Rovinari - Parcare Cu Bariera Cu Cartela Zona Blocului H31

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH.
ILEANA CORNEA
CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984
Proiect nr. 90/2010 Obiect: AMENAJARE PARCARE CU BARIERA ZONA BLOC H3, ROVINARI Beneficiar: Primaria Orasului Rovinari Faza: PT+DE BORDEROU A. PIESE SCRISE o Programul de control al calitii o Foaie de capat o Colectiv Elaborator o Memoriu general de prezentare o Memorii tehnice pe specialitati o Caiete de sarcini o Liste de cantiti de lucrari o Listra de utilaje o Liste de resurse o Grafic de execuie B. PIESE DESENATE 1. Plan incadrare in zona 2. Plan de amenajare urbana 3. Plan copertina 4. Plan invelitoare 5. Fatade copertina 6. Sectiune copertina 7. Plan de situaie 8. Profil longitudinal prin ax platform 9. Profil transversal prin ax platform A01 A02 A03 A04 A05 A06 D01 D02 D03
10. Platforma gospodareasca 11. Plan fundatii 12. Detalii fundatii F1 13. Detalii stalp, ferma, pane 14. Plan sarpanta Intocmit arh. Ileana Cornea
D04 R01 R02 R03 R04
BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA
Colectiv Elaborator:
PROIECTANT GENERAL:
BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE - ARHITECT ILEANA CORNEA, CRAIOVA- STR.HORIA NR.2 Email Ileana.cornea@rdslink.ro; ileanacornea2003@yahoo.com
SEF PROIECT: Arhitect Ileana Cornea......................
S.C.ROBRICONS S.R.L.Craiova
PROIECTANTI :
Ing. Corneliu Rdulescu.............. Ing. George Cristinel Ghi.................. Ing. Adrian Puzdrea............................ Ing. Irina Stncescu............................ Tehn. Mihai Drcea............................
S.C. Giurgiulescu Proiect S.R.L. Arhitect Adriana Morari.................... Inginer Constantin Giurgiulescu.........
MEMORIU GENERAL DE PREZENTARE
I. DATE GENERALE Denumirea obiectivului de investitie Amenajare parcri cu barier n zona blocului H3, ora Rovinari Amplasament Parcarea se afla in zona centrala a orasului rovinari, judetul Gorj Titularul investitiei Consiliul Local al oraului Rovinari Persoana juridic achizitoare Consiliul Local al oraului Rovinari Elaboratorul proiectului BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARHITECT ILEANA CORNEA CRAIOVA- STR.HORIA NR.2 Email Ileana.cornea@rdslink.ro Ileanacornea2003@yahoo.com Tel: 0730.512.379 II. DESCRIEREA GENERALA A LUCRRILOR 2.1. Descrierea lucrarilor Amplasament Parcarea este betonat i se afl n zona central, servind ca spaiu de parcare i acces auto la magazinele de la parterul blocului H3.
Topografia amplasamentului Platforma betonat existent are pante transversale stnga-dreapta ctre casiul longitudinal axial. Clima i fenomenele naturale Zona climateric n care se afl lucrarea este I cu indicele de umiditate In = 0-20. Clima este temperat continental cu veri clduroase i ierni moderate. Ca fenomene naturale se identific vnturi de intensitate medie n perioada de iarn dinspre est i n cea de var dinspre vest i sud. Din punct de vedere al precipitaiilor se menioneaz c n anumite perioade ale anului, ploile au caracter de averse, cu debite mari. Se impune deci s se asigure scurgerea apelor pluviale de pe platforma drumului prin pante transversale i longitudinale spre gurile de scurgere existente. Adncimea de nghe este la 0,9 m de la nivelul terenului natural. Geologia i seismicitatea Pmntul pe care este amplasat strada este format din nisip prfos i argile nisipoase n celelalte zone. Nivelul apelor subterane se gsesc la adncimi cuprinse ntre 2,0m i 6,0m. Lucrrile ce urmeaz a fi executate se afl n zona de hazard seismic cu acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0,16g avnd intervalul mediu de recuren al magnitudinii IMR = 100 ani i perioada de control (col) Tc = 1,0 sec, conform normativului P100/2004. Prezentarea proiectului Proiectul este prezentat ntr-un volum ce cuprinde piesele scrise, caiete de sarcini i desenate. Volumul I Piese scrise + Caieta de sarcini + Piese desenate
Organizarea de antier Lucrarea se execut pe strzi cu un trafic intens n cartiere de blocuri i constau n frezarea suprafeei carosabile, aternere de straturi rutiere din mixturi asfaltice. Instalaiile pentru prepararea betonului i a mixturilor asfaltice sunt amplasate n baza de producie a unitii de construcii care va executa lucrarea. Utilajele folosite la execuie (frez de asfalt, repartizator, cilindri compactori, buldoexcavator) vor fi parcate n zone n apropierea punctului de lucru unde se va amplasa un container pentru paznicul lor. Toate materialele folosite se ncorporeaz imediat n lucrare de aceea nu sunt necesare spaii sau platforme de depozitare. Pentru execuia lucrrii nu sunt necesare demolri sau devieri de reele subterane. Cile de acces provizorii Accesul la punctele de lucru se face pe strada ce se reabiliteaz i pe strzile laterale ale acestuia. Avnd n vedere faptul c lucrarea se execut sub circulaie, pentru organizarea traficului n perioada de execuie, constructorul va ntocmi un management de trafic aprobat de Consiliul Local al oraului Rovinari i Serviciul Poliiei Rutiere. Managementul va conine modul de semnalizare i dirijare a circulaiei, perioadele de restricionare a circulaiei precum i eventualele rute ocolitoare, dac este cazul. Utiliti pentru organizarea de antier i definitive Avnd n vedere faptul c organizarea de antier este n baza de producie a executantului, toate utilitile pentru aceasta sunt asigurate (alimentare cu energie electric, alimentare cu ap, canalizare). Pentru lucrrile de baz necesarul de ap va fi asigurat din surse locale.
Programul de execuie a lucrrilor, grafice de lucru, programe de recepie Durata de execuie a lucrrilor se apreciaz la doua luni calendaristice, ncepnd cu data predrii amplasamentului. Se anexeaz graficul general de execuie n limita acestui termen. Avnd n vedere faptul c pe traseul strzilor exist reele de ap, canalizare pluvial i menajer, cable electrice, conducte de gaze este necesar o corelare pentru adoptarea acestor utiliti la situaia nou. Antreprenorii participani la licitaie vor ataa propriile propuneri referitoare la graficul de execuie. Trasarea lucrrilor Trasarea lucrrilor se face conform planelor de execuie iar la predarea amplasamentului va fi convocat proiectantul. Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier Antreprenorul va asigura semnalizarea lucrrilor prin indicatoare rutiere i piloi de circulaie astfel ca s nu se circule pe asfalt mai nainte de dou ore de la terminarea compactrii. Materialele folosite vor fi protejate conform caietelor de sarcini. Msurarea lucrrilor Msurarea lucrrilor executate i decontarea lor se va face n conformitate cu listele de cantiti, precizrilor din caietele de sarcini i prevederile din contractul de achiziii de lucrri ncheiat ntre autoritatea contractant i antreprenorul general. Laboratoarele ofertantului n caietele de sarcini sunt prevzute toate ncercrile i testele de laborator privind calitatea materialelor folosite ct i a lucrrilor executate.
Ofertantul ctigtor este obligat s asigure certificarea calitii materialelor folosite i a lucrrilor executate prin laboratoarele proprii atestate sau cu alte laboratoare de specialitate angajate prin contract. Curenia n antier Lucrrile se desfoar n ora, sub circulaie i antreprenorul este obligat s asigure curenia la locul de munc. Materialul provenit din frezarea asfaltului i betonului va fi evacuat imediat. Materialele folosite vor fi depozitate ordonat. Se va evita cererea de depozite de materiale care vor fi puse n oper n cel mai scurt timp. La sfritul fiecrei zile de lucru nu va rmne nici un material n carosabil. Serviciile sanitare Serviciile sanitare pentru personalul de execuie se vor asigura de reeaua sanitar a oraului Rovinari. Punctele de lucru vor fi dotate cu truse medicale de prim ajutor i telefoane mobile pentru a se putea interveni imediat n caz de necesitate. Relaiile dintre contractant (ofertant), consultant i persoana juridic achizitoare (investitor) Relaiile dintre contractant i investitor se vor realiza prin persoane numite cu aceast responsabilitate (diriginte de antier) sau uniti de consultan angajate de investitor. Aceste persoane rspund de respectarea proiectului, a caietelor de sarcini i de calitatea lucrrilor executate. Deasemenea vor urmri i respectarea termenelor de execuie prevzute n graficul anexat la contract. La constatarea unor nereguli n ceea ce privete respectarea proiectului, aceste persoane au obligaia s sisteze lucrarea, s ntiineze beneficiarul i proiectantul pentru soluii de remediere.
Categoria de importan a construciei Conform Legii nr.10/1995 privind calitatea n construcii i a Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor "Metodologie de stabilire a categoriei de importan a construciilor" aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr.31/N/1995, construcia se ncadreaz n categoria de importan"C"lucrri de importan normal. Exigena de verificare A4 B2 D2.
ef proiect, Arh.Ileana Cornea
Copertina Bariera electromecanica pentru scop rezidential cu brat rectangular cuprinde: carcasa din otel galvanizat, vopsita, cu motor placa de ancorare brat rectangular din aluminiu accesorii protectie cauciuc autocolant reflectorizant set fotocelule picior fix pentru sprijin bariera Caracteristici tehnice: -Carcasa: din otel galvanizat vopsit, rezistent la conditii atmosferice dificile; -Alarma: Lumina intermitenta si optional pachet lumini de semnalizare; -Control: telecomanda, buton, cartela (optional: deschidere automata din interior); -Functioneaza la temperaturi cuprinse intre -20gr si +50grC, fiind concepute cu sistem electromecanic; -Consum de energie nesemnificativ; -Durata mare de viata;
Intocmit, Arhitect Ileana Cornea
2.2.2. Memoriu tehnic proiectare drumuri 1.Date generale Documentaia de fa prezint proiectul tehnic i detaliile de execuie pentru lucrarea Amenajare parcri cu barier zona blocului H3 din oraul Rovinari, judeul Gorj. Documentaia a fost elaborat avnd la baz normele metodologice aprobate prin ordinele, normativele i STAS-urile n vigoare. S-au respectat prevederile STAS 10144/1-91 i STAS 10144/3-91 privind elementele geometrice i profilele transversale ale strzilor, precum Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme n localiti urbane . Realizarea acestui proiect va conduce la mbuntirea condiiilor de parcare ntr-o zon central adiacent strzii Muncii din oraului Rovinari . 2.Situaia existenta n prezent platforma este betonat i servete parial ca parcare, precum i ca acces la magaziile (care au ocupat parial din suprafaa destinat parcrii) . Suprafaa platformei prezint defeciuni ca : dale de beton denivelate, rosturi deschise, dale degradate la rosturi . Pentru scurgerea apelor de suprafa exist un casiu longitudinal (pe ax) cu scurgere spre cminul din spatele platformei de gunoi . Avnd n vedere degradrile suprafeei betonate este necesar reabilitarea platformei . Mai apar ca necesar i demolarea platformei de gunoi . 3. Situatia proiectat Pentru refacerea platformei, proiectul cuprinde lucrri de reabilitare a suprafeei betonate, reamplasarea platformei de gunoi, amenajarea unei alei de acces din str. Muncii .
- reducerea emisiei de noxe de la eapamentele autovehiculelor; - reducerea nivelului de zgomot; - reducerea riscului de accidente de circulaie ; - eliminarea stagnrii apelor pe suprafaa platformei . 5.Sigurana circulaiei Platforma va fi semnalizat corespunztor . La sfritul fiecrei zile de lucru, platforma va fi degajat de orice fel de materiale nencorporate n lucrri. Se recomand ca execuia s fie atacat pe jumtate din platform ncepnd din ax stnga sau dreapta. 6.Protecia muncii Pe perioada desfurrii procesului de producie se vor respecta: o Legea Proteciei Muncii nr.90/1996; o Norme specifice de protecie a muncii pentru exploatarea i ntreinerea drumurilor, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii i Proteciei Sociale nr. 357/1998 publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I nr.280/29.07.1998; o Norme de protecie a muncii specifice activitii de construcii montaj pentru construcii feroviare, rutiere i navale aprobate prin Ordinul 9/1982 al M.T.Tc. i n special normele privind activitile specifice n construcia de drumuri; o Norme de prevenire i stingere a incendiilor cu mijloace tehnice de stingere conform Ordinului M.T.TC. nr.12/1980.
Intocmit, Ing.Corneliu Rdulescu
MEMORIU TEHNIC
REZISTENTA Beneficiar : PRIMARIA ORASULUI ROVINARI 1. DATE GENERALE Denumire lucrare: AMENAJARE PARCARI CU BARIERA ZONA BLOCULUI H3 ROVINARI , JUD. GORJ 2. CATEGORIA SI CLASIFICAREA CONSTRUCTIEI CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI "C" ( Conf. HG 766 / 97 ) CLASA DE IMPORTANTA "III".( Conf. P 100-1 /2006) GRAD DE REZISTENTA LA FOC "II". CATEGORIA DE INCENDIU - NU SE CLASIFICA. ZONA SEISMICA Tc = 1,0 sec. ag = 0,12 3. NATURA TERENULUI DE FUNDARE Conform studiului geotehnic , natura terenului de fundare are urmatoarele caracteristici la nivelul cotelor de fundare: - la cota de fundare , terenul este format din nisipuri mari cu elemente de pietris (balast) cafenii la galbui , cu indesare mare la indesate - pconv = 1,71 daN / cm2 4. DESCRIEREA LUCRARILOR Structura principal este alctuit din stalpi din profile HEA - 240 pe care reazema fermele din profile IPE 140 rigidizate cu profile IPE - 140 . Pe ferme reazema panele din profile IPE 140. Invelitoarea se va realiza din policarbonat. SAPATURI : sapaturile se vor executa cu taluz vertical. Umpluturile, atit la exterior cit si la interior se vor executa in straturi succesive de 10 15 cm grosime bine compactate.
FUNDATIILE - sunt de tip izolate sub stalpi Fundatiile sint calculate la gruparea fundamentala 5. PROTECTIA MUNCII In perioada executiei lucrarilor se vor respecta : - Legea nr. 90 / 1996 Legea Protectiei Muncii republicata; - Norme Generale de Protectia Muncii / 2002; In mod special se vor respecta urmatoarele : - N.S.S.M. cod 7 transportul, turnarea si executarea lucrarilor din beton si beton armat; - N.S.S.M. cod 12 Lucrul la inaltime; - N.S.S.M. cod 27 Lucrari de zidarie; - N.S.S.M. cod 57 Manipularea, transportul si depozitarea materialelor ; - N.S.P.M. cod 91 Lucrari de izolatii ; - N.S.P.M. cod 91 Reparatii, consolidari, demolari. Se vor avea in vedere prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate si se vor lua masuri pentru acordarea primului ajutor la locul accidentului. 6. STANDARDE SI NORME IN CONSTRUCTII - S.T.A.S. 10101 - 91 Actiuni in constructii ; - S.T.A.S. 10101 / 02 91- Clasificarea si gruparea incarcarilor ; - S.T.A.S. 10101 / 21 92 Incarcari din zapada ; - S.T.A.S. 10101 / 0 90 Calculul si alcatuirea structurilor din beton si beton armat ; - S.T.A.S. 10101 / 0A 77 Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale ; - Legea Nr. 10/1995 Legea calitatii constructiilor ; - H.G. Nr. 272/1994 de aprobare a ,,Regulamentului privind controlul de stat al calitatii constructiilor ; - H.G. Nr. 925/1995 Regulamentul de verificare si rxpertizare tehnica de calitate a proiectului si executiei lucrarilor de constructii ; - Normativ NP 112 04 Proiectarea structurilor de fundare directa; - Normativ P 2 85 Proiectarea si calculul structurilor din zidarie ; -Normativ P 100/1 2006 Proiectarea antiseismica a constructiilor; -Ordinul MLPAT Nr. 71/N 07.10.1996 pentru completarea normativului P100 - 95
- Normativ N.E. 012 99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat; - Normativ C 56 85 Calitatea si receptia lucrarilor de constructii. Executia lucrarilor se va efectua cu o firma autorizata iar, materialele vor fi aprovizionate de la firme autorizate si agrementate tehnic. Intocmit, ing. Giurgiulescu Const.
III. CAIETE DE SARCINI
FUNDATII DIN BALAST I.GENERALITI Obiect i domeniu de aplicare Acest Caiet de Sarcini se aplic la execuia i recepia straturilor de fundaie din balast din sistemele rutiere. Cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite de ctre materialele folosite i stratul de fundaie realizat. II.PREVEDERI GENERALE Stratul de fundaie din balast va fi realizat la grosimea specificat n proiect, conform prevederilor STAS 6400-84. Antreprenorul Sarcini. Antreprenorul va realiza toate ncercrile cerute prin aplicarea acestui Caiet de Sarcini fie n propriul laborator, fie n colaborare cu un laborator de specialitate autorizat. Antreprenorul va realiza verificri suplimentare dac acestea sunt solicitate de ctre Beneficiar. n cazul n care se vor constata abateri de la acest Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune ntreruperea lucrrilor i va lua msurile care se impun. va asigura msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului Caiet de
III.MATERIALE III.1.AGREGATE NATURALE Amestecurile care au o mrime maxim a granulelor de 63 mm vor fi folosite pentru execuia stratului de balast. naintea folosirii se vor efectua teste de verificare, n vederea conformitii acestora cu prevederile Caietelor de Sarcini. Transportul, prelucrarea i depozitarea agregatelor naturale se vor realiza astfel nct s se evite amestecul sau contaminarea lor. Dac agregatele vor fi aprovizionate n avans ele vor fi depozitate numai pe platforme betonate iar drumurile de acces la stocurile de agregate vor fi amenajate astfel nct s se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. Balastul va proveni din roci stabile, nealterabile la ap, aer sau nghe i fr corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau materiale necorespunztoare. Balastul pentru fundaie trebuie s ndeplineasc cerinele prevzute n tabelul de mai jos. Verificarea curbei granulometrice se va face la balastier, nainte de expediere la lucrare. Este obligatoriu s se respecte curba granulometric prevzut n tabelul de mai jos. mbuntirea amestecului pentru obinerea curbei granulometrice din caietul de sarcini, se va face obligatoriu la balastier. Nu se admite amestecarea sorturilor pentru obinerea curbei granulometrice la punctul de lucru. Tabel 1. Tolerane admise Caracteristici Sort Coninut de fraciuni% -sub 0,02 mm -sub 0,2 mm max.3 4-10 1913/5-85 Balast 0-63 Metoda de verificare conf.STAS -
-0-7,1 mm 31,5-63 mm Granulometria Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu maina tip Los Angeles (LA),%,max.
30-45 25-40 n limitele date n tab.2 15 30 30
4606-80
4606-80 730-89 730-89 730-89
Limitele de granulozitate ale balastului sunt artate n tabelul 2. Tabel 2. Granulometria pentru balast Granulometrie 0 - 63 Treceri n %din greutate prin site sau ciururi cu diametre Limite Inferioar Superioar urmeaz: Toate certificatele de calitate ale furnizorilor vor fi pstrate ntr-un dosar ; Rezultatele determinrilor de laborator vor fi pstrate ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate). III.2.APA Apa necesar pentru compactarea stratului de balast poate proveni din reeaua public sau din alte surse, dar n acest caz apa nu trebuie s conin particule n suspensie. de... 0,02 0 3 0,2 4 10 7,1 30 45 31,5 60 75 63,0 100 100
Laboratorul Antreprenorului va ine evidena calitii balastului dup cum
III.3.CONTROLUL PRELIMINAR DE CALITATE Controlul de calitate va fi realizat de ctre Antreprenor n laboratorul su, sau ntr-un alt laborator autorizat, n conformitate cu prevederile din tabelul 3. Tabel 3. Testele agregatelor Aciunea, procedeul de Nr. Crt. verificare sau caracteristici ce se verific Examinarea calitii sau 1. a datelor nscrise n certificatul de garanie Determinarea granulometriei 2. Echivalent nisip Neomogenitatea balastului Cel puin odat pe zi nainte de nceperea lucrrilor i ori 3. Umiditatea de cte ori se observ o schimbare cauzat de condiii meteorologice O prob pentru 4. Rezistena la uzur (testul Los Angeles) fiecare surs, la fiecare 500 to 730-89 4606-80 O prob pentru fiecare surs, la fiecare 500 to 730-89 1913/5-85 La fiecare lot aprovizionat La aprovizionare Frecvena minim La locul de punere n oper Metoda de determinare conform (STAS) -
IV.PUNEREA N OPER A BALASTULUI IV.1.TRANSPORT Balastul din balastiere sau din depozite va fi ncrcat n autobasculante i transportat la punctul de lucru. Autobasculantele vor fi impermeabile, astfel nct s mpiedice pierderea materialului fin. Nu se va transporta balast pe timp de ploaie. n cazul acesta, autobasculantele vor fi prevzute cu prelate. Nu este permis udarea balastului n timpul transportrii. Materialele vor fi transportate i livrate astfel nct segregarea sau pierderea componentelor acestora s fie redus la minimum. Fiecare transport de balast va fi nsoit de documentul de livrare. Numrul basculantelor trebuie s fie suficient pentru a asigura furnizarea continu pentru utilajele de aternere. IV.2.MSURI PRELIMINARE Execuia fundaiei de balast va ncepe doar dup ce stratul de nisip a fost recepionat de ctre Beneficiar n conformitate cu Caietele de sarcini pentru relizarea acestor lucrri. nainte de nceperea lucrrilor, se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n oper. nainte de aternerea balastului, se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaie i anume: drenuri transversale de acostamente, drenuri longitudinale sub acostamente, rigole i anuri precum i legtura acestora cu stratul de fundaie i alte lucrri prevzute n acest scop, n proiect. Pentru a permite drenajul efectiv al apei din stratul de fundaie, baza acestui strat, la evacuare va fi cu minim 150 mm deasupra nivelului maxim al apei n anurile/rigolele longitudinale, sau n cazul rambleelor deasupra terenului natural. n cazul utilizrii mai multor surse de aprovizionare cu balast se vor lua msuri pentru a preveni amestecarea agregatelor, iar zonele de depozitare principale, dac acestea exist, vor fi marcate n funcie de sursa de aprovizionare i vor fi consemnate n registrul de laborator.
IV.3.SECTORUL EXPERIMENTAL Antreprenorul va realiza sectorul experimental nainte de nceperea lucrrilor. Testarea va fi realizat pe un tronson de prob de cel puin 50 m lungime i de cel puin 3,50 m lime, n vederea evalurii conformitii materialelor propuse, a proporiilor amestecului, aternerii, utilajului de compactare i procedurilor de execuie. Numrul testrilor pentru sectorul experimental nu va fi mai mic dect cel necesar pentru verificare, conform cerinelor Beneficiarului. Sectorul experimental va fi acceptat pentru includerea sectorului de drum n cadrul Lucrrilor Permanente, dac acesta corespunde Caietelor de sarcini. Construcia n cadrul Lucrrilor Permanente nu va ncepe naintea demonstrrii conformitii cu Caietele de sarcini. Balastul, punerea n oper, utilajul de compactare i tehnologiile de execuie nu vor fi modificate dect n cazul cnd Antreprenorul realizeaz un alt sector experimental pentru a demonstra conformitatea modificrilor propuse sau stabilete acest lucru de comun acord cu Beneficiarul. Cantitatea de ap necesar obinerii umiditii optime pentru compactare va fi stabilit de ctre laboratorul de antier. Udarea trebuie fcut uniform i trebuie s produc o umiditate cuprins n intervalul 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate. naintea nceperii lucrrilor, un laborator autorizat va determina caracteristicile de compactare optim a balastului. Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaie se vor stabili utiliznd ncercarea Proctor Modificat n conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83, dup cum urmeaz: max.PM = densitatea maxim n stare uscat (g/cm3) Wopt.PM = umiditatea optim de compactare (%) Testul de compactare a sectorului de ncercare va fi efectuat n prezena dirigintelui de antier.
Cnd gradul de compactare prevzut nu poate fi realizat, Antreprenorul va realiza o nou ncercare dup modificarea grosimii stratului sau dup ce utilajul a fost reglat. Controlul, n condiiile de pe antier este necesar n vederea asigurrii ndeplinirii caracteristicilor cerute pentru stratul de balast, conform acestui Caiet de sarcini i c echipamentul folosit pentru punerea n oper este reglat corespunztor i va include urmtoarele: Grosimea maxim a stratului de balast pus n oper; Condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor i a intensitii de compactare) Unde: Intensitatea de compactare = Q/S Q = volumul balastului pus n oper ntr-un interval de timp (or, zi, schimb), exprimat n m3; S = suprafaa parcurs de utilajul de compactare n acelai interval de timp, exprimat n m2. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referin pentru restul lucrrilor. Caracteristicile obinute pe acest sector se vor consemna n scris pentru a servi ca valori de referin. IV.4.PUNEREA N OPER A BALASTULUI Balastul va fi aternut pe stratul de nisip recepionat. Aternerea i nivelarea vor fi realizate pe teren n conformitate cu limea i cotele specificate n proiect. Pentru respectarea cotelor i limii stratului de balast, nainte de nceperea aternerii balastului, se vor planta pichei (rui) de ax i margine, pe care se va marca i cota superioar a stratului de balast dup compactare. Dup aternere i compactare se va verifica panta transversal cu ablonul de 3,0 m i bolobocul i se vor face corectri pn la obinerea pantei transversale din proiect.
Materialul va fi transportat, pus n oper i compactat fr uscare sau segregare. Compactarea va fi realizat ct de curnd posibil dup ce materialul a fost aternut i n conformitate cu cerinele privitoare la materiale. Compactarea straturilor de fundaie va fi realizat folosind atelierul de compactare, succesiunea operaiilor, viteza utilajelor de compactare, numrul de treceri, tehnologia i intensitatea de compactare Q/S, stabilite pe tronsonul experimental. Caracteristicile de compactare realizate pe teren sunt determinate dup cum urmeaz: ef = densitatea actual exprimat n g/cm3; Wef = umiditatea actual pentru compactare, exprimat n %. Pentru determinarea gradului de compactare gc :
gc =
du.ef . du. max .PM
100
Pe drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele vor fi completate i compactate simultan cu stratul de fundaie, astfel nct straturile de fundaie s fie permanent ncadrate de acostamente. Pe suprafaa oricrui strat, dup finalizare i imediat naintea urmtoarei aterneri, nu se va circula pentru a nu se produce denivelri, fisuri, material necompactat, gropi tip cuib de gin, fgae, sau alte defecte. Orice denivelare sau defeciune produs n timpul compactrii stratului de fundaie sau care rmne dup compactare va fi corectat prin eliminarea materialului necorespunztor pe ntreaga grosime i introducerea de material nou n compactarea sa.Balastul ngheat nu este permis n stratul de fundaie. Aternerea stratului de fundaie este interzis dac patul drumului este acoperit cu zpad sau ghea.
V. CONTROLUL CALITII COMPACTRII STRATULUI DE FUNDAIE n timpul execuiei stratului de fundaie din balast ncercrile i determinrile vor fi fcute conform celor artate n tabelul 4 i cu frecvena menionat. Tabelul 4.Testele controlului de calitate Nr. Determinarea; procedeul de Frecvena minim Metoda n oper Zilnic dar cel puin un test (1) la fiecare 250 m de banda de circulaie Determinarea grosimii stratului 3. compactat Verificarea realizrii intensitii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea 5. greutii volumetrice n stare uscat Minim 3 probe la fiecare suprafa de 2.000 mp 4. zilnic In minim 3 puncte pentru suprafatele <2.000mp i minim 5 puncte pentru suprafeele >2.000mp Laboratorul Antreprenorului va ine evidena calitii straturilor de fundaie realizate: Compoziia granulometric a balastului utilizat; Caracteristicile optime de compactare obinute prin metoda Proctor Modificat (umiditate optim, densitatea maxim n stare uscat); 1913/15-75 12288-85 4606-80 1913/13-83 de
Crt. verificare sau caracteristicile care la locul de punere verificare (STAS) trebuiesc verificate 1. ncercare Proctor modificat Determinarea umiditii de 2. compactare i corecia
Caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant). V.1.NCERCRI I CONTROLUL DE CALITATE Grosimea fundaiei de balast este cea din proiect. Abaterea limit la grosime va fi de 10 mm. Controlul grosimii stratului va fi realizat folosind o tij metalic gradat cu care se va strpunge stratul construit n 3 puncte pe o suprafa de peste 2.000 mp. Grosimea stratului de fundaie va fi media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum terminat i supus recepiei. Limea stratului de fundaie din balast va fi cea prevzut n proiect. Abaterile limit pentru lime pot fi de 50 mm. Panta transversal a stratului de fundaie din balast va fi de 4%. Tolerana pentru panta transversal va fi de 0,4 % n valoare absolut din valoarea pantei transversale indicat n proiect i va fi msurat la fiecare 25 m. Declivitile vor fi n conformitate cu proiectul. Planeitatea se va msura cu lata de 3,00 m astfel: -pentru profilul n lung n axul fiecrei benzi abateri de 10 mm -n fiecare profil transversal abateri de 10 mm. V.2.COMPACTAREA Stratul de fundaie din balast va fi compactat pn la atingerea gradului de compactare de 98 % Proctor Modificat (PM) pentru cel puin 95 % din punctele de msurare i minim 97 % (PM) pentru toate punctele de msurare. V.3.CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI DE FUNDAIE Verificarea denivelrilor suprafeei fundaiei se realizeaz cu ajutorul latei de 3,0 m lungime, dup cum urmeaz:
10 mm;
n profil longitudinal, msurtorile vor fi fcute de-a lungul profilelor
prevzute n proiect i n axul fiecrei benzi de circulaie; nu pot fi mai mari de n profil transversal, msurtorile vor fi fcute n dreptul seciunilor
transversale prezentate n proiect i nu pot fi mai mari de 10 mm. n cazul n care denivelrile sunt mai mari dect prevederile acestui Caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeei fundaiei. VI.RECEPIA LUCRRILOR VI.1.RECEPIA PE FAZE DE EXECUIE Dup terminarea lucrrilor pe un tronson, lucrarea va fi supus aprobrii de ctre Diriginte nainte de aternerea stratului urmtor. Recepia se va baza pe evidenele din timpul execuiei, rezultatele ncercrilor i pe examinarea principalelor lucrri. VII.PRINCIPALELE NORMATIVE ROMNETI STAS 662-2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier STAS 6400-84 C56-85 Legea nr.10 Lucrri de drumuri. Fundaia i stratul de baz Norme de testare i asigurare a calitii n construcii i echipamente de lucru Lege privind calitatea n construcii Aceast list nu trebuie considerat complet.
NCADRARE PAVAJE CU BORDURI PREFABRICATE DIN BETON Se utilizeaz pentru ncadrarea i delimitarea suprafeelor (zonelor) ce se paveaz, pentru a se realiza funcionalitatea dorit . Bordurile din beton sunt elemente prefabricate realizate prin vibropresare din beton special . Bordurile tip ,, ZENITH ,, se realizeaz ntr-un tip, n general n dou straturi : Stratul de baz Stratul de baz-rezisten Tipul de colorant utilizat n stratul de uzur pentru borduri este Bayfferox 110/30. Dimensiunile bordurilor din beton tip ,, ZENITH,, sunt : BORDURA DIN BETON
Aptitudini n exploatare n conformitate cu datele din dosarul tehnic, se poate aprecia c produsul prezint caracteristici corespunztoare n cea ce privete: Rezistena la ncovoiere Uzura Rezistena la nghe-dezghe Aspect Persistena n timp a culorii Durabilitatea i ntreinerea Pentru asigurarea durabilitii, bordurile trebuie s ndeplineasc condiiile privind uzura i rezistena la nghe-dezghe conform STAS 1139/87. Elemente componente - cimentul de tipul 142,5, conform SR 388-95, fabricat de SC Romcim Tg Jiu sau Romcif Fieni - agregate, conform STAS 667-2001 - pentru stratul de uzur: sortul 0-3 mm - ap conform STAS 790-84 - colorant Bayfferox 110/30-Germania Fabricare Fazele principale de fabricare ale produsului sunt: - prepararea betonului n centrala de betoane a seciei de prefabricate - turnarea betonului n tipare i tipare i vibropresarea cu ajutorul mainii HB 820-AZ produs de firma ZENITH-Germania - turnarea stratului de uzur i vibropresarea - preluarea i transportarea la locul de mturare beton - paletizarea
- controlul calitii pentru dimensiuni aspect, se realizeaz conform standardului de firm. Punerea n oper Punerea n oper (amplasamentul) se va face dup stabilirea exact a suprafeei de montat borduri. Operaiile care se vor executa sunt urmtoarele : - se execut o sptur de fundaie continu sub borduri cu h = 15-20 cm, conform pichetarii n teren. - se aeaz uniform un strat dr balast, care se va compacta, aceasta numai dac cota de amenajare o impune. - pe fundaia pregtit se toarn un strat de beton clasa C 6/7,5 cu h = 8-15 cm (de consisten vrtos). - se aeaz la nivel i se aliniaz cu ajutorul unui ciocan de cauciuc . - se toarn betonul de ncastrare (pan) a bordurii. - la montaj se vor lsa rosturi de 5-10 mm umplute cu mortar M100 T . - rosturile trebuie completate n ntregime i bine compactate
MIXTURI ASFALTICE I.1 INTRODUCERE I.1.1 Obiect i domeniu de aplicare Prezentul Caiet de Sarcini se aplic pentru straturile de baz i mbrcminile bituminoase cilindrate, executate din mixturi asfaltice preparate din agregate naturale i bitum neparafinos. Prevederile acestui Caiet de Sarcini nu se aplic mixturilor cu nisipuri bituminoase i/sau cu emulsii bituminoase. I.1.2 Tipuri de mixturi Stratul de baz va fi realizat utiliznd mixturi bituminoase de tip A, B i C, cu agregate naturale prelucrate sau neprelucrate executate la cald n staii de asfalt i puse n oper cu echipament mecanizat. Stratul superior de uzur, executat din anrobate bituminoase de tip BA 8, BA 16, BA 25 i BAR 16; Stratul de legtur, executat din anrobate bituminoase de tip BAD 25, BADPC 31, BADPS 31. II DESCRIEREA MATERIALELOR II.1 AGREGATE Toate agregatele utilizate pentru anrobate bituminoase din sistemul rutier trebuie s fie splate foarte bine naintea utilizrii. II.1.1. Agregate pentru stratul de baz Pentru straturile de baz din anrobate bituminoase, se utilizeaz un amestec cu diferite sorturi de agregate naturale prelucrate sau neprelucrate. Aceste agregate
trebuie s corespund condiiilor de calitate n conformitate cu prevederile standardelor artate n Tabelul 1. Tabel 1. Standarde pentru agregate
MATERIAL Nisip natural sort 0-3 or 0-7 Pietri (margaritar) sort 3-7 Pietri sort 7-31 Nisip dublu concasat sort 0-3 Savura sort 0-8 Split sau cribluri sort 8-16 sau 16-25 Filer de calcar
N CONFORMITATE CU STAS 662-89 STAS 662-89 STAS 662-89 SR 667-97 SR 667-97 SR 667-97 STAS 539-79
Granulozitatea i coninutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixtur A, B i C vor fi conform Tabelelor 2 i 3. Tabel 2. Coninut de agregate
CARACTERISTICI Granulometria agregatelor Coninut de agregate cu dimensiunea mai mare de 3,15mm, % din mas Coninutul maxim admisibil de agregate cu dimensiunea mai mare de 31,5mm, % din mas Coninut n pri fine sub 0,09mm, % din mas
Mixturi bituminoase Tip A Tip B Fig. 1 Fig. 2 0-35 30-55
Tip C Fig. 3 50-75
10 8-20
10 4-12
10 2-10
Coninutul minim de filer, % din mas Coninutul obligatoriu minim de agregate concasate pentru categoriile de trafic : % din mas -trafic uor i foarte uor; -trafic mediu; -trafic greu i foarte greu*
* Pentru acest Proiect, clasa de trafic este foarte greu.
0 45 nu se folosete
0 30 45
0 0 35
Tabel 3. Granulometria agregatelor % trecere prin ciur sau sita pentru Mrimea ochiului ciurului sau sitei mm mixturi asfaltice Tip A (fig.1) Tip B (fig.2) 31,5 16 8 3,15 0,63 0,2 0,09 90-100 82-100 75-100 65-100 42-83 12-55 8-20 90-100 77-100 64-88 45-70 22-52 6-30 4-12 Tip C (fig.3) 90-100 65-100 45-80 25-50 10-35 4-22 2-10
Tolerana admis pentru coninutul de fraciuni ale agregatelor concasate este de 20% din greutatea agregatelor concasate indicate n Tabelul 2.
II.1.2 Agregate pentru mbrcmini bituminoase (strat de uzur, de legtur/baz) Pentru mbrcminile bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate naturale prelucrate sau neprelucrate ce trebuie s satisfac cerinele STAS 662-89 (pentru nisip natural sort 0-3 sau 0-7 i pietri sort 7-31; 7-16; 16-31) i SR 667-97 (pentru nisip concasat de 0-3 i cribluri sort 3-8; 8-16 i 16-25). Criblurile din roci eruptive cu o valoare maxim la uzura Los Angeles, de 20 vor fi folosite pentru mbrcminile din beton asfaltic. Pentru filer se utilizeaz calcar sau cret, n conformitate cu STAS 539-79. Limitele procentelor de agregate naturale din greutatea total a agregatelor sunt date n Tabelul 4.
Tabel 4. Proportia de agregate naturale

Agregate naturale % din greutatea total a agregatelor BA 8 BA 16 BAR 16 Mixturi asfaltice BA 25 BAD 25 BADPC 31 BADPS 31
Filer i fraciuni de nisip sub 0,09 mm, % Filer i nisip 0,09-3,15mm, % Cribluri peste 3,15 mm, % Pietri concasat peste 3,15 mm,% Pietri margaritar i pietri sortat, peste 7,1 mm, %
8-12 rest pn la 100 45-70 -
8-10 rest pn la 100 58-70 -
5-12 rest pn la 100 50-70 -
1-6 rest pn la 100 65-80 -
1-6 rest pn la 100 65-80 -
1-6 rest pn la 100 47-68
Granulometria agregatelor naturale este cuprins pentru fiecare tip de mixtur asfaltic, n limitele prezentate n Tabelul 5. Tabel 5. Granulometria agregatelor naturale
% Trecerea prin ciur sau sita pentru mixturi asfaltice Mrimea ochiului ciurului sau sitei mm BADPC BA 8 Fig. 4 BA 16 Fig 5 BAR 16 Fig. 6 BA 25 Fig. 6 BAD 25 Fig.8 31 BADPS 31 Fig.9
31,5 25 16 8 3,15 0,63 0,2 0,09
90-100 30-55 18-35 11-25 8-12
90-100 55-78 30-55 18-35 11-25 8-12
90-100 50-65 30-42 18-25 11-15 8-10
90-100 65-90 50-75 30-50 15-35 8-25 5-12
90-100 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20 1-6
90-100 80-95 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20 1-6
Not la Tabelul 5 : Pentru betonul de tip BA 8, BA 16, BA 25, BADPC 31 i BADPS 31, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj i nisip natural sau nisip concasat; procentajul de nisip natural n amestec trebuie s fie de 25% pentru BA 8 i BA 16, 30% pentru BA 25 i 50% pentru BAD 25, BADPC 31 i BADPS 31. Pentru BAR se va utiliza numai nisip concasat. Pentru stratul de legtur BAD 25, BADPC 31 i BADPS 31 trebuie adugat 2% de filer. Antreprenorul poate utiliza ciururi sau site de diferite mrimi n conformitate cu Standardele Internationale adic altele dect cele STAS. n acest caz, Antrprenorul trebuie s asigure corelatia ntre diferite standarde, aplicate si recunoscute la nivel international. In aceasta situatie, propunerea Antreprenorului trebuie prezentata Consultantului si Beneficiarului spre aprobare.
II.2 FILERUL Filerul de calcar sau creta trebuie sa indeplineasca conditiile prezentate in Tabelul 6: Tabelul 6 Filerul
CONDITII TEHNICE STANDARD PENTRU FILER finete (trecere prin sita de 0,09mm) umiditate min. 80% max.2%
Adaugarea prafului de filer din colectorul de praf nu este permisa la stratul de uzura. Nota: In conditii tehnice si economice justificate filerul de calcar poate fi partial inlocuit cu filer de var stins, care poate fi folosit doar impreuna cu filerul de calcar; continutul de filer de var stins poate fi de max. 2%. II.3 BITUMUL Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si a straturilor de baza din mixturi asfaltice, se utilizeaza urmatoarele tipuri de bitum in conformitate cu SR 1741/1997; bitum tip 60/80 bitum tip 80/100 Pentru acest proiect va fi utilizat bitumul de tip D 60/80. Conditiile ce trebuie indeplinite de bitum sunt prezentate in Tabelul 7. Tabelul 7 Cerintele tehnice pentru bitum
CARACTERISTICI Penetratie la 250C, zecimi de mm Punct de inmuiere, oC Ductilitate la 5oC, cm Ductilitate la 25oC, cm Punctul de rupere FRASS, oC Punctul de aprindere Marcusson, C Dizolvarea in solventi organici, %
o
CONDITII STANDARD D 60/80 D 80/100
STANDARDUL DE REFERINTA
60 - 80 48 - 55 >4 > 100 < -13 > 250 > 99
80-100 44-49 >5 > 100 < -15 > 250 > 99
STAS 42-68 STAS 60-69 SR 61-97 SR 61-97 STAS 113-74 STAS 5489-80 STAS 115-80
Continutul de parafina, % Densitate la 15 C, gr / cm

o 3
<2 > 0.995 < 0.5 > 80
<2 > 0.992 < 0.5 > 80
STAS 8099-74 STAS 35-81 AND Instructiuni tehnice N.521/R STAS 10969/3-83 AND Instructiuni tehnice N.535
Indice coloidal de instabilitate Adezivitatea la agregate Metoda TFOT Pierdere de masa, % Penetratia reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, oC Ductilitatea reziduala la 25oC (cm) CARACTERISTICI
< 0.80 > 50 < 10 > 50
< 0.80 > 47 <9 > 75

STANDARDUL DE REFERINTA
CONDITII STANDARD D 60/80 D 80/100
Metoda RTFOT Pierdere de masa, oC Penetratie reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, oC Ductilitatea reziduala la 25oC, cm < 0.90 > 50 < 10 > 50 < 0.90 > 47 <9 > 75
AND Instructiuni Tehnice N.536
Necesitatea imbunatatirii adezivitatii bitumului la agregate trebuie stabilita in timpul studiilor preliminare, in functie de calitatea bitumului si natura agregatelor. Daca este necesar, bitumul se poate aditiva. Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului si Beneficiarului pentru aprobare, instructiuni tehnice cu privire la aditivi, inclusiv proceduri de control al calitatii. Dozajele de aditivi trebuie aprobate de Consultant conform normativelor si reglementarilor in vigoare si a tehnologiei de executie aprobata. Tipul de bitum ce urmeaza a fi folosit va fi propus de Antreprenor si trebuie aprobat de catre Consultant conform rezultatelor testelor de laborator, actualizate. Acestea trebuie de asemenea, sa includa incercarile la oboseala si la curgere in vederea determinarii rezistentei la formarea fagaselor.
II.4 CONTROLUL CALITATII Materialele pentru fabricarea mixturilor asfaltice trebuie verificate permanent, in conformitate cu Standardele corespunzatoare si cu cerintele din acest capitol al Caietului de Sarcini. Verificarile si testele curente trebuie efectuate in laboratorul de santier conform Tabelului 8 : Tabel 8 Standarde de verificare
Bitum
Penetratie la 25oC Punctul de inmuiere prin testul cu inel si bila Adezivitatea
STAS 42-68 STAS 60-69 STAS 10969/1-83
Nota: Ca test curent laboratorul de santier trebuie sa verifice bitumul functie de caracteristicile agregatelor conform procedurii calitative descrisa in STAS 10969/1-83
Cribluri
Natura mineralogica (examinarea vizuala) Analiza granulometrica prin cernere Forma granulelor Continutul de parti fine sub 0.09 mm
Pietris si pietris concasat
STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89
Natura mineralogica (examinarea vizuala) Analiza granulometrica prin cernere Forma granulelor Continutul de parti fine sub 0.09 mm Indice de concasaj Continutul de parti fine
Nisip
STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 730-89 STAS 4606-80
Natura mineralogica (examinarea vizuala) Analiza granulometrica prin cernere Continutul de parti fine Materii organice Echivalent de nisip Coeficientul de activitate
Filer
STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 662-89 SR 667-97
Finetea de macinare
STAS 539-79
Umiditate Continutul de carbonat de calciu Coeficientul de hidrofilie Densitatea aparenta benzen sau toluen Coeficientul de goluri in stare compactata
STAS 539-79 STAS 460/9-88 STAS 539-79
dupa sedimentare in STAS 539-79 STAS 539-79
III
MIXTURI ASFALTICE III.1 COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE Compozitia mixturii asfaltice, ce urmeaza a fi utilizata la realizarea
straturilor de baza sau a straturilor imbracamintilor rutiere bituminoase va fi stabilita pe baza unui studiu preliminar, respectand conditiile tehnice prevazute de acest Caiet de Sarcini. Studiul ca fi realizat de catre Antreprenor in laboratorul sau in alt laborator autorizat. Antreprenorul va indica o anume granulometrie a agregatului si un anume continut de liant care sa fie indeplinite, de mixtura propusa. Reteta amestecului pentru fiecare mixtura asfaltica, sustinuta de rezultatele obtinute in urma testelor de laborator, inclusiv toate documentele corespunzatoare cerute, trebuie prezentate Consultantului spre aprobare. Curba granulometrica a agregatului va fi continua si fara sinuozitati pronuntate, evitandu-se treceri de la limita inferioara admisa pentru o anumita dimensiune a agregatului, la o limita superioara admisa pentru agregatul cu dimensiunea urmatoare din diagrama granulometriei. Raportul privind compozitia mixturii prezentata spre aprobare va include cel putin urmatoarele documente : Analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari (agregate, bitum, filer, aditivi, etc.). Incercarile trebuie sa includa toate testele cerute in paragrafele II.1, II.2 si II.3 din acest Caiet de Sarcini si trebuie actualizate, aceasta insemnand ca referinta trebuie facuta la probe luate cu nu mai mult de 2 luni inaintea datei de inaintare a Raportului. Granulometria agregatelor care este parte din studiul compozitiei
amestecului va fi realizata prin spalare, de ex. pierderea materialului spalat ce trece prin sita de 0.09 mm se face inaintea analizei granulometrice prin cernere. Incercarea Marshall pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant retinut. Incercarea va fi planificata pe baza unei cresteri de 0.5% a continutului de asfalt. Probele Marshall vor fi compactate prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte. Parametrii care trebuie determinati in timpul efectuarii incercarii sunt urmatorii: stabilitatea la 60oC, indicele de curgere la 60oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa. Certificatele de Conformitate a materialelor propuse in Raport (agregate, bitum, filer, aditivi, etc.) In cazul in care Consultantul nu are obiectii sau posibile propuneri de modificare in urma verificarii caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, va conveni asupra executarii unui sector experimental utilizand formula propusa de Antreprenor. Toate dozajele pentru agregate si filer trebuie stabilite functie de greutatea totala a materialului granular uscat, inclusivpartile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit functie de greutatea mixturii bituminoase. Granulometria agregatelor naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica va fi inscrisa in limitele Caietului de Sarcini indicate in Tabelele2, 3, 4 si 5. Pe baza granulometriei generale a agregatelor care este propusa in raport si care reprezinta scopul studiului amestecului, Antreprenorul trebuie sa indice clar limitele retetei de lucru pentru amestec. Limitele retetei vor fi calculate de la granulometria retetei propuse, prin aplicarea tolerantelor admisibile pentru un singur test (vezi Tabelul 9). Reteta trebuie aplicata in procesul de productie, evaluare si control a asfaltului. Reteta constituie granulometria specifica pe care Antreprenorul trebuie sa o indeplineasca in timpul procesului de productie. Daca prin aplicarea tolerantelor pentru reteta, granulometria nu se incadreaza in domeniul granulometric prevazut in Caietul de
Sarcini, vor trebui respectate si aplicatelimitele impuse de acesta Orice variatie in afara retetei de lucru va fi investigata iar cauzele ei, rectificate. Daca este necesar, reteta de lucru va fi revizuita cu aprobarea Consultantului. Tabel 9. Tolerantele amestecului
TABELUL TOLERANTELOR
Trecere prin sita > 3.15 mm Trecere prin sita de 0.63 mm Trecere prin sita de 0.2 mm Trecere prin sita de 0.09 mm Continut de bitum
4.0% 3.0% 2.0% 1.5% 0.3%
Continutul optim de bitum va fi stabilit cu ajutorul studiului preliminar de laborator (incercarea Marshall). Continutul de bitum va fi determinat grafic, adica folosind reprezentarea grafica a stabilitatii, curgerii, greutatii specifice a amestecului total. Ca punct de plecare se recomanda alegerea continutului de bitum la mijlocul limitelor procentului de goluri, dupa care se va verifica daca toate criteriile sunt indeplinite. Continutul optim de bitum se va incadra in limitele prezentate in Tabelul 10 pentru straturile de baza si in Tabelul 11 pentru straturile de legatura si de uzura. Tabelul 10. Continutul de bitum in straturile de baza
Continut de liant Mixturi bituminoase Tip A Tip B Tip C
-pentru mixturi cu agregate rotunde,% din greutate -pentru mixturi cu agregate concasate,% din greutate
4.0-6.0 4.0-6.4
3.5-5.0 3.6-5.4
3.3-4.8 3.4-5.0
Tabel 11. Continut de bitum in straturile de uzura si de legatura

Clasa tehnica a drumului Tipul mixturii de asfalt I, II I, II III Categoria tehnica a strazii III IV, V Continutul de liant, % din masa mixturii asfaltice IV, V
BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25, BADPC 31 BADPS 31
6.0-7.0 6.0-7.0 5.7-6.2 4.0-5.0 -
6.3-7.3 6.3-7.3 5.7-6.2 5.5-6.7 4.0-5.0 -
6.5-7.5 6.5-7.5 5.5-7.0 4.0-5.0 4.0-5.0
Se recomanda ca raportul filer/bitum sa se incadreze in limitele prezentate in Tabelul 12: Tabel 12. Raportul filer/bitum
LIMITELE CONTINUT FILER / BITUM
BA 8 si BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31
1.1 pina la 1.5 1.4 pina la 1.6 0.9 pina la 1.5 0.2 pina la 1.0
III.2 CONDITII TEHNICE PENTRU MIXTURILE ASFALTICE Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice in timpul studiilor de laborator si procesului de fabricatie trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute in Tabelul 13 si conditiile prevazute in Tabelele 14 si 15. Tabel 13. Caracteristicile determinate in laborator
Tipul mixturii bituminoase Tip A CARACTERISTICI Tip B Clasele de trafic Foarte usor si usor Mediu Foarte usor si usor Mediu pana la foarte greu Foarte usor si usor Mediu pana la foarte greu Tip C
A. CARACTERISTICI DETERMINATE CU INCERCAREA MARSHALL a/pentru agregate rotunde
-stabilitatea la 600C, KN, min -indicele de curgere, 1/10 mm
2000 10-40
3000 10-40
2000 10-40
3000 10-40
2000 10-40
3000 10-40
b/pentru agregate concasate
-stabilitatea la 600C, KN, min -indicele de curgere, 1/10 mm -continutul de goluri, %, vol -densitatea kg/m3,min aparenta,
3000 10-30 2-14 2150
4000 10-30
3000 10-30 2-10 2200
4000 10-30
3000 10-30 2-10 2200
4000 10-30
B. CARACTERISTICI DETERMINATE PE CUBURI
-rezistenta la compresiune la 220C, N/mm2, min -absorbtia de apa, % vol, max -densitatea aparenta, kg/m3, min
0.20 2-16
0.25 2-12
0.25 2-12
2100
2150
2150
In acest proiect traficul este foarte greu. Tabel 14. Caracteristicile Marshall
Caracteristicile pe cilindri Marshall Stabilitatea (S) la 60 C, min.
o
Clasa tehnica a drumului I,II III IV,V
Tipul de bitum D60/80 D80/100 D60/80 D60/80 D60/80 D80/100 D60/80 D60/80 D60/80 D80/100 D60/80 D60/80 D60/80 D80/100 D60/80 D80/100
Tipul mixturii BA 8,BA16,BA25 9.0 8.0 7.5 6.0 1.5-3.5 1.5-4.0 1.5-4.0 1.5-4.5 2.5-5.0 2.5-4.0 2.0-4.0 1.5-4.0 2300 2-5 BAR 16 9.5 8.5 8.0 1.5-3.0 1.5-3.5 1.5-3.0 2.5-5.0 2.5-4.0 2.0-4.0 2300 3-5 BAD 25, BADPC 31 7.0 6.0 5.5 1.5-4.5 1.5-4.5 1.5-4.5 2.0-4.0 2.0-4.0 1.5-3.0 2250 3-6
Indicele de curgere (I), mm
I,II III IV,V
Raport S/I, kN/mm
I,II III IV,V
Densitatea aparenta, kg/m , min Absorbtia de apa, % vol
Tabel 15. Caracteristici pe cuburi

Caracteristicile pe cuburi Tipul de bitum Tipul mixturii BA 8, BA 16, BA 25 BAR 16 BAD 25, BADPC 31
Rezistenta compresiune N/mm2 (min) Rezistenta compresiune N/mm2 (min) la

o
la la 22oC, la 50 C,
D60/80 D80/100 D60/80 D80/100
3.5 3.0 0.7 0.7
3.5 3.0 0.7 0.7
Reducerea rezistentei la compresiune la 22oC D60/80 D80/100 D60/80 D80/100 D80/100 D60/80 2-6 4-7 3-8 dupa 28 zile de pastrare in apa, % (max) Densitatea kg/m3 (min) Absorbtia de apa, % vol. aparenta, 2250 2250 2200 30 30 -
IV
PRODUCEREA ASFALTULUI IV.1 ACCEPTAREA UTILAJULUI Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului informatii tehnice privind
utilajul ce va fi utilizat in procesul
de productie, asternere si compactare a
mixturilor asfaltice. Informatiile prezentate trebuie sa fie complete in vederea evaluarii preliminare a conformitatii statiei si echipamentului pentru realizarea lucrarilor. Aprobarea va fi acordata dupa instalarea intregului echipament si dupa ce s-a verificat ca acesta este in stare buna de functionare si satisface cerintele contractuale. IV.2 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Statia pentru prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu toate facilitatile care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru categorii de
mixturi (cerinte tehnice si de capacitate) si sa respecte metodele de executie si transport alese de Antreprenor. Statia pentru preparare va fi complet automatizata si dotata cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de intrerupere a productiei in cazul abaterilor din punct de vedere al calitatii. Dozajul agregatelor si filerului va fi stabilit in functie de greutate, in timp ce dozajul bitumului poate fi stabilit atat in functie de greutate cat si de volum. Adaugarea bitumului la amestec trebuie facuta tinand cont de relatia densitate/temperatura (la 150-170oC densitatea bitumului de obicei variaza intre 0.900 si 0.920 gr/cm3). Cerinta minima a statiei pentru prepararea mixturilor asfaltice este sa aiba o capacitate de 80 t/ora in conditiile continutului de agregate umede de 5%. Consultantul poate accepta utilizarea statiei continue de preparare a asfaltului cu conditia ca dozajul agregatelor si filerului sa se faca in functie de greutate. Cintarele vor fi calibrate si verificate cu regularitate. Informatiile privind calibrarea vor fi inscrise intr-un registru special. Pentru verificarea temperaturilor, buncarele incalzite, rezervoarele cu bitum si rezervoarele de uscare vor fi dotate cu termometre a caror calibrare va fi verificata cu regularitate. Informatiile privind calibrarea trebuie inscrise intr-un registru special. Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba in dotare rezervoare de depozitare cu o capacitate mai mare sau cel putin egala cu consumul mediu zilnic; fiecare trebuie dotat cu o rigla gradata si cu dispozitiv pentru incalzirea liantului la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire, cat de mica. Temperatura liantului trebuie sa fie cuprinsa intre 150-160oC pentru tipul de bitum D80/100 si intre 170-180oC pentru tipul de bitum D60/80. In timpul productiei bitumul furnizat in santier va fi verificat conform prevederilor clauzei II.3 din acesc Caiet de Sarcini. Bitumul nu poate fi utilizat pana cand testele nu au fost incheiate si pana cand nu s-a verificat concordanta rezultatelor cu acest Caiet de Sarcini. Pentru a permite un control de calitate eficient al bitumului se va utiliza pentru delozitare un rezervor dotat cu pompa de
extragere, capacitatea acestuia asigurand cel putin consumul de bitum pentru o zi de lucru. Toleranta admisibila pentru temperatura liantului este data in Tabelul 16. Filerul va fi depozitat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru alimentare si extragere care sa permita dozarea filerului conform tolerantelor indicate in Tabelul 16. Capacitatea silozurilor pentru filer trebuie sa asigure cel putin cantitatea necesara unei zile de productie. Tabel 16. Tolerante de productie
Tolerante Parametri Stratul de uzura + stratul de legatura 3% 5% 5% 0.5 % 2% Stratul de baza 5% 10 % 5% 0.5 % 2%
Dozajul de agregate granulare Dozaj de nisip 1. cu >10% parti fine 2. <10% parti fine Umiditatea agregatelor dupa uscare Dozajul fierului, dupa greutate
Nota: Tolerantele sunt exprimate dupa greutatea cantitatii teoretice conform reglarii statiei. Aceste tolerante in relatie cu abaterile acceptabile ale procesului de productie NU trebuie confundate cu tolerantele indicate in Tabelul 9. Agregatele vor fi dozate dupa greutate. Instalatia de dozare trebuie sa asigure alimentarea cu agregate conform retetei de lucru si tolerantelor indicate in tabelul 16. Statia de preparare a mixturii asfaltice va fi dotata cu echipamentul mecanic necesar pentru o alimentare uniforma cu agregate in vederea mentinerii unei productii constante. Vor fi luate toate masurile necesare pentru a se evita incalzirea agregatelor la temperaturi care sa provoace arderea liantului. Temperatura agregatelor va fi cuprinsa intre 160-170oC pentru tipurile de bitum D80/100 sau D100/120 si intre
170-190oC pentru tipul de bitum D60/80. Dupa uscare umiditatea agregatelor nu trebuie sa depaseasca 0.5% si trebuie verificata cel putin o data pe zi. Statia de preparare a mixturilor (SPM) trebuie sa aiba in dotare un sistem de alimentare si dozare pentru liant, fie in functie de greutate sau volum. Dozarea se va face in conformitate cu tolerantele admise indicate in Tabelul 16. Antreprenorul trebuie sa aiba posibilitatea de a stoca o cantitate de cel putin 1/3 din agregatele prevazute pentru santier pe an. Zona de depozitare a agregatelor in santier trebuie sa fie: Usor accesibila; Pavata. Platformele de beton sau asfalt trebuie sa evite orice contaminare a materialului depozitat; Drenata; Sa fie de marime suficienta pentru delozitarea a cel putin 1/3 din volumul agregatelor necesare pentru lucrarile de asfalt; stocurile individuale pe sorturi nu trebuie sa fie mai inalte de 6 metri iar raportul intre lungime si latime sa fie maximum3; Sorturile trebuie depozitate separat. Se va evita amestecarea diferitelor sorturi prin folosirea de pereti separatori. Depozitele trebuie clar identificate prin panouri pe care vor fi indicate sursa si dimensiunile principalelor sorturi indicate. Statia de preparare a mixturilor va fi dotata cu un malaxor capabil sa produca mixturi asfaltice omogene. Statia de preparare a mixturilor va fi prevazuta cu un sistem de securitate pentru prevenirea golirii malaxorului in timpul malaxarii. Perioada de malaxare va fi determinata in functie de statie si tipul mixturii asfaltice si va fi aprobata de Consultant dupa verificarea anrobarii granulelor. La descarcarea din malaxor vor fi prevazute dispozitive speciale si se vor lua masuri pentru a evita segregarea mixturilor asfaltice in timpul stocarii si incarcarii in mijloacele de transport. Daca se utilizeaza buncar de depozitare, acesta va fi incalzit.
IV.3 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE Fabricarea mixturilor asfaltice trebuie facuta numai in statii de asfalt automate. Se va acorda o atentie deosebita verificarii continutului de liant si prin observatie vizuala se va asigura ca cele mai mari granule au o acoperire corespunzatoare. Temperatura mixturii asfaltice masurata la puctul de descarcare din toba de uscare trebuie sa fie cuprinsa intre : 160 si 180oC pentru bitum de tip 60/80; 155 si 170oC pentru bitum de tip 80/100. Antreprenorul se va asigura ca cerintele cu privire la temperatura de asternere si compactare sunt indeplinite chiar si in situatiile cele mai nefavorabile care ar putea interveni in timpul executiei lucrarilor. IV.4 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE Dupa acceptarea utilajului de catre Consultant, Antreprenorul trebuie sa intreprinda urmatoarele operatiuni de reglare si etalonare pentru : debitul dozatoarelor pentru agregate (la rece) ; debitul dozatoarelor pentru agregate (la cald); dozajul de bitum; dozajul de fier; termometre; ciururile buncarelor ; caracteristicile unei bune functionari a malaxorului . Beneficiarul/Consultantul trebuie sa emita autorizatie de punere in opera, dupa ce au certitudinea ca amestecul prescris poate fi realizat in limitele tolerantelor admisibile. Daca anumite aparate sau dispozitive prezinta defectiuni, Antreprenorul trebuie sa le inlocuiasca, sa efectueze reglarea acestora si sa le supuna aprobarii Consultantului.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau pentru personalul care il deserveste inaintea obtinerii autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz a acesteia. IV.5 CONTROLUL FABRICATIEI MIXTURII ASFALTICE Controlul calitatii productiei mixturilor asfaltice trebuie sa fie asigurat prin verificare preliminara, curenta si prin receptie dupa cum este indicat in Tabelul 17. Tabel 17 Verificarile statiei
Faza de executie Natura controlului sau a incercarii A Categoria controlului B C Frecventa controlului sau a incercarii
Prelimina ra Productie
Studiul compozitiei Controlul reglajului statiei de asfalt
Pentru produs Inaintea
fiecare
tip
de
inceperii
fabricatiei fiecarui tip de produs si in continuare, conform instructiunilor Consultantului
Productie
Granulometria la alimentare pe probe (la rece) Granulometria la alimentare (la cald) si verificarea retetei Granulometria mixturii asfaltice Determinarea bitum si fier Temperatura la iesirea din malaxor Stabilitatea la 600C Indicele de curgere-fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii continutului de
zilnic Zilnic Zilnic Zilnic
Permanent o data la fiecare 400m3 o data la fiecare 400m3 o data la fiecare 400m3 o data la fiecare 400m3
A incercari preliminare de informare ; B Controlul de calitate ; C Control de receptie. V. PUNEREA IN OPERA V.1 TRANSPORT Transportul mixturii asfaltice trebuie sa se efectueze cu autocamioane izolante si acoperite, care vor fi curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Este interzisa utilizarea produselor pentru facilitarea descarcarii din mijlocul de transport, produse care ar putea dizolva liantul sau care ar putea afecta amestecul (motorina, pacura, etc). Numarul mijloacelor de transport va fi determinat de capacitatea de productie a statiei, care capacitate sa poata preveni intreruperile. Autobasculantele trebuie sa fie dotate cu prelate care vor fi utilizate indiferent de distanta de transport sau conditiile atmosferice. Fiecare expediere de asfalt va fi insotit de o nota de transport. V.2 LUCRARI PREGATITOARE Inaintea asternerii mixturii asfaltice, stratul suport va fi bine curatat si uscat. Zonele desprinse, praful si orice ce ar putea afecta legatura dintre stratul de baza si straturile asfaltice vor fi inlaturate. Acolo unde stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau cu denivelari, se vor lua masuri pentru rectificarea acestora. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe intreaga suprafata a stratului de baza. Acolo unde este necesara frezarea la rece a imbracamintii bituminoase flexibile, zona partii carosabile ce urmeaza a fi frezata se va extrage pe adancimea indicata, cu ajutorul unui aparat de frezat corespunzator. Procesul de frezare se va realiza astfel incat sa nu fie degajate cantitati mari de praf, acestea fiind diminuate prin stropire cu apa.
Marginile taieturii vor fi curate, verticale si in linii drepte. Antreprenorul va peria si spala suprafata frezata prin mijloace mecanice astfel incat sa rezulte o suprafata de rulare curata si regulata cu o rugozitate nu mai mare de 10mm si avand o textura uniforma. Carosabilul va fi frezat cu o toleranta de 6mm. Daca tolerantele din aceasta Clauza sunt depasite, extinderea zonei care nu corespunde va fi rectificata prin frezare ulterioara sau ajustare. Obiectele metalice existente nu vor fi deranjate prin operatiunea de frezare. Acolo unde este necesar suprafetele din vecinatatea obiectelor metalice precum si suprafetele mici sau neregulate vor fi inlaturate prin mijloace pneumatice sau metode corespunzatoare. Acolo unde operatiunea de frezare se efectueaza pe un carosabil deschis circulatiei, va fi prevazuta o panta de trecere provizorie in vederea asigurarii desfasurarii traficului in conditii de siguranta. Daca profilul suprafetei frezate, longitudinal si transversal, variaza cu mai mult de 10mm la masurarea cu lata de 3 m, se vor regla sau inlocui dintii aparatului de frezare, inainte ca lucrarea sa continue. Orice discontinuitate intre fasiile adiacente frezate ce depaseste 10mm (sub lata de 3m), vor fi rectificate printr-o frezare ulterioara sau printr-o egalizareinainte de asternerea materialelor bituminoase. Cand este necesara frezarea pe suprafete intinse, Antreprenorul va programa lucrarile astfel incat sa permita frezarea pe latimea unei benzi, exceptand cazul in care aceasta este impracticabila. Antreprenorul va supune Consultantului spre aprobare programul propus de frezare, inainte de inceperea lucrarilor. Imediat dupa frezare, materialul in surplus va fi inlaturat cu un utilaj corespunzator iar suprafata frezata va fi spalata pentru a inlatura praful si alte resturi. Materialul inlaturat de pe carosabil va fi depozitat in locurile prevazute de Antreprenor in afara de cazul in care nu este prevazut altfel in proiect. Nu este
permisa depozitarea in santier decat in cazul in care materialul va fi utilizat in lucrare. Carosabilul inchis traficului dupa frezare va fi reasfaltat in vederea redarii in circulatie, exceptand cazul in care contravine cerintelor Consultantului. Stratul de amorsa este un strat subtire de bitum pulverizat pe suprafata unui strat existent, de obicei nelegat sau stabilizat cu ciment / var. In cazul stratului de baza granular neleat, stratul de amorsa consta dintr-o pelicula de tratare din emulsie cationica cu rupere rapida sau medie, in functie de structura si densitatea suprafetei. Proportia de aplicare va fi cuprinsa intre 0.7 si 1.1 kg/m2. Se pot folosi alte materiale numai cu acordul Consultantului. In cazul stratului granular stabilizat cu ciment / var, stratul de amorsa poate fi acelasi cu pelicula de protectie bituminoasa, aplicata pentru a preveni evaporarea apei. In acest caz trebuie sa se indeplineasca urmatoarele conditii : Nisipul care nu este retinut de pelicula protectoare bituminoasa va fi Daca este necesar, stratul va fi stropit suplimentar cu o emulsie in totalitate inlaturat; cationica cu rupere rapida, dar cantitatea totala de bitum rezidual (emulsie protectoare+integrarea stratului de amorsa) nu va depasi 0,8kg/m2. Stratul de legatura este un strat subtire de bitum care actioneaza ca un liant, ajutand la legarea unui nou strat de asfalt de stratul de asfalt asternut anterior, care a fost expus pentru putin timp. La executarea imbracamintilor bituminoase stratul de legatura se va aplica rosturilor de constructie si suprafetei suport, folosind o emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Alte materiale se pot folosi doar cu aprobarea Consultantului. Se poate renunta la stratul de legatura atunci cand un al doilea strat este asternut in aceeasi zi. Pentru stratul de legatura bitumul rezidual va fi in cantitate de 0.3 pana la 0.5 kg/m2, in functie de structura si densitatea stratului suport.
Caracteristicile emulsiei vor asigura o rupere efectiva inainte de asternerea mixturii bituminoase. Liantul va fi compatibil cu materialul folosit in fabricarea mixturii bituminoase. Stratul de legatura va fi aplicat la o distanta de maximum 100m de la finisor. V.3 ASTERNEREA Mixturile asfaltice vor fi asternute, nivelate si compactate cu un repartizor mecanic capabil sa repartizeze respectand profilele si grosimile prevazute in Caietele de Sarcini si fara sa provoace segregare. Mixturile vor fi asternute la temperaturi mai ridicate de +100C in perioada martie-noiembrie, conform reglementarilor in vigoare. Atunci cand se utilizeaza bitumul de tip D80/100, asternerea este admisa pana la 15 octombrie, iar pentru tipul de bitum D60/80 asternerea este admisa pana la 15 septembrie. Asternerea mixturilor dupa aceasta perioada de timp se va efectua numai cu aprobarea Consultantului. Mixturile bituminoase nu se vor asterne pe timp de ploaie. Temperaturile de asternere si compactare a mixturilor asfaltice vor fi in conformitate cu Tabelul 18, in functie de tipul de liant. Tabel 18 Temperaturile de asternere si compactare
Temperatura minima de asternere C Tipul liantului Strat de baza Liant de asfalt si strat de uzura
0
Temperatura minima la compactare 0C INCEPERE Liant de Strat de baza asfalt si strat de uzura Strat de baza SFIRSIT Liant de asfalt si strat de uzura
D60/80 D80/100
140 130
145 140
130 120
140 135
100 90
110 100
Temperatura amestecului va fi controlata la buncarul finisorului. Temperatura solicitata pentru compactarea optima va fi stabilita in timpul incercarilor. Mixturile asfaltice ale caror caracteristici nu corespund celor prevazute in Tabelul 18 vor fi respinse. Astfel de mixturi vor fi imediat evacuate din santier ele neputand fi reincalzite in-situ. Aceeasi procedura va fi aplicata si mixturilor asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca rezultat a unei deficiente mecanice. Cu exceptia covorului din mortar asfaltic, nu se vor asterne materiale bituminoase cu o temperatura mai mare de 1250C, pe hidroizolatia podurilor decat cu luarea unor masuri speciale, pentru evitareadaunelor, conform unei metode corespunzatoare. Pentru covorul din mortar asfaltic temperatura maxima permisa va fi de 1450C. Mixturile asfaltice vor fi puse in opera dupa cum urmeaza : Stratul de uzura, intr-o singura asternere ; Stratul de legatura, intr-o singura asternere; Stratul de baza intr-una sau mai multe asterneri, in functie de grosimea stratului si de eficienta utilajelor folosite. Finisorul va fi echipat cu un sistem automat de nivelare. Cand latimea riglei este extinsa, distribuitoarele elicoidale din partea stanga si dreapta vor fi extinse astfel incat sa asigure distribuirea uniforma a amestecului pentru evitarea riscului de segregare. Rigla vibratoare trebuie dotata cu instalatii de incalzire atat pe sectiunea principala cat si pe cele extinse. Mixturile asfaltice se vor asterne continuu si uniform. In cazul intreruperii accidentale a asternerii, amestecul care nu a fost compactat corespunzator trebuie rapid indepartat. Amestecul va fi indepartat din buncarul si de pe rigla finisorului. Zona in care s-a intrerupt asternerea trebuie tratata ca un rost de lucru transversal. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul va propune Consultantului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Grosimea maxima a materialelor asternute intr-o singura trecere va fi stabilita de catre Antreprenor si aprobata de Consultant. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata la ritmul de aprovizionare cu mixturi de la statie si trebuie sa fie cat se poate de constanta pentru a evita orice intrerupere. Intotdeauna trebuie sa existe suficient amestec in buncarul utilajului de asternere, astfel incat sa se evite imprastierea neuniforma a materialului. Un lucrator calificat va corecta orice denivelare imediat dupa asternere si inainte de compactare, utilizand material proaspat asezat cu atentie, cu lopata in fata compactorului. Straturile de egalizare care pot consta dintr-unul sau mai multe straturi de material bituminos vor avea suprafetele finisate asternute astfel incat sa se realizeze tolerantele corespunzatoare pentru aliniamentele orizontale, precum si nivelele si uniformitatea suprafetei, pentru straturile rutiere. In cazul in care nu este altfel prevazut in Contract, asfaltul cilindrat va fi utilizat pentru straturile de egalizare, acolo unde acesta este destinat straturilor rutiere sau este selectat de catre Antreprenor si aprobat de catre Consultant pentru alte tipuri de straturi rutiere. Materialele bituminoase pentru straturile de egalizare trebuie sa satisfaca cerintele prevazute pentru materialul corespunzator. Acolo unde grosimea totala a stratului de egalizare depaseste 150mm, stratul va fi asternut astfel incat fiecare strat de egalizare sa aiba dupa compactare grosimea cuprinsa intre 75 mm si 150 mm. Asternerea manuala a materialelor bituminoase va fi permisa numai in urmatoarele circumstante : La asternerea stratului de egalizare de forma neregulata si de grosime variabila ; In spatii delimitate unde finisorul nu are acces ; La trotuare ; In vecinatatea rosturilor de dilatare de la poduri, viaducte sau alte structuri.
Pentru stratul de uzura, inlaturarea materialului in exces sau adaugarea de material pentru completare prin imprastiere manuala pentru reglarea nivelului, va fi permisa numai in urmatoarele cazuri : La marginile straturilor si la gurile de canalizare ; In vecinatatea rosturilor de dilatare de la poduri, viaducte sau alte structuri. Procesul de asternere manuala va fi conform cerintelor acestei Clauze, cu exceptia celor legate de finisoare. Rosturi Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va fi suprapus niciodata cu rostul longitudinal al stratului imediat inferior. Rosturile vor fi despartite printr-o distanta de cel putin 300mm. Se vor evita rosturile realizate sub urmele create de rotile vehiculelor. Rosturile in stratul de uzura vor corespunde fie cu marginea benzii, fie cu marcajul benzii, oricare este corespunzatoare. Rosturile intr-un strat vor fi executate de aa manier nct s asigure continuitatea perfect ntre suprafetele noi si cele vechi. Emulsia bituminous va fi aplicat la marginea fsiei anterioare aternute. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel puin 1 metru. Marginea benzi alturate va fi tiat pe ntreaga lungime, eliminnd o fie de 300mm. Tierea se va face vertical i trebuie realizat pe toat grosimea stratului. Orice suprafat nou creat prin tiere va avea emulsia bituminoas aplicat doar naintea realizrii noii benzi. V.4 SECTORUL EXPERIMENTAL Antreprenorul va executa sectorul de ncercare de minim 30m lungime i de limea unei benzi, naintede nceperea lucrrilor, n vederea stabilirii materialelor propuse, proporiilor amestecului, modului de punere n oper, atelierul de
compactare, tehnologii de execuie, etc. . Aceste teste de etalonare intr n responsabilitatea Antreprenorului; Consultantul poate cere intervenia unui laborator autorizat, n vederea realizrii testelor de compactare necesare, pe cheltuiala Antrprenorului. Numrul testrilor pentru sectorul experimentalnu va fi mai mic dect cel necesar pentru verificare, conform cerinelor Consultantului. Sectorul experimental va fi acceptat pentru construcia efectiv a sectorului de drum n cadril lucrrilor de execuie, doar dac este conform Caietelor de Sarcini. Construcia n cadrul lucrrii de execuie nu va ncepe naintea demonstrrii conformitii cu Caietele de Sarcini. Materialele, proporiile amestecurilor, amestecarea, aternerea, compactarea i tehnologiile de execuie nu se vor modifica dect n cazul n care Antreprenorul va aterne un alt sector experimental pentru a demonstra conformitatea schimbrilor propuse, sau convine cu Consultantul asupra acestor schimbri. Urmare a ncercrilor preliminare, Antreprenorul va propune Consultantului Urmtoarele: capacitatea i alte detalii tehnice pentru toate utilajele; programul de lucru al tuturor utilajelor pentru asigurarea numrului de trceri solicitat; viteza de funcionare a utilajelor; presiunea de umflare a pneurilor ( aceasta poate varia ntre 3i 9 bari ); temperatura de aternere care nu trebuie s fie inferioar minimului specificat n acest Caiet de Sarcini. Metoda propus va fi considerat satisfctoare dac densitatea aparent Marshall obinut n timpul testelor are valori mai ridicate de 98% dect densitatea aparent Marshall, obinut n studiului privind compoziia mixturii. V.5 COMPACTAREA Materialele bituminoase vor fi asternute si compactate in straturi care sunt in masura sa realizeze grosimea, nivelul suprafetei , cerintele privitoare la uniformitate si compactare prevazute.
Numarul compactoarelor trebuie sa coincida cu numarul dem finisoare si cu cel al echipelor pentru lucrarile de asfalt propuse. Compactarea mixturilor asfaltice trebuie facuta astfel incat sa se obtina valorile optime referitoare la caracteristicile fizice si mecanice ale suprafetei si deformatiei. Compactarea trebuie facuta in lungul drumului , de la margine spre ax; spre sectoarele in panta sau cu panta transversala, aceasta operatiune se face de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. Compactoarele trebuie sa lucreze fin, fara socuri, astfel incat sa se evite valurirea imbracamintii. Nu este admisa parcarea compactoarelor sau stationarea lor pe materialele compactate calde. Suprafata stratului va fi verificata constant si orice denivelare a suprafetei va fi corectata pe toata latimea dupa prima trecere a rulourilor compactoare. La executia straturilor succesive, cum este cazul straturilor de baza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat individual. Pentru a asigura buna legatura intre straturi, stratul superior va fi aplicat in interval de 24 de ore de la aplicarea primului strat a carui suprafata trebuie sa fie curata si uscata. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie. Acestea nu trebuie niciodata sa se afle la mai mult de 50 m in spatele finisorului. V.6 TRATAREA SUPRAFETEI Tratarea suprafetei poate fi realizata la solicitarea Consultantului. Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandirea a 2-3 kg/m2 nisip amestecat cu 2-3% bitum, prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase (BAR 16). Nisipul va fi gradat de la 0 la 3,15 mm si este preferabil sa fie concasat. Pentru sectoarele executate dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite, cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, etansarea
suprafetei, cu aprobarea Beneficiarului / Consultantului se va realiza dupa cum urmeaza : Stropirea cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida, cu 60% bitum diluat cu apa (o parte de emulsie cu 60% bitum la o parte de apa curata, nealcalina) si imprastierea de nisip de 0 3.15 mm cu un continut minim de praf (sub 0.09mm), in urmatoarele cantitati : a stropirea cu bitum - imprastierea de nisip (preferabil nisip concasat) b stropirea cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa - imprastiere de nisip pana la 15% continut de bitum, cu aceeasi cantitate de nisip. Etansarea suprafetei se va aplica imbracamintilor din beton asfaltic cu agregate grosiere in decurs de o luna de la executie. V.7 CONTROLUL PUNERII IN OPERA 0.5kg/m2 ; 3 5 kg/m2 ; 0.8 1 kg/m2; 3 5kg/m2 .
Inchiderea porilor poate fi realizata cu o suspensie de bitum filerizat diluat
Utilajele de executie si traficul pe imbracamintile rutiere in constructie vor fi corespunzatoare din puncte de vedere al materialului, starii si grosimii straturilor, astfel incat sa nu se provoace daune straturilor rutiere proaspat executate. Rotile utilajelor care se deplaseaza pe diverse straturi ale structurii trebuie sa fie curatate de materiale murdare, daunatoare. In timpul compactarii, Antreprenorul trebuie sa verifice in permanenta ca : tehnologia de executie este conform celei stabilita pe sectorul de proba ; utilajele de compactare sunt in amplasament si in functionare continua si regulata ; elementele definite in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, programul de lucru, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima intre finisor si primul compactor) sunt respectate cu strictete.
Consultantul are dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand acesta va lua masurile necesare de remediere. In timpul lucrarilor, Consultantul isi rezerva dreptul de a cere incercari suplimentare pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative privitoare la calitatea materialelor. Daca o astfel de verificare va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul testelor, Consultantul va solicita noi incercari de compactare, renuntand la metodele de compactare stabilite initial. Daca aceste noi incercari nu permit atingerea densitatii de referinta, vor fi stabilite alte criterii. Daca noile incercari confirma rezultatele initiale, exceptand situatia in care Antreprenorul aduce dovezi ca densitatea ceruta a fost realizata in alte zile, se poate considera ca echipamentul de compactare nu a functionat corespunzator. In consecinta se va aplica o penalizare pentru perioada dintre cele doua verificari. Antreprenorul nu va avea sa ceara plata pentru utilajele si personalul de serviciu care efectueaza noile incercari. Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin metoda petei de nisip. Media rugozitatii pentru fiecare 1000m de banda sau pentru intreaga parte carosabila, cand lungimea este sub 1000m nu va fi mai mica de 1,5mm. Media fiecarui set de 10 masuratori individuale nu va fi mai mica de 1,2mm. Atunci cand verificarea profilului a fost facuta vizual, se va intraprinde o verificare a mediei cantitatii asternute pe suprafata. Aceasta verificare trebuie facuta pe tot parcursul zilei. Media cantitatii materialului asternut pe suprafata trebuie va fi egala cu cea stabilita in tehnologia de executie a Antreprenorului, cu o toleranta de 10% . Cand reglarea nivelelor se realizeaza cu ajutorul reperelor, independent de drum (doar cu acordul Consultantului), verificarea nivelelor se va realiza in fiecare zi de lucru. Verificarea nivelmentului trebuie facuta in ax si la margine (intre 200 mm si 300 mm de la marginea stratului), ca si in fiecare dintre profilurile
transversale din proiect si de asemenea in toate celelalte puncte stabilite de Consultant. Tolerantele pentru nivelment sunt : 25 mm pentru stratul de baza ; 15 mm pentru stratul de legatura si cel de uzura . Tolerantele trebuie sa fie respectate in 95% din punctele de verificare. Denivelarile vor fi inspectate la suprafata fiecarui strat : transversal, cu ajutorul latei de 3 m atunci cand drumul are panta plana ; longitudinal cu lata de 3 m . Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea latei in lungul axului fiecarei fasii asternute, in special la punctele unde finisorul se opreste sau se termina amplasamentul. Controlul transversal se va efectua in mod normal in fiecare sectiune transversala, pe latimea stratului asternut. Denivelarea maxima nu va fi mai mare decat valoarea aratata in Tabelul 19 pentru stratul de uzura. Tabel 19 Tolerantele de uniformitate Categoria drumului Clasa I a drumului Categoria I-III a strazii Clasa a II -a a drumului Categoria a IV-a a strazilor Clasa a III-a a drumului Clasa IV si V a drumului Denivelare maxima Stratul de uzura 3 mm 3 mm 4 mm 4 mm 5 mm 7 mm
Frecventa controalelor de executie va fi cea prezentata in Tabelul 20.
Tabel 20 Frecventa controalelor

Faza de executie Natura controlului sau a incercarii Categoria controlului A B C Frecventa controlului
Temperatura de asternere Testele de compactare in Controale aferente procesului de constructie Control ocazional de compactare prin carote Reglajul de suprafata; controlul cantitatii medii Controlul profilelor asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor laborator
In permanenta La inceputul lucrarilor si atunci cand in urma unui control ocazional se depisteaza compactare incorecta O carota la fiecare 250m de drum In fiecare zi si la sfarsitul lucrarilor pe amplasament In orice punct indicat de Consultant In orice punct indicat de Consultant
A Incercari preliminare de informare ; B Controlul de calitate ; C Control de receptie . VI. CONDITII TEHNICE VI.1 GEOMETRIE SI TOLERANTE GEOMETRICE Grosimile straturilor vor fi cele stabilite in profilele transversale tip din proiect. Abaterea limita de la proiect, pentru fiecare strat in parte este de 10%. Abaterile care maresc grosimea nu sunt considerate cauze pentru respingerea lucrarii.
Latimea stratului va fi cea stabilita in proiect. Abaterea limita admisa este 5cm. Pantele in sectiune transversala si declivitate in profil longitudinal vor fi conform proiectului. Limita abaterii admisibile pentru panta transversala este 0,4%. Pentru cotele profilului longitudinal, sunt permise urmatoarele abateri locale: 25mm pentru stratul de baza si stratul suport; 15mm pentru stratul de legatura si stratul de baza. Denivelarile admise de-a lungul benzii, sub lata de 3m sunt in conformitate cu Tabelul 19. VII . RECEPTIA LUCRARILOR Inspectia si, daca este cazul, receptia straturilor de baza, vor fi realizate in doua etape; preliminara si finala.
VII.1 RECEPTIA PRELIMINARA Inspectia preliminara are loc atunci cand toate lucrarile si incercarile prevazute in proiect au fost deja executate. Comisia de receptie va examina lucrarile si rezultatele testelor tinand seama de cerintele Contractului (tehnice si ed calitate). Dupa inspectia si receptia lucrarii se va incheia Procesul Verbal de receptie. VII.2 RECEPTIA FINALA Inspectia finala si dacasete cazul, receptia lucrarii se va face la expirarea Perioadei de Garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu cerintele acestui Caiet de Sarcini.
VIII. ANEXA 1 PREVEDERI PENTRU UTILIZAREA GEOCOMPOZITELOR
II.1 GENERALITATI Inainte de asternerea geocompozitelor, sunt necesare masuri speciale de pregatire a suprafetei pe care materialul va fi asezat. Numai echipamentul pe pneuri are permisiunea sa treaca peste geocompozitele neprotejate. Este permisa de aceea asternerea stratului bituminos urmator, binder sau strat de baza fara orice alt strat de protectie. II.2 METODE DE ASTERNERE (a) Pregatirea suprafetei
Se va asigura ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. Suprafata existenta nu va prezenta fisuri sau neregularitati. Neregularitatile transversale sau longitudinale mai adanci de 10mm, masurate cu lata de 3m lungime sau crapaturile cu o latime mai mare de 6mm, vor fi corectate cu mortar asfaltic (bitum, nisip, filer) sua alt material asemanator. Alternativ, in special pentru suprafetele grav deteriorate sau pentru cele indicate in proiect, va fi asternut un strat de asfalt de egalizare de minim 20mm grosime inainte de asternerea geocompozitului. Suprafata nivelata va fi perfect curatata si orice materil strain, cum ar fi praful sau altele, vor fi indepartate. (b) Asternerea geocompozitelor Suprafata nivelata va fi stropita cu bitum fierbinte la temperatura maxima de 150C ( sau emulsie bituminoasa ), la o rata de 0,8-1,2 lt/mp. Suprapunerea intre doua pelicule succesiveva fi de minim 0,20m.
Stratul urmator de binder sau stratde baza va fi asternut reducand la minim acceleratiile, franarile sau schimbarile de directie ale echipamentului folosit in timpul lucrului pe geocompozitele neacoperite. Temperatura maxima de asternere este de 150C. Stratul de asfalt turnat nu va acoperi in intregime geocompozitul intins anteriorpentru asigurarea suprapunerii minime necesare cu urmatoarea rola de geocompozit. II.3 CARACTERISTICILE MATERIALELOR Caracteristicile geocompozitului vor ramane nemodificate dupa contactul cu mixtura asternuta peste acesta. Pentru geogrile sunt cerute urmatoarele caracteristici: Rezistenta maxima de rupere la tractiune atat pe directie longitudinal ct i transversal:min. 30KN/m; Elongaia maxim de scurgere ,n procent:11%; Ochiul va fi rectangular sau ptrat cu aceai grosime a materialului n ambele direcii. Pentru geotextil sunt cerute urmtoarele caracteristici; Strat din polipropilen netsut; Greutatea pe unitatea de suprafa;min0.140Kg/mp; Rezistena maxim de rupere la traciune ;min 7KN/m. II.4 APROBAREA MATERIALELOR Antreprenorul va informa Consultatul despre intenia sa de a folosi un anumit tip de geocompozit, trimind caracteristicele tehnice i probe ale materialului ales, cernd aprobarea scris nainte de aprovizionarea antierului cu acest material. Consultatul poate cere, la alegerea sa, realizarea testelor necesare ntr-un laborator specializat, aprobat de ctre Beneficiar. Aceste teste vor fi realizate pe cheltuiala Antreprenorului.
Va fi responsabilitatea Antreprenorului s trimit din timp propunerile sale ,cu scopul de a exclude orice ntrziere n realizarea mbrcminii rutiere. IX. LEGI I REGLEMENTRI ROMNETI N VIGOARE OBIECTUL Lucrri de Drumuri.mbrcmini rutire Bituminoase cilindrate executate la cald C 56-85 STAS 7970-76 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de execuie si instalaiilor Lucrri de Drumuri. Straturi de baz executate la cald din mixturi bituminoase cilindrate Legea Nr 10/1995 Lege cu privire la calitatea n construcii
LEGEA N VIGOARE SR 174-97
Aceast list nu trebuie considerat complet.
CAIET DE SARCINI - REZISTEN CUPRINS Generaliti Caracteristicile amplasamentului Trasarea obiectivului Spturi Execuia lucrrilor Umpluturi i compactri Verificri n vederea recepiei Abateri admisibile Fundaii Materiale i produse Executarea fundaiilor - operaiuni pregtitoare - trasarea fundaiilor - executarea spturilor - turnarea betonului Abateri admisibile Verificri n vederea recepiei Cofraje Materiale i produse Execuia propiu - zis - condiii de montaj - condiii de exploatare
Abateri, tolerane i defecte admisibile Verificri n vederea recepiei Betoane Generaliti Materiale folosite la prepararea betoanelor - cimentul - agregate - apa - aditivi Condiii tehnice - generaliti - turnarea betonului - decofrarea - tratarea betonului dup decofrare Abateri, tolerane i defecte admisibile Armturi Materiale i produse Executarea propiu - zis - fasonarea, montarea i legarea armturilor Reguli constructive - ndirea armturilor - stratul de acoperire cu beton - nlocuirea armturilor prevzute n proiect Abateri admisibile
REZISTEN
GENERALITI Prezentul caiet de sarcini a fost intocmit in baza Ordinului comun al M.F. si M.L.P.T.L. 1013/873 din 2001, precum si in baza Ghidului privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuia lucrrilor de construcii - instalaii GP 090/2003, a O.U.G. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziii publice. Beneficiarul are obligaia, in baza Legii nr. 50/1991, republicata n 2004, sa verifice daca antreprenorul contractant este autorizat sa execute lucrrile prezentului obiect. Pentru executarea si finalizarea lucrrilor in condiiile Legii nr. 10/1995 republicat n 1996 privind sistemul calitii in construcii, beneficiarul va apela la un diriginte de specialitate atestat. Piesele principale pe baza crora antreprenorul va executa lucrarea sunt: -plan general si de amplasament; -plan de trasare; -planuri de detalii pentru execuie; -caiete de sarcini pe specialiti; -graficul de ealonare a lucrrilor. Lucrarea const n executarea unei amenajari parcare acoperita, acces cu bariera in zona blocului H3, oras Rovinari, jud. Gorj cu structur de rezisten din structura metalica din stalpi si ferme. Acoperiul se va executa ntr-o panta, cu arpanta metalica, cu nvelitoare din policarbonat. Antreprenorul are obligaia sa respecte proiectul, condiiile tehnice si de contract, precum si legislaia in domeniu privind protecia mediului si a sntii. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI -zona seismic Te = 1,0; ag= 0,12 (conform P100-1/2006); clasa de importan -III (conform PI00-1/2006);
-categoria de importan -C (conform HGR 766/1997); -zona climatic de zpad-B (conform STAS 10 101/21-1992); -zona climatic de vnt-A (conform STAS 10 101/20-1990); -gradul de rezisten la foc -II (conform P 118/1999); -categoria de pericol de incendiu nu se clasific TRASAREA OBIECTIVULUI Trasarea acestuia se face in doua etape: -Fixarea bornelor repere in teren si a axelor construciei pe baza planului de situaie ; -Trasarea lucrrii in detaliu, operaiune ce se face de ctre antreprenor, conform planului de fundaie. Metodologia de trasare si abaterile admisibile sunt stabilite in STAS 9824/1-75. Se vor verifica apoi din nou alinierea si perpendicularitatea reperelor. Aceasta operaiune se va relua la fiecare faza determinanta: - dup executarea gropilor de fundaii si naintea turnrii betonului; - dup turnarea fundaiilor, la trasarea stalpilor metalici; Se va verifica verticalitatea si planeitatea structurii metalice.Eventualele necorelari, neconcordante se vor remedia pe loc de ctre constructor in vederea continurii lucrrilor. Ori de cate ori constructorul depisteaz aspecte sau situaii de neconcordanta, are obligaia sa le aduc la cunotina beneficiarului si proiectantului in minimum de timp pentru rezolvarea problemelor.
SAPATURI
Lucrrile de sptur vor fi demarate dup efectuarea operaiilor de predareprimire a amplasamentului, a trasrii si materializrii axelor principale ale construciei, precum si a cotei 0,00 consemnate in procesul verbal. EXECUIA LUCRRILOR - spturile pentru fundaii se vor executa manual; - spaturile se vor realiza conform planului de fundaii i detalii;
- spturile se vor opri cu circa 10 cm deasupra cotei finite, ultimul strat urmnd a fi spat imediat nainte de turnarea betonului n fundaii; - n situaia in care la cota din proiect nu s-a interceptat stratul indicat in studiul geotehnic, va fi continuare a lucrrilor; -groapa de fundaie va fi protejata de scurgerea apelor din precipitaii prin pante spre exterior; - materialul rezultat din sptur va fi depozitat astfel nct s se evite situaiile care pot conduce la deteriorarea gropilor sau traneelor. UMPLUTURI SI COMPACTRI Materialul rezultat din sptur va fi folosit ulterior la umpluturi pe lng fundaii. Aceste umpluturi vor fi executate n straturi de 2030 cm, compactate cu plac vibrant, mai mecanic sau manual, funcie de spaiul de lucru. Fiecare strat va fi umezit nainte de compactare. - Umpluturile intre tlpile fundaiilor pana la cota sub pardoseala se vor executa din pmntul rezultat din sptura. Umpluturile trebuie sa fie uniform compactate pentru a nu se produce tasari ulterioare sub pardoseala. Condiia de calitate a compactrii, pentru asigurarea unei bune exploatri ulterioare impune ca gradul de compactare sa respecte urmtorii parametri: q d min = 1,70 t/m3 (0,97 proctor normal) W optim = 1316% - Utilajele de compactare utilizate vor fi: plac vibratoare de 0,7 t, maiuri mecanice de 150200 kg. Local, in spaiile nguste compactarea poate fi fcut i manual. - Tehnologia de compactare grosimea maxima a stratului de umplutur nainte de compactare va fi de 30 cm, dup compactare rezultnd o grosime medie de 2022 cm. Umiditatea optima de compactare Woptinr= 1316%. Numrul de treceri pe aceeai urma va fi de 35 funcie de obinerea gradului de compactare prescris. solicitat geotehnicianul pentru a decide soluia de
Umpluturile exterioare trebuie sa fie uniform compactate si sa ndeplineasc condiiile de calitate prescrise pentru a nu permite apei din diverse surse sa ptrund la talpa fundaiilor. Ele deci trebuie sa fie suficient de compactate pentru a nu produce tasari ulterioare. Se vor respecta cu strictee pantele prevzute in proiectul de sistematizare verticala pentru a se asigura ndeprtarea apelor din precipitaii de langa construcie. Se interzice utilizarea la umpluturi a stratului vegetal, umpluturilor eterogene de data relativ recenta, orice resturi de materiale organice sau molozuri, deeuri de materiale de construcii etc. VERIFICAREA N VEDEREA RECEPIEI LUCRRII Se va urmri folosirea unui material corespunztor celor precizate mai sus si compactarea corespunztoare asigurrii condiiilor de calitate precizate la punctul 2. Verificarea se va face pe toata grosimea umpluturii, cate o proba la 20m de pamant compactat. Verificrile se vor face conform STAS 1913/13-1983. Rezultatele acestor incercari se vor inscrie in procesele vebale de lucrri ascunse. ABATERI ADMISIBILE - Conform normativ C 56/85, abaterea admisibil de la gradul de compactare prevzut in proiect este de 2% 5% .
FUNDAII
Prezentul capitolul descrie executarea lucrrilor de fundare directa, respectiv fundaii izolate sub stalpi metalici. Fundaiile se vor executa in gropile executate in acest scop, la cotele si dimensiunile din proiect. In cazul ca dup executarea spaturilor, constructorul constata neconcordante cu datele geotehnice, acesta va instiinta imediat proiectantul si va solicita prezenta acestuia, singurul in msura de a lua decizii. Orice modificare fata de proiectul iniial va fi consemnata in scris.
Beneficiarul are obligaia ca contracteze lucrrile de fundaii numai cu antreprenor calificat si autorizat. Intruct lucrrile de fundaii devin lucrri ascunse, reprezentnd faz determinant, nainte de turnarea betonului, este obligatorie prezena beneficiarului, proiectantului, constructorului i inspeciei n construcii. Rezultatele verificrii vor fi consemnate n procesul verbal de faz determinant. MATERIALE SI PRODUSE Cofraje din panouri refolosibile din scnduri, placaj sau metalice; Armaturi din OB 37, PC 52, conform indicaiilor din proiect; Beton simplu sau beton armat, conform indicaiilor din proiect; Distantieri din materiale plastice sau beton; Soluii pentru impregnarea cofrajelor; Aparate sau instalaii pentru compactarea betoanelor; Agregate de diferite sorturi; Cimenturi. EXECUTAREA FUNDAIILOR OPERATIUNI PREGATITORE -amenajarea terenului si a platformei de lucru care consta in curirea, nivelarea terenului si asigurarea scurgerii apelor de suprafaa (pante sau anuri de garda); -identificarea eventualelor lucrri ascunse (alte fundaii, reele de utiliti, etc); -devierea sau ndeprtarea instalaiilor de supratata, (apa, gaze, stlpi electrici, telefonie).
TRASAREA FUNDAIILOR
Se poate executa cu aparate optice de precizie sau prin metode clasice si consta in: -fixarea reperelor, bornelor sau altor elemente la care se vor raporta elementele construciei, att pe orizontala, cat si pe verticala;
-trasarea pe teren a axelor principale ale construciei si a altor axe sau aliniamente suplimentare sau complementare; -trasarea si materializarea pe teren a dimensiunilor gropilor de fundaii, colturile cu martori (tarusi) din lemn sau metalici, iar fundaiile continue cu sfoara sau sarma. Trasarea fundaiilor se face conform proiect, pe baza planului de fundaii i detalii. Se va avea grija ca martorii sa fie aezai in afara perimetrului construciei, incat sa nu fie perturbai. Trasarea de adncime, pe fundul gropilor de fundaii se face cu firul cu plumb, cobort de pe sfoara sau sarma intinsa intre reperele care marcheaz axul sau marginea construciei.
EXECUTAREA SPATURILOR
La executarea spaturilor se vor urmri: planul de fundaii si detalii de fundaii, planurile de gospodrire subterana (utiliti), reele de apa, canal, gaze, inclazire, electrice, comunicaii, dac este cazul. Beneficiarul are obligaia sa pun la dispoziia constructorului aceste planuri de gospodrire subterana existenta. Funcie de natura terenului, a sistemului de fundare, etc. spaturile se vor executa mecanic (daca prin proiect s-a prevzut sptura generala) si mecanic sau manual in continuare, funcie de natura terenului si dimensiunile fundaiilor. Funcie de cota de fundare, spaturile se vor executa cu taluz sau cu perei verticali, cu sau fara sprijiniri, funcie si de natura si stabilitatea terenului. Gropile de fundaie se vor executa de la inceput la dimensiunile din proiect. In adncime, gropile se vor sapa la cota indicata in proiect. Daca turnarea betonului in fundaie nu se va face imediat dup executarea spturii, sptura se va opri cu minimum 10 cm mai sus de cota de fundare, pentru a mpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei.
TURNAREA BETONULUI Se va turna beton de egalizare n toate spturile, de minimum 5 cm grosime, pentru a putea executa cu precizie trasarea fundaiilor, respectiv montarea cu precizie a armturilor pentru stlpi. Betoanele folosite la executarea fundaiilor pot fi betoane simple sau armate, conform indicaiilor din proiect. La turnarea si compactarea betonului se va urmri permanent poziia armaturilor fata de axe, aceasta fiind corectata din timp, cat si asigurarea stratului minim de acoperire. Compactarea betonului se face cu vibratoare electrice sau cu aer, astfel incat sa se asigure eliminarea aerului din compoziia sa, urmarindu-se formarea la partea superioara a unui strat de lapte de ciment, ceea ce indica faptul ca se poate opri compactarea. Inainte de turnarea betonului, constructorul va verifica corespondanta dintre clasa de beton livrat si cel indicat in proiect. ABATERI ADMISIBILE Abaterile admisibile sunt cele precizate in normativ CE 012-99, anexa III, Tolerane i abateri n construcii. VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI - se vor verifica dimensiunile spturii conform proiect; - la fuindaiile cu talp din beton armat se verific existena betonului de egalizare; - se verific montarea armturilor att n sptur ct i n cofraj (conform proiect), astfel s fie respectat acoperirea minim cu beton prin montarea de distanieri corespunztori; - se verific numrul i diametrul armturilor; - se verific planeitatea, alinierea, verticalitatea, etaneitatea i sprijinirea cofrajelor, nainte de turnarea betonul; -n timpul turnrii betonului se va corecta poziia armturilor n sptur sau cofraje;
- dup turnarea betonului se verific din nou cotele conform proiect, alinierea, verticalitatea, planeitatea fundaiilor; - dup decofrare, eventualele abateri se vor corecta prin cioplire i rectificare cu M100-T .
COFRAJE
Cofajele se vor confeciona din lemn, produse pe baza din lemn sau metal. Materialele utilizate la confecionarea cofrajului si grosimea acestuia trebuie sa asigure realizarea unei suprafee de beton plan si calitate ceruta. Cofrajele si susinerile lor vor fi astfel alctuite ncat s ndeplineasc urmtoarele cerine: - sa asigure obinerea unor elemente cu forme si dimensiuni prevzute in proiect. sub aciunea presiunii betonului proaspt si a ncercrilor ce apar in procesul de execuie sa nu permit deformri care sa depasasca abaterile admise pentru elementele ce se toarn. MATERIALE I PRODUSE - panouri metalice plane cu ram metalic; - panouri plane cu fa din placaj stratificat i rame metalice; - scnduri de rinoase tivite, de minimum 30 mm grosime; - rigle de rinoase avnd seciunea 5 x 5 cm pn la 8 x 8 cm; - srm de dulgher avnd = 3,14 mm; - srm de fierar avnd = 1,18 mm; - cuie de oel pentru lemn de 50120 mm; - soluie tip decofrol. EXECUIA PROPRIU-ZIS CONDIII DE MONTAJ Inainte de nceperea montrii cofrajelor pentru fundaii,stlpi,etc, se va proceda la: - verificarea si receptionarea armaturilor montate.
- pregtirea rostului de betonare, respectiv a suprafeei de beton vechi care urmeaz sa vina in contact cu betonul prin suflare cu aer comprimat sau splare cu jet de apa. La montarea cofrajelor se vor respecta urmtoarele condiii: - poziionarea in plan conform proiectului; - asigurarea orizontalitii si verticalitii; - asigurarea respectrii dimensiunilor seciunilor ce se betoneaza -asigurarea grosimii prevzute prin proiect pentru stratul de acoperire a armaturilor; - poziionarea conform proiectului a golurilor si pieselor nglobate. CONDIII DE EXPLOA TARE Pe parcursul betonarii se va urmri meninerea etaneitii si poziiei iniiale a cofrajului, intrerupandu-se betonarea si adoptandu-se masuri urgente de remediere in cazurile in care acestea se impun. Dup decofrare, panourile si piesele de susinere vor fi curate, ndepartandu-se laptele de ciment sau betonul aderat. Se interzice remontarea cofrajelor care prezint lapte de ciment sau beton aderat. Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj si obinerea unor suprafee de beton corespunztoare, panourile de cofraj vor fi unse in prealabil cu substane de decofrare. ABATERI, TOLERANTE SI DEFECTE ADMISIBILE Abaterile admisibile sunt cele precizate n anexa III. 1 din NE 012-99. VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI La terminarea executrii cofrajelor se va verifica: -alctuirea elementelor de susinere si sprijinire; -ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etaneitii necesare; -dimensiunile in plan si alte seciuni transversale; -poziia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelul inferior.
Inainte de turnarea betonului in cofraje se va verifica: -corespondenta cotelor cofrajelor att in plan cat si la nivel cu cele din proiect; -orizontalitatea si planeitatea cofrajelor plcilor si grinzilor; -verticalitatea cofrajelor stilpilor si pereilor; -existenta masurilor pentru meninerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etaneitii lor; -masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susinere; -rezistenta si stabilitatea elementelor de susinere, existenta si corecta montare a contravantuirilor pe cele doua direcii, corecta fixare a susinerilor, existenta penelor si a altor dispozitive de decofrare, a tlpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren; -existenta in numr suficient a pieselor ce vor ramine in beton sau servesc pentru crearea de goluri. In cursul operaiunilor de decofrare se vor respecta urmtoarele: -desfurarea operaiei va fi supravegheata direct de ctre conductorul lucrrii; -susinerile cofrajelor se desfac ncepand din zona centrala a deschiderii elementelor i continund simetric; -slbirea pieselor de fixare se va face treptat, fara ocuri; -decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor din greutatea proprie a elementului ce se decofreaza.
BETOANE
Betoanele folosite la realizarea construciei sunt de mrci curente folosite la noi in tara,conform NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrrilor de beton,beton armat si beton precomprimat, preparate n general in instalaii centralizate. Partea I a Codului NE 012/1999 nlocuiete i anuleaz Normativul C 140/1986.
Partea a II-a a Codului NE 012-99 inlocuieste si anuleaz Normativul C2185. La prepararea betoanelor se vor respecta: -reglementarea tehnic ENV 206-Specificaie tehnic. Betoane-terminologii cerine i niveluri de performan; -reglementarea tehnic CEB-FIB-model cod 1990 nr.205. Partea DTehnologia betonului; - cerinele i parametrii de baz ai compoziiei betoanelor; - calitatea i dimensiunile agregatelor; - marca i calitatea cimentului; - calitatea apei pentru betoane; - plastifiani conform STAS 8620/1990. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR CIMENTUL Se vor utiliza cimenturi Portland de tip I, 1-78 conform reglementrii tehnice SP3/1995, sau cimenturi Portland compozit tip II, aditivi conform reglementrii tehnice SP5/1995 n procent de 80-94% clincher i 6-20% alte componente principale. Verificarea conformitii cimentului cu prevederile standardelor se face conform standardului SR EN 196-7, de ctre beneficiar n prezena vnztorului i a utilizatorului. Verificarea calitii cimentului se va face conform Codului NE 012-1999, anexa VI. 1, punctul A. 1 i B. 1 AGREGATE Agregatele folosite la prepararea betoanelor vor avea densitatea normal 12012000 kg/m3. Agregatele trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute in STAS 1667/76, STAS 662/1989 i SR 667/1998. Verificarea calitii agregatelor se va face conform Codului NE 012/1999, anexa VI. 1, punctul A.2 i B.2
APA La prepararea betoanelor se va folosi apa ce provine din reeaua publica de alimentare , care va trebui s ndeplineasc condiiile din STAS 8625/1990, sau din alt surs, n acest caz trebuind s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790/1984. ADITIVI Pentru mbuntirea lucrabilitatii betonului proaspt, punerea in opera a betoanelor prin pompare, imbunatatirea comportrii la inghet - dezghe i la temperaturi ridicate ale aerului, se vor utiliza aditivi in condiiile impuse de Normativ NE 012/99,tabelul 4.4. Controlul calitii aditivilor se va face conform Codului NE 012/1999, anexa VI. 1, punctul A.4 i B.3. CONDIII TEHNICE GENERALITI Tipurile de betoane ce se vor utiliza sunt in conformitate cu Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat NE 012/1999, capitolul V Cerine privind caracteristicile betonului": cerine pentru rezisten conform STAS 10107/0-1990; cerin pentru durabilitate, conform tabel 5.4.; condiii de expunere conform tabel 5.1.;
- dozaj de ciment i raportul maxim A/C conform tabel 5.5.; - cantiti maxime admise de substane ce pot afecta durabilitatea betonului. TURNAREA BETONULUI Punerea n oper a betoanelor preparate n instalaii centralizate se va face numai dup verificarea calitii pe baza bonului de livrare-transport. Turnarea betonului se va face numai dup prelevarea unei probe care ulterior va fi verificat ntr-un laborator autorizat. Betonarea poate sa inceapa numai daca au fost recepionate calitativ lucrrile de sptura, cofraje si armaturi si daca formalitile de lucru sunt pregtite
Betonarea se va face in conformitate cu regulile de betonare expuse in cap. 12.2 Pregtirea turnrii betonului, 12.3 Reguli generale de betonare, 12.4 Compactarea betonului i 13 Rosturi de lucru ( de betonare) din Codul NE 012-99. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face la general prin vibrare (compactare mecanica). Se admite compactarea manuala (cu vergele, sipci, prin baterea cofrajului) in urmtoarele cazuri: introducerea vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor seciunii sau a desimii armaturii. - ntreruperea accidentala a funcionarii vibratorului. In timpul compactrii betonului proaspt se va evita deplasarea si degradarea armaturilor. Detalii pentru procedee de vibrare mecanica sunt prevzute in Anexa IV. 2 din NE 012/99. In msura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucra (de betonare) organizandu-se lucrul astfel incat betonarea sa se fac fara intrerupere . Realizarea rosturilor se va face in conformitate cu recomandrile din cap. 13 din NE 012/99. Stabilirea poziiei rosturilor se va face conform Anexa IV.3 din Codul NE 012/99. DECOFRAREA Decofrarea se va face cnd betonul a atins o anumita rezistenta suficienta pentru a putea prelua integral sau parial sarcinile pentru care au fost proiectate. Termenele minime pentru indepartarea fetelor laterale ale cofrajelor, a celor inferioare, precum si pentru indepartarea popilor de sigurana, sunt prevzute in tabel 14.1; 14.2; 14.3 din Codul NE 012/99. TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE Se vor respecta condiiile din Codul NE 012/99 ,capitolul 15. Tratarea i protejarea betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup compactare. Tratarea betonului este o msur de protecie mpotriva :
- uscrii premature datorit soarelui sau vntului; - antrenrii scurgerilor pastei de ciment din cauza ploii; - temperaturii sczute sau ngheului. Principalele metode de tratare i protecie sunt: - meninerea n cofraje; - acoperire cu materiale de protecie meninute n stare umed; - stropirea periodic cu ap. Durata tratrii depinde de : - sensibilitatea betonului la tratare funcie de compoziie: raport A/C, tipul i clasa cimentului, tipul i proporia aditivilor. temperatura betonului dup turnare care depinde de: temperatura mediului ambiant, tipul i clasa cimentului, dimensiunile elementelor turnete i proprietile izolante ale cofrajelor; - condiiile atmosferice n timpul i dup turnare; - condiiile de serviciu , inclusiv de expunere ale structurii . ABATERI, TOLERANTE SI DEFECTE ADMISIBILE Abaterile admisibile sunt cele precizate n anexa III. 1 din NE 012-99. Inainte de punerea n oper a betoanelor, va fi verificat i nregistrat documentul de fabricaie al fiecrui transport, se vor preleva probe i se va ine condica de betoane; Este interzis punerea n oper a betoanelor avnd alt clas dect cea prevzut n proiect, fr acordul proiectantului; Deoarece lucrrile de beton i beton armat devin lucrri ascunse, verificarea calitii acestora trebuie consemnat n Registrul de procese verbale pentru lucrri ascunse, Verificarea lucrrilor de beton i beton armat ce face parte din fazele determinate se va face obligatoriu n prezena beneficiarului, proiectantului, executantului i a inspeciei n construcie; In procesele verbale ncheiate se vor preciza concret verificrile i msurtorilen efectuate, iar n caz de neconcordan cu proiectul sau reglementrile
tehnice, se vor lua msuri de remediere, acestea fiind din nou verificate i consemnate n proces verbal; Protejarea post turnare a elementelor, prin stropire, udare, acoperire cu folie, membrane, prelate, nisip; Dac betonul se prepar la punctul de lucru, executantul va verifica n paralel calitatea cimentului i agregatelor, dozaj, transport. ARMTURI Tipurile utilizate n elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate n standardele de produs STAS 438/1 - 89 pentru oeluri cu profil neted OB 37 si profilate PC 52, respectiv STAS 438/2-91 si 438/3/4-98 pentru srme trase i plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armturi sunt precizate n STAS 10107/0-90 sau n alte reglementri specifice. MATERIALE I PRODUSE - oel OB 37 i PC 52 la dimendiunile i cotele din proiect; - srm de legat; - distanieri din beton sau materiale plastice, care s asigure acoperirea minim cu beton, funcie de elementul structural betonat; EXECUTAREA PROPRIU-ZIS FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR Fasonarea barelor, confecionarea si montarea carcaselor de armatura se va face la cotele i poziiile indicate n proiect. Armtura trebuie tiata, ndoita, manipulat astfel nct s se evite: -deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri). -ruperi ale sudurilor n carcase i plase sudate. -contactul cu substane care pot afecta proprietile de aderenta sau pot produce procese de coroziune (uleiuri, vasiline, solveni). Armaturile care se fasoneaz trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor ndeprta: - eventuale impuriti de pe suprafaa barelor.
- ndeprtarea ruginii, in special in zonele in care barele urmeaz a fi inadite prin sudura. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10oC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. Recomandri privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Codul NE 012-99, ANEXA II. 1. REGULI CONSTRUCTIVE Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in funcie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0-90.
INADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de inadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10107/0-90. De regula inadirea armaturilor se realizeaz prin suprapunere fara sudura sau prin sudura funcie de diametrul si tipul barelor; felul solocitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice poteniale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Procedeele de inadire pot fi realizate prin: - Suprapunere. - Sudura. - Mansonare metalo-termice. - Mansonare prin presare. Inadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se fac in conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0-90. In ANEXA II.3. din Codul NE 012-99 se prezint grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente si structuri situate in zona Litoralului.
Pentru asigurarea la execuie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere corespunztoare a distantelor din materiale plastice, beton sau metal. Este interzisa utilizarea distantierilor din lemn. NLOCUIREA ARMATURILOR PREVZUTE IN PROIECT In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevzute in proiect, se poate proceda la nlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Distantele minime respectiv maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime adoptate trebuie sa ndeplineasc condiiile din STAS 10107/090 sau din reglementari specifice. Inlocuirea se va inscrie in planurile de execuie care se depun la Cartea construciei. ABATERI ADMISIBILE Abaterile admisibile se regsesc in STAS 10265-Tolerante in construcii precum i n Codul NE 012-99 Anexa II.2. La terminarea montrii armturilor se va verifica: - numrul, diametrul i poziia armturii n diferite seciuni ale structurii; - distana dintre etrieri, diametrul i fixarea acestora; - lungimea din bare care depesc reazemele sau care urmeaz s fie nglobate n beton n turnrile ulterioare; - lungimea de ancorare, nndire reglementrilor tehnice n vigooare, - modul de asigurare prin distanieri a stratului minim de acoperire cu beton; - dup caz, poziia pieselor nglobate, altele dect armturile; - dup turnarea betoanelor se va verifica i corecta, dac este cazul, poziia armturilor rmase libere pentru continuarea lucrrilor. INTOCMIT Ing. Giurgiulescu Constantin i petrecere ale barelor, conform
CAIET DE SARCINI CONSTRUCTII METALICE
1. GENERALITI Prezentul caiet de sarcini se refera la confeciile metalice necesare realizarii acoperirii unei parcari in zona blocului H3, din orasul Rovinari, jud. Gorj. Sistemul de acoperire 5,20 m fiecare. Stalpii metalici sunt prevazuti la capete cu cate o placa de baza 510*520*20 si 4 gauri ovalizate, iar prinderea de fundatie se face prin suruburi M20. Pentru rigidizarea stalpilor cat si a fermei se sudeaza contravantuiri din IPE 140, L=2,17 M, respectiv L=1,76 m. Lucrrile se ncadreaz n categoria "B" de execuie conform Normativ C150-84 si categoria de calitate a sudurilor C3. 2. STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII GUVERNEAZA EXECUTIA DE ANSAMBLU A LUCRARII NORMATIVE:
C150-99 P100-1/2006 C56-85 Indicativ P118-99 P130-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din hotel ale constructiilor civile, industriale si agricole. Norme de protectia muncii in activitatea de constructii privind protectia la actiunea focului. Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor.
este constituit din unsprezece stalpi spatiali cu
L=2,85 m fiecare si ferme in lungime de 5,30 m, format din 10 tronsoane a cate
CARE
STAS-uri:
767/0-88 768-66 500/1-89 500/2, 3-80 564-86 424-91 395-88 437-87 R-8542-79 505-86 Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din otel. Condiii generale de calitate. Constructii din otel sudate. Prescriptii de executie. Oteluri de uz general pentru constructii. Oteluri de uz general pentru constructii. Otel U, format la cald. Otel cornier cu aripi egale. Otel laminat la cald. Otel lat. Tabla groasa. Alegerea otelurilor pentru constructii metalice. Tabla groasa. Conditii speciale.
2700/3-89 4272-89 4071-89 2241/1-82 5200-91 2350-91 3336-81 5555/1-81 5555/2-80 5555/3-83 7194-90 8299-78 7502-87 7502-87 9101-77 1125/1-91 1125/2-81 1126-87 10123/ 1-84 10014-81 7084/1-81 9552-87 6606/ 1-86 6726-85 6662-86 767/ 0-88 767/ 2-78 8600-79 10564/1-81 10214-84 10138-75 8866-82 6967-88 7927-67 777-88 7511-81 200-87 2015/1-83 6833-79 5540/ 1-85 5976/1-82 7356/1-80 7356/2-80 7356/4-80 10221-83 10108/ 0-78
Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice. Suruburi semiprecise. Piulite. Saibe uzuale. Saibe plate. Suruburi pentru fundatii. Gauri de trecere pentru organe de asamblare filetate. Sudarea metalelor. Sudarea metalelor. Sudarea metalelor. Sudabilitatea otelurilor. Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate. Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor mbinri sudate. Formele i dimensiunile rosturilor. mbinri sudate. Abateri limit. Sudarea metalelor. Sudarea metalelor. Srm de oel pentru sudare. Clasificarea i simbolizarea materialelor de adaus pentru sudarea sub flux. Determinarea caracteristicilor de depunere a electrozilor. Defectele mbinrilor sudate prin topire. Controlul ultrasonic al mbinrilor sudate. Controlul mbinrilor sudate prin topire. Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric acoperit. Formele i dimensiunile rosturilor la sudarea manual cu arc electric cu gaze. Construcii din oel. Condiii tehnologice generale de calitate. mbinri cu uruburi. Sistem de tolerane dimensionale. Tierea metalelor cu oxigen Defectoscopie nedistructiv. Defectoscopie cu radiaii penetrante. Controlul ultrasonic al laminatelor din oel. Incercri mecanice ale metalelor. Incercarea i rezistena la forfecare. Incercarea la ndoire. Incercri i ncovoiere prin oc. Incercarea la traciune. Luarea probelor pentru determinarea compoziiei chimice. Incercri de ncovoiere prin oc la temperaturi sczute. Incercri mecanice ale mbinrilor sudate cap la cap. Incercri mecanice al sudurilor de col. Incercri mecanice ale metalului depus prin sudare manual cu electrozi nvelii. Incercri mecanice ale metalului depus cu srm prin sudare sub flux. Incercri mecanice ale metalului depus prin sudare electric n baie de zgur. Incercarea de fisurare la cald a metalului depus prin sudare. Calculul elementelor din oel.
3. MATERIALE I STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE Materialele care intr n componena confectiilor metalice, table i profile metalice, fac parte din grupa de oeluri de uz general pentru construcii, STAS 5oo/l-78 i se vor ncadra n urmtoarele clase de calitate la fabricaie : profile laminate de catalog STAS 565-86 STAS 564-86 STAS 424-91 tevi, platbande STAS 395-88STAS 437-87 Alegerea clasei de calitate s-a fcut conform prevederilor STAS R-8542-79. Materialele ce se folosesc trebuie s aib compoziia chimic i caracteristicile mecanice corespunztoare pentru mrcile i clasele de calitate prevzute n proiect, garantate prin certificate de calitate, conform standardelor de produs. Mrcile i clasele de calitate ale oelurilor, materialelor de baz, precum i caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (sudurilor, uruburilor, piulielor i aibelor) nu pot fi schimbate fr acordul scris prealabil al proiectantului. Atelierul de confecii metalice va lua toate msurile necesare ca n elementele structurii metalice, s nu se introduc alte materiale dect cele prevzute n proiecte i cu calitile prescrise de normativele (standardele) n vigoare. 4. PREPARARE, CONFECIONARE Elementele componente ale construciilor metalice s-au ncadrat conform STAS 767/0-88 n urmtoarele categorii de execuie A: ferme, grinzi, stlpi, contravntuiri. Conform normativelor C150-99 i P100-1/2006 sunt stabilite urmtoarele clase de calitate pentru mbinrile sudate : clasa C1-pentru contravntuiri,
clasa C2-pentru grinzile cu seciune compus i stlpi, clasa C3-restul elementelor. In ceea ce privete executia se prevd urmtoarele: Orice nepotrivire constatat cu ocazia verificrii proiectelor sau pe parcursul operaiilor de ablonare, se va aduce la cunotina proiectantului pentru a efectua coreciile necesare nainte de trasarea sau debitarea materialelor. Inainte de trasare i debitare, laminatele se vor verifica bucat cu bucat n ceea ce privete aspectul exterior, dimensiunile i planeitatea verificndu-se dac acestea se ncadreaz n toleranele admisibile prevzute de normativele i standardele n vigoare. Verificarea se va face pe baza numrului arjei i a lotului, imprimat pe laminat i pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor. Trasarea Indiferent dac se execut trasarea sau tierea se face direct, la stabilirea cotelor de debitare a materialelor se va ine seama c valorile cotelor din proiect sunt cote finale, care trebuie realizate dup ncheierea ntregului proces tehnologic. Trasarea se va executa cu precizie de 1,00 mm. Nu se admite comutarea mai multor tolerane pe aceeai linie de cotare. Tierea Debitarea laminatelor se poate executa cu polidisc sau cu flacr. Tierile date n elemente nu au voie s prezinte fisuri sau crestturi, cele care prezint se vor prelucra pn la dispariia acestora. Se admite tierea pieselor din oel cu flacr oxigaz. Neregularitile dup tiere cu flacr se vor rectifica. Gurirea Gurile se execut cu burghiul sau prin poansonare (tanare). Poansonarea gurilor se poate face numai la piese mai subiri de 16 mm i diametre de maxim 18mm. Gurirea cu burghiul se execut la diametrul definitiv conform prevederilor proiectului, cu respectarea STAS 3336-81. Gurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5mm mai mic, urmnd ca nainte de asamblare s se fac alezarea la diametrul definitiv. Nu se admite gurirea cu flacr oxiacetilenic. Este interzis ajustarea gurilor cu pila, lrgirea lor cu dornuri sau cu flacr oxiacetilenic.
Gurile trebuie s fie circulare (dac nu se prevede n proiect altfel), fr rizuri i pereii lor trebuie s fie perpendiculari pe suprafaa materialului, iar muchiile s fie curate de bavuri. Gurile pentru uruburi, de regul, se execut dup operaiile de ndreptare i sudare iar unde este posibil piesele de strns adiacente se vor guri simultan pentru garania psuirii poziiilor. Asamblarea Toate operaiile legate din procesul de asamblare (n special sudurile) se vor efectua n hale nchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5 grade C. Asamblarea elementelor de construcie metalic se va face pe schele de montaj sau dispozitive potrivite care s asigure pstrarea precis a poziiei pieselor asamblate n vederea sudrii. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale construciei metalice va fi stabilit in baza unui proces tehnologic. Aceast ordine de asamblare trebuie astfel aleas nct s asigure posibilitatea sudrii tuturor pieselor componente, n condiii normale de lucru. Asamblarea prin sudare provizorie (heftuirea) cu puncte de sudur trebuie executat de sudori autorizai, cu electrozi de aceeai marc cu cele cu care se vor suda cordoanele de rezisten, n funcie de materialul de baz. Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60 mm, iar grosimea n funcie de procedeul de sudare, dar nu sub 3 mm. Asamblarea i prinderea provizorie trebuie fcute astfel ca dup sudarea definitiv s rezulte subansamble cu dimensiuni corecte, eventualele abateri trebuind s se ncadreze n limitele toleranelor admisibile conform punctului 2.3 din STAS 767/0-88. Sudarea Procedeele i metodele de sudare, precum i eventualele tratamente termice necesare se vor stabili de ctre tehnologul ef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice omologate care se vor alege n primul rnd pe considerente de calitate i n al doilea rnd pe considerente de economie. Toate materialele de adaus (electrozi, srme i fluxuri) pentru sudurile manuale, automate i semiautomate, vor fi de tip bazic i se vor utiliza n aa fel nct caracteristicile mecanice de rezisten a cordoanelor de sudur s depeasc cu minimum 20% rezistena
materialelor de baz. In tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite msuri pentru reducerea deformaiilor i prevenirea concentrrii tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudur, a trecerilor etc. i indicarea parametrilor optimi ai regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevzute n desenele de execuie i cu respectarea abaterilor limit prevzute n prescripiile oficiale n vigoare. La sudarea n mai multe straturi, suprafaa se va cura cu grij de orice urm de zgur i mai ales marginile stratului depus anterior, iar eventualele defecte se vor nltura i repara naintea aplicrii stratului urmtor. Se recomand ca pe ct posibil sudarea s se fac n poziie orizontal, evitndu-se sudarea n poziie vertical i peste cap. La executarea cordoanelor de sudur se va asigura trecerea lin de la materialul de baz la sudur. Clasele de calitate a sudurilor se vor nscrie pe planele detaliilor de execuie a elementelor structurii metalice, conform normativului C150-99. Eventualele remedieri ale defectelor se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor i normativelor n vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvent trebuie s se stabileasc cauzele apariiei lor i msurile ce trebuie luate pentru excluderea repetrii lor. Dac defectele din cordoanele de sudur greu accesibile nu se pot remedia n condiii normale, remedierea lor se va face la propunerea uzinei i cu avizul proiectantului de specialitate. Lucrrile de sudur se vor executa numai de ctre persoane autorizate avnd calificrile corespunztoare calitii impuse. Protecia anticoroziv Vezi caietul de sarcini care trateaz aceast lucrare. Se va urmri i consemna n procese verbale de lucrri ascunse aplicarea proteciei anticorozive pe suprafeele interioare ale elementelor care urmeaz s fie nchise. Marcarea Toate elementele de construcii metalice trebuie marcate nainte de recepia in atelier. Marcarea se va face cu vopsea n contrast, rezisten la intemperii.
Operaiunile de marcare vor respecta obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/0-88. Premontajul Pentru a evita eventualele nepotriviri la montarea construciei metalice pe antier, se cere premontajul elementelor i subansamblurilor in atelier, in mod deosebit a aelementelor de imbinare intre tronsoane. In vederea realizrii premontajului mbinrile care sunt destinate a fi executate cu sudur de montaj au fost prevzute cu uruburi de centrare pentru montaj. Execuia lucrrilor de montaj Conform precizrilor de la pct. 1.4. din normativul C150-99, factorii care particip la execuie isi vor alinia activitile de fabricaie i montaj la respectarea prevederilor normativului susmenionat. In antier lucrrile de execuie constau n operaii de asamblare la sol i la poziie a subansamblelor i montaj final. Elementele componente ale structurilor de rezisten vor fi executate n atelier i livrate pe antier pentru montaj sub form de subansamble. 5.PROTECIA LUCRRILOR N PERIOADA DE EXECUIE In timpul execuiei construciilor metalice, elementele i subansamblele componente ce intr n alctuirea structurii sunt protejate prin straturile de vopsea anticoroziv prevzute n proiect care au fost deja executate n atelier. In zonele n care au fost executate suduri de montaj se vor aplica proteciile anticorozive conform proiect. In zonele n care s-au produs eventuale deteriorri ale proteciei anticorozive la montaj se vor efectua corecii pentru a reface protecia anticoroziv conform proiectului. 6. CONTROLUL EXECUTIEI 6.1. Uzinarea Se va efectua controlul tehnic de calitate dup fiecare faz de prelucrare insistndu-se la verificarea dup debitare, dup asamblare la lctuerie i dup sudare cu scopul de a preveni introducerea n fabricaie a unor materiale sau piese necorespunztoare exigenelor de calitate prescrise n prezentul caiet de sarcini i
de a avea asigurate condiii necesare pentru efectuarea unor suduri de calitate, iar n final a unor subansambluri la nivelul exigenelor impuse. Execuia operaiilor prescrise n mod special (prin proiect, caiet de sarcini) ca sudarea n detaliu a unor poziii care s precead asamblarea elementelor de construcii etc. se va supraveghea de personal autorizat i competent. Toate sudurile executate trebuie s fie accesibile controlului, n care scop se recomand practicarea controlului parial al calitii sudurilor la care controlul integral final nu mai este posibil datorit formei constructive a construciei sau a elementului de construcie. Toate sudurile prezentate la control trebuie s fie curite de zgur, de stropi i neacoperite cu vopsea. Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 910177 i normativ C150/84. Toleranele de uzinare (abaterile limit) vor trebui s se nscrie sub limitele valorilor nscrise la punctul 2.3. din STAS 767/0-88 i STAS 8600-79, corespunztoare clasei de precizie respective. 6.2. Montajul Verificarea condiiilor tehnice generale de calitate (abateri la montaj) se va efectua cu respectarea STAS-ului 767/0-77, a prevederilor normativelor C56-85 i C150-99. 7. RECEPIA 7.1. Recepia n uzin Toate elementele de construcii din oel trebuie s fie recepionate nainte de livrare, prin organele de control tehnic de calitate. Recepia n ntreprinderea care uzineaz elementele de construcii se face dup ncheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protecie anticoroziv prevzute a fi executate n atelier. Rezultatele verificrilor efectuate se vor consemna n certificatele de calitate eliberate n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va ntocmi un dosar de recepie, care trebuie s cuprind datele prescrise la punctul 5.13. din STAS 767/088. Elementele respinse la recepie vor fi remediate conform prevederilor punctului 4.10.2. din STAS 767/0-88. Dac remedierile nu mai sunt posibile, precum i n cazurile cnd documentele de verificare a calitii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilitii elementelor respective va fi luat de ctre proiectant. n cazul cnd se prevede efectuarea unor ncercri sau modificri ale elementelor n cauz, aceste dispoziii se vor da n scris i vor face parte integrant din dosarul de recepie, ca i rezultatele ncercrilor respectiv verificarea executrii corecte a modificrilor prescrise. 7.2. Recepia pe antier La recepia elementelor pe antier se va ine seama de reglementrile n vigoare privind recepia, expedierea i primirea mrfurilor, precum i stabilirea rspunderii expeditorului i destinatarului, cu care ocazie se vor ncheia procese verbale. Procedurile recepiei pe antier a confeciilor metalice uzinate se vor desfura cu respectarea prevederilor punctelor 5.2.2. i 5.2.3. din STAS 767/0-88. Se vor respecta strict prevederile din "Sistemul de eviden n activitatea de control tehnic al calitii construciilor" elaborat de IGSIC i publicat n BC nr.81. 8. DEPOZITAREA, LIVRAREA I TRANSPORTUL Aceste operaii se vor desfura conform prevederilor punctelor 6.2. i 6.3. din STAS 767/0-88. Livrarea elementelor de construcii metalice ctre antier se va realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar avnd n vedere ordinea normal de montaj. 9. MSURTORI I DECONTRI Lucrrile de confecionare i montaj se vor plti de ctre beneficiar la ton. 10. DISPOZIII FINALE Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completeaz cu memoriile tehnice cuprinse n proiectele de specialitate i cu prevederile
standardelor i normativelor n vigoare cuprinse la punctul 2, putndu-se completa cu orice msuri suplimentare propuse de executani care nu contravin celor cuprinse mai sus, ducnd la sporirea calitii execuiei. 11.MSURI PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII I PREVENIREA INCENDIILOR La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile din urmtoarele prescripii: Legea nr. 319/2006 - Legea securitii i sntii n munc HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i snii n munc nr. 319/2006 HGR nr. 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc HGR nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc HGR nr. 1028/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare HGR nr. 1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special cu afeciuni dorsolombare HGR nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc HGR nr. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc Ordinul ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei nr. 753/2006 privind protecia tinerilor n munc Ordinul ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei nr. 755/2006 pentru aprobarea formularului pentru nregistrarea accidentului de munc - FIAM i a instruciunilor de completare a acestuia
Directiva Consiliului Comunitilor Europene 89/391/CEE privind introducerea de msuri pentru promovarea mbuntirii securitii i sntii lucrtorilor la locul de munc Norme republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu ordinele nr.34/1975 i respectiv 60/1975, cu modificrile aduse prin Ordin nr.39/77 i 110/30/77 (b.d.i. 3-4/77 i 5-6/79); Normele de protecia muncii n activitatea de construcii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr.l233/D.1980. Ordinul MMPS 57/1996 privind norme generale de protecia muncii; Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecia i igiena muncii n construcii ed. 1995; Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la nlime; Ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecie individual; Normativele generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr. 775/22.07.1998; Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii; Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor i substanelor toxice; Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive; Alte acte normative n vigoare n domeniu la data executrii propriu-zise a lucrrilor. Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea i autorizarea privind securitatea la incendiu i protecia civil P 118-1999 - Normativ privind sigurana la foc a construciilor NP 086-2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingerea incendiilor
C 300 - 1994 - Normativ de prevenirea i stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora NOT: n momentul execuiei se vor aplica normele n vigoare.
INTOCMIT Ing. Giurgiulescu Constantin
CAIET DE SARCINI PROTECII ANTICOROZIVE I DE MRIRE A REZISTENEI LA FOC
1. GENERALITI Protecii anticorozive i de rezisten la foc s-au prevzut pentru construciile metalice. Suprastructurile metalice amplasate peste cota 0,00 se vor proteja anticoroziv prin vopsire. Pentru mrirea limitei de rezisten la foc de la 15 min la 30 min structura metalic se va proteja cu vopsea termospumant. 2. STANDARDE, NORMATIVE I PRESCRIPII CARE GUVERNEAZ EXECUIA DE ANSAMBLU A LUCRRII
NORMATIVE: GP035-98 C139-87 P100-1/2006 Ghid de proiectare, execuie i exploatare (urmrire, intervenii) privind protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel Instruciuni tehnice pentru protecia anticoroziv a elementelor de construcii metalice. Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale. Instruciunile tehnice de aplicare i folosire date de furnizorul vopselei termospumante STAS-uri: 10128-86 10702/2-80 10166/1-77 10702/1-83 767/0-88 Protecia contra coroziunii a construciilor supraterane din oel. Clasificarea mediilor agresive. Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Acoperiri protectoare pentru construcii situate n medii neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie. Protecia contra coroziunii a construciilor din oel supraterane. Pregtirea mecanic a suprafeelor. Protecia contra coroziunii a construciilor din oel suprateran. Acoperiri protectoare. Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din oel. Condiii de calitate.
3.MATERIALE I STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE Se vor respecta STAS-urile: 10702/1-83, 10166/1-77, 10128-86. S-au utilizat urmtoarele materiale: Grund pe baz de ulei: grund miniu de plumb G 351-4.
Vposea termospumant pentru mrirea rezisteneila foc. 4.TESTE, VERIFICRI, PROBE I STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE Se vor respecta cu strictee cele prevzute privitor la execuie n STAS-urile: 10702/1-83, 10166/1-77, 10128-86. 5.EXECUIA LUCRRILOR In ceea ce privete protecia anticoroziv a construciilor sudate s-au prevzut urmtoarele: Construciile s-au ncadrat n clasa 2 m de agresivitate asupra oelului (STAS 10128-86) i categoria I de protecie contra coroziunii (lung durat) - durata acoperirii protectoare 10-17 ani (STAS 10702/1-83). S-a prevzut sistemul de acoperire prin vopsire, simbol AVa. Condiii de realizare conform STAS 10702/280. Gradul de curire minim al suprafeelor=2 (sablare). Straturile acoperirii protectoare se vor executa astfel: 1) Grund pe baz de ulei: grund miniu de plumb G 351-4, n dou straturi. Pentru elementele de construcii confecionate n uzin, protecia se va realiza parial n uzin, prin aplicarea proteciei temporare (grundul) pe ntreaga suprafa a elementelor de construcii, celelalte straturi ale acoperirii protectoare aplicnduse pe antier. Pe antier, nainte de aplicarea straturilor care urmeaz proteciei temporare, trebuie reparate zonele care prezint exfolieri, fisuri sau alte deteriorri. Straturile acoperirii protectoare deteriorate din cauza operaiilor de tiere, sudare, gurire, trebuie refcute dup curirea prealabil a suprafeei respective, pn la gradul de curire iniial. Se vor respecta cu strictee cele prevzute privitor la execuie n STAS-urile: 10702/1-83, 10166/1-77, 10128-86. 6.VERIFICRI N VEDEREA RECEPIEI Se vor respecta strict prevederile din "Sistemul de eviden n activitatea de control tehnic al calitii construciilor" elaborat de IGSIC i publicat n BC nr.2/81.
7.MSURTORI I DECONTRI Lucrrile se msoar i se vor plti la ton. 8.MSURI PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII I PREVENIREA INCENDIILOR La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile din urmtoarele prescripii: Legea nr. 319/2006 - Legea securitii i sntii n munc HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i snil n munc nr. 319/2006 HGR nr. 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc HGR nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc HGR nr. 1028/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare HGR nr. 1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special cu afeciuni dorsolombare HGR nr. 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc HGR nr. 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc Ordinul ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei nr. 753/2006 privind protecia tinerilor n munc Ordinul ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei nr. 755/2006 pentru aprobarea formularului pentru nregistrarea accidentului de munc - FIAM i a instruciunilor de completare a acestuia
Directiva Consiliului Comunitilor Europene 89/391/CEE privind introducerea de msuri pentru promovarea mbuntirii securitii i sntii lucrtorilor la locul de munc Norme republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu ordinele nr.34/1975 i respectiv 60/1975, cu modificrile aduse prin Ordin nr.39/77 i 110/30/77 (b.d.i. 3-4/77 i 5-6/79); Normele de protecia muncii n activitatea de construcii-montaj, aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr.l233/D.1980. Ordinul MMPS 57/1996 privind norme generale de protecia muncii; Regulamentul MLPAT9/N/15.03.1993 privind protecia i igiena muncii n construcii - ed. 1995; Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la nlime; Ordinul MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecie individual; Normativele generale de prevenirea i stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr. 775/22.07.1998; Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii; Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor i substanelor toxice; Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive; Alte acte normative n vigoare n domeniu la data executrii propriu-zise a lucrrilor. Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor Ordinul ministrului administraiei i internelor nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea i autorizarea privind securitatea la incendiu i protecia civil P 118-1999 - Normativ privind sigurana la foc a construciilor NP 086-2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor de stingerea incendiilor
C 300 - 1994 - Normativ de prevenirea i stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora NOT: n momentul execuiei se vor aplica normele n vigoare.
INTOCMIT Ing. Giurgiulescu Constantin
CAIET DE SARCINI PLACI ONDULATE SI CUTANATE DIN POLICARBONAT Introducere Plcile de policarbonat sunt ideale pentru aplicaiile unde se cer simultan: - transparen, - greutate redus, - rezisten la impact i grindin, - portan i capacitate de autostingere. Suprafeele plcii sunt protejate mpotrica UV (la unele versiuni doar o suprafa), prin coextrudare cu absorbani UV, mpiedicndu-se astfel mbtrnirea plcilor. Plcile de policarbonat se monteaz simplu i rapid, au un design plcut, sunt flexibile, se pot aplica la un interval larg de temperatur, practic sunt incasabile, iar raportul cost/prestaie este foarte avantajos. Utilizare Construcii industriale i sociale: acestea se utilizeaz sub form de poriuni de acoperi transparent, luminatoare i nchideri verticale. Agricultur: sunt folosite pentru acoperirea schelelor industriale sau civile, unde sunt cerute: izolare termic, greutate redus, transparen. Plcile de policarbonat ofer un randament excepional n raport cu izolarea, absorbia UV, greutatea sczut i transparena, principalele necesiti ale acestor lucrri. Proprietati fizice si mecanice ale plcilor de policarbonat Greutate redus Placa are o greutate/mp redus, aceasta faciliteaz manevrarea manual a plcilor i nu reprezint o ncrcare semnificativ a structurii de rezisten. Transmisia luminoas (transparena) Transparena plcii rmne nemodificat n timp, deoarece aceasta este protejat mpotriva UV prin coextrudare superficial.
Indicele de nglbenire Plcile cu protecie mpotriva UV nu prezint nglbeniri semnificative n timp. Rezisten la temperatur Placa de policarbonat poate fi utilizat la temperaturi cuprinse ntre -30 grade Celsius i +120 grade Celsius, meninndu-i caracteristicile fizicochimice. Policarbonatul coextrudat cu protejani mpotriva UV este rezistent la aciunea razelor solare i a grindinii. Capacitate de autostingere Plcile au o mare rezistenta la foc in comparatie cu alte materiale plastice, ce se folosesc in industria de constructii. Placile din policarbonat se aprind greu incadrandu-se in clasa de combustibilitate B1 - dificil inflamabile -(materialul se topeste fara picaturi arzande nu intretin flacara si nu o raspandesc. Temperatura de aprindere a policarbonatului este de 570 grade C si dupa rezultatul experimentelor in cazul unui incendiu , densitatea fumului , ce se elimina, este foarte mica, iar produsele arderii nu sunt toxice, in comparatie cu lemnul sau hartia. Placile din policarbonat fac parte din clasa materialelor care se sting singure la lipsa surselor de foc sau in momentul indepartarii acestora. Siguranta inalta la incendiu fac din policarbonat matrialul ideal pentru acoperirea depozitelor(unde exista riscul de distrugere a bunurilor si a materialelor ) pietelor, stadioanelor si a altor locuri aglomerate. Placile au capacitate de autostingere, nu propag flacra i nu emit gaze toxice la ardere. Actele referitoare la autostingere sunt n curs de certificare. Manevrare Placile cu dimensiunea de pana la 3000mm*1000mm pot fi manevrate de o singura persoana, dar la cele care depasesc aceasta dimensiune sunt necesari doi sau mai multi oameni. La deplasarea placilor de policarbonat trebuie luate masuri speciale daca sunt conditii de vant. Paletii de 6m sau mai mari trebuie manevrati cu un motostivuitor, nelasand mai mult de 2.5 m nesuportati la fiecare capat.
O instalare reusita a policarbonatului trebuie sa satisfaca conditiile de rezistenta atit sub presiune cit si la intemperii Rezisten la ncrcare Rezistena policarbonatului permite plcii s suporte ncrcri n condiii vitrege. Rezistena la impact Policarbonatul este unul din cele mai dure materiale termoplaste si prezinta o inalta rezistenta la impact chiar si la actiuni de temperatura(scazute - iarna si inalte vara). In ciuda faptului ca este un material foarte usor, policarbonatul este de 200 ori mai rezistent decat sticla, ceea ce exclude eventualele pierderi ale materialului la transport, manipulare, montaj si exploatare. Practic incasabil, placa este de 200 de ori mai rezistent dect sticla i de 10 ori mai rezistent dect plastotermi. Curbarea la rece Placa poate fi curbat la rece respectnd raza minim de curbur prescris n cartea tehnic a produsului. Protecie mpotriva UV Plcile sunt din policarbonat extrudat, material care are capacitatea de a nu permite trecerea frecvenelor UV ale razelor solare, meninnd permeabilitatea la frecvena luminii i a infraroului cu lungime de und scurt. Suprafata protejata UV a policarbonatului este acoperita de producator cu o folie personalizata. Aceasta trebuie sa fie intotdeauna la exterior. Pelicula se indeparteaza doar la finalul lucrarii, pentru asigurarea protectiei in tot acest timp. Daca proiectul dureaza, se va verifica periodic daca pelicula nu s-a lipit de foaie, mai ales pe timpul verii. Instalare i ntreinere Plcile de policarbonat sunt proiectate pentru a permite o instalare uoar i rapid. Montarea rapid se va face conform intruciunilor. Fiecare plac este
prevzut cu instruciuni de folosire, n funcie de: tipul i modul de fixare, distana maxim dintre pereii de sprijin (n funcie de ncrcare). Tierea Se va face cu maini rapide cu dini fini. n timpul fazelor de tiere, placa va fi fixat pentru a nu se produce vibraii. Se vor evita zgrieturile pe partea protejat mpotriva UV. Gurirea Pentru a permite o dilatare termic liniar, diametrul gurii se va adopta dup relaia : 6 mm x diametrul urubului utilizat pentru fixare. Valoarea coeficientului de dilatare termic liniar a plcilor este de 0,065 mm/mC. Fixarea Se va face conform instruciunilor tehnice. Se va ine seama de urmtoarele: uruburile nu se vor strnge excesiv pentru a nu se deforma placa ondulat; se vor evita vibraiile la nurubare. Deformarea policarbonatului prin strangere duce la crearea de tensiuni suplimentare in placa si il impiedica pe acesta sa reactioneze normal, prin dilatare sau contractare ,la factorii de mediu (cald-frig).Nerespectarea acestor recomandari duc la rezultate negative privind rezistenta si durata de viata a placilor din policarbonat. Forma ondulat din PE expandat se va potrivi sub plac astfel nct strpungerea acesteia de ctre urub s conduc la o mbinare stabil. Fiecare mbinare va fi prevzut cu garnitur de etanare de dimensiune potrivit,dintr-un material compatibil cu policarbonatul : garnituri din EPDM (Dutral), PE expandat.Se recomand evitarea folosirii garniturilor din PVC, materialelor bituminoase sau a celor care conin solveni. Lungimea bratului de consola la capatul placii de policarbonat ar trebui sa fie de 50-60mm. Acesta va asigura buna colectare a apei in jgheab.Placile pot fi gaurite folosind bormasina sau burghiul.
Suprapunerea plcilor Se va face conform instruciunilor. La acoperirile cu plci care au lungimi mai mari de 2,5 m se recomand folosirea mai multor plci suprapuse, poziionate astfel nct s distribuie uniform dilatrile. n cazul suprapunerilor laterale, cu distanele ntre punctele de sprijin apropiate valorilor maxime, se recomad poziionarea unui profil metalic de ntrire sub placa ondulat, ntre punctele de sprijin. Depozitarea Se va face pe suprafee plane. n cazul n care plcile de policarbonat sunt ambalate, se va evita expunerea lor direct la razele solare. Curarea Se recomand folosirea apei cldue i a detergenilor neutri. Uscarea se va face cu o crp moale. Se vor evita zgrieturile pe suprafaa protejat mpotriva UV i folosirea solvenilor sau a substanelor agresive. Atenie! A NU SE CALCA PE PLACI ! Nu calcati pe policarbonat niciodata! Intotdeauna sa folositi o scandura care se poate sprijini pe reazemele acoperisului! REZISTENTA LA FACTORII DE MEDIU SI AGENTII CHIMICI Placile din policarbonat sunt rezistente la cele mai nefavorabile conditii climaterice. Proprietatile policarbonatului sunt aproape neschimbate odata cu cresterea temperaturii,iar la temperaturi foarte scazute, ce duc la fragilitate, au un compotament excelent in exploatare. Proprietatile fizico-chimice ale policarbonatului raman neschimbate intr-un diapazon de temperatura mult mai mare decat la acril (materialul nu are deformari ce nu pot fi schimbate la starea
initiala in diapazonul de temperatura de la -135grd C pana la+125grd C), ce permite folosirea lui in orice conditii climaterice. Policarbonatul are, in general, o rezistenta mare la chimicale. Rezistenta la elemente chimice a acestuia depinde nu numai de agentii chimici cu care interactioneaza, ci si de concentratia acestora, temperaturi, etc... Policarbonatul poseda o rezistenta chimica inalta la majoritatea substantelor neinerte, ce da posibilitatea de al folosi in medii agresive fara schimbarea componentei sale chimice si a proprietatilor. Acizii minerali (chiar si de concentratii mari), sarurile, oxizi de carbon si spirt, inclusiv metanol sunt doar cateva din substantele la care policarbonatul rezista. Trebuie avut totusi in vedere, ca exista cateva substante chimice care actioneaza destrugator asupra policarbonatului .Aceste substante sunt alcalinurile, aldehidele, cetonele si oxizii carbonici clorati. Grosime: - 0,8 mm standard greutate 1,1 kg/mp - 1,1 mm la cerere greutate 1,5 kg/mp Lungime: -6000 mm standard. Alte lungimi sunt livrate n funcie de cantitatea minim comandat. Lime: -1265 mm (+/-10) standard -920 mm (+/-10) la cerere -845 mm (+/-5) la cerere Tolerane: -grosime +/- 0,10 mm -lungime +/- 30 mm -greutate +/- 5% Accesorii: -uruburi cu garnituri din EDPM -autoperforante 5,5 x 65 inox -autofiletante 6,3 x 40 inox; 6,3 x 40 zincate
-plcu de fixare din oel prevopsit n alb, cu garnitur din polietilen expandat -diblu de fixare din cauciuc epdm, prevzut cu urub i aib autoblocant -form ondulat din polietilen expandat, lungime 1265 mm, lime 30 mm Culori -neutre (transparente), opace, fumurii Raza minim -4 m Descriere Montarea acoperirilor transparente se face cu: Onda 76/18 din policarbonat extrudat, cu protecie mpotriva razelor ultraviolete (garantat 10 ani), grosime 0,8 mm sau 1,1 mm, lime 1265 mm, lungime 6000 mm standard sau la cerere, culori neutre, alb opace, fumuriu, greutate 1,1 kg/mp sau 1,5 kg/mp; Plcu de fixare cu urub i garnitur din epdm. Form (suport) ondulat din polietilen expandat. Detaliul 1 Fixarea pe profilul de sprijin 1. urub autoperforant de 5,5 2. aib metalic 2 3. Garnitur din EPDM 3 4. Plcu metalic cu garnitur din polietilen expandat 4 5. Form ondulat din polietilen expandat 5
Detaliul 2 Fixarea ntre profilele de sprijin la un pas de 500 mm 1 Diblu autoblocant
Intocmit, Ing. Morari Iulian
CALITATEA IN CONSTRUCII
n temeiul art.38 din Legea nr. 10/ 1995, H.G. nr.766/1997, C 56/85, s-au elaborat: A. Conducerea i asigurarea calitii n construcii B. Stabilirea categoriei de importan a construciilor C. Urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp i postutilizarea construciilor. A. CONDUCEREA I ASIGURAREA CALITII N CONSTRUCII Programul de asigurare a calitii Organizarea aferent conducerii i asigurrii calitii Condiiile referitoare la sistemul calitii A 1.PROGRAMUL DE ASIGURARE A CALITII A. 1.1. Manualul calitii -Zidrii-verificarea execuiei golurilor i strpungerilor la cotele indicate, cooroborate cu indicaiile din proiectele de instalaii, inclusiv corecta poziionare a zidurilor; -Tencuieli, zugrveli, vopsitorii i finisaje - verificarea felului finisajelor i calitatea execuiei conform celor prevzute n proiect; -Pardoseli - verificarea execuiei indicate n proiect i n special calitatea stratului de uzur,inclusiv racordurile la perei; -Hidroizolaii - verificarea execuiei elementelor prevzute n proiect strpungeri, racorduri, verificarea etanrii racordurilor de protecie. A. 1.2. Proceduri n asigurarea calitii In conformitate cu legislaia n vigoare, beneficiarul i constructorul vor confirma acceptarea programului, n 5 zile de la primirea lui, n concordan cu procedurile tehnice ale execuiei, administrative i al planului de control al calitii.
Beneficiarul i constructorul vor solicita, cu cel puin 7 zile nainte, prezentarea pe antier a proiectantului, conform planului de verificri, sau gruparea mai multor controale, stadii fizice, avnd n vedere realizarea funcionalitii, durabilitii preconizate i totodat asigurarea msurilor de securitate i sntate n munc, a mediului, P.S.I. A 2. ORGANIZAREA AFERENT CONDUCERII I ASIGURRII CALITII Stabilirea i al constructorului; - asigurarea mijloacelor i resurselor adecvate; - formarea i instruirea personalului implicat; A.3. CONDIIILE REFERITOARE LA SISTEMUL CALITII Se aplic n baza standardelor S.R.- EN- ISO, serie 9000, corelate cu celelalte elemente ale sistemului, i se stabilesc urmtoarele cerine ce trebuiesc s se prezinte proiectantului pe antier, de ctre Beneficiar i Constructor : -documente ale sistemului calitii (buletine de analiz pentru confirmarea mrcii mortarelor la tencuieli i mortare) - procese verbale de lucrri ascunse i faze determinante -certificate de calitate ale materialelor puse n oper -procese verbale de control -rapoarte de verificare -procese verbale de recepie -diverse acte referitoare la calitate -corelarea modelului de asigurare a calitii cu categoria de importan a cldirii, n baza standardelor SR-EN-IZO serie 9001 - 9003 Neconvocarea n timp util a proiectantului, de ctre beneficiar i constructor, pentru controlul pe antier (UE), reprezint preluarea de ctre acetia a atribuiilor responsabilului de lucrare, ca reprezentant al beneficiarului, ct
i rspunderilor proiectantului, privind controlul calitii lucrrilor prevzute n legislaia n vigoare. B. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTAN A CONSTRUCIEI Conform Normativ P 100-1/2006, HGRnr. 766/1997 Categoria de importan a cldirii - D. Clasa de importan - IV C. URMRIREA COMPORTRII N EXPLOATARE, INTERVENIILE N TIMP I POSTUTILIZAREA CONSTRUCIILOR. Conform Legii nr. 10/1995, H. G. R nr. 766 /1997, Normativului PI 30/1997, i urmrirea comportrii construciilor const n alegerea i interpretarea ce caracterizeaz construciile n procesul de interaciune cu sistematic a informaiilor, rezultate din observarea i msurarea unor fenomene mrimi, mediul ambiant i funcional i cu sine nsui. Urmrirea comportrii n timp a construciilor este de dou categorii: C 1. Curent Urmrirea curent a strii tehnice, care va fi organizat i executat de Beneficiar, se realizeaz obligatoriu prin: -verificri periodice, trimestriale i anuale; -verificri operative, dup producerea unor evenimente ce pot afecta construcia. Pentru toate elementele prezentate se va avea n vedere: -determinarea de relevee exacte ale fisurilor i marcarea acestora pe elemente, ct i prin observaii vizuale; -degradri locale care apar n procesul de exploatare; -apariia deformaiilor remanente; -apariia unor fisuri i degradri noi; -urmrirea producerii de infiltraii dup ploi sau din instalaii; -urmrirea integritii elementelor de reazem, a elementelor de prindere;
-protecie anticoroziv. Se va verifica dac au aprut dezgoliri de armturi sau degradri ale betonului C 140/86 -P-100/92 etc. Se va urmri apariia i evoluia fisurilor din elementele de beton armat, prevalndu-se martori. Deschiderile fisurilor, peste 0,2 mm se vor releva i comunica proiectantului. Se vor urmri deplasri relative din mbinrile elementelor. Urmrirea comportrii sub ncrcri de exploatare, rezemare corect a conductelor, instalaiilor. Se verific starea izolaiilor hidro - termice, a stratului de protecie, a hidroizolaiei scafelor, gurilor de scurgere, asterelei, arpantei, jgheaburilor, burlanelor Normativ C 112/86. La toate defeciunile constatate, Beneficiarul va lua msuri urgente pentru efectuarea remedierilor, prin firme specializate n baza proiectului de execuie, a instruciunilor date de proiectant. C 2. Special Aceasta nglobeaz i urmrirea curent, la care se adaug msurarea, nregistrarea, preluarea i interpretarea sistematic a valorilor parametrilor, ce definesc construciile, pentru meninerea cerinelor de rezisten, stabilitate, durabilitate la construcii de importan deosebit sau exepional. Urmrirea special se face pe baza unui proiect de urmrire special, ntocmit de o firm de specialitate. D. LEGI, NORME SI REGELEMNRARI TEHNICE Legea nr. 10-1995- Legea calitii in construcii, republicat n 1996; H.G.R. 766/1997Hotrre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii; H.G.R 273/1997 - Hotrre privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora . Norme metodologice de ntocmire a Crtii tehnice a construciilor;
H.G.R 940/2006- Hotrre pentru modificarea i completarea H.G.R. 273/1997; P 130-1999 - Normativ privind urmrirea comportrii construciilor; GP 037/0-1998- Normativ privind proiectarea, execuia si asigurarea calitii pardoselilor la construcii civile; NP 057/2002 - Normativ privind proiectarea cldirilor de locuine; MP 031-2003- Metodologia privind programul de urmrire in timp a comportrii construciilor din punct de vedere funcional; STO 08-1996- Specificaie tehnica privind criteriile si nivelele de performanta pentru lucrri de finisaje, pentru asigurarea calitii construciilor, a proteciei vieii, a siguranei in exploatare si a proteciei mediului ambiant; Alte normative specifice in cadrul fiecrei specialiti. in timp a
SECURITATEA IN MUNC I SNTATE, P.S.I.

LEGI SI ACTE NORMATIVE L 319/2006- Legea securitii i sntii; HGR 1425/2006- Hotrre privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 319/2006; HGR 971/2006- Hotrre privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau sntate la locul de munc; HGR 1048/2006 - Hotrre privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc; HGR 1091 /2006 - Hotrre privind cerine minime de securitate i sntate pentru locul de munc; P118/1999 Normativ de siguran la foc a construciilor; Norme generale PSI - aprobate prin Ordinul MAI 163/29.03.2007; C 300/1994 - Normativ de prevenirea i stingerea incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii. LEGI, STANDARDE, NORMATIVE A. LEGI LEGEA 114/1996 -Legea locuinei, republicat n Moniutorul oficial nr. 393 din 31.dec. 1997; LEGEA 196/1997 -Lege privind aprobarea OUG nr. 40/1997 pentru modificarea i complatarea L 114/1996; LEGEA 50/1991-Lege privind autorizarea executrii construciilor, republicat n 2004; LEGEA 52/2006 -Lege pentru modificarea i completarea Legii 50/1991; LEGEA 10/1995 -Lege privind calitatea n construcii republicat n 1996; LEGEA 337/2006 -Lege pentru aprobarea OUG 34/2006;
HGR1275/2000-Hotrre privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea n aplicare a prevederilor L 114; HGR 766/1997 -Hotrre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcii; HGR 273/1997 -Hotrre privind aprobarea Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaiile aferente acestora; HGR 940/2006 -Hotrre pentru modificarea i completarea HGR 273/1997; HGR 525/1996 -Hotrre pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat n 2002; HGR 925/2006 -Hotrre pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG 34/2006; OUG 34/2006 -Ordonan privind atribuirea contractelor de achiziie public; OUG 94/2006 -Ordonan pentru modificarea i completarea OUG 34/2006; ORDINUL MTCT 1430/2005 -Ordin pentrua probarea Normelor metodologice de aplicare a legii 50/1991; ORDINUL M.F.P. 1013/2001 -Ordin privind coninutul documentaiilor pentru achiziii publice; B. STANDARDE STAS 9824/1-75- Metodologia de trasare i abaterile admise n lucrrile de construcii; STAS 7009-79-Construcii civile, industriale i agricole. Tolerane i abateri n construcii. STAS 10265-75-Tolerane n construcii; Calitatea suprafeelor. Termeni i noiuni de baz; STAS 10265/1-84-Tolerante in construcii; Tolerante la suprafee de beton; STAS 12400/1-85-Construcii civile i industriale. Performane n construcii. Noiuni i principii generale; STAS 767/0-88 -Construcii civile, industriale i agricole. Condiii tehnice de calitate;
STAS 233-86 calitate;
-Placaje din faian. Execuie, dimensiuni, culori,criterii de
STAS 5939-80 -Plci din gresie ceramic. Condiii tehnice generale de calitate; SR EN 771-1 -Elemente pentru zidrie de argil ars; SR EN 771-2 -Elemente pentru zidrie de sticlo-calcar; SR EN 771-3 -Elemente pentru zidrie din beton; SR EN 771-4 -Elemente pentru zidrie din b.c.a.; SR EN 998-1/2004 -Specificaie a mortarelor de zidrie. Partea 1: Mortare pentru tencuire i gletuire; SR EN 998-2/2004 -Specificaie a mortarelor de zidrie. Partea 2: Mortare pentru zidrie; STAS 146-80 -Var pentru construcii. Condiii tehnice generale de calitate; STAS 545/1-80 -Ipsos pentru construcii. Condiii tehnice generale de calitate; STAS 790-84 -Ap pentru betoane i mortare; STAS 1667-80 -Agregate naturale grele pentru betoane i mortare; STAS 8133-90 -Ciment. Reguli pentru verificarea calitii; STAS 9201-80 -Var hidratat n pulbere pentru construcii; STAS 1030-85 -Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli; STAS 228/1-87 -Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. Condiii tehnice generale de calitate; STAS 7848-78 -Plci din fibre de lemn. Plci moi tip SB i BA; STAS 7058-80 -Aracet. Condiii tehnice de calitate; STAS 2111-90 -Cuie din srm de oel; STAS 233-86 calitate; STAS 7813-80 - Plci ceramice CESAROM. Condiii tehnice generale de calitate; STAS 7058-91 -Poliacetat de vinii (Vinarom).Condiii tehnice de calitate; -Plci din faian ceramic.Condiii tehnice generale de
STAS 7359-89 -Vopsele pe baz de dispersii apoase de poliacetat de vinii; STAS 466-92-Ui din lemn pentru construcii civile. Condiii tehnice generale.Seciuni; STAS 799-88 -Ferestre i ui din lemn. Condiii generale de calitate; STAS 7009-79 -Construcii civile industriale i agrozootehnice.Tolerane i abateri n construcii. Terminologie; STAS 1637-73 -Ui i ferestre. Denumirea convenional a feelor uilor i ferestrelor.Sensul de deschidere. Notare simbolic; STAS 338-95 STAS 7055-96 STAS 2028/71 -Liani hidraulici. Ciment Portland; -Ciment Portland alb. -Tabl zincat;
STAS 10896-1977 -Tabl din oel, zincat; STAS 2111-1971 -Cuie cu cap lat de tip B pentru tabl; STAS 1451-1971 -Cuie cu cap conic de tip a A pentru construcii; STAS 2389-1977 -Jgheaburi i burlane; STAS 2274-1988 -Lucrri de tinichigerie la construc civile i industriale. Burlane, crlige, coturi, brri i jgheaburi.Condiii tehnice de calitate. C. NORMATIVE, INSTRUCIUNI, SPECIFICATE, INSTRUCIUNI TEHNICE CRO-2005 -Cod de proiectare. Bazele proiectrii, structurilor n construcii; CR 6 -2006 -Cod de proiectare pentru structuri de zidrie; C 107/0-02 -Normativ privind proiectarea i execuia lucrrilor de izolaii termice la cldiri; NP 069-02 -Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea nvelitorilor acoperiurilor n pant la cldiri; NE 001-1996 -Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase i subiri; C70-86 - Instruciuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plci emailate sau nielaniinate din fibre de lemn;
C 223-86 subiri;
- Instruciuni tehnice privind executarea placajelor din plci de
faian majolic i plci ceramice smluite, aplicate la perei prin lipire cu paste GP 073-02 -Ghid de proiectare i execuie a placajelor ceramice exterioare aplicate la cldiri; GP 037/0-98-Normativ privind proiectarea, execuia i asigurarea calitii pardoselilor la construcii civile; C 3 -76 -Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii; GP089-03 -Ghid privind proiectarea scrilor i rampelor la cldiri; SR EN 998-2-04 -Mortare pentru zidrie, pentru utilizare general; C 16-84 -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente; C 18-83 -Normativ pentru executarea tehnologiilor umede; C 35-82 -Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor; C 37-88 -Normativ pentru alctuirea i executarea nvelitorilor la construcii -Caietul I; NP 005-2003 -Normativ privind proiectarea construciilor din lemn; GP 037/0-98 -Normativ privind proiectarea, execuia i asigurarea calitii pardoselilor la cldiri civile. Caiet 1+2+3+4; GP 073-2002 -Ghid de proiectare i execuie a placajelor ceramice exterioare aplicate la cldiri; C 107/7-2002 -Normativ privind proiectarea la stabilitate termic a elementelor de nchidere a cldirilor; GP 058-2000 -Ghid privind ptimizarea nivelului de protecie termic la cldirile de locuit; C 107/0-2002 -Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de izolaii termice la cldiri; NP 063/2002 -Normativ privind criteriile de performan specifice rampelor i scrilor pentru circulaia pietonal n construcii; L 90-1996 -Norme republicane de protecia muncii;
ORD. M.L.P.A.T. 1219-94 -Norme generale de protecia muncii; P 119/1999-Normativ de siguran la foc a construciilor; P 130-1999-Normativ privind urmrirea comportrii n timp a lucrrilor de construcii i instalaii; MP 031-2003 -Metodologia privind programul de urmrire a comportrii n timp a construciilor din punct de vedere funcional; ST. 007/1996 -Specificaie tehnic privind criteriile i nivelele de performan pentru lucrri de finisaje, pentru asigurarea calitii construciilor, aproteciei vieii, a siguranei n exploatare i a proteciei mediului; NP 062-2002 -Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de siguran n exploatare; 31 NP 057-2002 -Normativ privind proiectarea cldirilor de locuine; NP 005-2003 -Normativ privind proiectarea construciilor din lemn; NP 064-2002 -Normativ privind proiectarea mansardelor la cldiri de locuit.
GRAFIC DE REALIZARE A LUCRRILOR
Amenajare parcri cu barier n zona blocului H3, ora Rovinari
Nr. crt. 1
Luna
Denumirea categoriei de lucrri 1 Lucrari de frezare si asternere 2 straturi de mixturi asfaltice 2
Sef Proiect, Arh.Ileana Cornea
Formularul F3 Obiectivul: Obiectul: 0278 0001 45000000 45000000 AMENAJARE PARCARI CU BARIERA IN ZONA BLOCULUI H3, ORAS ROVINARI REPARATII
Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta PABA08 REPARATII LA PLATFORMA BETONATA Categoria de lucrari: 1000 ================================================================= = NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN = = A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ================================================================= 001 FR2500 ORA 91.000 FREZAREA SUPRAFETELOR CU WR2500 002 DI02A1 MP. 112.000 REP SUPR DEGR INCL PLOMB GROPI LA IMBR BIT CU MOR TAR ASF CU ADAOS CRIBL PREP CALD CU DECAP MANU 003 TRI1AA01C1 TONA 24.200 INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE,PRIN ARUNCARE RAMPA SAU TERENAUTO CATEG.1 004 TRA01A... TONA 242.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 005 TSD08A1 100 MC. 1.100 COMPACT.CU UMPLUT.CU COMPACT.PE PNEURI. AUTOPROP.DE 10,1-16T IN STRAT.DE 15-25CM GROS IN PAM NECO 006 TSE05C1 100 MP. 10.000 NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI PLATF.DE TERASAMENTE EXECUTATA IN TEREN CAT 007 DB02D1 100 MP. 29.000 AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER APLIC STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE CATIONICA 008 DA17A1 MP. 980.000 ACOP CU CARTON BIT A ROST FUND BETON CIMENT MACAD CIMENT PT AST MIXT ASF AMORS CU SUSP BITUM FIL ** SPORURI ** MAT.: -100.0% MAN.: 0.0% UTI.: 009 2814516 GEOGRILE MP. 980.000
0.0%
010 DB14B1 TONA 282.200 STRAT DE BAZA MIXTURI ASFALTICE EXEC LA CALD CU ASTERN MECANICA 011 DZ11I1 TONA 282.200 PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST 0-31 MM IN INST TELTOMA 012 TRA01A... TONA 282.200 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 013 DB16H1 MP. 980.000 IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA 014 DZ14C1 TONA 92.100 PREP BETON ASFALTIC FIN BOGAT IN CRIBLURA EXECUTATLA CALD CU BITUM IN
INSTALATII TELTOMAT 015 TRA01A... TONA 92.100 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 016 RPCS11B1 M 70.000 REPARAREA BORDURILOR LA TROTUARE,ALEI FARA DESFACEREA FUNDATIEI 017 DE10A1 M 83.000 BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUARE 20 X 25CM,PE FUNDATIE DIN BETON 30 X 15 CM 018 CZ0104A1 M.C. PREPARARE BETON B100 CU BALAST, GRANULATIA<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTRALIZATE 3.700
019 TRA06A... TONA 9.300 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUIMORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST.= ... KM 020 TRA02A... TONA 10.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= ... KM. 021 DF17A1 MP. 16.000 MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE 022 DG06A1 M.C. 0.200 SPARG SI DESF BET CIM PE SUPRAF LIMIT PT POZARE CABLE COND,POD,GURI SCURGERE LA IMBRAC CAROSAB 023 RPAI07A1 M.C. 0.100 DEMOLARE PORTIUNI DETERIORATE LA PERETI CAMINE VIZIT.CIRC.DIN ELEM.PREFABR.BETON ARMAT ADINC. 2024 RPAI08A1 M.C. 0.300 TURNARE PERETI LA CAMINE DE VIZITARE CIRCULARE DIN ELEM PREFABR.BETON ARMAT CANALE ADINC 2- 4 M 025 CZ0105D1 M.C. 0.300 PREPARARE BETON B150,CU AGREGATE GRELE, GRANULATIA<31MM,CIMENT M30 IN INST. NECENTRALIZATE 026 RPAI12A1 BUC. 2.000 REFACEREA TUBULUI SUPERIOR AL GURILOR DE SCURGERE*CU GRATAR SI RAMA DE FONTA TIP A CAROSABIL 150 027 RPAB01F1 BUC. 3.000 RIDICARE LA NIVEL A CAPACELOR (I=20CM) CAMINELOR DE VIZITARE PESTE 100KG PE PLACA PREF.BET ARMAT 028 RPAI19A1 BUC. 2.000 INLOCUIREA CAPACELOR CU RAMA DIN BETON ARMAT CIRC.SAU PATRATE TIP CAROSABIL RCP LA CAMINE VIZI 029 TRA02A... TONA 1.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= ... KM. 030 TRA06A... TONA 0.700 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUIMORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST.= ... KM
Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -FOND SANATATE -FOND DE RISC Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL TRANSPORT TOTAL
Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA PROIECTANT DEVIZIER CONTRACTANT (OFERTANT)
APL008 pag 5 ================================================================= Formularul F3 Obiectivul: Obiectul: 0278 0001 45000000 45000000 AMENAJARE PARCARI CU BARIERA IN ZONA BLOCULUI H3, ORAS ROVINARI REPARATII
Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta APL008 ALEE ACCES SI PARCARI LATERALE Categoria de lucrari: 1000 ================================================================= = NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN = = A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ================================================================= 001 DG06B1 M.C. 3.000 SPARG SI DESF BET CIM PE SUPRAF LIMIT PT POZARE CABL COND POD GURI,SCURG IN ALEI FUND DRUM 002 TSC03G1 100 MC. 1.000 SAPAT.MEC.CU EXC.DE 0,41-0,7 MC IN PAM CU UMIDITATE NATURAL DESC.AUTO.TEREN CAT3 003 TRA01A... TONA 144.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 004 TSE06B1 100 MP. 3.000 PREGATIREA PLATF.PAM.PT.STRAT IZOLATOR SI REPARTITIE DIN NISIP SAU BALAST EXEC. IN PAM.COEZIV 005 DA06B1 M.C. 90.000 STRAT AGREG NAT CILINDRATE CU FUNC REZIST FILTRANTIZOLAT AERISIRE SI ANTICAP CU ASTER MEC BALAST 006 DA06A2 M.C. 21.000 STRAT AGREG NAT(NISIP)CILINDR CU FUNCT REZIST FIL-TRANT IZOL AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE MANUA 007 TRA01A... TONA 81.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 008 DB01A1 MP. 300.000 CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRATSUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC 009 DB02D1 100 MP. 3.000 AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER APLIC STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE CATIONICA 010 DB14B1 TONA 87.000 STRAT DE BAZA MIXTURI ASFALTICE EXEC LA CALD CU ASTERN MECANICA 011 DZ11I1 TONA 87.000 PREP MIXT ASF PT STR BAZA EXEC LA CALD CU BITUM SICU AGREG NAT DE BALAST 0-31 MM IN INST TELTOMAT 012 TRA01A... TONA 87.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 013 DB16H1 MP. 300.000 IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN GROS DE 4,0 CM ASTERN MECANICA
014 DZ14C1 TONA 28.200 PREP BETON ASFALTIC FIN BOGAT IN CRIBLURA EXECUTATLA CALD CU BITUM IN INSTALATII TELTOMAT 015 TRA01A... TONA 28.200 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 016 DE10A1 M 10.000 BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUARE 20 X 25CM,PE FUNDATIE DIN BETON 30 X 15 CM 017 CZ0104A1 M.C. PREPARARE BETON B100 CU BALAST, GRANULATIA<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTRALIZATE 0.500
018 TRA06A... TONA 1.300 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUIMORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST.= ... KM 019 TRA02A... TONA 1.200 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= ... KM. 020 DF17A1 MP. 6.000 MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -FOND SANATATE -FOND DE RISC Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL TRANSPORT TOTAL
Cheltuieli indirecte: Profit: TOTAL GENERAL DEVIZ: TVA TOTAL cu TVA
PROIECTANT
CONTRACTANT (OFERTANT)
DEVIZIER
CRC008 pag 8 ================================================================= Formularul F3 Obiectivul: Obiectul: 0278 0001 45000000 45000000 AMENAJARE PARCARI CU BARIERA IN ZONA BLOCULUI H3, ORAS ROVINARI REPARATII
Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta CRC008 CAMINE+RACORD CANALIZARE Categoria de lucrari: 1000 ================================================================= = NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN = = A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ================================================================= 001 TSA12C1 M.C. 3.600 SAP.MAN.IN GROPI CU LARG.1-1,5M CU SPRIJ.EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADINC.0,0-1,5M,T.TARE 002 TSA12F1 M.C. 1.800 SAP.MAN.IN GROPI CU LARG.1-1,5M CU SPRIJ.EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT.LA ADINC.1,51-3M,T.TARE 003 TSF01B1 MP. 18.800 SPRIJIN.DE MALURI CU DULAPI DE FAG ASEZ. ORIZ.LAT.INTRE MAL.<1,5M,ADIN.0,0-2M;0, 21-0,6M INTR.DULA 004 TSA24A1 ORA 12.000 EPUIZAREA MEC.A APEI DIN SAP.IN TEREN CU INFILTR.PUTERNICE CU MOTOPOMPA DE APA DE 6,6-12KW 005 TRA01A... TONA 6.500 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 006 RPAI11A1 BUC. 1.000 DEMOLAREA TUBULUI SUPERIOR AL GURILOR DE SCURGERE* 007 RPAI09A1 BUC. 1.000 DEMOLAREA GURILOR DE SCURGERE CU SIFON SI DEPOZIT* 008 ACC03I1 M 1.000 TUB CIRC. BETON SIMPLU STAS 816 DE 1 M LUNG IMBINATE CU CEP SI BUZA AVIND DN 1000MM 008 2804357 BUC. TUB BETON ARMAT DN 500 1.010
009 ACD04B1 BUC. 1.000 CAMIN VIZITARE STAS 2448-73 CU CAMERA LUCRU HC=2M DIN TUB BET.CU CEP SI BUZA LA CANALE CU DN 250 009 2101183 M.C. MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030 0.040
010 ACE02A1 BUC. 2.000 GURA SCURGERE CU SIFON SI DEPOZIT STAS 6701-73 CAROSABILA TIP A1 011 RPAI13A1 BUC. 2.000 ASEZAREA LA COTA A GURILOR SCURGERE PRIN RIDICARE* 012 RPAI19A1 BUC. 2.000 INLOCUIREA CAPACELOR CU RAMA DIN BETON ARMAT CIRC.SAU PATRATE TIP CAROSABIL RCP LA CAMINE VIZI
013 ACC07B1 M 18.000 TUB CIRCULAR BETON SIMPLU CU CEP SI BUZA L= 1 M CU BARBACANE PENTRU DRENARE AVIND DN 250 MM. 013 2804553 BUC. TUB BETON ARMAT DN 500 18.540
014 CZ0105G1 M.C. 1.000 PREPARARE BETON B150 CU AGREGATE GRELE, GRANULATIA<31MM,CIMENT M30 PT.BLOCURI FUNDATII,INST.NECEN 015 CZ0203E1 M.C. 0.200 PREPARARE MORTAR CIM -VAR PT ZID M50-Z CU CIM F25 MANUAL CU VAR PASTA 016 TRA02A... TONA 3.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= ... KM. 017 TRA06A... TONA 2.600 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUIMORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST.= ... KM Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -FOND SANATATE 5.2% -FOND DE RISC 2.046% Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL TRANSPORT TOTAL
PROIECTANT
DEVIZIER
CONSR8 pag 11 ================================================================= Formularul F3 Obiectivul: Obiectul: 0278 0001 45000000 45000000 AMENAJARE PARCARI CU BARIERA IN ZONA BLOCULUI H3, ORAS ROVINARI REPARATII
Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta CONSR8 CONSTRUCTII Categoria de lucrari: 1000 ================================================================= = NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN = = A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ================================================================= 001 RPCT09E1 M.C. 2.200 DEMOLAREA DALELOR PLACILOR PREFABRICATE CU GROSIMI PESTE 15 CM GROSIME * 002 TRA01A... TONA 4.000 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 003 TRI1AA01F3 TONA 4.000 INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE,PRIN TRAN.PINA LA 10M RAMPA SAU TEREN-AUTO CATE 004 TSA07C1 M.C. 11.000 SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.PESTE 1M CU SPRIJ.SI EVAC.MAN.IN PAM.CU UMID.NAT. ADINC.0,0-2M,T.TARE 005 TRB01C15 TONA 19.800 TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNEURI INC ARUNCARE DESC RASTURNARE GRUP1-3 DISTANTA 50M 006 TSD01C1 M.C. 18.000 IMPRASTIEREA CU LOPATA A PAMINT.AFINAT, STRAT UNIFORM 10-30CM.GROS CU SFARIM. BULG.TEREN TARE 007 CA01B1 M.C. 11.000 TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII (CONTINUE,IZOLATE)SI SOCLURI CU VOLUM > 3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJ 008 CZ0104A1 M.C. PREPARARE BETON B100 CU BALAST, GRANULATIA<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTRALIZATE 11.000
009 TRA06A... TONA 26.400 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUIMORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST.= ... KM 010 CL21A1 KG 640.000 MONTAREA CONFECTIILOR METALICE DIVERSE INGLOBATE IN BETON 010 6303625 CONFECTII METALICE KG 640.000
011 CL10A1 TONA 9.970 MONTAREA FERMELOR CU ZABRELE LIVRATE IN TRONSOANE ASAMBLATE PRIN SUDURA DE PINA LA 1 TONA 011 6303624 KG 9970.000 FERME ZABRELE DIN PROFILE DESCHIDERE <15 M G0,1-0,5T 012 IZA01D1 TONA 10.610
CURATIREA PRIN SABLARE PT PROT ANTICOROZIVE A CONFMET SI CONSTR MET EXEC DIN PROF GROS 8-12 MM 013 IZD04D1 TONA 10.930 VOPSIRE CU APARAT AER COMPR VOPSEA ULEI PE CONF SICONSTR MET PROFILE 8-12MM 2STRATURI 014 TRA02A... TONA 10.930 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= ...KM. 015 CC01A1 KG 320.000 MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON D<18MM IN FUNDATIIIZOLATE CU DISTANTIERI DIN MASE PLASTICE 016 CZ0301A1 KG 320.000 CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.OB 37 D=6-8MM 017 CE09A1 MP. 304.000 LUMINATOR DIN MAT.PLASTIC PE REBORD SAU IN CIMPUL INVELIT.PLACI LAMIN.ONDUL.SAU CUTATE DIN PAS 017 3270114 MP. 304.000 INVELITOARE POLICARBONAT PT COPERTINA
Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -FOND SANATATE -FOND DE RISC Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL TRANSPORT TOTAL
PROIECTANT
DEVIZIER
DRPG08 pag 14 ================================================================= Formularul F3 Obiectivul: Obiectul: 0278 0001 45000000 45000000 AMENAJARE PARCARI CU BARIERA IN ZONA BLOCULUI H3, ORAS ROVINARI REPARATII
Lista cu cantitatile de lucrari Deviz oferta DRPG08 DEMOLARE SI REFACERE PLATFORMA GUNOI Categoria de lucrari: 1000 ================================================================= = NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN = = A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ================================================================= 001 RPCT03D1 M.C. 5.200 DEMOLAREA ZIDURILOR DIN CARAMIDA CU MORTAR CIMENT VOLUM PESTE 0,500 MC* 002 RPCT09B1 M.C. 4.100 DEMOLAREA ELEMENTELOR DE BETON SIMPLU SI ARMAT CU MIJLOACE MANUALE CU DOZAJ PESTE 150 KG CIM.LA 003 DG06B1 M.C. 5.900 SPARG SI DESF BET CIM PE SUPRAF LIMIT PT POZARE CABL COND POD GURI,SCURG IN ALEI FUND DRUM 004 TSC35B31 100 MC. 0.200 INCARC. AUTO CU INCARC. PE PNEURI CUPA 2,6-3,9 MC TEREN CATEG 2 LA DIST. 11-20 M 005 TRA01A... TONA 38.900 TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.= ... KM. 006 TSA02F1 M.C. 3.600 SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ VERT.NESPR.IN PAM.COEZ.MIJ.SI F.COEZ. ADINC.<1,5M T.TARE 007 CA01B1 M.C. 3.600 TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII (CONTINUE,IZOLATE)SI SOCLURI CU VOLUM > 3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJ 008 CB02A1 MP. 2.600 COFRAJE PT.BETON IN ELEVATIE DIN PANOURI REFOL.DIN SCINDURI LA ZIDURI DREPTE INCL.SPRIJINIRILE.0 009 CC01A1 KG 47.200 MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON D<18MM IN FUNDATIIIZOLATE CU DISTANTIERI DIN MASE PLASTICE 010 CZ0105F1 M.C. 3.600 PREPARARE BETON B150 CU AGREGATE GRELE, GRANULATIA<31MM,CIMENT M30 PT.BLOCURI FUNDATII,INST.CENTR 011 CZ0302G1 KG 14.400 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE SANTIER OB 37 D=6-8MM 012 CZ0302H1 KG 32.800 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE SANTIER OB 37 D=10-16M 013 TRA02A... TONA 3.000
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= ... KM. 014 TRA06A... TONA 11.200 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUIMORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST.= ... KM 015 CD04J1 M.C. 4.500 ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M M LA CONSTR.H<35M, 25 CM GROSIME,CAL.A, CU GOLURI<50 % 016 CZ0203C1 M.C. 0.500 PREPARARE MORTAR CIM -VAR PT ZID M50-Z CU CIM F25 IN INSTAL NECENTRALIZATE CU VAR PASTA 017 CZ0208C1 M.C. 0.500 PREPARARE MORTAR CIM-VAR PT TENCUIELI M50-T CU CIM F25 IN INST NECENTRALIZATE CU VAR PASTA 018 CE02B1 MP. 4.000 INVELITORI DIN TIGLA SOLZI DIN ARGILA ASEZATE DUBLU 018 2302957 BUC. 192.000 TIGLA CU SOLZ TRASA CU 1 CIOC C1 350X170X11 TIP B S515 Cheltuieli directe din articole: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ Din care: Valoare aferenta utilaje termice = Valoare aferenta utilaje electrice = Detaliere transporturi: -Articole TRA Alte cheltuieli directe: -CAS: -SOMAJ: -FOND SANATATE -FOND DE RISC Total cheltuieli directe: GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL TRANSPORT TOTAL
PROIECTANT
DEVIZIER
LISTA DE UTILAJE
Caracteristici tehnice i funcionale ale utilajelor/ echipamentelor tehnologice/ echipamentelor de transport/ dotrilor ce urmeaz a fii achiziionate prin proiect
Nr. crt
Denumire/Tip utilaj/echipament
Nr. Buc .
Caracteristici tehnice -Carcasa: din otel galvanizat vopsit, rezistent la conditii atmosferice dificile; -Alarma: Lumina intermitenta si optional pachet lumini de semnalizare; -Control: telecomanda, buton, cartela (optional: deschidere automata din interior);
Bariera electromecanica cu telecomanda
Intocmit Arh. Ileana Cornea

Rovinari - Parcare Cu Bariera Cu Cartela Zona Blocului H31

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Rovinari - Parcare Cu Bariera Cu Cartela Zona Blocului H31

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH.

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

D04 R01 R02 R03 R04

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

SEF PROIECT: Arhitect Ileana Cornea......................

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

MEMORIU GENERAL DE PREZENTARE

ef proiect, Arh.Ileana Cornea

Intocmit, Arhitect Ileana Cornea

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

Intocmit, Ing.Corneliu Rdulescu

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

III. CAIETE DE SARCINI

30-45 25-40 n limitele date n tab.2 15 30 30

4606-80 730-89 730-89 730-89

Laboratorul Antreprenorului va ine evidena calitii balastului dup cum

du.ef . du. max .PM

n profil longitudinal, msurtorile vor fi fcute de-a lungul profilelor

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

BIROU INDIVIDUAL DE PROIECTARE ARH. ILEANA CORNEA

CRAIOVA STR. HORIA NR. 2 TEL: 0351.178.887; 0770.274.984

Mixturi bituminoase Tip A Tip B Fig. 1 Fig. 2 0-35 30-55

Tip C Fig. 3 50-75

Tabel 4. Proportia de agregate naturale

8-12 rest pn la 100 45-70 -

8-10 rest pn la 100 58-70 -

5-12 rest pn la 100 50-70 -

1-6 rest pn la 100 65-80 -

1-6 rest pn la 100 65-80 -

1-6 rest pn la 100 47-68

31,5 25 16 8 3,15 0,63 0,2 0,09

90-100 30-55 18-35 11-25 8-12

90-100 55-78 30-55 18-35 11-25 8-12

90-100 50-65 30-42 18-25 11-15 8-10

90-100 65-90 50-75 30-50 15-35 8-25 5-12

90-100 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20 1-6

90-100 80-95 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20 1-6

CONDITII STANDARD D 60/80 D 80/100

60 - 80 48 - 55 >4 > 100 < -13 > 250 > 99

Continutul de parafina, % Densitate la 15 C, gr / cm

<2 > 0.995 < 0.5 > 80

<2 > 0.992 < 0.5 > 80

< 0.80 > 50 < 10 > 50

< 0.80 > 47 <9 > 75

CONDITII STANDARD D 60/80 D 80/100

AND Instructiuni Tehnice N.536

Penetratie la 25oC Punctul de inmuiere prin testul cu inel si bila Adezivitatea

STAS 42-68 STAS 60-69 STAS 10969/1-83

STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 730-89 STAS 730-89

STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 4606-80 STAS 662-89 SR 667-97

STAS 539-79 STAS 460/9-88 STAS 539-79

dupa sedimentare in STAS 539-79 STAS 539-79

4.0% 3.0% 2.0% 1.5% 0.3%

Tabel 11. Continut de bitum in straturile de uzura si de legatura

BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD 25, BADPC 31 BADPS 31

6.0-7.0 6.0-7.0 5.7-6.2 4.0-5.0 -

6.3-7.3 6.3-7.3 5.7-6.2 5.5-6.7 4.0-5.0 -

6.5-7.5 6.5-7.5 5.5-7.0 4.0-5.0 4.0-5.0