Doctorul OU

Un ou este o capodopera neintrecuta a naturii. El contine aproape toate vitaminele si microelementele necesare pentru intarirea sanatatii. Motiv temeinic ca sa-l folosim si ca medicament Au trecut timpurile cand domina o teorie gresita, precum ca ouale contin colesterol daunator. Ultimele cercetari medicale arata ca in componenta lor se gasesc lecitina, holina si colesterol "bun". Ficatul nostru foloseste colesterolul din ou pentru producerea de secretii biliare si formarea de celule noi; lecitina hraneste creierul si dizolva depunerile aterosclerotice din vasele sanguine, iar holina este foarte importanta pentru imbunatatirea memoriei si eliminarea toxinelor din ficat. Ouale sunt un depozit adevarat de vitamine A, K, E, grupa B, niacina, biotina si acid folic. Dupa cantitatea de vitamina D, de care ducem li psa aproape toti, ouale sunt pe locul doi dupa uleiul de peste. In ou se afla combinatia optima de microelemente: fosfor, fier, cupru, mangan si cobalt, iar in coaja - Ca si Mg. Ouale contin si niste fermenti cu efect antimicrobian, antiedemic si antiinflamator. Dar asta nu inseamna ca de acum inainte trebuie sa incepem ziua cu omleta, ou fiert sau ochiuri, ca sa nu epuizam pancreasul si tractul digestiv, care inca nu "s-au trezit". Nutritionistii recomanda: * Sa mancam ouale dupa ora 14, cand organismul asimileaza mai bine nutrientii din ou, mai ales in perioada septembrie-iunie, cand organismul are nevoie crescuta de vitamine. * Pentru intarirea imunitatii si imbogatirea organismului cu vitamine si microelemente se prepara bucate in care ouale se combina cu zarzavat, legume si frunze verzi de papadie, trifoi, podbal, tei, artar dulce si urzica. * Pentru copii si tineri este util consumul zilnic de ou, iar la varsta a III-a, sunt de ajuns 2-3 oua pe saptamana. * Ca sa pastram nutrientii din ou si sa asiguram asimilarea lor, ouale de gaina se tin pe foc un timp scurt, pana se intaresc putin (omleta sau oua fierte). * Ouale crude nu sunt sterile. Coaja lor are multi pori prin care respira viitorul pui, dar si prin care microbii patrund inauntru. De aceea, se recomanda sa spalati bine ouale, chiar si inainte de fierbere, ca sa preveniti salmoneloza.

Vindecatorii recomanda: Din mosi-stramosi ouale au fost folosite de romani atat pentru vindecare, cat si pentru indeletniciri magice. 1. Pentru tratarea arsurilor, vracii de la tara amestecau doua albusuri cu o lingura de ulei si o lingura de frisca. Cu acest amestec se ungea locul afectat de cateva ori pe zi. 2. Pentru tusea provocata de o raceala puternica se amesteca bine doua oua crude, doua capatani de usturoi pisate si 100 g de osanza topita. Se frectioneaza cu alifia obtinuta talpile, apoi gleznele si in continuare pana la genunchi, timp de 3 zile. 3.. Furunculoza si abcesul se trateaza cu efect bun folosind un "aluat" obtinut din doua galbenusuri crude, o lingura miere de albine, 1/2 lingurita de sare si putina faina. Se obtine un amestec asemanator cu argila umeda. Se modeleaza o turtita care se aplica pe furuncul si se tine pana la spargerea lui, datorata antibioticului natural din ou. 4. Pentru vindecarea ranilor si arsurilor se foloseste si o alifie preparata din oua fierte tari. Se scot galbenusurile din 5 oua si se prajesc in 100 g de unt topit sau untura, pana se obtine o masa omogena, de culoare maro, cu care se ung de doua ori pe zi locurile bolnave, ranile, ulceratiile, arsurile etc. Alifia se pastreaza la frigider, in sticluta de culoare inchisa. 5. In tratarea psoriazisului se foloseste alifie care contine albus de ou. Intr-un vas de sticla se amesteca 5 linguri de vaselina curata, 1 lingura crema de corp pentru copii, 1 lingura miere de albine si un albus de ou. Toate componentele se bat 20 minute cu furculita sau se amesteca cu mixerul, pana se obtine un unguent solid, care se va pastra in borcane inchise etans, in frigider. Locurile afectate se freaca cu alifia obtinuta, de 2 ori pe zi, un timp indelungat. In primele doua luni, efectul nu se observa, iar apoi pielea se curata repede. Pe locul afectat ramane o pata pigmentata diferit de culoarea naturala, dar cu timpul pata dispare. 6. Pentru diminuarea durerii in articulatiile inflamate se prepara un amestec din doua linguri de sare si un ou. Ingredientele se bat bine, se intind pe o bucata de tifon impaturit sau pe un prosopel de bumbac si se infasoara articulatiile bolnave. Pe masura ce pansamentul se usuca, se mai aplica din amestec, de 3-4 ori. 7. Persoanele cu ulcer stomacal sau duodenal pot sa-si rezolve problema cu un amestec din doua albusuri de ou crude, 1,5 linguri miere de albine si 15 g de unt. Amestecul incalzit pe baie de aburi se bea cu 2 ore inainte de ora obisnuita de trezire, dupa care se mai sta in pat 2 ore, intai pe partea dreapta, apoi pe spate si pe partea stanga. Regimul dureaza 6 luni. 8. Pentru vindecarea ranilor, taieturilor, mai ales pe degete, batranii folosesc si acum o metoda straveche. Se sparge un ou crud, se desprinde de coaja pielita alba si se infasoara taietura cu ea (pe partea umeda). Se panseaza cu o fasa de tifon. Pielita se lipeste strans de deget dupa ce se usuca, protejeaza rana de infectie si favorizeaza procesul de granulare. In functie de gravitatea problemei, se lasa pe deget 7-10 zile.

Leacuri cu coaja de ou

Au trecut timpurile cand se considera ca lipsa de calciu provoaca numai rahitism la copii si osteoporoza la batrani. Cercetarile medicale au dovedit ca insuficienta de calciu afecteaza sistemul cardio-vascular, provoaca aparitia celulelor canceroase, nervozitate, scadere de memorie, insomnie, iar la femeile aflate la menopauza apar crampe la muschii pulpei. Dar calciul din ou regleaza si procesul de crestere a celulelor, tesuturilor, participa in procesul de metabolism, este indispensabil in activitatea corecta a sistemului nervos si in contractia musculara. Calciul asigura coagularea sangelui si o imunitate buna. El este elementul principal care asigura PH-ul corect in organism. Toate calitatile enumerate ne ajuta sa mentinem o stare de sanatate buna. Concomitent cu descoperirile medicale, farmaciile s-au umplut cu tot felul de preparate de calciu, mai ieftine si mai scumpe, dar numarul de bolnavi tot nu scade, deoarece noi nu avem nevoie de orice fel de calciu, avem nevoie doar de calciu organic, usor asimilabil. In natura exista doua feluri de asemenea calciu - in corali si in coaja de ou. Atata timp cat in Romania nu exista corali, ramane sa ne indreptam atentia asupra cojilor de ou, care contin aproape 90% din elementul-minune calciu. Preparate din coaja de ou * Cea mai simpla metoda de imbogatire a organismului cu microelementul calciu este prepararea citratului de calciu, obtinut din 2 g de coaja pisata, amestecata cu o lingura de suc de lamaie proaspat stors. In varianta asta, calciul se asimileaza aproape in totalitate si nu provoaca aparitia de pietre la rinichi si in vezica biliara sau depuneri in articulatii si in vasele sangvine. Cea mai potrivita perioada pentru luarea citratului este intre orele 19-20, deoarece calciul se asimileaza mai bine pe timpul noptii. Este bine ca toti oamenii peste 40 de ani, mai ales femeile in perioada de premenopauza, sa consume regulat, in mod deosebit iarna, citratul de calciu, nu neaparat pentru profilaxia osteoporozei, dar mai ales pentru intarirea tuturor sistemelor organismului. * Pulberea de ou (obtinuta prin pisarea si cernerea cojilor bine spalate) se da copiilor incepand de la varsta de 6 luni, adolescentilor si neaparat femeilor insarcinate. O cura dureaza o luna, cu pauza de o luna. Curele se repeta. * Balsam din ou. Li se recomanda persoanelor cu boli ale aparatului locomotor, cardio-vascular, astm bronsic, parodontoza, exfolierea unghiilor, alopecie (caderea parului), crampe musculare nocturne si insomnie. Un borcan de 3 litri se umple cu oua de casa, dar mai bine cu oua de prepelita bine spalate si uscate. Peste oua se toarna suc de lamaie, ca sa fie cu 2 degete deasupra lor. Borcanul se inchide cu capac de plastic si se lasa 2 saptamani la racoare. Dupa dizolvarea cojilor, amestecul se agita energic cu o lingura de lemn, in asa fel ca peliculele sa se rupa. Amestecul se strecoara prin sita, peliculele si bucatelele de coaja ramasa nedizolvata se arunca, iar in lichid se adauga 250 ml de coniac de

calitate (in loc de conservant) si, dupa dorinta, 200 g miere de albine. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa sau la 40-60 minute dupa masa. Balsamul se foloseste cu succes si in caz de fractura, deoarece ajuta la formarea rapida a calusului osos. Culoarea cojii nu are importanta, conditia principala este ca ouale sa fie proaspete, de la gaini sau prepelite sanatoase, cel mai bine sa fie din gospodaria proprie. Efectul maxim se obtine daca se folosesc oua de prepelita, care au o componenta mai bogata de microelemente. ATENTIE: ouale de rata, gasca sau de la pasarile salbatice nu se folosesc pentru tratamente.

Albusul de ou, foarte util!

Intr-un curs de Absolventi de Pompieri, au fost invatati, ca atunci cand se produce o arsura, fie ea cat de extinsa ar fi, primul ajutor este sa pui partea afectata sub apa rece curgatoare, pana cand se mai racoreste stratul de piele ars si apoi sa aplici un albus de ou , batut usor spuma, numai ca sa fie mai usor de aplicat. Saptamana trecuta, o prietena a pus la fiert un vas cu apa; cand a luat oala care fierbea, a sarit apa fierbinte pe mana ei si i-a ars o mare parte de piele. A bagat mana imediat sub jet de apa rece, destul timp ca sa nu mai simta caldura initiala, cu toate ca durerea era ingrozitoare. Apoi, a spart doua oua, a separat albusul si l-a batut putin si l-a pus pe mana.. Mana ei era atat de arsa, incat, cu cat punea albusul pe piele, pielea se usca si ramanea o pelicula care apoi se intarea, si care era colagen natural. A durat cel putin o ora aplicand strat dupa strat albusul pe mana. Mai tarziu, nu a mai simtit durerea si in ziua urmatoare abia mai avea o urma rosie-maronie, acolo unde se arsese. Ea a crezut ca va ramane cu o cicatrice oribila , dar pentru surprinderea ei, dupa 10 zile, nu mai avea nicio urma dela acea intamplare, nu mai avea NIMIC !!! Nici culoarea pielii nu s-a schimbat; acea parte arsa, s-a recuperat total, datorita colagenului existent in albusul de

ou, care in realitate, este o placenta si este plina de vitamine. MEREU POATE EXISTA CINEVA CARE SA AIBE NEVOIE DE ACEST MESAJ. TRANSMITE-L SI ALTORA !!!! eu am avut rezultate foarte bune in acest sens cu mierea de albine

Dieta antiinflamatorie:

Bolile cu componenta inflamatorie, precum artrita, astmul, alergiile, cancerul, bolile cardiovasculare, Alzheimer si diabet pot fi ameliorate sau agravate de alimentatie. De aceea, daca suferi de o boala inflamatorie, trebuie sa actionezi cu o dieta antiinflamatorie! Iata ce presupune ea! Care sunt alimentele ce lupta impotriva inflamatiei? Dieta antiinflamatorie este compusa din alimente sanatoase, integrale, neprocesate. Grasimile antiinflamatorii sunt piesele principale ale acestei diete. Astfel, se recomanda acizii grasi omega-3 (obtinuti din pesti grasi: somon, sardine, hering, ansoa), uleiul de masline extra-virgin, uleiul de avocado si de rapita. Fructele si legumele contin cantitati mari de antioxidanti ce reduc inflamatia, de aceea sunt importante in alimentatia zilnica. Cele mai recomandate sunt ceapa, usturoiul, piperul si vegetalele cu frunze verzi (stevie, spanac, salata). Acestea sunt bogate in carotenoide antiinflamatorii, vitaminele K si E. Condimentele si ierburile aromate sunt si ele utile: piperul, ardeii iuti, sofranul, oregano, rozmarinul, ghimbirul si ceaiul verde contin bioflavonoide care reduc inflamatia si limiteaza producerea de radicali liberi. Ardeii iuti contin capsaicina (cu cat sunt mai iuti, cu atat contin mai multa capsaicina) inhibitoare a compusului P, asociat cu procesele inflamatorii. Ce alimente sunt pro-inflamatorii? Grasimile nesanatoase promoveaza inflamatia. Acizii omega-6 care se gasesc in mancarurile fast-food, porumb, floarea-soarelui, alune si soia sunt inflamatorii deoarece sunt metabolizati in compusi similari hormonilor care produc inflamatii in organism.. Te-ai intrebat vreodata de ce grasimile trans (obtinute din margarine) sunt nesanatoase? Pentru ca ele sunt grasimi procesate! Si carbohidratii rafinati sunt proinflamatorii. Faina rafinata, zaharul si alimentele cu indez glicemic ridicat exacerbeaza inflamatia. Aceste alimente maresc nivelele de insulina si glucoza in sange, care duc la cresterea nivelelor de mesageri inflamatori. Tips pentru a incepe dieta antiinflamatorie
Redu consumul de grasimi nesanatoase. Mareste consumul de grasimi mononesaturate: ulei de masline extra-virgin, peste. Elimina din

alimentatie faina rafinata, zaharul si celelalte alimente cu index glicemic ridicat. Consuma multe fructe si legume: fructe de padure, capsune, spanac. Elimina alimentele la care esti sensibil(a), pe care nu le tolerezi bine sau la care faci alergii. Condimenteaza-ti din plin mancarea. Redu stresul.

ULEIUL DE MASLINE EXTRAVIRGIN:

Uleiul extra-virgin are un efect anti-inflamator specific, emolient, protector i de stimulare: . asupra pancreasului pentru a produce cantiti mai mari de enzime digestive; . asupra vezicii biliare stimulnd vrsarea bilei n intestin; . asupra mucoasei care acoper suprafaa interioar a stomacului i intestinelor; . asupra ficatului, pentru creterea cantitii de bil produs; . asupra gastritei i ulcerului gastric, avnd un efect eficient de protecie; . asupra ntregului organism, protejndu-l mpotriva afeciunilor cutanate; . asupra sistemului nervos, lubrifiind creierul; Alte beneficii ale uleiului de msline extra virgin: . este utilizat pentru a vindeca pielea de arsuri i pentru a o proteja mpotriva radiaiilor solare; . este indicat n special n alimentaia copiilor datorit compoziiei sale acide care l face foarte similar cu compoziia grsimii din laptele matern; . este de asemenea recomandat pentru facilitarea digestiei deoarece stimuleaz secreiile gastrice care pregtesc corpul pentru o mai bun digestie, i pentru o mai bun absorbie a grsimilor liposolubile, a vitaminelor i, n consecin, o mai bun absorbie a calciului; . protejeaz mucoasa stomacului; . este recomandat mpotriva ridurilor i dac este administrat seara are un efect de ntinerire asupra pielii; . este esenial pentru prevenirea bolilor degenerative; . permite o absorbie mai bun a vitaminelor, mai ales a vitaminei E; . este o surs de energie pentru cretere; are un efect pozitiv asupra afeciunii tractului biliar prin stimularea secreiei; . asigur cantitatea corespunztoare de acid linoleic corpului; . are un efect de reglare asupra intestinului, i anume asupra peristaltismului, i drept urmare poate fi benefic att n cazul unei constipaii atonice ct i n cazul unei constipaii spastice cauzate de un colon iritabil; . este recomandat n special n cazul constipaiei atonice datorit aciunii sale de laxativ uor; . reduce riscul de infarct miocardic, deoarece tinde s diminueze nivelul de colesterol din snge, s protejeze arterele, i s creasc procentul colesterol bun HDL - i are de asemenea un rol esenial n prevenirea bolii coronariene;

. chiar dac datele curente nu sunt concludente, ele sugereaz rolul de protecie al uleiului de msline extra virgin n prevenirea cancerului, n special al celui de sn; . include vitaminele K, A, D i E, carotenoizi i compui fenolici, care au proprieti antioxidante i ca urmare efecte pozitive de protecie asupra corpului omenesc.. . ne protejeaz de radicalii liberi i mbtrnirea celular. . stimuleaz mineralizare oaselor, asimilarea srurilor minerale de importan major pentru copii i btrni. . este considerat esenial pentru masajul muchilor i ncheieturilor;

ALUNGA BATRANETZEA:

Trim cu totii ntr-un univers ciclic. Totul n jurul nostru se repet: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiratia, btile inimii... Viata e format dintr-o ntreag gam de cicluri care creeaz o adevarata simfonie. Adugm n fiecare zi cte o crmid la zidul vietii noastre. Dac reusim s mentinem un ritm corect n interiorul, dar si n afara noastr, concertul pe care-l sustinem aici, pe Pmnt, va fi unul lung si melodios. Ca s reusim asta, trebuie s stim cum. Un mecanism important al corpului este bioritmul cotidian al organelor interne. Despre

bioritmul corpului uman s-a scris destul de mult, dar despre cel al organelor interne, mult mai putin. Johanna Paungger si Thomas Poppe, n cartea Aus eigener kraft, fac o descriere amnuntit a ritmului functiilor organelor noastre interne.

Autorii afirm c fiecare dintre organele corpului are o activitate maxima timp de 2 ore pe zi, dup cum urmeaz: vezica biliar (23:00-1:00) ficatul (1:00-3:00) plmnii (3:00-5:00) intestinul gros (5:00-7:00) stomacul (7:00-9:00) splina si pancreasul (9:00-11:00) inima (11:00-13:00) intestinul subtire (13:00-15:00) vezica urinar (15:00-17:00)

rinichii (17:00-19:00) circulatia sangvin (19:00-21:00), iar o acumulare general de energie se face ntre orele 21:00 si 23:00. Haideti s ncercm s analizm, din acest punct de vedere al autorilor, o zi din viata noastr! Stomacul, splina, pancreasul E f.important cum ne trezim dimineata. Dac am ncerca s observm cum se trezesc animalele dimineata, am constata c ele mai nti se ntind, ncepnd fr grab noua zi. S lum exemplu de la animale si s ncercm s ne trezim dimineata linistiti, acordndu-ne cteva clipe de relaxare nainte de orice activitate zilnic. Multi se trezesc dimineata cu sufletul la gur, cu teama c nu au timp de a rezolva ceea ce si-au propus. Ar fi bine s ne trezim putin mai devreme dect o facem de obicei pt a simti linistea dinaintea zilei care abia ncepe. ntre orele 7:00 si 9:00, functiile stomacului snt la valoare max, deci trebuie s lum micul dejun far grab. Ar trebui s tinem cont si de calitatea si cantitatea alimentelor pe care le consumm la aceast mas. n intervalul orar 9:00-11:00 lucreaz intens splina si pancreasul, stomacul odihnindu-se. n acest interval e recomandat s nu consumm alimente greu digerabile. Pancreasul e cel care controleaz nivelul glicemiei. E de preferat s nu consumm prea multe dulciuri pt a nu forta functia pancreasului.. Splina, cimitirul trombocitelor, dac nu functioneaz corect, se poate perturba nivelul trombocitelor din snge. Inima, intestinul subtire ntre orele 11:00 si 13:00, activitatea inimii e la capacitate max. n aceast perioad nu se recomand mese copioase, care presupun un consum suplimentar de energie, care va fi luat din energia necesar activittii intense a inimii. Intestinul subtire are o activitate intens ntre orele 13:00 si 15:00. Autorii afirm c nu de multe ori s-a observat c un angajat cu norma redus de munc realizeaz la serviciu la fel de mult ca un angajat cu norma ntreag. De ce? Din cauza randamentului sczut al organismului dup orele 13, mai ales dup un prnz copios. Activitatea intestinului subtire, cu rol imp. n procesul de digestie, e ghidat de sistemul nervos vegetativ, aceasta putnd fi blocat sau dereglat de stres sau nervozitate.

Din acest motiv se recomand ca masa de prnz s fie luat n liniste. ntre orele 15:00 si 17:00 e perioada n care functioneaz la maximum vezica urinar. Vezica urinar are un rol imp n dezintoxicarea organismului, alturi de rinichi. Acest lucru poate fi accelerat cu ajutorul ceaiurilor diuretice, care au un efect maxim dac snt bute pn la ora 19:00, deoarece ntre orele 17:00 si 19:00 rinichii functioneaz intens. Dac n acest interval orar, puteti beneficia, alturi de un ceai diuretic, si de un masaj de relaxare, se produce o dezintoxicare mai eficient a corpului. Dup ora 19:00 e bine s nu se consume o cantitate prea mare de lichide, nainte de somnul de noapte. Circulatia sangvin are o activitate intens ntre orele 19:00 si 21:00. Autorii spun c dac multi printi au zilnic o problem cu adormitul copiilor nainte de ora 19:00, dup aceast or, trimisul la culcare devine deseori o btlie crncen, care de obicei e ctigat de ctre copii. Acest lucru nu se ntmpl fr motiv: ntre orele 19:00 si 21:00 circulatia sangvin functioneaz cel mai bine. n aceast perioad, corpul si spiritul se gndesc la cu totul altceva dect la dormit. De la ora 21:00 pn la ora 23:00 se realizeaz o acumulare intens de energie n corp. Aceste 2 ore ale recuperrii energiei se numesc la chinezi, dup un meridian al corpului, triplul nclzitor. Cei care snt n aceast perioad sensibili la frig, cei care nu pot dormi

dect ntr-o camer nclzit nu ar trebui s ignore acest semnal. Undeva s-a creat un dezechilibru fizic sau emotional si necesit atentie. Pt multi dintre noi, cele 2 ore sunt pline de vitalitate. Acest lucru e mai usor vizibil la tineri, care n aceast perioad se gndesc s mearg la distractii si nu la somn. Multora dintre noi ni s-a imprimat ideea, ani de-a rndul, c seara trebuie s ne culcm devreme, corpul refcndu-se prin somn pn la miezul noptii. Poate c aceste vorbe snt de fapt interpretarea gresit a ideii c noi acumulm intens energie ntre cele 2 ore. Vezica biliar si ficatul ntre orele 23:00 si 1:00 se realizeaz intens functiile vezicii biliare. Aceasta, care contribuie cu secretiile ei la digestie, e un organ care, prin disfunctia lui, d mari probleme ntregului organism. Cei care se trezesc des noaptea n aceast perioad trebuie s-si pun cumva problema unei functionri gresite a bilei sau a ficatului. Stresul si mncarea consistent cu prjeli si grsimi seara mpiedic o functionare corect a bilei. Compresele umede si calde aplicate pe zona ficatului snt benefice n acest interval orar. Ceaiul fierbinte, but cu nghitituri mici, mai ales cel de pelin, but cu 20 de minute nainte de mas, ajut la activarea functiei bilei. Sucul de ridichi ajut de asemenea. E de mare important descongestionarea intestinului gros care, dac nu se realizeaz n mod natural, se poate face cu ajutorul unor clisme. n acest interval orar ar trebui evitate, pe ct posibil, buturile si alimentele reci. Dac snt probleme n functionarea bilei sau a ficatului, munca desfsurat n perioada noptii e foarte nociv, deoarece nu se pot reface cele 2 organe. Mai avem nc 6 ore din noapte pt a ncheia ciclul de functionare al organelor interne pe parcursul unei zile. Astfel, ntre orele 1:00 si 3:00 functioneaz intens ficatul. Acesta, dac are o structur deteriorat, se poate reface n anumite conditii, important fiind odihna prin somn alturi de o bun nclzire a corpului. Functia ficatului sufer din cauza toxicittii mrite a unor alimente, a alcoolului, nicotinei, ct si a stresului. De retinut e c alcoolul si nicotina au un efect mult mai duntor ntre orele 1:00 si 5:00 dimineata. ntre orele 3:00 si 5:00 dimineata e rndul plmnilor s functioneze intens. Multi fumtori au un acces de tuse dimineata pt c plmnii au lucrat toat noaptea si acum dau afar substantele care nu trebuie s fie n interiorul lor. ntre orele 5:00 si 7:00 dimineata, intestinul gros are o functie maxim. Hrana st n intestinul subtire circa 2 ore, iar n cel gros, chiar 20 de ore. Scaunul subtire indic probleme de digestie n intestinul subtire, iar constipatiile pun n evident o crestere a toxicittii organismului. Alungati btrnetea! Cu aceast ocazie, prin scurta cltorie n intervalele orare ale unei zile am ncercat s v prezint, cu ajutorul celor 2 autori, cteva aspecte ale ceasului nostru interior. Cunoasterea acestor ritmuri ne face s avem ncredere n instinctele noastre, actionnd corect pentru a ajuta functiile organismului. E f. important s nu simtim c mbtrnim o dat cu vrsta, cci starea bun a intelectului, puterea de a munci, de a iubi scad considerabil mbtrnirea. S ne ascultm ceasul interior si s ncercm s ne adaptm ritmului su, strivind prejudectile. Exist personalitti care au trit, crend la vrsta de 80 de ani%

SFECLA ROSIE:

Imprieteniti-va cu ea! Este o garantie de sanatate pe termen lung

Putina istorie Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. In Grecia, sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se a gata o cununa impletita din frunze de sfecla. In Roma, atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla. In Romania, sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure. Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita alimentatiei simple si cat se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau nevoie de cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. La tara se tineapost negru obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert sfecla. Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare. Fisa biografica Frunzele sfeclei la fel de delicioase ca radacini. Sfecla este un depozit nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara de usturoi) prin continutul de fier. Asimilarea fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In structura radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element important este zincul, prezent in cantitati foarte mari. Datorita prezentei lui in alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a furunculozei, caderea parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca infarctul miocardic. Sfecla contine si o cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza), scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina surplusul de apa din organism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de inhibarea functiilor tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele.. TRATAMENTE INTERNE *Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea alcoolismului prevede

si imbogatirea organismului cu saruri de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a consuma alcool. Cu 30 de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor. Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta metoda se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3 linguri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie de sfecla cruda. *Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau murata. De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana. Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda) *Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de piersici curatate de samburi si taiate felii. Se pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul clocot. Pe parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza in frigider. Se beau cate 75 g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru profilaxia lor. *Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auriculara). Se pun la fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500-700 g de sfecla tocata si se ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare categorica la bauturile alcoolice, inclusiv berea. Dupa 2-3 pahare de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie inceput de la zero.) Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb, paducel, flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se pot consuma si alte alimente. *Curatarea organismului de metale grele si radioactive, dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepara un amestec din cantitati egale de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese. * Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri de miere de albine s se lasa pentru 12 ore la racoare. Se consuma de trei ori pe zi, cate 100-150 g, timp de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala grea. *Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi. * Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate se amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de

zer. Amestecul se pune la fermentat in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 straturi de tifon. Dupa doua saptamani se strecoara. Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi. *Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o lingurita de sare si zahar, 10 boabe de piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla. Se pastreaza la rece. * Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de ceapa, 4 crengute de menta, sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si se beau cate 50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele principale. * Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla. Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2 linguri de trei ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. * Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar sau miere de albine. Se tin ingredientele intrun borcan de 3 l, acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si vajaiturile. * Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de trei litri. Se toarna deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete. Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider. Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale. * Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi. * Litiaza biliara (Pietre la colecist). Ca sa eliminati pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa. TRATAMENTE EXTERNE * Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru cei mai mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare. * Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp de 4-7 zile.. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si frunzele de sfecla strivite in palme. * Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor necesita un complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie din frunze de patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa fierbinte, pana la racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de masa. * Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. In acelasi timp se beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, timp de 25 de zile. * Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in functie de vechimea afectiunilor). Test de sanatate cu suc de sfecla

Medicina populara foloseste toate componentele sfeclei Sfecla contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor vasculari. De regula, se stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse. Nu e si cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stari de greata etc.). Cu ajutorul sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu simplu. Se beau 100 ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea fina. Se urmaresc schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla. Vin tonic din sfecla In medicina populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica generala, care se numeste "7 pahare". Se amesteca in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce (cabernet). Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe zi. Cantitatea - 1750 ml - reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 saptamani. Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului dupa interventii chirurgicale, chimoterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata.

SFECLA si CANCERUL

Folosirea sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina populara de mii de ani. Pigmentul din planta este actorul principal in lupta cu cancerul. Doza zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii. Pigmentul nu este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in procesul de digestie. Calitatile lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore. Consumul regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul bolnavilor, restabileste apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii. Se recomanda feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana sau lapte prins. In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate 250g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 300 ml de suc. Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de sange si starea generala de sanatate. Persoanelor cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, pentru micsorarea locului afectat.