II

. '" . I . .
I
... .
.... CORNEliU CONSTANTINESCU
P L A N T 'L E
MEDICINALE
IN A f R A R E A
T J t
Coperta: RODrCA IMBROAN&VLAOESCU
Lucrar. editata da RECOOP
Itedoctor J MIHAI ZAHARLA
T.tIlIOI1Idactor r DAN ROMANESCU

SCURT ISTORIC
Pentru omul primitiv procura hrana
din mediul Aceste alimente erau formate In general
din .. egetale carnea animalelor .. Inate. In lupta pentru
omul era adeseori sau .e Ca fi animalele, el se
n alinarea "uferiTi/elor In buruienile
pe care le minca. Cu iudecata lui de minte,
omul primitiv a pe cele care-i aduceau alinarea .. inde-
carea a transmi, din genera';' In generalie sale, la
nceput prin "iti grai, apoi prin desene mai tirziu prin scris.
Astfel IHJ fOrmal comoara de a medieinii populare,
izvor tk ,i cercetare a oamenilor de de-a lungul

Despre utilizarea plantelor medicinale ne-au date de la
.umerieni, popor care a Intre rurile Tigru ,i Eufrat din Asia
cu 6000 ani l.e.n. lor llU avut O
ei babil;onienii asirienii, de la care arheolog;;
au 'COl la WsaliJ 22000 de lut, vechi ils 4-0 000 afli,
ntre care 33 un .al.,flantelor medi-
cinale. O a pe care o atribu.idti'fWJntelor medi-
cinale in tratamentul diferitelor boli rezull4 ,; din faptul In
capitala lor Ninive I,i o gr4ditfa de planle medicinale.
In Egiptul antic, plantele medicinale erau tii asemenea ""'It
fapt dovedit de papirusurile .. echi de mii de ani, care
cuprind numeroase de plante medicinale. Papirusul &bit
la Eberes, 1550 te.n., de.crie 200' plante fola.ite In lilmdduirea
bolilor.
Toate aceste au fost preluale
prin cel mai mare medic al
. d la care ne-a vestita
a ntre anii 460-375. 1. e.,;; , l' e e snt descrise 2.36 plante
C
H'ppocratLeum, n car d' I
lucrare "Jorpus t d' 1 ree Dioscoride ncepe stu LU
medicinale. In secolul r, me g. descriindu-le n
medicamentelor ,de ve get a
cartea sa 1 t medicinale erau fi se
La grec!., vmzatoru e P an e
rr,
numeau "farmacopo t . . .. iar Pliniu cel
. . .... d' n medwma greaca, . d
RomaniI se tnSplra t .. H' staTia naturalis", mtro ucc
(24-79 e.n.), in cel.ebra. se
l
n diferite tratamente.
l t le anrma e mtre I
prod.use e vege a " ' anul 130 e.n., a
Medicul Galen, nascut In. stat la baza terapeutLeIt
I
.' de formacle care au
ucrart .
n secolul al XIX-lea. f d medicamente din plante
. 1 b rimele arme e
Arabil e a oreaza P tice a forme care se
. t plasme ape aroma Y'" A '
ca: pUule, SlropUrI., ca a 'c I . tit medic arab. vwena
... .. .... '1 le noastre. e mat. ves .

pma In tl e , nl,mproase ('are s-au

.. ' a e X a sert.. b'
(lbll-Sina). care a trmt rn se . t' 'tate Prescriptiile medicilor ara 1
bucurat in Europa. de de preparare
f
iind foarte comp/Leale P_ fesie aceea de farmaCIst.
. I f ce apara o nOua pro . , . d
mediculuI curarz, (1 IA' Europa In e-
d
1 medlcmll n SIa 'd' .
Paralel cu e"VO rarea. d' . are o veche tra ltLe.
d
Chma me tema po t
pendent e acestea, In 3 000 ani e.n. era preocupa
1 S
N
care a tratt cu ( ", I /.
en ung, .' l f' d considerat ntemetetoru mp( 1-
de studiul plantelor .. erit o carte cu, 2
cinti chineze. Tot !n saI ,el: medicinale cu
ani .e.n., n care p apn
ar
pe Europei abia in 1517
lor Plantele mpdlcmale c lWpze a . I 'c ton
. b' t nhew a soStt a an
cind prima cara Le por U
o
I d" ale au fost cunoscute
. . t plante e me wm . d
la nm In a .. . aveau espre
din timpuri .... DaCII '(484-425 i.e.n.), considerat
folosirea plante lor Hb' ., geto-dacilor de a folosi fumi-
. /. .' o IcelU I .
e [storteI, d '1 producerea somnu UL.
.. .. ltru calmarea urerl or ..
de cmepa per. XIII-lea in acea epoca,
DOClLmentele dm secolul al, 'J I n Domnitorul Alexandru
. b I .. cu burULenr "e eac . b" b'
o naV" " h' (1558) a fost ngriiit de un ar wr
fiind bolnav de. oc" I
din flrdeal cu "herbaTlus '. d' t rimele de plallte
In anul 1518. apare la CIUI" una m re p
medicinale "HerbarLum
4
Pra"ila lui Matei Basarab (1640-1652) ""radul
are voce studieze ierburile descopere leacurile mpotrLva
Psaltirea (1515) descne isopul
o numitei itacta, iar lexiconul slavoromn (1694)
de 111. alte vechi se {iereura de
cu care se oile de rie, metoda azi de
ciobanii
La Inceputul secolului al XIX-lea, incep o serie
de din care de pe limba
pe limba (18U6) in care se podbalul
navalnicul pentru tuse, isopul n amestec cu pentru dureri
de dm", fiertura de pelin pentru
/n 1838 le la 1a,i "Doctorul ,i lconomul casnic" care
flLI'rirule "Heleti pentru tot soiul de boale de acelea
l1t'u'ru cai, "iti cornuti, oi ... ".
1" JI) /(j apare la lucrarea "Practica doctorului de
C' ww" In C(Jrc printre alte recomandari de
pilfJilIlie, Clcoare buruiana de se iau cUe trei pentru
ficat azi
Pe masura extinderii au noi care
plantelor medicinale in
ulilizau plantele medicinale pe baza
/ oltnilN'u lor r.ste prin chimice,
biulogice #i cli"ice, fiind pUI' la celor suferinzi sub
de extracte, tineturi, sirop uri, ceaiuri sau alte furme farmaceutice
de o valoare
"SECRETUL" PLANTEWR MEDICINALE
vreme, oamenii au crezut "buruienile de leac
H
au
puteri misterioase, ascunse, folosirea lor de descn-
tece. Treptat, oamenii de studiind puterea CI
dif eritelor plante f9losite de popor, au ascunse
ule acestora,
Medicul Paracelsus, sec. XVI, introduce linia
din plantele medicinaLe prin cu anumiti
,';au prin distilare cu vapori de Produsele -erau
li " total de active. Abia n sec. XVIII, farmaciswl
"",de: ((ari Schelle din plante chimice pure.
5

Adevcirata a chimiei v egetale - fitochimia -
ncepe in anul 1806 cnd farmacistul belgian Sertiimer
penlru prima alcaloidul morfina din latexul de mac. El face
primul pas pentru stabilirea metodei de a principiilor active
pure din pian te, deci a de
Secolele XIX XX se prin studierea pe largtl
a .ubstantelor chimice din plantele denumite principii active. Se
poate spune pe drept cuvnt omul planta!
Aceste chimice, denumite alcaloizi, glicozizi, vitamine,
taninuri, uleiuri volatile etc., au fost studiate n laboratoare clinici,
stabilindu-se Lor terapeutice.
au mai de principiul
activ, cu bine plantele o
serie de care completeaul or.
De o mare pentru, este descoperirea
anlibiolice (Fleming 1881-1955) n grupa unor plante
inferioare ca mucegaiurile care au dat la medicamente
indispensabile terapeuticii moderne ca : penicilina, slreplomicina
Unii sovietici au demonstrat nu numai plantele
inferioare pot elabora principii antibiutice. Aceste le au
unele plante superioare. De uslu-
roiul, ceapa, pdtlagina alte plante au pro-
prietatea de a opri dezvoltarea microbilor,
Dintre acestea llsturoiul ceapa sint considerate ca cele mai bogate
En fiwltcide. TOl acestor cu antibiotice
s-ar expli.ca utiliz.area de brusture ln a
licheni, mugurilor de pin in pulmonare a
multor plante folosile i/1 medicitUJ
Principiile acti'Ve se uneori n planta
n acest caz, ea se cu alteori acestea
se localizate in mai mari numai n flori,
fructe, caii etc. cdrui fapt se
se numai aceste organe ale plantei.
Penlru ca efeclul curativ al planlelor fie ct mai bun, acestea
,rebuie reCOllale In anumile perioade.
Planeele medicinale, pentru n ntregime
trebuie UJlcate cu n cutii de carton
sau pungi de plrul4, la loc uscat. Plantele medicinale astfel uscate
denumirea de droguri.
6
CUM SE FOLOSESC PLANTELE MEDICINALE
Pentru a medicamentoase din droguri, se
pot utiliza diferite procedee de ca infuzie,
digestie etc., care n general se pe
principiului sau a grupului de principii active, folosindu-se dizol-
ca: apa, vinul, alcoolul, uleiul etc.
O cu principiul activ, se extrag unele secun-
clGl re, care uneori au proprietatea de a efectul terapeutic al
drogultLi.
Aceste extractive se prin lichidului
dizol'Pant fie asupra unei singure plante, fie asupra unui amestec
de mai multe plante. au efectul plante/ar
medicinale .e ele se tolosesc sub de
amestecuri.
Plantele ce saponine acest activ
numlJl. m mediu alcalin. La rindul lor, saponinele inlesnesc soluuili-
zarea n a unor chimice din
lor n organism. Pentru. ace ..;t motiv se ca IrJ
prepararea ceaiului din plante ce saponine se adauge n
mici de bicarbotUJI de sodiu.
lor ' aceste amestecuri au ,fost denu-
mite: ceai pectoral, diuretic, gastric, h'?patic etc.
Fiecare din aceste ceaiuri. este din flori, frunze, ierburi,
fructe medicinale, l1tregesc efectele
INFUZIA (CEAIUL) esl8 torma cea mai de exlractie
a active din plantele medicinale di n
drogului in conlacl cu apa timp de 15 minuie. Intr-un
vas sau de se pun 1-2 din
(concis.a), pesle care se un .terl de litru de
Vasul se se 15 minule, dtn cmd
n cnd. trecerea acestui timp, ceaiul le strecuara se indul-
gusl. In diabel n uneie ale stomacului
manifestate prin diaree, ceaiul se bea neill.dulcit sau fndulcit cu

In cazul cnd nu este cantitatea de drog, se v or
6 g la 100 g pentru maiorilatea pla711elor fi 3%
pentru florile de de ciuba/ica-cucului ,i <,ale-

7
, , Unele droguri ca : florile de lei m
elco se ..'. frunz ele de de
, "1 numm prm mlu"le d '
prmclplU lor acti", (uleiuL val t'l) d' 41 , eoar ece prin fi erbere
D al
, (FTERTURA) este o er ' , ,
cu cantitatea p , _ d prIn care planta Se
, D . reSCrtsa e apa rece ' f' b
anumit. ecoctul se r b' . se ter e un timp
'Volumul cerut. l er 111.te se cu la
_ Se iau 1-2 de '
s"!"alt
Ult
peste care se circa 300 w se pun ntr-un 'pas
planta se fierb 10- 15 ' g a'!a rece, florile
fierb 30-40 minute D - f' b mlrtute, 'ar co/,I. se
1
" upa ' er ere decoct 1
comp cu la 250 ' u se se
1
n gennal, prin decoctie se ... .
drogurile al est . 1 prepara numar ceaiurile din
coiile. e mm emnos, Cum snt
MACERATlA L
pararea extractelor apoase ,,' '1 A, RECE) se la pre-
c ' I d ' mufl. or t mcturilor' '1
ma e, eoarece uneori prinei ,"1 ' . '1 ar
m "dl pleactlve,eextr'
al. in e a plante/or A ag prmtr-o
Unei d' In contact cu dlzolwmtul
e rogur<, ca de ' '
numai prin mace _ ' de in se
rare cu apa re f- '
acest caz, de lb _ . ce, ar a se mai fi erbe. In
na a sau de . 1-
cu apa f ece timp de . m se asa ln cont act
1
, J ' o /umatal. de '
'e udul se d w , apOI se iar
upa gust. '
ce a li .,
"or f, In prealabil 1\1 "1 supuse macerdrij cu
t
e se prepa d ' 1
ra Ura camerei (15-250C) 1 r numa, a tempe-
dizol'pantul este apa n t'b? general, durata la care
, dure U'e 6 8
rafte, eoarece microorganismel .. ' - ore de prepa-
t- "1 1 e gasesc un med' I b'
aru ar. n timpul e.'Vlrage . .... tu avora Il dezv ol-
cerea timpului indicat m fU. s.e agLla dm clnd n cnd. lrc-
, . /' h ' , se strecoar" . 'f
l4t le ldul obtinut se com I _ 1 a prm t I On sau
p eleaza a ea t 't '
Mac ' le n lat ea
era Il apoase se entr l .
la rece In .ticle d I p. u, ce mult 24 ore se
D
' e Cu oare
lGESTIA LA '
plantei CU un diaolva I CALD) este t ot o macerare a
d
' , n oarecare Spre d b'
19eotla s. lac. Ia cald, I ' eose tre de maceratie
mod a o de 40 600 C 1 '
8e unei. uleiuri med" I - , n acest
tema e, ca cele de
sunatoare
8
Vasul n care se drogul cu uLeiul
se pe baia de n fi erbere se timp de 2- 3 ore,
amestecnd din cnd n cnd. Uleiul se se n
vase de capacitate la rece.
CATAPLASMA (OBLOJEALA) este un preparat de
moale
7
care se din cu apd
ce se o se pune ntre
bucc1ri de se pe partea In acest mod se
cataplasma de care se cu la tempe-
ratura camerei cata plasma de in, la care se apa fierbinte.
Prin unele din aceste metode, din plante se mai pot- obtine o
seri e de preparate medicinale cum ar fi t incturile, siropurile, vinurile,
urile elc,
Tf NCTURILE MEDICINALE se oblin, n general, prin tralarea
plantelor cu alcool de dif eiii e Ele snt
solutii ext ractive alcoolice, mai concentrate dect ceaiurile. Se iau
intern, cu n sau pe
SlROPURI LE MEDICINALE snt extractive apoase,
la care se adaugi; (640 g la 360 g lichid),
In general, siropurile din plante medicinale se dizol-
vnd ntr-o ce substantele medicamentoase
sau aromatice aflate n drog. Dizolvarea zaharului se face la rece
sau la cald. Siropul se n vase Apa care se
n timpul !i('rherii se cu fierbinte. Siropu-
riIe se prin tifon, direct n sticle uscate, de
capacitate complet umplut e bine astupate. Dopurile se
fierb in prealabil se fixeaod imediat ce sticlele au fost umplute,
care se se la rece.
VINURILE MEDICINALE se prin macerarea plantelor
fol osindu-se 30-50 g drog rJ entru 1000 mi vin "echi
de calitate. M acerarea se face la temperatura' camerei.
7 -8 zile se se stoarce. Se tn repaus 24 <fre, apoi
se printr-o deasa sau hirtie de filtru, Se
gust se cu vin la un litru.
MEDICINALE se prin macerarea plan-
telor n de vin, la temperatura camerei, timp de
7 -8 zile, trecerea acestui timp, intregul se
prin se stoarce, iar lichidul se cu.
9
'la canttlatea de la care sa pornit. Pentru prepararea
medicinale se fulosesc plante aromatice tn de
5-10 g la 100 g
1nedicinale se numai extern.
CUM PLANTELE DROGURILE UN NU)l E PROPIUU
In decursul veacurilor, plantele au fost dell umite fie
culoarea florilor .., iolete), fie
forma lor sau forma fr uctelor
Alteori, numele plantei provine de la pe care o are
in diferite boli etc.).
denumire de la o la alta, iar n cadrul
de La o regiune la alta. Pentru a se evita confuziile,
oamenii de au dat plantelor ct e un n. ume sub care
fi cunoscute n orice de pe glob. La baza acestor denurniri
stau de cele mai multe ori cuvinte
De obicei, numele plantei este compus din cuvinte, pe care,
le cu numele oamenilor, am putea spune planta
are un nwne prenwne. de exemplu
ce n Lirme (1707 - 1778), un mare
om de i-a dat numele de Atropa belladon"a. In mitologia
Atropa repre:.enta destinului, care - dupl;' vechile
legende - ar fi avut puterea de a firul muritorilor.
Linne (l dat plantei acest Tlume din cau:.a marii sale
Al doilea nume "belladonna" este compus din doud cuvinte
bella, care donna, femeie. Femeile din Italia
Spania pe obmji cu sucul din fr uctele
acestei plante puneau n ochi pentru a li se
pupilele a deveni astfel mai frumoase. cum s-a format
numele al la fel fi ecare
un nume proprm.
Denumirea este de numele prescurtat al
botal1istului care a identificat, descris clasificat planta in mod
sisterruuic. De la afin, numele latinesc Vaccini um
myrtiilUl HJ numele botanist ului Linne, prescurtat "Lu.
In pr.scripliile medicale, medicamentul denumirea
n astfel ca si! fi n orice
pentru a fi Plantele medicinale - medicamente dl3
10

t 1
" snt indicate n cu denumirea
ofLgme vege a a - .. _ 1 ,. A tl 1
a pr1rtii folosit e, cu denu.mtrea a tfJ fl se,
este radix, frunza - folta o turn, oare;:
_ fla res .sau. {los, planta - .sammt? - . serne
f
t 1
_ frll ctus coaja - cortex, ramunle tmere -
rue u , ..' gemmae
stipit es stigmatele - stigmata, muguru. - tu.nones sau l
..' ( 1 . . bt erane) - rhizoma. De exemplu, la
rlZOmu tu p liU SU u 'ar
(i\lat ricaria chamom.illa), florile se numesc, Chamo
ml

la odolean (Val eriana officinalis), se numesc a IX
Valerianae.
In lucrare, pe denumirile
numele al plantei, precum al drogul w.
sa trecut
,
~ _____ --...... ________ l
PRINCIPALELE
PLANTE
MEDICINALE
~ = = ~ ~ ~ ~ - - ~ ~ ~ ~ ~

1
AFINUL
Vaccinium myrtillus L. (Fam. Ericaceae)
Afinu] este un arbust mIC, cu fructe dulci-
care n de munte, prin locuri stncoase.
De la se folosesc frunzele - Folium Myrtilli Vi
fructele - Fructus Myrtilli.
Din fnmze se un ceai care se cel or ce
d. diabet, avnd proprietatea de a din
snge, care s-ar datora mirtilinei,
Pentru a eficacitatea ceaiului, frunzele de afin le putem asocia
cu de fasole lrunze de dud. Ceaiul se bea ndulcit cu
sau nendulcit, cte o inaintea mese prin-
cipale.
Ceaiul dietetc recomandat diabeticilor arc n sa,
pe lingli alte plante, frunze d. afin.
continutului n tann, fruozele au
folosindu-se n diaree, iar arbutinei, alti autori,
chinonei, au bacteriostatice, utilizindu-se ca antiseptic
urinar diuretic. Se mai n reumatism.
Fructele snt bogate n tanin, pectine, o
acizi organici (acid malic, citric, oxalic,
stlccinic), zahamri, provitamina A, vitamina C etc.
Din fructe se un ceai pentru combaterea diareei, cu
antiseptice in intestinale, mai ales n
15
gastroenterite, contribuind la
ameliorarea proceselor de fer-
Unii
autori le I'ccomandii in comba-
terea axiurilor. Ceaiul de fructe
poate li n leI uri
anume: fructele uscate sc
fierb In 250 g timp de o
de care ceaiul
se bea sau peste o lin-
de Iructe uscate
se pahare cu
Fructele se
la macerat opt ore, apoi se bea
intl'eaga cantitate de lichid in
cursul unei zile. Pentru a
aCliunea
a fructelor de afin, vom
coaj;; de stejar, 1I0ri de
frunze de
Tot din Iructe de afin se
A/inul mai pot prepara lichior vin,
care au antiscptice
ostringente. Consumate n stare nfinele scaunele,
fac nceteze intestinale, la eliminarea gazelor,
hemoroidale restabilesc polta de mincare.

Centaurea cyanu. L. (Fam. Compositac)
Pe marginea drumurilor, in apropierea lanul'iIor de cereale,
tDtilnim vara flori albastre, cunoscute popular suh numele de
vinetele, floarea-grului, floarea-paiului, ghioc,
sau
16
i
I
(
.
In scopuri medicinale, din flori
Flores Cyani - se un ceai
care are diuretice astrin-
gente. este
uDui glicozid numit ccntaurina tani-
nului . Pentru a obt.ine un asemenea
ceai, vom o
de lluri cu un pahar de ar"
le vom acoperite 20 minute.
Apoi se lichidul se hea
InduIeit. Pentru act.iunii diure-
tice, norile de se vor asocia
cu frunze de frunze de
cozi de
In cazul afectiunilor renale vezi-
cale se bea cte un slert de pahar de
cea1, cu 20 minute nainLe de
gustului amar se
ca tonic amar n dispepsie.
Ceaiul diuretic are in
sa lIori de
Florile se mai folosesc sub
de cataplasme n compresc
odihnitoare pentru ochi, n tratamentul pleoapelor ridate, tonifianb
al
ANASONUL
Pimpinclla anisum L. (Fam. Umbeliferae)
Planta aceasta, care n unele ale se mai
este din regiunea La noi se
numai
De la anason se folosesc fructele - Fructus Anisi 'Vulgaris
ce ulei volatil, care are asnpra apelit1l1ui.
Ulciul volatil din fructele de anason pancreatice
intestinale, ajutnd astfel digestia.
Ceaiul de anason se ca expectorant in
cantitatea de lapte la femeile care (galactogog),
17
Anasonul
colicile intestinale
stomacale la sugari
copii, face diu-
reza, la eliminarea ga-
zelor din stomac (carmina-
tiv). In(uzia din
10 g fructe la 100 g
la eliminarea viermilor
intestinali.
Pentru sugari, anaso-
nul se opiirind
5-6 fructe la o de
ceai. Pentru ceaiul
se poate prepara dintr-o ju-
de fructe la
un sCcrt de litru de
Ceaiul se bea
de nainte de

Fructele de anason
n cea-
iului gastric.
ANGHINAREA
Cynara scolymu. L. (Fam. Composilae)
din sudul Spaniei, anghiuarea a fost
n din secolul al XVI-lea, abia n anul 1931
s-a stabilit a acestei plante, iar mai trziu,
studiile au confirmat aceste se daloresc cina-
rinei pol ifenolilor. De la aceaslil se (olo,,('sc rrunzele -
Folium Cynarae - care polifenoli, flavone, un
principiu amar, de potasiu, magneziu etc.
Din punct de vedere terapeutic, frunzele de anghinare se
prin efecte sigure asupra bolilor de ficat rinichi,
avind proprietatea de a diureza, I'eglnd
n timp procesul de formare a colesterolului.
18
.(
I

i
!
1
I
I
1
Paralel cu aceste efecte, ceaiul de anghinare are nsu-
de a diminua din snge, dnd bune rezultate n unele
forme de diabet. s-ar datora unei oxidaze ..
Ca diuretic, ceaiul din se n nefritele
acute cronice, deoarece volumul de
n timp eliminarea ureei a toxice ce se for-
la nivelul ficatului rinichilor. de toxine,
se efecte favorabile in tratamentul urtic31'iilor a. l diferitelor"
forme de prurit
Bune rezultate cea-
iul de anghinare n bolile
tubului digestiv, manifestate
prin
enterite, int.esti-
nale, coJi te, hemoroizi
lipsa poftei de mincare.
Ceaiul de anghinare
mai esle un bun adjuvant
n unele ale ini-
wii, care se prin
hipertensiune,
Cerce-
t.lrile mai noi atribuie an-
ghinarei antimi-
crobiene.
Pentru a prepara cea-
iul de angh inare se va
proceda in Ielul
intr-un vas se pune o lin-
de frunze
care se cu 500 g

se lichidul ei se
Anghinarea
cu O parte din ceai se bea pe stomacul
gol, care bolnavul va sta culcat o de pe partea
Restul de ccai se va bea n cursul cu o
naintea meselor principale.
19
E bine ca tratamentul
incepind cu doze mici, n
treptat. Tratamentul va dura
care se va relua.
cu anghinare se progresiv,
primele zile, care apoi
20-30 zile, urmat de o
ARNICA
Arnic .. montana L. (Fam. Compo,itae)
Amica
20
Arnica n regiunile
de munle, mpodobind
cu florile ei galbene-aurii. Po-
porul o mai podbal-de
munte, sau
caruJ-znelor.
De la se folo-
sesc florile - Flores Arnicae -
mai rar planta
cina. Ele ulei volatil, co-
alcooli triterpenici,
coIorante de
Din florile acestei plante se
un ceai care se
sub de n

Mai ales din flori de
se o carc, di-
cu n de
i 0-20 g la 100 g se utili-
ca pansament antiseptic
cicatrizant al In amestec
cu apa de plumb,
are proprietatea de a descongcs-
tiona loviturile. La
un litru de de plumb se
pun 100 g cu care se fac
comprese ce se pe locuJ'ile
umflate sau lovi te. lnfuzia 40/0
sub de comprese
tenurile palide.
I
r.
i
I
I
Cu avizul medicului se pot folosi intern, ca stimulent nervin ..
25-50 de (care se de la larmacie), dimi-
seara, in amestec cu cu sau ceai. In
general, nu se 8 se lua intern, deoarece provoaci
gastro-enterite, tensiunea iar n prea mari
centrii
BRUSTURUL
Arctium lappa L. (Fam. Composilae)
cunoscut sub
numele de lipan sau de
in Eauat, este o co-
curc pe locuri
necuilivate.
De la bruslure se folo-
- Radix /3ar-
danae - care
de potasiu, un ulei vo-
latil o cu

Din se un
ceai care are proprietatea de
a stimula renale
cut::mute, [jind bun diurctic
sudorific. u hine
:lcneea, funlnculoza, difcl'ite
eczeme alte boli ale pielii. In
timp, ceaiul de bl'us-
ture mai are de a
din snge, fapt
pentru care se l'ecomand5 celor
care tIe Jiabct. Unii
tari ccaiul de
ture in boli de ficat avnd pro-
prietatea de a reduce calculii
bi liari.
Brulfurul
21
Ceaiul se punnd ]a patnl linguri de
intr-un litru de un srert
de se lichidul se bea nduleit n cursul uneI zile.
Pentr u diabet, ceaiul se cu
Extern, fiertura de de brustul'c, sau aso-
cu de frunze de la
O pe cliitil'ea
se pielea capului cu la care se
o de Sub de eomprese, se pe
tCllll1jle sehoreice (grase), n aenee eczema
CATINA
Ilippophae rhamnoides L. (Fam. Elaeagnaceae)
Pe malul rurilor, n coaste rpoase,
numitii in unele regiuni
De la se folosesc fructele - Fructus Hippophai!
- n stare sau
Gustul lor este acru-astrillgent, pe coacerii mai
;ales primelor brume devine mai un
miros ananasului.
In a fructelor de vita-
mina C. o serie de carotinoiJici care le dau culoarea
porto('alie. un ulei gras, n care sinl dizolva!
vi lamill ele B
J
B2' acid rolic, acizi fitostcI'oli, inozitol
arid ni cotini c, ulei volatil etc. acestei compozil ii chimice
compltxc, rl'uctele de snt cOIl$identte ca o
Ele snt folosite n multc n scopuri terapeutice
alimclltaT'c.
Sub de suc, gem, sirop, vin, 1ichior etc., ele
constituic un aliment accesihil tuturor.
PentI'U oblinerea lor, fructele proaspete se stOl'C printro
de stl'uguri sau se pe o pentru
smbul'ilor.
La sucul se formul ele
de prepal'are din de specialil ate
O l'<1coritolll'e se din 750 g fructe,
care se fiel'b cu 6 litri 1 kg se
n sticle se puslreazii la loc
22
J
I
I
r
!
Pentru
rea vinului, se pun
ntr-un vas de
1 kg fructe zdro-
bite, peste care se
5 litri

1,500 kg
Tn vederea
birii se
se
adauge drojdie
de vin. Se
15-20 zile, apoi se
n sticle,
timp n care uleiul
portocaliu se
la suprafata vinu-
lui.
Din fmete de
uscate se fac
ceaiuri la
gust care se folosesc
in avitaminoze. Tn
unele ceaiul de
c:1tiw1 se
in diaree,
tism, n unele boli
de piele, urticarie. Decoctia de
Pentru prepararea vinului se pot
n de cinci ori mai


este ca purgati\-,
utiliza fmct ele uscate
Gcum urbanum L. (Fam. Rosaceae)
numit n unele ale
prin umede locuri umuroasc.
In scopuri medicinale, de la se
- Radix Cei - care unei chimice
23
eugen 01 are miros de mai
mult tanin, amare etc.
Decoc]ia de lingurite de la 250 g
are In timp,

taninului, se re-
n dife-
rite ale
stomacului, d ia-
rre de

pl'ovocate
de ale
ficatului sau bi-
lei.
Are proprie-
tatea de a opri
hernoragiile
calma durerile
hemol'oidale sau
mcnstruale.
Ceaiul se
ncndulcil
ndulcit cu
bea
sau
de pre-
ferintA pe stoma-
cul gol. In ames'
tec cu alte pbmte,
ca:
care
au pro-
efectul
mcdicamentos al
ceaiului se

ExtetTI, ceaiul de de se ca antiseptic
pentru sp:-ilaI'P}) {'finilor pentru diferite arectiuni ale gurii ca
gngernde, abcese dentare, iar sub de se
n amigdalite.
n ceaiului antidiareic a ceaiului pentru

CHIMENUL
Carum c"rvi L. (Fam. Umbelilerae)
Chimenul sau ehi,
mionul este o
n
popor care
in mod natural
prin fnelele din re'
giunea dar
.care se
Fructele de cbi,
men - Fructus Car-
vi - snt bogate n
ulei volatil au n-
multiple
att n ct
in omu-
lui. lnruzia
dintr-o ju-
de rructe la o
cu are pro-
prietatea de a elimina
gazele din stomac
(carminativ) la cel
care de balo'
cantita-
tea de lapte ferueilor
care re-
stoma'
eului, combate inIla-
intestinale, cal-
Chimenul
colici le, rluidificil bronhice diureztl.
fructele de cbimen le asociem n egale cu fenicul
Vi coriandru, atunci ceaiul are un bun efect carmi nativ .
In fructele acestei plante se lolosese la prepararea
Bupelor, lichiorurilor, etc.
25
CICOAREA
Cichorium iutybu. L. (Fam. Compogitac)
este cu-
de foarte vreme
pentru ei vinde-
Vechii egipteni o cul-
tivau pentru tratal'ea bolilor de
ficat, rinichi.
Planta contine acid cic-
horie, nrudit cu cinarina din
frunzele de anghinare, de ase-
mene-a principii amare o sub-
din grupa zuharurilor

Se att planta
in timpul infloririi
- H erba Cichorii - ct
- Radix Cichorii.
Din sau din
planta se
un ceai care di-
gestia
hepatice I'cnale.
recente . in-
Iuzia din
esle mai dect cea din
Avnd diu-
reti ee depl1rativc, cieoarea,
n cu de
brustul'c de
ti, tm ceai care este
Cicoarea folosit n combaterea furuncu-
lozci acneei.
de cicoare fiind un la..xativ in com-
pulberii laxativ-purgative.
In scop alirneular, este pentru a
se prepara cafeaua de cicoare, care arc stomahice.
26

Thymus scrpyllum L. ; Thymus vulgari. L. (Fam. Lahiatae)
In scopuri medicinale se folosesc speci i de
- Thymus serpyllum L. (denumit
schinduf, timian, - Thymus
vulgaris L. (denumit
n
nete, formind mici tufe. Planta se folo-
- Hel'ba
Serpylli.
- -
nu in flora ci este
cultivat. Planta aceasta este
de pe l\lediteranei a rost
n culturile de la noi abia
n ullimii ani. Se planta
culeas;i n timpul nfloririi - H erba
Thymi.
Att ct
cel de principii active
(ulei volatil. tanin sub-
slante amare), utilizndu-se n
scopuri .
uleiului volatil pe care
l din se
un ceai cu expectoranle,
care spasmele respi-
ratorii. fapt pentru care este indicat
a fi intrebuintat n tratarea tusei con-
vulsive, tusei ast-
m<:llicilor. Pentru a se efectul c31-
mant in tuse in
ceaiului de se vor pune frunze
de de pod bal, flori de
de
Avnd o actiune ceaiul de
asupra ficatului rinichilor, ameliorind starea lor de
r unqionare.
27
Cimbrul-de-cullurd
De asemenea,
ceaiul de cimbri-
ule-
iului volatil bogat
in timol, poate fi
folosit la elimina-
rea viermilor in-
testinali.
Principiul a-
Olar n
cu compo-
chimici din
drog dau ceaiului
de i'
stoma-
hice stimulente,
care l fac fie
un bun tonic in
cazul anemiilor.
Ceaiul se pre-
dintr-o lingu-
de plan-

cu o
de
Lichidul se bea
de prefe-
indulcit cu
miere de albine.
Se poate folosi ii
un ceai mai con-
centrat, preparat din linguri de le. o
de din care se var lua linguri pe zi.
Extern, poate fi n aromatic&
care sistemul nervos, durerile provocate de reumatism
sale antisepticc poate fi folosi t n
purulente alte ale pielii.
Pentru tenurile grase, se o infuzie din 20 g
la 500 g cu care se fac comprese de 15-20 minute.
n ceaiurilor antidiareic, antiast-
mstic. pectoral, contra colicilor in formula ceaiului pentru

28
I

Cerasus vulgaris MiII. ; Cerasus .vium (L.) Moe"ch.
(Fam. Ro.aceae)
fructelor
de -
Stipites Cerusorum -
de pota-
siu, flavonici
un tanin de

care au
se
folosesc sub de
ceai, care se
ast! el: un pumn de
codite se fierb ntr-un
litru de timp de o
de
Ceaiul se
se Lea n
cursul unei zile.
Frunzele de me-
de
de coada-calului
de aCliunea de

taninului, ceaiul de de are
astringente, recomandndu-se in diaree.
in ceaiului diufetic.
- CUCULUI
Primula offieinalis (L.) Hill.
Primula clatior (L.) Grufb. (Fam. Primulaccae)
Prin lunile aprilie-mai, crngurile poienile din regiunile
delllI'oase se cu flOrile galbene de
mai este sub numele de tta-
vacii sau de anglicel n Transilvania.
29

De la se folosesc florile - Flores Primulae
- Radix Primulae. lor este
cu deosebire Ilorile sint ceva mai slabe in
nulul de saponine
dect Atit
!Iorile ct
cinile au proprie-
talea de a fluidifi-
ca hron-
hice a eli-
minarea lor, reco-
mandndu-se n
pneu-
moou.
Ceaiul de flori
se mai
n gas-
lro-intestinale, afec-
renale vezi-
cale. Are
antispastice, seda-
tive sudorifice.
se
atribui e frunze-
lor. Ceaiul de flori
se prin in-
fuzie. iar ceaiul de
prin de-
coclic. DecoctuI se
obtine prin ricrberea
Il g
cu O
de Ia care se
un vrf de de bicarbonat de sodiu. Penlru a
calma tusea, se iau 3-4 linguri de ceai pe zi.
Flol'ile n compozitia ceaiului pectoral, iar n
compozitia ceaiului
Frunzele apreciabile de vilamina C. Ele se
pot folosi sub de sirop sau praf.
Extern, sub de cataplasme calde, aplicale pe locuri
dureroase, au
30
COADA-CALULUI
Equisetum arvense L. (Fam. Equisetaceae)
Coada-calului este o li
plac locurile argiloase umede. Se mai nU
4
barba-ursului, barba-
sasului, coada-minzului,
rul-porcului sau codie.
Se planta
- H erba Eqniseti - care O
saponma, equisetanine, flavonici,
ulei volatil, substante amare, acid sillcic,
ruri de potasiu, calciu. sodiu, magneziu etc.
sale chimice com-
plexe, coada-calului are multe
in Insemnat de acid
silicic minerale i re-
"mineralizante. lucru pentru care ceaiul din
se
anemicilor, sau sub de pulbere, 1-2
g pe zi. ulei volatil, care-i im-
o actiune de
potasiu, ceaiul se ca antiseptic
diuretic n boli de rinichi Prin diu-
reza pe care o produce, planta
favorahil in boli de ficat. piele, in
,i reumatism. Saponinele cu cele-
lalte chimice din
expectorata, calm.nd astfel tusea. In tulbu-
Coada-calului
digestive, ceaiul din coada-calului combate aciditatea
favoriznd "dndecarea ulcerului gastric.
Ceaiul se din 4-5 de la
un litru de Planta se fierbe 10-15 minute, apoi se
iar lichidul se Ceaiul se bea n cursul zilei.
Unii de la rece ca
avnd un efect diuretic mai crescut.
31
Extern, se sub de cataplasme antiseptice1
astringcnte, rezolutive detersive.
Coada-calului in ceaiurilor:
antidiareic, antireumatic diuretic.
COADA. RACULUI
Potentilla anserina L. (Fam. Rosaccae)
Coada-racului pe riuri, to poieni umede prin
locuri necultivate. 1 se mai spune scrin ti oare,
Planta - J-lerba Anserinae - este in tanin, sub
stante amare, flavone etc. Are antidiareice, astringente
,i hemostatice.
unii ceaiul de coada-racului are
asupra aparatului digestiv, calmnd colicile stomacale,
Coada-racului
32
abundente po-
durerile. In calculoza re-
(piatra la rinichi) artrite,
se o mai nde-
cu ceai din
Uneori se
Ceaiul se prin infuzie sau
decoc[ie, din linguri de
la o
litru de un sfert de
se iar lichidul se
bea in cursul unei zile. Planta
in compozitia ceaiului an ti-
dinreie.
Extern, se
sub de
turi locale in leueoree
in ale pielii, in
gingiilor, unde pe
antiseptice,
cicatriz3nte hemostatice are
o
in formula produsu-
lui eosmetic Flori ten 2.

AchiIIea miIIefolium L. (Fam. Compositae)
Planta
te pe marginea
drumurilor pe
locuri neculti-
vate. In !:lanat
i se mai spune
alunele, dato-

ar vi ndeca
aluni[ele de pe
oamenilor.
In alte ale
se
te De
la ea se folo-
sesc Clorile
Flores Mil/e/olii
- planta cu
frunze flori -
11 erba hI ille/olii.
con-
tinutului n ulei
volatil, bogat in
azulen, coada-
are
pu-

ternic antiseptice, apropiindu-se de cele ale
Se in diferite ale stomacului intes-
tinelor, ca cnterocoLite gastrite. colicile stomacale,
la eliminarea gazelor pofta de mincare.
Infuzia de are o asupra
ficatului, secrctia calm ind n timp spasmele
care dau coljcile hepatice.
Avnd un principiu amar (achileina), care se n
canti tate mai mare in frunze, are tonice stimu-
Intorii asupra apetitului. Se n alergice.
33
Ceaiul de n bine
avnd proprietatea de a regla bemoragiile abundente
calma durerile. Pentru hemoroizi se un ameslec de
cu frunze de din care se beau
ceaiuri pe zi. In caz de se de
O infuzie mai din tO g la 100 g
la eliminarea viermilor intestinali. Ceaiul se bea dimi-
pe stomacul gol.
In cura de la sngelui.
In tuse n anumite nervoase, n boli ale
udului, ceaiul de aduce o stare de mbu-

Ceaiul se prin infuzie din linguri de
la 500 g Se bea n cursul unei zile.
n ceaiuri:
antiastmatic, gastric, hepatic, contra colicilor, anticolitic, diuretic
laxa ti v-antihcmoroi dilI.
Extern, se sub de sau comprese cu efecte
calmante, antiinflumatoare dezinfectante n arsuri, diferite
purulente, eczeme zcmuinde, hemoroizi, ulcere varicoase abcese
dentare. Are proprietatea de a regenera Pentru se
30-60 g la 1 litru de se
pl'n adiiugarea de de Compresele cu
acest ceai tenurile iritate,
CORIANDRUL
Coriandrum sativum L. (Frun. Umbeliferae)
Coriandrul este o din Asia, din
cele mai vechi timpuri. Popular i se mai spune coleandru, La
noi n este pc ntinse.
Fructele sale - Fructus Coriandri - se folosesc ca stimu-
lent al gastro-intestinale, calmant carminativ,
sale de a ajuta la eliminarea gazelor din stomac
intestine.
n ulei volatil, fructele de coriandru
se in industria parfumurilor, lichiorurilor sau
3r.
1' /1 hun condiment
fl0 1HWI' VHllt al prepa-
1"11 11' 10 1' din carne.
III tel'o, cori an-
tind S(' sub
(urmli de infuzie, pre-
I' tll'lIl " dinLr-o
I lI lt' de fruct e
III u de ceai
,'li n ' SfI hea in cursul
'Jlu' i zil e,
O infuzi e mai
I' t" 14' 1' 111 "U t /\
ti", 20 K
100 " " "
Il ltrlt i 'lurt' u
11I1 1'''I lionli ,

f"u cte la
la
viermilor
Coriandrul
cea-
con-
III compozit,ia
II/I'il ol' ; gastric,
I ru I'oli cilor
I'oflii :1
pentru
tonicului
II PI' ,';I iv,
Coriandrul

Rbamnus frangula L. (Fam. Rh
amnace"c)
este un arbust ca' . r " .
,Il o ,lirii, prin lunci, Ia lnt!'?1t difc:ite f(' gi uni
1III' III'i este dpnumit 1 p r In crmgufJ. In un ele
1) " ' emn-cllnesc,
e la se co . '1'
('orl rx Frangulae, ProprieUi ile or tinere
," "")8C de pe la anul 1.30&. ema le ale COlII de ,e
Coaja Con fine principii antrachino . ,
1'111'(' lUI avantajul de It . lllce cu purgativ5,
POl folosi vreme f" ,,3 e ?e vegetal5. efi se
ara a pro uce pentru organism.
., "
0. )
Se mai ales n eronite, sub de
prof (1-3 g n 24 ore) sau ceai care se astfel: o
de se cu 250 g un sfert de
se fierbe la un foc ncet timp de 30 minute. Se fierbinte,
iar ceaiul se bea seara la culcare, In rebele, se
doza mai sus, pe stomacul gol.

Cantitatea
de folo
pentru un
ceai este n
de sta-
rea de consti-
a organis-
mului, In canti-
tate are
laxati-
Intotdeauna
se va ncepe cu
doze mici, care
se vor n
functie de efec-
tul prouus.
Coaja de
are pro-
prietatea de a
excita bila,
rindu-i astfel se-
Datoritu
acestei
se n
cu alte
plante ca an-
ghinarea, cicoarea, n ficatului mai. ales n
datorite biliare.
Bune rezultate n obezitate se ia n fiecare dimi-
cle un virf de cutit de pulbere de de Unii
autol'i i atribuie vcrmtfuge,
Coaja de in ceaiurilor: hepatic, laxativ,
laxativ-antihemoroidal a pulberei laxativ-purgative.
30
DUDUL
Morus alba L., Morus nigra L. (Fum. Moraceac)
n"d,,1 esle un
Ud'Il I 'I' (' nre a fost
II lI w, in noas-
11 11 1' 11 multe sute
.1" lI ui n
.1111 A'( in. rn unele
lunlr'i I's le denu-
11111 IIglld,
IIIWi, illJl'od,
III HO ITOji , Este
I ulii ,,.1 pentru
fi 1111 '1, 1" Plt ll e rolo-
II' III
\ wl' lIldnr de
111111" 1,1 p" ull'u fruc-
1. 1. 1"""111
dudc', agude
III " 1" 11'(',
T n 8copuri m6-
.1 11' 11 II lI c' !w ntre-
1II II IIt l'II:tt'l frunze-
I, /loliurn Mori
IUl h de
'1 III are n-
Dudul
" III ""' II'ingente antidiabelice. Frunzele tanin. (3-caroten,
III tl l li ('u l'bonat de calciu, etc, ceaiului se
II 1., d lll'/' i se frunze de afin, teci de fasole (runze de nuc
I 1I1 lt: II'fl. C"l\ iul se dintr-o de
" 1"1111 " (' II o de Se iau 3 ' 1" . . -<t mgun pe ZI.
:-. i, Ofili 1 fructe proaspete are efect laxativ,
fll' !HIJ'allV pectoral. In unele se ceaiul
f ,. III ,II" (' oajn in de 100/0 pentru eliminarea
' 1lId"r
1' l'lIlI zl,ln n ceaiului dietetic.
37
FASOLEA
PI I 1
L (Fam Leguminosae)
laseo us vu gaflS. .
F asolea este din Peru a fost n Europa
n umai descoperirea Americii.
Phaseoli sine seminibus - contin O scrie de (a I'glll IIlU ,
. t' . tr'ptofan) vitamina C mmerale etc.,
asparagma, lrozma, I , . . . '.. .
datoritH au dmretlC,e " .
In de hidropizie (lichid In cavitatea abdomlDala lesu-
t fi) n ale rinichilor vezicii urinare n de
,u, 'r a,ul d,n teci de fasole cantItatea de
Imma, ce . " 1"" I
lfi alura excesu
Fasolea
38
de din corp. O
cu aceasta se eli-
toxinele, con-
tribuind astlel la a-
meliorarea
reumatice.
In cistite (afec-
ale vezicii uri-
nal'eL spas-
mele, normalizind \:, i-
narea, pielii,
acneea ce-
o de
fasol e verde
ca aliment sau ca
ceai preparat din teci
uscate.
aduce o mare mbu-
n
de diahet zaharal.
Cataplasmele
cute din de Ca-
sole la calmarea
de
unele eczeme, influen-
n bine acneea
alte boli de piele.
acidului silicic pe care l tecile de fasole
ca un remineralizant al organismului.
C"lliul se dintr-o de leei carc se fierb
1', . 0 minute ntr-un sfert de litru de Se beau 2-3
'iiI yi. TfI diabet, ceaiul se bea nendulcit sau lndulcit cu
{;('uiul se mai poate prepara n modul peste
I IlIlKuri de teci se un litru de se
III_II ti nonpte la macerat. se fierb ce lichidul scade
1" JUIIIl'Hnl c. cantitate se mpal'te in 2-3 se bra
f'l l'UI".'UI! unci zile,
'I't'{'ilt, de fasole in ceaiurilor dl ctetic anli-
1"11111111 ir,
FENICULUL
Foeniculum vulgare Miii. (Fam. Umbelifcrac)
I"(\lliculul este o cu anasonul, ungi-
1111111 cliu sudul Europei, din vechime pentru frunzeI<'
" (rll/' Iplt, suIe folosite n La Doi n numai
"IIIVIII.
J)"pn regiuni, feniculul numele de : anason-mare, ana-
Iti i chimen-dulce,
'1111'1\11. IIIInUS,
TII !lI('opuri medicinale, de la se folosesc fructele
h 11f" ,, ! Poeniculi.
l' 1'1 II't r le stnt bogate n ulei volatil, mirositor, ulei gras
1 il,lulru r'i cure-j dau gustul dulceag. Feniculul are proprietatea
tit It " 11l1l1I1u laptelui (galactogog) a diurcza. Singur
nil III u"IlH'intie cu chimionul se mamelor care
,,, nr .. timp leniculul absoarbe gazele ce se
In 111111111'111 sugarilor, astfel crampele (carminativ) ,
I f"11 lin! tii asupra care se simt balonati
1, 1111 1t,1" 11\1 o asupra spasmelor
'>llIIiIIlI'i, tusea
t 1" 1'1111"11'111 tn tusea Fjind la gust se
11111' ul,l. In ropii.

Peniculul
FRAGUL
In di-
gestive, ceaiul dc
fenicul aduce o
te a spa5melor sto-
macului intcsti-
nelor, calmind dure-
ri le restahilind
apetitul (polta de mn-
care).
Infuzia de lenicul
se din 5-6
fructe la o de
ceai pentru sugari
dintr-o
de de lructe
la 250 g pentru
adulti.
Extern, {enicu-
lui se Sll b
de in tra-
tamentul unor boli
de piele, n
inflamaliile gitului
de ochi, avnd ac-
1iunc
F cnicu luI in
ceaiului
pectorul, a celui con-
tra colicilor a pul-
berei laxativ-purga-
tive.
Fragaria VCsca L. (Fam. Rosaceae)
Prin insorite, cu ,tu]pinile prin fragul
floncelele albe prmtre frunzele trifoliate. Pe
ce florile se mici par-
I umate apar te ImbIe le culegi.
Fructele snt bogate n vitamina A, acid salicilic sihuri
minerale, Consumate proaspete, ele snt reconfortante pentru
40

1
orgnnism, Medicina
le atribuie
proprietatea de a eli-
millu acidul uric din
singe, fapt pentru
('Iu'e se
folosirea lor n tra
lor' ca gutei a ho
lil or de rinichi.
Fnmzele uscate
F olium Fragariae
tanin, un
Icnol (fragarina), fla-
vone, putin ulei vo-
latil, vitamina C,
minerale,
Sub de
ceai (o
la o cu
frunzel e se re-
comand.;', ca astrin-
s C'nl n tratamentul Fragul
diareei ca diure-
tic n dilerite boli
(le rinichi udului. fragarinei, ele au
dezinfectante (bacterieide).
In amestec cu frunzele de afin, zmeul' mur, frunzele de
(!'ag dau un ceai alimentar
Frunzele de trag n compozitia ccaiului aromat, o
n scop alimentar.
FRASINUL
Fr .. "inus excelsior L. (Fam. Oleaeeae)
Fl'asinul este un arbore nalt, cu tulpina ce
prin umede prin lunci.
Frunzele sale - Folium Praxini - lanin, ulei volatil,
vitamina C, glicozizi de (rutina) de
(fraxina) , manitol, acizi organ ici etc, Se folosesc pentru
lor diuretice diaforetiee, in tratamentul l'cumatismului
4l
Frasinul

al gutei. Ceaiul
din frunze este
un laxativ.
Infuzia se
dintr-o
de
frunze la un
sIert de litru de
Se beau
2-3 ceaiuri pe
ZI.
Frunzele de
frasin n
cea-
iului antireuma-
tic al pulbe-
rei laxativ-pur-
gative.
Calendula officinalis L. (Fam. Compositae)
snt cultivate prin pentru florile lor galben-
portocalii. Poporul le mai ochi-galbeni,
sau
Florile - Flores Calendula. - contin un princIpIU amar,
ulei volatil, saponine etc. Ele au cicatrizante cal-
roante. Ceaiul de flori , care pot fi asociate C'u coada-
ijoriceJului, se n tratarea
ulcerului stomacal duoden al. principiului amar, florile
de (col.goge) , utilizndu-se n boli
de fi cat.
Ceaiul de mai are proprietatea de a calma du-
rerile menstruale, mai ales la persoanele anemice. Cura se va
face cu o nainte de fluxului menstrual.
Infuzia se din 2 de flori peste care se
2 cu fierbinte. 15 minute se lichidul,
42
core se bea n cursul unei zile, de pe stomacul gol. Se
poate prepara o infuzie mai din 4 linguri de flori
la 200 g D in infuzie se beau 3 linguri pe
zi. Infuzia din 10 g
flori la 100 g
sub de vagi-
nule la distrugerea
Pl'otozoarului Trichomonas
vaginalis.
Sub de
cataplasme sau
floril e se folosesc ca pan-
sament pentru care
se greu, ca ulce-
cu puroi, ar-
suri. acnee (co-
eczeme, deoarece prin-
cipiile active din
au de a stimula
sngelui la nivelul
astfel
cicutrizarea
Pentru reglarea ciclu-
lui menstrual se recoman-
a se lua, de 3 ori pe
zi, 30 de
in
Cu amestec de 10 g
90 g
se pot face com-
prese la arsuri, ul-
pentru bolile de
ochi. Acest amestec
rezultate bune n leu-
coree.
Tinctura de se prin maeerarea a 20 g flori
In 1.00 g alcool de 70 timp de 8 zile.
n ceaiului gastric aromatizan-
tului pentru
Compresele cu ceai de tenurile uscate.
43

Genliana lutca L. ; Gentiana punctata L. ;
Gentiana asclepiadea L. (Fam. Genti.naceac)
Aceste plante
cresc n regIUnea
a
Gentiana lutea cu
f10dle de culoare
din cau-
za sale, a
fost mo-
nument al naturii.
Gentiana punctata
are florile galbe-
ne cu puncte bru-
ne. Aceste
specii sint numite
popular:

ochi ncc[l,
In regiunea
sub-alpin" ntl-
nim Gentiana
clepiadea cu flo-
rile albastre,
rCIa poporul i
spune
hc





de a vin-
deca anumite boJi snt cunoscute din cele mai vechi timpuri .
De la eu se - Radix Gentianae - care
o cantitate de ulei volatil o serie de gJicozizi ca :

crina, amarogcntiina, cu tonice - aperitive stomahice,
precum materii colorante (gentisina)
Sub de infuzie, sirop, vin,
turn arc de a excita gastrice, astfel
pofta de mncare. In timp, in doze mici, ea este un
stimulent al sistemului nervos central,
rnd astfel ficatului. de are
vermifuge.
Att infuzia, ct decoctul se folosind o lingu-
de la 1 litru de Fiind foarte amare
din greu de luat, mai des se vinul
tinctura.
Tinctura de se macerind 20 g
in 100 g alcool de 70, timp de 7-8 zile. Din
se iau 10-15 n cu o .de naintea
meselor principale.
Vinul se n modul se iau 30 g (cea. 3
linguri) se cu 60 g alcool de 70"
(circa 5-6 linguri) se uniform. Se ntr-un vas
nchis timp de 24 ore, apoi se un litru vin se
10 zile, agitnd din cnd in cind ntregul conlinut. Se
&i se prin hrtie de filtru sau Se poate
la cantitate 100-200 g Cu o naintea
mese principale, se ia cte o de vin de
Prepara lele de luate nainte de pofta de
mncare, ele la digestie.
Copiilor care snt nu au de mncare li se
poate da vin sau In general, la vrsta de 10-12 am
se 5-10 de sau o de VID
naintea mesclor principale. se ca )a copii se dea
sirop de Cte 3-4 pe zi.
Sil'opul se astfel: 10 g se cu 150 g
6 ore se se stoarce. Lichidului i se
230 g apoi se fierbe se
de n ceaiului
n formula de preparare a unor lichioruri.
1,5
GUTUIUL
Cydonia oblonga Miii. (Fam. Rosaceae)
Gutuiul
Gutuiul este original' din
Asia. La noi prin
dini i se mai spune
miior.
Gutuile coapte se reco
celor care au de'
lenevi re a stomacului, ajutnd
la digestie. Ele au
calmante sedative. Siropul,
jeleul, gemul marmelada de
gutui diareele, he-
moragiile uterine hemoroizii.
Din dmburi, care muci-
Ing ii, se un ceai, care
la vindecarea tusei,

Ceaiul se dintr-o
de simburi, care se
cu o de fier-
binte. Licbidul se bea indulcit cu
miere de albine sau
Frunzele - Folium Cydo-
niae - se sub
de ceai ca astringent n
tratarea diareei.
In cu frunze de afin, mur, zmeul' fructe de
frunzele de gutui dau un ceai la gust, care poate fi
ca aliment.
HAM ElUL
Humulus lupulus L. (Fam. Moraceae)
Hameiul este o care 8e de garduri sau de
pe care-i in cale.
In scopuri medicinale se folosesc numite
- Strobili Lupuli. au un miros puternIC, aromat, Iar
46
I
,
,
J
I
\
1
gustul amar-astringent. uleiului volatil pe care l
hameiul este UD sedativ al sistemului nervos. Principiile amare
(l.upulolla hUIDulolla) dau conurilor de hamei to-
Olee stollll3.hice, pofta de
mincare Prin stimularea
gastrice.
Ceaiul de hamei are nsu-
analrodisiace (calmant al ex-
citaliilor Sexuale). Unii autori il
ca diuretic, aducnd
efecte n reu-
matism boli de ficat.
mai noi tllribuie hameiului pro-
bacteriostatice in special
n din
10 g de hamei la 100 g
sub de
vagittale la distrugerea
protozoal'ului Trichomonas vagi-
nalis.
HaD:teiul n compo-
ceaiurilor calmant sedativ,
Pentru COmuaterea acneelor
seboreei tenului se
comprese cu o infuzie de 4%' lIamciul
IARBA-MARE
[nuIa helenium L. (Fam. Corupositae)
La noi n iarba-mare spontan prin umede,
la margine. din regiunile de dealuri. Popular,
se mai oman, ochiul-boului, lacrimile-Elenei.
- Radix lnulae - este mirositoare dato-
rita unui ulei cu antibiotice (fitoncide). De asemenea,
mai mari de Se ca expectorant,
fa\'oriznd eliminarea n acute, spas
47
mele bronhicc,
tusea, arc actiunc diu
stam a-
cuj, oervJl,
aducnd o stare de
de somn.
ri diu-
retice, toxinele
din corp,
favorabil reu-
matice,
gutoase
pielii urmate de mn-
In astm tuse
aduce
rare. acestei
planle are o puter-
mca act.iune antisep-
folosindu-se cu suc
ces n toaLe
aparatului respirator.
Principiul . amar aflat in
vezicula
Iarba-mare
alan1ol:1cto
nei izoalantolactonei,
de au proprietatea de a elimina viermii in-
testinali (antihelmintic, n special in
Se decoctul preparat din 20 g la 200 g
din care se iau 3-4 linguri pe zi.
cu de lemn-dulce se un bun
ceai pectoral. Din acest amestec de plante se iau
care se pun la macerat cu o de rece. Se timp de
8 ore, apoi se se Se bea n decurs de o zi.
Pentru uz extern, se o de 1.00/0 care se
sub de comprese n diferite ale pielii mani-
festate prin purulente, avnd rolul de a
cica tri zarea.
n ceaiului
48
1
1

Juniperus communis L. (Fam. Cupressaceae)
n locurile stncoase, prm din regm'-
nile muntoase se mai anaperi, finior,..
turtel.
FrucLclc sale - Fructus Juniperi - snt mult folosite n
Ele ulei volatil, care le un miros de
zaharuri, acizi organici ({umaric, acctie, oxalic), de
potasiu calciu, precum un principiu amar (iuniperina).
Din fructele de ienu-
se un ceai care
are anti-
dind bune r ezultate
n bolile de rinichi
udului.
Gravidele bolnavii
care inflamatii ma-
nifestate pl'in urinare cu
snge vor evita folosirea lui.
Prin diureza dialo-
reza pe care le produce,
ceaiul din fructe de ienu
aduce ameliorare n
reumati sm, hidropi-
zie n
Ceaiul din lructele
acestei plante se mai re-
n acute
cronice, tusea,
pofta de mncare,
resto acti t:;e::a:
ps

d
de
stomacului,
puterea de
eliminnd astfel toxinele din
49
'Corp pe cale. se o de
fructe de sub de decoct (10-20 boabe la un litru
<le
lnfuzi. se din 10 g (2 lructe la 200 g
din care se iau 3-4 linguri pe zi.
Asociate cu frunze de fructele de
i!ctiunea
cu uleiul de n amestec cu spirt, n
de 1 g ulei volatil la 100 g spirt, durerile
provocate de reumatism, lumbago diferite nevralgice. Fric-
se mai poate prepara astfel: o de fructe zdrobite
se cu circa 100 g alcool, iar cteva zile se un
litru de vin. o macerare de 7-8 zile se se
la nevoie n febrile.
Fructele n ceaiului antircumatic.
INUL
Linum usitatissimum L. (Fam. Linaceae)
Inul se n pentru tulpinile sale djn care
se scot fibre textile pentru din care se extrage un ulei
gras, utilizat att fn ct n
de in - Semen Uni - pe uleiul gras mai
cont jn o cantitate de mucilagii localizate n membrana
a epidermei, glicozide ca lina marina linocinamarina,
de potasiu magneziu.
O cantitate de linguri de de in ntregi,
luate n cursul unei zile sau seara la culcare,
cele mai rebele, prin asupra intestinulll i.
mllcilagiiJor, ele au o n tubului
digestiv.
O de ntregi macerate n 100 g timp
de o de o
care se n tratarea intestinale. Unii autori
ceaiul preparat din de in, amestecat cu
50
n litiaza
la rinichi) n
vezicii uri-
nare.
Pentl1J uzul In-
tern se vor folosi
numaI n-
tregi.
Extern, semm-
te - F a-
rina Lini - se folo-
sesc sub de
cataplasme. de
seminte se
cu se fierbe
devine o
se
pune ntre bu-
de se
pe locul bol-
nav. Se n

timp de cteva ore.
Cataplasma de in
durerile,
la fluidilicarea
Inul
evacuarea puroiu- .
lui din aocese furuncule. Pentru a se crea o
e bine ca la de in se adauge flori de pulvel'lzate.
Pentru copiii mici, cataplasmele de se fac amestecat.C'
cu de in pentru a a
In cislite urinare) se fac calde
sau cu din linguri de la 500 g
In ars uri se uleiul de in amestecat n egale cu
de var. Se pune totul ntr-o se se
un lichid cu care se unge al'sura. Acesta are
proprietatea de a calma durerile, vindeca rana.
51
-
ISOPUL
Hy,.opus officinalis L (Fam. Labiatae)
Isopul este orIgmar din r egiunea me-
La noi n numai
cultivat.
In scopuri medicinale, se
planta Herba llyssopi. Ea
are un miros un gust aromatic,
uleiului volatil pe care l conl-joe.
Sub de infuzie se
in cronice ale respiratorii,
manifestate prin tuse,
rnd Ceaiul de
isop eliminarea apei din
Isopul are de asemenea aCI,iune anti-
asupra folo-
sindu-se sub de sau comprese.
unei substante amare, isopul
pofta de mncare Iunc-
digestive.
Dintre glicozidcIe flavoni ce, i'iopul con-
hesperidinu, care are proprietatea de a
presiunea
arteriale.
n compozitia ceaiu-
Isopul rjlor antiastmatie, pectoral sudorific.

Mentha piperita L. (Fam. Labi.tae)
popular este o
cu miros gust care se pe ntinse
in
Frunzele - Folium Menthae - ulei volatil bogat
'n mental, taoio amare. medicamentoas5 a
ffrunzelor se n primul rnd uleiului volatil.
52
Infuzia
din frunze are
ne asu-
pra durerilor de sto-
mac, calmind spas-
mele, Este un bun
medicament n
digestive
hepatice, avnd n-
de a se-
bilei. Contri
buie la eliminarea cal-
culilor renali hepa-
tiei.
Se in
tratamentul diareei
pentru
sale astringente, an-
tiseptice antispas-
modice.
mento-
lului, ceaiul de men-
consumat rece
in mici cal-
att
la sugal'i, ct la
unii cer'
ceaiul de
siste
mul nervos, redre-
sto-
macului, aj uUl la dez-
intoxicarea organismului prm diurcza transpirat-ia pe care le
produce.
Sub de cataplasme reci, aduce alinare n durerile
de caII", bl d" b"' - t" t f
n de de I ltnte se recoman a al In ari oare cu rUDZ,,-
de Intr-un de se pune o kilogram de
se n apa a Actiunea reconlor:
a izmei se i se
flori de tci.
O se din 5 g ulei de dizol-
vat n 95 g alcool concentrat. durerile
53
!'eum::llice pielii de urticarie. Citeva pIca-
turi din <loest spirt puse n constitui e o de
cu proprietatea de a corija gustul
mirosul In rierbinte, uleiul sau spirtu1 de o
n gripale, manifestate prin
de
n ceai11rilor" antidiaI'cic, dictctic,
hepati c, gastric. antiastmatic, contra colicilor, anticolitic, a ceaiului
.contra cardiace a antiastmatice.
LEMNUL-DULCE
Glyeyrrhiz. glabr. L. (Fam. Leguminosae)
Lemnul-dulce esle numit
popular ciornglav,
dulce sau iurb5-dulce,
gustului dulrcag pe care il arc
Plallln pe ma-
lul apelor, n regiunile de
In scopllri medicinale se
folosesc Radix
Liquiritiae - CHI'P contin gli-
un glucozid rIavonic,
zaharuri, \'itamine din grupa
B etc.
se
sub form5 de infuzie, extract
sau pulbel'e. Se va evita fier-
berea (decoet iH) pen-
lru a nu tl'eec n ('czincle
substantde amare.
Are
ajutnd la fluidi-
ficarea secJ'clii lor traheo-hron-
temnul-dul"(j hice, c<ilrnind tusea. Eslp un
bXlltiv.
sale antiinflamatorii, aotiulceroase
..;::icatl'izante se n ulcerul gastric.
Cu de lemn-dulce se lldulcesc ceaiul'ile in
-.t imp, se gustul al unor tnedicamente.
.54
In dispepsiile de se ndulcirea ceaiu-
lui cu lemn-dulce, deoarece, spre deosebire de acesta
nu produce
de lemn-dulce n ceaiurilor a
pulberei laxativ-purgative. In unele se la prepararea.
lut.nnului, berei lichiorurilor.

Lavandula angustifolia Miii. (Fam. Lobiatae)
este de pe
l\lediteranci, iar la noi se ca

Florile - Flore. Lavandulae - snt
mirositoare, unui ulei volatil care for-
principiul activ de Pe acest
ulei, florile mai tanin un principiu
amar.
In scopuri medicinale, florile se folosesc
sub de infuzie care arc
asupra sistemului nervos, recomandjndu-se n
neurastenie, migrene, boli de care au la
un substrat de origine
In timp, ceaiul de
diul'eza, putnd fi folosit n
amestec CH alte plante n tratamentul bolilor de
rinichi fieat.
Din florile de se mai un
aromatic, cu care se fac in caz de
febrile. Pentru a
acest vom pune o de frunze de
de sai vie, flori de petale de trandafir,
peste care se un
litru de vin. Se timp de 7 zile.
apoi plantele se se storc. Se com-
cu la un litru.
se la amestecul pentru
b}li aromatice, atit pentru pCirfumul ce-l
apei, cft pentru ei
a
Florile de amestecate cu moli ile
hainele
in aromatizanlului pentru a
'llroduselor cosmetice loriten 1 2.
Florile uleiul de se folosesc n industria pal'lumu-
r ilor lichiorUl'ilor.
56
LUMINARICA
VCl'bascum pblomoides L. ; Vel'bascum thapsiforme Sch.
(Fam. Scrophulariaccae)

prm locuri
Uscilte, nisipoase, mar-
ginea Se mai
coada-boului, coada-
vacii, coada mielului ,
De la se lulosesc
llol'ile - Flores Verbasci - sub
de ceai, care,
nutului n saponine muci lagii , au
cmolicJlte expeclorante
in bronhice.
Ceaiul se prm
rirea florilor singure sau asociate
cu flori de de tei, frunze
de pod bal, de toate avnd
rolul de a a
calma tusea. Lichidul se
cu miere de albine sau zalu)r se
bea
Amestecat cu frunze de pod
bal de lIoril"
de dau un ceai bun
penLl'u tratill'ea Din acest
ceal se ia din n cite o

MACUL-DE-CIMP
Papaver rhoe L. (Fam. Papaveraceae)
Pe marginea lanurilor cu ce-
reale, ntlnim macul-de-cmp. In
unele locuri i se mai spune mac
iepuresc, mac-
sau
In de la
se folosesc petolele
Flores Rhoeados - numite pa-
paroane. n
mucilagii a unor alcaloiz (rea-
din, reagenin etc.), ele au prolJrie-
tatea de a calma tusea. Sub 101'-
de ceai, se fa losesc n bron-

IoCuzia se dintr-o lingu-
de petale, peste care se
250 g Ceaiul se
bea in cursul unei zile, n-
dulcit cu mi ere de albine sau za-
Este bine ca la acest ceai
se asocieze rlori de tei, frunze
de de
pentru a-1 efectul medicinal.

Macul-de-cmp
Rosa canina L. (Fam. Rosaceae)
este cunoscut din vechime ca o
in regiunile de cmpie de deal, formnd tufe, acoperite
cu flori roz. Toamna se cu fructe de culoare
Este cunoscut sub numele de rug, cacadir,
57
FructeLe saLe - Fruclus Cynosbati - snt foarte apreciate
pentru lor bogat n vitamina C :1 mai
mici din vitaminele A, B1' B2' P, K, acid nicotini c (vitamina

Pe vitamine, mai zaharuri, acid citric
malie, pectine, lanin etc. In se folosesc ca tonic
vitaminizant, avind proprietatea de a organismul. La con-
valescenti snt recomandate sub de ceai, sirop,
vin. vita minei P, preparatele de per-
meabilitatea fragilitatea vaselor capilare, normaliznd
sngelui.
au de a biliarrl, fiind indicate
in ficatului. Unii autori fructele de
58
n de inflamali e
iar
ar combate piatra la
rinichi
Ceaiul de
este diuret ir. can-
titatea de in 24 ore.
este atri-
n special
lor. Neprodudnd nici o
este recomandat
n bolile urinare
de rinichi pentl'u o
mai
Ceaiul se
din linguri de
fructe zdrobite ca/'e se
fi erb 10 minule ntr-o
litru de
Pentru conservarea vi-
tam inei C se recoman-
ca fructele se in-
n momentul
cnd apa ncepe a do-
coti. ce se
ceaiul se strecoa-
printr-o se
gust.
Se bea sau rece,
Mdce,ul in cursul unei zile.
Din se mai poate o in
modul peste 100 g zdrobite se
un 1itm rece. Se la macerat 12 ore, se prin
se 100 g se cu pinA
la un litru. Se la rece. Pentru prepal'atele din se
vor folosi numai vase deoarece mctulele descompun vita-
mina C.
Fructele de din care s-au eliminat smburii peri i,
pulvcri zate amestecate cu miere de albine se pentru
eliminar ea viermilor intestinali. Fructele de n com-
ceaiurilor aromat, hepatic tonic aperitiv.

Majorana horlensis Moench. (Fam. Labiatae)
este originar
din Arabia Egipt. La noi se
pe ntinse ca
Planta n-
- Herba Majorarwe -
se mai rar n scopuri
terapeuti ce.
uleiului volatil
3 vitaminelor C A, ceaiul de

la

digf' stia.
eliminarea
pofta de n"ncare
colicil e stomacale. Se
in unele ner-
voase mai ales n combat erea
jnsomniil or. De asemenea, ore
de il muri dillreza.
Cataplasmele
cute cu frunze de
colicile intestinale la
copu.
59
Ceaiul se dintr-o de.
peste care se o cu Pe. Zl, .se beau
ceai uri ndulcite. Se mult n mdustrIa
pentru condimentarea preparatelor de carne.

Vaccinium viri. idaea L. (Fam. Ericace.e)
prin
durile umbroase umede din
regiunea fruc-
telor sale poporul ti mai
spune smir-
dar.
In se folosesc
frunzele - Folium Vitis idae-
ae - pentru aqiunea lor anti-
n tratarea . bolilor de
rinichi veZICB
urinare apre-
ciabile de arhutlnrl, care n
organism se n hi-
Ilavonici .
Pentru motjvc se reco-
n reumatism.
Pentru a extrage n ntre-
gime substantele active din
frunze, se ca ceaiul
se prepare in modul
tor: peste linguri de frunze
bine se 100 g
rece. Se bine
15 minute se
dul intr-un vas. Peste frunzele
se pnne 100 g se fierb 15 minute. Vasul :e
ia de pe foc se stea 10 minute, se s..trecoara.
Se ambele lichide. Se cu pina la 20Y
g se cu zah,1r. La 3-4 ore se ta. o l:ugura.
Pentru prepararea ceaiului se mai poate folOSI
frunze de 30 g, flori de 10 g
de lemn-dulce 10 g.
60
o lingur5 din acest amestec de pl ante se C\l un
pabar de Se fierbe 10 minute, se se
apoi se Se se bea ca elim'clic
cite o linguJ'u de naintea mese pl'incipale. Pentru
a m5ri aqiunea a ceaiului, se se ia
concomi tent uic3ruonat de sodiu pentru a alralinitatca urinii.
Frunzel e de n ceaiului diuretic.
Nu se n timpul sarcini i.
Fmctel e acid ciLJ'ic, malie, benzoic, zahal'\Iri. tanin, vita-
minele A, e, un glicozid (vacciniin) se n diaree.

Betula verrueosa Ehrh. (Fum. Betulaceae)
din vechime, era folosit n tratarea mul-
tor boli, nct pe drept cuvnt i se spunea "arborele
De la se frunzele, mugurii, coaja
seva. La noi n n mod curent, se frunzele - Folium
Betulae - pentru a diureza.
Frunzele saponine, o mucilagii, tanin
de ulei volalil, un glicozid de
{belulina}, rezine etc.
Ceaiul de mesteadin, prin diureza pe care o produce,
facc se elimine toxinele din corp, schimhurile organice,
avnd n timp o Multe boli de piele
snt n bine de o cu acest ceai. Diureza
are o actiune n r eumatism,
art iculare neIri te cronice. Se n formele cardio-renalc
insot.ite de edeme albuminurie, contribuind la eliminarea apei
n tesuturi. Nu ale parenchimului renal.
eliminarea acidului urie colcstcrolului.
unii autori, ceaiul de are proprietatea de a
dizolva piatra la rinichi (litiaza Se in boli
de fi cat.
61
I
I

Infuzia de frunze de mes-
se n mouul
peste 20 g frunze
(2-3 linguri) se
200 g Se
se se la
4.0C, apoi se un viri de
cUlit de bicarbonat de sodiu care
acidul betuloretinic,
deoarece acesta
nea a fr uDzelor de
6 ore, se stre-
se bea lichidul in
reprize, la un interval de 4 ore.
Extern, cu frunze de mes-

lui n bi ne iri -
taliile pielii.
mai noi arattl
spre deosebire de frunze
muguri , seva de nu
are
uleiului volatil pe care-}
au antibioticc.
Frunzele de
n compozitia ccaiurilor antireu-
matic diuretic.
MURUL
Rubus fruticosus L. (Fam. Rosaceae)
Murul este un arbust cu ghimpi ce n regiunile de
munte, formind greu de Poporul l mai
rug-de-munte, sau mur-ncgru. . .
Fructele sale negre, murele, la gust,
snt bogate 1n acizi organici vitamine, fiind considerate un bun
al organismului, laxativ n special la copii.
62
Medicina frunzele - Folium Ru.bi {ruticosi - pentru
efectul lor astringent tonic, fiind recomandate n tratamentul
diareei, iar sub de n gingiilor, gurii
gitului. Ele ta-
nin, flavone, acizi orga-
nici! vitamina Cete.
Ceaiul de frunze
bune rezultate n gastro-
enterite, coli te. Este un
bun tonifiant al organelor
digestive. Ceaiul se pre-
din lingu-
de frunze la o
cu Pentru
se fa ce o fier-
mai din
linguri la o
cu Su b de ca-
taplasme se n
hemoroizi sau fisuri ana-
le, iar sub de IrI-
in lcucorec.
In obezi tate se re-
ceaiul
dintr-un amestec de frun-
ze de mur, pelin,

Illi . afin. Murul

f.ctraria islandica (L.) Acb. (Fam. Parmeliaceae)
pe stincile din regiunea alpin5.
se Lichen Islandicus, iar popular
-mllnte, jebghiu-dc-munte.
El o de zaharuri (lichenina izolichenina),
un principiu amar mucilagino3se. carc- dau
recomandndu-se n de
tuse, laringite, traheite tubului digestiv.
G3
---------
acidului usnic, se atribuie o
Se cu bune rezultate contra
rebele ale femeilor
pancreatictl,
astfel pofta de mncare.
Ceaiul se dintr-o de care se
cu 250 g n care s-a di zolvat un vri d. de
bicarbonat de sodiu. ce 5 minute, ceaiul se
la apoi se
Se n

du Se bea
rece pentru opri-
rea
cald pr ntl'U ce-
lelalte boli. Se
poate Iu:, allle-
stecat cu lapte.
Deoarece
este foarte amar,
de pia-
se a
fi folosit sub for-
de
din care se iau
30-50
n 24 ore. Tinc-
tur:1 se
prm maceral'ca,
limp de 8 zile, a
20 g n
100 g alcool de
70.
In general. infuziile maceratcle de snt amare se
folosesc n stomahice.
Prin fierbere, principiul amar (acidul cetraric) se descompune,
astfel snt utilizate ca antivomitiv n bolile
respiratorii ca laringite, tuse etc.
64

Malricaria chamomilla L. (Fam. Composita.)
numit in unele locuri sau
este una dintre cele mai vechi folosite plante medicinale.
pretutindeni, pe marginea drumurilor, ogoarelor, pe
case. In unele regiuni ale se cmpii ntinse cu
Florile - Fiores Chamomillae - un ulei volatil, de
culoare care
unui principiu numit azulen
a unui glicozid de fla-
(apigenina) au proprie-
antispasmodice, anestezice,
dezinfectante antiinflama-
torii. acestor
inr uzia de
stomacului
provocate de gaslrite coli tele
de colici. AzulenuJ din
uleiul d. un
efect favorabil in unele
alergice, astmul al
copiilor. antisep-
tic. bactericide ale
lui snt mult apreciate in me-
dicina
Inluzia de se re-
contra diareei n
general, n toate sto-
macului intestinelor, de cele
mai multe ori n cu
frunze de O
aduce n bolile
de ficat.
65
Ceaiul de ImpreunA cu ana80n sau fenicul, se
copiilor pentru calmarea colicilor eliminarea gazelor.
In rllceli ceaiul de transpiratie,
ceea ce face febra. antiseptice (cal-
durerile rcduce se extern
sub de cataplasme, clisme, In dilerite
cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de git, diferitele ulce-
ale pieJii, leu coreea, abcesele dentare, conjunctivita etc. snt
in bine de
Unele eczemc zemuinde sint ameliorate se pe ele
flori de pulverizate.
cu un aspect In
timp lenurile iritate.
mai noi au dovedit florile de sitate, din
care s-au eliminat receptaculul prin sitare, snt mai active
dect lIorile ntregi. Aceasta se faptului celulele cu ulei
\'olatiI azulen snt fixate numai pe aceste mici flori cele,
care se desprind de pe receptacul In timpul capitulului lIoral.
De asemenea, in flavone esle mai ridicat in florile
tubuloase dect in cele intregi.
Infuzia de se din lingurite de flori
intregi sau sitate, peste care se o de
O de preparare este : se una-
linguri te de flori intr-o de rece, timp
de 30 minute. Se lichidul se pune deoparte. Peste
florile se de se
15 minute. Se se ambele lichide. Prin
acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din CIori.
Pentru se pun intr-un de un pumn-doi
de flori pulverizate, peste care se apa Se
astfel ce baia ajunge la temperatura a corpului, apoi
se n scopul dorit.
n arsuri, se poale folosi sub de ulei, care se
aSllel: 10 g flori sitate linguri) se umezesc cu o
GG
de alcool. cteva ore, acestui i se
100 g ulei de floarea-soarelui se pe baia de (un
vas cu in care se pune vasul cu timp de 2-3 ore
ce alcoolul s-a evaporat. In tot acest timp, uleiul se
adeseori. Se se stoarce. Uleiul se n
sticle colorate la rece.
Unii autori contra durerilor de cap cte 1 g de Hori
do pulveriza te, luate citeva ore
Pentru sau pentru ochi se lace o infuzie din 15
K (3 linguri) flori de cu 200 Il' 10-15 minute se
lichidul, la care se 4 g acid boric. Pentru tenuri
"idalc, iri late, congestionate, usca le, se comprcsc. de
.. huri cu la curiltarea a tenului.
lu cazul de slomac, se un ceai preparat
uupil urmatoarea fenieul, Cte linguri,
de de lemn-dulce de Cte 4
ItIl Kuri din fi ecare. Din acest amestec, se iau linguri care sc
"Iln ,'cse cu pahare de 15 minute se
1II'IIIulIi se Se bea In cursul zilei cte lill sfert de
I'lIl wr de ceai.
1" gustrite cnterite se poate folosi amestec de
1'111111 0 : pelin, salvie. Se inru-
1'lIl ri dou:1 linguri din acest amestec de plante cu un pahar de
111"" Se 15 minute, apoi lichidul se se bea nen-
,'ulc'l, pe gol, n cursul unei zile, n reprize.
P"Jllru -ameliorarea durerilo!' provocate de clifi-
1'1111, se un ceai din 40 g 30 g frunze de
" :I(J g de O din aCl'st amestec de
1'111111.0 se cu o cu se
"" se beau ceaiuri pe zi.
Flori le de inLJ';'i n ceaiurilor contra colicilor
IlI'lllrll udulti copii, anticolitic, gastric, sudorific, a
"l'lIdluU' lor cosmetice Floriten 1 2.
67
=-=-= - -- ---- ----

Sinapis alba L. (Fam. Cruciferae)

acestei plante -
Semen. Sinapis albae - o
cantitAte de muci lagii ,
fapt pentru care se folosesc ca
laxat.v n doze carc depind de
gradul de Se ncepe
cu o de seminte,
care se la o
pe zi. Semiot.ele se iau intregi cu
unui glu-
cozid (sinalbina) pe care-I con-
a unui ferment (mil'ozina),
semin\.cle n contact cu apa pro-
duc o care are calitatea de
a stimula pofta de mncare
aparatului digestiv prin
excita rea gastrice. Prin
irilarea pe carc o produce
n stomac, ct
mucilagiilor,
contribuie la stabilirea unui scaun normal.
In industria din se de


Brassica nigra (L.) Koch. (Fam. Cruciferae)
este o de Semin\ele sale -
Semen nigrae - sint foI usi te n scopuri medicinale
industriale. Ele o cantitate de ulei gras, un
glucozid (sinigrina) un ferment (mil'ozina) , care in contact cu
apa dau la de
68
se
sub - Farina
Sinapis pentru catup lasme
l'cvulsive (produce congeslie la
locul unde se acLivind
circulatia sngelui). Prin proprie-
tatea pe care o are,
atrage sngele la locul dureros
astfel o activare u cir-
sngelui,
dUl'el'ile sau se descongcslio-
Dcze unele organe ca
creierul etc., indicndu-se n bron-
te, pneumonii, angina
cal'dialgii.
Cataplasma se n
felul 100 g de
se cu
de 25-30 se
o moale. Nu se ntrebuin-
fierbinte, deoarece dis-
Il'lIg(' fermrntll] DU se mai for-
de
Pasta care se se pune
intre dou:i crpe se
Jll' locul dureros. Se un
brCrl de apoi se scoate, putndu-se aplica pe alt loc.
Pentru copii sau pentru cei care DU pot suporta
It cataplasma se dintr-un amestec de 50 g
do cu 100 g de in.
de se mai pentru locale sau gene-
I'nl e in tratarea reumatismului, nevralgiilor, gripei, inflamatii
/Ilo etc. Pentru o baie se pun 25-30 g
cit I ntr-un peste care se 2-3 litri caldA
de' 25-30. In cazul unei generale, se o cantitate mal
""'n, (250 g) de de iar se n
i\ Ilt baia ct cea 20-30 minute.
09
NALBA
Allh.ea officinali, L. ; Allhaea rosea (L.) Cav.; Malva glabra
Desv. ; Malva neglecta Wall. ; Malva silvestris L. (Fam. Malvaceae)
1\'
Sub denumirea de se
cunosc mai multe plante care se
dosebesc intre ele ca port,
contin principii active
toare se in ace-
scopuri. Este vorba de
Althaea olficinalis L.,
popular
de la care se lolosesc florile, Irun-
zele (Plores, Po/ium
et Radix Althaeae) ; Althaea rOs ea
(L.) Cav. var. atropul'purea, DU
popular
trauda(iri-
negri, de la care se Ho-
riie (Plores Malvae arboreae);
Malva glabra Desv. - nalb-de-
Malva silvestris L. -

de la care se foIOSf>s(, flo-
rile Crunzele (Plores el Polium
Malvae); Ma/va neglecta Wall-
roth, popular

de la care se intrebuinteazA numai
(runzele (Polium Malvae).
Toate acestor plante mari de mucilagii.
au emoliente. Sub de ceai se
loloscsc in respiratorii (tuse.
urinare, renale in gastro-intestinale.
Ceaiul se preparA la rece. In acest scop. drogul se
apoI se pune la macerat n in care s-a dizolvat un virf
70
de cu bicarbonat de sodiu. o de se
lichidul, se apoi se bea treptat in cursul
unei zile. Ceaiul se poate prepara prin infuzie.
Frunzele de cu se folosesc sub
de cataplasme emoliente calmante, penttu a coacerea
lurunculclor. Asociate cu flori de cu capsule ele mac
dau o pentru amigdalite abcese dentare. Sub
de se folosesc in coli te bemoroizi.
Decoctul din 20 g la 100 g se
in laringite, trabeite, sub de corn prese la ochi, pre-
cum in vaginale.
Florile de ale celei de
culorii lor nchise, se la colorarea
aromatic, vinurilor, siro-
puri lor etc.
Pentru tenul uscat
cu riduri, se folosesc com-
prese care se tin pe
timp de 10-15 minute.
Pentru acestei
se lierb timp de o
de 30 g
cu 500 g se
n repaus o
tate apoi se
la un pahar de lichid
se o de
miere se un produs
cosmetic care poate Ii folosit
pentru orice ten.
Florile de
in formula
ceaiului pectoral , iar frun-
zele de n com-
ceaiului pectoral,
pentru a produ-
sul ui cosmetie Floriten 1. ;',1alba-marc
71
NUCUL
Juglans regia L. (Fum. Juglandaceae)
Nucul
NucuI este UD arbore
originar din Persia. Cojile
verzi ale fructelor se n-
din vechime
n scopuri medicinale.
Frunzele de nuc
Folium Juglandis - con-
vitamina C, flavonoide,

ro ten, lanin, un
prmClplll amar, urme de
ulei volat il care le transmit
mirosul cal'actel'istic.
acestei
chimice, ele au
aSlringente, antileucoreice
hipoglicemiante.
O de frunze
te cu un sfert de litru
de dau un ceHi care se
ca aSll'ingent in
combaterea dianei. O infu-
fi(' mai se face
folosind 20 g frunze
\ite la 200 g din care
se ia de trei ori pe ZI cte o

,Frunzele de nuc snt un bun tonic n rahi-
tism. In diabet. au proprietatea de a sc50ea din snge.
Singure sau cu frunze de salvie
Ceaiul de frunze de nuc, asociat cu locale, la vindecarea
scurgerii albe (leucoree). generale cu frun ze de nuc
organismul, la vindecarea difel'telor boli de piele,
ca eczeffi e Z(,l11uillde, Sub de comprcse se folosesc
in boli de ochi.
72
(15 g la 200 g de frunze de nuc este
pentru n stomatite ale gurii) .
Din fl'unzPlc de nuc se mai poate prepara o alifie care
la vindecarea Penlru a obtine alifie,
15 g frunze in 100 g ulei de floarea-soarelui , la tempe-
ratura camerei. 7 zile, vasul n care se acest amestec
-se pune pe baia de n fi erbere se timp de 3 Ore.
Se li chidul prin tiron sau i se mai 15 g
de albine se pune din nou pe baia de timp de 30
minute. Se ia de pe foc se la
Frunzele de nuc in eeaiul'ilor dietetic
antidial'Cic.
Sub de comprese, se pentru tenul'ile grase. In
scupuri se folosesc cojile verzi de Cortex .luglandis
llucum. Ele se mai la prepararea unor lichiol'ul'i
pentru vopsirea
OBLICEANA
Acorus calamus L. (Fum. Araceae)
Obligeana este din India, unde era ca
medicament din timpurile cele mai vechi. In Europa a fost intro-
prin secolul XIII, de unde s-a la noi n n
Bihor. Popular se mai calm,
trestie-
mirosi toUIe.
De la se folosesc sub de ceai tinc-
tulpinile subterane denumite rizomi - Rhizoma Calami.
Ele un ul ei volatil mirositor, un principiu amar
{acol'ina), obligeana are tonic-apel'itive,
.sedati ve, analgezice se ca stimulent al gastrice,
pofta de mncare n diferite ale stomacului. In
cazul de abdominale obligcana eli-
millorea gtlzclor (ct1.rminativ) colicile. unui
principiu activ numit azal'ona, ouligeana are
(calmant psihic).
73
Obligeana
Ceaiul se prin infuzie din
15 g rizom cu 200 g Se
beau 3 linguri pc zi, cte una naintea
mese.
Din rizom se mai o
tinctud, din care se pot lua de
ori pe zi cte 20 naintea
meselor principale. Tinctura se
prin macel'areu, timp de 8 zile, a 20
g n 100 g alcool
de 70.
Pentru stimularea poftei de mn-
care, din se poate prepara
o prin macerarea a 100
g cu un litru vin
negru, timp de 8 zile. trecerea
acestui timp, lichidul se se
cu gust (cea.
100-200 g Se bea cte un
naintea meselor principale.
In industria obligeana
se ca aromatizant al lichioru-
rilor.
Rizomii acestei plante in
ceaiului tonic aperitiv.
ODOLEANUL
Valeriaoa officinalis L. (Fum. Valerinoaceae)
Odoleanul, numit este o pe care o
de cele mai vechi tratate de Din cmpie
la munte, odoleanul pe celelalte plante,
deasupr!l lor floricelele mici, alb-roz, cu miros discret.
Poporul O mai iarbapisicii, deoarece
sint foarte de pisici, mirosului lor

74
I
I
I
I
,
In scopuri medicinale se folosesc rizomii - Radix
Valerianae - pentru lor hogat in ulei volatil, reziDe, acizi
orgauici etc.
Planta este ca unul din cele mai bune medica-
mente cu asupra intregului sistem nervos.
Drogul are proprietatea de a de
inimii aduce un somn
spasmele recomandnduse n colicile stomacale de
n combate sensibilitatea la vomare etc. Pentru a
odoleanul se cu
precum cu alte plante.
se sub formii de praf (de 3 ori pe zi
dte un vrf de culit), infuzie, exlract
Infuzia se pre-
dllllr-o lingu
de
la un sfert
litru Se
bea U'l'plal n cursul
unei zile sau seara la
culcare ntreaga can-
titate.
Din cauza gus-
tului se
tinclura de
care se
din 20 g
cu 100 g alcool
de 70. Se
timp de 8 zile, apoi se
Din
se iau de
ori pe zi
cte 15-20
de 0 -
dolean in com-
pozitia ceaiuri Jor : cal
maut, spnativ
3 celui impotriva
tulburi'irilor cardiace.
Odoleanul
75
OSUL-IEPURELUI
Ononis spinosa L. (Fam. Legllminosae)
Osul-iepurelui, Dumlt
n diferite nle
dirmolin, sudoarea-calu-
lui, sudoarea-capului ,
asudul-calului,
pl'in locuri uscate,
finete mai ales
pe terenuril e unde pasc
vitele.
De la
se
Radix Ononidis - ce con-
de

mineraJe, carc-i dau
proprietatea de a stimula
glandelor, avnd
actiune depura-

Osul-iepurelui este
considerat ca un diuret ic
complet inofensiv pentru
ntregul organism n spe-
cial pentru rinichi.
Se in hi-
dropizia de ede-
me, de
apa In de aseme
Os ul-iepurellli nea .n calculoza
ci"tite.
toxinelor din corp, ceaiul din
acestei plante se n reumatism ntr o serie de boli
de piele CJonice.
In unele ceaiul din este folosit pentru
n
. Ceaiul se din 4 linguri de la un
de care se fierbe sau se o
L1Chldul se se se uea n decursul unei zile.
n compozitia ceaiului diul'ctic.
76
'1
I
I
1
)
1
1
Cralaegus monogyna Jacq. ; Cratacgus oxyacantha L.
(Fam. Rosaceae)
este un arbust spinos, care prin crngul'i
pe Hngi1 marginea In unele locuri i se mai spune gherghin
sau
In se folosesc florile - Plore.' CratGegi - norile
cu frunzele - Flores CratGegi ClL1n !olium - fructele
- Fl'u r: /u.,;; Cmtaegi .
Toale plantei principii active de
acid caCeic, ulei volatil etc. cu

valerianei. ructele
vitaminele e, B, acizii citri c
tal'lric.
Preparatele din au
de a regla
nervoase ale inimii, o
asupra siste-
mului nervos, avnd n
timp proprietatea de a
dea tensiunea Se
n anghina
luJbul'iil'i de alero-
scleroz:l, emotivitate ne-
vroze cardiace de excita-
bililatc cu aritmie La
cardiaci se ca o com-
pletare a trat3mentului cu
sau cnd aceasla nu este supor-

Ceaiul de flori sau fructe se
prin infuzie. O
de nori sau fructe se
cu 250 g 15
minute, ceaiul se se
se bea n cursul unei
zile. Florile sau fructele de
ducel, asociate cu
efectul me-
dicinal.

77
Tinetura se prepara 1D modul urmAtor: 20 g flori sau fructe
se timp de 10 zile in 100 g alcool de 60. Din
se iau de trei ori pe zi cte 10-15 nainte de
culcare. La cardiaci, pe reglarea inimii, tinctura pro-
duce un somn
Amestecul de de cu de se
in bolil e de de origine Din acest amestec
se iau de trei ori pe zi cite 30-50 nainte de
Florile de in compozitia ceaiurilor antiaslmatic
calmant, mpotriva cardiace, jar fructele, n ceai ni
calmant.
78

Taraxaeum officinale Web. (Fom. Compo,itoc)

D. Ia
n unele locuri
i se mai spune
sau
8e folosesc
atit frunzele - F olium
Taraxaci - ct
ile - Radix Ta-
raxaci - CRrc
un principiu activ
amal' (taraxacina). In
de acesta, frun-
zele mai pro-
teine, glucide, vitami-
nel. A, B. C D, iar
re-
zine, tnniu, vitamine,
sterol, acid
cafeic etc.
se reco-
ca medica-
ment In toate bolile
unde un dez-
echilibru glandular.
Astfel, ceaiul d ..
i
i

1
t
I
t

I


1
1
1
se in obezitate pest. In
boli de ficat. rnd CIrculatia
sngelui, pofta de mncare la actiune
sporind cantitatea de n 24 ore. Prm dmreza pe
care o face ca toxinele din corp se elimine
indirect in eczeme alte boli de piele, n reumatism

Ceaiul se prin infuzie sau dintr-o
de drog cu 250 g In cursul unei zile se beau
ceaillri.
Frunzele tinere se sub de parte
din cura de primii
in ceaiurilor depurativ, dietetic, gastric
hepatic.

Plantago lanceolata L.; Plantago major L.; Plantago media L.
(Fam. Plantaginaceae)
numi-
popular plata-
limba-oii sau
mama-ploii, pre-
tutindeni In

Frunzele acestei
plante Folium
Plantaginis - au pro'
expectorante,
emoliente, hemostatice
astringente,

vitaminei K, taninului
unui glicozid (aucu-
bina). Ele
bronhice,
ajulnd la eliminarea
lor. Au in
timp o de Pdtlaginamare
78
r
calmare a tusei astmei. Taninul o

mai noi au are utile
n tratamentul ulcerului stomacal, avind o

Vitamiua K n frunze le hemo-
statice (de a opri hemoragiile).
Rezultate bune au fost n pre-
paratele de avnd de a preveni coleste-
rolului de a tensiunea
Ceaiul se di ntr-o de frunze cu o
de 15 minute, ceaiul se se
cu miere sau cu se bea c te o la
ore.
80
In ulcerul stomacal , se de ori pe zil-
cte o gram de praf de (2-3 vrfuri de
sau cte o la orc din infuzia din 10 g'
frunze cu 200 g
Extel'n, se sub de in tratamentul ulcerului,
varicos, ale pielii, n iar sub
de n lal'ingite, trahei te in diferite ale
PELINUL
Artemisia ahsinthium L. (Fam. Compositae)
Pelinul este cunoscut ca medi-
din antichitate. In
mai ales n regiunile de c mpi e.
Drogul este format din planta ntrea-
n timpul nfloril'ii - Herba
Absinthii. Planta principii amare,
tanin, rezine ulei volatil. Este
ca tonic amar, stimulnd seere-
organelor digestive uneori contra
viermilor intestinali. Se aproape
in toate bolile aparatului digestiv ca lene-
virea stomacului, de aciditate,
turi etc. aducnd
amel iorare n hidropizie, n general n
boli le manifestate prin apei n
turi.
Ceaiul de pelin se numai prin.
infuzie dinll'-o de cu
de 20 de minute,
ceaiul se se se bea
cte un sfert de cu o de or<1
naintea meselor principale.
Fiind foarte amar, n locul ceaiului
se poate prepara o din care se
iau cte 15-20 de trei ori pc zi, Pelinul
8.1
in cu sau n vin, cu o de orA
"nainte de mesele principale.
Tinclura se din 20 g caro se
n 100 g alcool de 70, timp de 7 zile. Sub
de pulbere n ameslec cu miere de albine se pot lua 1-2 g
ca tonic 2-3 g dimineata pe stomacul gol pentru eliminarea
viermilor intestinali. Cura 5 zile.
Cura cu pelin nu se prea mult timp deoarece
digestive nervoase.
Femeile care nu au voie pelinul,
deoarece d5 un gust amar, laptelui. De asemenea, nu se
femeilor gravide.
Celor care au oxiuri (viermi mici care se n
gros in jurul anusului) li se sau clisme
cu de pelin, cu le purulente snt
.ameli orate destul de repede prin sau comprese cu pelin.
Plaota n ceaiului tonic aperitiv. In industria
se la prepararea vermutului.
PINUL
Pinus monlana Mill. ; Pinus silvestris L. (Fam. Pinaceae)
Pinul de brad molid 1 se mai spune
luciu zctin. Pinus montana numit sau jep
1n golurile alpine.
De la pin se folosesc mugurii - Turiones Pini - care
,ulei volatil, rezi ne, au un efect balsamie n infIa-
respiratorii de tuse Ceaiul de
muguri de pin are recomandindu-se in pieIite,
.cistite uretrite.
Ceaiul se dintr-o de muguri care se
cu 250 g 15 minute, se lichidul se
cu miere de albine sau cu Se beau ceai uri
pe zi.
Din mugurii de pin se poate prepara un sirop
se zdrobesc 100 g muguri, peste care se
82
100 g alcool de
60. Se la mace-
rat, intr-un vas acope-
rit, timp de 12 ore, agi-
tind din cnd n cnd.
Se apoi 1/2 litru
iar du-
6 orc se
printr-o
Se 640 g za-
se la cald
pe baia de se fil-
printr-o
se Cu
la "1 kilogram se
n sticle de
capacitate mica. Copiii
VOI' lua 3 pe
zi, iar 3 linguri.
Extern, mugurii de
pin se folosesc pentru
cu antisep-

Mugurii de pin in-
n ceaiu-
lui aro-
matizantului pentru Pinul
PIRUL
Agl'Opyron repens (L.) Beauvois (Fam. Gramineae)
De la pir, i se mai spune chir, albei se>
folosesc sub de ceai tulpinil e subterane numite
- Rhizoma Graminis. Ei contin zaharuri
mucilaginoase, ulei volatil, cu antIml-
cl'obiene, explicnd n dermatologie a plantei,
83,
Pirul
de potasiu siliciu, vitaminele
A B.
Pirul este cunoscut
din vech ime pentru
sale diuretice, lucru con-
firmat de medicina
Pr'in diul'cza pc rare o pl'odllce,
bolile de rinichi
aduce o
n reumatism, diferite
boli de piele ch iar n boli
de ficat, a bili-
siliciului pe ca-
re-} este considerat ca
un tonic remineralizant al
sistemului osos. Se mai reco-
n
deoarece produce
favoriznd aslfel tcmpe-
raturii eliminarea toxinelor din
corp.
Ceaiul se dintr-o
de rizom m;lruntit, care
se sau se fierbe cu 250
g Pe zi se pot bea 3-4
ceaiuri Indulcite
Pirul n
ce3iu1'ilor sudorilic diurctic.

Pulmonaria officnalis L. (Fam. Boraginaceae)
prin crnguri pe locuri umede de la
Uneori poate fi ntlniti'! n regiunea Mai este
mierea-ursului
Frunzele sale - Folium Pulmonariae - contin de
'potasiu, acid silicic, tanio, mucilagii, saponine Dato-
acestei chimice complexe, frunzele se folosesc n
j
1
/
1
,
bolile respiratorii,
rnd calmind
tusea Prin
rurile de potasiu ce le con-
are ac-

du-se n boli de rinichi
Acidul silicic i
remineralizanle.
Alanloina pIanlei
de a vindeca
cicatriza prin stimu-
larea
Pentru aceste se
n ulcerul gas-
tric, iar taninului se
n diaree.
Ceaiul se
prm infuzie, dintr-o lin-
de frunze cu 250 g

Se beau cea-
iuri pe zi, ndulcite
cu mlcre de albine sau cu

PLOPUL
Populus nigra L. (Fam. Salicaceae)
De la plop se folosesc mugurii - Gemmae Populi - mai ales<
pentru uzul extern. l\1ugurii de plop caolin flavonice-
care culoarea {crisina tectocrisina}, glicozite.
fenolice (salicina populina), tanin un ulei volatil miro-
sitol'. acestor cu alte plante aro-
matice, n formula unor antireumatice.
Mugurii au balsamice, antiseptice, cicatrizante
calmante. Se folosesc sub de uleiuri sau ali fii la vinde--
carea provenite din ars uri n hemoroizi.
85.
Plopul
Alilia se n modul
20 g muguri de plop
care mai intii se se
cu 5 g spirt concen-
trat lcca. o Se
24 ore care se
100 g de purc
5 g de albine. Se ma-
pe haia de apl'i 3 ore,
apoi se printr-un tifon
se se ali-
lia. In mod se
uleiul, dar n locul unturii
cerii se pune ulei de floarea-soa-
relui.
Sub de ceai, mugu-
rii de plop au ex-
pectorante, diuretice, antisep-
tice calmante In
urinare.
in aroma-
tizantului pentru
PODBALUL
Tussilago farfara L. (Fam. Corupositae)
devreme, o cu ghioceii, prin umede
-din regiunile deluroase apar lloricel. l. galbene de podbal. Mai tirziu,
.cnd florile se trec. se ivesc frunzele.
1n scopuri m!'dicinale, de la se
atit Ilorile - Flores Parfarae - ct frunzele - Polium Parfam .
Ele mucilagii, un principiu amar (tusilagi na), tanin. acid
.galic, de potasiu. Florile frllllztAe au actiune
utilizndu-se cu bune rezultate in
tuse, emfizem pulmonar, in general
in bolile respiratorii.
S6
1
Infuzia se pre
din 15 g Ilori
sau frunze cu 200
g Ceaiul se
cu miere
sau cu Pen-
tru fluidific.rea se-
bronhice
expcctorarea lor,
se ia la
ore cite o
de ceai.
In amestec cu
frunze de
gma
de lemn-dulce, pro-
curative
ale podbalului se

Frunzele de
podbal n
compozitia ceaiu-
lui
ceaiului
lor antiastmatice. Pocllud!!/
PORUMBARUL
PrUllUs spinosa L. (F am. flosaceue)
Porumbarul lace parte dintre care nfloresc printre
primii topirea Prin unele locuri se mai spune
scorombar, spin, tirn sau
In diferi te boli se folosesc atit florile - Flores Pruni spinosae
- cit fructele - Fructus Pruni spinosae - li se mai
spun porumbe sau porumbele. Florile au
calmnd durerile. Unii autori le atribuie pro-
diuretice depurative Ilavonici (kem-
lerol quercetin).
87
Fructele zaharuri, aCIzI organici, de calciu
magneziu, vitamina C. Se folosesc ca tonifiante ale stomacului
Jn combaterea diareei. n diferite boli de rinichi aduc
Porumbarul
{t meIiorare, lor diureticc antiseptice. Se
ca dezintoxicant n uremie, artritIsm.
Ceaiul din flori fructe se n tU5ea
CeaiUl din flori se prin infuzie, iar cel din fructe prin
Se beau ceaiuri pe zi, preparate dintr-o
de flori sau frucLe cu 250 g
Mustul din fructe proaspete se pentru oprirea scurgerii
de snge din nas.
88
PORUMBUL.
Zea mays L. (Fam. Gramineae)
Porumbul. numit in unele re-
giuni sau cucuruz, este ori-
ginar din America.
In scopuri medicinale, de la
porumb se :wb d.c
ceai . - Slzgmata l\laudzs
- care contine de
calciu siliciu, vilaminele C, B6'
E K, ulei volatil, glu-
cide, sapo-
mne etc. este
fapt penlru care se mai
ales io pialrH la I'inichi, cistite al-
buminurie. Prin diureza pe care o
produce, la eliminarea apei din
tesuturi, n bine unele
boli de obezi tate.
mai noi au
tat ceaiul din de porumb

depunerea de n ceea ce
n bine bolile de ficat
colccislitt>le.
vitaminei K,
sea de porumb are he-
mostatice, mai ales
in menstl'uatia meno-
de porumb se mai
n circulatorii
dalorte afectiunilor cardiovasculal'e Porumbul
ca: artritism, uricemie (pre-
zenta acidului urie n singe) etc.
Ceaiul se prepar5 din 10 g (circa 2 linguri) de porumb
la 200 g Se ia la 3 ore o
de porumb n ceaiurilnr diuretic
hepatic.
89
RACHITANUL
Lythrum salicaria L. (Fam. Lytbraceae)

prin locuri umede,
Insolind urile de stuf Se
mai f1oJ'ile-zinelor, lem-
nie sau
Planta Herba Salicariae
- tanin, urme de ulei volatil, deri-
vati flavonici, un gljcozid
(salicarina), fitoncide, de fier etc.
antiseptice ale plante,
se datoresc Iawsonei, iar
filoncidelor. Se n combaterea dia-
reelor oprirea hemoragii lor.
Ceaiul se fie numai din
fie n amestec cu sau
toare. Se o de la
a cu Se beau ceai uri.
pe ZI.
Extern, sub de sau
se ca cicatrizant n ulcerele vari-
coasc, iar n leucoree, sub de
vaginale.
n ceaiului
antidiareic a produsului cosmetic Flori--
ten 2.

Meliss. officnalis L. (Fam. Lobiatae)
In scopuri medicinale, este
din antichitate. La noi in se se n flora
regiuni denumiri diferite cum ar li : husu-
iocul-stupului, floarea-stupilor, iarba-foilor,
etc.
90
Planla are un miros de unui ulei
volatil bogat in citral, citronelal, geraniol, linalol, care se
localizat n frunze. Pe ulei, frunzele mai tanin o

Sub de

.pasmela sto-
macale m-
testinale, care
colici
att la copii, cit
la adulti, cal-

nervoase, amelio-

de la le-
meile gravide,
-combat diareele,

etc. In
general, ceaiul de

stomacul n-
diges-
tia.
Extern, plan-
ta se
sub de
care
la vindecarea
nilor. avnd pro-
cicatri-
zante antisep-
tica. AceastA ac-
ceai, frunzeJe -
gazele
Folium Melissae - au
din stomac),
Roinifa
se prin adAugarea de muguri de plop

In ceaiurilor aromat, contra colicilor, anticolitic
laxativ se
In unele se foloseote ca salatA, aromatizant n sosuri
la prepararea lichiorurilor.
91
ROSTOPASCA
Chelidonium maju8 L. (Fam, Papaveraceae)
RostofJosca
Rostopasca, culcc-
mare, crucea-voinicului,
negi, iarba-
rndunelii, pretutindeni n

Se planta
- Herba Chelidonii _
care o serie de alcaloizj
(chel idonina, hemochelidonina,
cheleritrina, sanguinarina, proto-
pina), cu aoti-
papa-
verinei. Se pentru
rea dUI'("riior de ficat
secretiei biliare. Ceaiul se
dintr-o de
pesle care se o
cu clocotitil,
un sfert de se
se bea Cte o la 3
ore. Aceasta doza pen-
tru o zi. In caz de dureri, se
a doua zi canti-
tate. Ceaiul de se re-
n tusea Ros
topasca, cu

mare, un ceai cu efect curativ
n boli de ficat,
Extern, planta se pentru cicalrizarea unOr boli
de piele mai ales n tuberculoza pielii. Pentru aceasta se
30 g pulbere cu 15 g
15 g la care se 10 de acid fenic.
Se unge rana se pansamentul 2-3 zile, care se
repetndu-se la vindecare.
mai noi atribuie extractului de o
dezvoltarea tumorilor).
Rostopasca n ceaiului hepatic.
92
SALCIA
Salix alba L, ; Salix fragilis L, ; Salix purpurea L.
(Fam, Salicaceae)
De la salcie sc folo-
coaja - Cortex Sa-
licis - pentru
ei bogat n glucozizi de
{salicina
populina}, tanin
etc. acestei com-
chimice, coaja de
salcie, sub de ceai,
are anlinevral-
gice, folosindu-se n reu-
matism Mai are
de a fe-
bra. Ceaiul se prin
decoclie din 10 g
la 200 g Din
acest ceai se iau 3 linguri
pe ZI.
Ceaiul de amenli (in-
are proprie-
sedative, nervinc, com-
bate insomnia, eretismul ge- Salcia
nital (le .., .,
extern, tamnulm,. coaja are
cicatrizante, coagulante hemostatice, folosmdu-se sub
, ., . h . , de n afecllUUlle
n ulceratiile pleln emorOlZI sau t,')
gtului gurii. Pentru decoctul se face mal con-
central.
Coaja 1
, , ceaiului antireumatic.
de sa ele Intr m
93
J --=::::::::=============-
SALCIMUL
Robioia pseudacacia L. (Fam. Leguminosae)
SalCm,,1
hiperaciditate, gastrite, pirosis (arsuri la
o
SALVIA
De la sal-
crn se foloses C'
flo!'ile - Fioros
Acaciae. Ele
glicozide de

(robinina, aca-
ciina) un ulei
volatil.
Sub
de infuzie, flo-
de salcm
folosesc In
rii e
se
stomac). Li .e atribuie
Salvia officinalis L. (Fam. Labiatae)
Salvia este o de pe vremea
grecilor romanilor. era att de pentru
ei medicinale, inct romanii spuneau : "Pentru ce
omul, cnd n sah'ia ?". La noi se ca

Frunzele sale - Folium Salviae - ulei volatil, laniu,
principii amare (picrosalvina) , esterogene, rezine, gume
etc. Ceaiul din frunze de salvie are recoman-
dndu-se pentru a opri a Nu
se mamelor care deoarece canti-
tatea de lapte. In bolile ficatului a bilei.
Inflamatiile gastrointestinale urmate de
snt in bine de salvie. In diabetul zaharat,
94
neregulate,
a sngelui .. de
ceaiul de salvie aduce ameliorare.
Ceaiul se prin in-
fuzie, folosindu-se o
-de frunze la 100 g
Pentru oprirea transpira-
ceaiul se bea rece trep-
tat in cursul unei zile.
Sai via este un bun anti-
septic, folosindu-se. sau
cu capsule
de mac, in abcese dentare
amigdalite, sub de
Fiertura din acest amestec
la vindecarea cu
puroi ulceratiilor pielii. In gin-
givite abcese dentare,
afte bucale, ceaiul de sai vie, la
care se de ce-
vindecarea. Pen-
tru sau se
o infuzie mai din 5 g
frunze la 100 g
Frunzele de saI vie n
ceaiului antiastmatic
pentnl
Infuzia de salvie sub
de comprese combate seboreea


Saponaria officinalis L.

Gypsophila panicnlata L.
(Fam. Caryophylaceae)
De la accsle plante se folosesc cal'c denu-
mirea de ciuin. Avnd O ntl'e-
lor snt se mai pO(.lular
odogaci, asudul-calului, floare-de-
Hori-albe sau
95
de - Radia: Saponariae rubrae -
ciuin-ro:ju se mai rar in scopuri medicinale. con-
ei n saponine (4-8%) are expectorante. In
timp diureza a eliminind astfel toxi-
nele din organism.

Ceaiul de se din 2-3 g
care se fierb 30 minute n 250 g se
In cursul unei zile se iau 3-5 linguri. Se mai poate prepara prin
macerare la rece timp de 8 ore, folosindu-se o de
la o cu rece. Se bea cantitatea, treptat, n cursul
uneI zile.
96
PI1\gile, eczemele, furuncul ele, cu de
.e mai repede. Sub de la distrugerea
oxiurilor.
Of> la ipf'ftl'ige, i se mai spune sau
se - Radi", Saponariae albae ; Radi", Gypsophilae
- ciuin-alb. Ea saponine de 3-4 ori mai mult
dect avnd Se n
doze mai reduse.
In mod curent, aceste se la prepa-
rarea alvilei halvalei, precum la hainelor.

Eryngium planum L. (Fam. Umbeliferae)
sau spinul-v-
cum i se mai spune,
prin nisipoase, pe mar-
ginea drumului n
In scopuri medicinale se
sub de ceai planta
- Herba Eryngii plani.
saponinelor pe care le
la fluidificarea se-
bronhice la eliminarea
lor.
Ceaiul .e prin de-
din 10 g
cu 200 g Se bea n-
dulcit cu miere de albine sau
cu. Se iau 4 linguri pe
zi. Asociat cu frunze de
aduce calmare
in tusea n tusea
provocatti de Ceaiul are

in compo-
ceaiului pectoral.
SCHINELUL
Cnieus benedictus L. (Fam. Compositae)
Schinelul este originar din sudul Europei. La Doi se cultivA
pentru sale medicinale.
Se planta - Herba Cnici; Herba Cardui
benedicti. principii amare (cnina, benedictina), care produc
O dar de a sucului gastric,
astfel pofta de
mncare. Ceaiul,
tinctura sau
nul din
schinel se reco-
In tulbu-
digestive
inflamato-
rii ale stoma-
cului. Unii au-
tori
schinelul in bo-
lile de ficat
ale respi-
ratorii.
Infuzia se
dintr-o
de plan-
la
250 g Se in-
cu
se bea cle un
sfert de
cu o
Schinelul inaintea me-
selor principale.
TinctuI"'d se prin macerarea a 20 g in 100 g
alcool de 70, timp de 7-8 zile. Se iau 40-50 in
sau vin, cu o de ori!! nainte de
Extern, se sub de sau in ars uri,
,i diferite ale pielii.
Schinelul intrA in ceaiului tonic aperitiv.
98
SOCUL
Sambucus nigra L. (Fam. Caprifoliaeeae)
Socul este un
fu husl care
lu lIIurgiutlu
,i1"r O' pe llng
K/irelllri,
Iln lu !lOC
rulou... Uuriln
l' ",,,
I III
1,
1114 1
1.\l1i
.... ,.",h"r;
I r Ir r rliNe
I tI""t,,, Snm-
III d'(l'rlc'
r'lul"il,1
tiU 111"1 volntil,
1.. 1. !IA mirosul
,.1 t'" dlllr, UlU-
I dn tII, "1111,,1', ru-
II .. " tlllmnif(J'inll
"1' EII\ lUi pro-
pl'Wlltlf'Q dll li
VO('1l ()
fiind re-
sub lor-
IIIA de ceai n
rn,eAIA.
ol"lllld in mod in-
di'Nt 1. sctlderea
ternperaturii, Ceaiul
din flori de soc in-
fluenlcazA ravora- Socul
bil rf"umatismul.
guta, boli le de rinichi diureza pe oare o produc.
De asemenea, cealUl dm non de soc mAreste cantitatea de
lapte la femeile care '
faptului ccaiul de flori sau fructe de soc are
un efect laxativ la elimini:lrea apei din
99
el se ca un medicament natural in obezitate, contribuind
astfel la celor foarte
Ceaiul se prin infuzare. dintr-o de flori
cu 250 g Se beau 3-4 ceaiuri pe zi.
Fructele acizi organici (malie, citne, tartne),
vitaminele A, C, glicozizi antocianici elco Efectul lor este laxativ
de aceea snt recomandate mai ales n constipatiile de
Se folosesc sub de infuzie sau decoctie (o
de fructe la 250 g care se bea seara Inainte de culcare.
Fructele de soc se folosesc la prepararea marmeladelor
siropului. Siropul se poate prepara din 1 000 g suc de fl'Ucte cu
1 800 g Pentru se pot in timpul fierberii
60 g flori uscate. Siropul cald se in sticle curate de
capacitate
Extern, florile de soc se sub de sau
cataplasme in luruncule, abcese, arsuri, flictene, avnd proprietatea
de a f1uidifi ca puroiul, de a calma durerile, dea napoi

Plorile de soc n ceaiurilor antireumatic,
depurativ sudorilic.
SOV!RVUL
OriganUln vulgare L. (Fam. Labiatae)
Sovirvul prin locuri uscate, pietroase, n regiunea dealu-
rilor. In unele locuri i se mai spune dost, sau milot. Se
planta - Herba Origani -
n ulei volatil bogat n timol carvacol etc., care-i transmite un
miros
Ceaiul de sovirv spasmele respiratorii , aducnd
ameli orare in tusea n
lraheei. bronhice la
unui principiu amar pe care-l cit a uleiului volatil, so-
vr"ul este In boli de stomac pentru a polta de
mncare, mai ales acolo unde se o diminuare a sucului
gastric.
100
Infuzia de sovirv se pre-
din 15 g
la 200 g In boli de sto-
mac se iau 3-4 1inguri pe zi
inainte de Se poate pre-
para o infuzie mai folo-
sindu-se o de
la o cu din care
se beau ceaiuri pe zi.
Pentru a expectora-
infuzia se poate prepara
astfel : dintr-un amestec de 10 g
sovrv, 20 g (runze de podbal
20 g de se iau
linguri te, care se cu
un pahar de
15-20 minute, infuzia se stre-
se cu miere de
albine sau cu se bea cite
un de pahar de 3-4 ori
pe ZI.
Extern, se ca anti-
septic, sub de arom<1ticc
sau comprese n diferite
boli de piele.
Sovirvul in
ceaiurilor se-
dativ a aromatizantului
tru
STEJARUL

Queren. robur L. ; Quercus petraca (Mall.) LiebI.
Quereus se.siliflo.a S.lisb. (Fam. Fagaeeae)
sm.
este de vreme n scop medicinal pentru
sole ostrmgente, ridicat n tanin.
Coaja - Cortex Quercus - se sub formA de
(2 la 200 g in combatere; diareei avnd
antitoxice antiseptice asupra florei microbiene' care a
produs deranjamentul stomacaI.
J01
Ste;aruL
SULFINA
Din ghindll

tA se o
cafea, care la
norlDalizarea scaU
u
nu lui in diaree.
Extern,
de stejar aduc
vindecarea n di-
ferite boli de pie-
le, dege-
hemoroizi
in tl'anspirarea
a plclOa-
relor miinilor.
de stejar se
mai
pentru
vaginale in leuco-
ree
Coaja de ste-
jar in COlD-
ceaiului an-
tidiareic.
Melilotus ollicinalis (L.) Meclik. (Fam. Leguminosae)
Sulfina, molotru-galben,
trifoi-mare, sulul!, sululg, in locuri uscate, de-a lungul dru-
murilor, in livezi cmpii.
Florile _ Flores IIi eliloti - O cuma-
care-i transmite mirosul de fin cosit.
Se sub de ceai in gastro-intestinale,
in bolile aparatului respirator ca expectoTaot emoheot.
Preparatele din dilatarea vaselor periferice,
cresc pel'meabilitatea reglilld ten-
siunea Rle au o re-
cente sulfina regenorarea celulelor hepatice,
ceea ce utilizarea in popor a acestei plante in bolile de
fical.
102
. I
Infuria se din-
tr-o lingurilA de flori la o
cu Se bea cite
un pe zi.
Extern, se
cu antISeptic in boli de ocbi
sub formA de sau com-
prese, pentru ram-
lor cu puroi, cataplasme pe
gargaril In abcese
dentare, gingivite, afte,
ringite, in reumatism apli-
cate pe locul dureros etc.
Florile de sullinil le-
se pun ntre haine
ruCe pentru a le transmite
un miros a alunga
moliil e.
Sullina n compo-
antiastmatice
aromatizantului pentru

In industrie se
pentru aromatizarea
nului.

Sul/ina
Ilypericum perforatum L. (Fam. Hypericaceae)
. in unele locuri n
reglUml. de cimple dealuri. Inci! din antichitate medicii
apreciau ale acestei plante. '
Se planta - Herba Hyperici -
care tomn de mici de ulei volatil
. in transparente ale frunzei, glicozide flavonice
ca hlpenna, rutma, quercitrina, in petaJe in epiderma
103
r
tulpinii a frunzelor, o (bipericina),
in punctelE' negl'e de pe plclntei. mai noi au
mai uwcaroten, saponine, acizii ascorbic, nicotinic valerianic.
Hipericina care
este in
uleiurile grase Im-
phllltei o
CiCalL'izan-

iar taninul, pro-
astringen-
te.
Intern, sub for-
de infuzie, su-
se folo-
cu succes n
colitele crOnIce,
bolile de ficat, de-
oarece
n bine
inflamatorii sti-
secre-

lnfuzia de su-
se prepa-
din lin-
guri
run la o
cu din ca-
re se bea,
fiecare cte
o Se poa-
te folosi o infuzie
mai dintr-o
de Ia o cu din care se beau
CealUrJ pe ZI.
Extern, cataplasmele de au proprietatea de
a calma durerile, cicatriza folosindu-se mai ales n arsuri.
Sub de se in gingiilor ale

Din se mai un ulei, care ca
pansament n arsuri. Medicina acest ulei n
bolile de ficat ulcer gastric.
104
j
,
,
1
i
I
1
t
1
1)
1

(
,.
Uleiul de se prin macerarea florilor cu ulei
de Iloarea-soarelui timp de 4-6 sau
20 g se umezesc cu 20 g alcool concen-
trat 12 ore se 200 g ulei de Iloarea-soarelui.
Amestecul acesla se 3 ore pe baia de In fierbere, agitin-
din cnd in cnd. Dup<'J 2-3 zi le de repaus, se
printr-o se stoarce. o de o zi, se
din nou, un ulei limpede de culoare
Uleiul se la ntuneric
tn ceaiul'ilor gastric, anticolitic bepatic.
Compresele cu ceai de au stimulatorie n
tenurile uscate.

Leonurus cardiaca L. (Fam. Labiatae)
este o plantA care pe terenuri necultivate,
n unele locuri clone,
sau
In scopuri medicinale, de la se folosesc
aeriene nflorite ale plantei - Herba Leonuri. Ele un
principiu amar (leonurina), ulei o un alcaloid,
tanin, vitaminele A, C E etc.
mai noi au constatat are
valerianei. Se pentru reglarea inimii
de origine de de
n pentru reglarea presiunii sngelui,
tensiunea Se n toate n care
organele snt antrenate de o princi-
piului amDr are
Se poate folosi sub de ceai (15 g la
200 g din care se iau 3-5 linguri pe ZI.
In anumite nervoase urmate de balonarea stomacului,
ceaiul se a se prepara
J05
dintr-un amestec de chimion, fenicul (din
fiecare clte 20 g) oe infuzeazA o cu o de
15 minute, ceaiul se strecoarA 6e cu Se beau
3 ceaiuri pe zi. .


Talpa l e
poate folosi sub
de
care se din
20 g la 100 g
alcool de 70, care
se timp
de 7-8 zile. Se Iau
20-40 de
2- 3 ori pe zi.
Extern, decoctul
din 50 g plan-
tA la 1 litru ,e
sub de
catapl asme la reduce-
rea ci-
catrizarea

tn ceaiuri-
lor sedativ
1
calmant,
3ntiastmatic, a ceaiului
impotriva tulburArilor
cardiace anticolitic.
Symphytum oUicinaIe L. (FalD. Boraginaceae)
sau, Cum i se mai spune, iarba-lui-Tatin, sau
prin locuri umede, n vii, pe drumuri,
etc.
ulei volatil, rezine, tanin, mucilagii,
precum alte Ceaiul din - Radix Symphyti _
1.06
I
1
l
I
I
I
urc proprietAti emo-
licnle tJ expectorante,
folosindu-st! n bron ..
tuse. ImpreunA cu
alte plante ca
gina, tei ul, naiba etc.
alantoinei,
principiul activ de ba-
de
nea au
hemostatice, calruante
cicatrizante in ulcp.-
rul stomacal diaree.

cute pe animale au de-
monstrat fa-
a alantoinei in
oprirea tu-
morilor.
Extern, se utili-
sub de
ca cica-

trizant descongestiv tn 8rsuri, inflamatii ale incheieturilor, bcmo ..
roizi, ulcere varicoase. clinice au demonstrat apli"
externe de sub de cataplasme reduc tcmrH'-
ratura durerile fac dea napoi proccsl'ln
nfJamatorii etc. cu plante care azulen
pelin), se poate lolosi sub de gargara In
abcesele dentare alte inflamatii ale gurii.
Decoclin se dintr-o de
la 250 g din care se beau ceaiuri pe zi. Pentru
uzul extern, se face mai (4-5 linguri 1"
250 g
107
Tei cu frunza mare
Tilia platyphyllos Scop.
TElUL

teipucios. Tilia cordata MiiI.
Tei-argintiu, tei-alb.
Tilia tomentos.
(Fam. Tiliaceae)
In cresc
mai multe specii de tei.
In scopuri medicinale se
folosesc numai flo-
rile cu brae-
teele lor de la speciile
indicate mai sus. Proprie-
ale te-
iului snt cunoscute
din vechime, cnd se fo-
loseau n scopuri medici-
nale coaja, frunzele
seva, iar mai trziu au
nceput fie ntrebuin-
rIorile.
Att florile, ct
bracLeea nu-
impropriu
in general
chimice: IDU"
cilagii, co-
saponi-
ne f1avonoide. Florile
au n plus o cantitate mi-
de ul ei volatil, care le
Teiul cu frun=a mare mirosul
Ceaiul din flori de
tei cootribuie la vindeca-
rea a gripei, mai ales atunci cnd snt de
deoarece produce o care face
temperatura a corpului; are o n tuse
la eliminarea bronhice ;
rabd nervoase, prodUCnd un somn Florile de tei
asociate cu digestia
Infuzia de tei diureza
t08
Infuzia se dint .... o de flon la 250 g
apA. Se beau ceaiuri pe zi, nuulcite cu miere de
albine sau
Extern, !Iorile de tei folosite sub formA de aduc o stare
de copiilor bolnavilor de luse La o
baie se folosesc 500 g flori.
Gargara din flori de tei face inflama-
amigdalelor. In general, n bine diferite
ale gurii. Pentru se o infuzie din
cea. 20 g (circa 4 linguri) flori la 200 g la care se 5 g
(1/2 li bicarbonat de sodin.
Florile de tei sint indicate sub de comprese in cazul
Ele se vor pe ochi timp de 10-15 minute.
Florile de tei in ceaiurilor: calmant, contra
cardiace, pectoral, sedativ sudorific.
TRAISTA-CIOBANULUI
Capsella bursa pastori. (L.) MediI<. (Fam. Cruciferae)
Traista-ciobanului, numitA
punga-popii, etc.,
este o care pe locuri cultivate necultivate, pretu-
tindeni n ei n snt cunos-
cute din vechime. mai noi au planta
- Herba Bursae pastoris - contine amine ca colina
acetilcoJina, tiramina, fenolici ca hisopina, o acid
protocatehic, de potasiu.
Preparatele din traista-ciobanului au
folosindu-se in hemoragii uterine, regl1nd fluxul
menstrual calmnd durerile abdominale. In acest scop se reco-
o infuzie din 10 g la 200 g
din care se iau 4-5 linguri pe zi. Tratamentul va ncepe cu
10 zile nainte de ciclului.
Unii autori recomandA o mai cu
n boli de rinichi, deoarece are proprietatea
109
Traista-ciobanului
de 8 restabili presiunea
singelui atit in tensiunea
ct in cea

Infuzia se intrebuin-
teazA n diaree, dato-
astrin-
gente pe care le are
planta.
To amestec cu coa-
da-calului,
terspeutice Ale plantei se
mAresc. Din acest
tec se macert>aw
lingurite cu pahare
de apA rece. timp de 8
ore, apoi se
Peste plantele
mase in vas se pune un
pahar cu
Be 10-t5 minute,
apoi se Se
ambele lichide
se bea cite o
de pahar pe zi, alter-
nind cu o zi
TRANDAFIRUL

Rusa centilulia L.
Trandafir-do-Damasc,

Rosa damascena MiII.
(Fam. Rosaceae)
De Ia trandafir Be folosesc petalele - Flore. Rosa. - care
contin .dei vulatil bogat in gt'raniol. nprol. cirtJ'orJt'roJ eh: .. precum
li derivati flavonici ca quercetina, colofan,i de naturA
(cianina), taoin. acid galic etc.
Petalele culese servesc la extragerea uleiului de rose,
folosit mult in parfumerie.
110
Petalele us-
cate, n infuzie,
Be folosesc sub
de com-
prese pentru o-
chii in
gargare, mace-
rate in miere de
albine, n trata-
mentul
lor bucale 1. su-
gari.
Ceaiul
din 1-2 linguri-
le de petale la
250 g se re-
comandA in dia-
reele cronice.
Din petalele
de trandafir se
un
Trandafirul
uromatic, care sub formA d. contribuie Ia febrei
in Oletul se preparA dupA formula: 100 g
petale de trandafir se macereazA timp de 5 zilo cu un amestec
de 100 g 'pi11 900 g de vin. DupA trecerea acestui timp
lichidul se n sticle iar petalcle se storc.
TREI-FRA
Viola tricolor L. - Viola arvensi. L. (Fam. Violaceae)
este o plantA care prin locuri cultivate,
1'0 marginea n finele umede. Popular,
se mai panselute-de-cmp,
ratului, catifelute, cirligei-pAtati, piciorul-
caprei,
111

Se planta
- Herba
Violae tricoloris - care
saponine, un alcaloid (violina),
un derivat flavonic (rutina), com-
saJicilici, vitaminele A C,
tanin etc.
rutinei saponine-
lor, inIuzia din
are diuretice
depurative sngele),
ntrebuirJlindu-se DHII ales in eczt>-
me, urticarie, furunculoze
etc. Cu tuse saponinele
aflate n dar mai ales n
la fluidificarea
eliminarea bronhice.
Ceaiul se prin infu-
zie, dint .... o de
la o de Se
beau ceaiuri indulcite
pe zi. Se poate prepara
o infuzie mai din
4 linguri de la 2UO g
din care se ia Ia 3-4 Ore o

Planta n
ceaiul'iIor depurativ pectoral.
TROSCOTUL
Polygonum aviculare L. (Fam. Polygonaceae)
pe marginea drumurilor, pe pe
of':cultlvate. Popular i se mai spune tr-
soaca, troscoleJ sau troscovA.
Drogul denumirea de Herba polygoni a"i-
acid silicic, un glucozid de (:.lVicu-
larma), tanm, etc.
Se ca astringent in combaterea diareei ca tonifiant
cu coada-calului ca remineraljzant la con va-
112

I
L
avnd pro-
prietatea de a
pofla de mincare. Este
un adjuvant in bolile
de Se reco-
de asemenea n
reumatism
Ceaiul se
prin infuzie (o
de la
o cu Se
beau ceaiuri
pe zi. Se poate face
o infuzie mai concen-
din 20 g
la 200 g din care
se iau 3 linguri pe zi.
Extern, la
cicatrizarea
Troscotul in

gastric.
ceaiului
Troscotul

Agrimonia eupatoria L. (Fam. Rosaceae)
are flori galbene in regiunile de
dealuri. Est.p cunoscut.A sub numele de
telui, coada-racului sau
Se planta cu flori - Herba Agrimoniae -
care contine ulei volatil, amare, tanin, siliciu. In
biliare gastro-intestinale, ehrn1Darea
biliare, aducind astfel o . o
ficatului. Se de asemen(!a, la ehmlnarea calcuhlor
biliar. Prin taninul care-l are astrm-
in comhaterea diareei. . . .
Unii autori o in dIa teza de
a depune acid urie), in reumatismul cronic, articular mus.-
11.3
\
,

t
,

TINTAURA
cular. Cura de tu-
bune re
zultate n uneJe
alergice manifestate
prin urticarie .
rime).
Ceaiul se pre-
sub de
infuzie sau
dintr-o d.
la o
cu Se beau
ceaiuri
pe zi, de prefe-
pe stomacul gol.
Extern, sub for-
de .e reco-
n uleere va.
ricoase plgi, n
oeulare, iar
sub de
in stomatite, gingivite
etc.
In-
trA n cea-
iurilor antidjareic
hcpatic.
Centaurium umbellatum Gilib. (Fam. Genlianaccae)
numitii Ui
sau in umede
din Romanii loloseau in boli
de stomac la vmdecarea
114
Oamenii de au confirmat aceste au
planta - I-Ierba Centaurii - un p/'illCipiu amal"
(el'itaurina), un glicozid (eritrocentaunna), un alcaloid (eritricina),
rezine, gume, minerale, acid oleanolic, etc.
Tintaura se pentru poftei de mincare,
regenerarea sngelui la cei anemici. Mlli are proprietatea de
a fe-
bra, fapt pentru
care unu cer-
o re-
ca un
bun Inlocuitor
al cojii arbore-
lui de
In bolile de
ficat aduce a-
ID('liorare prin
secre-
tiei biliare.
Ceaiul se
dintr-o
linguri\A de plan-
tA la
250 g cloco-
15 mi
nute. ceaiul se
se
Se
bea un .rert de
pahar. cu
tate orA inalltea
meselor princi-
pale.
Tintaura
Din tinctura de se iau 30-40 cu Indul-
cita Sila cu Vlll, inaintea meselor principale. Tinctura se
prin maccrarea, timp de 7-8 zile, a 20 g in 100 g alcool
de 70.
Din se poate prepara un sirop
formulA: pe.te 10 g plantA se toarnA 300 g
fierbLDte. Se timp de 15 I";;'uto apoi Be se
500 g zahAr. Din acest siI'op se beau 3 pAhArele pe zi Inaintea
meselor principale. Se la copii.
,
115


Adul\ii pot folosi vinul de lin ta oblinut in modul
>le 60 g timp de 8 zile cu 1 litru vin
.negru. trecerea acestui timp se se cu
100-200 g Inaintea mese principale 8e bea un

Extern, lintaura se sub de in diferite boli
" le pielii.
H6
n ceaiurilor gastric tonic aperitiv.

Marrubium vulgare L. (Fam. Labiatae)

esle o pe
care o ntlnim n locuri vira ne,
pe garduri,
drumuri. Prin unele locu ri i se mai
spune
sau voronic. Planta - Nerba Mar-
rubii - tanin, urrue de ulei
volatil, un princiJJiu amar (mama
bina), mucilagii, acid ursolic, sapOa
nine elc. Se ca tonic amar
pentru restabilirea portei de mincare.
secrelia bilei, ajutnd astfel
la descongestionarea ficatului. Este
in combaterea secre-
bronhice, ajutind la eliminarea
lor, de spasm in
tusea Are pro-
prietatea de a feLra a regla
ritmul cardiac.
Ceaiul se prin infu-
zarea unei linguri te de cu
o de Se iau
ceaiuri pe zi, de pe sto-
macul gol. Planla fiind foarte
se a se face o infuzie
mai (2 linguri la o
de din cal'P se uea cle o cu O de nainlea.
meselor principale.
Extern, cu dau bune rezultate in unei ..
boli de piele, cicatrizarea nvechite .
n ceaiului antiastmatic .
URZICA
Urtic. dioica L. (Fam. Urticaccae)
Urzica se
te n pen-
tru bo-
gat n vitaminele A,
B2' C K,
muciJagii,
azotoase.
In vechime, bol-
navii de reumatism
erau cu

care le producea o
activare a circulat.iei
singelui cu eliberarea
de
Frunzele de ur-
- Folium Urti-
cae -- se folosesc a-
tt ca aliment n cura
de pentru
regenerarea organis-
mului, ct sub (or-
de ceai cu
n bolile de
rinichi. unii cer-
ceaiul de ur- Urzica
117'
ar avea propriet.atea de a dizolva nisipul din rinichi ar
favorabil reumatismul guta, prin eliminarea dorurilor
a acidului uric. Are de a opri bemodgiile.
vitaminei K, recomandindu-se In hemoroizi, abundente
neregulate, hemol'agii uteI'ine dupA In diaree, are rolul
de a flora care a provocat ducnd
la vindecal'e, iar In diabetul zaharat, ceaiul de urzicA in amestec
cu Irunze de dud, nuc teci de laso[e la ce din
singe.
De asemenea, ceaiul de In bine
In de o de urzici aduce o inviorare ntre-
gului organism. Prin diureza pe care o produce contribuie la
reducerea apei in
lnfuzia se dinl r-o de frunze la o cu
Se beau ceaiuri pe zi.
In hemoroizi de hemoragii se UD ceaI
preparat astfe[: dintr-un amestec de lrunze de flori de
(din fiecare cle 20 g) coaji! de 60 g
se ia o se cu pahare de 10
minute se se bea cite un pahar la culcare.
Acest ceai la tonifica rea stomacului.
Urzica este una dintre cele mai bogate plante in
mult n industria dermatologie
pentru sale dezodorizante, de a stimula
tUl"aer, opri folosindu-se n vindecarea trata-
mentul ulcerului varicos, diferite ale gurii. mai
Doi au deSL'0perit a Ulozicii de anu-
palogeni , n special a celor care dezinteria.
Sub de frunzele de urzicA - Radix
Urticae - cu de brusture se folosesc pentru
combaterea seboreei a
Frunzele de n ceaiului
118

Lamium album L. (Fam. Lahiatae)
nu-
miti! sugel-alb ,au

pri n locuri umede, pe
lingi:! gat'duri,
('te.
Se atit
planta
Il crba Lamii albi -
ct floril e - Flo-
re. Lamii albi. Ele
tooio, mucila-
gu, saponine,
de potasiu,
fl avonice, ulei volatil
etc.
Atit intern, ct
extern
se n
leucOJ'f' e pentru
marea ner-
voase ale femeilor in
timpul menopauzei. In
gastro-in-
U r:dca-moartd
testmale ale respiratorii, ceaiul de aduce ().
avind emoliente expeetorante. Unii autori
o curA cu aceastA In hipertrofia prostatei in
insomnii.
Ceaiul se preparA folosindu-,e o de 1I0r'
sau o [a 250 g Se
1/4 apoi se cu zahAr se beau ceaiuri
pe ZI.
l19-
Pentru vaginale se folosesc circa 50 g de
la un litru un sfert de se
lichidul se seara nainte de culcare.
cu aduc ameliorare n abcese, tu-
mori, varice, ulcere dalorite gutei.
:l 20
VISCUL
Vis cum album L. (Fam. Loranlhaceae)
VfscuL
Viscul este o ce
pomii fructifeI'
unii arbori. De la
se folosesc frunzele
cu ramurile tinere
- Folium Visci cum stipi-
les - ce o serie de
principii active ca saponme,
doi alcooli (o
etc. , care
au proprietatea de a influ-
circulal ia sngelui,
cnd tensiunea. In
timp, vscu] aduce o
amel iorare in
renale,
de o tensiune n
toale cu o
a sngelui . Us-
tUl'olul introdus n
hipo-
a viscului.
Vscul arc o
calmnd cri-
zele de astm, tusea convul-
persistente.
Ceaiul de vise se pre-
prin la rece.
Se pun 3-4 de
ntr-uD vas, peste care se 250 g rece. Se
7-8 ore se macereze, apoi se se
a se mai fierbe. Pe zi se pot lua in cadrul
de lichid de medic.
Tratamentul se poate face cu frunze de vise sub de
pulbere, din care se iau 3 vrfuri de pe zi.
VOLBURA
Convolvulus arvensis L. (Fam. Convolvulaceae)
Volbura,
rindu oicii - H erba Con'Vol'Vuli -
este pentru
ei purgative.
in-
favorabil ficatul. Se
poate lua sub de
cite linguri pe zi,
amestecate cu cantitate de
sirop sau miere. Intreaga cantitate
se ia pe stomacul gol.
Tinctura se prin
macerarea a 20 g
in 100 g alcool de 70, timp de
tO zile.
Planta n ames-
tec cu miere de albine se re-
a se lua
nainte de mncare.
Extern, sub de cata-
plasme, se pe furuncul.
abcese.
Volbura in compozi-
ceaiuriloI' laxativ hepatie.
Voi bura
121
ZMEURUI.
Rubus idae ... L. (Fam. Rosaceae)
Zmeurul sau rugul-de-munte cum i se mai spune prin
de fag brad din regiunile muntoase.
Fructele snt plAcut mirositoare. Contin za-
haruri, vitaminele B Oi C, acid rostic Oi citric elc. Snt recO-
Zmeurul
mandate In ame-
liorarea digestiei Oi
organismu-
lui.
Frunzele
Folium Rubi idaei
tanin,
flavoane,
mici de
C aCIZI orga-
nICI. ta
ninului navo-
nel, frunzele au
astringen-
tl! dezinfectan-
tA, In
timp aci-
ditatea
recomandindu-se in
diaree alte afec-
tiuni ale aparatului
di,"stiv.
Ceainl se pre-
prin infuzie,
folosind o lingu-
de lrunze la
o ou
cu
de mur
afin, frunzele de
zmeur dau un ceai
alimeatar
Frunzele de
zmenr n
compozitia ceaiului
aromat.
CEAI URI
ALTE PREPARATE
DIN PLANTE MEDICINALE
ale organelor respiratorii
CEAI
Formula ;
Frunze de - Frunze de pod-
bal - Frunze de urzicli - Muguri de
pin - de -
de - Sovirv
organelor respiratorii ating n primul rind mucoasa
de intrare (gura, nasuI), dnd guturaiuI, urmat uneori de
apoi infIamarea bronhii lor - - care se mani-
prin tuse, in etc.
Frunzele de pod bal care n
acestui ceai, prin mucilagiile ce le au emoliente,
congestive ale respiratorii, iar mugurii de
pin, sovrvul de au
Urzica, prin vitaminele A, C K, are anti-
Pentru a in formula acestui ceai
s-a mai introdus de care are pro-
prietatea de a fluidifica bronhiee, ajutind astfel elimi-
narea lor.
In tratamentul acute cronice, uleiurile volatile,
mucilagiile saponinele din plantele medicinale contribuie la vinde-
carea sau ameliorarea prin lor asupra
inflamate, asupra bronhice asupra microbilor care au
provocat In tratamentul se anti-
sepsia respiratorii, care se prin uleurile volatile,
drenarea modificarea lor, precum calmarea tusei .
UleiuriIe volatile mai asupra sistemului nervos central,
producnd o ameliorare n prin dilatare a bronhiilor.
Din ceaiul se beau pahare pe zi, de pre-
ndulcite cu miere de albine.
125
CEAI PECfORAL
Formula:
Flori de nalhA - Flori de clJbotica-
cucului - Flori de tei - Frunze de
FCllicul, Isop, Trei-frati-

Acest ceai completeazA ceaiului cal-
tusea, principiilor active aliate n trei-
Ca antiseptice pulmonare, n formula ceaiului s-au
introdus isopul feDiculul. se flo-
rilor de tei, 1I0l'ilor ii rrunzelor de Florile de
cucului, pe ercctul emolient, au proprietatea de a favo-
riza
CeaiuriJe pectoral, prin actiunea lor
se folosesc cu succes la ingrijirea bolilor
aparatului respirator: acute cronice, calar
pulmonar, tuse , etc.
Ceaiul se bea cAldut, Indulcit cu miere de albine ' aII cu
CEAI SUDORIFIC
Formula:
Ylori de soc - Flori de tei - Flori de
- Rizomi de pir - Isop
In gnpa de ceaiul sudorific
o transpiratie de o a rebrei.
sudoririce sint atribuite florilor de soc tei ce
in ceaiului. O cu s-a
ca substante le toxice ce se formeazA In organism fie elimi-
nate prin In acest scop, formula acestui ceai S-8 completat
cu rizomi de pir. .
Pentru dezinfectarea respiratorii pentru a puterea
de a organismului contra micI'obilor, in formula ceaiului
sudorific s-au introdus plante cu antisepticA
ca isopul.
126
d. ceaiul ludorific mnlt la ame-
IiOl'area vindecarea bolilor aparatului respirator.
Ceaiul se bea cit mai Indulcit cu sau cu miere
de albine.
CEAI PENTRU
Formula:
Flori de - Frunze de naibii
more - Frunze de solvie -
de - C3psule de mac - Crn-

De multe ori, In gripale sau de
se inflamearli. In acest caz, S8 o
care are proprietatea de a inflamatiile calma durerile.
Ceaiul pentru gargarA are In compozitia sa frunze de nalM
cu
Datoriti mucilagiilor uleiurilor volatile din cim-
salvifl ceaiul are o an ti inflamatorie, ct
asupra mucoaselor inflamate.
A1caloizii din capsuJele de mac au proprieUiti ancstezice,
contribuind la calmarea durerilor. Taninul din de cerentel
are 3itringente hemostatice.
Acest ceai 8e cu bune rezultatp in abcesele dentare,
gingivite (singerarea gingiilor) In general, In toate afectiunile
gurii.
Gargara se de mai multe ori pe ZI.
ANTIASTMATICE
Formula;
Flori de - Frunze de
rit' - Frunze de laur - FrunLe de
mll.tri1gl1nll - Frunze de pod hul -
Frunze de mentA - Nitrat de potasiu
In general, astmul bronhial este cauzat de factori
externi sau de o stare se print-.:-o greutate
in care poate merge la de sufocare. In
127
aceste cazuri se a se fuma o
sau numai cteva fumuri. de sufocare dispare imediat:>
iar bolnavul se
Cui i se antiastmatice
au la plante medicinale cu proprietatea de a calma spas-
mele . ce dau crizele astmatiee. Fumul inbalat centrii respi-
ra ton, produce o dilatare a bronhiilor. ceea ce duce la
,pasmului ului bronhial la o a pulmo-
nare.
Pe plantele cu antiastmatice
mai plante aromatice, care au antiseptice
produc un miros
Cu efect se poate folosi tutunul antiastm.tic.
CEAI ANTIASTMATIC
Formu.la:
Flori d6 - Frunze
flori de pliducel - Frunze de podhal _
Frunze de salvic -
- hop - - - Un-

Acest ceai aduce o ameliorare bolnavilor de
nea a ceaiului se celor plante ce
n sa.
Frunzele de podbal, prin lor mucilaginos, au un
efect emolient asupra respiratorii de fIuidifiant al secre-
bronhice. isopul, sai via, menta
ul eiuilli volatil pe care-t contin, au
antlseplIce, produc O a bronhiilor, calmind, in
timp, spasmele ce tusea
ca un sedativ nervos cardiac, iar frunzele florile de
flavonici, produc o care
face presiunea sngelui, creind un echilibru n organism.
Acest ceai, cu antiastmatice.
tratamentul indicat de medic.
Se beau ceaiuri pe zi, timp mai indelungat.
128
ale aparatului digestiv
CEAI ANTICOLITIC
Formu.la:
Flori de - Flori de
- Frullze de - Frunze
de menlli - SUDAtonre -
- Capsule de mac - Fenicil i
intestinului gros boala
care de cele mai multe ori este de o a
mucoasei intestinului numitA Asocierea celnr
afectiuni numele de
Pe tratamentul regimul alimentar prescris de medic,
plantele medicinale ce in formula acestui ceai au proprie-
antiseptice, calmante, cicatrizante carminCltive.
Florile de prin uleiul volatil
bogat In azulen, au descon-
asupra mucoasei stomacale intestinale. SunAtoarea com-
iar prin taninul cepl
in coli tele manifestate prin diaree.
Frunzele de cu antivomitive cal-
mante a capsulelor
de mac, precum a plantei
Fructele de fenicul prin lor carmin.tive
la eliminarea gazelor ce se in procesul de
al colitelor.
Se recomandA a se bea 3 ceaiuri pe zi. In colitele de
diaree, ceaiul se va ndulci cu sau se va bea neindulcit.
CEAI GASTRIC
Formulele' ____ -,
1. Flori de - Flori de
- Flori de -
cinA de odolean - MentA -
2. Flori de - -
- Troscot -
tfiuri - Anason - Coriandru
In bolile de stomac manifestate prin aci ditate
In ulcerul ,toma cal duodenal in colitele de fermen-
tatie, ccaiurile gastrice aduc un ajutor completnd tra-
tamentul indicat de medic.
129
In acost scop, s-au pus la bolnavilor de stomac
douA ceaiuri, in formula plante cu ooti-
septice, astringente, cicatrizant{' calmante ale durerilor.
Florile de au rolul de a vindeca pro-
duse pe mucoase de a distruge microbi .
acestei ele nlesnesc pro-
cesul de a durerile,
diareea, digestia. Este UD bun dezinfectant n colitele
nvechite cronice. pe o
durerile la eliminarea
gazelor care dau de balonare stomacului. O
toare au snnsonul coriandrul. Troscotul este un bun astringent, iar
mpreunA Cu la poftei de mncare tn
timp, la tonificarea stomacului.
Celelalte plante ce in ceaiurilor gastrice ca'
menta, valeriana, pe antiseptice, au
rolul de a calma spasmele ce provoacA dureri in colile,
ulct!('c elc., produc o anestezie a mucoasei gastrice.
Se a se bea ceaiuri pe zi ,
mesele principale, alternnd ceaiul gastric nr, 1 cu nr. 2.
CEAI CONTRA COLICI LOR
Formula:
Cnpsulc de mllc - Flori de
c; oricelnlui - Flori de - Frunze
de roioitl - Fenicul - - Cim-
bru-dc-culturii
UnC'ori . fie din cauza unei indi gestii, fie din cauza
sau stomacului, apar dureri care se cu intermi-
(colici) . Ele sint urmate In unele cazuri de lipsa
poltei de mincare sau de indispozitie
Plantele ce n acestui ceai au anti-
AstCel,
lului, uleiului volatil bogat n azulen, au o puternic
caJmmd n timp spasmele muscuJaturii stoma-
cului. menta capsul cle de mac fac nceteze contrac-
ce dureril e,
<l igestive.
130
Fructele de lenicul la eliminarea gazelor care dau
slarea de balonare, iar cimbrul celelalte plante uleio-volatile
au antiseptice stimulente.
Pentru calmarea colicilor, ceaiul se bea treptat, iar
in caz de se bea rece.
Ceaiul acesta va fi lolosit numai de
CEAI CONTRA COLICI LOR PENTRU COPII
Formula:
Flori de - Frunze de -1
Fcnicul - Coriandru
acestui ceai este cu cea a ceaiulUI
pentru o parte din planlele ce n lui
liind comune
Fructele de lenicul coriandru efectul anti-
septi c carminativ.
Dozele se virsta copilului, de la
(I n sugari) la pahare pe zi.
Se n cazuri de colici intestinale
stomacale la copii sugal'l_
CEAI ANTIDIAREIC
Formul a:
de stejRr - Frunze de nuc -
de - Coad:lracu
lui - RAchitan - - Cim'
-
unor alimente indigest e sau unOr microbi
fn organism o cu fructele, salata n general, cu alimen-
le' le care nu au fos t bine spla te, pot surveni scaune lichide,
lIT'rn ole de dureri stomacale, coli ci etc. In acest caz, snt
illdi c;ule medicamente cu
Ceaiul antidiareic completeazA tratamentul recomandat de
IlI l\cli c prin astringenLe pe care le au taninul'ile din
1II I'i lo- mare, coada-racului, frunzele de nuc, coaja de stejar
Ji rll. diicina de de a precipita proteinele, oprind procesele
III' rt' l'mentare din intestine. Menta durerile
131
cu actiunea asupra
floreI mtestmole a celUl'lalte plante C8 in ceaiului.
.Se beau ceaiuri pe zi, de nein-
dulclte sau ndulC1te cu
CEAI LAXATIV
Formula:
de - Frunze de _1
Volhurl1
In anumite de lenevire a stomacului sau a unci ali-
li.psite de vegetale se produce care face ca
run. corp nu fj eliminate in mod normal, priei-
o de ca dureri de cap, de de
mmcare, starI de nervozitate etc.
Pentru a aceste s-a preparat un ceai laxativ
in. de care ou
de stomacului intestinelol'
mal ales al mtestmulU1 gros, astfel eliminarea materiilor
fecale. Frunzele de pe
coiicile la eliminarea gazelor. '
Seara, la culcare, se bea cte un ceai, iar in
rebele se a se repeta doza, dimineata, pe stomacul gol.
PULBERE
, _____ Formula:
de - Fl'll!lze de rrnsin -
de cicoaJ'c - d,.
temn'uulce - Fcnicul
Are o efect ca ceaiui
laxativ. de ceaiul laxativ are avantajul se poate lua direct,
in
Fructele de fenicul. un gust preparatului
la combaterea gazelor, 131' C1coarea favori -
znd astfel digestive. '
acestor plante este de de lemn
dulce.
Dozele se sau se n de efectul laxativ
produs.
132
CEAI LAXATIV.ANTIHEMOROlDAL
Formula:
de - Flol'i de
celului
duce la cro-
nice, care snt de cele mai multe ori cnuza hcmoI'oizilor.
Vindecarea lor depinde n mare de buna functiona re a
intestinului. Pc igiena tratamentul medical, se reco-
il se Iace o cu ceai Jaxati v-antihemoroidal.
Acest ceai intt>:stmu lui prin coaja de
care are un efect Iaxativ.
Florile de au antiseptice hemo
statice, ajutnd prin aceasta la oprirea hemoragiilor provocate prin
ruperea vaselur de snge in timpul scaunului. In timp,
principiile active din au o asupra
durerilor provocate de hemorozi.
CEAI TONIC APERITIV
Formula:
de ghiul - Rizorni de
- Schi(leJ - - Pe-
lin - - Coriandru
10 anemii
t
debilitate, lipsa poftei de mncare.
se un ceai tooic aperitiv preparat din diferite plante
medicinale aromatice. amare din aceste plante prin
receptorii gustativi n excitA mucoasa stomacului,
seeretia prin aceasta, stimlllnd pofta dt:: mncare.
Produsele amare au UD efect pozitiv asupra intes-
t inului pancreasului. sucului gas-
tric dezvoltarea florei hactericne astfel
asimilarea digel'area alimentelor.
In formula acestui ceai schinel\.ll, pelinul, ghiotura,
p lante recunoscute ca tonice amare. Fructele de prin con-
tinutul n vitamine, acizi organici, calitatea ceaiului,
iar fructele de coriandru obligeana i dau o
fluxul salivar.
Pentru 8 se obtine efectul dorit, ceaiul se va lua cu o
tate de naintea maselor principale.
Din acest amestec de plante ,. poate prepara el un bun
vin tonic.
133
i
ale aparatului circulator
CEAI IMPOTRIVA TULBURARILOR CARDIACE
Formu.la :
Plori de tei - Frunze nori de
cel - d6 oduleno - Talpa-
-
Inima este organul central carc cu snge corpul
omenesc. Ea este in cu ntreg sistemul nervos.
emotiile o accelerare a pulsatii10r inimii
o a presiunii sngelui. Repetarea lor duce la
inimii , de paloare etc. Bolnavul de
trebuie se prezinte imediat la medic. .
Pentru completarea tratampnlului prescris de medic, se reco-
un ceai n compozitia plante medicinale ca :
odolcanul, care lor
chimice au de a regla snge1ui calma
rile de surescitare Menta Clorile de tei, pe
lor la calmarea spasm ului
cardiac dau un gust ceaiului.
Ceaiul se bea ori de cte ori se simte nevoa. mai ales seara
la culcare.
TABLETE: "FOLIUM DIGITALIS PURPUREAE"
Dintre medicamentele ale inimii (tonicardiace) cele
mai intrebuintat e siol preparatele din frunzele de degetel-
- Folium Digitalis purp"reae. Se tabletele (preparate
din frunze sub de pulbere). deoarece bolnavului i se admi-
nistreazi'j pe cnle totalitatea substante lor active aClate n
aceste frunze. Pe principii active de cu
asnpra inimii, frunzele mai glucozizi cu
ca l'acter de saponine, care au rolul de a solubiliza glucozizi cardio-
puterea de deci efectul terapeutic.
Principiile active din se greu din organism,
prezentnd fenomenul de acumulare pe cardiac. Pentru
acest motiv. tahletele de se iau numai cu avizul sub
controlul medicului.
134
Afectiuni ale sistemului nervos
CEAI CALMANT
Formula:
Conuri de hamei - Flori de lei
Fructe de pducel - de oclo
Jeun -
nervoase se datoresc n general surmenajului, emo-
tii lor puternice repetate etc.
Printr-o aceste pot li Un ceai
calmant va contribui la crearea uDei de
Plantele medicinale ca odoleanul aduc o echi-
lihrare cnlmare a sistemului nervos. Fructele de com
celorlalte plante, reglnd inimii. Florile
de tei conurile de hamei ntregesc a cel or-
lalte plante, producnd o stare de a ntregului organism.
La nevoie, se bea cte o cu ceai cald.
CEAI SEDATIV
Formula:
Flori do lei - de odolcan -
Capsulc de mac - Cun uri de hamei
Sovi:rv -
Uneori, nervoase sint de insomnii. Contra
acestor insomnii se recomandA ceaiul sedativ, care prin-
cipiilor active din de florile de
tei cODurile de hamei nervoase, iar prin
capsulele de mac, care au o aduce un somn

Ulei urile volatile din florile de tei, sovrv
ceaiului antiseptice, excitabilitatea centriloT ner-
favoriznd somnului.
Se ca ceaiul sA S6 bea seara la culcare.
135
ale
CEAI ANTIREUMATIC
Formula: ____ --,
Fl'unze de frasin - Frunze de mcslt:a-
- Flori de soc - Fructe de ienu-
- Teci de fnsole - de sai
cie - Coada-calului
Reumatismul este o boalil care Incbeieturile uneori
corpulUl, mamfestindu-se prin dureri mari. Consultarea
medlCulm absoh;l pentru a stabili cauzele care pro-
reumatismul tratamentul necesar.
Plantele. ':ledicinale spun ele cuvintul In completarea
tratamentulUJ mdJCat de medic. Prin diureza pe care o produc
frunzele de fructele de coada-calului
de fasole s,c elimine o parte din to-xinele ce foea-
rele reumat!smuIUl. Florile df' prin efectul lor sudorific com-
8 corpului. Coaja de salcie:
pe Iebra Bre o

Se a se bea trei ceai uri calde pe zi.
ale aparatului endocrino-vegetativ
CEAI DIETETIC
Pormula:
Frunze de afin - Frunze de dud
Frunze de nuc - Teci dt: fasole
- PApAdie
Diabetul zabarat este o care se fie unei
inde!ungate cu hidrocarbonate (dulciuri,
fIe f!e boh grave sau unor digestive com-
pletate cu o Cu o permeabilitate
pentru zahAr.
136
f
1
j
Ceaiul dietetic tratamentul regimul indicat de
medic. Prin cura cu acest ceai , se o ameliorare a
schimburilor nutritive, din urinA revenirea
ta normal a pancreasului.
Frunzele de afin, dud, nuc tecile de fasole ce n compo-
acestui ceai fac zahArul din snge, influentind favorabil
d iabetul zaharat. Menta bilei, care con-
tIiLuie la acti varea digestiei reglarea schimburilor nutritive.
Se beau ceaiuri pe zi, indulcite cu
ale aparatului uro-genital
CEAI DIURETIC
r----- Formulele .' ____ _
1. Flori de - Fruuze de rof"!!
- Frunze de - Ma
lase de porumb - de 09\./.1
iepmelui - Rizomi fIe pir - Semin\f'
de - Coadacalulni
2. - de - Mi
tase de porumb - Coada-calului

Rinicbiul are rolul de a singele de toate resturile nefo
l ositoare sau toxice organismului. Eliminarea lor se face prin
rinichilor duce la alterarea fUllctiunilor ntregului
orgaDIsm.
Ceaiul diuretic, prin sa, vine completeze trata-
mentul medical. Astfel, frunzele de unui principiu
activ, arbutina, au o oprind dezvoltarea micro-
biJor care dau fenomene de Frunzele de coada-
calului. prin uleiul volatil saponine, epiteliul renal,
cantitatea de In 24 de ore.
Rizomu] de pir este un bun diuretic, zaharurilor,
rilor de potasiu saponinei. Celelalte plante, ca de po-
rumb, florile de de
a ceaiului.
Formula 2 preia o parte din plantele primei formule le
cu iarba de la care mai noi au
demonstrat o net de
137
diureza, iar prin 68 n azulen,
ceaiului puternic antlseptlce.
Cu aceste ceaiuri se face o mai alternnd
amLele formule. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
ale biliare
CEAI HEPATIC
Formula:
de - Flori de
celului - Frunze de - Fructe
de - de porumb - 11;1-
de - _
- -
Pl'iutre pC care le are ficatul este aceea de a
nlesni eliminarea fierei astfel digestia
(mistuirea) Inflamarea vezicei biliare la o
serie de n organism, printre care formarea de cal-
culi (pietre) care duc 1. boala In acest caz,
ficatul se devine dureros.
In boli de ficat, pe regimul tratamentul indicat de
medic, se se hea ceai hepatic. Ceaiul acesta are
proprietatea de a secretia bilei. volumul
ficatului, de a calma durerile etc. ule ..
iului volatil, ca bactericid antiinHamator, iar prin-
cipiul amar din secretia vezi cei biliare
a sucurilor gastrice. In timp, spasmele care
durerea. are
Fructele de de porumb, pe acti-
varea bilei, diureza, eliminind toxi nele formate
la nivelul licatului.
celol'lalte plante, favoriznd eliminarea biliare. Coaja de
volbura stomacului ai
intestinelor, provocnd o care duce la diminuarea
volumului ficatului , prin excitarea bilei. Menta rostopasca, prin
lor antiseptice antispasmodice, reduc inflamaliile
colici le bepatice.
Se beau ceaiuri calde pe zi, dintre care unul dimi-
pe stomacul gol.
138
f
I
J
I
1
I

ale pielii
CEAI DEPURATIV
Formula :
FloTi de soc - Cicoare - -

In pielii, manifestate prin de furun-
culc sau eczeme, se ceaiul depurativ: care are rolul
de a produce O activare a circulatiei sngelui.
Plantele ce fn acestui ceai au proprietatea
de a elimina toxinele din corp, form.te la nivelul ficatului rini-
chilor. Ci coarea pAp;irlia secret,ia bilci. contrillUind astfel
la normalizarea digestiei. prin compozitia lor chi-
au o Florile de soc
activeazA diureza, ajutind la eliminarea toxinelor
din corp.
a CU acest ceai se persoanelor care
de obezitate.
Se beau ceaiuri pe zi.
AROMATIZANT PENTRU
Formula:
FloTi de !!cilbenele - Flori de
- Floti de - Muguri
pin - Muguri df' plop - Rizomi d,
stinjenel - llllsuiocul-ccrbiJor - Sovin
Plantele care In formula aromatizantului au ca principiu
de uleiul volatil.
Pc UngA afomatizantA, 6ulIina, busuiocul-
cerbil or, sovrvul, stinjeoelul, mugurii de pin plop mai au pro-
aotiseptice bactericide, diminuind flora ce
unele pUMJlentc. Florile de au cica-
Mugurii de plop cei de pin, prin
ce le se folosesc ca antiseptic, astringent n hemoroizi,
dureroase, dilerite boli ale pielii.
cu acest aromatizant, pe de a crea
lui o stare de prin Bctivarea sngelui, pOL com-
bate vindeca aDumite ale pielii.
SIROP DE
Fructele de materie care la baza
vitamina C, sau provitamina A, vita-
ruma P, za baruri, aczii citric matic.
Prin aceste chimice, siropul de contri buie la
reglaI'ca proceselor vitale n organismul omului. Astfel, prin vita-
mina C la consolidarea Intre celule, evitnd produ-
sistemul OS09 prin fixarea calciul ui
dm organismului n hol.ile
Tn stare de nviorare, n anemii
cantitatea de globule aj uta la forma rea la copii
10. evitarea cariil or dentare. Cu toate fructele de
f0a.rte de A, n cadrul complexului
vllaUlmlC dm SJrop, ea rolul de a echilibra
ol'gauicc. Vi tamina P contribuie la nor-
male a vaselor de singe. Ea este un activant al vitaminei C,
normale n sngelui.
. Intregul de vitamine, precum
al fructel or fac ca slTopul de nu fi e numai o
la gust, ci un bun tonic J'econ-
al organismului . recente au preparatele.
dm 1rurte de slut recomandate n boli de ficat.
Sil'upul se de obicei cu sifon sau
n dif cl' ite preparate ulimentare.
FLOIUTEN
. Plantele medi cinale aroma ti ce, lor chi-
mlce destul ue sint folosite pentru ..
In acest scop, s-au pus la indemina puhlicului formule
de cosmeticA pentru una pentru ten uscat alta pentIll
ten gras cu denumirea de Floriten.

Florilen 1 :
Flori de
Flori de
Fluri de
X
Amidon
Florilen 2 :
FlOl'i de
Flori de
Coada-racului
R"chilan
X
Amidon
Florile de dnlorilil uieilliui volalil ID special azu-
{('nri, au o calmantfi., antiinf1amatoare,
ca celular elibereze o caotitate de care
I'I'ocl\lce o descllsibilizare a organismului: Tr;t acest se
preparatelor de in diferIte ale plCln,
conj unctivite, eczeme, acnee etc. flavonici din florile
de pe ant isept ice, au o aeti une
Florile de pe aroma pe care o dau
p1'odusului, au antiseptice locale calmaote.
Tcnu} uscat cu emolientA. care
contribuie la catifelarea pielii. Pentru acest motiv, n formula pro-
uusului "Floriten 1 U s-au introdus florile de care
mucilagiilor au emoliente.
Pentru tenul gras, seboreic, cu porii se cere folos irea
<le cu "Floriten 2", Pl'in plantele
(' uada-racului bogate n tanin, satisface necesi-
late. Pc acest principiu activ, plantele mai
f1avooici, care produsului cosmetic o

In ambele formule s-a introdus amidon, care tn ameslcc cu
"pa plantele o
Cele preparate cosmetice
o pielii, aduc o tenului ,
t urile, ridurile, contribuind astfel la
INDEX TERAPEUTIC
A.
1. ANTIHELMINTICE (viermi intestinali):
afin, anason, coriandru, dud,
pelin,
2. AMIPROTOZOARE (Trichomonas):
hamei.
3. ANTISEPT/CE DEZINFECTANTE:
cuada-co.lului, coada-racului, (enieul,
isop, pin, plop, roini\A.
81:l1vie, 8ulfinA.
B. sistemului nervos
1. SEDA T/VE GENERALE (calman.e)
hamei, odaiean, plducel,
tei.
C. de echilibrare
1. AN'l'IDIABETICE :
142
afin, anghinare, brusture, dud, fnsole, nuc, snlvic,
2. ANT/GUTOASE :
coada-calului , (fag, frasin, hamei,
Pl'tlH"ulie, pir, porumbar, salcie, soc, troscot,

3. ANTIRRUMATTSMALE:
coada-tacului, coada-calului, frasin, hamei,
mu:;;tar-negru, muguri de
plop, osul-iepurelui, porumb, pir, salcie, troscot,
mare, urzica.
1,. VITAWNIZANTE:

5. OBEZITATE:
mur, osul-iepurelui, porumb, soc,
n. aparatului cardiovascular
1. HIPOTENSIVE :
angluonre, isop, visc.
2. TONIC-CARDIACE:
allghinare, fasole, odolean.
E. aparatului bematopoetic
1. HEMOSTATICE :
coada-rocului, ptitlnginl1, plop, pOL'Umbar,
porumb, salcie, traista-ciobanului,
2. DEPURATIVE :
cicolrre, dud, osul-iepurelui , po-
rumbar,
F. aparatului respirator
1. :
anason, ciubotica-cucul ui, gulUl ,
isop, mac-de-cimp, muguri de plop,
o!lul-iept1relui , pin, pir, pUimlll1\ricJ',
pndbal, soc, sovrv, tei,

2. EMOLIENTE :
in, podbal, tl'iti'i-
tei,
3. EXPECTORANTE :
chimen, coaita-cal ului, feDicul,
mare isop, muguri-de-plop, osul-iepurelui,
pod hal, sovirv,
solf-inA,
1,. TUSIGENE :
ciuholica-cuclllni, fcnicul, gutui,
mare, mac-de-cimp, pin,
po/lbal, porumbar, sovrv,
tci, vise.
5. ANTlASTMATTCE:
fenicul, ISOP, odolean, plitlagini1,
podbul, sovir", vsc.
6. SUDOJ1JFICE :
brusture, isop.
7. ANTISUDORIFlCE :
nuc, salvic, slejar.
143
,
G. Medicalia aparatului digestiv
144
1. EXCITANTE AMARE (aperi ti ve)
anghinare, hamei, isop,.
pelin, schinel, tint<lul'ii,
2. ANTIULCEHOASE :
coada-cll lului , lemn-dulce,
tiituncaslt
3. ANTIACIOE (hiperaciditatc) :
coada-calului, salcm, zmeur.
4. ANTIEMETICE (fUlli vomit ivc) :
odolcan, pelin,
:). ABSORBANTE (carminative) :
ufin, unason, chimen, coriandru, renicuI ,
ra.n, sai vie.
6. ANTlHEMOIWJDALE :
afiu, anghinare, salcie ..
stejar, ....
7. COLAGOGE secrctia :
anghinare, bruslure, cicoare,
hamei ,
pir, porumb, snlvie,
schinel, tei,

8. LAXATIVPURGATiVE :
cicoare, in, pOl"Umbar , soc, volburll .
9. ANTISPASTiCE INTESTINALE (colici) :
anason, chimcn, coada-racului, (enicul,
odolean,
10. DEZINFECTANTE INTESTINALE (coli te)
anghinare, in, mur,

11. ANTIDIAREICE :
afin, de frag, gutui,
mur, DUC. porumbar, ..
stejar, traista-ciobanului, trandafir;
troscot, zmeul'.
12. STOMAHTCE :
anason, cicoare, coriandru,
lenicul, hamei, isop,
mur, oblLgeaoA, pelin,.
porumbar, salcm, schioel, sovirv,


13. INFLAMA BUCOF ARlNG lENE:
Il) abcese den tare :
naibii, sah-ie, suUinli, tiitll-
;
b) giogivite :
coada-racuIui, mur, nuc, salcje, suHio1'\, snl vie,
tnmda{ir j
e} amigdalite :
mur, saJvie, tei.
14. GALACTOGOGE (excitarea lactate)
anason, chimen, (enicul, soc.
H. Medicalia aparatului uro-genital
1. DlUfiETICE :
afin, albl'istrele, anason, anghinare, brusture, chimen,
coada-calului, dud, fasole, (rog, frasin ,.
hamei, lemn-dulce,
ghiran, muguri de plop, osul.iepure!ui.
pin, pir, porumbar, porumb,
scai -vinA.t, soc, tei, traista-ciobanului,

2. ANTILEUCOREICE :
coada-racului, nuc, stejar,

3. LITIAZA RENALA:
coada.racului. in, o<:u l.iepurelui,
porumb,
4. DEZINFECTANTE URINARE:
fasole, iu, osul-iepurelui , muguri rle
pir, porumb, soc,
5. :
coada-racului , per
rumbar , saI vie, traisltl.-ciobsnulni,
1, Medicalia
1. ACNEE :
brusture, cicoarc, fasole,
2. ARSURI:
glUbenele, in, plop, scbinel, ImnA.ton
re
;

3. CICATRIZANTE :
coada-rncului, isop,
ginA, piu, unlhli . plop, rAchitan,
salcie, troscot,
14 ;;
4. ECZEME:
fasole, gMbcoele, nuc,

5. FURUNCULOZE :
brusture,. ciconre, coada-calului, in, naibii,
soc, volburli
6. ULCERATII :
ciuboti.ca-cucului, coada-calului,
nuc, naIbii, salvic)
scllioel,

7. TONICE CAPILARE :
bl'usture,
8. DEGERATURI :
giUbenele, schinel, stejar.
J.
1. DEZINFECTANTE OCULARE :
feoicul, nalhii, DUC, tei,
trandafir. '
INDEX
alfabetic cu denumirile populare ale plantelor medicinale
Pag. Pag..:;:
Afin 15
iH"
Agud 37
23
Alumiior

.16,111
Chimen 25
Albei 83
Chimen-dulce 39
Aiunele 33
82
Amurii 62
Chir
Annperi 49
111
Anghinare 18
Ci collrc 26
Anglicel 29
. 27
Anason 17
27
A IHuwo-dulce 39
27
39
Cione 10[1
. 49
Cioringlav 54
Arnica . 20
Circ, 29
Asuclul-calului .76, 95
111
Cirici 37
Burba-sasului 31 Ci Il bot ica-cnculu i 29'
llurba-ursului 31 Ciuin-alb . 97
116 Ciuin 96
31 Coada.-boului 56
100
Couda-calului 31
}Jrustur 21
Coadn-Ieului . 105
Buru ii 109
CoaJ3lupului 5&
ll usu iocul-stupului 90
Coada-mielului 56
Cucadir 57
Coadu-minzului 31
Calce-mare 92
Culm 73
Coada-racului .32,113
. 20 33
Cnrul-zinelor 20 Coada-vacii 5&
CUI 70 60
70 Codiie 31
. 111 Colilceii-babei 70
90 Col C'u ndru
31,
Cl'tIitlicii 42
Coriandru
3"
. 22 16
22 56
147
Pag.

Pag. Pa ..
Cotobrcl 87 larbii -de-negi 92
77 78
CrAsei 35 102
90 89
105 lar ba- Iui-Tatin lOG
65 78
23 G't
MaturlCC 16 Pilrul-porcul ui 31
Crucco-voiniculu i 92 106 60
1IJ9
. 35
105
61
79
32

-(ucu ru? 89
l\l ic,unelc 111

3;)
23 47 Alterl!a-ursului 84 PelIn 81
20 lnrhn-pisi cii 74 Mintii. 52 PicIOrul caprei I I I
84 lurha-rinduuelii 92 no
Dirmotin 76 Iarhn-roilor 90 f\lijlJ t lUD
Pin 132,
.. ljlj
Ienupll.r
f\lolotru-galbcn . 102
Pir S3
lor,
49
MulUl'ii 39
7f)
Dosi 100 ln
50 Moruoi1 6:> 81.
Dud 37
Inturfi 1t4
AJur 62
92
44 Ipcfirige
95
()2
Plop 8.'>
Fasole . 38
Ips<Jri t.:'"l 97 37
Pod hal 86
FenicuJ 30
ISllp
52 65 Podhal-Je-wulll t.: 20
114 52
MU1;ichi-cret 63 103
42 J(>bJ!hi ll-de-muu tc 63
63
Porumb
A!)
Fi ncen 39 .11I' 82 63
Porumbar
""
Fi nior 49
49
' I
Floare-de-friguri 114
68
II
Flonrf>-dc-si'lpun 95
Jneapiirt. 49
68
;j.'
Floarea-c;'ll ugilrul ui 95
Lacriroile-Elenei 47 Puuga-p,'pii In!.
Floarea-grului 16
27 NaIba 70 i ImJ
Floarea-paiului 16
21 70 10!l
Floarea-stu pi lor 90
Lemn-ciinesc 35 70
un
Florile-zlnclor 90 Lemu-dulce
70

54 S!t
Flori-albe 95 Lemlliie 90
Nall.m-U1:1!untJ. 70
Rii gil lie 83 ....
Nulutt-mare 70
Frng 40
ul- mun telui 113
70

. 37
55 7u
Rfl(:hita-rnuunici i 111
41
Limha-oii 79 70 9()
.. . 114
Lipan 21 L\cgelarll:"t 92 !lO
\l 3 Lu ciu 82
Nuc: 72

G.-)
1j2
56
41
Gherghin 77
Lu 44
73
92
Ochincea 44
44 lu i 44
OchIUl-boului 47
Rug 57
Chioc 16 Rug-de-munte .62,122-
97
Mac-de-cimp 57
Ochi-galbeni 42
Ruj 57
111 Muc-iepuresc 57
95
7()
78 57 Odolean 74
li.!
e utui 46
Mac-sAlbatic 57 Owuu 47
Hamei
57
Salcm 94
46 Osul-iepurelui 7G
Salcie 93
Hanus . 39
57
112 59
77 Salvie . 94
lagod 37 MhlagA 70
111 76
49 Mama-ploii 79
78
l arbli.-de-cosi tor 31 . 87
57 95
148

Pag.


95 Tei-pAduret
108
.
27 Tei-pucio9
JOS
Scai-vinAt
97

108
Schind111 .
'firn
87
27
112
Schincl
98
Timian
27
Scintcutii-de-irig'uri'
114

27
'Scrintioare . . .
32

111 INDEX
Scorombar
87 Trandafir

110
alfabetic cu denumirile ale plantelor 39
TrlHldafir-ncgru
70

25

57
medicinale
Smirdar
60
Trandafir-dc-
110
Pag, .'
Soc.
99
Traadll fi r-de-du
110
.
105
Trandafir-de-Iunii. .
110 Achilea millefolium 33 Frugarja vcsca , 40
Surcnji
37
Trestie-mirosi toare
73
Acorus calamus 73 Fraxilllls cxcelsior 41

33

111 Agrimonia eupatoria . 113 Gentiana asclepiadca 44
Sovrv
100
Trifoi-mare , ,
102
Agropyrum 83 Gcntiana lutea 44

73
repens
-Speri
Traista-ciobanului
109 Althaea officinalis 70 Gentiana punctata 44
73

73
Troscot
112
Althaea rosea 70 Gaum urbanum 2:\

73
.
112 Arctium lappa . 21 Glycyrrhhn glabr:l
5"
Speri ba Il ti tArea ili
73
.
112
Arnica montana 20 Gypsophila pa nicu lata
9"
Spin
87
Turicioa.ril
113

97
Artemisia absinthium 81 Hippophae rhamnoides , 22

112

113
Bctula verrucosa . 61 Humulus lupulus
"fi TUl'tel
49
Stejar
101 Tintaurl
Brassica nigra 68 Hypericum perforatum
SudoAre ' .
84

114
Calendula officinalis 42 l-lyssopus oHicinalis

76
29
Capsella bursa pastoris 109 Inula heleJlium 1,7

29
Sudoarea-capului 76

earum carvi 25 Juglans regia 72
!:)u fulf ,
102 116
Centaurea cyanus 16 Juniperus communis 49-
Surulg .
' ,
102 Uhi8ll ,
117
Centaurium umbellatum 114 Lamium album 119-

Sugelalb
119


102
119
Cerasus avium . 29 Lavandula Ilngustifolia 55


102
.
119
Cerasus vulgaris 29 Lcotlurus cardiaca 10S.
". Valcriaull.
74
.5lln;\ LOarC
103
16
Cetraria islandica 63 Linum usitatissimum 50
, '!.
I
44 Chelidonium majus 92 Lythrum salicaria 9()
,
.
105

29
Cichorium intybus 26 Majoraq,a hortensis 59
;.;-&;. . . '"
Ttlllliion l'A .' _, '" 4 111
nse
120
Guicus bcnedetus . 98 Malva glabra 7<P

109
121 Convolvulu9 arvensis 121 MoJva neglcct8 70

106 Vurooic
116
Coriandrum sativum 34 Malva silvestris 7<P

Tei
108

90
Crataegus 77 Marrubium vulgare 116.
:
'rei-alb
108
Zetin
82
monogyna
,
Tei-argintiu
108

16
Crnlnegui oxyacaotha 77 Mutricaria chamomilla 65
..
Tci cu frunza marc 108 Zmenr .
Cyoara 8colymus . 18 Melilotus officinalis 102
' "", 122
"
(:ydonia oblonga . 46 Mclissa officinalis 90
E'Iujsctum arvense 31 Mentba piperita 52.
1 I plnnum 97 Mol'Us alba . 31
1" I I il ulum vulgare 39 :Morus nigra 31
.-
151
Pag.
Onouis spinosa
76
Origanum vulgare 100
Papaver rhoeils
57
Phaseolns vulgari!! 38
Pimpinella anisum
17
Pinus montana
82
Pinua silvestns
82
Plantago lnnceolata 79
Plaotago major
79
Phmtago media
79
Polygollum aviculare 112
Populus nigra 85
Pntf"ulilla aoserina
32
Prim1l1a e1atior 29
Primula oUicinalis
29
Prullus spinos a
87
l'ulmonaria officinalis 8r.
Quercua robur .
101
Qucrcu8 petraea
101
Quercull sessiliflora
101
Rhamnus franguln
35
Robinia pseudacacia .
94
Rosu canina
57
Rosa centifolia .
110
Rosa dalDlIscena
110
Rubu!! frut1cosull
62
Rubus idaeus
Salix alba
Salix fragilis
Salix purpurca .
Salvia officioalis
Sambucus nigra
Saponaria oHieinalis .
Sinapis alba
Symphytum officillale
Tarnxacum officinale
Thymus scrpyllum
Thymus vulgaris
'l'ilia cordnta
Tilia platypbyllos
TiJia tomento-sa
Tus5ilago brfara
Urtiea dioica
Vaccinium myrtillus.
Vaccinium vitis idaea
Valeriaoa ()[ficinalis .
Verbascum phlomoides
Verbascum thapsiforme
Viola arvellsi!l
Viola tricolor
Viscum album
Zea may.

122
93
93
93
94
99
95
68
106
78
27
27
108
108
108
86
117
15
60
74
56
56
111
111
120
89
BIBLIOGRAFIE
AL.BULESCU D., bAZAR M. - Identificarea ,i dozarea olontoioei tn pIaOla
Pulmonaria officinalis L. Farmatia 8) 1964.
ALBULESCU D., MIHELE D., FORSTNIlR S. - Contributii Ia studiul
farmacogoostic 01 unor specii indigene de Pulmonaria. Fut-
macia 2, 1969.
ALBUL ESeU D., MIRELE D. - Contributii Ia studiul farmacogoostic al pro-
duselor Herba Anserinal Herba Agrimonial. Formacia 9, 19C9.
ADAM 1.., HICKEL 1. - Date privind utilizarea frunzelor de Primula
CD drog indigen bogat fn vitamna C. Revista medic31A,
tom. III, 3, 1957.
BELCOT EM. - Formularul preparatelor gatanice. 1946.
BENIGN! R., CAPRA C., CATTORlNI P. E. - medicinali, chimica,
farmacologica e terapia. Milano, 1964.
BRAUNEH R., HEHMAN GH., GHEORGHIU A., MACEDONESCU
M1CHELL 1. {armacologice
nlcaloizilor din Chelidonium majus L. un
papaverinei. Farmaeia 3, 1955.
BRUNEA E. - Despre fitoncide. Farmacia 4, 1956.
clinice asuprd
succedaneu al
CIONGA B., SOMMER r.. - la plantei iuula
beleoium L. Farmacia 2, 1960.
COICIU EV., RACZ G. - Plantele medicinale ,i aromatice, 1962.
CONSTANTINESCU D. GR., CONSTANTINllSCU C. - Fo,mul.r fitoterapeuti
1958.
CONSTANTINESCU D. GR., BOJOR O. - Plante medicinale. Ed. medicall,
1969.
CONSTANTINESCU D. GR., nATON F., APRIlOTESE/ C. - Contributii
la studiul analitic al cinarolullli. Parmacia 6, 1961.
CONSTANTINESCU D. CR., SOMMER 1.. - Cercetarea valol'ifi.curea
plantelor medicinale. Farmacia 2, 1964.
CONSTANTINESCU R, C1UWI 1., STANllSCU M. - Studiul la,macogno't.
al plantei Symphytum officinale. Farmacia 7, 1959.
CONSTANTINESCU R, ALBUI.llSCU D., FORSTNllR S. - Contributii 1.
studiul chimic al plantei Pulmonaria millissima Kern. Far
macia 12, 1961.
153
CONSTAN1'INESCU E., NEDELESCU P., CIUI"EI 1., STANESCU M. -
la actiunea alnntoiuei din Symphylum oHicinale L.
asupra tUDlorilor de (Walker Cuerin) la
Farmacia 5, 1961.
CONSJ',IN1'/NESCU E., CRISTEfl E., FOllS'fNEIl S. - Contribulii la studiul
farmacognostic al plantei Onosis hircioa Jacq. Farmacia 10, 1963.
COSMOVICI L. - Ingrijirea ten ului. 1965.
DRAGOMIR N. , ROCS1N M. , HOPIRTEANU M. - Studiul extracluJui de
herba Thymi, Farmacia 5, 195G.
PAZEKAS B. , RACZ G. - Actiunea unor produse vegetale asupra pro-
to:r:oarului Trichomouas vaginalis. Farmocia 2, 1965.
PESZT CIi. , RACZ-KOTILLA E., RACZ G. -
a produselor vegetaJe - Stigmata Maydill, Stipites Cerasorum
Semeu CitruJli. de farmacie, 19ti3.
FESZT GH., ILDlKO B. - Da'e cu ["ivi .. la electul antigonadolropic al
extractelor de frunze de (Vaccinium vi lis idaea L. la
masculul de Rana aesculenta) . de farmacie
1963. '
FESZr GH., RACZ-KOTlLLA E., PALFFY B., SCHMIDT-MOHAN C. ,
FORIKA M. - Contributii la studiul actiunii seyei de
asupra urinare. Farmacia 1, 1967.
FUZI 1., PE'rER M., MARTON A., KlSGYOItGY Z. - Acpunca anti
microbianli a extractelor din diferite specii de
de farmacie, 1963.
GAMMERMAN A. F. - Manual de farmacognozie. Moscova, 1948.
GOBIEK K., KON /ECZNY Z.
szawa, 1960.
Recept:\riusz ziclarski, Herbapol, \Var-
GOINA T., HADU A., PETCU P. - a.upra unor plante medi-
cinale indigene cu (Berberis vulgaris L.,
Mentha piperita L. Gentianu asclepiadea L.)
de farmacie, 1963.
GOlN,1 r., CONSTANTINESCU E., CIULEI I., RACZ G., GRIGORESCU
E., PETCU P. - Farmacognozia. Ed. didacticl
1967.
GREGORI0 G., - Alcune droghe vegetuli interIerenti ilul metabolismo
deU'scido urico. Rivista italiana, 4, 1961.
GRIGORESCU E. - n ucid ascorbic ai fructelor de cAtin'
(IIippophae rhamuoidcs L.) din It.P.R. Farmacia i, 1961.
GRIGORESCU E., V., CRISTEA S. - Contributii 1. .Iudiul Iar-
macognostic al produselor flores et fructua Crataegi. Far-
maCia 8, 1962.
GRIGORESCU E. - la studiul farmacognostic fitochimic
al speciei Hipllophae rhamnoides L. Autoreferal,
1963.
HERAUD A. - Nouvcau dictionnaire des plantoa medicinale!. Paris, 1927.
154
..... Contri.butii la
HERMAN GH., GHEOllGHlU A. , roNESCU-MATIU 6/," L. Farmacia 4,
studiul plantei Hypericum perfo
tl
9, 19111.
HOPPE A. HEINZ - Drogenkuode. Hamburg, 1958.
IACOVLEV 1. 1. - albA Moscova, la valorificarea
C V O H SSU R C
'bl,rl.lm urhnnum ca
IONESCU . N., ARC VIeI., ZI . - ootrl tom
norei indigene - Preparate galenice din ( ,
succedll nee ale preparatelor de Rataoha. Eli
Il., G, 1950. r E., DEAC R.
IONESCU M., llACZ G., KELEMEN M., RACZ.KOT1Ifs, May
o extractuiui apos,
dis la ciini cu rinichi transplanto\i. Farmati
l l
Far
fU RACEC AL. - Studiu privind valorificarea pulher
ii
macin 5, 1959. 1 experimental. al
KELEMEN A., VOPKORI J., PESZT GH. _ Control"la !<ar
unor ceaiuri colagoge lntrebuio\ate tn med
i
macia 8, 1963. MARINESCU M.
IWLLO C., CONSTANTINESCU M. , ItETEZEANU M" ,i"arc de Jolpa.
- Specii de convolvulacee indigene inli
Farmacia 1, 1953. fiir den
LUCKNER M., BESSLER O,) SCHRODER P. _ ,\1::11 Isiandicus. Die
Drop,'fl11teil des DAB 7. 9 Mitteilung: Li.:}1
Pha.rmazie 4, 1965. (lif.:Wiige fiir den
LUCKNER M., BESSLER O., SCHRODER P. _ V';'" Quenu.. Dio
Drogeoteil des DAB "7. 3. Mitteiluog: O'
Pharmarie 2, 1965. 1'), Natura, sene
LUPE Z, 1. - Cltina albii rhamnoides
biologie 1, 1964. 1
1
2.1.
LYON G., L.OISSEANU P. - Formulaire therapel1tique, j f drog a seznam
MACEK B. , PULCHAIlT M. - Obcrny prebled ro.tlinD!
leciv. Prahn, 1956. lg. HIJB.
MADAUS GII. _ Lehrbuch der Biologischen Heilmittel . J) fi" HINTS M.)
MAIWS T., RACZ G., SERES.STUHM "., BALlNi
POENAnU E, Efectele extractului de 9ulIioA a, .
asupra ficatului de ,obolao. FarP'
MASLOV M. S. - Boli de copii. 1950. Ibe tronquillizing
MENON M. p" DANDfYE P. C. _ The mecanism o' J. Pbanll, 19) 3!
netioD of asarone Irom Acorus caJamu9 1.'1
Anglia 1967. ,do lior. 32 111)
MERZAGORANOSOTTI N. La Salvia ollir.inali.. G/
1966, Italia. jihydrophenoos de
l' Attiohanl (Cvnal'a
NICHIFORESCU E. , CUCU V. - Sur 1. do,age des oJ .' 23 lU65 6
type Rcide cafiqne dane les feumes 'i "
seolymus b.). Anuales pharmaoootiqulJs franci
155
NICHIFORESCU E., WINTER D., SAUVARD S'o STA.\'ESCU C.
asupra unui cxtract hidcoHlcoobc tiin lrun-
zele de Cynara scolymus. Farmacia 2
1

NICULESCU GH., GUTA tI., DINUO.4NCEA C., ANISIE P. - Aetiuue.
pl antclor Cichorium intybus Artemisia absinthium asupra
secreliei biliare. l'armacia 3, 1954.
NICULESCU GH., CRISTEA E., AVRAM 1. - CerceHiri prcl.iminare asupra
diuretice a plantei Ononi8 hircina Jacq. Scsi une3
I.M.F. 1961.
NICULESCU GH., GUTA AL., WEINBERG D. - Colite r.etocolite.
Monografie, 1956.
ONOFREJ T. PASTIA AL., LEIBOVICI M., CURPEN E. Contributi i
la studiul activitiltii mitoclazi ce a extractulu i de r.hp,liclonium
nllljU8 L. de farmacie, WG3.
D., STANESCU V. Prepararea medicamentelor ia
1960.
PANTU Z.
PAPP C.
- Plantele cunoscute de poporul roro!ln. 1929.
Contri hutii la studiul botaaico-farmncognostic II I rizomilor
de Geum urbanum L. Farmacia 3, 1953.
I1APP C. - Contribulii la studiul difereo ticr ii fru ctelor de
Crataegus monogyna Jacq. Crataegus ox.yucantha L. Far-
macia 1, 1958.
PARIS M. R., AlOYSE H. - Abrege de matiere medicale. Paris, 1%1.
PATEGA C. - infuziei de Fructus Plilt5eoli s. sem. ,i de Folium
Juglandis asu pra glicemici. Lucrare de Fac. far-
macie, 19GfJ.
PLANCHON L., BRETI N P., MANCEAU P. - p,eci. d. matiere medi.
cuIe. Paris, 1946.
POMILVI L. - Il mcliloto od crba vetturina. Hivisl8 italiana, 1, 1966.
POPESCU i\-fARJUS. - Gulenoterapia. 1943.
RACZ G., FUZI 1., K1SGYDRGY Z. , G. - Contrihutii 111
in arbutn din produsul inJigcn Folium Vit:3
idaeae.Farmacia 8, 1961.
RACZ G. - Herba Leonuri i n terapeutica w{ldGrnl1. Farmacia 5, 1959.
RACZ G., AUGUSTIN G., RACZ-l(OTILLA E. - Vlllorilil!<:l.l'ca speciilor
de Centaurea ca p1t:lOte medicinale cu in
pr in cipii amat'e. botanicc, 1963.
RACZ-[{OTILLA E., RACZ G. - Herba MiIlefolii fn terapeutica
F al'mucia 9: 1960.
RACZ-[(OTILLA E., RACZ G. la studiul farm..lcobotrtUic
ul speciei Achillea millefolium L. bOt1.IDice,
1963.
RiCZ G. - asupra plantclor 'In medicina
popularA. Farmacia 2, 1960.
l56
RiCZ G'
J
MONY AM., SA M. - Actiunea a extractului de
frunze de Cynara scolymus. Farmacia 8, 1967.
HACZ-KOTILLA E., RACZ G" ASZTALOS A. - Factori care
actiunea ti drogului Stigmata Maydis. Farmacia 2, 1nG7.
RACZ-KOTfLLA E., rAZAKAS B. - Actiunea Il unor remE'dii
vegetole, utilizate in medicina Formacia 8, 1969.
/lACZ G., SPIELMANN 1., LAZAR SZ. C., OHBAN 1. Remedii
utilizate in medicina populari'l romneascii n
biliare. Revista 2, 1969.
nOVESn P. - Fitocomplessi ortodermici funzionnli. Rivi sta itali ana 9, 1966.
SASS E. ,. - Fitoterapia. Moscova 1952.
SCHMIDT W. - Zur Pharmacologie der BittermitteL Planta medica 1966.
SCVORTOV V. J. - de farmacogoozie. 1951.
SOMJ\1ER L., TIMAR M., SAUV AnD S. - Studiu referi tor la
diureticli a ulei ului volatil extras din Herba Equiseti mino ..
ris. Farmacia 12, 1961.
SOMMER L., MINTZER L., G. - Actiunea antimicrobianl Il
uleiul ui extras din Herbn Equiseti rnmorts. Farmacia 9, 1962.
SOMMEH L., 1\1., POPESCU S., C. - A'li""
chamazulenei din pelin in afec\iunile de infLJIlllltoar8
ale in postoperatorii Fa tllluci.
8, 1965.
SOMMER L., M./JULESCU D., CONSTANTINESCU C., AGOPIAN A -
Contributii la valorificarea a de naibii-mare
(Radix Althaeae). Farmacia 2, 1966.
SOMMEH. L., MII-lELE D. - Cumarinele naturale, structura
dire, valoare Fa.rmacia 2, 1969.
SUCIU GH. - asupra florilor de Tilia tomentosn J\"I oench. Far-
macin 6, 1968.
SOKOLOVA B. E. Vliianie ekstrakta podorojnika na holesterinovli
aterosklerot i nekotoriie storoni ege farmakologhiceskogo deistviia
Rastit. resur. voi. 4, Dt. 3, 1968.
TErrEI. A. B. - Curs de farmacologie farmllcodinamie. LM.F.
rEUEl. A. B., CONSTANTINESCU M. - Valoarea a prepa-
ratelor de CODvolvulus arvensis L., stabilit n raport cu Jalapa.
l'llrmacia 3, 1956.
\.,.,, t u \ r.. C., TIC$A I., POP S., CSUTAK W. experimentale
,i alini oo asupra cordio-vasculare a plantei indigene
1 ... lIIlIIrli ll villo811 s. prezentate la
ti.. ' lHUlHrio, 1958.
I'"I.A 1 \ ','11 II
Pinnte medicinali e velenose. Italia, 1965.
I'rucl ... '.rlll.oou1l1U M.S., 1970.
P.,. ...... tu.'nl. Erl. VlII, Bucure,ti, 1965.
l57
SUMAR
Scurt istoric . .
"Secretul" plantelor medicinale
Cum se folosesc plantele medicoale
Cum plantele drogurile un nume propriu
PRiNCIPALELIl P!.ANTE MEDICINALE
Pag.
AfinuI . 15 Hameiul
16 Iarha-mare
Anasonul . 17
Anghi uurea 18 Inul
Arnica . 20 Isopul .
BrusLurul . 21 Izma-bunli
. 22 Lemnul-dulce
Ceren\clul 23 Levilntica
Chimenul . 25
Cicoarea 26 Mucul-de-cimp
27
29
Ciuboticn-cucului 29
CoaJa-calului 31 .
Coadu-raculu i 32 Murul .
33
Coriandrul 34
35
Dudul . 37
Fasolea 38 Naiba
Feniculul 39 Nucul
Fragul . 40 Obligeana
Frasinul 41 OdolcanuI
42 Osul-iepurelui
Ghlllturn . 44
Gutuiul
46
158
7
10
Pag.
46
47
49
50
52
52
5.
5,
56
57
57
59
60
61
62
1
63
6;)
68
68
70
72
73
74
76
77
78
,

l' 79 Sovirvul
1', linlll 81 Sll'jarul
PirlUl 82 Sulfina
Plflll 83
I'lnnrfll/l.ri ca 84
Plllpul. Ril
I'udhnlul 86 Tei1l1
"'I!'Ilmbaru! 87 Traistu-cioban ului
Purumbu! 89 Trnndufiru!
"I'u'hilnnul 90
Huillitn 90 Troscotul .
92
SIIkin 93
S"h'lmul 94
S" lviu 94 Urzica.
Ipci'irigea 95
97 Viscul
Sch inclul 98 Volbura
Socul 99 Zmeurul
CEAIUI\I ALTE PREPARATIl DIN PL'iliTE MEDICINALE
Af"ctiuni ale organelor respiratorii
C('ni
Ceni poetorul .
Ceni sudoriric .
eru pentru
Tigllri untiastmatice
Ceai Rutin'ltmutic .
Afcc,i uni ale aparatului digestiv
Crni ant icolitic
('(,tii gasll'ic
contra colicilor
{;coi conlra colicilor pentru copii
Ccai antidiarcic
COlii lux6ltiv
Pulbore .
Ceai lnxativ an,ibcmoroidal
Ceai tonic aperitiv
Pag.
100
101
102
103
10;.
106
lOR
IOD
110
111
112
113
il!'
116
117
119
120
121
122
125
125
126
126
127
127
128
129
120
129
130
131
131
132
132
133
133
159
ale aparatului circulator
Ceai impotri va cardiftCCl
Tablete "Folium Digil(:l. lis purpurcae"
Afectiuni ale sistemului nervos
Ceai calmnnt
Ceai sedutiv
ale
Ceai 8utireuDllltic
ale aparatului endocrino-vegel utiv
Ceai dietetie
ale aparutului urogl!nital
Ceai diuretic
ale c1l.ilor hiliaro
Ceai hcpatic
ale pielii
Ceai depurutiv
AtoIDatizant pentru h1l.i
Sirop de
Floritcn 1 .
Flnnten 2 .
Index terapeutic :..
Index alfnhctic cu denumi rile populare ale plantelor medicinale
Index aHabctic cu denumirile ftiiu ri,fce (latineit; ) il Ie plaotel or medicinale
Bibliografie
lucrare sub comanda nr. 735 la Oficiul Economic
Central .. lI'It rep rlndereo .,Bucur.fUI-Nol - ,
sir. Hrisa'lulul nr. 18 A, sectarul 8. BucUre,!1
Pag.
1311
134
.13.
13"
135
135
136
136
t36
13G
137
137
138
138
139
139
139
1.0
140
110
142
H.7
t5l
153
j
\