Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Geologia Romaniei - Curs 08 - Domeniul mesozoic Co

Geologia Romaniei - Curs 08 - Domeniul mesozoic Co

Ratings: (0)|Views: 58|Likes:
Published by Alexandru Miroiu

More info:

Published by: Alexandru Miroiu on Aug 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/04/2011

pdf

text

original

 
 
109
III.2.1. OROGENUL CARPA
Ţ
ILOR ORIENTALI
Catena Carpatic
ă
pe continentul european, reprezint
ă
o unitate geomorfologic
ă
 semnificativ
ă
, care încep de la Poarta Viena – Bratislava (traversat
ă
de Dun
ă
re)
ş
i ajung înValea Timocului (la sud de Dun
ă
re), având o lungime de cca. 1500 km
ş
i o suprafa
ţă
de170000 km
2
. Aceste valori îi a
ş
eaz
ă
pe locul I în Europa, seconda
ţ 
i de Alpi cu o lungime de1000 km
ş
i o suprafa
ţă
de 140000 km
2
.Carpa
ţ 
ii sunt diviza
ţ 
i în trei sectoare geomorfologice bine puse în eviden
ţă
: Carpa
ţ 
iiNord-Vestici, Carpa
ţ 
ii de Mijloc
ş
i Carpa
ţ 
ii Sud-Estici. Ace
ş
tia din urm
ă
au o pondere de 54%din lan
ţ 
ul carpatic
ş
i se dezvolt
ă
aproape în totalitate pe teritoriul României.
Pe teritoriul României
, în cadrul Catenei Carpatice, au fost separate unit
ăţ 
i fizico-geografice de ordinul II, denumite în raport cu pozi
ţ 
ia fa
ţă
de Depresiunea Transilvaniei:Carpa
ţ 
ii Orientali, Carpa
ţ 
ii Meridionali
ş
i Carpa
ţ 
ii Occidentali.În ce prive
ş
te limitele dintre aceste unit
ăţ 
i, trebuie s
ă
preciz
ă
m c
ă
analiza structurilorgeologice prin prisma elementelor de tectonic
ă
global
ă
 
ş
i evolu
ţ 
ia bazinelor de sedimentare,pledez
ă
pentru urm
ă
toarea divizare:- Carpa
ţ 
ii Orientali – între frontiera de nord
ş
i Valea Prahovei;- Carpa
ţ 
ii Meridionali – între Valea Prahovei, Dun
ă
re
ş
i Culoarul Mure
ş
ului, incluzând
ş
iMun
ţ 
ii Banatului
ş
i Poiana Rusc
ă
;- Mun
ţ 
ii Apuseni – la nord de Culoarul Mure
ş
ului.Între unit
ăţ 
ile carpatice române
ş
ti exist
ă
din punct de vedere gelogic ni
ş
te diferen
ţ 
e,care s-au reflectat în tr
ă
s
ă
turile morfometrice
ş
i morfografice ale acestora. Astfel:- în Carpa
ţ 
ii Orientali exist
ă
o zon
ă
tipic
ă
de fli
ş
, în Carpa
ţ 
ii Meridionali s-a dezvoltat ozon
ă
redus
ă
de fli
ş
, iar în Mun
ţ 
ii Apuseni s-a dezvoltat un fli
ş
atipic;- în toate cele trei unit
ăţ 
i exist
ă
resturi ale scoar
ţ 
elor oceanice, reprezentate decomplexele de roci ofiolitice (roci bazice
ş
i ultrabazice);- în toate cele trei segmente carpatice se g
ă
sesc produse ale vulcanismului desubduc
ţ 
ie, acid
ş
i intermediar: aliniamentul de corpuri subvulcanice banatitice, de vârst
ă
 paleocen
ă
(în Carpa
ţ 
ii Meridionali
ş
i Mun
ţ 
ii Apuseni); catenele vulcanice neogene dinCarpa
ţ 
ii Orientali
ş
i Mun
ţ 
ii Apuseni.Luând în considerare elementele de evolu
ţ 
ie geotectonic
ă
 
ş
i bazinal
ă
, arhitecturaOrogenului Carpa
ilor Orientali se creioneaz
ă
în felul urm
ă
torurm
ă
tor (Fig. 1):- Zona cristalino-mesozoic
ă
alc
ă
tuit
ă
din dacidele mediane, care alc
ă
tuie
ș
te axulcentral est-carpatic;- Zona fli
ş
ului est-carpatic alc
ă
tuit
ă
din dacidele externe
ş
i par
ţ 
ial din moldavide; zonafli
ş
ului se separ
ă
în dou
ă
subzone: în partea de vest fli
ş
ul intern reprezentat de pânzelefli
ș
ului negru, de Ceahl
ă
u, Bobu (dacide externe)
ş
i Pânza de Teleajen (moldavide), iar înpartea de est fli
ş
ul extern reprezentat de pânzele de Audia, Tarc
ă
u
ş
i Vrancea (moldavide);- Zona fli
ş
ului transcarpatic situat la vest de axul cristalino-mesozoic, care corespundecu zona pienidelor (continuarea nordic
ă
a transilvanidelor);- Zona de molas
ă
care încheie spre est domeniul moldavidic, reprezentat
ă
dedepozitele Pânzei subcarpatice (moldavide);- Zona vulcanitelor neogene format
ă
în urma erup
ţ 
iilor vulcanice din Badenian-Pleistocen, în leg
ă
tur
ă
cu subduc
ţ 
ia domeniului de platform
ă
est-european sub OrogenulCarpatic;- Bazinele posttectonice interne: Maramure
ş
, Vatra Dornei, Borsec, Bilbor, Dr
ă
goiasa-Glodu,
Ţ
ib
ă
u, Gheorgheni-Ciuc, Bra
ş
ov, Com
ă
ne
ş
ti.
 
 
110Fig. 1. Harta geologic
ă
a Carpa
ilor Orientali (dup
ă
Mutihac
ș
i Ionesi, 1974)
 
 
111
1. DOMENIUL CRISTALINO-MESOZOIC (DACIDELE MEDIANE)
Zona cristalino-mesozoic
ă
alc
ă
tuie
ş
te axul central al Carpa
ţ 
ilor Orientali, formândsubstratul mun
ţ 
ilor Maramure
ş
, Rodnei, Bistri
ţ 
ei Aurii (Suhard, Culmea
Ţ
apului, ObcinaMestec
ă
ni
ş
ului), Rar
ă
u, Giumal
ă
u, Bistri
ţ 
ei Mijlocii, Giurgeu, H
ă
ghima
ş
 
ş
i Per
ş
ani. Din punctde vedere geotectonic corespunde cu dacidele mediane (Fig. 1).
1. Delimitare
-
la nord 
– frontiera de stat, îns
ă
se continu
ă
în Ucraina, în Masivul Rahova;-
la sud 
– la sud de Mun
ţ 
ii Per
ş
ani, Culoarul Vl
ă
deni care urm
ă
re
ş
te falia sud-transilvan
ă
, separ
ă
Zona cristalino-mesozoic
ă
a Carpa
ţ 
ilor Orientali de cristalinul F
ă
g
ă
ra
ş
uluide Nord-Est;-
la vest 
– Zona cristalino-mesozoic
ă
est-carpatic
ă
este acoperit
ă
de fli
ş
ul transcarpatic în partea de vest a Mun
ţ 
ilor Maramure
ş
ului. Cristalinul, începând din Bazinul Dornelor, secontinu
ă
pe sub edificiul vulcanic C
ă
limani – Gurghiu – Harghita, reap
ă
rând în sud, în Mun
ţ 
iiPer
ş
ani;-
la est 
– Zona cistalino-mesozoic
ă
este
ş
ariat
ă
peste zona fli
ş
ului intern. Vine încontact de-a lungul planului de
ş
ariaj central-carpatic (falia central-carpatic
ă
) cu dacideleexterne (Pânza de Ceahl
ă
u)
ş
i cu moldavidele (Pânzele de Teleajen
ş
i Audia).
2. Stratigrafia
Din punct de vedere litostratigrafic se separ
ă
 
forma 
ţ 
iunile cristaline de soclu, prealpine 
 
ş
i o
cuvertur 
ă
sedimentar 
ă
mesozoic 
ă
. Cuvertura sedimentar
ă
este alc
ă
tuit
ă
la rândul eidintr-o
serie autohton 
ă
 
ş
i o
serie alohton 
ă
. Luând în discu
ţ 
ie evolu
ţ 
ia bazinului central-estcarpatic, se separ
ă
 
compartimentul moldav 
între Tisa
ş
i Ciuc
ş
i
compartimentul Per 
ş
ani 
însud.
2.1. Soclul cristalin 
Litostratigrafic, soclul cristalin este alc
ă
tuit din forma
ţ 
iuni mezo-
ş
i epimetamorficeextinse pe intervalul Proterozoic mediu - Carbonifer inferior (Fig. 2, 3).
Fig. 2. Litostratigrafia scoar
elor continental
ă
 
ș
i oceanic
ă
pe care s-au formatdomeniile sedimentare central-est carpatic
ș
i transilvan

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->