Capitolul 2 PRINCIPLE PROCESULUI DE INVATAMANT (PRINCIPIILE DIDACTICE) 2.1. Definirea si caracterizarea generala a principiilor didactice 2.2. Sistemull principiilor didactice Probleme de reflectie si aplicatii Referinte bibliografice OBIECTIVE: Studentii vor fi in masura sa: -defincascd conceptul de principin didactic: ~ enumere principalele principii ale procesului de invatamant; ~ explice in ce consta specificul fiecdrui principiu didactic. 2.1. DEFINIREA $I CARACTERIZAREA GENERALA A PRINCIPITLOR DIDACTICE Pentru analiza principiilor didactice am adoptat urmatoarea definitie fumc- fonala: Principiile sunt norme sau teze generale care imprima un sens functional procesului de invatdmént, asiguréndu-i asifel premisele necesare indepli- niril in conditii de eficienta a obiectivelor yi sarcinilor pe care le urmareste in desfagurarea sa. fn prezent, la nivelul simtului comun, oricine crede c& se poate erija in prstator de educatie si nu de putine ori acesti .falsi” pedagagi o fac sub tutela institutiei scolare, fara a cunoaste A, B, C-ul managementului clasei, al principii- lor didactico-stiintifice ce ghideazi organizarea si desfasurarea atingerii obiec- livelor educationale216 Manual de pedagogie Pentru a climina riscul amatorismului ce poate conduce la serioase disfune- tionalitati in dezvoltarea cognitiva, psihomotrica gi afectiva a subiectului educatici yi la ineficienta actului didactic, expertii in materie de cducatic au stabilit ca defi- nitorii in orientarca actiunilor educative, indiferent de nivelul de scolarizare, urmatoarele principii didactice: *Principiul participarii active gi constiente a clevifor in activitatea de in- vatare. * Principiul unitatit dintre senzortal gi rational, dintre coucret si abstract. * Principiul sistcmatizarii $i continuitayii cunostinyelor. +Principiul legirii teoriei eu practica. *Principiul accesibilitatii/luarii in considerare a particularitatilor de varsta si individuale ale clevilor/studentilor, ¢Principiul temeinicici si durabilitatii performantelor in invatare. Principiile didactice pot fi taxonomizate in functic de implicatiile pe care le au asupra ccforfalte subsisteme ale sistemului de invatamant: curriculum, metodo- logic, planificarea vesurselor, strategii, proicctare didacticd, strategii de admitere, selectic si evatuare Ceea ce este poate mai important e: reformed sistemului de invatamant, regasindu-se in directii de actiune pe termen mediu si lung — planificare strategied ~- fundamentand munca de conceptic a tutu- ror factorilor implicati in proiectarea, desfasurarca si evaluarca acesteia. Ele se alla in strdnsa interdependent, prin accasta justificandu-se caracterul lor s (principiile didactice se constituic intr-un subsistem al sistemului didactic) gi pro- fundele implicatii asupra celorlalte subsisteme ale sistemului de invatamant c faptul ca ele sunt parte integranté 2 2,2. SISTEMUL PRINCIPHLOR DIDACTICE Vom prezenta esenta fiecdrui principiu, incercand si surprindem, pe fingd necesarele argumentatit privind importanta for, cateva interdeterminari (intia- structura sistemului principtilor didactic) si implicatii pe care le au la nivelat sis temului de invatamant (intrasistemului de invatamant), 22 PRINCIPIUL PARTICIPARIL ACTIVE $1 CONSTIENTE A ELEVILOR IN ACTIVITATEA DE INVATARE Invatarea este un act ce reclama, mai presus de orice, participare personalé Chiar daca individualizarca instruirii ramane o utopic stricto sensu — atat din rat: uni economice, cAt si din cayza abaterii de la specificul invatamantwlyi insli- tutionalizat — partial ca poate fi realizati prin intermediul noilor tehnologii edu- cationale. Din aceste noi tchnologii didactice fac parte cresterea gradului de patPrincipiile procesului de invettdmant 217 ticipare/implicare personala ta dezvoltarca structurilor cognitiv-motrice $i practi- co-aplicative. Individualizarea instruirii este greu de realizat - dacd au imposibil — in cadyul instituyior de invatamant ce se recomanda a fi, inainte de toate, organiza- tii sociale, supundndu-se, prin urmare, legilor sociale gi dinamicii acestora Definitoriu pentru folosirea metodelor activ-participalive este caracterul lor stimulativ ~ din punet de vedere fizic si psihic -, ptecum gi posibiitatea altemarii activitatilor individuale gi de grup, in scopul atingerii ,,optimului” motivational gi actional la nivelul elevilor/studentilor care se vad angajati si trebuie sf isi asume noi roturi si responsabilitati in propria formare. Din ,,actori” ce se supun scenariilor imaginate de cadrut didactic, acestia se transforma in coautori la conturarea gi afir~ marea proprici personalititi, Accasté stare de fapt perfectibila si deziderat care labaza oricdrui act de formare si perfectionase institutionalizat echilibreaza selectia strategiilor actionale ce vor fi puse in joc in procesul dinamic al inva nente, aviind drept suport o paleta bine gandita de logisticd didactica Pentru & justifica oportunitatea unci astfel de sustineri, poate ar trebuil sa ne sentram putin atentia asupra catorva dintre principiile moderne in selectia mitjloa- celor de invétcomdnt audio-vizuale: vii perma- — orice comentariu oral trebuic insotit, pe cat posibil, de elemente/mijloace audio-vizuale, avand, ca ultim efect, cresterea retentici $i suscitarea discutiilor; ~repartizarea echilibratd a mijloacelor audio-video gi folosirea lor rationa- li (prezenta mijloacelor de invatémant in activitatea didacticd se justificd atunci cand cle indeplinesc una sau mai multe dintre functiile amintite mai jos): ~ principiul autoinstruirii pe baza mijloacelor audio-video: ~ favorizarea abordarii interdiseiplinare gi transdisciplinare; ~dependenta de obiectivele didactice, caracteristicile resurselor umane (elevi). Functia principal pe care o indeplinese mijloacele de invatamant consta in wuratea Comunicarii, a intelegerii in formarca notiunilor si deprinderilor, inter~ medierea fixdrii si evaluarii celor invatate prin aplicatii practice. Dintre conditiile folosirii eficiente a mijloacelor de invatimant, astfel Incat Sicontribuic efectiv ta justificarea principiulud participarii active yi constiente a devilor in activitatea de tnvdtare, doud par a fi esentiale: ~modul in care sunt integrate in activitatea didactic’; ~ calitatea in sine a acestor: Dintre instrumentele invatémantului militar uzitate in scopul stimulirii par- licipativitatii amintim aplicatiiie TG-TEST-ului elabarat de Colegiul de Mana- stment af Resurselor Apardrii gi Educational, din cadrul Universitatii Nationale de Aplrare, Baza material a procesului de invatamant militar, vizeazd intraducerea mor clemente noi care sa creasca eficienta procesului de predare-invatare (sali de thsi multifunctionale, laboratoare informatice, cdituri computerizate, laboratoare inhi strSine, cehipamente INTERNET), dar, ceea ce este poate cel mai important,