ADHD

Civa pai importani!

Fii un printe informat ! Aflai ct mai multe despre aceasta afeciune, din surse de ncredere. Invai s recunoatei simptomele, s evaluai corect comportamentul copilului. Pentru a v ajuta n acest sens ARPCAPA si SNPCAR au demarat iniiativa de informare privind ADHD printr-o campanie derulat prin principalele canale de comunicare. De asemenea, putei suna la 031- 7 30 30 30.(Numr apelabil din reelele Romtelecom, Connex si Orange. Numr cu tarif normal fr supratax) Societatea de Neurologie i Psihiatrie a Copilului i Adolescentului din Romnia (SNPCAR) i Asociaia Romn de Psihiatrie a Copilului i Adolescentului i Profesii Asociate (ARPCAPA) vor derula acest proiect cu sprijinul Eli Lilly Romnia, partener al SNPCAR i ARPCAPA n campania de educatie Consultai medicul specialist. Este singurul n msur s stabileasc un diagnostic i, dac acesta este ADHD, s v prezinte soluii terapeutice. Comunicai ndeaproape cu profesorii. Fii alturi de copil pentru a-l ajuta s controleze aceast afeciune. Recomandri practice Simptomele ADHD la copii - deficit de atenie, hiperactivitatea i impulsivitatea - se manifest n diverse moduri: de la a visa cu ochii deschii pn la agitaie, de la deficit de atenie pn la un comportament agresiv. Cum l ajui s i controleze comportamentul De-a lungul anilor, prinii, cadrele didactice i specialitii au identificat o serie de modaliti de a ajuta prinii i copiii n ameliorarea simptomelor ADHD, observnd manifestrile cauzate de aceast afeciune n fiecare zi, la coal, acas i n diferite contexte sociale. Aceast seciune este rezultatul experienei acestora, oferind sugestii practice care au dat rezultate pentru cei mai muli prini i copii.

Cum l ajui la efectuarea eficient a temelor Copiii cu ADHD pot s uite s-i predea temele sau lucrrile pe termen mai lung, chiar dac le-au fcut sau le-au terminat la timp. Efectuarea i predarea temelor implic, de fapt, multe sarcini diferite. Undeva pe parcurs, copiii cu ADHD se ntrerup i pot uita unde anume se aflau n cadrul procesului respectiv. Sugestii utile Copiii cu ADHD necesit supraveghere i organizare, precum i un sistem care s-i ajute n parcurgerea unui proiect, de la nceputul pn la sfritul acestuia. Realizai o list de control a sarcinilor necesare pentru a v ajuta copilul n pstrarea unei evidene a progresului sarcinii primite. Punei un exemplar n ghiozdanul copilului i afiai altul n camera acestuia. Temele colare se pot organiza mai bine prin etichetarea i prin marcarea cu coduri de culori a crilor, caietelor, dosarelor, n funcie de subiect. Creai o rutin de predare a temelor ctre profesor. De exemplu, de ndat ce copilul a terminat o tem, aceasta va fi introdus ntr-un dosar amplasat lng ua de ieire a locuinei. Nu lsai copilul s amne. Copilul va avea nevoie, probabil, de ajutorul dumneavoastr pentru a ncepe o sarcin i de supraveghere frecvent pentru a o duce pn la capt. n cazul copiilor care doresc mai mult independen, lsai-i s-i ctige dreptul de a-i monitoriza propria munc dup demonstrarea succesului timp de cteva sptmni. Nu exist o soluie unic adecvat pentru toi copiii, colaborai cu copilul i cu profesorii acestuia pentru a dezvolta planul cel mai potrivit pentru dumneavoastr i pentru copilul dumneavoastr. Concentrai-v pe aspectele pozitive

Concentrai-v asupra lucrurilor pe care le face bine copilul i nu doar asupra greelilor lui. Astfel vei evita discuiile n contradictoriu stresante, vei ajuta copilul s-i construiasc respectul de sine i i vei oferi motivaia necesar pentru o bun dezvoltare i un comportament adecvat. De obicei critica nu este eficient n cazul copiilor. Copiii cu ADHD pot fi criticai mai frecvent dect ceilali colegi ai lor i abordeaz o atitudine extrem defensiv, alimentndu-le sentimentele de jignire i suprare. Atunci cnd aceste emoii devin dominante, nu mai conteaz dac sfaturile dumneavoastr sunt sau nu utile. Unii copii cu

ADHD nu dein abilitile de limbaj i controlul de sine necesare pentru a rspunde adecvat. Sugestii utile n loc de a critica, ncercai s redirecionai i s v motivai copilul. Iat cteva sugestii: Depersonalizai remarcile: ncearc, Ar fi mai bine n felul urmtor n loc de Nu este bine cum faci. Spunei-le ceea ce dorii s fac: ncearc, S te ajut s pui hainele la loc, n loc de Nu-i mai arunca hainele pe jos. ncurajai n loc s criticai. Surprindei momentele n care se comport bine: Mi-a plcut cum ai ajutat-o pe sora ta. Modelai-v comportamentul: laudele pentru mici realizri (Hei, uite ce frumos ai scris!) i ncurajeaz pe copii n obinerea unor rezultate superioare. Unii copii cu ADHD au greuti de controlare a propriilor emoii i au nevoie s fie nvai cum s se calmeze. Numeroi experi recomand autoadresarea pozitiv, o abilitate care l ajut pe copil s neleag, Lucrul acesta nu se refer la mine, ci la o situaie pe care pot s o controlez. Aceasta este util atunci cnd copiii nva s i spun: Pot s fac fa la asta. Respir adnc i rmi calm. Simt c m enervez. N-am s-l las s m supere. Pot s mi controlez sentimentele Nu vreau s-mi pierd calmul. Am putut alt dat, pot i acum. Jucai jocuri de rol cu copiii, pentru ca acetia s dobndeasc abiliti de autoadresare, astfel nct s deprind aceast modalitate de calmare. Alte activiti, cum ar fi jocul de fotbal, jocurile pe calculator sau plimbrile pot fi utile n comutarea ateniei de la criticism la un aspect cu nuan pozitiv. Dificultile de comunicare

Copiii cu ADHD pot dobndi mai greu abilitile de limbaj, att n privina nelegerii ct i n cea a exprimrii. Exist ns modaliti de remediere a acestora, att la coal ct i acas. Ei se pot poticni la unele cuvinte, pot nelege greit ceea ce li s-a spus i pot avea dificulti n a-i aminti cuvinte, n nelegerea limbajului vorbit i n a-i organiza gndurile. Atunci cnd un elev cu ADHD nu poate rspunde n clas la o ntrebare, profesorul i colegii i pot nchipui c nu tie rspunsul. Cu toate acestea, exist posibilitatea ca elevul s nu aib nevoie dect de puin mai mult timp pentru a-i aminti i exprima rspunsul corect.

Sugestii utile Colaborarea cu cadrele didactice ale copilului Colaborarea ntre prini si cadre didactice este esenial n contracararea simptomelor afeciunii. Sprijinul i nelegerea oferit de un cadrul didactic bine informat cu privire la ADHD pot fi extrem de benefice pentru copil . Prinii trebuie s discute cu nvtorul urmtoarele aspecte: Realizai un acord secret cu nvtorul, ca acesta s nu i pun niciodat ntrebri care necesit un rspuns rapid. Chiar i numai acest lucru l va ajuta pe elev s se relaxeze. Acordarea elevului un timp suplimentar pentru a rspunde la ntrebri, cum ar fi ntreruperi pentru a scrie pe tabl. Vorbirea fr grab i furnizarea informaiilor n volume mici sunt utile oricnd, dar mai ales n clas. Dublarea instruciunilor i predrii verbale cu materiale scrise sau prin scrierea pe tabl. Lucrul ndeaproape cu copilul, pentru a determina i a adapta nevoile sale individuale. Sprijin complet din partea familiei Copii cu ADHD au nevoie de un mediu prietenos i deschis spre comunicare n familie. Ei trebuie ncurajai s interacioneze verbal i nu trebuie niciodat fcui de ruine pentru ca ii formuleaz lent ideile sau pentru c utilizeaz cuvintele incorect. Prinii pot ncerca urmtoarele metode de incurajare a comunicrii n cadrul familial: S asigure susinerea necesar construirea unei solide baze lingvistice - cri, filme i programe de calculator - ca de asemenea i membrii familiei i prietenii care interacioneaz cu copilul respectiv i l ajut s exerseze abilitile de comunicare. S foloseasc orice experien ca pe o ocazie de mbogire a limbajului - magazinele, benzinria sau cabinetul medicului, cernd copilului s denumeasc obiectele pe care le vede. Copiii mai mari ar trebui ncurajai s i recapituleze experiena zilei la fiecare mas de sear, ajutnd copilul s se simt confortabil n utilizarea limbajului, fr a critica niciodat eforturile acestuia. Intervenia precoce este esenial n cazul copiilor cu dificulti de limbaj. Dac bnuii existena unei probleme, vorbii cu personalul colii sau adoptai msurile necesare pentru corectarea limbajului. Capacitatea de concentrare redus

ADHD nu reprezint numai o incapacitate de a fi atent, ci i o incapacitate de concentrare asupra unui singur lucru si de a prioritiza aciunile. Copiii cu ADHD i pierd cu uurin concentrarea atunci cnd o activitate nu i stimuleaz suficient. n aceste situaii ei nu i

pot inhiba rspunsul fa de factori care le distrag atenia, motiv pentru care pierd adesea lecii, instruciuni sau indicaii importante. Copiii cu ADHD depun eforturi pentru a-i menine concentrarea asupra prelegerilor lungi sau a sarcinilor plictisitoare care necesit un efort psihic susinut. nvtorii i prinii i pot ajuta n acest efort, n diverse moduri. Sugestii utile Colaborarea cu cadrele didactice ale copilului Ca printe al unui copil cu ADHD, este recomadabil s le comunicai cadrelor didactice ale copilului urmtoarele aspecte: Este foarte important locul din clas n care nvtorul aaz un copil cu ADHD. ncercai s meninei copilul aproape de profesor i departe de u i de ferestre. Pentru a preveni remarcarea n sens negativ a copilului cu ADHD, oferii ntregii clase posibilitatea de a folosi plci separatoare pentru intimitate, cti sau dopuri pentru urechi pentru a mpiedica perturbarea de ctre elementele exterioare n cursul lucrului n clas sau al testelor. Alternai activitile, de interes ridicat i sczut, utiliznd diferite strategii pentru a cuprinde diversele stiluri de nvare din clas. ncercai s includei n toate leciile prezentri vizuale, auditive i dinamice precum i momente de lucru n echip, cu sarcini individuale i comune. Folosii perioade de predare scurte i variai ritmul de predare, de la o lecie la urmtoarea. Elevii care devin neateni nu trebuie admonestai, ci trebuie redirecionai ntr-un mod n care s nu se simt stingherii. Sprijin complet din partea familiei Acas, trebuie s luai msuri pentru a v asigura c temele copilului sunt duse la bun sfrit i c acesta se concentreaz asupra sarcinilor pe care le-a primit. Exist diverse moduri de a realiza acest lucru: Stabilii o rutin zilnic pentru realizarea temelor. Copilul are nevoie de o pauz ntre coal i efectuarea temelor. ncercai s identificai n mod corect cadrul adecvat efecturii temelor. Unii copii au nevoie de un mediu lipsit de elemente care s le distrag atenia, n timp ce alii lucreaz mai bine cu o muzic de fond. Aezai-v lng copil i discutai cu acesta, pentru a v asigura c i nelege sarcina primit. Cei mai muli copii cu ADHD necesit o supraveghere constant din partea unui adult dar, pe msur ce situaia se mbuntete sau copilul se maturizeaz, poate deveni suficient controlul ocazional al acestuia. Micile pauze dintre diferitele sarcini i permisiunea de a se destinde sau a servi o gustare fac adeseori mai accesibil sarcina primit. Atunci cnd copilul se simte copleit, ncercai s fragmentai tema primit de copil n sarcini mai mici, mai uoare, cu un punct final clar i cu pauz ntre sarcini.

Atenionai nvtorul atunci cnd copilul nu are aptitudinile necesare pentru a efectua o tem sau dac pentru aceasta i este necesar un timp neobinuit de lung. Terapia comportamental Utilizarea unor tehnici de nvare de baz, cum ar fi condiionarea, biofeedback-ul, consolidarea cunotinelor sau terapia aversiv, pentru modificarea comportamentului uman. orbirea excesiv

Un copil care i ntrerupe mereu interlocutorul sau care vorbete excesiv poate s i ndeprteze pe ceilali copii sau profesori. Chiar dac faptul c are ceva de spus n privina oricrui lucru poate plcea bunicilor sau prietenilor de familie, acelai lucru poate constitui un obstacol n calea acceptrii sociale de ctre ceilali copii. Cei mai muli copii dobndesc abilitile sociale doar urmrind i imitnd comportamentul altora. Copiii cu ADHD pot avea dificulti n dobndirea acestor abiliti. Exist posibilitatea ca acetia s nu fie suficient de ateni la detaliile interaciunii sociale i, n consecin, pot avea nevoie de ajutor pentru a-i dezvolta abiliti sociale eseniale. Sugestii utile Invai-l cum s i nving problemele comportamentale Fii specific() n privina momentelor n care trebuie s vorbeasc sau nu. Dei copiii cu ADHD uit frecvent aceste instruciuni, ei pot fi antrenai s se opreasc i s priveasc la ceea ce se petrece n jurul lor. nvai-v copilul s urmeze regulile sociale: ceilali copii l/o ascult cu adevrat? Ceilali rd n mod inoportun? Ceilali par stnjenii? Remarcnd reaciile celorlali, copiii i pot controla propriile cuvinte. Copiii cu ADHD ntrerup adesea interlocutorul deoarece se tem c i vor pierde ideea. nvai-i s i scrie propriile gnduri, astfel nct i le vor putea aminti atunci cnd va fi momentul s vorbeasc. Alte sugestii utile: Uneori jocurile pot fi instructive. Jocuri de tipul "Semaforul" sau "Radu spune" nva copiii s se concentreze asupra unui set de reguli i s acorde atenie indiciilor. Indicaiile simple, prestabilite, prin semne efectuate cu ajutorul minilor, pot reorienta un copil care trebuie s nceteze s vorbeasc i s revin la activitile din clas sau la teme. De exemplu, a ciocni n mas poate nsemna Vorbeti prea mult; ntoarce-te la lucru.

Copiii i adolescenii cu ADHD pot avea nevoie de ajutor n a nelege lucruri pe care muli copii le neleg singuri, cum ar fi contextele n care este sau nu adecvat a vorbi. Copiii cu ADHD au nevoie de instruciuni clare, indicaii scrise i exerciii destinate a i ajuta la coal i acas. Exist soluii pentru ADHD? Practicile terapeutice curente n ADHD sunt orientate asupra managementului simptomelor combinnd mai multe metode de tratament: Terapie comportamentala (incluznd antrenament i terapie) Medicaia Terapia combinat (medicaie i terapie comportamental) Tratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient. Procesul terapeutic la copiii i adolescenii cu ADHD Procesul terapeutic cuprinde trei etape de baz: Evaluarea iniial: Ca parte a evalurii diagnostice, medicul sau specialistul de asisten sanitar determin simptomele int i gradul iniial de afectare Strategia terapeutic: Medicul stabilete o strategie terapeutic prioritiznd simptomele int i determinnd metodele terapeutice cele mai potrivite pentru reducerea acestora Monitorizarea simptomelor i adaptarea strategiei: Una dintre componentele cele mai importante ale tratamentului ADHD este monitorizarea simptomelor din diferite domenii (cum ar fi nvarea, rezultatele colare, interaciunile familiale i relaiile cu persoanele de aceeai vrst) i din diferite medii (de exemplu acas, la coal, n afara programului colar) Ce este ADHD? ADHD nseamn Deficit de Atenie / Hiperactivitate / Impulsivitate i este una dintre cele mai frecvente afeciuni comportamentale ntlnite la copii i adolesceni. Studiile arat c un procent de 3-7%* din copiii de vrst colar prezint simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clas de 30)*. ADHD debuteaz n copilrie i poate persista i la vrsta adult. Dei la unii copii simptomele ADHD dispar odat cu naintarea n vrst, n jur de 60% pot prezenta simptome i la vrsta adult. Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR), simptomele ADHD se mpart n trei categorii: deficit de atenie , hiperactivitate i impulsivitate , putnd surveni i n form combinat.

Tipul cu deficit de atenie Diagnosticul este stabilit n condiiile n care copilul prezint ase sau mai multe simptome de deficit de atenie . Copilul neatent nu se poate concentra, face adesea greeli din neglijen, nu ascult pn la capt atunci cnd i se adreseaz cineva, nu finalizeaz sarcinile, nu respect instruciunile, evit efortul intelectual susinut. Tipul hiperactiv-impulsiv Diagnosticul este stabilit n condiiile n care copilul prezint ase sau mai multe simptome de hiperactivitate - impulsivitate . Simptomatologia include neastmpr, vorbire excesiv, agitaie fizic n momente nepotrivite, ntreruperea persoanelor care vorbesc i dificultatea n a-i atepta rndul. Tipul combinat Diagnosticul este stabilit n condiiile n care copilul prezint ase sau mai multe simptome de deficit de atenie i ase sau mai multe simptome de hiperactivitate impulsivitate . Toi copiii se comport n moduri care ar putea fi interpretate ca deficit de atenie, hiperactivitate sau impulsivitate , simptome centrale ale ADHD. De fapt, toi vism cu ochii deschii, i ntrerupem pe alii, rspundem nentrebai, ne pierdem rbdarea sau suntem agitai, dar nu toi suferim de ADHD. Specialitii stabilesc diagnosticul de ADHD numai atunci cnd un copil: A manifestat comportamente inadecvate nivelului su de dezvoltare. Manifest cel puin ase astfel de comportamente n mod constant, timp de cel puin ase luni. A prezentat unele simptome nainte de vrsta de apte ani. Este afectat de aceste simptome n activitile curente, n mai mult dect un singur context, de exemplu la coal i acas. Prezint simptome care nu sunt explicate mai bine de o alt boal. Cauzele ADHD Uneori, prinii se consider adesea vinovai de comportamentul copiilor cu ADHD dar nu este cazul. Cercettorii au demonstrat c apariia simptomelor ADHD nu este legat de educaie sau familie. Informaii suplimentare>> *Referina : Profesor Doctor Iuliana Dobrescu "Copilul neasculttor, agitat si neatent" Editura Infomedical 2005.

Cum se manifest ADHD la copii? Simptomele ADHD se mpart n dou categorii principale: deficit de atenie i hiperactivitate - impulsivitate . Diagnosticul de ADHD se bazeaz pe numrul, persistena i istoricul simptomelor ADHD, i totodat pe msura n care acestea produc modificri ale comportamentului copilului, n mai mult dect un singur context. Simptomele de neatenie Adeseori ignor detaliile; greete din neglijen. Adeseori i menine cu greutate concentrarea la lucru sau la joac. Adeseori pare s nu asculte atunci cnd cineva i se adreseaz direct. Adeseori nu respect instruciunile; nu termin ceea ce a nceput. Adeseori are dificulti n a-i organiza sarcinile i activitile. Adeseori evit activitile care necesit efort intelectual susinut. Adeseori pierde lucruri de care are nevoie. Adeseori este distras de zgomote exterioare. Adeseori este uituc n activitile cotidiene. Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate Hiperactivitatea Adeseori se agit sau se foiete. Adeseori trebuie s se ridice de pe scaun. Adeseori alearg sau se car atunci cnd nu ar trebui. Adeseori are dificulti n a se juca sau n a se angaja n activiti n linite. Adeseori este n micare, parc ar fi animat de un motor. Adeseori vorbete excesiv. Impulsivitatea Adeseori rspunde nainte ca ntrebrile s fie complete. Adeseori are dificulti n a-i atepta rndul. Adeseori ntrerupe sau deranjeaz alte persoane. Deoarece toi copii se comport uneori astfel, diagnosticul de ADHD poate fi stabilit unui copil numai de ctre un specialist. Percepii greite despre ADHD Ca printe care are un copil cu ADHD, diferenierea clar ntre datele demonstrate tiinific si percepiile greite cu privire la ADHD v poate ajuta n alegerea unei terapii potrivite. Percepii Greite Date demonstrate tiinific

La toi copii cu ADHD, pn la urm aceast afeciune se remite. Aproximativ 60% dintre copiii diagnosticai cu ADHD continu s manifeste simptome n timpul vrstei adulte. ADHD nu este o afeciune medical. ADHD este o afeciune medical, datorat unui dezechilibru chimic din creier. Este recunoscut oficial de ctre experii i instituiile medicale importante, inclusiv American Psychiatric Association. Atitudinea parental inadecvat se afl la originea ADHD. National Institute of Mental Health (NIMH) afirm c oamenii de tiin gsesc din ce n ce mai multe dovezi c ADHD nu i are originea n mediul familial, ci n cauze biologice. ADHD afecteaz in egal msur ambele sexe. Raportul biei:fete este 4:1. Diagnosticul la fete este mai dificil, cci predomin forma cu deficit de atenie. ADHD poate fi tratat numai medicamentos. Studiul multi-modal privitor la tratamentul copiilor cu ADHD (Studiul MTA) organizat de NIMH a inclus aproape 600 elevi de coal elementar i a permis concluzia c rezultatele cele mai bune s-au obinut prin asocierea terapiei comportamentale i medicaiei. Discutai cu medicul dumneavoastr cele mai potrivite opiuni pentru copilul dumneavoastr St in puterea dvs. s v ajutai copilul Prinii sunt persoanele cele mai apropiate copiilor i cele care cunosc cel mai bine trsturile de caracter i punctele sensibile ale acestora. Pentru a fi cu adevrat eficient n misiunea dumneavoastr, trebuie s dispunei de o bun nelegere a punctelor forte i a slbiciunilor copilului dumneavoastr, att din perspectiv clinic ct i personal. Dincolo de acestea, este vital s comunicai educatorilor i altor specialiti cunotinele dumneavoastr despre copil i despre nevoile sale. A aciona cu adevrat eficient n interesul propriului copil necesit urmtoarele: nelegerea deplin a punctelor forte, a slbiciunilor i a nevoilor specifice ale copilului. Informarea n legtur cu drepturile educaionale, cu modul de funcionare a sistemului i cu resursele care sunt disponibile. Comunicarea eficient i lucrul n cooperare cu educatorii copilului. Implicarea copilului n procesul de planificare i de luare a deciziilor, pentru a-i demonstra fr echivoc faptul c i suntei alturi pn la capt. Comunicai eficient Susinerea cea mai eficient presupune un efort de colaborare i nu o lupt ntre prini i educatori. Printele care se comport insistent, cu tact i respectuos n comunicarea

10

informaiilor i solicitarea de servicii este mai probabil a progresa, n comparaie cu cel care manifest o atitudine agresiv sau combatant. Implicai-v copilul Copilul este, n mod cert, persoana cea mai important din tot acest proces. Pentru orice copil, de orice vrst, este neplcut s fie scos n eviden prin intervenii speciale, dar este nc i mai ru dac motivele nu i sunt clare iar copilul nu se simte inclus n procesul respectiv. Prinii i profesorii realizeaz planuri speciale pentru copil i i cer s fac lucruri pe care nici unul dintre prietenii si nu este nevoit s le fac! Copiii mai mici pot s interiorizeze unele sentimente de ruine i senzaia c sunt ri. Unii copii mai mari pot s se simt etichetai sau stigmatizai i reacioneaz prin resentimente i necomplian. ntotdeauna este mai bine s simi c eti participant, nu pion. Chiar i copiii foarte mici accept interveniile atunci cnd motivele i beneficiile le sunt explicate ntr-un mod care pare raional pentru ei. La fel de important este i atitudinea familiei fa de susinerea copilului i fa de intervenii. Nu este suficient s oferim doar disciplin i ndrumare. (E timpul s teapuci s-i faci leciile; nchide televizorul"!). Lsai copilul s vad n dumneavoastr rolul de ncurajator i de cavaler cu armur strlucitoare (Am ncredere n tine, vreau tot ce-i mai bun pentru tine, sunt alturi de tine pn la capt). Interveniile educaionale dau ntotdeauna rezultatele cele mai bune atunci cnd copiii i consider familia drept o surs de sprijin permanent. Copilul dvs. a fost diagnosticat cu ADHD Atunci cnd copilul lor este diagnosticat cu ADHD, prinii au reacii i sentimente diferite. n general, acetia se simt uurai c exist o explicaie pentru comportamentul pe care, pn atunci, nici ei i nici copilul nu l-au putut nelege. Odat ce prinii ajung s accepte diagnosticul, vor constata c, n condiiile aplicrii tratamentului adecvat, activitile colare i sociale ale copilul cu ADHD se mbuntesc, iar viaa de familie poate deveni mai linitit i mai fericit. De fapt, intervenia precoce poate prentmpina apariia dificultilor academice i sociale specifice ADHD. Exist numeroase moduri de a trata simptomatologia copilului dumneavoastr cu ADHD, iar prinii trebuie s stabileasc opiunile optime pentru copilul lor. Primul pas const n acumulare a ct mai multe informaii posibile privitoare la ADHD.

11

Sfaturi pentru parintii copiilor cu ADHD Comportamentul impulsiv, inatentia, hiperactivitatea copilului cu ADHD (Attention Deficit Hiperactivity Disorder) sunt, de cele mai multe ori, simptome exasperante pentru cei din jur, avand consecinte grave asupra evolutiei ulterioare a bolii si un impact negativ asupra dezvoltarii echilibrate a copilului. Parintii sunt adesea frustrati si furiosi datorita comportamentelor indezirabile ale copiilor lor si, de aceea, au nevoie de suport si informare corespunzatoare. Punctul de plecare in abordarea unui copil cu ADHD este reprezentat de acceptarea faptului ca acestia sunt "copii speciali"precum si a discrepantelor intre ceea ce isi doresc parintii si profesorii sa obtina de la ei si ceea ce obtin in realitate. Medicul psihiatru poate ajuta familiile in care exista un copil diagnosticat cu ADHD prin oferirea de informatii specializate, stabilirea de masuri terapeutice cognitivcomportamentale si, nu in ultimul rand, prescrierea unui tratament medicamentos adecvat, masuri care pot imbunatati semnificativ simptomele manifeste ale ADHD. Pentru acesti copii, tratamentul trebuie individualizat, atat in ceea ce priveste tratamentul medicamentos cat si psihoterapia. Medicatia il poate ajuta pe copil in viata de zi cu zi, ajutandu-l sa-si controleze unele dintre problemele de comportament care creaza tensiuni intre el si parinti, educatori sau prieteni. Alaturi de aceasta, programul de terapie comportamentala are un rol deosebit de important in corectarea anumitor comportamente nedorite ale copilului, care, de multe ori, se datoreaza lipsei unor abilitati de organizare si planificare a sarcinilor si activitatilor. Nu numai copilul cu ADHD are nevoie de consiliere si suport pentru identificarea si rezolvarea problemelor, controlul agresivitatii si atentiei, ci intreaga familie necesita ajutor special pentru a-si insusi tehnicile prin care sa controleze particularitatile comportamentale si sa gaseascamodalitati eficiente de schimbare a atitudinilor nepotrivite. Copiii cu ADHD sunt greu de disciplinat. Deseori, ei nu raspund la pedeapsa si declanseaza frecvent stari de tensiune si conflicte ca raspuns la critica, pedeapsa sau orice alta forma de negativism din partea celorlalti. Cu toate acestea, ei au nevoie disperata de masuri de disciplina ferma, de obisnuinte, de multa rabdare din partea celorlalti si de incurajare chiar si pentru cel mai mic progres. Din pacate putini parinti stiu si reusesc sa faca acest lucru si sa inteleaga ca, in fata unui copil cu ADHD parintele, este in control, dar nu controleaza. CATEVA SFATURI PENTRU PARINTI: Stabiliti alaturi de intreaga familie reguli clare si simple. Realizati un program zilnic, de rutina, cu stabilirea unui orar de trezire, timp petrecut la lectii si joaca, pregatirea pentru culcare. Atunci cand ii cereti ceva copilului, folositi propozitii scurte, fiti fermi si evitati explicatiile nesfarsite.

12

Nu-i cereti mai multe lucruri deodata, formulati intotdeauna numai o cerinta Pentru realizarea unei sarcini complexe este utila fragmentarea acesteia in sarcini mai mici. Toate persoanele implicate in ingrijirea copilului trebuie sa adopte aceeasi atitudine in fata unui anumit comportament. In situatii tensionate, atunci cand copilul devine agitat, este recomandabil sa fie trimis singur intr-un loc linistit (in camera lui) pentru a se calma. Stabiliti un tabel cu reguli asezat la vedere. Nu incercati sa schimbati mai multe lucruri deodata: alaturi de regulile familiei, stabiliti maxim 2-3 comportamente care se doresc a fi schimbate pentru o saptamana. Pentru a sublinia consecintele unui anumit comportament folositi recompense sociala imediata, laudand copilul imediat ce a reusit sa indeplineasca o sarcina. Stabiliti un tabel unde acumuleaza puncte care se vor constitui intr-un "premiu" material la sfarsitul zilei sau saptamanii (jetoane colorate, bile albe / negre, smiley etc.). Evitati sa oferiti copilului cadouri zilnice ca recompensa pentru comportamentele dorite. Lasati-l pe copil sa participe la stabilirea recompenselor pe care le poate castiga. Nu folositi pedeapsa corporala ca pedeapsa ci retragerea recompensei zilnice. Nu folositi niciodata dragostea si afectiunea ca recompensa - acestea sunt lucruri de care copilul trebuie sa se bucure indiferent de felul in care se comporta. Oferiti-i copilului timp "de calitate" zilnic, cateva ore in care acesta sa se poata bucura de toata atentia parintilor, impartasind o activitate placuta sau relaxanta. Aceste sfaturi ofera doar o privire generala asupra abordarii comportamentale a copilului cu ADHD.Un tratament corect se face sub indrumarea specialistilor in sanatatea mintala a copilului si adolescentului, care in cadrul unei echipe multidisciplinare (medic psihiatru, psiholog, asistenta medicala de psihiatrie, psihopedagog, asistent social) participa la initierea si monitorizarea tratamentului psihofarmacologic si elaborarea alaturi de familie a programului terapeutic individualizat de terapie comportamentala.

13

ADHD Autor: Dr. Simona Stiuriuc Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie sau ADHD este o tulburare neurocomportamentala de dezvoltare. Este caracterizata in principal de coexistenta problemelor de atentie si a hiperactivitatii, fiecare comportament aparind infrecvent singur si cu debut al simptomelor la virsta de 7 ani. ADHD este cea mai studiata si diagnosticata tulburare psihiatrica la copii, afectind aproximativ 3 - 5% dintre toti copiii si diagnosticata la 2 - 16% dintre scolari. Este o tulburare cronica, iar 30 - 50% dintre copiii diagnosticati continuind sa prezinte simptome si in viata de adult. Adolescentii si adultii cu ADHD continua sa dezvolte mecanisme de copiere pentru a compensa impedimentele. Tulburarea este diagnosticata de la 2 pina la 4 ori mai frecvent la baieti decit la fete, desi studiile arata ca aceasta discrepanta se poate datora subiectivitatii profesorilor. Nici un test unic nu poate diagnostica copilul cu ADHD. Un medic specialist psihiatru trebuie sa adune informatii asupra comportamentului copilului in medii diferite. Un medic pediatru sau psihiatru va incerca mai intii sa excluda alte posibilitati pentru simptome. De exemplu, unele situatii, evenimente sau conditii medicale pot determina comportamente temporare la un copil care sa semene cu ADHD. Controlul ADHD implica de obicei combinarea unor medicamente, modificarea comportamentului, modificari ale stilului de viata si consiliere. Simptomele sale pot fi dificil de diferentiat de alte tulburari, crescind posibilitatea ca boala sa fie gresit diagnosticata. Neatentia si comportamentul hiperactiv nu sunt singurele probleme la copiii cu ADHD. Tulburarea este descoperita unica doar la o treime dintre copii. Multe conditii coexistente necesita altfel de tratamente si trebuie diagnosticate separat. Metodele de tratament implica frecvent combinarea modificarii comportamentale, modificari ale stilului de viata, consiliere si medicatie. Se pare ca medicatia ar ameliora comportamentul daca este luata pe termen scurt, dar nu schimba prognosticul pe termen lung. Iar terapia comportamentala este cea mai eficienta strategie de control a ADHD. Cercetatorii au descoperit ca 60% dintre copiii diagnosticati cu ADHD continua sa aibe simptome in viata de adult. Multi adulti totusi ramin netratati. Adultii netratati cu ADHD au stiluri de viata haotice, pot fi dezorganizati si se pot baza pe medicamente ne-prescrise si alcool pentru a depasi problemele. Au frecvent comorbiditati asociate psihiatrice cum este depresia, tulburarea de panica, tulburare bipolara, abuz de substante si tulburari de invatare. Cauze si factori de risc: Cauzele specifice ale ADHD nu sunt cunoscute. Exista totusi un numar de factori care contribuie sau exacerbeaza tulburarea. Acestia cuprind factorii genetici, dieta, factorii sociali si mediul fizic.

14

Factorii genetici: Studiile indica ca tulburarea este inalt ereditara iar factorii genetici numara 75% . Hiperactivitatea pare deasemeni sa fie o conditie primar genetica. Se crede ca marea majoritate a cazurilor provin prin combinarea diferitelor gene, multe dintre care afecteaza transportorii dopaminei. Teoria evolutionista: Teoria vinatorului vs. fermierului este o ipoteza propusa de Thom Hartmann asupra originilor ADHD. Aceasta propune ca hiperactivitatea poate fi un comportament adaptativ la oamenii premoderni iar cei cu ADHD retin unele caracteristici ale vechiului vinator asociate cu societatea pre-agricola umana timpurie. Indivizii cu ADHD pot fi mai adaptati la a cauta si mai putin pentru a sta si calcula sarcini complexe. Indiciile arata ca hiperactivitatea poate fi benefica evolutionar in unele forme de societati antice. In aceste societati persoanele cu ADHD sunt considerate a fi mai eficienti in indeplinirea de activitati precum vinatoarea sau imperecherea. O varianta a genetica asociata cu ADHD a fost gasita frecvent la populatiile nomade si cele cu istoric de migratie. Factori de mediu: Cercetarile arata ca aproximativ 20% dintre comportamentele ADHD pot fi atribuite factorilor de mediu. Acestia cuprind consumul de alcool si fumatul in timpul sarcinii si expunerea la plumb in copilarie. Relatia dintre fumat si ADHD poate fi datorata nicotinei care determina hipoxie in utero la fetus. Complicatiile in timpul nasterii si sarcinii incluzind nasterea prematura pot juca un rol. Pacientii cu ADHD au rate ridicate de traumatisme craniene, totusi datele actuale nu indica ca acestea ar cauza ADHD. Infectiile in timpul sarcinii, la nastere si in copilaria precoce sunt legate de riscul ridicat de a dezvolta ADHD. Acestea cuprind diferite virusuri: varicela, rubeola, enterovirus) si infectiile streptococice. Expunerea la insecticide organofosforate sau pesticide este asociata strins cu riscul crescut de ADHD la copii. Factorii nutritionali: S-a descoperit o legatura intre ingestia multor colorantii alimentari artificiali la copii, conservantul benzoat de sodium si hiperactivitatea. Factori sociali: OMS sustine ca diagnosticul de ADHD poate reprezenta o disfunctie familiala sau o educatie inadecvata decit o psihopatologie individuala. Alte cercetari arata ca relatia cu parintii sau bonele au un profund efect asupra abilitatilor de auto-reglare si atentie. Un studiu pe copiii orfani arata ca un mare numar dintre acestia prezinta simptome similare ADHD. Cercetatorii au descoperit comportamente tipice ADHD la copiii care au suferit violenta si abuz emotional. Neurodiversitatea: Teoria neurodiversitatii sustine ca dezvoltarea neurologica atipica este o diferenta umana normala care trebuie tolerate si respectata ca orice alta diferenta umana. Criticile sociale

15

argumenteaza ca in timp ce factorii sociali pot juca un rol important in dificultatea de a sta linistit sau de a se concentra la scoala la unii copii, acestia nu au reusit sa se integreze asteptarilor sociale din numeroase motive. Teoria constructiei sociale: Sustine ca societatea determina unde se trage linie intre comportamentul normal si anormal. Membrii acestei societati incluzind doctori, parinti, profesori si altii sunt cei care determina care criterii de diagnostic sunt aplicate si numarul de oameni afectati. Stimularea minima: Dupa aceasta teorie persoanele cu ADHD au nevoie de activitate excesiva ca autostimulare a statusului lor de excitare minima anormala. Aceasta teorie sustine ca cei cu ADHD nu se pot controla iar atentia lor poate fi cistigata doar prin stimuli inconjuratori, care determina in schimb intreruperea capacitatii de atentie si cresterea comportamentului hiperactiv. Fara o stimulare indeajunsa provenita din mediu, un copil cu ADHD isi va creea propria stimulare prin vorbit, mers in cerc, etc. Aceasta teorie explica de ce medicamentele stimulente au succes si induc un efect calmant la dozele terapeutice la copiii cu ADHD. Semne si simptome: Clasificare: ADHD poate fi observata in numeroase modele populationale. Este o tulburare de dezvoltare in care anumite modele precum controlul impulsurilor nu sunt dezvoltate corect. Diagnosticul ADHD nu implica totusi o boala neurologica. ADHD este clasificata drept o tulburare comportamentala a neatentiei alaturi de tulburarea opozitionistsfidatoare si cea de conduita. ADHD are trei subtipuri: Predominant hiperactiv-impulsiv: - cele mai multe simptome sunt din categoria hiperactivitatii-impulsivitatii - mai putin de 6 simptome ale neatentiei sunt prezente desi neatentia poate fi prezenta intr-un anumit grad. Predominant neatent: - majoritatea simptomelor sunt de neatentie si mai putin de 6 simptome de hiperactivitateimpulsivitate sunt prezente, desi hiperactivitatea-impulsivitatea pot fi prezente intr-un anumit grad - copiii cu acest subtip nu prezinta factorul de neintegrare sociala, pot sta linistiti dar fara a fi atenti la ceea ce fac; de aceea copilul poate fi supravegheat dar fara ca parintii sau profesorii sa-si dea seama de simptomele ADHD. Combinat hiperactiv-impulsiv si neatent: - 6 sau mai multe simptome de neatentie si 6 sau mai multe simptome de hiperactivitateimpulsivitate sunt prezente - cei mai multi copii cu ADHD au tipul combinat.

16

Neatentia, hiperactivitatea si impulsivitatea sunt comportamentele cheie ale ADHD. Simptomele sunt in special dificil de definit deoarece este greu de diferentiat unde incepe nivelul normal si patologic al neatentiei, hiperactivitatii si impulsivitatii. Pentru a fi diagnosticate simptomele trebuie observate in doua medii diferite pentru 6 luni sau mai mult si intr-un grad care este mai mare decit la copiii de aceeasi virsta. Simptomele predominant de neatentie pot include: - a fi usor distras, pierde detaliile, uita lucruri si trece frecvent de la o activitate la alta - prezinta dificultate in a mentine atentia asupra unei sarcini - devine plictisit de o activitate dupa doar citeva minute daca nu cumva este ceva placut - ii este dificil sa fie atent asupra organizarii si completarii unei activitati sau sa invete ceva nou, ii este greu sa-si faca temele pentru acasa, pierde frecvent lucruri - nu pare sa asculte cind i se vorbeste - viseaza ziua, devine usor confuz si se misca incet - are dificultati in a procesa informatii la fel de repede si precis ca altii - se chinuie sa urmeze indicatiile. Simptomele tipului predominant hiperactiv-impulsiv cuprind: - se misca si sunt nelinistiti cind stau jos - vorbesc nonstop - se joaca sau ating totul din jurul lor - au probleme in a sta la masa, scoala si noaptea in pat - sunt mereu in miscare - le este dificil sa indeplineasca activitati in liniste - sunt nelinistiti, - comenteaza mereu, chiar nepotrivit, isi arata emotiile fara constringere si actioneaza fara a se gindi la consecinte - le este dificil sa astepte pentru lucrurile pe care le vor sau rindul lor la jocuri. Cei mai multi oameni prezinta unele dintre aceste comportamente, dar nu in gradul in care ele interfera semnificativ cu serviciul, relatiile sau studiile, iar in absenta afectarii semnificative diagnosticul de ADHD nu este indicat. Simptomele pot persista pina la adult la jumatate dintre copiii diagnosticati cu ADHD. Estimarile sunt dificile deoarece nu exista criterii diagnostic oficiale ale ADHD la adulti. Semnele si simptomele pot fi diferite de cele din copilarie si adolescenta datorita procesului de adaptare si a mecanismelor de evitare invatate in timpul procesului de socializare. Tulburarile asociate ADHD: ADHD poate acompania si alte tulburari cum este anxietatea sau depresia. Astfel de combinatii pot complica diagnosticul si tratamentul. Cercetarile sugereaza ca depresia si ADHD par a fi prevalente la copii pe masura ce inainteaza in virsta, cu o rata ridicata la fete fata de baieti si o variatie a prevalentei in functie de subtipul ADHD. Cind o tulburare emotionala complica ADHD este prudent sa se trateze mai intii aceasta, desi raspunsul la tratamentul pentru ADHD este mai rapid. Unele dintre conditiile asociate cuprind urmatoarele:

17

- tulburarea opozitionala-sfidatoare si tulburarea de conduita, ambele caracterizate de comportamente antisociale cum este incapatinarea, agresiunea, iesiri temperamentale frecvente, mintitul sau furatul, aproape jumatate dintre pacientii cu ADHD dezvolta aceasta tulburare in perioada de adult - tulburarea de personalitate bordeline este considerata a fi asociata cu ADHD in proportie de 70% - tulburarea primara a atentiei care este caracterizata prin neatentie si lipsa concentrarii precum si dificultati de a sta treaz, acesti copii par a fi hiperactivi pentru a nu adormi - tulburarile emotionale: baietii diagnosticati cu subtipul combinat prezinta si o tulburare emotionala - tulburarea bipolara: aproape 25% dintre copiii cu ADHD au tulburare bipolara; acesti copii pot demonstra agresivitate si probleme comportamentale mai severe decit cei care au doar ADHD - tulburarea anxioasa este gasita frecvent la fetitele diagnosticate cu tipul neatent al ADHD - tulburarea obsesiv-compulsiva este considerata a imparti o componenta genetica cu ADHD si multiple caracteristici. Diagnostic: Copiii se maturizeaza in rate diferite si au diferite personalitati, temperamente si nivele de energie. Cei mai multi copii sunt distrati, actioneaza impulsiv si se chinuie sa se concentreze la un moment sau altul. Uneori acesti factori normali pot fi gresit interpretati drept simptome ADHD. ADHD apare de obicei timpuriu in viata, intre 3-6 ani, si deoarece simptomele variaza de la copil la copil, tulburarea poate fi greu de diagnosticat. Parintii pot fi primii care sa observe lipsa interesului pentru lucrurile obisnuite. Frecvent profesorii observa cind copilul are probleme in a urma regulile. Tulburarea este diagnosticata de catre un psihiatru. Trebuie excluse alte boli, cauze sau comorbiditati, necesita un examen fizic, imagistica radiologica si teste de laborator. Multe dintre simptomele ADHD apar din cind in cind la toate persoanele, la pacientii cu ADHD frecventa acestora este crescuta iar viata pacientilor este afectata semnificativ. Sase sau mai multe dintre urmatoarele semne de neatentie trebuie sa fie prezente pentru cel putin 6 luni pina in punctual cind sunt inadecvate pentru nivelul de dezvoltare: Neatentia: - frecvent nu da atentie detalilor sau face greseli la scoala, munca sau alte activitati - are frecvent probleme sa mentina atentia asupra sarcinilor sau sa se joace - nu pare sa asculte cind i se vorbeste direct - nu urmeaza instructiunile si nu poate termina temele de la scoala sau treburile casnice date - are probleme in a-si organiza activitatile - evita sau nu vrea sa faca lucruri care necesita effort mental pentru o perioada lunga de timp - pierde lucruri necesare treminarii activitatilor incepute cum ar fi jucarii, creioane, carti - este distras usor - uita frecvent activitatile zilnice.

18

Hiperactivitate: - se joaca cu degetele sau cu picioarele in pamint, nisip, iarba - se ridica din scaun cind este nevoie sa stea - fuge sau se catara cind nu trebuie - are probleme in a se bucura sau juca in activitati linistite - este "pe fuga" sau actioneaza ca "condus de un motor" - vorbeste excesiv. Impulsivitate: - da raspunsuri explosive inainte ca intrebarile sa fie terminate - are probleme in a-si astepta rindul - intrerupe sa da buzna peste altii. Unele semne care determina afectare sunt prezente inainte de virsta de 7 ani. Afectarea este prezenta la scoala si acasa. Adultii cu ADHD sunt diagnosticati sub aceleasi criterii, stipulind ca semnele au fost prezente inainte de virsta de 7 ani. Simptomele trebuie sa continue cel putin 6 luni. Treuie sa determine un real handicap in cel putin doua dintre domeniile de activitate ale copilului; in clasa, la joaca, acasa, in comunitate. Daca un copil pare a fi active la joaca dar nu si in alte locuri problema poate sa nu fie ADHD. Poate sa nu fie ADHD daca copilul este hiperactiv la scoala si nu acasa. Diagnostic diferential: Conditiile medicale care trebuie excluse cuprind: hipotiroidismul, anemia, otravirea cu plumb, bolile cronice, afectarea auzului sau vederii, abuz de substate, efecte adverse ale medicamentelor sau abuzul copilului. Ca si in alte probleme neurologice si psihologice relatia dintre ADHD si somn este complexa. Tulburarile primare ale somnului joaca un rol in prezentarea clinica a simptomelor de neatentie si probleme comportamentale. Mte tulburari de somn sunt cauze importante care pot incude simptomele ADHD. Acestea cuprind: - deprivarea cronica de somn-adica somn insufficient pentru nevoile fiziologice - somn fragmentat sau interrupt cauzat de apnea obstructive de somn sau tulburarea miscarii periodice a membrelor - narcolepsia si sindromul fazei intirziate a somnului. Tratament: Psihosocial: Se recomanda ca tratament de prima linie la cei cu simptome usoare si de virsta prescolara. Terapiile psihologice cuprind modelul psihoeducational, terapia comportamentala, terapia cognitiv-comportamentala, psihoterapia interpersonala, terapia de familie si educatia parentala si a copilului asupa aptitudinilor sociale. Cea din urma terapie s-a dovedit a avea beneficii de termen scurt. Terapia de familie s-a dovedit a fi de minim ajutor in tratamentul ADHD, desi este bine de amintit ca parintii copiilor cu

19

ADHD sunt mai predispusi la divort decit ai celor fara tulburare, mai ales cind copiii sunt mai mici de 8 ani. Medicatia: Medicatia stimulanta este tratamentul medical de electie. Exista un numar de medicamente non-stimulante cum este atomoxetina care poate fi folosita drept alternativa. Nu exista studii de comparatie a eficacitatii diferitelor medicamente. In timp ce stimulentele si atomoxetina sunt in general sigure, exista efecte secundare si contraindicatii ale folosirii lor. Medicatia nu este recomandata la copiii prescolari, deoarece efectele adverse la aceasta populatie tinara sunt necunoscute. Exista putine date asupra efectelor pe termen lung ale efectelor secundare ale medicatiei. Sunt recomandate doar in cazuri severe. Efectele adverse ale stimulantelor: Cele mai raportate efecte adverse sunt scaderea apetitului, probleme ale somnului, anxietate si iritabilitate. Unii copii raporteaza dureri usoare de stomac sau cefalee. Cele mai multe efecte secundare sunt minore si dispar in timp sau daca doza este scazuta. Medicatia actuala nu vindeca ADHD ci controleaza mai degraba simptomele atita timp cit este luata. Medicatia ajuta copilul sa fie atent si sa-si termine temele. Nu este inca clar daca medicatia ajuta copilul sa invete sau amelioreaza aptitudinile academice. Prognostic: Copiii diagnosticati cu ADHD prezinta dificultati semnificative in adolescenta indiferent de tratament. Persoanele cu ADHD in copilarie sunt la risc de prognostic negativ la adolescenta: accidente auto, traumatisme, internari in spital frecvente, activitate sexuala timpurie si sarcina la adolescenta. Tulburarea persista la adulti 30 - 50% dintre cazuri. Cei afectati vor dezvolta mecanisme de copiere ca maturi pentru a compensa ADHD din antecedente. ADHD-ul la copii, terapii alternative ADHD-ul sau deficitul de atentie este reprezinta una dintre cele mai comune tulburari comportamentale ale copiilor. Nu exista niciun tratament care sa vindece complet aceasta afectiune, toate incercarile concentrandu-se asupra controlarii cat mai eficiente a simptomelor. Acelasi lucru incearca si terapiile alternative, unele chiar naturiste, care fac tot posibilul sa asigure copiilor o viata cat mai calitativa prin dieta, sport sau suplimente alimentare! Arta Unii specialistii considera ca implicarea copiilor in activitati creative ca desenat, ascultat muzica sau dansat ajuta copiii sa se relaxeze si sa se concentreze mai bine. Explicatia consta in faptul ca artele sunt activitati care folosesc partea din creier ce controleaza emotiile. Copiii cu ADHD au probleme in a-si controla eficient emotiile. In plus, acestea ii ajuta sa isi consolideze mai mult stima de sine.

20

Acupunctura Acupunctura este o metoda care presupune stimularea anumitor puncte-cheie ale corpului cu ajutorul unor ace pentru a imbunatati functiile organismului. Desi metoda nu si-a dovedit stiintific utilitatea in controlul bolii, specialistii sustin ca rezultatele de pana acum sunt promitatoare: mai mult de jumatate dintre copiii pe care s-a folosit metoda au aratat imbunatatiri semnificative ale simptomelor.

Biofeedback Biofeedback-ul este o metoda care ajuta copiii bolnavi sa se relaxeze si sa se concetreze prin utilizarea unei masinarii speciale care controleaza raspunsurile corpului la stres, inclusiv puls, rata de respiratie si tensiune musculara. Atunci cand copilul este conectat la aparat specialistii afla exact cand anume copilul este prea stresat, cand gradul de excitabilitate este mare, cand este trist, suparat etc. Expertii spun ca prin mult exercitiu si prin cunoasterea acestor momente copiii se pot autoeduca sa isi controleze starile si sa se calmeze singuri pentru a face fata simptomelor ADHD.

Dieta Exista cateva date stiintifice care atesta si promoveaza ideea ca ADHD ar putea fi provocat de anumite alimente care contin unii aditivi alimentari. Din acest motiv, ei considera ca unele schimbari alimentare din meniul copiilor ar putea fi solutia pentru ameliorarea simptomelor si asigurarea unui stil de viata normal. Printre acestea sunt de evitat: eliminarea colorantii si aditivii alimentari nocivi; evitarea salicilatilor si alergenilor; limitarea carbohidratilor din alimentatie; limitarea zaharului.

21

Terapia cognitiv-comportamentala Este o forma de psihoterapie care se bazeaza pe ideea ca o persoana trebuie sa se gandeasca la motivatie inainte de a face o actiune. Totusi, multi specialisti considera ca aceasta da rezultate mai bune in cazul adultilor bolnavi de ADHD si functioneaza mai putin la copii. Ei sustin ca este eficienta la copii daca este asociata cu alte tehnici disciplinare. Suplimentele alimentare Exista voci, si mai putin teorii demonstrate stiinftic care atesta faptul ca administrarea unor suplimente alimentare copiilor ajuta la ameliorarea si controlarea pe termen lung a simptomelor bolii: acizii grasi Omega 3; multivitamine si nutrienti esentiali (vitamina B6 si B12, zinc etc.); homeopatia; fitoterapia (terapia prin plante). Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie Care este rolul unei terapii alternative in tratarea ADHD? Medicina complementara si alternativa a fost luata considerare si incercata de mai mult de jumatate dintre persoanele care sufera de ADHD. De multe ori, aceste modalitati sunt utilizate fara o discutie prealabila cu medicul, dar este impoortant ca parintii sa vorbeasca cu acesta deschis inainte de a aplica acest tratament pentru a vedea care sunt riscurile. Metodele de medicinna complementara si alternativa sunt metode de tratament care se bazeaza pe formare educationala, diete speciale si terapie cu megavitamine, suplimente pe baza de plante si minerale, biofeedback EEG, kinetoterapie .Parintii ar trebui sa fie constienti de faptul ca astfel de programe ar putea necesita un angajament financiar pe termen lung care nu poate avea de rambursare din partea asigurarilor. O cercetare mai aprofundata in acest domeniu va aduce mai multe date si o mai buna cunoastere a felului cum functioneaza aceste suplimente. Care sunt tratamentele comportamentale? In 2001, Academia Americana de Pediatrie, a recomandat medicilor ca atunci cand se confrunta cu cazuri de ADHD "medicii trebuie sa recomande medicamente stimulatoare si/sau terapie comportamentala, in functie de gravitatea cazului." Mai multe forme de terapie comportamentala au fost gasite si si-au demostrat eficacitatea mai mult sau mai putin in tratarea pacientilor ADHD. Aceste forme de terapie includ: tratamente individuale sau terapia prin joaca, psihoterapie pe termen lung, psihanaliza, pregatire senzoriala de integrare si terapie cognitiv-comportamentala. In timp, o forma de abordare fara medicamente si doar cu terapie comportamentala, s-a demonstrat a fi oarecum eficienta pentru copii cu ADHD. Sesiunile de terapie sunt efectuate de catre un medic specialist (psiholog) si constau in consiliearea mamei si a cadrelor didactice in domeniul

22

modelarii comportamentului copilului. Parintii si profesorii sunt invatati sa ia in considerare comportamentul copilului lor in functie de tulburare, mai degraba decat sa considere ca acel copil este pur si simplu rau. Parintii sunt invatati sa acorde atentie comportamentului adecvat si nu sa ignore comportamentele inadecvate, De asemenea sunt invatati sa dea instructiuni clare si concise si sa stabileasca programe eficiente de stimulare, cum ar fi sistemele de recompensa. Adultii pot gestiona comportamentul neadecvat, prin aplicarea de consecinte imediate, specifice, si consistente (eliminarea privilegiilor). Practic, cele trei principii de terapie comportamentala sunt: 1.Stabiirea unor obiective specifice 2.Utilizarea recompenselor si a consecintelro immediate in functie de comportament 3.Pastrarea acestuii sistem de recompesne si consecinte pe termen lung; Parintii pot ajuta la reglementarea comportamentului copilului lor prin fixarea unor obiective specifice cum ar fi : mentinerea unui program zilnic, sa nu-l lase pe copil sa fie distras de alte lucruri, stabilirea unor tinte mici si rezonabile, recompensarea copilului dupa ce face ceva bun, verificand copilul daca a facut ceea ce trebuia sau prin integrarea acestuia in sporturi care l-ar putea pasiona. Foarte multi cred ca terapia comportamentala este cel mai bun pas pentru tratarea ADHD care aceasta se afla la primul nivel si se poate apela la aceasta metoda cand: 1.Simptomele de ADHD sunt in stare incipienta; 2. Pentru copii cu varsta precolara care ar putea prezenta simptome; 3. Atunci cand familia prefera aceasta metoda de tramanent in dauna medicamentelor. Ce programe educationale au fost studiate si s-au dovedit a fi eficace in tratamentul ADHD? Copii care sufera de ADHD pot avea nevoie de o ajustare a programului educational inclusiv asistenta unui tutore si o camera speciala in care sa nu ii distraga altceva atentia. Unii dintre copii bolnavi de ADHD pot avea un comprtament normal alaturi de colegii lor la scoala. Cu toate acestea exista si copii care au nevoie de ajutor pentru a finaliza o sarcina sau anumite teme specifice pentru acasa astfel incat sa-si dezvolte cunostintele necesare pentru invatamantul superior. Temele speciale, timp prelungit de lucru in clasa dar si un loc mai apropiat de profesor pot ajuta de asemenea un copil care sufera de aceasta boala. Un astfel de program individualizat trebuie discutat periodic de catre parinti cu profesorii. Dup ultimele studii, ntre 6-9 % dintre colari, sunt diagnosticai cu ADHD. (sursa: Dr. Tiberiu Mircea, Societatea de Neurologie i Psihiatrie a Copilului i Adolescentului din Romania). Interveniile educaionale sunt o combinaie de metode care urmresc s-i ajute pe copiii cu ADHD s se dezvolte i s se adapteze la mediul colar i social.

23

Tulburarea hiperactiv cu deficit atenional (ADHD), numit i sindrom hiperkinetic cu minim disfuncie cerebral, este o afeciune frecvent ntlnit la copil, constituind una dintre cele mai comune tulburri specifice acestei vrste. ADHD se poate defini ca fiind un sindrom ce se caracterizeaz printr-un debut precoce (naintea vrstei de 7 ani) i este alctuit dintr-o combinaie de inatenie, hiperactivitate i impulsivitate ce persist n timp, uneori chiar pn la maturitate, la un individ cu dezvoltare mental normal. Prezena acestor simptome duce la dificulti de adaptare n mediul familial, colar i social. (Mgureanu, 2004) problemele la coal sunt cele mai deranjante simptome ale ADHD. Performanele colare sczute nu numai c demoralizeaz copilul i i scade stima de sine, dar au numeroase implicaii pentru viitor. Interveniile educaionale nu vizeaz modificarea naturii celui cruia i se adreseaz, ci urmresc s-l ajute s se dezvolte armonios n mediul lui. (Hudieanu, 2002). Multe dintre tehnicile care le sunt de ajutor copiilor cu ADHD pot s fie benefice i pentru colegii lor de clas. De exemplu, muli copii cu ADHD au probleme de organizare. Profesorul poate stabili o rutin zilnic care s includ anumite reguli valabile pentru toi elevii. Scriind aceste reguli pe tabl i poate ajuta pe cei cu ADHD s le nvee. Copiii cu ADHD necesit frecvente discuii asupra sarcinilor i termenelor i au nevoie de ajutor n plus n organizarea lor. De aceea profesorul poate oferi acestor copii o supraveghere ct mai direct i o recompensare imediat a unui comportament corect. Alte recomandri pentru profesorul care lucreaz cu copii cu ADHD sunt: *s fie receptiv fa de interesele, abilitile i nevoile elevului; *s evite aglomerarea de teme; *s organizeze o nvare bazat pe colaborare; *s scurteze testele; *s comunice strns cu prinii i s lucreze mpreun pentru succesul copilului. Utilzarea unui plan clar de comportament la coal, dar implementat ntr-o manier blnd, favorabil elevului poate crete abilitile elevului la nvtur. Acest plan nu numai c nva elevul comportamente adecvate, dar i ofer i o baz pentru mbuntirea performanei. Aptitudinile pedagogice sunt necesare n educarea tuturor copiilor, dar n cazul copiilor cu ADHD aceste abiliti trebuie formate anume pentru rezolvarea problemelor particulare a copilului. Menionm cteva exemple de strategii pentru confruntarea cu situaii potenial dificile: *Cnd copilului i se solicit un rspuns, profesorul trebuie s-i fac semn, vizual sau fizic. Aceste semne i ofer copilului un plus de ncredere.

24

 *Profesorii trebuie s admit nevoia copilului de un time out. De exemplu, trimiterea copilului s duc un mesaj n alt clas este un procedeu util pentru a-l scoate dintr-o situaie dificil. *Profesorii i pot da copilului o list cu obiectele necesare pentru activitile viitoare, preciznd cnd i unde vor avea loc acestea; astfel, l poate ajuta n organizarea timpului i a spaiului su. *Este esenial meninerea de ctre profesori a unui strns contact cu prinii. Tehnicile practicate la coal i acas trebuie s fie consecvente. Strategiile educaionale sunt o combinaie de metode care sunt practice i realiste pentru a fi puse n aplicare. Aceste metode ajut profesorii, prinii i pe orcine lucreaz cu astfel de copii s neleag cum gndesc i de ce se manifest n felul n care o fac. Bibliografie: Hudieanu, A., (2001) Metode de cunoatere psihologic, Ed. Alma Mater, Sibiu; Mgureanu, S., (2004) Cum diagnosticm hiperkineticii , Revista Info Diagnostic, nr.1. Educarea copiilor cu ADHD Sindromul deficitului de atenie i hiperactivitate sau ADHD determin modificri ale comportamentului copilului pe plan social, emoional i colar. De obicei, se face greit acocierea copil ru cu copil cu ADHD ! Este necesar s se fac distincia ntre natura rea a copilului i comportamentul ru al copilului. n cazul ADHD comportamentul nedorit manifestat de copil este rezultatul unei tulburri. Hiperactivitatea specific precolarilor cu ADHD este cauzat de o serie de deficiene cerebrale ale copiilor, de faptul c impulsurile i informaiile nu se transmit ntr-o manier normal datorit insuficienei secreiei neurotransmitorilor. Conform cercetrilor realizate de specialiti, alte cause ar fi plictiseala, supradotarea, conflictele psihice, tulburrile emoionale, depresie, mediu familial conflictual, pubertate, deficit de atenie, deficit de nvare, auz sau vz , tulburri tiroidiene, alergii alimentare. Copilul hiperactiv se dovedete a fi mai energic dect media ntr-un mod lipsit de finalitate n situaii obinuite: la mas, la somn, n timpul activitilor. Hiperactivul pare mereu n micare. Majoritatea problemelor comportamentale ale copiilor diagnosticai cu ADHD sunt legate de hiperactivitate i impulsivitate. Simptomele hiperactivitii sunt prezente nainte de 7 ani.

25

v Copiii hiperactivi sunt incapabili s-i concentreze atenia asupra detaliilor sau face erori prin neglijen. Activitatea este dezordonat, efectuat neglijent, fr un plan gndit. Aceti copii prezint dificulti n a-i menine atenia asupra unor sarcini sau activiti de joc. Ei par adesea ca i cum ar fi cu gndul n alt parte, c nu ar asculta sau nu ar auzi ce li se spune. De cele mai multe ori nu respect exact instruciunile. v De regul, copiii hiperactivi evit activitile care necesit autoexigen, efort mental sau capaciti organizatoare. Deprinderile de lucru sunt adesea dezordonate, dezorganizate, iar materialele pierdute, mprtiate sau mnuite neglijent. v n timpul activitilor, aceti copii sunt uor de distrat de stimuli irelevani i ntrerup frecvent sarcinile pentru a se ocupa de evenimente banale, care sunt uzuale i uor de ignorat de ceilali. v Sunt uituci, par n continu micare, vorbesc excesiv de mult, au dificulti n a rmne aezai, se ridic frecvent n picioare, se rsucesc pe scaun, se ridic de la mas n timp ce mnnc sau n timp ce se uit la televizor sai i fac temele, fac zgomot n timpul activitilor care ar trebui s se desfoare n linite. Impulsivitatea se manifest la copiii hiperactivi prin dificultatea de a formula rspunsuri sau trntirea lor nainte de a formula complet ntrebarea. Au dificulti n a-i atepte rndul, i deranjeaz pe cei din jur, fac pe clovnii n faa celor din jur. Metode de educatie nonformala 03/06/2009 de nonformal Acestea sunt metodele de educatie nonformala pe care vi le propunem pentru aceasta editie a laboratorului: Animatia socio educativa jocul si activitatea ludica jocul si activitatile ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socioeducative; ceea ce se poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o activitate placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute si mai putin cunoscute, propria fiinta Powered by CREATIV prin Alisia D. Activitati de educatie prin aventura te vor face sa iti descoperi si sa iti dezvolti potentialul, sa traiesti prezentul si sa te pregatesti pentru viitor, sa accepti si sa rezolvi sarcini neobisuite individual si in echipa,

26

sa iti largesti limitele personale, sa inveti ca poti face mult mai multe decat iti poti inchipui Powered by Outward Bound prin Lazslo B. Invatarea prin Experienta provocarea si aventura vin din utilizarea mediilor nefamiliare, cu scopul de a indemna participantii spre trairea unor experiente provocatoare mentale si emotionale, si utilizarea si gestionarea riscurilor potrivite in cadrul unor astfel de experiente; se va constata o re actualizare a sinelui cat si a compasiunii catre altii Powered by AVATAR prin Vera U. Cultura jocului ca un nou tip de act cultural si social jocul, nsoit de pasiune si constiinciozitate, de libertate si fantezie, ofera participantilor posibilitatea de a descoperi jocurile si joaca ca o modalitate armonioasa si o alternativa de dezvoltare personala, de invatare, dar si de distractie si totodata de relaxare Powered by Centrul de Jocuri Mirakolix prin Ioana B. Teatrul educational presupune dramatizarea unor evenimente actuale, realiste si reprezentative si se imbina cu alte metode active si formative: jocul de rol, tehnicile creative (brainstorming, brainwriting, sinectica, scamper, etc.), tehnici de comunicare; pot fi obtinute o serie de rezultate concrete, atat la nivelul participantilor, care isi dezvolta abilitatile creative, de comunicare, de colaborare, starea de buna-dispozitie, de incredere in sine si n ceilalti, cat si la nivelul comunitatii, prin dezvoltarea modalitatilor culturale de organizare a timpului liber pentru tineri Powered by Universitatea din Bacau prin Liliana M. Teatrul celor opresati teatrul celor opresati implica un SPECTATOR ce primeste locul ACTORULUI si care invadeaza PERSONAJUL si SCENA. Acesta va ocupa spatiul si va oferi solutii. Facand aceasta, SPECT-ACTORUL va realiza constient un act responsabil, scena fiind o reprezentatie imbinata a realitatii si a fictiunii; insa SPECT-ACTORUL nu este de natura fictiva; exista si pe scena si in afara ei intr-o realitate duala Powered by Salvati Copiii filiala Mangalia prin Luciana P. Teatrul Labirint

27

 este numele dat unui proces creativ si a unui produs artistic; procesul creativ consta in construirea in echipa a unui circuit interactiv; spectatorul intra singur in acest circuit, trecand prin seria de experiente pregatite anterior de membrii echipei; disponibilitatea si atentia spectatorului sunt activate de aceast calatorie individuala care devine strict personala Powered by Epsilon III prin Stefana P. si Bogdan N. Mentorat este un proces, nu doar o metoda, care se desfasoara in mai multe etape: cunoasterea valorilor, intereselor, viselor celor 2 parti implicate mentor / participant; din perspectiva aceastor etape ne putem rezolva problemele in mod constructiv, suntem capabili sa acceptam valoarea si importanta celorlalti si putem relationa asertiv cu acestia; in plus, putem avea succes in munca noastra, in relatiile cu ceilalti si ne putem indeplini obiectivele Powered by CENTRAS Constanta prin Andreea I. Life Coaching reprezinta o sinteza a unor diferite principii, metode, teorii si tehnici de succes preluate din psihologie, management, dezvoltare personala si sport de performanta; scopul principal este implinirea fiecaruia dintre noi ca indivizi, pe multiple planuri (profesional, financiar, afectiv, spiritual etc.), prin definirea unor obiective concrete si gasirea cailor optime pentru atingerea lor Powered by Cedes prin Elena T. Strategia Walt Disney procesul creativ prelucreaza informatii cat mai elaborate pentru a opta, in definitiv, pentru solutiile cele mai eficiente; in acest sens, aceasta strategie permite gasirea de solutii optime pe plan creativ, care sa ofere congruenta interna oricarui individ; a lucra sub aceasta strategie pentru a obtine rezultate eficiente implica distingerea clara si coordonarea celor trei sub-procese, abordari sau pozitii perceptuale ale individului: Visator, Realist si Critic Powered by Asociatia Nationala pentru Programare Neuro-lingvistica prin Alina T. Grup Suport pentru Public speaking participantii pot deveni speakeri mai buni, prin exersarea vorbitului in public; formatul are in mare o structura de tipul: un speach amplu, de 30 de minute, feedback, speech-uri scurte, feedback si joculete intercalate intre acestea; este important sa stii sa vorbesti in

28

public, dar si sa stii sa asculti si sa acorzi feedback; se creeaza un mediu sigur in care poti gresi, poti experimenta si ai alti oameni alaturi care iti spun parerea lor Powered by Junior Chamber International prin Razvan D. Photo voice sau fotografia participativa, poate dura de la cateva saptamani la cateva luni sau un an. la nivelul celor care iau parte la aceasta metoda se poate observa ca devin mai constienti de problemele reale cu care se confrunta: discriminare, excluziune sociala, etc precum si cauzele si efectele lor; doresc sa continue aplicarea metodei si eventual suplimentarea cu alte metode care sa duca la rezolvarea unora dintre problemele care au fost identificate Powered by CeRe prin Florina P. Open space presupune crearea de catre participanti a propriei lor conferinte; aceasta are o serie de reguli specifice, printre care una din cele mai importante este ca participantii pot fi albinute sau fluturasi pot sta la o tema sau se pot plimba de la o tema la alta, atunci cand simt ca tema nu ii mai intereseaza; orice subiect poate fi propus iar subiectele vor fi prioritizate automat de catre participanti Powered by FDSC prin Adriana P. Living library Biblieoteca Vie functioneaza ca o biblioteca obisnuita, cititorii vin si imprumuta carti pentru o perioada limitata de timp, dupa ce citesc cartile, le returneaza in biblioteca, si daca vor, pot sa mai imprumute o carte; insa: CARTILE sunt FIINTE UMANE care intra intr-un dialog personal cu cititorul; cartile din biblioteca vie sunt oameni reprezentand grupuri care se confrunta sau se pot confrunta cu prejudecati sau stereotipuri (de gen, varsta, educatie, meserie, etnie, rasa, religie etc) si care ar putea fi victime ale discriminarii sau excluderii sociale, sau pot fi oameni cu povesti care ar da cititorului o experienta unica de invatare Powered by A.R.T Fusion prin Maria N. Animatie stradala o metoda dinamica care se poate desfasura oriunde, in spatii mai putin conventionale unde publicul nu este obisnuit sa vada spectacole: pe asfalt, pe nisip sau pe iarba, intr-o parcare, in mijlocul orasului, la metrou; animatia stradala include forme diferite de exprimare artistica cum ar fi teatru, muzica, circ, clovnerie, dans, carnaval, pirotehnica si multe altele

29

Powered by A.R.T. Fusion prin Oana G. Metoda TRANSCEND propune analiza unei anumite probleme din prisma conflictelor care o genereaza si analiza conflictelor din prisma liniilor de falie care le produc; se face o diferentiere intre conflict si violenta, identificand posibilitati de a transforma conflictele nonviolent si de a evita orice forma de violenta (structurala, directa sau culturala) Strategii Educationale pentru copiii cu ADHD de CONSTANTA VASILE Sm Mar 27, 2010 11:02 am Copiii cu ADHD au o varietate de nevoi. Unii copii sunt hiperactivi sau neatenti pentru a functiona intr-o clasa obisnuita, chiar si cu medicatie si un plan de management al comportamentului. Astfel de copii pot fi plasati in clase de educatie speciala pentru toata ziua sau o parte a ei. In unele scoli, profesorul de educatie speciala colaboreaza cu profesorul clasei pentru a veni in intampinarea nevoilor unice ale copilului. Oricum, cei mai multi copii sunt capabili sa stea intr-o clasa obisnuita. Ori de cate ori este posibil, educatorii prefera sa nu segregheze copii, ci sa-i lase sa invete impreuna cu colegii lor de aceeasi varsta. Copiii cu ADHD adesea necesita conditii speciale pentru a fi ajutati sa invete. De exemplu, profesorul poate aseza copilul intr-o zona cu mai putini factori distractori, ii poate oferi o arie in care copilul sa se poate misca pentru a-si elibera excesul de energie sau stabileste un sistem clar de reguli de recompensare a comportamentului adecvat. Uneori, doar pastrarea unei carti sau a unei picture pe banca poate servi ca simbol visual pentru a-i aminti de comportamentul scolar corect, cum ar fi ridicarea mainii in loc de a striga sau a sta pe scaun in loc de a se plimba prin camera. A-i oferi unui astfel de copil extra timp la teste poate face diferenta intre a pica si a trece si ii ofera o sansa de a arata ce a invatat. Revederea instructiunilor sau temelor scrise pe tabla si chiar listarea cartilor si materialelor de care au nevoie pentru o sarcina, poate fi posibila pentru copii dezorganizati, neatenti pentru a-si termina sarcinile. Multe dintre strategiile de educatie speciala sunt simple bune metode de predare. A le spune elevilor in avans despre ce vor invata data viitoare, oferirea de sprijin visual si oferirea instructiunilor atat oral cat si in scris sunt modalitati de a-i ajuta pe copii sa se concentreze si sa-si reaminteasca partile cheie ale lectiei. Adesea, elevii cu ADHD au nevoie sa invete tehnici de monitorizare si control al atentiei si comportamentului propriu. Pentru ca scoala pretinde copiilor sa stea linistiti, sa-si astepte randul, sa fie atenti si sa-si rezolve sarcinile, nu este o surpriza faptul ca multi copii cu ADHD au probleme la clasa. Mintile lor sunt capabile sa invete dar hiperactivitatea lor si neatentia fac invatarea dificila. Ca rezultat, multi elevi cu ADHD repeta un an sau renunta la scoala mai devreme. Din fericire, cu o combinatie potrivita de practici educationale, medicatie si consiliere, aceste probleme pot fi evitate.

30

Copiii cu ADHD sunt la fel de inteligenti si capabili ca ceilalti Cu totii stim ca, prin definitie, copiii sunt neastamparati si plini de energie. O categorie speciala sunt cei considerati rai, neascultatori si care creeaza mereu probleme. Aceste manifestari pot fi primele simptome ale unei tulburari cunoscute sub numele de deficit de atentie/ tulburare hiperkinetica (ADHD). Copii cu ADHD sunt la fel de inteligenti si capabili ca ceilalti, dar nu stiu cum sa-si utilizeze resursele de care dispun. Sunt migalosi, perfectionisti, emotivi, creativi si este esential sa-i incurajam in tot ce fac si sa nu-i persecutam pentru greseli. Tot ce trebuie pentru a le canaliza energia este gasirea unui domeniu care sa-i pasioneze. Parintii au un rol insemnat in tratarea acestei tulburari, investind timp si efort (rabdare) in educatia copiilor. Secretul pentru a-i tine in frau este motivarea si cel mai important lucru e sa nu fie lasati sa se plictiseasca. Deficitul de atentie devine evident la varsta inceperii scolii si apare mai frecvent la baieti. Se estimeaza ca aproximativ 3-7% dintre copii care merg la scoalaa sufera de aceasta tulburare, care poate persista la maturitate in 10-50% dintre cazuri. Pentru a afla mai multe informatii cu privire la deficitul de atentie ne-am adresat doamnei Anda Pacurar, psihoterapeut adlerian, membru al Asociatiei pentru Psihologie si Psihoterapie Individuala si al Federatiei Romane de Psihoterapie, specialist in lucrul cu copiii cu comportament problematic si in consilierea de familie. Cum se poate defini deficitul de atentie? Deficitul de atentie poate fi o tulburare in sine, neurologica, sau poate fi un simptom al unei familii sau organizatii disfunctionale. Persoana afectata intampina probleme in activitatile sociale, de relationare, cele academice sau cele organizationale. In SUA, de multi ani exista o supradiagnosticare a acestei tulburari. In curand fenomenul ar putea exploda si in Romania. Deja, cu cat se cunosc mai multe informatii despre deficitul de atentie sau hiperactivitate, cu atat mai multi copii sunt etichetati astfel, uneori chiar de la varsta de un an. Cel mai mare risc o reprezinta faptul ca diagnosticele nu sunt date de specialisti, uneori sunt puse de profesori si asumate de parinti. Este mai usor sa dai medicamente unui copil decat sa lucrezi cu o familie disfunctionala, sa reduci numarul elevilor dintr-o clasa sau sa creezi servicii de educatie speciala. La ce varsta debuteaza de obicei? Cand este vorba de o tulburare, debutul trebuie cautat sub varsta de 7 ani, insa s-au intalnit multe cazuri diagnosticate abia la varsta studentiei. Cand deficitul are drept cauza mediul inconjurator, o situatie frustranta sau stresanta care persista in familie sau la scoala, poate aparea la orice varsta. Mult timp s-a crezut ca e o afectiune a copilariei care dispare la pubertate. Un studiu recent realizat in SUA arata ca 30 pana la 70% dintre copiii diagnosticati cu deficit de atentie si hiperactivitate continua sa aiba simptome si in adolescenta si ca adulti. Multi ajung sa fie diagnosticati abia la facultate pentru ca fiind foarte inteligenti dezvolta meca-

31

nisme de compensare mascandu-si defectul. Pentru ei insa efortul este foarte mare si rezultatele bune le obtin mult mai greu decat alti copii. Care sunt cauzele aparitiei acestei tulburari? Cauzele sunt in continuare nesigure. Exista ipoteza neurologica, a unei disfunctii a creierului, dar si cea psihologica care vorbeste despre lipsa autodisciplinei si a abilitatilor sociale. Cum recunoastem deficitul de atentie, prin ce se caracterizeaza? Adesea deficitul de atentie se combina cu hiperactivitate. Simptomele sunt neatentie, impulsivitate, hiperactivitate motorie, distractibilitate, comportamente distructive, imaturitate, dificultati in comunicarea de baza. Copilul poate fi agresiv, nu accepta autoritatea, manifesta nestapanire de sine, este certaret si ostil verbal. Adesea unui copil cu deficit de atentie si hiperactivitate ii este greu sa-si faca prieteni sau sa mentina relatii cu alti copii din cauza comportamentului sau neatent si impulsiv. Cum este diagnosticat, care sunt criteriile de care trebuie sa se tina seama? Cand diagnosticul este stabilit de un psihiatru se au in vedere existenta a cel putin sase din urmatoarele simptome care sa persiste mai mult de 6 luni, sa fie maladaptive si in neconcordanta cu nivelul de dezvoltare: nu da destula atentie amanuntelor sau greseste din neglijenta in activitatea scolara, munca etc; are dificultati de sustinere a atentiei in cursul unor sarcini sau in activitati de joc; uneori pare sa nu asculte atunci cand i se vorbeste direct; nu da curs instructiunilor si nu-si termina temele, sarcinile casnice sau indatoririle de munca; adesea are dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor; cateodata evita, ii displac sau ezita sa se angajeze in sarcini ce necesita efort mintal sustinut (temele pentru acasa, lucrari pentru serviciu); pierde lucruri care ii sunt necesare pentru sarcini si activitati (jucarii, teme, pixuri, carti, unelte); este distras cu usurinta de stimuli perturbatori si este uituc in activitatile cotidiene (Sursa: DSM IV). Cand copilul cu comportament problematic ajunge la un psihoterapeut, acesta incearca sa obtina informatii despre mediul familial, scolar, social pentru a gasi eventuale cauze si se concentreaza pe imbunatatirea functionarii globale prin recunoasterea si indepartarea cauzelor si prin modificarea comportamentelor problematice. Cum se trateaza? Psihiatrii trateaza tulburarea cu diverse medicamente, in unele cazuri efectele secundare sunt insa greu de tolerat de copii si adesea dau dependenta. Psihoterapeutii lucreaza cu copilul, cu familia, pot initia terapie de grup pentru copii. Cei mai multi au nevoie de terapie pentru schimbarea comportamentului si ajutor special la scoala. Interventia primara are in vedere dezvoltarea sentimentului ca apartine si a interesului social. Iar scoala este locul potrivit pentru o astfel de interventie. Are sanse sa dispara de la sine, netratat? Si daca da, in ce conditii? Desigur, insa asta depinde doar de gravitatea simptomelor si de atitudinea celor din jur. Cei care ajung cu aceasta tulburare la varsta studentiei se simt neajutorati, se izoleaza si au o imagine proasta de sine, avand probleme la scoala si in societate. Altfel spus tanarul poate fi atat de descurajat incat sa nu se mai poarte ca un om normal. Poate sa dispara

32

atunci cand copilul a primit suport familial si social sau a gasit singur resurse pentru a compensa deficitul. Exista si posibilitatea ca deficitul sa fie doar un raspuns la comportamentul parintilor sau profesorilor si daca acest comportament se schimba, boala dispare. Ce rol au parintii in tratare? Parintii pot fi primii care constata ceva nefiresc in comportamentul copiilor. Psiholgia Individuala considera ca intotdeauna comportamentul este indreptat catre un scop, care insa poate fi neconstient, necunoscut persoanei. Comportamentele problematice ale copiilor pot avea 4 posibile scopuri gresite: atentie, putere, razbunare, retragere. Acesta din urma este rezultatul celei mai inalte descurajari. Cu cat este mai descurajat cu atat copilul va avea un deficit crescut de atentie. Nu va mai fi interesat de scoala sau de viata de acasa pentru ca simte ca orice ar face lucrurile nu-i ies bine. Indrumati de un psihoterapeut, parintii pot identifica singuri scopul gresit al copilului lor si-l pot corecta. De asemenea, parintii pot sprijini copilul sa simta ca apartine, ca are un rol si contribuie semnificativ in familie. Asta se intampla cand copilul este consultat in luarea unor decizii care-l privesc sau privesc familia, i se cere sprijinul, este tratat cu respect, ca egal, indiferent de varsta pe care o are. In ce masura profesorii pot face fata situatiei; este nevoie ca in fiecare scoala sa existe o persoana specializata? Scoala este mediul in care copiii invata abilitatile sociale. Aici isi pot dezvolta sentimentul ca apartin. Stima de sine a unui elev creste atunci cand se simte conectat cu profesorul si cu colegii. Profesorul are rolul de a-l ajuta sa imparta, il invata reciprocitatea, ii recunoaste rolul in grup. Copiii pot simti ca fac parte din familie sau clasa, dar nu ca au un rol important. In fata unui comportament dificil reactia tipica a profesorilor si parintilor este pedeapsa, atentia negativa (se acorda importanta mare cand greseste, face ceva rau, se poarta neadecvat), izolarea de colegi sau alti copii, iar cel vizat se simte si mai descurajat si izolat. Profesorii ar trebui sa-i incurajeze pe acesti copii sa contribuie in clasa si sa-i implice in proiecte in beneficul scolii. Asa ei ajung sa invete cum se impart deciziile, importanta efortului de grup, cum se face managementul timpului si isi insusesc abilitati organizationale. De exemplu, cand un elev isi deranjeaza constant colegii imprastiindu-si hartiile peste tot si scapand mereu obiecte sub banca decat sa fie izolat sau mutat in prima banca, mai bine se face o discutie in grup despre cum poate fi rezolvata problema si elevii pot veni cu idei. Desigur, profesorul poate fi consiliat de un specialist. Ce sfaturi le dati parintilor cu astfel de copii? Incurajati-va copilul chiar si cand nu obtine performante, remarcati efortul facut de el si exprimati-va incre-derea ca data viitoare va reusi mai bine. Iubiti-l neconditionat. Puteti spune ca nu va place un lucru pe care l-a facut, dar asigurati-l ca il iubiti si cautati solutii impreuna. Cereti sprijinul, meseria de parinte este foarte dificila si se invata!

33

Calmarea copilului hiperactiv. Sfaturi practice Calmarea copilului hiperactiv poate fi problematica pentru parinti, care deseori isi pierd rabdarea. Rabdarea din partea parintilor este insa cea mai importanta in calmarea copilului hiperactiv sau ce sufera de (ADHD) Attention Deficit Hyperactivity Dissorder (Deficit de atentie). Exista cateva idei despre cum pot parintii sa isi linisteasca copilul hiperactiv. Aceste tehnici de relaxare ocupa la fel de mult timp ca si clasicul tipat sau certat dar produc efecte mult mai bune asupra copilului. Tehnici de calmare Incearca aceste tehnici rapide de calmare pentru a-l linisti pe copilul tau atunci cand are zile agitate sau este foarte nervos. Ele nu reprezinta un tratament specializat al ADHD, pentru care ar trebui sa consulti un specialist, dar sunt folositoare in viata de zi cu zi.

Respiratia profunda este una dintre cele mai simple feluri de a calma corpul. Invata-l pe copilul tau sa respire adanc (adica sa inspire pe nas si sa expire pe gura) atunci cand incepe sa se simta frustrat sau nervos. Este o modalitate buna de relaxare si pentru parinti. Pregateste-i o baie calda cu saruri si uleiuri de baie relaxante sau cu multa spuma. Ia-l pe copilul tau la o plimbare sau trimite-l pe el singur la o plimbare in jurul blocului daca este destul de mare ca varsta. Prin mers nu numai ca micutul tau va arde energia in plus dar fiind o activitate destul de repetitiva il va calma si ii va limpezi gandurile. Fa-i copilului tau hiperactiv un mini masaj. Atingerea este un punct foarte important pentru copii care sufera de ADHD. Maseaza-i tamplele, umerii sau trece-ti degetele usor prin parul lui pentru a-l calma. Creeaza o "Cutie a Plictiselii" cu alternative creative pentru copilul tau. Umple cutia cu instrumente de desenat, carti de colorat, puzzle-uri, argila de modelat, instrumente de facut bijuterii si alte kit-uri pentru activitati artistice. Copiii hiperactvi se plictisesc usor si mintile lor au nevoie de stimulare. In lipsa altor activitati, copiii hiperactivi se vor plictisi si vor face lucruri care s-ar putea sa nu-ti faca placere, asa ca este mai bine sa-i tii ocupati. Aceste sfaturi sunt bune pentru momentul in care copilul este deja foarte stresat, dar exista si metode care sa minimalizeze efectele hiperactivitatii. Creeaza un mediu relaxant acasa

34

Copiii care sufera de deficit de atentie si hiperactivitate au probleme cand vine vorba de a ramane calmi intr-un mediu dezordonat. Un mediu mai organizat si mai simplu, fara chestii in plus, o sa-i reduca suprasolicitarea senzoriala a copilului care sufera de ADHD. Dormitorul copilului este cea mai importanta camera. Camera trebuie sa fie foarte bine organizata. Foloseste cutii de plastic pentru a depozita toate jucariile care de obicei stau imprastiate peste tot. Trage jaluzelele pentru a lasa lumina naturala sa intre cat mai mult in camera. Nu agata prea multe postere sau tablouri pe pereti. Varuieste dormitorul copilului in culori calmante (verde deschis, bleu), nu in culori aprinse, primare. O rutina bine stabilita acasa poate fi foarte benefica pentru un copil hiperactiv. Copilul hiperactiv are nevoie de un program prestabilit pentru a se simti in siguranta. Pentru copiii hiperactivi cel mai bine se potriveste o rutina "militareasca". Trezitul de dimineata, mesele, facutul temelor si culcatul ar trebui sa fie facute cam la aceleasi ore in fiecare zi, daca este posibil. Daca se poate, gaseste un spatiu in casa pe care sa il transformi intr-un coltisor de relaxare. Nu trebuie sa fie neaparat un spatiu foarte mare, dar trebuie sa fie cumva mai ferit. Un colt de camera este ideal pentru a pune o perna mare tip fotoliu si cateva carti, carti de colorat, reviste si alte obiecte care sa invite la activitati linistite. Incurajeaza-l pe copil sa se retraga in acest spatiu atunci cand devine nervos, dar nu face din el un loc de pedeapsa. Acest coltisor este un spatiu pozitiv in care el se poate relaxa singur. Tinerea unui jurnal Pentru copilul care este destul de mare pentru a scrie, tinerea unui jurnal este o modalitate excelenta de a-si limpezi gandurile si de a se destainui. Incurajeaza dezvoltarea unui obicei zilnic de a scrie cate o pagina sau doua in jurnal, in functie de varsta, cu gandurile lui personale. Orice ii vine in minte este in regula. Aceste ganduri sunt o chestiune foarte personala si ar trebui sa ramana private. Nu ii citi niciodata jurnalul, respecta-i intimitatea. Dieta alimentara Majoritatea parintilor stiu ca cel mai mare inamic al copilului hiperactiv, din punct de vedere alimentar, este zaharul. Incearca sa reduci consumul de zahar pe cat de mult posibil. Incepe ziua cu un mic dejun consistent care sa contina proteine, grasimi si carbohidrati. Un sandvis cu ou, o felie de paine cu unt si fructe proaspete sunt alegeri foarte bune. Si cerealele sunt bune dimineata, dar contin zahar asa ca este bine sa se limiteze consumul lor. Sucurile de fructe contin de asemenea mult zahar si ar trebui evitate. Incurajeaza consumul de apa pentru a evita deshidratarea copilului hiperactiv.

35

Copil rsfat sau cu ADHD? Starea permanent de agitaie, neatenia i impulsivitatea sunt simptome specifice tulburrii hiperkinetice cu deficit de atenie. ADHD, o afeciune determinat genetic care const n comportament impulsiv i lips de atenie, este subdiagnosticat n Romnia. Tulburarea hiperkinetic cu deficit de atenie (ADHD) se diagnosticheaz n copilrie, poate fi asociat cu alte tulburri psihice ale copilului i poate persista la vrsta adult. n rile europene, ntre 3 i 7% din colari sufer de aceast tulburare dar, n Romnia, estimm c numrul ar fi dublu", afirm prof dr. Voica Foioreanu, medic primar neuropsihiatru la Universitatea de Medicin din Trgu-Mure. Lipsa de stimulare a copilului, lipsa interaciunii sociale i a unor reguli stricte impuse de prinii i de adulii din jurul copilului pot crea comportamente similare celor ale tulburrii hiperkinetice cu deficit de atenie. Dificultile de diagnosticare in de faptul c predispoziia genetic se coreleaz cu factorii de mediu, care pot crete n mod dramatic riscul de manifestare a tulburrii. Prin urmare, doar teste specifice, realizate de medici psihatri pot diferenia simptomele ADHD de comportamentul specific vrstei sau de proasta-cretere". Diferena dintre un copil rsfat i un copil cu ADHD se poate face folosind criterii corecte de diagnostic diferenial, precum interviurile i chestionarele de tipul ADHDRating Scale, KID- SCID, NEPSY, ADI-R i ADOS, folosite n cadrul Clinicii de Psihiatrie a Copilului i Adolescentului de la Spitalul Al. Obregia", explic psihologul Crina Nedelcu de la Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia" din Bucureti. Tulburrile psihice asociate fac diferena Spre deosebire de copiii a cror educaie las de dorit, n cazul copiilor cu ADHD exist i o serie de alte probleme psihiatrice sau de dezvoltare asociate. ADHD pur este foarte rar, n 70% din cazuri se asociaz cu alte tulburri psihiatrice precum tulburarea de opoziie, tulburarea de de conduit (comportamentul neadecvat din punct de vedere social), ntrzierea mintal, ntrzierea de limbaj, ticuri, etc.", spune specialistul psiholog Crina Nedelcu. Se poate diagnostica i la bebelui Potrivit specialitilor, chiar i bebeluii pot fi diagnosticai cu tulburarea hiperkinetic cu deficit de atenie. Vrsta minim la care poate fi diagnosticat tulburarea este ntre 0-3 ani, cnd poate fi comorbid cu tulburarea de spectru autist (TSA)", precizeaz psihologul Crina Nedelcu. Principalele simptome care se manifest n perioada 0-2 ani i care ar trebui s-i alarmeze pe prini sunt tulburrile de somn, care constau n somn

36

superficial, pe durat scurt, treziri frecvente, plns nemotivat, colici abdominale nejustificate. Dup 3 ani se observ deficitul de atenie, iar copilul nu are rbdare, trece de la o jucrie la alta, se plictisete repede i are mereu nevoie de stimuli noi. Se trateaz prin terapii comportamentale Tehnicile de modificare a comportamentului copilului i consilierea prinilor sunt metode prin care se pot corecta simptomele date de ADHD. Terapia va pune accentul pe dezvoltarea abilitilor sociale i emoionale, care l vor ajuta pe copil s fie mai puin impulsiv. De asemenea, se va folosi sistemul de recompense (ntrirea pozitiv i negativ), prin care se urmrete respectarea regulilor i limitarea comportamentelor neadecvate. Tulburarea ADHD se poate trata prin terapie comportamental i msuri educaionale adecvate n urma crora se dezvolt circuitele neuronale specifice sistemului de recompens", explic psihologul Crina Nedelcu. Potrivit specialistului, pn la vrsta de 18 ani scade hiperactivitatea, dar se poate menine deficitul de atenie. "ADHD pur este foarte rar, n 70% din cazuri asociindu-se cu alte tulburri psihiatrice." Crina Nedelcu psiholog Copil ru i prost-crescut sau copil cu ADHD? Sunt acei copii-problem din care orice coal are cteva exemplare: slabi la nvtur, incapabili s se concentreze, mereu agitai, adesea agresivi, sunt un comar pentru profesori, pentru colegi, chiar i pentru propriii prini. Sunt categorisii, cel mai adesea, drept extrem de prost educai, obraznici i iremediabil ri, iar familiile i profesorii dau vina unii pe alii i ateapt unii de la ceilali rezolvarea situaiei. Dar dac lucrurile sunt altfel dect par? Dac aceti copii nu au, n realitate, o problem de educaie, ci o problem medical? "Accept-m, nelege-m, nva-m" este numele unui proiect amplu i ambiios: un parteneriat pentru identificarea i managementul cazurilor de ADHD, ntre Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului (MECTS) i Centrul Naional de Sntate Mintal i Lupt Antidrog (CNSMLA), cu sprijinul companiei Lilly. Odat acceptat faptul c problema exist, coala i medicii specialiti i dau mna pentru integrarea n comunitatea colar a copiilor cu ADHD. Parteneriatul va facilita profesorilor i educatorilor accesul la informaii despre ADHD, n scopul nelegerii cauzelor, manifestrilor i a modalitilor de tratament ale acestei tulburri. ADHD - sindromul de hiperactivitate cu deficit de atenie, sau tulburare hiperkinetic cu deficit de atenie - este o tulburare controversat; unii susin c nu e vorba despre o problem nnscut, ci de una indus de modul de via modern, n care aditivii alimentari ar avea un mare rol; alii cred sincer c e vorba despre o boal care trebuie tratat cu medicamente specifice; alii se tem de o astfel de medicaie, iar alii, n fine,

37

susin c, de fapt, nu exist nici o boal i c e vorba despre greeli de educaie - cu alte cuvinte, revin la eticheta de "ru i prost-crescut". n tot acest amalgam de preri contradictorii, iat cteva opinii profesionale ale specialitilor implicai n proiectul de parteneriat menionat: "Problemele legate de tulburarea ADHD sunt uneori subevaluate n cabinetele medicale i de obicei ignorate n coli, de aceea copiii cu ADHD sunt de multe ori stigmatizai, tocmai pentru c nu exist, la ora aceasta, un mod eficient de recunoatere i de integrare a lor n comunitatea de nvmnt. Majoritatea copiilor care prezint aceast tulburare sunt etichetai greit, mutai des dintr-o clas n alta sau risc s fie dai afar din coal", declar dr. Ileana Botezat Antonescu, Directoarea CNSMLA, centru cu o bogat experien n proiecte de anvergur local i european privind sntatea mintal a colarilor. "Din fericire, ADHD este cea mai tratabil dintre bolile din sfera psihiatriei copilului", declar prof. univ. dr. Iuliana Dobrescu, de la Spitalul Obregia din Bucureti. D-na prof. Dobrescu este unul dintre specialitii recunoscui n Romnia care susin necesitatea acestui tip de parteneriat public-privat: "Problema este c tulburarea nu este recunoscut i neleas, aa c un numr mic de diagnosticri nseamn un procent mic de copii care, prin terapie comportamental i tratament, pot ajunge aduli perfect normali". Prof. Mircea Tiberiu, reputat specialist romn n studiul acestei tulburri, a afirmat c, n ultimele decenii, incidena ADHD a crescut, ca urmare a unor factori favorizani (printre care unii aditivi prezeni n alimente, dar i insuficiena exerciiului fizic la copii). n general, specialitii sunt de prere c, dincolo de factorii favorizani, exist o component congenital a acestei afeciuni, sistemul nervos central al copiilor cu ADHD avnd particulariti - att de structur, ct i funcionale - care l difereniaz de cel al copiilor ce nu prezint aceast tulburare. Proiectul - n teorie i practic Specialitii afirm c, n cazul copiilor diagnosticai cu ADHD, unul din domeniile majore ale vieii afectat de aceast tulburare este performana colar. De aceea, un rol important l are intervenia psihoeducaional la coal care, prin mbuntirea cunotinelor cadrelor didactice despre ADHD i dezvoltarea unei bune colaborri ale acestora cu prinii poate conduce la creterea performaelor colare i sociale ale copiilor cu ADHD. "Accept-m, nelege-m, nva-m" - este egida sub care sute de educatori, nvtori i profesori din toat ara vor afla de la specialitii din domeniul psihiatriei copilului i adolescentului cum s i ajute pe copiii cu ADHD s se dezvolte normal i s i gseasc drumul n societate", informeaz Domnica Petrovai, psiholog de copii, unul dintre specialitii CNSMLA care vor coordona parteneriatul cu cadrele didactice. "Ca mecanism, parteneriatul va funciona sub forma unor ntlniri organizate la sediile instituiilor locale subordonate ministerelor, n care specialiti psihiatri i psihologi de la Centrele de Sntate Mintal din fiecare jude vor oferi informaii legate de ADHD

38

cadrelor didactice i consilierilor colari. Credem c nelegerea acestei tulburri att de frecvente este pasul cel mai important n tratarea ei cu succes, iar cheia se afl la cadrele didactice i la prini", declar prof. Liliana Preoteasa, de la Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. Pentru nvtorii i consilierii colari, obiectivul parteneriatului este ca, dup seria de ntlniri i discuii cu specialitii din filialele din teritoriu ale Centrelor Judeene de Sntate Mintal, acetia s poat s i mbunteasc cunotinele despre cauzele i manifestrile ADHD, despre comunicarea i colaborarea cu familiile copiilor diagnosticai cu ADHD i ale celorlali copii din clas i s-i nsueasc tehnici de lucru cu copilul cu ADHD. Scopul ntlnirilor este ca, n final, s se creeze un set de proceduri de lucru, un mod unitar de a aciona n cazul suspicionrii prezenei manifestrilor ADHD la copiii din clas. "O ntlnire la care au participat aproximativ 80-100 de persoane - adic inspectori colari generali, inspectori pentru nvmntul primar i coordonatori ai consilierilor colari i reprezentani din Centrele de Sntate Mintal din judeele rii implicate n proiect - a marcat nceputul acestui parteneriat. Am definit mpreun obiectivul demersului nostru, dar i rolul i responsabilitatea fiecrei pri; de aici ncolo, depinde de noi toi s participm la ntlniri i s aplicm n practica de zi cu zi cele nvate", a declarat prof. Liliana Preoteasa, de la MECTS. "Avem mare nevoie de creterea nivelului de cunoatere n legtur cu afeciunea ADHD pentru c exist date care arat c, nediagnosticat i fr o consiliere sau un tratament corespunztor, aceast afeciune poart riscul unor repercusiuni tardive asupra copilului, familiei i societii. Compania Lilly susine acest parteneriat, care pune n prim-plan nevoia profesorilor de a nelege i de a aciona astfel nct copiii cu ADHD s aib ansa de a-i dezvolta maximul de potenial ca adolesceni i aduli", declar dr. Daniel Popescu, Director Relaii Publice pentru Lilly Romnia. n afar de sectoarele din Bucureti, judeele n care se vor desfura ntlniri, pe tot parcursul anului, sunt: Constana, Galai, Iai, Mure, Braov, Cluj, Timi, Arad, Alba, Prahova, Arge, Bacu, Dolj. Succesul proiectului pilot va putea fi extins i la nivelul celorlalte zone acoperite de CNSMLA n perioada 2011-2012. Copii i oameni mari cu ADHD Iat i cteva cifre care documenteaz impactul ADHD asupra educaiei i stilului de via - n ansamblu, asupra evoluiei individului, a devenirii lui ca om. Extrase din lucrri de specialitate ale unor experi internaionali n studiul acestei afeciuni, cifrele te pun pe gnduri, cci arat c ADHD netratat corespunztor are efecte negative semnificative

39

asupra copiilor i familiilor acestora, iar atunci cnd tulburarea persist i la vrsta adult, impactul pe termen lung asupra calitii vieii este ngrijortor de puternic. Educaia la copiii cu ADHD (n comparaie cu copiii fr ADHD): Mai puini termin liceul (61,8% vs 98,7%) Mai puini termin o facultate (9,1% vs 68%) Inciden mai mare a dificultilor de nvare (45,5% vs 1,3%) Primesc suspendri sau exmatriculri (70,9% vs 21,3%) Riscurile i impactul ADHD asupra stilului de via: Obiceiuri alimentare incorecte (89% vs 58%) Tulburri de somn (52% vs 14%) Mai muli fumtori (57% vs 35%) Consum crescut de substane/droguri (45% vs 24%) Afectare emoional mai mare (32% vs 3%) Impactul ADHD netratat/subtratat, dincolo de simptomele principale: Mai mult de 50% risca accidente cu bicicleta i cu maina Mai mult de 33% vizite la camera de gard 46% exmatriculai 35% prsesc coala/locul de munc omaj crescut Abuz de substane: - risc de 2 ori mai mare - debut timpuriu - mai puin probabil s poat renuna n perioada adult Rata de 3-5 ori mai mare a divorului sau seprrii prinilor De 2-4 ori mai multe certuri cu fraii/surorile Absenteism crescut al prinilor de la serviciu Scade productivitatea prinilor la serviciu

n Romnia exist, conform estimrilor realizate de profesionitii implicai, peste 200.000 de copii care sufera de ADHD, dar dintre acetia numai 8.000 se regsesc in evidenele specialitilor i beneficiaz, prin urmare, de tratament. Conform statisticilor, prevalena afeciunii la noi n ar oscileaz ntre 3-7%. "Ne lipsesc cifrele. Avem, ce-i drept, prevalene ale bolii, dar noi nu am realizat pn acum o evaluare a propriei noastre sntai. Un astfel de demers trebuie sa fie profesionist i cost! Trebuie s nelegem ca nu exista sntate fr sntate mintal", a explicat dr. Ileana Botezat Antonescu, directoarea CNSMLA.

40

Cu acest proiect, exist mari anse ca muli din cei cca. 200.000 de copii din Romnia care sufer de ADHD s primeasc ajutorul de care au nevoie. Scpai din capcana etichetelor simplificatoare care, adesea, reduc totul la greeli de educaie, dau vina pe nevinovai i ascund adevrata gravitate a situaiei, aceti copii i toi cei care le stau n preajm - familiii, colegi, profesori - nu vor mai lupta singuri cu o problem neneleas, ci o vor putea depi, cu ajutor din partea profesionitilor.

STRATEGII DE ADAPTARE CURRICULAR PENTRU COPIII CU ADHD

Prof. consilier Petric Anamaria coala cu clasele I-VIII Ssciori

ADHD nu este o problem doar pentru cei care sufer de aceast tulburare ci i pentru persoanele importante din anturajul lor (mai ales pentru prini, profesori) datarit caracterului cronic i implicaiilor n funcionarea cognitiv i social. Adaptarea curricular n cazul elevilor cu ADHD este deosebit de important deoarece ignorarea dificultilor prezentate de aceti copii n plan academic, social i al integrrii pot conduce la abandon colar, inadaptare social sau tulburri emoionale.

Sindromul hiperkinetic cu deficit de atenie (THDA sau ADHD ) este o tulburare de comportament care se manifest prin deficit de atenie i dificulti n desfurarea unei sarcini. ADHD este frecvent ntlnit, debuteaz n copilarie, dar poate persista i la vrsta adult. Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR), simptomele ADHD se mpart n trei categorii: inatenie , hiperactivitate i impulsivitate, putnd surveni i n form combinat, iar diagnosticul se bazeaz pe numrul, persistena i istoricul simptomelor ADHD i totodat pe msura n care acestea produc modificri ale comportamentului copilului, n mai mult dect un singur context.

41

n afara simptomatologiei specifice, copiii cu ADHD, de multe ori, prezint i alte probleme asociate: dificult de nvare, tulburri de limbaj, anxietate, tulburri emoionale, tulburri ale controlului motor i perceptiv-vizual, ticuri etc. Dei ADHD nu interfereaz cu capacitatea de nvare, copiii cu acest sindrom prezint de multe ori dificultti legate de randamentul colar, deoarece atenia i controlul impulsurilor sunt cerine importante pentru succesul colar. Cerinele educative speciale ale copiilor cu ADHD: 1. Necesitatea exersrii deprinderilor de a-i concentra i menine antenia; 2. Necesitatea dezvoltrii deprinderilor de rezolvare de probleme plecnd de la urmtoarele premize: - prezentarea problemei ntr-o form clar i structurat; - ncurajarea elevului s citeasc de mai multe ori cerina, nainte s nceap rezolvarea ei, pentru a fi sigur c a neles bine; - i se cere elevului s citeasc cu voce tare cerina, pentru a ne asigura c este concentrat i ca urmeaz corect paii; - ncurajarea s se amuze de propriile erori i s nvee s se autocorecteze fr a se demoraliza. 3. Necesitatea antrenrii deprinderilor de competene sociale; 4. Stimularea comportamentului asertiv pentru a-i crete autostima; 5. Necesitatea dezvoltii autoinstruirii (prin tehnici cognitiv-comportametale) pentru creterea capacitii de autocontrol; 6. Necesitatea stabilirii unor contracte sau acorduri ntre copii sau adolesceni i prini i profesori cu scopul de a mbunti atmosfera n familie i n clas.

Adaptri metodologice generale 1. Aezarea elevului n prima bac din rnd, departe de fereastr sau de alte elemente care-i pot distrage atenia. Acest lucru va reduce posibilitatea ca ali stimuli s-i distrag atenia vizual sau auditiv de la activitatea pe care o realizeaz n fiecare moment. Dac elevul este plasat n rndurile din spate vor fi n cmpul su viziual colegii si, a cror comportament sau

42

comentarii i pot distrage atenia de la profesor sau sarcin. La fel se ntmpl dac este aezat n apropierea unei ferestre sau culoar, datorit zgomotelor sau stimulilor vizuali . Att elevul hiperactiv ct i cel inatent are dificulti s i menin sau s i concentreze atenia asupra sarcinii sau stimulilor relevani n comparaie cu colegii si . De aceea prin aezarea lui aproape de profesor poate ajutat mai uor 2. Asigurarea nelegerii explicaiilor sau instruciunilor pentru a ndeplini sarcinile. Amintii-v c elevul cu ADHD nu este neaprat un elev cu deficit intelectual. Abilitatea lui de raionament este bun, cu excepia cazurilor specifice. Prin urmare, dac nu nelege o explicaie sau nu urmeaz o instruciune va fi din cauza dificultilor de a acorda atenia necesar expunerii profesorului. Pentru a rezolva aceste probleme, cadrele didactice pot stabili ca rutin urmtoarele: Explicaiile la clas trebuie s conin termeni adecvai pentru nivelul lor. ncercai s folosii propoziii scurte, iar n cazurile n care expunerea este mai lung, repetai de mai multe ori aspectele fundamentale ale acesteia; n timpul explicailor sau instruciunilor stabili de multe ori contactul vizual cu elevul, acest lucru va facilita s-i pstreze atenia asupra dumneavoastr sau la ceea ce spunei; Dup terminarea explicaiilor sau instruciunilor, rugai elevul s repete ceea ce a neles. Ajuta-l s formuleze acele aspecte pe care nu le poate repetata, fie pentru c nu a neles, fie pentru c nu a fost suficient de atent. Facei acest lucru de fiecare dat cnd explicai sau dai instruciuni elevilor. Procednd aa, dup cteva ori, elevul va anticipa c trebuie s repete i acest lucru va aciona ca un factor care va contribui la susinerea i concentrarea ateniei direct asupra explicaiilor sau instruciunilor. Odat ce i-ai consolidat obiceiul de a participa cu atenie la explicaiile dumneavoastr, pute reduce solitrile de a repeta/ reformula cerinele; acest lucru trebuie fcut intermitent, fr a urma un model specific pe care elevii l-ar putea identifica. 3. Permitei elevului hiperactiv s se deplaseze prin clas la intervale regulate; Nu trebuie s uitm faptul c aceti elevi au dificult n a sta linitii sau n a lucra n linite. Elevul poate fi numit "elev de serviciu sau asistent" i i se ncredineaz anumite sarcini, care s-i permit mobilitatea n sala de clas. Trebuie s fim ateni atunci cnd elevul arat agitaie, nervozitate, momente n care fie i punem intrebari, fie i dm o sarcin care implic necesitatea de a vorbi cu alii sau s se mite.

II. Adaptri metodologice ale obiectivelor educaionale

43

 Elevii cu ADHD prezint dificultti n nvarea i consolidarea cunotinelor corespunztoare fiecrui nivel curricular fa de restul colegilor lor. Astfel, de multe ori acumuleaz ntrzieri importante, fcnd dificil / imposibil pentru ei s urmeze programa de cursuri mai trziu. Pentru a sprijini progresul academic al acestor elevi, se recomand ca profesorul s stabileasc obiectivele-cheie pe care elevul trebuie s le realizeze progresiv dobndind cunotinele necesare pentru nivelul urmtor. Performana lor va fi direcionat spre atingerea acestor obiective fundamentale i mai apoi a celor considerate secundare; Planifacarea obiectilor de atins, trebuie i ea difereniat pentru copiii cu ADHD, prevzndu-se mai mult timp pentru realizarea lor; Obiectivele sabilite trebuie s fie simplificate (atunci cnd este posibil), reducndu-se din complexitate; n funcie de natura obiectivelor, se recomand i dividirea lor pe pri.

III. Adaptri metodologice pentru realizarea sarcinilor Adaptarea timpului necesar ndeplinirii sarcinilor n clas. n cazul elevului hiperactiv se ine cont de caracteristicile sale, el avnd nevoie s i se permit distragerea de la sarcin la intervale scurte de timp. Dac elevul are dezvoltate abilitile de reglare a ateniei, aceste distrageri vor fi scurte, dar dac nu, distragerile tind s fie destul de lungi nct fac imposibil executarea sarcinilor n timpul alocat pentru elevii nehiperactivi. Pe de alt parte, elevul inatent este lent att n realizarea sarcinilor cognitive ct i a celor motorii i, prin urmare, are nevoie de mai mult timp dect ceilali elevi pentru a ndeplini aceleai sarcini. Astfel, lund n considerare aceast situaie, inei seama de timpul disponibil pentru a efectua sarcinile i de importana extinderii timpului pentru elevii cu tulburri de deficit de atenie. Putei face acest lucru n moduri diferite n funcie de nivelul curriculum-ului i caracteristicile elevilor. Adaptarea numrului de sarcini att n clas ct i la domiciliu. Avnd n vedere consideraiile de la punctul precedent, se impune elevilor cu deficit de atenie un numr inferior de sarcini fa`de cel considerat adecvat pentru restul elevilor. Putei utiliza, de asemenea, o strategie diferit: propunei un numr minim de sarcini pentru tot grupul, exprimndu-v satisfacia n cazul n care numrul de sarcini a fost ndeplinit, i apoi propunei sarcini suplimentare opionale a cror finalizare este voluntar i care le poate mbunti calificativul. Pentru c sunt opionale, elevii cu deficit de atenie nu se vor simi incapabili s o fac i, n funcie de abilitile lor, le vor realiza pe cele posibile; Adapta criteriile de calitate de executare a sarcinilor. Elevii hiperactivi i inactivi au presipoziia de a face greeli foarte uor n executarea sarcinilor, din cauza lipsei de atenie susinut. Prin urmare, pentru a ncuraja motivarea realizri sarcinii i calitatea rezultatului, propunei pentru fiecare tip de activitate un standard de calitate minim, pe care s-l considerai mulumitor, i apoi alte criterii progresive de calitate, cu care i

44

poate mbunti scorul. Putei face acelai lucru cu ali elevi din clas dac credei c acest lucru i-ar putea influena n mod negativ pe ceilali; Utilizai strategii atenionale n timpul realizrii sarcinii. Deseori, elevii hiperactivi i inateni ncep executarea sarcinilor, fr suficient atenie i cu dificulti n selectarea elementelor relevante ceea ce conduce la greeli, dei au competenele cognitive necesare pentru a ndeplini cu succes sarcina. Pentru a face fa acestei eventualiti, pe lng instruciuni, ajutai-l n realizarea sarcinii prin atenionri de genul: fii atent aici, observ c ceea ce tebuie s faci este s..., nu trebuie s faci ... etc. n orice caz, ajutorul oferit elevului trebuie s fie exclusiv atenional.

IV. Adaptarea procesului de evaluare Realizarea unei evaluri difereniate implic folosirea unor metode i materiale adecvate problemelor manifestate de elevi, ceea ce nu nseamn c elevul respectiv este tratat diferenial (de ex. dac n cazul unui elev cu deficiene vizuale sunt folosite metode diferite de evaluare, i n cazul celui cu ADHD se impun metode difereniate).; Necesitatea reducerii timpului de evaluare. La un elev hiperactiv curba de oboseala atenional este mult mai scurt dect la cel non-hiperactiv, i, prin urmare, n cadrul sesiunilor de evaluare mai mari de 30 de minute, atenia este redus n mod semnificativ i astfel i performana. Durata evalurii poate fi adaptat astfel: a) proiectarea a dou sesiuni n momente ale zile diferite sau b) se propune o evaluare de sesiuni mai scurte, pentru ntregul grup; c) evaluarea oral, ntr-un cadru privat; d) evitarea evalurii acestor elevi printr-o evaluare formal, preferndu-se proceduri de evaluare continu; Reducei numrul de ntrebri sau exerciii; acesta este un alt mod de a reduce timpul de evaluare. n cazul n care numrul cerinelor este mai mic, timpul necesar pentru a le efectua este scurtat. Astfel, copiii inateni vor avea timp s le rezolve n 50 de minute. Rolul important al profesorilor influeneaz n mod direct procesul de formare a elevilor, el nu joac doar un rol de mediator n procesul de nvare, ci contribuie i la normalizarea vieii elevilor n coal, prin ajustarea procesului de nvare la nevoile lor. Deasemena prin demersurile de adaptare a procesului educaional la cerinele elevilor, este facilitat integrarea lor, att n coal i n clas ct i n mediul lor social.

45

Bibliografie: Christopher Green i Kit Chee, S nelegem ADHD, Editura Aramis, Bucureti, 2009; E. Manuel GARCA PREZ, Adaptaciones curriculares para alumnado con diagnostico de trastorno por deficit de atencin con o sin hiperactividad, Merida, 2007; Asociacion Cordobesa de Deficit de Atencion e Hipeactividad, Estrategias de intervencin en el aula para alumnos con TDAH; www. f-adana.org; Moreno Garcia Y., Hiperactividad, prevencin, evaluacin y tratamiento, Ed. Pirmide, Madrid.

46