Calculul necesarului caloric zilnic
Necesarul caloric [3, 4, 5] se exprimă în kcal. 1 kcal reprezintă cantitatea de energie necesară pentru acreşte cu 1º
Celsius (de la 15 la 16º) temperatura unui litru de apă.Se mai utilizează şi consumul caloric în kilojoule (kj). Un kj reprezintă cantitatea de energie cheltuită pentru deplasarea unei mase de 1 kg, pe distanţa de 1 metru, cu o forţă de 1 Newton. (1 Newton = forţa aplicatăunei mase de 1 kg, pentru a imprima o acceleraţie de 1 m/sec).1 kcal = 4,185 kj1 kj
= ,239 kcal
.
Necesarul caloric zilnic trebuie să acopere consumul energetic al zilei respective. Consumul energetic aretrei componente principale:
Energia cheltuită în repaus (Resting Energy Expenditure
–
REE
)
REE reprezintă energia cheltuită pentru activităţile necesare susţinerii normale a funcţiilor organismului şia homeostaziei. Aceste activităţi includ: respiraţia, circulaţia, sintezele componenţilor organici, activitatea pompelor ionice, energia consumată de sistemul nervos central, menţinerea temperaturii corpului etc. Din REE29% este consumată de ficat, 19% de creier, 18% de muşchii scheletici în repaus, 10% de inimă, 7% de rinichişi 17% de restul activităţilor. REE a înlocuit utilizarea metabolismului bazal (
Basal Energy Expenditure
=BEE), care este de fapt REE în anumite condiţii: repaus fizic şi mintal, la 12 ore după ultima masă, în condiţiide confort termic. De obicei, REE este mai mare decât BEE. REE se calculează cu ajutorul ecuaţiei
Harris Benedict
(pentru copii şi adulţi de toate vârstele), care ia în considerare greutatea în kilograme (G), înălţimea încentimetri (Î) şi vârsta în ani (V):REE (femei) = 65,5 + 9,56 × G+1,85 × Î – 4,68 × V .Exemplu: femeie cu G = 60 kg, Î = 160 cm, V = 50 ani:REE=65,5+573,6 (9,56 × 60) + 296 (1,85 × 160) – 234 (4,68 × 50) = 1290,6 kcal.REE (bărbaţi) = 66,5 + 13,75 × G + 5 × Î – 6,78 × VExemplu: bărbat; G = 60 kg, Î = 1,65 m, V = 50 aniREE = 66,5 + 825 (13,75 × 60) + 825 (5 × 165) – 339 (6,78 × 50) = 1377,5 kcal.
Factori ce influenţează REE:
– greutatea: persoanele cu greutate mai mare au o rată a metabolismului mai mare; – compoziţia corpului: cu cât raportul dintre masa slabă a corpului (
fat free
mass
– FFM)/masa grasă estemai mare, cu atât REE este mai mare, întucât FFM este ţesutul metabolic activ al corpului; – vârsta: la adult REE scade progresiv, cu aproximativ 2–3% pe decadă, posibil prin creşterea procentuluide ţesut adipos odată cu vârsta. Exerciţiul fizic poate atenua această scădere, nu numai prin creştera consumuluienergetic în timpul exerciţiului fizic, cât şi prin creşterea ţesutului muscular, ce are activitate metabolică intensă.În copilărie, pubertate, adolescenţă, 1–15% din REE se utilizează pentru procesul de creştere; – sexul: femeile au REE cu 5–10% mai mică decât bărbaţii de aceeaşi înălţime şi greutate, probabil datorităunui raport mai mic între masa musculară/masa grasă; – starea hormonală: hipertiroidismul şi hipotiroidismul induc creşterea, respectiv scăderea REE; creştereacatecolaminelor în timpul emoţiilor sau stresului duc la creşterea REE; cortizolul, hormonul de creştere,insulina, influenţează REE; în timpul sarcinii REE descreşte în prima parte iar apoi creşte, prin consumul placentar, creşterea copilului, creşterea activităţii cardiace materne; – alţi factori: febra creşte consumul energetic cu 13% pentru fiecare grad peste 37; temperatura crescută amediului duce la creşterea consumului energetic cu 5–20%.
Observaţii:
folosirea greutăţii actuale în calcularea REE poate duce la supraestimarea consumuluienergetic la persoanele obeze, care au o masă mare de ţesut cu activitate redusă. Folosirea greutăţii ideale înformula lui Harris şi Benedict ar duce însă la subevaluarea REE şi a EEPA (
Energy Expended in Physical Activity
). De aceea, Wilkens a recomandat în 1986 folosirea la pacienţii obezi a formulei următoare:GI (greutatea ideală)+(Greutatea actuală-greutatea ideală) × 0,25 = greutatea utilizată în calculul REE,întrucât numai 25% din excesul ponderal este metabolic activ.
2