Au r - r l N t.

r A

Go sp o di ri e

De vorb i

cu m o$ Tom a

ir t r I pLA c E s A v o R BE s c c u m o s u -meu,unbi ffi nvoi ni cl atrup9i istel la minte, degi nu prea ne potrivim la pireri. - $i... zi asa,nepoate, dupi voi istia, firoscoqii de acum, boalele nu mai sint de la Dumnezeu... - Dar n-au fost de la Dumnezeu niciodati, moEule,ci totdeauna au venit din nepazi,,din necuriqenie, din fel de fel de niravuri rele cu care ne stricim sinrtatea, ca biutura, tutunul... - Ba parcd. spuneaiodati de nigte lighioi, nu Etiu cum le zice... - E adevdrat, mosule: boalele molipsitoare sint pricinuite de nigte viermusi nezarigicu ochiul omului si cari se iau de la bolnav la cel sinitos; grii, ci ai apucat destuli ciumi gi holeri in qari. - Batile si le bati de spurciciuni, zice mogul zimbind cu sirerenie; dar de unde le-ati mai scos daci nu se vid cu ochii ? - Apoi sevid cu ochian, mosule, caremireste lucrurile... - Aha, ochian de alea care aratepete in soare si muste in luni... - Degeaba rizi, mosule, intii si pui ochii sdvezi ce.aratesi pe urmi si vorbegti. - N-"g pune ochii si-mi plitegti ! Cn ochii mei, cit sint acuma de bitrin, dar nu-i dau pe toare ochianele voasrre ! - Si fii sinitos, mosule, nici nu-i nevoie, ci sint ei destui care seuiti, spre folosul tuturor, rispunz eu cam oqirit. - Bafdre glumi, o drege mogul, cum pogi si vezi, micar cu ochianul, un lucru care nu este? cind nu este nici o lighioaie pe care s-o viz eu cu ochii ci di boala,ce-o si mireasci ochianul ?

Eu rimii pe ginduri, iar mosul ride pe sub mustiqi ci m-a infundat. - Bine, zic eu, mosule..., hai si intrim in casasi-qi arit ceva. Bitrinul se ia dupi mine, pufuind din lulea; intrim amindoi in odaia dinspre miazdzi, unde bate soarele.Trag jos perdelele gi fac umbri, apoi intreb pe mogu: * Y ezi ceva, mogule, in vizduh ? - Nimic, nepoate... - Dar acum ? $i dau la o parte un colq de perdea cit si pitrundl o raztr de soare.Uite-te bine, ii. zic,in raza de soarenu-i nimic ? $i ?n acelagitimp bat cu piciorul in podele...,si se inalqepulberea. Mii gi mii de firigoare, nevizute pini atunci, roiesc in cuprinsul razei de soare migunind ca nigte vietiqi. - Nu viz nimic, zice moqul iar. - Cum, nu vezi asta? $i-i mai scutur o carte. - Apoi, astae colb, amestecat fum din luleauamea. cu - Ce-o fi, ce n-o fi, e vorba ci il mai vezi in altd.parte decit in bitaia razei de soare? - E drept ci nu-l maivdz. - Vrea sd zicd, iati un lucru nevizut de ochi cum este firigorul de praf, dar care cind stribate inrazade soareajunge dintr-o datdsdfievizut. Tot asasi cu viermugii boalelor. - Ce mi tot prostegti tu pe mine, se supiri mogul. Asta e colb gi fum. Dar viermugii e altceva, ci nu-i cunosc si nu i-am vizut niciodati. - Ba e acelaqi lucru, rispund eu. - Mi nepoate,zice mogul, iegindpe ugl: ce-mi spui tu cam igi aducecu ghicitoarea,intr-un virf de plop un iepure schiop, treiera la bob... paiele cideau, boabele s-atirnau...Dacd ai altcevade spus, bine, daci nu, lasi.-mi in pace, ci mi-e lehamite de atita colb qi vorb; ! Dar eu ies dupi el gi nu-l slibesc, ci gtiu ci e aproape si.-l rimii, cind incepe mogul s-o ia acasd.. - De ce fugi ? Rogu-te, ce se intimpli cind arunc o bucati de zahar intr-un pahar de api ? Mai se vede zahdn;J? Moqul vrind-nevrind trebuie si-mi rispunzi: ,,Nu se mai vede, ci se toPegte". - $i fiindci nu se mai vede, fiindcd se topegte, inseamni cd zahitrul nu mai esteacolo, in paharul cu api ? - Ba este,dar s-a topit. - Apoi topirea nu estedecit desfacereazahdrului in mii gi mii de firigoare, imprigtiindu-se in apa din pahar. Daci iau o aga de mici incit sint nevS"zute, picituri din aceasti api gi o pun la ochian, am si vid firisoarele de zahdr cum vid viermusii in singele ori scuipatul bolnavilor, unde nu-i puteam zlri cu ochii...

770

V. Vorc scu ure ...Darmogulnu mai m-asculrl,ci seindreapti sprefundul grldinei, pufuind necljit din lulea gi mormlind cum are obicei cind vrea s-o sfirgeasci: plcat de banii cei-a cheltuit bierul tat-tu cu rine!...
(, D uminecap oporalui", 22fe bruarie 1915,pp. 2-3)