COLEGIUL TEHNIC,,MATEI BASARAB

CARACAL

PROIECT

COORDONATOR prof. Radulescu Mimi

ABSOLVENT

2010-2011

TEMA PROIECT

MASINA DE CURENT CONTINUU

Masini electrice 1.Incercarea in gol a transformatorului electric 1.1. Obiectul lucrarii . Masurarea pierderilor si a curentului de mers in gol. Determinarea parametrilor de functionare in gol a transformatorului electric monofazat. In scopul clarificarii fenomenelor din transformator si a scoaterii in evidenta a aspectelor practice din cadrul teoriei transformatorului. Acest regim se realizeaza cand la bornele infasurarii secundare nu este conectat nici un consummator, adica impedanta de sarcina este infinita. In acest c az I2=0 si I1=I10 .Diagrama de fazori si schema echivalenta corespunzatoare acestui regim sunt date in figura 1.1 .
I10 A U1 Rm -E1=U`20 Xm X U1 R1 X
1

jXW1I10 R1I10 -E1=-U20

N10

I10 I1Q

I10a
*m

Figura 1.1 Schema echivalenta si diagrama de fazori la functionarea in gol a transformatorului 2. Schema de montaj. W
U1

V1

V2

Figura 1.2 Schema de montaj la functionarea in gol a transformatorului

3.Modul de desfasurare a lucrarii

3

In schema din figura 1.2 tensiunea U 1 din primar se masoara cu voltmetrul V1, curentul cu ampermetrul A si puterea cu wattmetrul W, iar in secundar , tensiunea cu voltmetrul V 2 . Frecventa retelei de alimentare se considera constanta si egala cu valoarea pentru care a fost construit transformatorul. Transformatorul se alimenteaza cu o tensiune U 1 variabila intre zero si 1,15 U1N, iar masuratorile care se fac se trec intr-un table, pe baza carora seconstruiesc curbele I10 = f(U1), P10 = f(U1) si cos N10 = f(U1) . 1.2 Incercarea in scuirtcircuit a transformatorului electric 1. Obiectul lucrarii .Determinarea parametrilor de functionare in scurtcircuit a transformatorului electric monofazat. Regimul de functionare in scurtcircuit es te caracterizat prin U 2 = 0 si se obtine cand bornele secundarului transformatorului se conecteaza in scurtcircuit, valoarea impedantei circuitului de sarcina fiind Z = 0. In acest caz , alimentarea infasurarii primare se face cu o tensiune variabila U1k si mult mai mica decat tensiunea nominala U 1N . In cazul cand bornele infasurarii secundare sunt scurtcircuitate, iar infasurarea primara este alimentata la tensiunea nominala, regimul de scurtcircuit reprezinta un regim de avarie caracterizat prin curenti foarte mari. De aceea infasurarea primara se alimenteaza de la o sursa de tensiune reglabila astfel incat curentii prin infasurari sa nu depaseasca 10 - 20 % peste curentii nominali, ceea ce constituie scurtcircuitul de proba. Schema echivalenta si dia grama de fazori a transformatorului in regim de scurtcircuit este data in figura 2.1 .

Z2I1 A U1k X Rk=R1+R2 Xk=XW1+XW2 a U2=0 x

Nk

Uk=Zk I1 Z1I1 R2I1 jXW1I1

jXW2I1

R1I1 RkI1=(R1+R2)I1

Figura 2.1 Schema echivalenta si diagrama de fazori la functionarea in scurtcircuit a transformatorului monofazat
4

jXkI1=j(XW1+XW2)I1

2. Schema de montaj.

I1SC

A1

U1

U1SC

A2

Fi

2.2 Schema de montaj la functionarea in scurtcircuit a transformatorului electric monofazat

1.2.1.Puntea simpl (Wheatstone) n regim echilibrat Schema electric de principiu este prezentat n Fi .1.

Fig.1. Puntea simpl (Wheatstone).

5

a,b - rezisten e bra de punte (1,10,100,1000) ;; R - rezisten decadic 10 x(0,1+1+10+100+1000) ;; X - rezisten a de m surat ; RG - rezisten a galvanometrului; RS - rezisten a intern a sursei; E - t.e.m. a sursei; Principiul metodei de m surare a rezisten ei necunoscute X const n echilibrarea pun ii prin varia ia rezisten ei R, momentul echilibrului fiind pus n eviden prin faptul c galvanometrul indic I G ! 0 . Cre terea exactit ii m sur rii rezisten ei electrice cu metoda de punte Wheatstone se poate face utiliznd metoda de substitu ie (Fig.2). Se fac dou m sur tori succesive: - prima etap - se m soar rezisten a necunoscut i se ob ine:
RX ! a R1 ! kR1 b

- a doua etap - se m soar cu aceea i raport o rezisten cunoscut :

Re ! a R2 ! kR2 b

de precizie

Rezult valoarea rezisten ei :

R X ! Re R1 R2

Fi

Metoda de punte cu substitu ie.

Fi

3 Puntea dubl .

T
6

Puntea simpl nu se poate utiliza la m surarea rezisten elor mici, pentru c la conectarea n punte, se nseriaz cu R X rezisten e parazite ( de contact i de conexiuni) ce pot fi de acela i ordin de m rime cu rezisten a m surat . Pentr u a ie i de sub influen a rezisten elor parazite Thomson a imaginat rezisten a cu patru borne. Schema pun ii duble este prezentat n Fig.3, fiind separate circuitul de m surare a curentului i cel de m surare a c derii de tensiune. Principiul metodei const n alegerea valorilor R2 i R4 i varia ia rezisten elor R1 i R3 pn la aducerea la echilibru a pun ii.

2.Constructia transformatorului electric Definitie: Transformatorul electric este un aparat static cu doua sau mai multe infasurari cuplate magnetic, cu ajutorul caruia se schimba valorile marimilor electrice ale puterilor in curent alternativ (tensiune si curentul ) frecventa ramanand constanta. Functionarea transformatorului are la baza fenomenul de inductie electromanetica. Pentru realizarea unui cuplaj magnetic cat mai strans, infasurarile sunt asezate pe miez feromagnetic . La frecvente mai mari de 10 kHz transformatorul se realizeaza fara miez magnetic . Transformatorul trifazat se realizeaza ca o unitate separata, avand miezul feromagnetic de o constructie proprie . La puteri foarte mari, transformatorul trifazat este construit din trei transformatoare monofazat, ale caror infasurari primare sunt legate in stea (Y) sau in triunghi (D). Cele mai importante elemnte constructive ale transformatoarelor sunt : - miezul feromagnetic ; - infasurarile ; - schela ; - constructia metalica ; - accesoriile. a) Miezul feromagnetic denumit in unele lucrari prescurtat miezul magnetic, reprezina calea de inchidere a fluxului magnetic principal al transformatorului, flux produs de solenatia de magnetizare a infasuraii primare care se alimenteaza de la o tensiune alternativa. Miezul feromagnetic se construieste din 0.35 mm grosime taiate din tabla silicioasa puternic aliata, laminata la cald sau texturata, tolele sunt izolate intre ele cu hartie, lac sau oxizi ceramici (carlit). Miezul feromagnetic este format din coloane si juguri, pe c oloane se aseaza infasurarile. Deoarece infasurarile se executa in afara miezului si ulterior se monteaza pe coloanele transformatorului ; miezul feromagnetic se construieste dindoua parti separbile, sau se executa din tole cu jug separabil.
7

2.1. Conectarea si functionarea in paralel 1.Obiectul lucrarii. Lucrarea are ca obiect determinarea functionarii in parallel a doua transformatoare monofazate Doua transformatoare functioneaza in paralel in cazul in care au bornele legate la aceeasi retea de alimentare, iar bornele secundare sunt legate la o retea receptoare.ca.infigura.1.
U1

Ta

Tb I2

U2

I2a

I2b

In exploatarea sistemului energetic intervine necesitatea functionarii transformatoarelor trifazate in paralel in urmatoarele situatii : - pentru a scoate din functiune un transformator in scopul reviziei si al inlocuirii cu un altul,fara a intrerupe consumatorul, este necesar sa se conecteze in paralel doua transformatoare pentru ca ulterior sa fie deconectate de la retea transformatorul in cauza. - in cazul in care dezvoltarea unui consumator duce la cresterea puterii solicitate, mai mare decat puterea nominala a transformatorului, se procedeaza la inlocuirea trans formatorului cu un altul de putere mai mare , fie se monteaza in paralel cu acesta, un alt transformator si functioneaza impreuna in paralel transformatoare care au acelasi numar de faze. Pentru ca mai multe transformatoare sa functioneze in paralel normal , trebuie satisfacute urmatoarele cerinte : a) la functionarea in paralel in gol curentii prin infasurarile secundare sa fie nuli, ca in cazul functionarii lor separate ; pierderile provocate provocate de curentii de circulatie incalzesc infasurarile , scade randamentul si
8

limiteaza capacitatea de incalzire a transformatorului la o putere mai redusa decat cea nominala ; b) la functionarea in sarcina fiecare transformator sa se incarece cu o putere proportionala cu puterea nominala, iar curentii de sarcina ai tu turor transformatoarelor sa fie in faza, in acest fel curentul dat prin circuitul receptor, pirderile in infasurarile transformatorului sunt minime . Pentru a se realiza prima conditie trebuie ca tensiunile electromotoare induse in infasurarile transformatorului sa fie egale si in faza . In acest scop este necesarsa fie satisfacute urmatoarele conditii : 1. Tensiunile nominale primare ale transformatorului sa fie egale ; 2. Transformatoarele sa faca parte din aceeasi grupa de conexiuni ; 3. Transformatoarele conectate in paralel sa aiba acelasi raport de transformare ; 4. Curentii de functionare in gol sa produca caderi de tensiune egale si in faza infasurarii primare. Pentru realizarea celei de-a doua conditii, este necesar sa fie satisfacute urmatoarele conditii : 1. Tensiunile de scurtcircuit nominale ale transformatorelor sa fie egale in modul si in faza, adica sa aiba si componentele active si cele reactive egale : ukaE = ukaF si ukrE = ukrF ; 2. Unghiul intern de scurtcircuit Nsc al transformatoarelor sa fie acelasi.
Nsc = arctgXsc/Rsc

Prin norme, sunt permise anumite abateri si functionarea transformatoarelor in paralel este permisa numai in anumite limite. Astfel, pentru raportul de transformare : s0.5%, iar pentru tensiunea de scurtcircuit : s10%. Abaterile caderilor de tensiune produse de curentul de mers in gol, precum si abaterile unghiurilor interne nu sunt standardizate.

2.Schema de montaj

U AX ! 230 V (tensiunea primara din primul

A X A X

transformator)
U Add! 230V X

(tensiunea primara din al doilea transformator)

U ax ! 21V

(I transformator, tensiunea secundara)

U a dd! 21V (II transformator ,tensiunea x

secundara)
U xx d! 0 se pot conecta in paralel .

3.Masurarea rigiditatii dielectrice si a unghiului de pierderi dielectrice ale uleiului de transformator 1.Scopul lucr rii: Lucrarea are ca scop determinarea rigidit ii dielectrice, la frecven a industrial 50 Hz, a unei monstre de ulei de transformator precum i m surarea unghiuluide pierderi. 2.Considera ii teoretice: rigiditatea dielectric a materialelor caracterizeaz proprietatea acestora de a rezista la str pungere atunci cnd sunt supuse unui cmp electric. Es= Us/d unde: Us = valoarea efectiv a tensiunii de str pungere d = distan a dintre electrozi Es = rigiditatea dielectric S-au formulat diferite teorii: teoria ioniz rii, la lichide moleculele fiind mai apropiate dect la gaze, drumul liber ionizat este mai mic i ca urmare, rigiditatea dielectric E str este mare dect la gaze.
10

n teoria pur electric , se consider c n procesul de str pungere, sunt determina i electronii emi i de electrozi, n urma prezen ei pe suprafa a lor a cmpului electric. n urma str pungerii termice, se consider c , datorit nc lzirii lichidului la trecerea unui curent electric, se formeaz n lichid bule de vapori care, mpinse de for e ale cmpului de -a lungul liniilor de cmp electric formeaz pun i gazoase ntre electrozi, prin ioniziz ri, apar n primele faze, desc rc ri electrice n pun ile gazoase, care ini iaz str pungerea l ichidului. Pe baza acesto teorii se pot explica i influen ele unor factori externi asupra rigudit ii dielectrice cum ar fii: a) influen a impurit ilor b) influen a temperaturilor c) influen a presiuniii d) influen a distan ei dintre electrozi f) influen a frecven ei. 3.1.Determinarea rigidit ii dielectrice la temperatura camerei
Determi rea ri idit ii dielectrice la temperatura camerei pentru uleiul de transformator de face conform STAS 286-73 Uleiul trebuie uscat nainte de ncercare prin nc lzire ntr -un vas deschis la 11 5C, timp de 3 ore apoi r cit la temperatura camerei n sticle. Uleiul trebuie s umple ntregul volum al sticlei; nu seadmit bule de aer sub dop; trebuie ncercat, f r a fi deshidratat. 4.Modul de lucru: Se aplic tensiunea, care se ridic uniform de la 0 pn la str pungere cu o vitez de maxim 2 kV pe secund .

3.2.Determinarea rigidit ii dielectrice la temperatura variabil Se studiaz varia ia rigidit ii dielectrice a uleiului mineral n func ie de temperatur . Men ion m: a) dependen a m rimii Us (respectiv Es) de temperatur a umidit ii uleiului. b) n cazul n care uleiului deshidratat m rimea U s este practic independent de temperatur , pn la valoa rea acestuia la care lichidul ncepe s se vaporizeze cnd U s scade cu temperatura c) n cazul uleiiului nedeshidrat se observ o cre tere ini ial a m rimii Us cu temperatura care se datoreaz sc derii umidit ii uleiului din cauza reac iilor chimice di ntre moleculele de ap i de ulei, care mic oreaz num rul moleculelor de ap libere ; apoi ca n cazul uleiului deshidratat, urmeaz o sc dere a m rimii U s datorit vaporiz rii uleiului.
11

3.3.M surarea pierderilor dielectrice Pierderile dielectrice devin hot rtoare pentru tensiunile nalte i foarte nalte, n timp ce pentru tensiunile sub 35 kV are un rol secundar, factorul esen ial n acest caz fiind formarea depunerilor (la transformatoarele de distribu ie din posturile de transformare). S-a constatat c apari ia pierderilor dielectrice poate s precead nceperea form rii de depunderi. Cre terea tangentei unghiului de pierderi dielectrice (tg ) a uleiului este determinat att de prezen a n ulei a produselor de contaminare solubile care adesea se datoresc materialelor dizolvate care intr n construc ia transformatorului ct i de prezen a umidit ii n ulei. M surarea tg a uleiului are avantajul de a ajuta la depistarea nr ut irii parametrilor uleiului mai devreme i mai bine, dect m surarea oric rei alte caracteristici. Tangenta unghiului de pierderi dielectrice a uleiului este o m sur a pierderilor dielectrice ntr-un condensator, cnd dielectricul acestuia se compune exclusiv din uleiul considerat. Pentru determinarea tg , uleiul se introduce ntr-o celul special , care se nc lze te ntr -un vas de termostatare. Cnd s-a ajuns la temperatura prescris , acesta se men ine constant , celula fiind racordabil la bra ul pun ii de m surare cu care se determin tg .

4.Incercarea cu tensiune indusa

Transformatoarele de putere pentru tensiunii foarte nalte ( 110 kV), ca i unele tipuri de transformatoare pentru 35 kV se execut , n general cu izola ie par ial gradat . Acest sistem de izola ie presupune o tensiune de ncercare pentru bobina de linie a transformatorului i o alt tensiune de ncercare pentru bobina de neutru i deci este imposibil ncercarea cu tensiune aplicat . n acest caz, izola ia principal a nf ur rii se ncearc numai prin tensiune indus . ncercarea se execut diferit, n func ie de tipul izola iei nf ur rii i de m rimea tensiunii maxime U m, dintre faze. Valoarea tensiunii de ncercare care rezult din valoarea de vrf mp r it la 2 , trebuie s fie egal cu valoarea tensiunii (T..). ncercarea trebuie s nceap de la o tensiune egal cu cel mult o treime din valoarea tensiunii de ncercare specificat , tensiunea fiind adus la acest valoare att de repede ct permite m sur toarea . nainte de ntreruperea
12

ncerc rii, tensiunea trebuie redus rapid la o valoare mai mic de o treime din tensiunea de ncercare. Durata aplic rii tensiunii de ncercare este de 60 secunde pentru orice frecven de ncercare, mai mic sau egal cu de dou ori frecven a nominal . Dac frecven a de ncercare dep este dublul frecven ei nominale, durata ncerc rii t nc trebuie s fie dat de rela ia:
frecventa _ no min ala ( s) frecventa _ de _ incercare

t inc ! 120 v

dar nu mai mic de 15 secunde. Frecven a ridicat este necesar pentru a nu avea curent de excita ie prea mare n nf surarea transformatorului, la tensiunea mult m rit fa de regimul nominal.

Observa ie: Se stie c : U1E1= T 2 f[

n cazul n care U1 este foarte mare, ceea ce ar necesita o solena ie (deci un curent de excita ie) foarte mare. De aceea se prefer marimea frecven ei f. La ncercarea transformatorului cu izola ie neuniform i cu U m 245 kV, tensiunile de ncercare la care se supun capet ele nf ur rii (ntre faz i p mnt) sunt cele din tabelul 1. n cazul transformatoarelor monofazate, ncercarea se execut , n mod normal, cu cap tul neutru la p mnt. (STAS 1703/3 -80). ncercarea izola iei principale a transformatoarelor trifazate cu izola ie gradat nu se poate executa prin alimentare trifazat deoarece, n acest caz, tensiunea de ncercare dintre bornele nf ur rii de .T. va fi de 3 ori mai mare dect tensiune fa de p r ile puse la p mnt (neutrul nf ur rii de .T. fiind legat la p mnt). Pentru un tranformator trifazat, se execut trei ncerc ri, cu tensiune de ncercare monofazat , legnd de fiecare dat , la p mnt, diferite borne ale nf ur rii. Transformatoarele trifazate cu izola ia nf ur rii neunifo rme, cu neutrul dimensionat s reziste cel putin o treime din tensiune de ncercare, se ncearc dup schema din figura 1. Cele 2 faze extreme A i C se ncarc dup una din schemele 1,a i b, cnd fazele nencercate se leag mpreun la p mnt, iar nf urarea de joas tensiune se alimenteaz direct ntre dou borne de linie.
13

Prin alimentarea monofazat a nf ur rii de joas tensiune conectat n triunghi, fluxul i respectiv tensiune indus n faza ncercat vor fi duble i n opozi ie de faz fa de cele din fazele nencercate. Fa de p mnt, pe borna fazei ncercate se va aplica ntreaga valoare a tensiunii nominalizate de ncercare, iar la neutru o treime din aceasta. Faza B se ncearc dup schema 1c. La str pungerea net a izola iei de ulei i hrt ie sau a intervalului de ulei, n cazul ncerc rii izola ei principale cu tensiunea indus , de regul , amorseaz i eclatoarele de protec ie (dac sunt montate), conectate la neutrul transformatorului. La reanclan area sursei de tensiune nalt , uneori ten siune poate s fie ridicat , aproape pn la tensiunea de ncercare, dup care se produce o nou desc rcare sau o nou amorsare a eclatorului de protec ie. n unele cazuri ns , la reanclan area tensiunii i la cre terea tensiunii pn la tensiune de ncercare nu se str punge din nou izola ia. Fenomenul se explic prin faptul c , dup str pungerea intervalului disruptiv, produsele de descompunere a izola iei sunt deplasate din canalul de arc, ref cndu-se rigiditatea dielectric a intervalului, astfel nc t s reziste la tensiunea de ncercare. n acest caz, este necesar ca tranformatorul respectiv s fie ncercat obligatoriu la impuls de tensiune.
U C B 1/3Un UIT A N C B 1/3UIT A N

a)

b)

Schema pentru ncercare cu tensiune sinusoidal indus la 50 Hz a transformatoarelor cu izola ie neuniform : a, b ncercarea fazelor extreme

14

4.1.Incercarea cu tensiune aplicata

Dupa verificarea starii izolatiei prin metode nedistructive pe platforma de incercare a fabricii constructoare, transformatorul este supus la o serie de incercari distructive, cu tensiune inalta sinusoidala. - incercarea cu tensiune aplicata, cand tensiunea se aplica infasurarii de incercat a transformatorului de la o sursa exterioara ; - incercarea cu tensiune indusa, obtinuta chiar de la transformatorul de incercat. Instalatiile pentru producerea tensiunii sinusoidale cuprind, de obicei o sursa de alimentare cu tensiune reglabila, un transformator de incercare pentru incercarea cu tensiune aplicata si transformatoare intermediare pentru incercarea cu tensiune indusa. Curentul de scurtcircuit pe partea de tensiune inalta, trebuie sa fie suficient pentru a produce un defect vizibil prin strapungerea izolatiei interne sau conturnarea celor externe, iar puterea de scurtcircuit a instalatiei de incercare trebuie sa fie suficienta pentru ca sa nu se produca fenomene de autoexcitatie . Incercarea cu tensiune aplicata trebuie sa se execute cu o tensiune alternativa monofazata, avand forma cat mai apropiata de cea sinusoidala si o frecventa convenabila, dar nu mai mica de 40 Hz. Valoarea de varf a tensiunii de incercare impartita la 2 , trebuie sa fie egala cu valoarea eficace a tensiunii de incercare . Pentru transformatoarele cu izolatie uniforma, valoarea tensiunii aplicate (TA) este cea prevazuta in tabelul 1, conform STAS 1703/3 -80. La transformatoarele avand una sau mai multe infasurari cu izolatie neuniforma, tensiunile de incercare sunt determinate, a tat la tensiunea aplicata cat si la cea indusa, de infasurarea pentru care valoarea U m (tensiune cea mai ridicata a infasurarii) este cea mai ridicata. Incercarea trebuie sa inceapa de la o tensiune egala cu cel mult o treime din tensiunea de incercare specificata, tensiune fiind adusa la valoarea impusa atat de repede cat permite masuratoarea. L asfarsitul incercarii se reduce rapid tensiunea la o valoare mai mica decat o treime din tensiunea de incercare inainte de a o intrerupe (STAS 1703/3-80). In figura 1 este reprezentata schema de principiu a unei instalatii de incercare la frecventa industriala. In schema sunt indicate elementele de masura si de protectie. Alimentarea transformatorului de incercare se aplica transformatorului de incercat, verificandu-se izolatia fiecarei borne a transformatorului fata de masa (fata de miez, fata de cuva, fata de schela, etc.) si izolatia fata de celelalte bobine, legate impreuna la masa. Pentru aceasta, bornele bobinei incercate sunt legate impreuna la borna de inalta tensiune, iar bornele
15

bobinelor neincarcate sunt conectate impreuna la borna de legare la pamant a transformatorului care, la randul ei, e conectata la pamant. Pentru controlul si supravegherea incercarii, schema este prevazut a cu doua ampermetre, dintre care unul (A), masoara curentul din infasurarea primara a transformatorului de incercare, iar celalalt (A 1) masoara,prin intermediul unui transformator de curent, curentul I c din bobina secundara a transformatorului de inalta tensiune. Tensiunea de incercare se va aplica timp de 60 de secunde. In cazul strapungerii transformatorului care se incarca, deconectarea sursei de alimentare trebuie sa se faca printr-un intreruptor automat, de actiune rapida, iar generatorul de alimentare trebuie dezexcitat printr -un automat de dezexcitare rapida. Acest lucru este necesar pentru a limita amplitudinea oscilatiilor proprii ale circuitului de inalta tensiune, iar distrugerile provocate de strapungere sa nu fie prea mari, putandu-se stabilii cauzele strapungerii. Se considera ca transformatorul a corespuns la incercarea cu tensiune aplicata daca, in timpul incercarii, nu s -au produs strapungeri sau conturnari ale izolatiei sesizate vizual, auditiv, din indicati ile aparatelor de masurat (voltmetru, ampermetru) sau din datele aparatelor de inregistrare. Strapungerea neta, prin ulei, a izolatiei (de exemplu strapungerea izolatiei fata de jug, strapungerea sau conturnarea pieselor izolante de consolidare a conexiunilor, etc.) este insotita de un zgomot surd in cuva transformatorului,de cresterea curentului absorbit de transformatorul incercat si de actionarea declansatorului automat al statiei de inalta tensiune. Strapungerea neta a izolatiei de ulei si hartie sau a intervalelor de ulei (de exemplu, a izolatiei dintre infasurari, a izolatiei dintre infasurari si cuva transformatorului) este insotita de un zgomot puternic, ascutit, in interiorul cuvei, de o crestere brusca a curentului absorbit si de trepidarea acului indicator al voltmetrului.
~ 5o Hz T.C TT A V A T.I.T r C B A

r Cm E Bm Am

16

Fig.1. Schema de principiu a unei instalatii de incercare la frecventa industriala.

4.2 Pornirea masinilor electrice cu ajutorul amplificatoarelor magnetice In unele cazuri pentru pornirea motoarelor asincrone este folosita pornirea cu ajutorul amplificatoarelor magnetice. Ca principiu,un amplificator magnetic este format dintr -un circuit magnetic cu trei miezuri,miezul central avand sectiune dubla fata de cel lateral.Pe miezul central este prevazuta o infasurare nc ,alimentata cu curentul continuu.Aceasata infasurare se numeste infasurare de comanda. Pe miezurile laterale se prevede cate o infasurare nl numite infasurari de lucru. Cele doua infasurari de lucru pot fi legate in serie sau in paralel. infasurarile de lucru sunt alimentate cu curent alternativ. In circuitul infasurarilor de lucru se leaga inpedanta de sarcina Zs, care in cazul motoarelor electrice poate fi de exemplu u na din fazele circuitului statoric al motorului. Daca infasurarea de comanda nc nu este alimentata,impedanta infasurarilor de lucru este mare,iar curentul ce trece prin aceste infasurari este mic. Daca infasurarea de comanda este alimentata cu curent conti nuu, atunci peste fluxul creat de curent alternativ in miezurile laterale se la suprapune si fluxul continuu fapt care va duce la saturarea miezului si deci la scaderea reactantei circuitului.In acest caz curentul ce trece prin infasurarile de lucru va cre ste. Rezulta deci ca prin variatia curentului continuu din infasurarea de comanda,se poate varia curentul in infasurarea de lucru. Amplificatoarele magnetice pot fi folosite pentru pornirea motoarelor asincrone cu rotorul in scurtcircuit atit in functie de tensiune,cat si in functie de viteza. Este indicata schema de pornire a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit in functie de tensiune.Pentru pornirea motorului se folosesc trei amplificatoare magnetice 1AM,2AM si 3AM. Infasurarile de lucru ale amplificatoarelor magnetice sint legate in serie pe cele trei faze de alimentare a statorului motorului M.Infasurarile de comanda sint legate in serie intre ele si sint alimentate de la bornele statorului motorului prin intermediul unui redresor uscat RU.Schema functioneaza in felul urmator:apasan d pe butonul de pornire P,se inchide circuitul bobinei contactorului de linie L care,inchizandu -si contactele sale L1 din circuitul principal leaga statorul motorului M la retea.Deoarece in statorul motorului sint legate infasurarile de lucru ale amplifica toarelor magnetice,iar acestea au la inceput o rezistenta inductivamare,statorul va fi alimentat la o tensiune redusa .De la bornele statorului motorului este alimentat
17

redresorul uscat RU , ce alimenteaza infasurarea de comanda ale amplificatoarelor.Pe masura ce tensiunea la bornele statorului creste,creste si curentul de alimentare a infasurarilor de comanda ,fapt care duce la scadere rezistentei inductive a infasurarilor de lucru ale amplificatoarelor magnetice,deci la cresterea tensiunii de alimentare a statorului. Cresterea tensiunii la bornele statorului duce la o noua crestere a curentului de comanda si asa mai departe pina la saturarea miezurilor magnetice .In felul acesta rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru se apropie de zero,iar la bornel e statorului vom avea o tensiune practic egala cu acea a retelei.Rezistenta reglabila R din circuitul infasurarilor de comanda este necesara pentru limitarea curentului in aceste infasurari. Este indicata schema de pornire a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit in functie de turatie. In acest scop este folosit un tahogenerator de curent continuu Tg,montat pe arborele motorului asincron. Dupa cum se vede din schema infasurarile de lucru ale amplificatoarelor sint legate la bornele statorului ce formeaza nulul,care se desface in acest scop.Infasurarile de lucru ale amplificatoarelor sint legate la bornele statorului ce formeasa nulul,care se desface in acest scop. Infasurarile de lucru ale amplificatoarelor sint legate intre ele in triunghi. Infasurarile de comanda legate in serie sint alimentate de la bornele tahogeneratorului Tg. Schema functioneaza astfel: apasind butonul de pornire p se inchide circuitul bobinei contactorului de linie L care, inchizandu -si contactele sale L1 din circuitul de fort a, conecteaza statorul motorului M la retea. deoarece in circuitul statoric al motorului sint legate infasurarile de lucru ale amplificatoarelor,a caror rezistenta inductiva in momentul pornirii este mare, curentul la pornire este limitat. O data cu viteza motorului, creste si tensiunea la bornele tahogeneratorului Tg si deci si curentul ce alimenteza infasurarile de comanda. Deci, pe masura ce creste viteza motorului scade rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru,fapt ce duce la cresterea tensiunii de alimentare a statorului. Cind motorul atinge turatia nominala, rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru ale amplificatoarelor este practic nula si deci statyorul motorului este alimentat la o tensiune practic egala ce cea a retelei de alimentare. Este reprezentata schema de pornire a unui motor asincron cu inele. Dupa cum se vede infasurarile de lucru ale amplificatoarelor magnetice sunteaza rezistentele de pornire R din circuitul rotoric al motorului. Infasurarile de comanda ale amplificatoarelor, le gate in serie, sint alimentate la bornele tahogeneratorului Tg. Schema functioneaza astfel: apasand pe butonul de pornire P, statorul motorului este conectat la retea prin inchiderea contactelor principale L1 ale contactorului de linie L. La inceput, deoar ece infasurarile de comanda ale amplificatoarelor nu sint alimentate, rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru este mare si deci curentul va trece in cea mai mare parte prin rezistentele de pornire R. Pe masura ce motorul acelereaza, creste si viteza tahogeneratorului, deci si curentul in infasurarile de comanda ale
18

amplificatorului magnetic. In felul acesta rezistenta inductiva a infasurarilor de lucru scade si deci o parte tot mai mare din curentul rotoric se va inchide prin aceste infasurari. Cind turatia motorului atinge valoarea sa nominala, curentul la bornele tahogeneratorului este mare, deci rezistentele inductive ale infasurarilor de lucru scad mult, devine practic nule astfel incit aproape tot curentul rotoric trece prin aceste infasurari. Rezistentele de pornire R din circuitul rotoric pot fi considerate in acest caz practic scurtcircuitate. Avantajele principale al schemelor de pornire cu amplificatoare magnetice consta in aceea ca sint inlaturate contactele contactorului de accelerare. Acest ea constitue puncte slabe ale schemelor fie din cauza uzurii dezurii destul de rapide a contactelor, fie din cauza posibilitatilor frecvente de avarii, ca urmare a faptului ca contactele sunt piese mobile, deci mai usor espuse avariilor. Intrucat in cazul schemelor de pornire cu amplificatoare magnetice scoaterea treptelor de rezistenta de pornire se face treptat, pe masura ce motorul se acelereaza, fara a fi necesara prezenta contactelor mobile,acestea scheme se numesc scheme de comutare statica. Schemele de comutare statica gasesc astazi o raspandire din ce in ce mai mare,fata de schemele clasice cu relee si contactoare. Ele sint realizate in prezent nu numai cu amplificatoare magnetice, ci si cu alte elemente de comutare statica, cum ar fi de exemplu,circ uitele logice, tiristoarele etc. In continuare vom prezenta si alte scheme de acest fel,fara a insista prea mult asupra lor, deoarece necesita o prezentare diferita de acea a schemelor cu relee si contactoare.

19

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Obli atii generale ale angajatorilor (1) In cadrul raspunderilor sale, angajatorul ia masurile necesare pentru protectia securitatii si sanatatii lucratorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale si asigurarea informarii si formarii, precum si asigurarea organizarii si mijloacelor necesare. Angajatorul trebuie sa vegheze la adaptarea acestei masuri, tinand seama de schimbarea imprejurarilor, cu scopul de a imbunatati situatiile existente. (2) Angajatorul aplica masurile mentionate la alineatul (1) primul paragraf pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: (a) evitarea riscurilor; (b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; (c) combaterea riscurilor la sursa; (d) adaptarea muncii in functie de persoana, in special in ce priveste proiectarea locurilor de munca, alegerea echipamentului de lucru si a metodelor de productie si de lucru, in vederea, in special, a atenuarii muncii monotone si a muncii normate si a reducerii efectelor acestora asupra sanatatii; (e) adaptarea la progresul tehnic; (f) inlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai putin periculoase; (g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa includa tehnologia, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor legati de mediul de lucru; (h) acordarea prioritatii masurilor de protectie colectiva fata de cele de protectie individuala; (i) acordarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. (3) Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei directive si tinand cont de natura activitatilor din intreprinderea sau unitatea in care lucreaza, angajatorul: (a) evalueaza riscurile privind securitatea si sanatatea lucratorilor, intre altele, la alegerea echipamentului de lucru, a substantelor chimice sau a preparatelor utilizate si la amenajarea locurilor de munca. Ulterior acestei evaluari si in functie de necesitati, masurile de prevenire si metodele de productie si de lucru aplicate de catre angajator trebuie: sa asigure o imbunatatire a nivelului de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor; sa fie integrate in toate activitatile intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice; (b) ia in consideratie capacitatea lucratorilor in ceea ce priveste sanatatea si securitatea lor ori de cate ori le incredinteaza o sarcina; (c) se asigura ca planificarea si introducerea de noi tehnologii fac obiectul consultarii lucratorilor sau a reprezentantilor lor in ceea ce priveste consecintele alegerii echipamentului, conditiilor de lucru si mediului de lucru asupra securitatii si sanatatii lucratorilor; (d) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca numai salariatii care au primit instructiuni adecvate sa poata avea acces in zonele de risc grav si specific. (4) Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei directive, in cazul in care, la acelasi loc de munca, sunt prezenti lucratori ai mai multor intreprinderi, angajatorii coopereaza pentru aplicarea prevederilor 20

privind securitatea, sanatatea si igiena profesionala si, luand in consideratie natura activitatilor, isi coordoneaza actiunile de protectie si prevenire a riscurilor profesionale, se informeaza reciproc si ii informeaza si pe lucratorii lor sau pe reprezen tantii acestora in privinta riscurilor profesionale. (5) Masurile privind securitatea, igiena si sanatatea la locul de munca nu trebuie sa presupuna, in nici o situatie, obligatii financiare din partea lucratorilor. OBLIGATIILE LUCRATORILOR (1) Fiecarui lucrator ii revine obligatia de a avea grija, in masura posibilului, de sanatatea si securitatea sa si a altor persoane care pot fi afectate de actele sau omisiunile sale la locul de munca, in conformitate cu formarea si instructiunile date de angajatorul sau. (2) In acest scop, lucratorii, in conformitate cu formarea lor si instructiunile primite de la angajator, trebuie, in special: (a) sa utilizeze corect masinile, aparatele, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; (b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie pus la dispozitie si, dupa utilizare, sa il inapoieze la locul sau; (c) sa evite deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate a masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive de protectie; (d) sa comunice imediat angajatorului si altor lucratori cu raspunderi specifice privind securitatea si sanatatea lucratorilor orice situatie de munca pe care au motive intemeiate sa o considere un pericol grav pentru securitate si sanatate, precum si orice defectiuni ale sistemelor de protectie; (e) in conformitate cu practica interna, sa coopereze cu angajatorul si lucratorii cu raspunderi specifice privind securitatea si sanatatea, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror sarcini sau cerinte impuse de autoritatea competenta pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor; (f) in conformitate cu practica interna, sa coopereze cu angajatorul si lucratorii cu raspunderi specifice privind securitatea si sanatatea lucratorilor, atat timp cat este necesar, pentru a da posibilitatea angajatorului sa se asigure ca mediul de lucru si conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru sanatate si securitate in cadrul domeniului sau de activitate.

21

BIBIOGRAFIE

22

CUPRINS
1.Incercarea in gol a transformatorului electric 1.2 Incercarea in scuirtcircuit a transformatorului electric
1.2.1.Puntea simpl (Wheatstone) n regim echilibrat 1.2.2.Puntea dubl (Thomson)

2.Constructia transformatorului electric 2.1. Conectarea si functionarea in parallel 3.Masurarea rigiditatii dielectrice si a unghiului de pierderi dielectrice ale uleiului de transformator 3.1.Determinarea rigidit ii dielectrice la temperat ura camerei 3.2.Determinarea rigidit ii dielectrice la temperatura variabil
3.3.M surarea pierderilor dielectrice

4.Incercarea cu tensiune indusa 4.1.Incercarea cu tensiune aplicata 4.2 Pornirea masinilor electrice cu ajutorul amplificatoarelor magnetice

23