Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
CAPITOLUL 1ALIMENTAŢIA OMULUI SĂNĂTOS
1.1. PRINCIPII ALE ALIMENTAŢIEI OMULUI SĂNĂTOS
Alimentaţia este un act indispensabil pentru menţinerea vieţii pe pământ.Alimentele conţin micro- şi macronutriente în diverse proporţii, astfel încât, printr-o alimentaţie raţionalăsunt satisfăcute nevoile zilnice ale organismului, în toate principiile alimentare.Este necesar să se respecte comportamentul general al omului faţă de actul alimentar, care este un act psiho-social.După Trémolière, fiinţa umană priveşte alimentul sub trei aspecte: ca hrană, ca stimulent al tonusuluiemotiv, ca simbol, el afirmând că: „
 pâinea înseamnă mai mult decât gustul pâinii
”.În elaborarea unui regim alimentar trebuie să ţinem totdeauna seama că omul provine dintr-o anumităfamilie, integrată într-o anumită societate, care trăieşte într-o anumită epocă istorică cu obiceiurile eialimentare, cu religia, cu prejudecăţile sale, cu afectivitatea şi educaţia sa. Adeseori, anumite obiceiuri,înrădăcinate în subconştientul individului sunt cu greu îndepărtate, uneori aproape imposibil de schimbatîntr-o singură generaţie.Alimentaţia va fi astfel concepută, încât să îndeplinească următoarele condiţii: – să asigure o creştere şi dezvoltare corespunzătoare; – să asigure o activitate fizică şi intelectuală normală; – să asigure o bună stare de sănătate.Densitatea calorică a alimentelor: la aceeaşi greutate conţinutul în principii nutritive şi în calorii diferă dela un aliment la altul, produsele animale şi cele rafinate având o densitate calorică mare: astfel 100 g zahăr furnizează 410 kcal, bomboanele 300–500, ciocolata 500–600, untul 860, uleiul de soia 926, margarina 786,carnea 120–390, peştele 100–300, ouăle 170, laptele 70, fructele 100–300, legumele 20–80 ş.a.Consumul exagerat al produselor rafinate, cu densitate calorică mare, induce în eroare mecanismele decontrol ale aportului energetic, care de-a lungul mileniilor au fost „programate”, în funcţie de raportulvolum/calorii. Se explică astfel o mare parte din cazurile de obezitate [1, 2, 3].
1.2. ETAPELE ELABORĂRII REGIMULUI ALIMENTAR Calculul greutăţii ideale
Se preferă formula Societăţii de Asigurări Metropolitane din New York, care introduce în formula greutăţiiideale înălţimea, vârsta, sexul:GI = 50 + 0,75 (I – 150) + (V – 20)/4GI = greutatea idealăI = înălţimea în cmV = vârsta în aniLa femei rezultatul se înmulţeşte cu 0,9.
 
Calculul necesarului caloric zilnic
 Necesarul caloric [3, 4, 5] se exprimă în kcal. 1 kcal reprezintă cantitatea de energie necesară pentru acreşte cu 1º
 
Celsius (de la 15 la 16º) temperatura unui litru de apă.Se mai utilizează şi consumul caloric în kilojoule (kj). Un kj reprezintă cantitatea de energie cheltuită pentru deplasarea unei mase de 1 kg, pe distanţa de 1 metru, cu o forţă de 1 Newton. (1 Newton = forţa aplicatăunei mase de 1 kg, pentru a imprima o acceleraţie de 1 m/sec).1 kcal = 4,185 kj1 kj
 
= ,239 kcal
.
 Necesarul caloric zilnic trebuie să acopere consumul energetic al zilei respective. Consumul energetic aretrei componente principale:
 Energia cheltuită în repaus (Resting Energy Expenditure
 – 
 
REE
 )
REE reprezintă energia cheltuită pentru activităţile necesare susţinerii normale a funcţiilor organismului şia homeostaziei. Aceste activităţi includ: respiraţia, circulaţia, sintezele componenţilor organici, activitatea pompelor ionice, energia consumată de sistemul nervos central, menţinerea temperaturii corpului etc. Din REE29% este consumată de ficat, 19% de creier, 18% de muşchii scheletici în repaus, 10% de inimă, 7% de rinichişi 17% de restul activităţilor. REE a înlocuit utilizarea metabolismului bazal (
 Basal Energy Expenditure
=BEE), care este de fapt REE în anumite condiţii: repaus fizic şi mintal, la 12 ore după ultima masă, în condiţiide confort termic. De obicei, REE este mai mare decât BEE. REE se calculează cu ajutorul ecuaţiei
 Harris Benedict 
(pentru copii şi adulţi de toate vârstele), care ia în considerare greutatea în kilograme (G), înălţimea încentimetri (Î) şi vârsta în ani (V):REE (femei) = 65,5 + 9,56 × G+1,85 × Î – 4,68 × V .Exemplu: femeie cu G = 60 kg, Î = 160 cm, V = 50 ani:REE=65,5+573,6 (9,56 × 60) + 296 (1,85 × 160) – 234 (4,68 × 50) = 1290,6 kcal.REE (bărbaţi) = 66,5 + 13,75 × G + 5 × Î – 6,78 × VExemplu: bărbat; G = 60 kg, Î = 1,65 m, V = 50 aniREE = 66,5 + 825 (13,75 × 60) + 825 (5 × 165) – 339 (6,78 × 50) = 1377,5 kcal.
 Factori ce influenţează REE:
 – greutatea: persoanele cu greutate mai mare au o rată a metabolismului mai mare; – compoziţia corpului: cu cât raportul dintre masa slabă a corpului (
 fat free
 
mass
– FFM)/masa grasă estemai mare, cu atât REE este mai mare, întucât FFM este ţesutul metabolic activ al corpului; – vârsta: la adult REE scade progresiv, cu aproximativ 2–3% pe decadă, posibil prin creşterea procentuluide ţesut adipos odată cu vârsta. Exerciţiul fizic poate atenua această scădere, nu numai prin creştera consumuluienergetic în timpul exerciţiului fizic, cât şi prin creşterea ţesutului muscular, ce are activitate metabolică intensă.În copilărie, pubertate, adolescenţă, 1–15% din REE se utilizează pentru procesul de creştere; – sexul: femeile au REE cu 5–10% mai mică decât bărbaţii de aceeaşi înălţime şi greutate, probabil datorităunui raport mai mic între masa musculară/masa grasă; – starea hormonală: hipertiroidismul şi hipotiroidismul induc creşterea, respectiv scăderea REE; creştereacatecolaminelor în timpul emoţiilor sau stresului duc la creşterea REE; cortizolul, hormonul de creştere,insulina, influenţează REE; în timpul sarcinii REE descreşte în prima parte iar apoi creşte, prin consumul placentar, creşterea copilului, creşterea activităţii cardiace materne; – alţi factori: febra creşte consumul energetic cu 13% pentru fiecare grad peste 37; temperatura crescută amediului duce la creşterea consumului energetic cu 5–20%.
Observaţii:
folosirea greutăţii actuale în calcularea REE poate duce la supraestimarea consumuluienergetic la persoanele obeze, care au o masă mare de ţesut cu activitate redusă. Folosirea greutăţii ideale înformula lui Harris şi Benedict ar duce însă la subevaluarea REE şi a EEPA (
 Energy Expended in Physical  Activity
). De aceea, Wilkens a recomandat în 1986 folosirea la pacienţii obezi a formulei următoare:GI (greutatea ideală)+(Greutatea actuală-greutatea ideală) × 0,25 = greutatea utilizată în calculul REE,întrucât numai 25% din excesul ponderal este metabolic activ.
2
 
 Efectul termic al alimentelor (Termic Efect of Food – 
TEF
 )
TEF reprezintă consumul de energie asociat cu ingestia de alimente. Reprezintă aproximativ 10% dinconsumul energetic total. TEF are două componenete: – componenta obligatorie, reprezentată de energia consumată pentru digestia, absorbţia şi metabolizareanutrientelor; – termogeneza facultativă, reprezintă energia cheltuită în exces, care pare să fie atribuită ineficienţei sistemuluimetabolic, stimulat de activitatea nervoasă simpatică.
 Factori ce influenţează TEF 
: – compoziţia dietei este mai mare după consumul de proteine (20–30%) şi hidraţi de carbon (5–10%),decât după consumul de lipide (4%); – alimentele condimentate (chili, muştar) cresc TEF o perioadă de peste 3 ore, comparativ cu aceleasialimente necondimentate, – fumatul, consumul de cafea, frigul cresc TEF cu până la 8–11%.
 Energia consumată în timpul exerciţiului fizic(Energy Expended in Physical Activity – 
EEPA
 )
EEPA este componenta cea mai variabilă a consumului total de energie. Variază între 10–50% dinconsumul energetic total, după cum efortul fizic este minim – până la consumul atleţilor respectiv. EEPAcuprinde energia folosită în exerciţiul fizic voluntar, dar şi în activitatea fizică involuntară, cum ar fi:tremurăturile, agitaţia şi controlul postural.
 Factori ce influenţează 
EEPA: – greutatea corporală, crescând paralel cu aceasta; – sexul este mai mare la bărbaţi comparativ cu femeile, posibil datorită unei mase musculare mai mari, dar şi datorită unei greutăţi mai mari; – vârsta descreşte pe măsura înaintării în vârstă, datorită probabil scăderii cantităţii de masă musculară.EEPA se poate calcula ca multiplu al REE. Trebuie precizat că rezultatul obţinut astfel reprezintă sumadintre REE şi EEPA (tabelul 1.1). Tabelul 1.1 Factori pentru nivelul activităţii fizice, exprimaţi ca multiplu alREE, bazaţi pe studii DLW (Doubly Labeled Water) [3]
Categoria de activitate (REE+EEPA)Energia ca multiplu de REE
Repaus (somn, stat întins)REE × 1,0Foarte uşoară (muncă stând pe scaun, şi activităţi nestresanteîn timpul liber: pictori, şoferi, muncă în laborator, croitorese, bucătărese, instrumentişti, funcţionari, contabili, pensionari,marochineri, telefonişti)REE × 1,5Uşoară (tenis de masă, tâmplari, golf, gospodine, electricieni,îngrijitoare de copii, navigatori, ospătari, ţesători, studenţi,cadre didactice)REE × 1,6 – 1,7Moderată (activitate în picioare, biciclişti, schiori, dansatori,muncitori agricoli, tractorişti, morari, brutari, strungari)REE × 1,8 – 1,9
±
0,3Grea (muncă stresantă, activitate casnică grea, baschetbalişti,fotbalişti, alpinişti, tăietori de lemne, cioplitori în piatră şimarmură, fierari betonişti, mineri, furnalişti, oţelari)REE × 2,0 – 2,4Calcularea consumului energetic total (
Total Energy Expenditure – 
TEE) zilnic.
3
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more