zonei capului este cea de rezonan. Atunci cnd interlocutorul i nclin capul n aceeai direcie ca i tine arat c te urmrete i c i-ai captat atenia. Privirea este un indicator la fel de important al disponibilitii interlocutorului tu. Un om cu o privire somnolent i sugereaz c este plictisit, o persoan care privete fix transmite agresivitate, pe cnd cineva cu privire mobil sugereaz un om curios, dar care totui pstreaz distana. Dac vei ncerca s comunici cu cineva care privete ntr-un punct foarte nalt, poi s fii sigur c nu eti ascultat, n timp ce un om cu privirea mijita i demonstreaz c ai ntreaga lui atenie. Persoanele care i nclin trunchiul n fa n timpul unei conversaii arat c vor s se angajeze i mai mult n dialog sau c urmeaz s combat o idee, n timp ce oamenii care prefer s i retrag bustul sugereaz c nu cred n totalitate ceea ce i spun. Poi recunoate uor dac persoana din faa ta este iritat dac o vezi c ridic des din umeri. Minile sunt la fel de expresive ca i chipul. Braele autonome, pe lng trunchi, dau impresia de lejeritate, cele deschise denot o persoan disponibil pe cnd ncruciarea braelor sugereaz rezerva i adoptarea unei atitudini defensive. Minile bgate n buzunare vor spune despre tine c eti un om arogant cu mult ncredere n el, la fel i ncruciarea palmelor n form de triunghi. Ascunderea palmelor te va cataloga drept un om ezitant i nervozitatea va iei foarte mult n eviden dac vei avea minile crispate. Recunoti un om spontan i energetic atunci cnd are minile puse pe mas. Interlocutorii ti i vor da seama c ncerci s i convingi de ceea ce spui dac vei gesticula cu palmele orientate spre tine, ns, dac i vor pune capul n palme sau i vor sprijini tmpla cu mna vor ncerca s i arate c sunt plictisii. Picioarele furnizeaz i ele foarte multe semnale cu privire la starea persoanei din faa ta. Poziia picior peste picior indic spontaneitate, ncruciarea picioarelor la nivelul gleznei relev ezitarea, iar dubla ncruciare a picioarelor denot o persoan nchis i rezervat. Poziia parial ntins a picioarelor sugereaz relaxarea, iar timiditatea i reinerea sunt indicate de picioarele strnse sub scaun.

Rotaru Mihaela

Page 3

Cursul de Liderism

CLT Sngerei

6 pai pentru o comunicare eficienta

(sfaturi utile) Multe articole ne spun CUM sa comunicam, cum sa folosim diverse tehnici de comunicare nonverbala. Asta nu inseamna ca mesajul e mai putin important. De aceea trebuie sa avem in vedere si modul de a ne construi mesajele.Ce anume face un mesaj sa fie puternic si eficient? CE spunem pentru a atrage atentia interlocutorilor? 1. Alegeti temele potrivite! Inainte de a ne construi mesajul trebuie sa ne gindim CE vrea sa auda interlocutorul. Sa ne gindim ce enervant e sa auzim pe cineva care, atunci cind avem o problema, ne da lectii de viata. Sau cind ai nevoie de bani iar interlocutorul iti spune ce important e sa iti cauti un job. Ginditi-va ce anume ati vrea sa auziti daca ati fi in locul interlocutorului si formulati asa cum v-ar placea sa auziti! 2. Folositi un limbaj adecvat! In functie de situatia in care te afli, foloseste limbajul potrivit. Poti fi informal cu prietenii, adica sa vorbesti relaxat, sa mai faci o gluma, dar de cele mai multe ori se cere un limbaj formal cu superiorii, la serviciu, sau cu clientii. Nu incurca borcanele pentru ca s-ar putea sa stirnesti conflicte! De asemenea, daca interlocutorul foloseste un limbaj specializat, incearca sa adopti acelasi limbaj, pentru a te afla pe aceeasi lungime de unda cu el. Te va vedea ca un cunoscator al subiectului, te va aprecia mai mult si va comunica mult mai deschis si relaxat. 3. Construieste mesaje corecte gramatical si ortografic Cind concepi un mesaj incearca sa folosesti cit mai bine regulile gramaticale invatate in scoala primara. Nimic mai neplacut decit sa auzi pe cineva care face frecvente dezacorduri, care stilceste cuvintele sau, in scris, nu stie exact citi de ii sa puna la finalul cuvintelor si mai si arunca o virgula intre subiect si predicat. Astfel de greseli submineaza toata credibilitatea unei persoane. 4. Spune exact cit e nevoie! Cind concepem un mesaj el trebuie sa contina exact atita informatie cit este necesara pentru interlocutor ca sa inteleaga. Nu introduceti informatie inutila, redundanta, care se constituie intr-un fel de balast ce ingreuneaza comunicarea. Cum ar fi daca ne intreaba cineva cit e ceasul noi sa ii spunem ca avem un ceas elvetian care are o abatere de o miime de secunda de la ora exacta si, conform meridianului Greenwich, ora exacta la Londra este 14 si la Bucuresti, care se afla la 2 fusuri orare spre est, ora este 16? Probabil pe la jumatatea frazei interlocutorul ar fi deja pe drum, dupa ce a aflat de la altcineva ca e fix ora 16. 5. Vorbeste numai despre lucruri despre care stii sau crezi ca SINT adevarate! Daca o informatie nu e verificata sau stii ca este gresita nu o transmite mai departe. Nici macar atunci cind spui ca asa ai aflat de la altii si asa spui si tu, in conditiile in care stii ca altii sint surse care nu prezinta incredere, nu poti spune ca respecti aceasta regula. Cu alte cuvinte, vorbeste despre ce stii, nu din auzite! Concluzie: Atunci cind construim un mesaj trebuie sa avem in vedere toate aceste elemente pentru a da eficienta comunicarii. Un mesaj care nu tine cont de aceste reguli va genera diverse raspunsuri nedorite din partea interlocutorilor, de la blocare a comunicarii pina la agresivitate. Indiferent care ar fi, acestea ne vor face sa ratam obiectivul nostru.

Rotaru Mihaela

Page 4