TALITA KUMI NVIIND PE DRUMUL DAMASCULUI

Cuvntul editorului
notnd mpotriva curentului "A venit odat un clugr roman, care fusese dregtor al palatului si a locuit n Schit aproape de biseric. Avea nc un rob care i slujea. Vznd deci preotul slbiciunea lui si nstiintndu-se din ce fel de odihn este, orice iconomisea Dumnezeu c venea la biseric i trimitea lui. Si fcnd douzeci si cinci de ani n schit, s-a fcut mai nainte-vztor si nsemnat. Auzind deci unul din cei mari egipteni despre dnsul, a venit s-l vad, asteptnd s afle la el vreo nevoint trupeasc mai mult. Si intrnd la dnsul, i s-a nchinat lui si, fcnd ei rugciune, au sezut. Dar l vedea pe el egipteanul c poart haine moi si harar si piele sub el si o pern mic. Picioarele le avea curate si cu sandale. Acestea vzndu-le, s-a smintit, cci n locul acela nu se ducea o astfel de viat, ci mai vrtos aspr petrecere. Dar mai nainte-vztor fiind btrnul, a nteles c acolo s-a smintit si i-a zis slujitorului: "F-ne nou praznic astzi pentru avva". S-a ntmplat s aib si putine verdeturi si le-au fiert si, la vremea cea cuviincioas sculndu-se, au mncat. Avea nc btrnul si putin vin, pentru slbiciune, si au but. Dup ce s-a fcut sear, au citit cei doisprezece psalmi si s-au culcat. Asemenea nc si noaptea. Deci sculndu-se dimineata egipteanul, i-a zis lui: "Roag-te pentru mine!". Si acela a plecat fr s se foloseasc. Dup ce s-a dus putin, vrnd btrnul s-l foloseasc, trimitnd, l-a chemat napoi. Si dup ce a venit, cu bucurie, iarsi l-a primit. Atunci l-a ntrebat, zicnd: "Din ce tar esti?". Si i-a rspuns: "Sunt egiptean". "Dar din care cetate?" Iar el a zis: "Nu sunt cu totul eu orsean". Si l-a ntrebat: "Care era lucrul tu, n satul tu?". Si a rspuns: "Eram pndar". Si i-a zis: "Unde dormeai?". Iar el i-a zis: "La tarin". "Aveai asternut sub tine?" Si a zis: "Da, la tarin aveam s pun asternut sub mine". "Dar cum?" Si a zis: "Jos". Ia zis lui iarsi: "Dar ce aveai de mncare la tarin? Sau ce fel de vin beai?". Si a rspuns: "Este mncare si butur la tarin?". "Dar cum triai, rspunde?" "Mncam pine uscat si, de gseam, putin pastram si ap". Si rspunznd btrnul a zis: "Mare osteneal! Dar este si baie n sat ca s v scldati?". "Nu, ci cnd voim, ne scldm n ru". Deci, dup ce l-a ntrebat btrnul despre toate acestea si a aflat strmtoarea vietii lui celei dinti, vrnd s-l foloseasc, i-a povestit petrecerea sa din lume, cea mai dinainte, zicnd: "Pe mine, smeritul care m vezi, din cetatea cea mare a Romei sunt si mare m-am fcut n palatul mpratului". Dac a auzit egipteanul nceputul cuvntului, s-a umilit si asculta cu dinadinsul cele ce se ziceau. Si iarsi i-a zis: "Deci, am lsat cetatea si am venit n pustia aceasta. Si iarsi eu, pe care m vezi, aveam case mari si lucruri multe si, defimndu-le pe acestea, am venit ntru aceast chilie mic. Iarsi, eu, pe care m vezi, paturi aveam peste tot de aur, cu asternuturi scumpe, si n locul lor mi-a dat Dumnezeu asternutul acesta prost si pielea pe care stau. Hainele mele erau de mare pret si n locul lor port aceste haine proaste. La prnzul meu mult aur se cheltuia si n locul aurului mi-a dat Dumnezeu aceste putine verdeturi si acest mic pahar de vin. Si cei ce mi slujeau erau slugi multe si n locul acelora a ornduit Dumnezeu pe btrnul acesta ce-mi slujeste. Iar n locul bii pun putin ap pe picioarele mele si sandale pentru neputinta mea. n locul alutelor, citesc acesti doisprezece psalmi. Asemenea si noaptea, n locul pcatelor pe care le fceam, acum cu odihn mi fac aceast slujb mic. Te rog, dar, avvo, nu te sminti de slbiciunea mea". Acestea auzindu-le egipteanul si n sine venindu-si, a zis: "Vai mie! C din mult ptimire a lumii la odihn am venit, si cele ce nu le aveam atunci, le am acum. Iar tu din mult odihn ai venit la ptimire si din mult slav si bogtie ai venit la smerenie si srcie". Si mult folosinduse, s-a dus. Si i s-a fcut lui prieten si venea la dnsul des pentru folos, cci era brbat cu dreapt socoteal si plin de bun mireasm a Sfntului Duh." Nu mai e nevoie de comentarii. Cei care caut cu orice pret s i gseasc Monici Fermo defecte vor gsi. Dar acestia pierd din vedere esentialul: c ea a trecut de la ntuneric la lumin. Poate c altii s-ar fi asteptat s vad o convertire mult mai spectaculoas. De multe ori asteptm ns de la altii s ajung pe culmi ale virtutii la care noi nu ne ostenim s ajungem. Asa c, n loc de orice mrturie despre msura duhovniceasc la care a ajuns autoarea, vom mai pune naintea cititorilor nc un cuvnt al Patericului. Care face referire nu numai la Monica Fermo, ci si la toti cei care n vremurile noastre de apostazie duc lupta cea bun pentru 3

mntuire. "Fratii printi ai Schitului au proorocit pentru neamul cel de pe urm. "Ce am lucrat noi?" ziceau ei. Si rspunznd unul din ei, mare cu viata si cu numele, avva Ishirion, a zis: "Noi poruncile lui Dumnezeu le-am fcut". Si, rspunznd, fratii au zis: "Dar cei de dup noi oare ce vor face?". Si a zis: "Vor s vin la jumtatea lucrului nostru". Si au zis fratii: "Dar cei de dup dnsii?". A zis avva Ishirion: "Nu au nicidecum lucru cei ai neamului si rndului aceluia, ci va s le vin lor ispit. Si cei ce se vor afla lmuriti n vremea aceea, mai mari si dect noi si dect printii nostri se vor afla"." ( Danion Vasile )

IERUSALIM

2 aprilie 1990 - ora 24:00 Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale! Nu-mi vine s cred si totusi m aflu de mai bine de o or n avionul care m va duce n Tara Sfnt. Emotiile mi strivesc inima, cuvintele amortesc, ba chiar si gndurile. Sunt ncordat la maximum. Aparent stau ntr-o stare relaxat, instalat comod n scaun, si din cnd n cnd mai deschid ochii s m conving de realitate. Da! Sunt n cursa Otopeni - Tel-Aviv si voi ajunge peste o jumtate de or n Israel. Sunt doar cinci ani de cnd ncercam pentru prima oar s intru n Tara Sfnt si fusesem respins pe motiv c as altera sngele meu evreiesc cu surogate crestine. Na! Acum o fi mai bine pentru ei c intru n Israel ca o bun crestin, purtnd la gt crucea sfnt a lui Hristos?! M simt un pic ametit poate din cauza zborului, poate a emotiilor. Chiar si imaginile amintirilor m atac si se suprapun unele peste altele: Botezul, revolutia, plecarea. Si nu as fi ajuns la plecarea pe care att mi-am dorit-o dac nu era Botezul, si nu as fi ajuns la Botez dac nu era Dan si spiritismul lui, si nu as fi ajuns la Dan dac nu era Dinu n viata mea si tot asa . Nu, nu, nu este timp acum pentru speculatii filozofice si amintiri. O s le fac poate alt dat ntr-o ordine clar, asa cum au fost puse ele acolo de Dumnezeu. Acum ns trebuie s m pregtesc de aterizare, cci n 10 minute survolm Tel-Aviv-ul. 2 aprilie 1990 - ora 03:00 dimineata - Holon Slav Tie, Doamne! Ct fericire poate ptrunde n sufletul unui om atunci cnd se druieste cu totul lui Dumnezeu, cnd se las purtat n bratele Lui sfinte, precum pruncul n bratele mamei! Parc m rotesc ntr-un dans ametitor. De fapt sunt ametit si tot ce m nconjoar contribuie la accentuarea strii mele. Aterizarea a fost ca n filmele americane, cu un Tel-Aviv inundat n mii de becuri, alternnd de la neoane la o lumin roz, dnd un aspect de basm si de ireal. Starea sa accentuat cnd am scos capul din avion si am respirat pentru prima oar n viat AER SFNT. A trebuit s m sprijin de bratul stewardesei care m-a pironit cu o privire si un zmbet atotstiutor si ntelegtor si cu un accent perfect israelian mi-a spus: "Laila-tov" (Noapte bun). Putea s spun si noapte sfnt c nu ar fi gresit. Cerul era att de frumos nct prea ireal, semnnd foarte bine cu ilustratele de Pasti sau cu fotografiile trucate, de un albastru intens, bleumarin spre cobalt, dar cu o strlucire ce venea parc din interiorul noptii si cu o mare de stele ce nconjurau o lun urias si strlucitoare. Dar ceea ce te mbta pur si simplu era un straniu parfum, o mireasm dulce ametitoare care te ntmpina o dat cu primii pasi n Tara lui Dumnezeu. Nu am rezistat si, coplesit de emotii, am czut n genunchi, plngnd si srutnd Pmntul Sfnt. Acas! n sfrsit am ajuns ACAS! A urmat drumul cu taxiul pn n Tel-Giborim - la Lic si Aurelia, crora le-am telefonat din aeroport. Desigur eram att de ametit si uluit de tot ceea ce vedeam: sosele late luminate ca ziua, reclame uriase luminoase, strzile pline de palmieri si portocali nfloriti care rspndeau un parfum nucitor, pe care sunt convins c nu-l voi uita niciodat. Chiar si soferul a observat aerul meu de extaz total si binenteles a profitat lundu-mi pret dublu. Cnd au vzut ct de "ambetat" sunt, Lic si Aurelia s-au dus la culcare si eu am nceput s scriu, ncercnd s opresc cumva timpul n loc, cu frumusetea si sfintenia primelor clipe n Tara Sfnt, clipe pe care nu le voi uita niciodat. 3 aprilie 1990 - Holon Senzatia de ireal si film se suprapune peste amintirile de cosmar ale revolutiei din Romnia, din cauza sunetelor ce nsotesc aici viata cotidian. M-am trezit n suieratul disperat al sirenelor de salvare si politie si n zgomotul asurzitor al elicopterelor si avioanelor ce brzdeaz cerul Holonului foarte des, deoarece ne aflm doar la zece kilometri distant de aeroport. Cu toate c mi se spune c pe vremea cnd bunul meu verisor Viorel si printii lui erau vecini cu Lic adic acum 30 de ani - n aceste locuri unde ne aflm era pustiu ca-n Sahara si circula hiena printre barcile n care erau cazati evreii ntorsi n Eret, se pare c am aerul c nu l cred pe Lic, care devine din ce n ce mai elocvent. Dar aspectul actual de cartier mic burghez din Paris, cu strdute pline de vile si pomi exotici, cu felinare de tip 1800, rspndind o lumin electric roz si cu bun starea din supermarket-uri face ca totul s par asa de cnd lumea. Nu nteleg cum a fost posibil, chiar cu bani multi, o astfel de transformare?! Cu adevrat aici este 5

"Tara n care curge laptele si mierea". O "Bucurie Sfnt" mi nclzeste inima si ncep s plng ncet, fr zgomot, dndu-mi seama c TOTUL MI APARTINE si c APARTIN TOTULUI. 5 aprilie 1990 - Ierusalim De aproximativ dou ore m aflu n orasul cel mai vechi si cel mai sfnt din lume. Cu toate c, geografic vorbind, ntre Tel-Aviv si Ierusalim nu este o distant prea mare - 60 de kilometri totusi diferentele sunt majore. Ierusalimul este, ca si Roma, un oras cldit pe coline, aflndu-se la 800 de metri nltime. Dac Tel-Aviv-ul este ntesat cu boutique-uri moderne si este nconjurat de o superb plaj pe malul Mediteranei, plin cu hoteluri ultralux, Ierusalimul este nconjurat de stnci, este construit pe piatr si din piatr. Din piatr veche de 3000 de ani care vorbeste de la sine despre acest Sfnt Pmnt, despre aceast tar si despre oamenii ei ciudati cu limba lor la fel de ciudat (cu rezonante de pietre rostogolite) si cu scriere si mai ciudat si dificil, de la dreapta spre stnga si fr vocale. Dup ce m-am instalat ntr-o camer din cminul bisericii romnesti, am plecat singur la plimbare ncotro m vor duce pasii. Si pasii (ndreptati si numrati de Domnul) mi-au scos la iveal o superb priveliste aflat la captul strzii pe care se afl biserica romneasc - Cetatea Sfnt - cu ziduri nalte, cu creneluri, cu porti medievale att de autentice, nct m-a surprins multimea pestrit si modern ce intra si iesea pe poart de parc erau niste extraterestri si nu niste bieti turisti dornici de a vedea si ei minunata lume a Orientului. Deodat o mare urias de musulmani, mbrcati cu rochii lungi si cu baticuri pe cap, au nvlit prin portile larg deschise spre soseaua unde m aflam. Spre mirarea mea, n cinci minute au rsrit ca din pmnt patru dubite de politie suiernd cu zgomot asurzitor si au aprut zece politisti clare pe niste armsari uriasi cum nu mai vzusem niciodat, nct sub burta calului ncpea linistit un om de statur medie. Politistii erau narmati cu bte si mitraliere si supravegheau iesirea musulmanilor. Am aflat apoi c musulmanii fuseser la rugciune la moscheea lor din cetate si acum trebuiau supravegheati, cci altfel exista pericolul de crime si atacuri, desigur nu asupra turistilor pe care i recunosc dup mbrcminte, ci asupra localnicilor evrei. Am prsit tot circul acesta jalnic si fascinant totodat, ndreptndu-mi pasii spre o vale strjuit de un deal mpdurit. ntre attea stnci si pietre, acest deal mi s-a prut o fantasm de poveste, cnd, de dup o colin, a aprut o splendoare de biseric ruseasc cu trei cupole aurite n form de ceap - specific rusesc. Se profilau att de frumos printre brazii dealului, iar mai jos se zrea o alt biseric impuntoare ca un templu grecesc cu coloane si arcade, nct am rmas nmrmurit si am nceput s plng. Nu stiam ce loc sfnt este, dar simteam c am ajuns ACAS. Din nou acest ciudat sentiment de ACAS - aici printre strini ntr-o tar att de zbuciumat religios si politic, uimit pn la lacrimi de niste locuri despre care nc nu stiam nimic si care aparent nu erau mai frumoase dect alte minunate locuri din Romnia, dar care exercitau asupra mea o atractie aproape fizic. Simteam c apartin acestor locuri. Un foc mi ncinsese inima si m-am prbusit pe o banc aflat ntr-o statie de autobuz, cci lacrimile mi siroiau si nu mai vedeam pe unde calc. Am stat asa aproape o or, apoi m-am ntors spre biserica romneasc pe acelasi drum pe care venisem. De data aceasta era liniste, musulmanii plecaser, totusi ici si colo mai erau politisti clare care mai supravegheau strzile. Am ajuns cu bine la biserica romneasc, unde am participat la vecernie. Starea de plns si de fericire a devenit continu. 6 aprilie - Ierusalim Am ntrebat-o pe micuta Teodula, care se ocup de ngrijirea bisericii romnesti, dac cunoaste pe cineva cu care as putea s m duc la Sfntul Mormnt, cci m tem s merg singur prin cetate. Mi-a aruncat o privire cam ciudat si mi-a rspuns att de monosilabic nct am renuntat. Dar m-a auzit o femeie din cele cazate cu mine n camer si s-a oferit s mearg cu mine, mai ales cnd a auzit c l astept pe printele Argatu. Femeia este din Suceava si l-a cunoscut pe printele nc de cnd dnsul era la Boroaia. Pe drum am sporovit multe si mrunte, despre necazurile ei, despre ajutorul primit de la printele. n tot acest timp nu s-a prea uitat la mine, dar la un moment dat m-a zrit si a vzut c sunt alb ca varul. - "Oh, dar ce ai, ti-e ru?" - m-a ntrebat. - "Nu, nu am nimic, dar m apropii de Sfntul Mormnt si mi este fric." - "Ei, nu trebuie s-ti fie fric, acolo este foarte frumos, ai s vezi!" Aproape nu am zrit nimic din frumusetea cettii, cu magazinase mici si tarabe cu mirodenii orientale, cu miresme ciudate provenite de la tarabele unde arabii ne mbiau cu tot felul de mncruri necunoscute. Nu am zbovit n dreptul nici uneia, pentru c m astepta Domnul. Da, niciodat nu am avut un astfel de sentiment de iubire, care m-a topit, aproape m-a lichefiat, 6

cnd am intrat n Sfntul Mormnt. mi pare nespus de ru c nu pot descrie starea interioar n cuvinte pentru c mi se par nencptoare si neexplicite pentru mretia Iubirii Lui. Cred c am stat mai bine de o jumtate de or lipit de piatra Mormntului, fr s intre nimeni, cnd deodat am auzit pasi si am simtit c a intrat un brbat, dar eu plngeam att de tare nct nu am vrut s-mi ridic capul de pe piatr. Zgomotele cresteau, semn c se apropiau multi oameni care probabil vroiau s intre. Totusi eram tintuit de piatra Mormntului de o fort mult mai mare dect vointa mea. Atunci s-a petrecut ceva minunat si am simtit c cineva m ia de mna ce se sprijinea de piatra Mormntului si m trage ntr-un colt ferit, cci eu m asezasem chiar n mijloc. Nu puteam s ridic capul de pe piatr, cci eram ntr-o balt de lacrimi, asa c nu am vzut cine era cel care m tinea de mn. Dar eu am apucat aceast mn cu minunatul sentiment c nsusi Hristos mi-a ntins Mna Lui cea Sfnt. Am nceput s plng mai tare si s srut mna aceea despre care n continuare nu stiam a cui este. La un moment dat persoana a vorbit n englez, rugndu-m s ies cci trebuie s intre grupuri de turisti s se nchine. Atunci abia am vzut c strnsesem si srutasem mna unui preot clugr al Sfntului Mormnt - printele Pantelimon. Am aflat apoi c este de 30 de ani ngrijitorul Sfntului Mormnt si i-am povestit cte ceva despre mine n timp ce ne ndreptam spre celelalte locuri sfinte (Golgota, Sfnta Cruce, Biserica nvierii, Stlpul Biciuirii, Piatra Ungerii). Toate sunt ncorporate n marea biseric construit de mpratul Constantin cel Mare mpreun cu mama sa, mprteasa Elena, care au descoperit prin minune dumnezeiasc n locul acesta Mormntul gol si Sfnta Cruce ngropat ntr-un morman de gunoi; cci aici era sfrsitul cettii - locul de gunoaie. Nscut ntr-un staul de vite, ntre paie, si rstignit ntre tlhari la marginea orasului, ntre gunoaie! Ct umilint si cu ct demnitate si dragoste a suferit! Este covrsitor! Am simtit c trebuie s m ntorc la biserica romneasc, cci era prea mult pentru mine, inima sttea gatagata s plesneasc de prea plinul sentimentului de IUBIRE. Am ajuns cu bine si, dup ce am mncat un pic, cele dou femei cu care mpart camera s-au culcat, iar eu am simtit brusc nevoia s ies n curte si s m uit pe strad. Vecintatea bisericii cu un cartier de evrei ultrareligiosi, cu costumatia lor din vremuri de mult apuse, cu perciunii lungi ca simbol al "castei sfinte" din care fac parte, sunt att de pitoresti nct pot sta ore ntregi admirndu-i din curtea bisericii. Cred c stteam de un sfert de or la poart, cnd deodat zresc un brbat ce semna de la distant cu printele Argatu si, ntr-adevr, cnd s-a apropiat si m-a ntrebat ce fac, aproape c mi s-a tiat respiratia, cci eu l asteptam abia peste o lun asa cum mi spusese. Iat de ce am venit att de repede de la Sfntul Mormnt, iat de ce nu m culcasem si eu ca celelalte din camer, iat de ce luasem cu mine cheia de la poart n loc de metaniile de rugciune. Da, cu adevrat aici Domnul ti numr nu numai pasii, ci si respiratia si gndurile, pe care ti le controleaz. Slav Tie, Doamne, Slav Tie! Seara, slujb divin la biserica romneasc pentru c mine este Smbta lui Lazr. La slujb a participat printele Irineu, superiorul de aici, si printele Argatu, iar dup slujb ca de obicei am luat masa la printele n chilie, cu Gabi - fata printelui, cu Paul - profesorul de englez si interpretul printelui, si cu Puiu - soferul care i-a adus cu masina lui pn aici. Printele ne-a povestit c drumul a fost o adevrat aventur, cci au luat vaporul din Grecia si masina a fost demontat aproape bucti si controlat la intrarea n portul Haifa din Israel. Deh! i ntelegem si pe evrei, cci prea au multe atentate care vin de niciunde. Dar n mod special ei se rzbun cnd vd venind n tara lor preoti sau maici, cci n adncul sufletului lor i dispretuiesc pe crestini de 2000 de ani. 7 aprilie Nu au trecut dect dou zile si dou nopti de cnd sunt n Ierusalim si am attea informatii si atta trire n suflet nct m ntreb sincer dac o s pot suporta tot ce va urma, toate srbtorile, Sfnta Lumin si toate excursiile. Astzi, fiind Smbta Sfntului Lazr, ne-am dus cu totii n mod organizat n satul de la iesirea din Ierusalim, care a preluat numele lui Lazr, chemndu-se pe arbeste Azaria. Drumul care nu dureaz mai mult de 15 minute de la biserica romneasc a fost extrem de pitoresc, pe sosele moderne tiate ntre vi si dealuri, unde alearg nestingherite cmile cu beduini clare, printre Mercedes-uri cu viteze mari, acestea fiind masinile de baz n Israel att la arabi, ct si la evrei. Din loc n loc tarabe pline cu fructe exotice, sticle cu buturi rcoritoare si obiecte sfinte de cult crestin, mozaic sau musulman pe care le vnd arabi cu fete arse de soare si plictisiti aproape de multimea turistilor, ascultnd cu mult piosenie casete cu muzic religioas oriental, care pe mine m ameteste si mi trezeste iarsi acel DOR ancestral pe care nu l pot explica si care acum, n fata pietrelor milenare sfinte pe care lng care trec, m face s nteleg c sunt ACAS. 7

Dup ngereasca liturghie n limba greac din biserica construit chiar pe locul casei lui Lazr si a surorilor lui, Marta si Maria, a avut loc o superb procesiune la care au participat toti preotii si maicile din biseric (greci, rusi, romni, arabi). Cu steaguri, cu icoane, cu diaconi, cu cdelnite si cu cor de maici care cntau Troparul nvierii am mers pe jos aproape un kilometru pn la Mormntul lui Lazr, unde s-a citit Sfnta Evanghelie si apoi s-a permis tuturor credinciosilor s intre n interiorul Mormntului. Am fost att de uluit nct n primele minute nici nu am putut s-mi misc picioarele, cci Mormntul lui Lazr nu era altceva dect o pester cu cotloane nguste care naintau n jos si prin care trebuia s te strecori uneori pe burt, pentru ca la final s ajungi ntr-o ncpere mare aflat la 5-6 metri sub pmnt. Mi s-a explicat c de fapt intrarea era odinioar mult mai direct venind din directie opus, dar din cauza mprejurrilor politice, a Intifadei, "rzboiul sfnt" cum l numesc musulmanii, nu se mai poate folosi intrarea aceea. n interiorul mormntului m-am simtit deodat extrem de usoar si o pace deosebit a czut asupra mea, dndu-mi astfel seama ct de ncordat sau poate chiar ncrncenat si revoltat eram n interior, desigur n urma evenimentelor politice pe care le-am trit din plin si cu toat seriozitatea. Revolutia din Romnia a lsat urme serioase n adncul multor persoane. Deodat am nteles c viata nu avea ca scop n sine desfsurarea ei ct mai plcut si pe ct mai multi ani. Deodat am stiut c si pe mine m asteapt o "nviere" la care nu am sperat niciodat pn la 33 de ani si un sentiment de sigurant c n curnd voi ajunge la Tatl Ceresc s-a slsluit adnc n inima mea. Am plecat de la Mormntul lui Lazr cu un sentiment de mare biruint asupra mortii. Nu mai mi era fric de ea. Obtinusem acest dar minunat de la Domnul n clipa cnd am cobort n mormnt, de parc lsasem frica acolo si, fcnd un schimb, mormntul mi-a dat siguranta si certitudinea nvierii. Pe drumul spre cmin i-am povestit printelui Argatu trirea mea si mi-a confirmat, binecuvntndu-m s intru mntuit n nviere, "pentru c, vezi matale, mi-a spus dnsul, exist si o nviere chinuitoare spre osnd vesnic, asa cum exist si nvierea Bucuriei Vesnice alturi de Hristos". Drumul la ntoarcere a fost mult mai lejer, cci nu ne grbeam, si printele Irineu a putut s ne prezinte multe detalii despre Ierusalim si spre surprinderea si bucuria mea, am trecut pe lng biserica rus n fata creia aproape lesinasem acum dou zile si mut de uimire am aflat c era mnstirea Maria-Magdalena din Grdina Ghetsimani. Deci se ntmplase din nou, cci iarsi recunoscusem un loc pe care de fapt nu-l vzusem niciodat. Hristos nsusi mi purtase pasii aducndu-m n fata celui mai dureros loc din lume: locul trdrii - Grdina Ghetsimani. Dintr-o dat am nteles c Dumnezeu fusese prezent n viata mea cu tot felul de chemri care tulburaser la vremea lor mintea si inima mea, ncercnd astfel s m scoat din pgnismul n care se afla sufletul meu. Profitnd de faptul c printele Argatu se afla n masin lng scaunul meu, i povestesc asa cum mi vin acum din amintire momentele mai importante din viata mea, crora abia acum le descopr un nteles ascuns. Bunoar, prima zi de filmare din viata mea - la 17 ani - la un film de scurt metraj (de protectia muncii) fcut de Gigi Naghi la Piatra Neamt. Jucam rolul sotiei unui muncitor forestier, care rmne vduv din cauz c sotul nu respectase, evident, regulile de protectia muncii. Ca de obicei nu filmam n prima zi cnd ajungeam la locul stabilit, pentru c mai nti ncingeam un chef mare. Asa procedasem si atunci. Deci dup o noapte de but si zbenguit, n dimineata urmtoare am fost mbrcat din cap pn n picioare n negru si am pornit spre cimitir, cci ncepeam cu secventa de la nmormntare. Ce s-a petrecut cu mine atunci nu mi-am putut explica pn azi, dar acum cred c Hristos nsusi mi-a atins inima la vederea crucii nfipte n pmntul proaspt al mormntului, pentru c spre fericirea si uimirea tuturor am nceput s plng n hohote. Fiindc nu m puteam opri, au tras secventa de mai multe ori, spre bucuria regizorului. Zece ani mai trziu am plns fr nici un motiv aparent la spectacolul Raluci Ianegic, la dansul ei pe Requiem-ul de Mozart. Abia acum ns am aflat c portiunea aceea din Requiem se numeste "Lacrimossa" si este tnguirea Maicii Domnului la picioarele lui Hristos rstignit. Ea m atrgea si m fcea s plng n acelasi timp. Doi ani mai trziu vedeam filmul politist 39 de trepte cu Robert Powell si, fr s stiu c el jucase deja n Iisus, am plns o sptmn fr logic. Cnd printele Argatu a pronuntat pentru prima oar acum patru ani n fata mea cuvntul Ghetsimani, desi nu stiam ce nseamn, ceva a tresrit n inima mea si apoi acas am plns mult si mi-am dorit nespus s ajung n Ghetsimani. - "Deci la matale au fost dou chemri la fel de puternice - mi-a spus printele Argatu. Una este cea a sngelui, a neamului evreiesc, care, desi blestemat, prigonit si fr tar, atunci cnd hotrste Dumnezeu se ntoarce n Tara Sfnt, si alt chemare, care de fapt o completeaz pe prima sau mai bine zis se foloseste de ea, este cea a lui Hristos, Care a si spus cu gura Lui 8

sfnt: Sunt chemat mai ales ctre oile cele pierdute ale casei lui Israel. Chiar dac matale nu ai avut Harul botezului crestin, totusi Dumnezeu a lucrat n sensibilitatea sufletului si te-a chemat mereu ctre o viat curat, nlttoare. Asa procedeaz cu toate sufletele, numai c unii sunt orbiti de ntunericul pcatelor lor si nu aud si nu vd chemarea lui Dumnezeu." - "Da, cred c asa s-a ntmplat si cu mine pe parcursul a 35 de ani. Printe, v rog, desi sfintia voastr m-ati botezat si de attea ori m-ati spovedit, cunoasteti foarte bine viata mea, totusi m-as bucura dac ati avea timp zilele acestea, pn cnd ncep srbtorile Sptmnii Mari, s cititi din caietele mele cu nsemnrile momentelor socante din viata mea si apoi, dac Dumnezeu v va lumina, s-mi spuneti care credeti c este dorinta lui Dumnezeu cu viata mea." - "Bine, a zis printele Argatu, s-mi aduci caietele n chilie." 8 aprilie 1990 - Intrarea n Ierusalim Cu mic, cu mare - romni, rusi, arabi si greci - am participat la liturghia de la biserica din satul Betfage sau Betfaghi, locul de unde Domnul, asezat pe un mgrus, a intrat n Ierusalim. Locul este divin, un parc de mrimea Cismigiului, cu mslini si tot felul de pomi fructiferi exotici. La sfrsitul liturghiei a avut loc o procesiune superb cu icoana praznicului, purtat de un preot urmat de maici cntnd troparele praznicului. Toti aveam ramuri de finic n mn, precum ce-i de acum 2000 de ani care L-au ntmpinat pe Hristos. Din pcate, la cteva zile distant, aceiasi oameni l rstigneau fr pic de remuscare. O fi nvtat oare omenirea ceva din istorie si din religie? Oare s-a vindecat lumea asta bezmetic de boala cea mai grav - rutatea? Judecnd dup dificulttile vietii din Israel si chiar din Romnia, s-ar spune c, din contr, lupta dintre oameni s-a ascutit. Procesiunea a strbtut tot muntele Mslinilor si a intrat n cetate prin Poarta Oilor, oprindu-se foarte aproape de intrarea unei case cu biseric n interior, care a fost construit de Sfintii Constantin si Elena, pe locul casei Sfintilor Ioachim si Ana - printii Maicii Domnului - si unde am reusit s ne nchinm cu totii. Apoi, nsotiti de printele Argatu si de un biat de la cmin, care este soferul printelui superior si care cunoaste bine locurile sfinte, am refcut cu totii tot drumul Crucii numit acum Via Dolorosa. A fost o experient covrsitoare, sufletul aproape c sa teleportat n timp si a trit spaima si durerea simtit de femeile Ierusalimului care plngeau si se tnguiau vznd atta cruzime. n special n Pretoriul lui Caiafa, sau n nchisoarea umed si rece, se loveau n mine dou sentimente ciudate. Pe de o parte trecerea milimetric pe lng locul unde a ptimit att de mult Hristos pentru noi, si cellalt sentiment-paradoxal - c desi din ochi curgeau continuu lacrimi, sufletul meu se bucura si se mngia, umplndu-se de o dragoste imens plin de sfintenie si nlttoare pn la Tronul ceresc. Drumul a continuat si uimirea noastr a crescut, cci n locul n care Domnul S-a ntlnit cu Simon din Cirene si S-a sprijinit de zid s-a produs o mare minune cci piatra zidului s-a "topit", lsnd n istorie una din mrturiile de necontestat ale trecerii fizice a lui Hristos pe pmnt. Pn si americanii, care au venit si au controlat piatra cu raze X si carbon 14, au concluzionat c adncitura n piatr este provocat de un fenomen inexplicabil, deoarece piatra prezint urme de reactie nuclear. Uluitor! Fantastic! Slvit s fie Domnul n veci. Amin! Via Dolorosa este astzi ns plin de magazine - n stnga si n dreapta - care fac comert cu obiecte de cult, cu obiecte de art crestin, pe care turistii le cumpr ca amintiri din locurile sfinte. Magazinele sunt ntesate cu icoane, cruci, mir, tmie si multe, multe altele, chiar si cu coroane de spini, simboliznd coroana de spini purtat de Hristos. Se pare c a avut dreptate printele Petre David cnd mi-a spus c totul este ntesat de turism. Dar, dac nu ar exista cerere, desigur c nu ar fi nici ofert. Cu totul sunt 14 opriri pe Drumul Crucii si drumul este destul de lung, cu foarte multe scri ce urc abrupt, asa c am ajuns la Sfntul Mormnt obositi si rvsiti n special din cauza cldurii (30 C n aprilie), nchipuindu-ne cum ar fi fost drumul si cu o cruce n spate cntrind 90 de kilograme, biciuit, scuipat, btut. Dup ce ne-am nchinat la toate locurile sfinte din Sfntul Mormnt, ne-am ntors la cminul romnesc. Pe drum i-am spus printelui c am fost att de impresionat de cele vzute nct dou zile vreau s stau n cas si s le astern pe hrtie. Am primit binecuvntarea si am rmas acas. 11 aprilie Astzi am participat la slujba Sfntului Maslu Mare n cadrul cruia s-a sfintit la Patriarhia Ierusalimului Mirul cel Mare. Au participat toti episcopii Patriarhiei si patriarhul Diodor al Ierusalimului. A fost superb. Au grecii niste cntri bisericesti care te nalt la ceruri, cu toate c nu nteleg nimic din text. Seara am participat la Denie la biserica romneasc. Si aici a fost 9

divin. Simt cum m nalt, cum cresc cu fiecare srbtoare, cu fiecare slujb aici, n Tara lui Dumnezeu. 12 aprilie Doamne, ti multumesc pentru tot! Sunt att de nencptoare si de mici cuvintele pentru a multumi Domnului pentru ct de multe daruri am cptat n ultima perioad. Ziua de astzi a fost un mare dar. Am fost foarte impresionat de ceea ce am vzut astzi n fata Sfntului Mormnt, unde a avut loc momentul cel mai frumos naintea Cinei celei de Tain, adic "splarea picioarelor ucenicilor". Este momentul suprem de dragoste a lui Dumnezeu ctre om, dragoste pe care a lsat-o ca porunc ctre omenire, spunnd: Porunc nou v dau vou, s v iubiti unii pe altii asa cum v-am iubit Eu, cci nu este jertf mai mare ca cineva s-si dea viata pentru prietenii si. Oh, Doamne ne-a impresionat foarte mult momentul n care patriarhul Diodor s-a plecat splnd picioarele celor 12 episcopi (nchipuindu-i pe apostoli cu Mntuitorul). Dar oare cti vom pune n aplicare mesajul de iubire transmis n Biseric de Hristos n cei aproape 2000 de ani? Ajut-m, Doamne, s nu mai ursc si s nu mai dispretuiesc pe nimeni niciodat, dar mai ajut-m s pot rspndi oamenilor din viata mea o frntur din iubirea divin lsat de Tine n lume. Biserica romn - Ierusalim - ora 24:00 Sunt epuizat la maxim, dar FERICIT. Acum o jumtate de or s-a terminat Denia celor 12 Evanghelii, una dintre cele mai frumoase si nlttoare slujbe din lume. La momentul scoaterii Sfintei Cruci din Sfntul Altar, cruce care era purtat de printele pe umeri, prefigurnd pe Hristos, am crezut c voi lesina. Ca s nu m dezechilibrez, cci era mult lume, am nceput s cnt, dar m-am necat de plns, asa c am plns pn la sfrsitul slujbei. Sunt stoars ca o lmie, dar extraordinar de fericit. 13 aprilie - Sfntul Mormnt - ora 23:00 M aflu de aproape 12 ore n biserica Sfntului Mormnt unde voi mai petrece urmtoarele 12 ore, cci suntem adunati grmezi care cum poate, romni, rusi, greci, asteptnd n priveghere si rugciuni ziua de mine cnd vom vedea minunea Sfintei Lumini. Si astzi a fost o zi plin de fantastice triri: dimineata am plecat pe jos cu tot soborul de la biserica romneasc pn la Pretoriu pe Via Dolorosa, unde, dup slujba Ceasurilor mprtesti, a venit patriarhul Diodor care a luat Crucea mare de lemn din Sfntul Altar si a pornit pe urmele Mntuitorului, nsotit de cteva sute de credinciosi care ne nghesuiam s atingem si noi Sfnta Cruce. Desigur c prezenta politiei evreiesti n viata cotidian a strzii nu m-a surprins, avnd n vedere evenimentele politice prin care trece Tara Sfnt. Asa c ieri, cnd la splarea picioarelor erau n jurul podiumului unde avea loc evenimentul cel putin 25 de politisti narmati si toate portile controlate si supravegheate, nu am fost surprins. Totusi, astzi cnd i-am vzut c se prind de mini si formeaz un cordon n jurul patriarhului ce purta Crucea, asa nct nu puteam atinge nici Crucea, nici pe patriarh, m-am cam smintit. Ce caut ei la o srbtoare religioas crestin? "Asa e aici", mi s-a spus. Totul este supravegheat de ei, chiar si la Sfnta Lumin, chiar si cnd dorm, ei trebuie s fie atenti si s vegheze ca oamenii s nu le tulbure tara. Patriarhul si-a continuat drumul si, la fiecare oprire sau cdere a lui Hristos, marcat cu o biseric aflat n interiorul cldirilor, se oprea fcnd o mic rugciune, cernd ajutor pentru omenire. Toat procesiunea a durat aproape o or, asa nct la dousprezece fix Crucea era depus n Sfntul Altar al Golgotei. Clopotele ncepur s bat n tot Ierusalimul din zece n zece minute pn la ora Vecerniei cnd s-a cntat Prohodul, care nchipuie punerea n mormnt a lui Hristos. Nicieri n lume nu cred c exist o astfel de atmosfer ca cea din Vinerea Mare n Ierusalim. Este un amestec de durere sfsietoare cu o bucurie imens, de uimire si mirare n fata locurilor sfinte si a evenimentelor petrecute acolo, dar si fat de poporul lui Israel care rmne n continuare nesimtitor, rece, nepstor, nentelegnd si nebnuind ce comoar de pret ascunde tara lor. Totusi multumim lui Dumnezeu c li se permite milioanelor de vizitatori crestini s se nchine, s viziteze si chiar s locuiasc o perioad mai scurt sau mai lung n Israel. - "Bucur-te, matale, mi-a zis printele Argatu, cci va veni si ziua n care evreii se vor ntoarce spre Hristos, o dat cu revenirea Sfntului Ilie si a lui Enoh pe pmnt." - "Da, printe, i-am zis, stiu despre asta, cci am auzit si la radio niste oameni de stiint care au confirmat c Sfntul Ilie a zburat la cer cu trupul. El nu a murit, au spus aceia, dar a fost rpit ntr-un fel de aparat de zbor, care spun ei c e un fel de OZN". "Daaa! OZN n capul lor - a spus printele. Este asa cum scrie acolo: un car de foc despre care noi nu stim mai mult, dar pe care Sfntul Elisei, ucenicul Sfntului Ilie l-a vzut si a povestit 10

despre aceasta. Uite cum este: la vremea hotrt de Dumnezeu, Sfntul Ilie si cu Enoh (care a fost si el rpit la cer) vor reveni pe pmnt ca niste oameni sfinti si vor propovdui adevrul despre Hristos neamului iudeu, care dup cum vedeti nu crede n El nici n ziua de astzi. Dar atunci, din marea mil a lui Dumnezeu, ochii si inimile lor se vor deschide si foarte multi se vor boteza." Cnd printele a pronuntat aceste cuvinte mi-am adus aminte de primele zile de dup botez, acum patru ani, cnd printele mi-a vorbit prima dat despre Ghetsimani si despre dorinta dnsului de a rmne n Tara Sfnt pentru a fi martor si poate chiar activ la botezarea evreilor, avndu-m pe mine ca exemplu. I-am reamintit aceasta si din nou m-a binecuvntat s putem ajunge acele minunate zile, dar s avem si trie n credint, cci urmarea o stim cu totii: antihristul i va omor pe Sfntul Ilie si pe Enoh cu toti cei dimpreun cu ei. - "Ei, si? a rspuns printele Argatu. Vei deveni mucenic pentru Hristos, ceea ce este cel mai frumos dar pe care omul poate s-l fac Domnului." La ora 21:00 a nceput Prohodul n Sfntul Mormnt, fcut de episcopii greci. Pe noi, credinciosii, politia evreiasc ne-a pus n niste tarcuri construite ad-hoc din garduri de fier, pentru a ne feri, spun ei, de actiunile primitive ale arabilor. Am stat toat noaptea ntinsi pe ptur n rugciune, implornd iertare pentru toate pcatele fcute de mine si printii mei. Asa cum descrie printele Ioanichie Blan n cartea Pelerinaj la locurile sfinte, am putut vedea si noi n dimineata de smbt naintea Pastilor, gruparea de arabi-crestini ce pstreaz o traditie de 2000 de ani. Se spune c ei se trag din neamul pstorilor din Bethleem, adic a primilor oameni muritori care L-au vzut pe Mntuitorul nscut n pestera sfnt. Din tat n fiu se pstreaz arborele genealogic al celor ce vin la Sfntul Mormnt pentru a cere pace de la Dumnezeu, avnd ca rspuns minunea Sfintei Lumini. Traditia spune c, dac acesti tineri nu vin sau ntrzie, Sfnta Lumin ntrzie si ea. 14 aprilie - ora 15:00 Oh, Doamne, ct de necredinciosi suntem! Chiar si atunci cnd afirmm n fata altor neamuri c suntem crestini si c detinem Adevrul Absolut, suntem de fapt mincinosi si goi pe dinuntru. Cci dac am detine Adevrul n interiorul sufletului, nu am mai avea nevoie de aceast dovad strivitoare a Sfintei Lumini. Da, pot s spun c este cea mai strivitoare dovad si pot s afirm cu trie c vederea Sfintei Lumini a nsemnat si pentru mine pctoasa si necredincioasa tot att de mult ct a fost si momentul botezului. L-AM VZUT PE DOMNUL! DA, L-AM VZUT SI L-AM SIMTIT! O jumtate de or nainte de venirea Sfintei Lumini am simtit niste furnicturi n tot corpul si mii de ace preau c mi nteap corpul, capul, limba si cerul gurii. Toat fiinta mea era zgltit. Este drept c politistii ne-au mpins si ne-au bruscat ca s ne ncercuiasc si s nu iesim n fata Sfntului Mormnt unde trebuia s se desfsoare dansul arabilor din Bethleem. Ei au rmas la stadiul acesta de ntelegere a relatiei cu Dumnezeu. Asa cum regele David a dansat si a cntat de fericire n fata lui Dumnezeu si a oamenilor cnd a fost gata Templul si i sa considerat aceasta ca rugciune de multumire, spune printele Argatu c si astzi acestor copii curati (15-18 ani) li se consider rugciune aceast form primitiv care aduce mai mult a circ, dar care este fcut din inim curat. E drept c ei s-au urcat unii n spatele celorlalti pn la ultimul de sus, agitnd un mnunchi de 33 de lumnri au strigat si au cntat btnd din tobe si spunnd: "Vino, Hristoase, adu-ne Lumina, noi suntem Copii Ti, nu ne prsi. Iat a sosit ora, toti s strigm: vino, vino, Hristoase, Tu esti Dumnezeul nostru!" La un moment dat s-au auzit niste strigte puternice si fluierturi. De unde m aflam cu grupul nostru nu puteam vedea bine ce se ntmpl cci era o mare de oameni n fata noast, dar am aflat ulterior c grupul de arabi a strigat printre altele: "Politia s ias afar, cci ei sunt evrei care nu cred n Hristos". Noi credem si vrem ca ei s ias afar. Pn la urm s-au potolit, evident, constrnsi de politie. Apoi a venit rndul preotilor cu steaguri, icoane si cntri s ocoleasc Sfntul Mormnt, n timp ce patriarhul se dezbrca de vesminte si n vzul tuturor era controlat de politia evreiasc si arbeasc. Apoi aceia au controlat si Sfntul Mormnt, verificnd s nu aib o surs de lumin. Patriarhul a intrat singur n Sfntul Mormnt si s-au nchis usile pecetluindu-se cu un sigiliu mare de cear. Aceasta s-a petrecut n jurul orelor 12:30 - 13:30 n ziua de smbt 14 aprilie 1990. n jurul orelor 13:30-13:45 au nceput s cad din cupola mare a Sfntului Mormnt un fel de aripi de Lumin alb-albstrui, nsotite de "un fel de fum si de un fel de fulgere". Nu spun fum sau fulgere pentru c ele erau doar un fel de fulgere, semnnd dar nefiind identice. n jur, lumea era cuprins de o bucurie urias, de o exaltare fr margini care nu mai tine cont de conveniente. Da! Prezenta fizic a lui Dumnezeu, aceasta ne lipseste! Vedeam n jurul meu oameni de toate 11

vrstele, conditiile intelectuale si nationalittile manifestndu-se la fel. Cu ochii dilatati de uimire, cu fata scldat n lacrimi, cu strigte uneori curmate de MAREA BUCURIE A REVELATIEI unei infime prticele din lumina dumnezeiasc - chiar dac dura doar cteva minute,. Dac aceste cteva minute sunt att de dulci si de uluitoare, cum poate fi oare Vesnicia alturi de El, cum poate fi viata fizic (nnoit prin nviere) scldat n Lumin?! Forma n care am vzut eu personal aceast Lumin cred c are o explicatie aparte, pentru c dup ce fulgerele si aripile de lumin s-au potolit, cutnd s vd dac, conform traditiei s-au aprins singure candelele din Sfntului Mormnt, am avut o revelatie ciudat. Am vzut conturul unui prunc nfsat n scutece, contur format din stelute de lumin semnnd cu cele de la artificii. Acest prunc din stelute cobora din cupola mare venind vertical direct spre candelele din fata Sfntului Mormnt si, spre uimirea mea, stelutele se topeau n candel sfrind si aprinznd ncet, ncet fitilul candelei mari centrale. Nu m-am putut abtine si am nceput s strig si eu cu ceilalti "Slav Tie, Doamne, Slav Tie!". Lacrimile mi siroiau singure, dar erau de bucurie, si o stare de Fericire Total a pus stpnire pe toat fiinta mea, n special n clipa cnd a ajuns n dreptul meu grupul ce purta flacra cu care mi-am aprins mnunchiul de 33 de lumnri pe care l cumprasem. n acel moment, toat oboseala, toat tensiunea psihic si fizic, toate durerile si mai ales cldura care m cuprinsese au disprut brusc, fcnd locul unei Bucurii Sfinte si a unui suflu ca o Boare Sfnt, rcoroas. Paradoxal, aceast rcoare m cuprindea tocmai la atingerea flcrii ce provenea de la cele 33 de lumnri. Uimirea cuprindea pe toat lumea pe msur ce observam c flacra nu arde pielea sau materia pe care o atinge. Tineam mna deasupra, o puneam chiar n interiorul flcrii, pe fat, pe haine si NU ARDEA. Da, aceasta este cea mai mare minune existent pe fata pmntului si ne este dat spre mrturie, spre ntoarcere, spre supunere, dar mai ales spre iertare si iubire de aproapele. Pe drumul de ntoarcere spre cminul romnesc am comentat cu ceilalti si am aflat c fiecare a avut parte de o altfel de vedere a Sfintei Lumini: ca un fulger, ca o minge de foc, ca un val de mare, ca mii de licurici sau artificii (asa cum am vzut si eu), dar nimeni nu a vzut un prunc. Atunci printele mi-a explicat c Dumnezeu vrea s-mi spun mie c si pe cei nceptori n ale credintei i primeste si mi-a reamintit c Hristos a spus: Pn cnd nu veti fi ca pruncii acestia, nu veti vedea mprtia Cerurilor, referindu-se desigur la curtia sufleteasc si trupeasc a pruncilor. 15 aprilie 1990 - Hristos a nviat! Da! A NVIAT! Ciudat c a trebuit s ajung aici n Tara lui Dumnezeu, s vd cu ochii mei Lumina Sfnt si locurile sfinte si abia acum s pot spune c sunt cu adevrat crestin sau mai bine c am constientizat pn n cea mai adnc cut a fiintei mele faptul c Hristos a fost, este si va fi Mesia cel Mntuitor, Fiul Tatlui din Sfnta Treime. Adevr greu de nteles pentru o familie de evrei, din care eu sunt abia a doua generatie de botezati, prima fiind tata, care nu prea a nteles ADEVRUL. A urmat o noapte superb cu slujba de nviere la biserica romn, unde a participat si printele Argatu, si am avut marea fericire s m mprtsesc din mna dnsului aici, n Ierusalim. Dimineata, la ora 04:00, dup slujb, ne-am strns cu totii n chilie la printele unde am ncins o mas pe cinste, cu pasc, ou rosii, miel la cuptor si multe buntti, mai ales multe fructe si legume orientale. La mas am hotrt ca peste dou zile s mergem n excursie, fcnd nconjurul Israelului, s vedem Ierihonul, Marea Moart, Muntele Ispitirii, Hozeva, Galileea, Taborul. Sunt attea locuri superbe, nct nu stiu dac le vom putea termina la timp, cci printele trebuie s plece peste o sptmn. 16 aprilie Dup liturghia de a doua zi de Pasti, ne-am strns cu totii din nou n chilie la printele, unde am mncat si apoi l-am ntrebat dac vrea s citeasc din nsemnrile mele si apoi s le comentm. Printele a fost de acord si n timp ce eu i pregteam un suc din minunatele fructe exotice de aici, dnsul s-a asezat comod n fotoliu si a nceput s citeasc.

12

13

File de jurnal

30-31 august 1981 - 12:00 noaptea Am ezitat mult pn cnd totusi am hotrt s trec pe hrtie strania, fantastica, cumplita experient prin care am trecut azi-noapte. Sunt convins c va nsemna Ceva n viata mea. A fost o sear de var (n-as spune anost, dar obisnuit) cu o plvrgeal muiereasc cu Yana si Marina, la Marina acas, n Vasile Lascr. Ca de obicei plvrgeala a continuat si la plecare, asa c am hotrt s mergem o statie pe jos pn la Piata Galati. n jurul fatidicei ore 12:00 noaptea, ne-am desprtit, Yana lund tramvaiul... ATUNCI A NCEPUT TOTUL. Brusc am avut groaznicul sentiment al unei Singurtti Absolute si a unei alunecri clisoase, vscoase, care mi ddea o ciudat senzatie de mers pe loc. Pe msur ce alunecam nspre Rosetti sentimentul Singurttii Absolute se adncea si noaptea devenea tot mai neagr. Sentimentul unei Frici Ancestrale pusese stpnire pe toat fiinta mea. Nu era o fric obisnuit de crim, viol sau furt, ci o fric care ngheat sngele n vene. A mai fost si cumplitul sentiment al inutilittii semafoarelor si al luminilor de la ferestre, accentuat de ideea c nimeni nu mai locuieste n tot Bucurestiul, ba poate si mai ru - n toat lumea. Avansam n materia vscoas n timp ce starea de fric crestea si m apropiam de statia Vasile Lascr, loc n care de sute de ori m ntlnisem cu Dinu, si cu toate c nu m mai gndisem la el de foarte mult timp (este un an si jumtate de cnd a murit) totusi frica aproape m nnebunise. Cnd am ajuns napoi n statia Vasile Lascr, materia vscoas prea c a acoperit tot pmntul. Eram pe trotuar n dreptul stlpului indicator al statiei, cnd, la 20 de metri de mine, din ntuneric (strada fiind foarte prost luminat de un bec aflat la 50 de metri distant) am auzit niste pasi. Din primele dou-trei secunde am stiut c este el... da, el trebuie s fie, Dinu - "Crucistorul Potemkin" -, cci de la step avea o deformatie a mersului cu un anumit ritm si o naintare a umrului drept ce-l fcea s-si deschid calea pe oriunde mergea - de unde si porecla. Si dup trei secunde a aprut... Dinu. Da, cu riscul de a fi considerat nebun, voi sustine cu toat fiinta mea: el era! Asemnarea era izbitoare: statura, mbrcmintea, calvitia, ochelarii... Pn si ciudtenia purtrii n permanent a unei serviete si a unei banale pungi de plastic tinut cu mnerele puse brtar pe mna cu care tinea servieta... Totul corespundea! Pe msur ce nainta, uimirea devenea stupefactie, iar vscozitatea se accentuase att de mult, nct mi-am privit picioarele s vd dac se misc, cci senzatia era c stau pe loc. A urmat ns un soc mult mai mare; mi-am dat seama imediat c nu am ochelarii pe nas si c voi fi acuzat n povestirile mele c sunt mioap si c evident totul mi s-a prut. Acestea erau rationamente fcute pe fractiuni de secund, efectuate cu o jumtate de creier, pentru c am avut clara senzatie c cealalt jumtate pe vertical stnga mi-a fost golit, absorbit cu un vacuum. Asa c mi-am spus: trebuie s scot ochelarii sparti din geanta ce o aveam pe umr si asa printr-o lentil bun s privesc mai n detaliu "aparitia". Obisnuiesc s merg cu mna dreapt sprijinit pe geant, asa c voiam s-o folosesc ca s-mi deschid geanta si s scot ochelarii, dar mna nu se misca... Ei, ce-i asta? De ce nu mi se misc mna, doar e mna mea si eu i dictez din creier ce s fac, asa c misc-te mn! Ei, vointa mi apartine si eu zic acum misc-te mn! Dar mna rmase ntepenit!!! ntre timp, Dinu ajunse n dreptul meu si, cum trotuarul este foarte ngust, distanta ntre noi nu a fost dect de 10 cm. Am simtit pe loc un foc, o fierbinteal puternic pornind de la picioare spre mn, pe partea stng pe unde trecea el. Tot n fractiuni de secund am gndit c fac probabil un infarct din cauza socului, dar pe loc am realizat c fierbinteala vine din stnga si deci nu este infarct. Apoi el a trecut n spatele meu si tot spatele mi-a fost acoperit de aceeasi fierbinteal de parc zeci de reflectoare de sute de wati m ardeau. Fierbinteala de pe stnga trecuse. Nu am rezistat si mam uitat n spate, ntorcnd putin capul, desi din literatura de specialitate pe care am citit-o despre ntlniri de genul acesta se pare c nu este bine s te uiti napoi. Asemnarea era uluitoare si din spate. De fapt era el! Sunt convins. A dat imediat coltul, lund-o spre blocul unde ne ntlneam mereu la mtusa lui. Este un an de cnd a murit si ea. n secunda cnd a dat coltul, am simtit o mare usurare, eliberndu-m din materia vscoas si instinctiv picioarele mi-au luat-o la sntoasa ntr-o fug strategic pe mijlocul strzii de parc acolo nu mi se putea ntmpla nimic. Am alergat asa aproape o statie pn n dreptul liceului Spiru Haret, cnd am urcat pe trotuar si m-am oprit... Un nou soc mi-a zdruncinat toat fiinta: n fat, la jumtatea unui stlp de pe marginea trotuarului, pe o cutie de gunoi aflat pe stlp ardea "ceva" cu niste flcri mari de 30 cm. M-am apropiat si am rmas siderat n fata imaginii, gndind de data 14

aceasta cu ntreg creierul meu c totul ncepe s semene a film de Ingmar Bergman. Si chiar am avut puterea s schitez un zmbet, care mi-a nghetat pe loc, cci din interiorul flcrilor unde nu se vedea ce arde a nceput s sfrie "ceva" - asa cum fac artificiile pentru pomul de Crciun - si s-a rspndit un miros de tmie. Atunci am experimentat ce nseamn a se ridica prul n cap. Exact n crestetul capului parc m trsese cineva tare de un smoc de pr. Un fior rece mi-a trecut prin tot corpul si cumplite gnduri m-au ncoltit: nti c pasmite poate visez si sunt n pat, drept pentru care m-am ciupit si binenteles durerea a infirmat gndul, si apoi groaznica idee c am nnebunit si c am halucinatii. Chiar n clipa aceea un brbat trecea perpendicular, ducndu-se spre Batistei, si am gndit s-l ntreb dac vede ce vd eu (adic focul ce continu s ard puternic). Am deschid gura, dar nu am putut s articulez nici un sunet si nici s fac vreo miscare sau s m ndrept spre el. ncercrile mele au tinut ct vreme acela era n orizontul meu (fcndu-mi acelasi repros ctre vointa care nu m asculta). Cutnd un rspuns la toate acestea, mi-am ndreptat privirea spre statia Vasile Lascr, unde cu 15-20 de minute avusese loc "ntlnirea". Stupoare! Stlpul cu indicatorul statiei care avea si el un cos de gunoi mai jos, ardea cu flcri identice cu cele lng care eram. De data aceasta frica a atins apogeul si am luat-o ntr-o goan spre cas. Cred c am fcut trei minute. Cnd am ajuns n fata blocului, Fotakis iesea din bloc cu cinele si, desi era destul de ntuneric, am vzut figura lui perplex cnd m-a ntrebat ce am, de ce sunt asa de palid? I-am rspuns: "Las-m, c m-am ntlnit cu o stafie!". Am intrat n cas ca o vijelie. Mama dormea n camera ei. M-am dus n camera mea, m-am aruncat n pat, am tras cearceaful peste cap si, strngnd ochii, mi-am repetat: "Nu s-a ntmplat nimic, trebuie s dorm". Am repetat asa pn cnd chiar am adormit. Era 01:30 noaptea. Azi dimineat m-a trezit la ora 10:00, mama era plecat, asa c mi-am fcut o salat de rosii cu ou si brnz, am ascultat o caset cu muzic italian si... brusc n jurul orei 12:00 mi-am amintit TOTUL si m-am speriat. n primul rnd nu am nteles cum am reusit s m autosugestionez att de bine nct nu mi-am adus aminte pn acum. Am plecat imediat n recunoastere si, NTR-ADEVR, cnd am ajuns la liceul Spiru Haret, stlpul avea urme de fum si arsuri pn la un metru deasupra si la statia Vasile Lascr la fel. M-am dus direct la Yana, creia i-am povestit cu lux de amnunte si am concluzionat c a fost o ntlnire DE DINCOLO si c prietenia noastr a fost programat. Apoi am comentat asupra existentei spiritului dincolo de viata aceasta, trecnd prin moarte. 2 septembrie Seara trecut am fost la Petruta si i-am povestit si ei fantastica ntlnire. Mi-a confirmat c acela a fost cu adevrat Dinu si c vrea s-mi spun ceva. M-a ntrebat dac vreau s facem spiritism - cci ea stie cum, ceva cu o cheie si o carte. Ea spune c dac Dinu are ceva de spus va veni imediat. Nu i-am dat nici un rspuns pentru c nc nu cred c persoana lui Dinu ar putea din starea nedefinit n care este acum s poat manevra cartea care este o materie. 4 septembrie Am vorbit cu Petruta la telefon si am stabilit s m duc sptmna viitoare la ea, s facem prima sedint de spiritism, ncercnd s iau contact cu Dinu. 9 septembrie A trebuit s amn ntlnirea cu Petruta pentru c mine plec la Galati cu Gigi Naghi pentru 10 zile, o filmare scurt. Oricum cred c scot vreo mie de lei. La teatru nu e nc nici o miscare, probabil dup 1 octombrie relum Cruta cu paiate. 14 septembrie - Galati O zi superb de var trzie. M-am plimbat prin parc, apoi pe falez si am descoperit un zidulet care m ferea de niscaiva ochi nestiosi, asa c m-am dezbrcat complet, mi-am pus lucrurile pe nisip, si... tocmai m desftam ametit de razele soarelui acestei toamne de aur, cnd de sus de pe zidulet s-a ivit capul unui militian care a strigat la mine brutal "mbrcati-v imediat". Si, n timp ce-mi ncheiam fusta, a cobort la mine si m-a legitimat. Noroc c aveam legitimatia de la Teatrul National si i-am spus c sunt cu Gigi Naghi si asa m-a lsat n pace, dar plaj nu am mai fcut. Nu stiu cum i nimeresc eu pe unde m duc!? Ce toamn dulce si ce stare romantic mi creeaz plimbarea zilnic pe faleza Galatiului. Ciudat, mi revine n amintire sau din ancestral o imagine idilic a unui apus de soare superb n fata unei mici cascade si umrul ocrotitor al unui brbat nalt, frumos cu ochi ce bat n albastru 15

si o fat ncadrat de o barb armie. Un aspect de viking venit s m ocroteasc n sfrsit. Ciudata imagine se repet de ctiva ani si apare instantaneu ca pe un ecran de film n momentele mele de fericire relativ, n special n natur. 24 septembrie Mine ne ntoarcem n Bucuresti. n toate deplasrile mele, att cu teatrul, ct mai ales la filmri, orict ar fi de obositoare sau plictisitoare, reusesc s m desprind de ceea ce reprezint eu ca fiint pe pmnt si de evenimentele din viata mea din Bucuresti. Asa c n ultima perioad nu prea m-am gndit la ntlnirea misterioas. 25 septembrie Exact cum am prezis: avem primul spectacol cu Cruta cu paiate la 1 octombrie, asa c de astzi am nceput repetitiile si s-a anuntat dup 1 octombrie nceperea repetitiilor pentru Ifigenia. 1 octombrie n dup-amiaza asta de toamn superb m-am mbrcat trznet si m-am dus la Ambasador, unde, ca de obicei, ne-am ntlnit toat echipa de filmare la masa festiv de la sfrsitul filmrilor. Era si Radu G. cu noi la mas si am avut o mare bucurie cci la o mas alturat era toata trupa Nottara-ului n frunte cu R. I-am povestit lui Radu c un destin ciudat m nvrte n jurul lui R. ntre 12 si 15 ani am fost ndrgostit de el, dar asa cum am fost si de Alain Delon sau de Roger Moore, gndindu-m la ei ca la niste idoli. Totusi, cnd am ajuns s fac teatru la Casa de Cultur de pe Mosilor si l-am cunoscut pe Dinu, am aflat de la el c mama lui R. l-a rugat n calitate de regizor s-l pregteasc putin pe fiul ei care, dup ce fcuse Facultatea de Istorie, a nteles c vrea s fie actor. Dinu l-a ascultat si i-a spus c va intra. Stranie coincident ca tocmai acum s-l vd pe R., ca si cum Dinu "DE DINCOLO" mi face un dar. Si mai ciudat mi s-a prut c R. a fost parc atras de privirea mea si, fiindc nu m putea vedea bine, se legna cu scaunul, ntorcndu-se ftis ctre mine. Radu mi-a promis c-mi aranjeaz o ntlnire. 15 octombrie Ieri am fost din nou toat gasca la Ambasador si erau si ei - Nottara-ul. Au fost aceleasi schimburi de priviri, printre mese, dar Radu mi-a spus c a vorbit cu el si c acum e putin prins cci la sfrsitul sptmnii are premier cu Karamazov. Probabil c i-am atras atentia, cci rdeam foarte tare. Radu mi-a povestit c zpcitul de Motu Pittis l-a legat de un scaun pe Iosif Sava si i-a pus cstile pe urechi, punndu-i apoi un LP Led Zeppelin si unul cu Pink Floyd, cu sonorul dat la maxim. Totul din cauz c Sava nu vrea s recunoasc c si aceasta este muzic bun, ba, mai mult, spune c aceste formatii si altele ca ele produc zgomote nu muzic. Ha!Ha! Bine i-a fcut! S se nvete minte. Se pare c Motu a ajuns la captul rbdrii, cci de ctiva ani ncearc s-l conving pe Sava c toti membrii marilor formatii au fcut scoli nalte de muzic. Queen, de exemplu, care a compus si o oper rock, si chiar Jesus Christ Superstar, care este una din cele mai bune opere rock din lume. 20 octombrie Revelatie total! Am fost n seara aceasta la premiera Nottara-ului cu piesa Karamazov pus n scen de Dan Micu. Exceptional! Am intrat fr probleme cu legitimatia de la Teatrul National si am gsit loc n rndul nti. Cred c cizmele mele aurii i-au atras atentia. Probabil c strluceau, pentru c R. s-a uitat insistent la mine. Joac superb n piesa asta si i se potriveste rolul mnus. De fapt toat distributia este perfect si au reusit extraordinar s redea atmosfera dostoievskian, cu tot romnismul din ei. 21 octombrie Ca de obicei la premiere au fost dou spectacole unul dup altul si n seara aceasta am avut noroc tot de un loc n rndul nti. Parc m astepta pe mine. M-a vzut si de data aceasta. 23 octombrie Azi, am intrat n teatru la ora zece dimineata si am mai iesit la ora zece seara (O tempora, o mori!). Dulci amintiri ale nceputului meu la TNB cu Danton, Cyrano. '74, '75, 76, cnd aveam cte nou-zece spectacole pe lun. Nu au trecut dect 4-5 ani si parc nu mai avem elanul de atunci. Astzi ne cuprinsese pe toti nostalgia si n pauzele de la repetitia cu Ifigenia ct si seara 16

la spectacolul Cruta cu paiate ne-am strns pe lng Traian Zecheru si, mpreun cu Damian Crsmaru, ne aminteam ce nebunii fcea Traian la Cyrano, cnd, n actul II, trebuiau s mnnce la cofetrie niste pateuri cu brnz. Trznitul de Traian sedea aproape o or nainte de spectacol si desfcea pateurile, scotea brnza si le umplea cu mustar iute. Ei erau obligati s muste cu poft si s nfulece trei-patru pateuri. Ha! Ha! Dar era imposibil, cci i ardea. Apoi ei l alergau prin culise ca s-i vre si lui un pateu iute pe gt. Tot la Cyrano, n actul IV, Violeta Andrei venea cu un cos de mncare pentru bietii de pe baricade. Cosul era plin cu buntti: ou, salam, brnz, pine. Desi fusese controlat n culise, binenteles c n clipa cnd intrau n scen constatau c nu mai exist n cos dect pine si atunci si ndreptau privirea n culise unde Traian le fcea bezele muscnd cu poft dintr-un salam si o bucat de brnz. La repetitie, azi dimineat, nu stiu ce m-a apucat si le-am povestit fetelor "ntlnirea misterioas". Eroare! Nu m-au crezut. Adic vreau s spun c nu au crezut c era el - duh n trup, ci au spus tot felul de bazaconii. De pild, cum c ar fi unul care seamn, iar focurile (pure coincidente) ar fi gunoaie igienizate de oamenii de la curtenia orasului.Dar cu miros de tmie?!? n fine, nu au stiut ce s-mi rspund, asa c am ncheiat discutia. 25 octombrie Ieri am stat trei ore la coad la Cinematec si mi-am fcut abonamentul pentru stagiunea 1982. Vor fi filme foarte bune. La coad m-am ntlnit cu Ovidiu si i-am spus c am fost la Karamazov de dou ori si c am hotrt s merg stagiunea aceasta la toate reprezentatiile lor. A rs si a zis c sunt nebun si c o s-i spun lui R., c doar sunt prieteni. 1 noiembrie S-a ntmplat din nou! Nu-mi vine s cred! Sunt si speriat si incitat. Ieri am fost la Petruta si am stat la ea, vorbind evident despre ntlnirea cu Dinu. Din cauza ploii am plecat de la ea n jurul orei 12:00 noaptea, lund autobuzul 31. M-am urcat prin spate. Masina nu era plin, doar ctiva oameni pe platforma de lng us, restul stteau pe scaune si doar doi-trei oameni pe culoar. Am vzut c unul din cele 4 locuri ale bncilor duble era liber. Cnd s m asez, am observat c era o balt mare de ap pe scaun. Neavnd cu ce s sterg am rmas n picioare. Mi-am ntors privirea ctre platform si... atunci l-am vzut! Era el, Dinu! Doamne, nu-mi vine s cred! A aprut dintr-o dat ca si cum a intrat printr-un colt al masinii, si-a fcut loc printre oameni si a venit spre mine. Asemnarea era uluitoare. Trenciul, plria, fularul, servieta si sacosa de plastic nelipsite. De data aceasta nu avea ochelari si prea cu 10 ani mai tnr. ntre timp, scaunul din spatele celui plin de ap s-a eliberat si m-am asezat, cci mi s-a fcut brusc ru. Dar sperietura abia urma, cci el a venit n fata mea si... s-a asezat fr nici o jen pe scaunul plin de ap, apoi s-a ntors si s-a uitat fix n ochii mei. Ah! Ochii nu se modific! Expresia ochilor este oglinda sufletului. Ochii erau att de vii si de sfredelitori. Era el! Mi s-a fcut cumplit de fric. M-am sculat brusc si m-am dus pe platform cu gndul s cobor la prima statie. Inima ddea s-mi ias din piept. Bine c aveam extraveral si distonocalm. Am luat cte una din fiecare. Totusi, masina nu se oprea si mi era din ce n ce mai fric. n sfrsit am ajuns la Universitate si am cobort. El a rmas n masin pe scaunul plin de ap. Am ajuns acas si am avut aceeasi reactie ca la prima ntlnire. Mi-am dictat n gnd, stnd n pat: nu am nimic, sunt linistit, trebuie s dorm... Si am adormit. Astzi m-am hotrt s fac n sfrsit prima sedint de spiritism. Se pare c Dinu vrea s-mi spun ceva. 15 noiembrie - ZIUA ADEVRULUI! Da, am fost la Petruta. Da, am fcut spiritism. Da, DINU TRIESTE! Da, toate sufletele triesc dup viata de aici si intr n alta prin treapta ce se cheam moarte. A trebuit s trec prin aceast stranie si unic experient pentru ca o credint pe care o aveam n mine ancestral si pe care o gseam confirmat n multe din crtile bibliotecii mele s-si gseasc aprobare n adncurile mele si s se mplineasc prin practicarea spiritismului. A fost cea mai mare revelatie pe care am avut-o pn acum n 26 de ani de existent pe pmnt. Nimeni nu a miscat nici cartea, nici cheia - spun nimeni si m gndesc la o persoan n carne si oase de aici de pe pmnt, cci altfel sunt sigur c a fost spiritul lui. Venind acas, imediat am verificat totul, fcnd experienta singur. Am impresia c si gndurile mele sunt dirijate astfel nct la ntrebrile mele rspunsul vine imediat. Asa am aflat c el a fost n cele dou nopti si a venit pentru c vrea s-mi spun multe despre lumea spiritului care trieste dup moarte. 17

23 noiembrie Cluza - Tarkowski - Stare de soc! Au fost aproape dou ore de soc continuu. Fiecare secvent a lovit "Ceva" din mine si astfel, la sfrsitul filmului, aveam vena de la frunte gata s se sparg. Folosirea procedeului de filmare rotund face ca totul s par o curgere (timpul, strile, sentimentele, vorbele). Toate se derulau acolo pe ecran, iar n fiinta mea, desigur, si pe fondul "ntlnirilor misterioase", timpul se comprimase (trecutul, prezentul, viitorul) prnd c se consum pe loc - un fel de prezent permanent ca o clip - "Timpul fluviu" a lui Blaga, ce mi aducea aminte mai tare de Dinu (alturi de care am aprofundat pn la identificare poezia lui Blaga), producndu-mi o adevrat rscoal a subconstientului. Cel mai mare regizor al tuturor timpurilor. Nu stiu ce nseamn pentru mine "ntlnirea misterioas", nici ntlnirea cu Tarkowski, dar sunt convins c vor schimba multe n viata mea. 1 decembrie Am dat sfoar n tar ca s fac rost de crti, documente, descrieri despre spiritism si spiritisti. Pn una alta recitesc Hasdeu si Eliade. Mama Silviei mi-a dat o Biblie mare si veche si a zis c dac vreau s am rezultate s nu mai folosesc alte crti la spiritism dect aceast Biblie. 5 decembrie Am fost asear la Karamazov, dup atta timp. Este superb. ncepe s se aseze, s capete greutate. Cu toate c nu seamn cu filmul fcut de rusi, spectacolul are o ncrctur de mistic si pasional, stri specifice literaturii ruse. Acum mi dau seama c pentru mine spectacolul acesta vorbeste cu ntelesuri "de dincolo". n primul rnd, decorurile sunt fcute de Sic Rusescu, care ntre anii 1970-1980 a realizat toate decorurile la Casa de Cultur n piesele n care am jucat si unde am lucrat alturi de Dinu. Apoi, muzica exceptional care puncteaz teribil momentele de tensiune avnd izul muzicii tignesti rusesti, dar cu rezonante din Concertul nr. 1 de Felix Mendelson Bartholdy pe care mi-l cnta de attea ori Marian. Iat, are si el doi ani de cnd a murit! Ciudat soart! Am iubit cu o intensitate nebun doi oameni si amndoi au plecat din lumea aceasta. Presimt c relatia cu R. va fi o mplinire a acestei iubiri secerat de moartea lor si poate o continuare, pentru c ciudat mi se pare c atunci cnd ncep o relatie nou si intervine sentimentul, inima, iubirea o porneste de unde a lsat-o pe cealalt. Stiu ns c nu pot tri fr aceast iubire. Stiu acest lucru cum stiu instinctiv s respir si fr aceasta nu se poate tri. Poate c de fapt "prana" este compus din particule de iubire. 6 decembrie "Patim fr' de pcat, Cu rumoare si ardoare de albine rencarnate." Nu stiu de ce mi revin obsedant aceste versuri din Blaga si amintirea despre Dinu creste si se dezvolt si chiar mi se pare c-l aud rznd n timpul repetitiilor din recitalul Blaga, cnd se amuza copios pe tema posteriorului meu care "moare", iar eu rdeam de inversarea cuvintelor "cu ardoare si rumoare". Dar iat c revine si amintirea ciudat a noptii n care a murit si exact la ora 22:00, cnd el se desprindea de lumea aceasta, eu treceam cu autobuzul prin fata blocului unde locuise, iar un "nebun" aflat n autobuz recita cu voce tare n limba englez monologul lui Hamlet "To be or not to be", monolog pe care mi-l recitase de zeci de ori si el n englez, interferat de sonate de Beethoven cntate tot de el la pianul de pe mica noastr scen din Mosilor. Cine altcineva dac nu sufletul lui disperat de violenta desprtire, atunci ca si acum, ncerca si ncearc s-mi comunice... Poate sinceritatea iubirii lui... Poate altceva... Ceva "de dincolo". 21 decembrie Ca de obicei, mama a intrat n priz pe ultima sut de metri, mai ales c am vorbit cu Geanina si vine si Marie-Jeanne din Italia, nsotit de brbatul ei si de un grup de italieni. Am s le chem pe Petruta si pe Carmen. Am recitit povestirile lui Hasdeu si La tignci a lui Eliade. n cazul lui Hasdeu se spune c Iulia i-ar fi transmis "de dincolo" cuvnt cu cuvnt. 27 decembrie A fost un Crciun superb! Am "tinut-o" trei zile ca n povesti! Au venit si italienii. Mie nu mi-a plcut nici unul. Niste analfabeti. Unul s-a ndrgostit subit de Carmen - l cheam Silvano si 18

seamn cu Al Bano (are 24 de ani ca si Carmen). M pregtesc intens pentru Anul Nou. Facem "una mare". La mine, binenteles. Are si mama invitatii ei, asa c vor fi peste 40 de persoane. Carmen si-a propus s se mrite cu acest "Al Bano" si s o ntind. L-am rugat s-mi gseasc si mie un pretendent conform pretentiilor mele. 3 ianuarie 1982 Happy New Year! Un Crciun (dar nu Liviu) si... trei zile de petreceri si un Revelion si alte trei zile (adic si nopti, si mai ales nopti.) de superbe petreceri. Au venit toti "satelitii mei", cum spune mama. L-am tensionat cam tare pe dr. Vasioiu, care a venit pe la dou noaptea n primele seri s spun c i se misc lustra ca la cutremur si s dm decibelii mai ncet. Ne-am conformat. Ca de obicei din '74 ncoace, de cnd am intrat n TNB n primele dou-trei zile ale lui ianuarie avem spectacol, asa c azi dimineat, desi eram mahmur, am avut spectacol cu Cruta cu paiate. 5 ianuarie 1982 Am fost cu Lili Gavrilescu la Gabi Cobasnian acas. Am fcut-o lat si de data asta. Mult vodc si whisky, am fumat cam mult, dar am si mncat foarte bine. Blaier ne-a invitat la el sptmna viitoare. Cred c as prefera s lucrez cu el dect cu Misu Constantinescu, care la petreceri este cel mai bun prieten si apoi n platou, la cea mai mic greseal sau neatentie, url si te taxeaz de nu te vezi. 7 ianuarie Seara minunat "de adio" a italienilor la Intercontinental cu Marie-Jeanne si Carmen. Pentru marea ocazie s-a ndurat mama si a deschis caseta cu bijuterii de la strbunica din Ucraina adevrate opere de art. Pentru c aveam rochia din catifea grena, mi-am pus setul de cercei, inel, brtar si bros cu rubine si perle. I-am uimit pe toti, iar unul dintre italieni mi fcea o curte nebun. Si totusi nu cred c as putea s m mrit cu unul ca Silvano, cu toat libertatea pe care mi-ar oferi-o. Frumoas sear la restaurantul Balada de la etajul 22 al Intercontinentalului, iar mncarea si atmosfera sunt foarte plcute. 13 ianuarie Ast-sear am avut a doua reprezentatie pe anul acesta cu Ifigenia, dar pn la sfrsitul lunii vom avea o zi da, o zi nu si am calculat asa nct, cnd sunt liber, m duc la Nottara cci si el are Karamazov - exact cnd sunt liber. 10 ianuarie - Karamazov; 13 ianuarie - Ifigenia; 15 ianuarie - Karamazov; 19 ianuarie - Ifigenia; 20 ianuarie - Karamazov; 21 ianuarie - Karamazov; 22 ianuarie - Ifigenia; 24 ianuarie Karamazov; 26 ianuarie - Karamazov; 27 ianuarie - Karamazov; 28 ianuarie - Ifigenia. Simt cum n mine creste Ceva, ca un aluat pus la dospit. Voi ncerca s aflu la spiritism ce este sau ce poate fi n relatia mea cu R., cci s-a stabilit deja o stare ciudat - el pe scen si eu n sal. 4 februarie Spectacol cu Ifigenia si trebuie s fiu la ora 17:00 la teatru. M-a rugat Mariana s-i fac masaj prin metoda Reiki. Nu stiu ce s mai fac cu zpcitul acesta de Bobit Musatescu. Oriunde m prinde, se apropie de mine pe motiv c vrea s-mi spun ceva si mi linge lentilele la ochelari. Mai grav este c mi face asa si n scen, si n culise, si eu trebuie uneori s urc sau s cobor treptele. Sper s se potoleasc. 10 februarie 39 de trepte (dup Agatha Cristie) cu Robert Powell. Am plns tot filmul. Nu am retinut dect ochii lui si mi-am adus aminte c l-am vzut n Mahler (n cadrul ciclului de filme pentru ACIN). Si binenteles mi-am amintit de Dinu, cci cu el am vzut tot ciclul - numai filme grozave. 14 februarie - Cruta cu paiate; 16 februarie - Ifigenia; 25 februarie - Ifigenia Toata sptmna am fost cu Yana la 39 de trepte. Niciodat nu am avut o reactie att de ciudat n urma vizionrii unui film, cu att mai mult n fata unui film politist. Am plns la fiecare vizionare. Nici chiar Cluza nu a rezonat n sufletul meu, cu toat problematica interioar pe care o propune filmul, asa cum rezonase cu sfsieri n sufletul meu privirea 19

(adncimea ochilor). Apoi durerea aproape fizic pe care mi-o provoac rezonanta vocii lui cu inflexiuni oxfordiene care mi produce o stare de dulce lesin fizic. Simt o dorint nebun s-l ating si s-i srut mna - att, mna - ori s-l privesc n ochi ore n sir. Am s vorbesc cu Vladimir Munteanu. Poate, cine stie, ntr-un schimb de experient cu Buftea se va putea mplini visul meu nebunesc de a-l aduce aici. Prototip?! Constat c exist un prototip pentru sufletul meu (sau poate pentru fizicul meu). Totusi straniu, constat c n adncimile mele exista un prototip care, desi urmreste o reprezentare fizic, cred c m atinge mai mult sufleteste. Aveam nici mai mult nici mai putin dect 6 anisori cnd, ntr-o excursie organizat de la Trgoviste (unde m aflam la bunici), s spun m-am ndrgostit? Sau am fost atras de un bietel de aceeasi vrst - era slbut, purta ochelari rotunzi si avea doi ochi mari, albastri, foarte mirati si ntrebtori, dar mai era si foarte destept, asa c eu, care la vrsta aceea (din familie stiam s citesc) vorbeam franceza si stiam deja o multime de lucruri, gsisem pe cineva mai dotat, cci m impresionase cu multe date despre locurile, plantele si animalele pe care le vzuserm n excursia pe Valea Prahovei. Nu l-am mai revzut niciodat! La 14 ani, tot la Trgoviste, ntr-o vacant am fost atras de inginerul care repara radioul bunicii. Si atunci s-a respectat prototipul: nalt, slab, prul saten spre blond, crliontat, ochi albastri, mirati si ntrebtori, n spatele unor ochelari rotunzi si superioritatea lui intelectual deschizndu-mi curiozitatea spre cunoasterea de facto a lumii fizice, a electronicii, lume care m-a fascinat dintotdeauna prin ciudtenia invizibilittii curentului electric care poseda att de multe calitti. A urmat profesorul de matematic din clasa a IX-a, posednd aceleasi calitti fizice (slab, crliontat spre blond, ochi albastri, ochelari rotunzi) si foarte descuiat, prima lectie fiind Teorema lui Pitagora predat de Adriano Celentano si binecunoscuta lui melodie - Pitagora, pus de profesor la magnetofonul personal cu care venise. Asa ne-a cucerit! n primii doi ani de liceu am avut numai 10 la matematic, datorit lui. Apoi prototipul fizic a deviat, pn acum cnd am vzut 39 de trepte si cnd am realizat c Powell (re)ntruneste calittile care m atrgeau de mic ca un magnet. Ele neexcluznd exceptiile (Marian, Dinu), pe care le-am iubit cu adevrat si care reprezentau numai partea intelectual din prototip, fizic fcnd parte din brbatii bine mai degrab, dect al celor cu aer intelectual, desi au fost intelectuali de marc. 1 martie Am avut parte de cea mai ingenioas lectie de actorie predat de profesorul Paul Sireteanu. Recomandat cu mult cldur ca fiind un foarte bun maestru de actorie, am avut un adevrat soc cnd, dup informatiile de rigoare pe care i le-am dat n 15 minute, l vd c se ridic furios, se duce n ncperea alturat de unde vine narmat cu un mturoi si, cu o ploaie de njurturi, ncepe s m alerge prin toat vila aceea cu iz de Crai de Curte Veche. La nceput m-am speriat grozav, creznd c asist la o criz de nebunie, asa ca am nceput si eu s zic tot repertoriul romnesc de njurturi, asa cu gura plin nct am obtinut efectul scontat si maestrul s-a oprit aplaudnd si strignd victorios: "Da, da, asa da! Acum spune-ti repertoriul de poezii". Si, aproape gfind n urma crosului ntre etajul doi si parter si iarsi doi, am recitat Walt Whitman si Sorescu apoi un mic fragment din monologul lui Aldo Nicolaj cnd deja aproape m rcisem. Am stabilit s vin n fiecare dup-amiaz si s punem la punct multe. La un moment dat a aprut si un tip despre care auzisem de la Dragos Sireteanu (biatul maestrului), un tip interesant - brbat bine, 32 de ani, care a terminat ingineria si apoi a dat la actorie si a intrat primul, iar acum pregteste elevi alturi de Sireteanu. Cred c am s m nteleg bine cu el. Se pare c Sireteanu e foarte grav bolnav (desi nu arat, am but mpreun o sticl de vodc), asa c l pregteste pe acest Romeo ca asistent. Luna aceasta nu am dect trei Ifigenii si o Crut, asa ca voi putea lucra mai mult pentru examen. Mi se spune mereu c sunt o naiv s cred c unul din cele sase locuri va fi al meu, tocmai al meu, din o sut de candidati! Totusi. 15 martie Seri minunate cu Romeo si ceilalti n vila lui Paul Sireteanu. Lucram mult pe expresia luntric si pe trirea adevrat a cuvntului. Fumez cam mult (dou pachete si jumtate de chinezesti pe zi). Cred c trebuie s le cam reduc pentru c mi fac ru - poate si de mult stres si mult vodc. M nteleg din ce n ce mai bine cu Romeo.

20

24 martie Al treilea spectacol cu Ifi n luna aceasta. n trei luni de la premier s-a rotunjit. Si Tania, si Adrian Pintea sunt foarte buni. M bucur mult s pot tri mcar sase ore pe sptmn n aceast atmosfer a Greciei Antice, acum cnd lumea d s-si ias din matc. Nimeni din teatru nu stie ns c eu mai am o scpare - "ntlnirile cu Dinu" prin spiritism au devenit aproape un drog, pentru c nu m linistesc dect dac mcar o dat n zi, chiar si singur, sau cu Carmen (ntre dou spectacole sau repetitii), mi iau portia de duh. Mi-a promis Silvia c mi prezint un tip foarte tare n materie si care m va nvta alte metode cu mult mai sigure si va veni cu crti si documentatie strin. 1 aprilie Chiar dac azi a fost ziua pclelilor, seara am participat la un adevrat eveniment la Muzeul Storck, unde a dansat Raluca Ianegic, noua prieten a lui George. A fost superb! Muzica de Mozart, Bach, Wagner, dar si Jean Michael Jarre. Raluca e fantastic, tipul de balet modern scoala Bejeart. A fost si mama, si Adi, si evident Gelu cu Sanda. Au mai fost si satelitii mei: Carmen, Stela, Yana. La sfrsit i-am invitat pe toti la mine, la var, de ziua mea, pe 9 iunie. Toat lumea a rs cci se asteptau s fie o invitatie pentru ast sear. Pn la urm ne-am dus cu totii la Mrul de Aur, unde am stat pn a nchis. Bine c nu avem mine spectacol. Program TNB: aprilie-mai 6 aprilie - Ifigenia - 19:00; 12 aprilie - Cruta cu paiate - 18:30; 17 aprilie - Ifigenia - 20:00; 27 aprilie - Ifigenia - 20:00; 4 mai - Ifigenia - 19:00; 9 mai - Ifigenia - 18:30; 15 mai - Ifigenia 19:00; 16 mai - Ifigenia - 10:00 a.m.; 23 mai - Cruta cu paiate - 19:00; 29 mai - Ifigenia 19:00. 4 mai Am nceput repetitiile la Vlaicu Vod. Dimineata repetm, la prnz acas, dup-amiaz la Sireteanu, seara spectacole la TNB sau vizionri la Nottara. Am aproape trei luni de cnd pregtesc repertoriul cu Sireteanu. Pe msur ce se apropie examenul am emotii foarte mari. Ovidiu mi-a sugerat s vorbesc cu Yanny Cojar, care este n comisie. L-a ntlnit pe culoar ast sear la spectacol si i-am spus c as vrea s m asculte mcar o dat. A rmas "ca-n tren"! Oricum, am primit aprobarea mamei, care este de acord s m ajute s fac pregtire cu Coca Andronescu la anul, n caz c nu intru anul acesta. Doar Romeo a intrat la teatru la 34 de ani. 10 mai Desi am mai fost la Ambasador cel putin de zece ori de la 15 octombrie pn acum si am vzut Karamazov de cel putin 30 de ori, totusi pn ast sear nu am reusit s m vd fat n fat cu R., ci doar am vorbit la telefon. Astzi n sfrsit m-a invitat la el acas n Vasile Conta. Superb apartament, dar ceva trist strbtea casa, n timp ce la un moment dat ntre noi s-a asternut o tcere trist, iar ploaia btea ritmic n pervazul de metal, cu rezonante bacoviene. A recunoscut si el c atmosfera era deosebit de trist. Mi-a promis c poate vine la mine de ziua mea. M simt foarte atras de el, cu toate c nu face parte din prototip. 15 mai "Strangers in the night" - Frank Sinatra si Dinu. Lacrimile curg singure, cu putere mare si cu dor sfsietor n adncul inimii, amintindu-mi serile cnd la sfrsitul repetitiilor pe scen mi cnta la pian de zeci de ori aceast melodie de Burt Kampfert. Ca de fiecare dat cnd m strbate dorul att de tare, fac spiritism si m linistesc, mai ales c mi rspunde imediat si mi d de nteles c si lui i este dor de mine. 21 mai - Sfintii Constantin si Elena - ziua lui Dinu Am fost la cimitir si am fumat "mpreun" cu Dinu o tigar, asa cum mi povestise el c fcuse nu stiu cine din familie, punnd tigara lui pe mormnt, apoi m-am dus la Silvia care m-a luat pe sus s m prezinte lui Dan, cel ce trebuie s m nvete "spiritism adevrat". Nu stiu de ce atingerea minii acestui biat mi-a provocat o scrb fizic si certitudinea c biatul acesta (desi foarte frumusel si prezentabil) n timpul liber se masturbeaz. Am avut impresia aceea lipicioas. Chestia mi-a displcut total, dar m-a si atras asa cum fac motanii pentru pisici. Mi-a promis c vine la mine s facem spiritism ntr-o manier mult mai clar. M-a ntrebat dac am fcut yoga si mi-a explicat c ceea ce am fcut eu este egal cu zero, deoarece el are un discipol 21

mare, pe G. Bivolaru, cu care a lucrat ctiva ani, si m va nvta si pe mine cte ceva dac "spiritele" vor aproba. 29 mai Ultimul spectacol din stagiunea aceasta. Oricum primvara pocneste n muguri, dar si n fiinta mea url dorul de Iubire. Spectacolul Ifigenia a strnit n mine tainic parfum de iubire adevrat. Oare se va mai putea? mi simt inima plin si gata s pocneasc asa ca mugurii acestia oare pentru cine? Am ncercat s fac o retrospectiv a iubirilor mele: 1969-1972 - prima zvcnire a inimii pentru Marian si art; 1974-1980 - pentru Dinu si art. Si totusi trebuie s recunosc c de la Danton ('74) si apoi mai accentuat la Cyrano ('77), am avut, am si voi avea o tresrire profund a inimii si pentru C. O fi iubire sau dorint? Pentru c n timp ce n celelalte dou iubiri au existat si spasmele si extazurile iubirii fizice consumate pn la epuizare, cazul C. nc nu a ajuns la acelasi punct, dar nici nu sunt departe. Poate c mplinirea iubirii din toti acesti ani s se desvrseasc n R., cci presimt aceasta ori de cte ori ne vedem. S lsm timpul s vorbeasc! 9 iunie - ziua mea de nastere Paranghelie mare! Treizeci de persoane. Lume, lume, soro lume! Show-ul a fost ns dansul meu "cu tem", mpreun cu Silvia, pe muzic de Queen. Se pare c efectul a fost cel scontat, cci li s-au cam zbrlit musttile tuturor. Spre dimineata am rmas noi si ai nostri, si Adi ne-a pus recital Elton John, recital Pink Floyd - atmosfer - lumnri si discutii filozofice pe baza emanciprii tineretului si a femeilor. Pn si mama a fost foarte prezent. Adi ne-a invitat la el sptmna viitoare. Are o teras superb la etajul opt - ultimul. Asa vom putea face auditii muzicale cu boxele la maxim: Black Sabbath, Uriah Heep, Queen, Led Zeppelin (toate albumele), Jimmy Hendrix, binenteles Janis Joplin si n ncheiere Mahavishnu. R. nu a venit! 15 iunie S-a ntmplat ceva misterios. Fiindc mai sunt cteva zile si se apropie examenul de admitere, am hotrt s m duc la cimitir si s-l rog pe Dinu acolo, direct, s m ajute s intru fr probleme. Nu stiu de ce am avut o presimtire ciudat c m voi ntlni cu Aurelia, nevasta lui Dinu, desi am fost de attea ori si nu s-a ntmplat! Asa, ca un soi de proorocire, mi-am spus c, de m voi ntlni prin absurd cu ea, nseamn c pic examenul si invers, voi lua examenul n caz c voi pleca singur din cimitir. Surpriz! Cine era la cimitir? Aurelia! Evident am fcut amndou fete-fete, dar ca dou doamne si prietene (ne cunoastem de cnd aveam eu 15 ani) am avut prima si sper ultima discutie cu ea despre Dinu. M-a surprins n mod neplcut faptul c si-a pus mereu problema si acum, dup aproape doi ani, si mai pune astfel de ntrebare: pe cine a iubit mai mult Dinu, pe mine sau pe ea? Ce important mai are acum cnd nu-l mai avem nici una! Nu i-am spus nimic despre "ntlnirile misterioase". Poate dup ce voi afla mai multe la spiritism. Am plecat mpreun la statie si ne-am desprtit oarecum n termeni prietenesti. Sunt convins c are un mare cui mpotriva mea, dac nu chiar si crede c el a murit din cauza relatiei cu mine. Uit cnd l ameninta c se sinucide aruncndu-se de la etajul 14 si el fcea tensiune 20. Amndou suntem de vin, asa cum zicea si el: "Am s plec si am s v las s v bateti amndou pn nu mai puteti". S fie ntlnirea cu ea semnul cerut? 25 iulie Rspunsul a venit prompt prin functionarul de la I.A.T.C., care a strigat "Respins"! Am picat la comisia lui Bibanu si am avut foarte mari emotii, desi se spune c emotiile n teatru sunt constructive, de data aceasta am dat totul pe gur, dar interior nu am putut s m adun deloc. n fine, pentru anul viitor am s ncep pregtirile chiar din toamn cu Coca Andronescu. 1 august 1982 Drept pedeaps c nu m-am concentrat la examen si am picat (desi Sireteanu nu a fost foarte dezamgit, dndu-mi sans sigur anul viitor), am hotrt s m pedepsesc si s rmn n Bucuresti. Am stabilit cu Lili si Clin s mergem n fiecare zi la strandul Tineretului, n Tei, lng ei. La sedinta de spiritism cu Carmen am nteles c Dinu a trimis-o pe Aurelia la cimitir ca s-mi confirme c voi pica examenul. Astept s vin Dan din concediu si voi face se pare un fel spiritism scris, care va fi mult mai explicit. 22

15 august De ieri au venit italienii att la Lili, ct si la Marilena, asa nct ne-am unit clanurile si mergem cu totii la strand dimineata, la prnz facem "o spaghet" ori la mine, ori la Lili, si seara iesim. Asear am fost la hotel Parc si n seara aceasta mergem la Privighetori. 23 august Mult soare, bere, martini si cinzano cu gheat, spaghete si mult muzica italian. Paulo mi face curte asidu. E simpatic, dar nu m-as mrita cu el pentru nimic n lume, desi tare as vrea s scap din hul n care s-a prvlit tara asta n care m-am nscut si cu care simt din ce n ce mai mult c nu am nimic comun. Desi mirajul "liberttii" functioneaz foarte tare si la mine, totusi nu as putea cu oricine si oricum s-mi obtin aceast dorint. Am destule droguri care s m tin nc aici ntr-o stare de cvasifericire: teatrul, Buftea, spiritismul si chiar perspectivele unei relatii cu R. si destui bani, o cas superb. Si totusi. 25 august Cu toate c m pedepsisem pentru examenul pierdut, nu am rezistat si am plecat toata gasca (Lili si Clin, Silvano, Paulo, Nando, Marinela, Nicoleta si eu) cu dou masini la Sinaia. Suntem cazati de ieri la hotel Palace. Am luat trei camere, Lili si Clin - una, bietii - una, iar eu cu Nicoleta - una. Evident, ntre timp am fcut rocada. Noaptea trecut am avut parte de un amor italienesc "a la carte". Foarte cald si romantic este acest Paulo si m bucur mult c nu am refuzat invitatia, asa cum am fost tentat n primele clipe. Desigur, nu este un coupe de foudre, dar este un tip sarmant si, n plus, m simt exceptional cu el. A fost superb! Au fost niste zile superbe aici, n Sinaia. Nu am prea umblat pe munti, cci nici unul dintre noi nu este prea sportiv. Totusi ieri am ndrznit s urcm pn la Babele plecnd din Sinaia si apoi am cobort n Busteni, unde deja eram foarte obositi, asa c la ntoarcere am luat trenul. La Babele am fcut un foc de tabr si am prjit mititei si ciuperci mari (cumprate pe drum) si am but bere. Lui Paulo i cam sticleau ochii si mi-a suierat la ureche s mergem ntr-o poienit, dar Lili si Clin au observat si ne-au speriat c zona ar fi plin de vipere si chiar de ursi, asa c "am lsat-o" pentru hotel. Pe drum Paulo m-a srutat ncontinuu si astfel am fost tinta de amuzament a celorlalti care se ddeau tari, desi toti stiam c abia asteptau s ajung n camera la hotel. Cel putin noi nu am ascuns. 29 august Mas de adio la Hanul lui Prepeleac - sus n copac. Minunat atmosfer, fiecare mas cu lumnri aprinse, s-a but mult sampanie si s-a cntat special pentru noi muzica italian (slagre, dar si cantonete). A fost superb! Au promis c se ntorc de Crciun si de Pasti. n fine, nu cred c am chef s leg o prietenie prea mare cu ei, fiindc deocamdat nici nu vreau s plec din tar si m intereseaz prea mult R. 30 august - Sfntul Alexandru - ziua lui R. Ne-am strns cu totii la Ambasador, la o mas - Gigi Naghi, Baronu', Radu Georgescu, Alecu Popovici si Eugen Mandric, iar srbtoritul - vis--vis de noi, cu cei de la Nottara. Pe la prnz si-a fcut aparitia si mama lui R. (superb la cei 65 de ani, ntr-o toalet regal) si cu o alt lady, sau asezat alturi de noi. Cu totii ne-am salutat de la distant. La un moment dat au intrat niste tignci cu multe flori. Am complotat cu bietii s cumprm niste flori si s le trimitem la masa lui R. Replica a fost cum nu se poate mai hazlie, cci observnd el c la noi la mas nu se prea mnnc, n schimb se bea mult si c e trecut de ora prnzului (14:30) ne-a trimis printr-un chelner, pe o tav de argint mpodobit cu flori, nici mai mult, nici mai putin dect un borcan de un kilogram plin cu icre de Manciuria, n care se afla nfipt ca un trofeu un polonic. Comentariile au urmat spre sear cnd el a rmas aproape singur si tot pe tonul de glum cu Baronu', R. reprosndu-i c m-a tinut flmnd pn la ora aceea cu toate c are bani s fi pltit tot borcanul cu icre. - "De unde bani, m? Ce, ai nnebunit?" - "Las c stiu eu c tii dolarii ascunsi n parchet" (replica dat cu jumtate de fat spre chelneri). Amuzamente, whisky, flirt peste mese, si sufletul meu care ncepea s tresar la fiecare privire a lui foarte rscolitoare. 23

5 septembrie S-au reluat repetitiile. Trebuie s scoatem Vlaicu-Vod n octombrie. Ne-am strns n regrupare ca de obicei la o cafelut. mi place atmosfera de nceput, cnd toti suntem proaspeti, bronzati, odihniti si cu chef de munc. Fetele m-au ironizat, ntrebndu-m ce mai face "fantoma", iar eu le-am rspuns c se plimb printre noi admirndu-le ct sunt de frumoase n costumele din Vlaicu, ntruct si Dinu a fost regizor si ne urmreste evolutia; "de dincolo". Mai n glum, mai n serios, dup amiaz am luat-o pe Carmen la mine si am fcut spiritism, confirmndu-mi-se c Dinu a fost la teatru atunci cnd vorbeam de el. 15 septembrie Fantastic semnificatie la aproape un an de la ziua n care am fcut spiritism prima oar si am rmas uimit - iat a doua treapt deosebit de interesant prin care voi avea posibilitatea de acum s ptrund ntr-un univers necunoscut prin adevrate conversatii cu Dinu pe care le va conduce un pahar pus n centrul unei mese rotunde pe suprafata creia este pus un sir de litere. PAHARUL S-A MISCAT SINGUR. Desigur, noi sprijineam degetul pe fundul paharului ntors n sus, DAR PAHARUL S-A MISCAT SINGUR! Am nteles c Dan l-a chemat ca spirit pe Seth, personajul din Egiptul Antic, care a confirmat c ntlnirile cu Dinu au fost reale si poate data viitoare va veni chiar si la spiritism. Oricum acest Dan este un personaj ciudat si, dup cum am observat, senzatia de scrb si atractie se mentine. La spiritism a participat si va participa de aici nainte si Carmen, care se pare c este medium foarte bun. Spiritul i-a spus si ei cteva lucruri importante pe care nu avea de unde s le stie Dan, referitoare la tatl ei, la ea si la divort, si chiar la viitorul cu Silvano. La mine ns se pare c mai important ar fi plecarea afar dect intrarea la I.A.T.C. ceea ce m-a dezamgit. Am hotrt pe loc s iau taurul de coarne si am sunat-o pe Coca Andronescu care st lng mine, pe Paleologu, si am fixat s m duc la ea de la 1 octombrie. 6 octombrie Premier cu Vlaicu-Vod. Carmen Stnescu este foarte bun, pcat c joac asa de putin roluri de dram. Am fcut cu Coca deja aproape o sptmn de pregtiri la ea acas. Suntem trei, dou fete si un biat. Indiscutabil este mai bine ca la Sireteanu, desi relatia cu Romeo o mai pstrez cci este prea bun n poezie si am ce nvta de la el. Cu spiritismul continum la fel de bine ca si pn acum, adic ne vedem de dou-trei ori pe sptmn, n trei. Este din ce n ce mai fascinant, mi s-au spus multe despre viitor (se pare c relatia cu R. va creste), dar se pare c se vorbeste si despre o plecare afar. Cel mai ciudat este totusi c am ncercat s facem singure si am reusit, chemndu-l pe Seth dup modelul pe care l face Dan, dar care face n gnd totul fr s ne spun nou. Tot timpul m terorizeaz s m apuc serios de yoga. Deocamdat fac si cu Coca un soi de concentrare pe sistem yoga care, dup cum spune ea, ar duce la dedublare. Se pare c ea a ajuns la aceast dedublare si, dup cum explic, iese afar din trup cu privirea si se uit de sus cum se misc pe scen si astfel are un autocontrol. Mi s-a spus la spiritism s adncesc aceste lucruri, dac vreau s-l vd pe Dinu. 15 octombrie Al' Dila - carte foarte interesant n italian, adus de Carmen de la Silvano, scris de o femeie cu mare experient n relatiile cu spiritele celor dispruti. Totul bazat pe karma fiecruia, adic pe evolutia sau involutia sufletului n functie de mplinirea datoriei pe Pmnt. Astfel s-a confirmat la spiritism c functia karmic a lui Dinu a suferit modificri din cauza relatiei cu mine, iar acum trebuie s m aduc si pe mine la o ntelegere karmic a vietii mele, de aceea a cerut permisiunea de la Creator s-mi apar fizic si s preia nftisarea pe care a avut-o Dinu pe Pmnt, pentru ca eu s cred c exist si astfel s ncep s studiez. Nu stiu de ce lui Dan nui prea convine, mai ales c la ultima sedinta de spiritism mi s-a spus c as putea fi cu mult peste nivelul lui, mcar c nu am habar acum de prea multe. 16 octombrie Ziua Yanei. Am fost mpreun la Athenee Palace la cofetrie si apoi la Cinematec pentru abonamente. Vlaicu-Vod: 17, 19, 23 octombrie si 7, 14, 18 noiembrie

24

1 decembrie Azi iarna vrajbei noastre. Privesc cu nostalgie primii fulgi de nea din anul acesta si-mi aduc aminte de primii n TNB si de premiera cu Richard al III-lea n '76. Printre fulgi zresc chipul lui Marian care-mi citea din Steinberg, carte care ncepea cu fragmentul din Richard. Am ncercat s-l contactez pe Marian la spiritism, dar nu am rezultate. Nu stiu de ce l suspectez cam tare pe Dan c ar vrea s ne manipuleze n folosul lui. De curnd ne-a fcut o demonstratie destul de interesant, tind o foaie de hrtie n form de spiral, artnd asa cum arat coaja de mr cnd o cureti dintr-o bucat, si presupunnd c te-ai afla n vrful de sus si ai pleca spre captul de jos - urmnd traiectoria spiralei - nu te-ai ntlni cu tine nsuti niciodat, aflndu-te ntotdeauna pe partea opus a celuilalt eu. Concluzia ar fi fost destul de sumbr - a neregsirii tale niciodat, a unei lupte, a unei alergri aproape inutile. Am ncercat s-l determin s ne spun cine a descoperit aceasta, dar nu am mai obtinut dect strania informatie perfect justificat: "Att AND si ARN ct si propriul nostru Univers se pare c au aceeasi form spiralat, aceasta demonstrnd ORIGINEA DIVIN A TUTUROR". Si iat-m iar - a cta oar n viat? - n fata unor mari ntrebri: cine sunt eu si, mai ales, cine m-a creat? Si de ce? 6 decembrie Vis si trire deosebit de ciudate! Se fcea c a sunat telefonul si s-au auzit prituri si pocnete, ntocmai ca parazitii unui radio, si am stiut c "dincolo este Dinu". Am strigat de mai multe ori: Dinu unde esti, spune-mi unde esti? Apoi am vzut o masin mic si pe el la volan, dar nu-i vedeam capul, ci doar bustul, si cu greu mi-a rspuns: "Sunt n masina mortii". Apoi totul a disprut si eu m-am trezit speriat. La captul patului meu, la picioarele mele n aer sttea o "fiint" ce semna perfect cu mine. Sttea pe un scunel n aer si se uita fix la mine. M-am ridicat brusc n capul oaselor si pe loc "fiinta" a disprut prin geamul nchis cu trei plpituri de lumin, ca trei flashuri de blitz. Am rmas n bezna camerei complet buimac si speriat. Era trei noaptea. Am nceput s plng si pe loc am fugit la mama. Ne-am calmat amndou n patul ei cu pisicile n brate. Apoi m-am rentors la mine pentru c deja m enerva. Binenteles nu a crezut nimic si a zis c totul este un cosmar. Dimineata nu am avut timp prea mult de gndire la cele ntmplate pentru c m-a sunat Marin Traian pentru o filmare la televiziune. nceput de sptmn straniu. 8 decembrie Antimateria si lumile paralele au fost rspunsurile la spiritism despre ce mi s-a ntmplat acum dou zile. Va trebui s studiez serios aceste dou teme. Mi-a adus Dan cartea lui Ion Tugui despre lumile paralele. Sunt ns cam presat de timp. Desi se apropie srbtorile si luna aceasta si ianuarie sunt pline de spectacole si filmri la televiziune. Am renuntat o perioad la pregtirea cu Coca, yoga fac doar dimineata si seara - cteva exercitii de respiratie si de concentrare. 9 decembrie Azi am avut spectacol si am aflat programul pe cele dou luni - foarte ncrcat - o zi, da, o zi, nu. Carmen mi-a spus c Silvano vine pe 22 decembrie 19 decembrie Sptmn epuizant ncheiat astzi cu dou spectacole: Vlaicu (ora 10:00) si Plosnita (ora 20:00). Astzi la Vlaicu a fost un adevrat circ fiindc Ovidel, zpcit cum este, nu a intrat n scen s anunte pe doamna Clara. Att avea de spus. Trecuser dou minute, n scen era o liniste de mormnt, Carmen Stnescu se agita nerbdtoare n culise nestiind cum s intre fiindc nu fusese anuntat, asa c Emil Muresan, care joac rolul lui Romn Gruie (personaj mut din nastere), a avut o "revelatie" si a vorbit spunnd cu putere "doamna Clara"! Si a intrat Carmen n scen. Binenteles c noi care eram n culise si trebuia s o nsotim pe doamna Clara am intrat umflate ca broastele si pocnind de rs. Apoi, nu era de ajuns, ne-am strns n regrupare si, povestindu-i lui Piersic poanta, a ntrziat si el n scen, nct bietul Traian a trebuit s vin personal s-l ia, cci noi nu auzisem interfonul. Mine terminm filmrile la televiziune pentru Revelion. n curnd soseste si Silvano si ncepem pregtirile pentru Crciun si Anul Nou. Nu mai vreau s repet figura de anul trecut - cnd am muncit cu mama o sptmn ntreag si m-am trezit n dimineata zilei de Anul Nou cu casa 25

vraiste si mai ales cu un nou meniu ad-hoc "Rulad de covor umplut cu salat de boeuf". Mcar puteau s m cheme si curtam eu pe loc. Mama a cumprat un set de farfurii frumoase dar ieftine si mi le-a dat n primire pentru c anul trecut s-au ciobit dou farfurii din setul de 24 de persoane de Sevres pe care le are din Ucraina. Ha! Ha! A strns si toate galeurile, cloazoneurile si chinezriile. mi aminteste de celebra replic din Cruta cu Paiate de la Cafeneaua Fialkovski, care se pare c este autentic: "Nic, strnge mustarul c vine artistii". Asa face mama: si-a strns averea de frica hartistilor. Nu-i nimic, ei oricum nu bag de seam, cci sunt cu vodca n nas. Am vorbit cu fetele si vom face putin aranjament ntre Crciun si Anul Nou. 26 decembrie Ca de obicei, a fost un Crciun superb. Pentru mine, chiar special, deoarece aproape toat noaptea am stat n balcon n bratele lui Romeo, att ca s ne nclzim, ct si ca s-i vd privirea ndeaproape, cci mai bine de dou ore mi-a recitat versuri de dragoste din lirica romneasc si universal. Da, pot s spun c a fost un adevrat recital - unic n felul lui - si stropit din belsug cu sampanie roz frantuzeasc. Seara a continuat tot n spiritul acesta melancolic, duios, de dragoste si art. S-au aprins multe lumnri, s-au stins luminile si s-au recitat poezii intercalate cu bluesuri. DJ ca de obicei Adi, cu muzica lui. Mai putine persoane si mult mai intim. Silvano nu a venit, dar a dat telefon c vine n seara de 31 decembrie. Dac am s pot s fiu mcar pe jumtate adevrat, asa cum a fost Romeo cu mine, intru printre primii doi. Dar dac voi avea trac. Romeo are o vorb: "Nu te duce s dai examenul, ci s-l iei!" 31 decembrie Trebuie s o scriu pentru c e minunat experienta prin care am trecut cu Carmen n seara aceasta la aeroportul Otopeni - unde ne-am dus s-l primim pe Silvano. Am intrat nuntru nevinovate ca dou vrbiute - si evident ni s-au pus gentile la televizor. Dar Carmen, care nu a avut timp s se aranjeze si nici s-si fac prul, si luase buclexul si cutia de farduri care - ha! ha! ha! - au aprut la televizor ca un pistol cu cartusier! Drept pentru care, n dou minute, au fost cincizeci de vamesi n jurul nostru, ne-au imobilizat si au scos totul din geanta ei, sub privirile noastre perplexe. Apoi le-au pus la loc, au privit din nou la televizor si, dndu-si seama c era vorba de buclex si nu de pistol, ne-au dat drumul. Am rs pn acas cu Silvano, imaginndu-ne pe post de mari spioane. Cnd am ajuns acas am povestit tuturor spre amuzament si bun dispozitie. 1 ianuarie 1983 La multi ani! Buon anno! Pstrnd traditia, jumtate au rmas la mine si jumtate au promis c se ntorc ast-sear pentru consumarea resturilor. A fost frumos pn acum, desi m dor picioarele, cci s-a dansat foarte mult. Oricum n seara aceasta va fi mult mai liniste pentru c suntem foarte obosite si mine avem dou spectacole: Plosnita la 10:00 si Ifigenia la 19:00. Bine c nu am avut astzi spectacol, si asa am putut vedea Concertul de la Viena. 1 ianuarie 1983 - 12:00 noaptea Nu am rezistat s m culc nainte de a scrie dou cuvinte despre gafa amuzant pe care am fcut-o fr voia mea tuturor invitatilor, dar fr s stie de fapt nimeni. Am avut att ieri ct si astzi n meniu aspicuri de cprioar dar si salat de fructe cu frisc. Am pus castronul cu salat pe marginea geamului de la balcon si tava cu aspicuri deasupra n form de capac. Dar pasmite a btut vntul si parte din aspicuri s-au prvlit n castron si s-au contopit cu fructele dulci (ce produseser momente de adevrat plcere pantagruelic tuturor invitatilor, care chiar s-au exprimat onomatopeic, apoi au fixat cu totii ntoarcerea astzi pentru terminarea castronului cu salat de fructe). Cnd am constatat drama, rznd pe nfundate, am nceput s pescuiesc buctile de aspic ce pluteau n zeam, printre buctile de ananas, banan, visine si altele. Se vede treaba c trecuse ceva mai mult vreme de cnd pescuiam singur n camer cnd am auzit strigte disperate si invocri n ansamblu: "Vrem salat, vrem salat!". n sfrsit, am venit cu trofeul, peste care am zvrlit n grab aproape un kilogram de frisc (care avea rolul s mai schimbe gustul), ieri avnd coniac, esente si frisc, dar azi numai vagi arome de usturoi si carne. Desigur c n 5-10 minute au nceput reactiile: "Parc nu mai este ca ieri!". "Ei, erati voi ametiti, 26

sau poate sunteti acum!" "Parc are un vag gust de usturoi!" "Hai, dom'le, c v-ati mbtat", si altele de genul acesta. 2 ianuarie 1983 La prnz, ntre cele dou spectacole, am fost cu Carmen si Silvano s mncm la Intercontinental. Ne cunosc toti chelnerii si deja avem masa noastr, att jos, ct si sus - la Balada. Adevrat c se mnnc cel mai bine din tot Bucurestiul. Am vorbit cu Nae Lzrescu si cu Nicu s mergem si la Athenee la bar si la Continental, pentru c Silvano st dou sptmni. Ceilalti italieni de la Lili nu au venit, asa c nu putem s mergem la munte. Poate de Pasti. 4 ianuarie 1983 Surpriz! Au venit Paulo si Nando, asa c s-a mrit gasca. Silvano e ncntat c are prieteni cu care poate s vorbeasc - adic ei ne brfesc pe noi, iar noi, si mai si, pe ei. Am fcut-o lat asear la Lili, fiindc ei sunt foarte zgomotosi, muzica foarte tare, si asa s-au sesizat vecinii. Era 2 noaptea. Paulo a aranjat cu Lili si Clin s locuiasc la ei cele dou sptmni ct st n tar, dar zilele acestea am stat cuminti, cci sunt srbtori si este prea mult lume n cas. 7 ianuarie 1983 "Eh! Costele! Dragostea-i un lucru foarte mare!" C bine mai zice Biesu. I s-au cam aprins clciele bietului Paulo, dar ce s-i fac, nu m dau plecat si nici mritat. Am avut parte iarsi de cteva nopti de amor italienesc, stropit din plin cu Cinzano si legnat de mult muzic italieneasc. Asear la Continental, dup programul de la bar, am dansat pn la patru dimineata si am avut parte de o dedicatie special: "Vamos a la playa". 10 ianuarie Frumoase zile si seri petrecute cu Carmen si Silvano. Cu burtile pline de toate bunttile, la Inter n fiecare zi si seara la bar, am lsat-o moart cu yoga, cu spiritismul, cu cititul si cu pregtirile pentru facultate. Adic vegetez. Noroc c avem multe spectacole luna aceasta, de mine pn pe 22 n fiecare sear, si asa m mai agt de art. Dar peste patru zile pleac Silvano, si ne revenim la normal. 15 februarie Trire ciudat, aproape derutant, deoarece eram pe strad. Am constatat c ele - tririle apar ntotdeauna dup seri de petrecere si distractii puternice. Spun c a fost derutant deoarece am avut pe strad, brusc, sentimentul inutilittii vietii mele - asa, n forma aceasta si convingerea c apartin Altei Lumi, despre care nu stiu nimic dar simt "ceva" confuz si foarte deprtat. Mi s-a spus la spiritism c este dorul dup viata de dincolo de moarte. Dar cine stie exact ce este si cum este Acolo??? Totusi aici sunt o fericit c am teatrul, c am microbul acesta n snge, dar si c am putut ptrunde n vrful lui - mcar c eu nu sunt nc o actrit adevrat si nici nu stiu dac voi ajunge. Am reluat pregtirile cu Coca. Vreau s bag un Prevert n repertoriu, probabil Les enfants qui s'aiment. Dar as vrea si s obtin mai multe detalii despre viata dup moarte. 1 martie n sfrsit, dou sptmni pline spiritual. Am fost la Cinematec n fiecare zi si am vzut un ciclu de filme Mihalkov, Koncealovski, Tarkowski, Bergman. Ct talent! La Sonata neterminat pentru pianin mecanic am fost de dou ori: o dat am luat-o si pe mama, care a plns tot filmul - desigur, cu totul subiectiv, ea fiind o rusofil convins, atmosfera amintindu-i de copilria din Ucraina. Am mai vzut mpreun Oblomov si Rubliov. Capodopere! Am fost de dou ori la Karamazov. n stagiunea asta nu am fost dect de 10 ori la Karamazov, dar nu am timp. Oricum, "ceva" se cldeste ntre mine si el si presimt c n vara aceasta se finalizeaz. Pregtirile cu Coca merg binisor, muncim mult si cu totul altfel dect la Sireteanu, care ne las s fim cumva de capul nostru. La Coca mai merge si "f ca mine" si, dac esti docil si maleabil, te poti forma destul de frumos. Am renceput gimnastica la sala de la Coltea, pentru c n iarna asta am pus sapte kilograme pe care trebuie s le dau jos pn n var. Dar cu yoga nu stau bine deloc - cel putin din punct de vedere fizic nu pot face miscrile necesare pentru c sunt prea gras. Trebuie s slbesc neaprat. n respiratii si concentrri simt c pot avansa, dar 27

trebuie fcute concomitent cu miscrile fizice; n plus, nu m pot lsa de fumat, desi am ncercat de vreo dou ori pn acum, dar nu m-a tinut dect o sptmn. 15 martie A aprut un element nou n spiritism. Cuvntul UR Si cum Dan nu vrea s ne dea nici o explicatie, rezumndu-ne la informatiile banale pe care le obtinem, am ncercat s-mi pun singur mintea la contributie. Brusc s-a aprins un beculet si mi-am adus aminte de Epopeea lui Ghilgames, de vestitul UR si URUK prezentate acolo ca cele mai vechi si vestite cetti ale Pmntului. Am cutat informatii, si se pare c epopeea este mai veche dect Iliada si Odiseea si mai veche dect Biblia. Poate c aici este cheia pe care trebuie s o am ca s deschid "usa" ce duce spre trmul mortilor. Savanti din Franta, Anglia, America si chiar U.R.S.S. au pornit s caute si s studieze rmsitele vechii civilizatii asiro-babiloniene. Am recitit poemul si i l-am dat si lui Carmen. Apoi singure am fcut spiritism si am ntrebat, confirmndu-mi-se c acesta ar fi drumul, adic "ntoarcere spre nceputurile lumii". Totusi mi se traseaz si sarcina de a slbi si a aprofunda practica yoga. Nu prea m atrag pe mine toate zeittile indiene, dect ca aspect cultural artistic. Mi-ar plcea s m "pierd" putin prin Taj Mahal sau s vizitez o mnstire budist din vrful unui munte, dar mai degrab cred n existenta unei alte Lumi (fie chiar si paralel) n care intrm eventual prin Triunghiul Bermudelor sau n cercetarea Pmntului de ctre nave extraterestre (dovezi o sut si o mie). 23 martie Zbor deasupra unui cuib de cuci - premier, cu Florin n rolul principal. Am fost cu Carmen si nea plcut foarte mult, cu toate c am vzut si filmul, dar spectacolul e foarte bun si va aduce mult public. 24-28 martie - Soare, whisky si rsete n zpad. Cinci zile superbe n Brasov cu Marin Traian, Petruta, Nicu Constantin si Alexandru Lulescu scheciuri pentru televiziune. Am rs continuu. Cred c numai noaptea cnd dormeam nu rdeam. Au fost cinci zile de relaxare total, cu toate c am filmat n fiecare zi. Am venit perfect remontat si pornit pe treab. n luna aprilie nu am dect sapte zile de spectacol asa c voi avea timp de studiu. 15 aprilie A venit Silvano! Hotrt lucru o iubeste pe Carmen, dar - sracul! - e cam pierdut n spatiu. Carmen i spune "Oli" (de la oligofren). Ha! Ha Ha! L-am chemat si pe el la o sedint de spiritism, dar fcea ca toate broastele si se hlizea tot timpul, asa c a trebuit s renuntm. Din suflet o plng pe Carmen pentru c e hotrt s se mrite cu el si s plece n Italia. Bine mcar c este larg la mn cci, pe lng cadourile superbe aduse ei, m poart si pe mine dou-trei sptmni prin toate crciumile sau petrecerile, pltind totdeauna generos, fr comentarii. Asa c Pastele acesta l vom petrece iar la Intercontinental. Trebuie s organizm totusi si ceva la mine. 16 aprilie Ca s nu m art mai prejos dect Carmen si Silvano, spre surpriza lor, m-am prezentat astzi la Inter cu Paulo, care a venit asear si astzi s-a nfiintat la mine cu o valiz de cadouri. Nici nu am avut timp s m uit la ele. Am ncercat s facem un program mai palpitant, dar n afar de cteva petreceri la Lili si la mine si iesirile la crciumi nu am putut stabili mai nimic pentru c avem spectacole si nu putem pleca din Bucuresti. 21 aprilie De trei zile stau la Lili si Clin. Am fcut mas de Pasti cu totii la ei si apoi Paulo nu mi-a mai dat drumul s plec. O fi el italian, dar nici cu mine nu mi-e rusine. Si, iat, am rezistat la trei zile si trei nopti de amor continuu. A reusit s stoarc din mine si ultima pictur de vlag. Bine c pleac n cteva zile, cci altfel mpreun nu stiu, zu, unde am ajunge. 25 aprilie Perioada de gratie a trecut. Silvano a plecat si ne-am reluat locurile n bncutele noastre, nu de alta, dar au ajuns s ne cunoasc la Inter de la sefii de sal la directori. Uneori ajungea Silvano 28

nainte si, dac noi aveam spectacol, el se uita la geamurile Teatrului si i fceam cu mna n semn c suntem gata, cci de la geamul cabinei noastre se vede exact intrarea la Inter. 30 aprilie Extraordinar de ciudat! Straniu de-a dreptul! Iar s-a repetat starea aceea ciudat de inutilitate a vietii acesteia pe Pmnt. Eram tot pe strad si am simtit brusc c m pot nlta deasupra tuturor oamenilor care rmn undeva jos, agitndu-se care ncotro (asa ca niste molecule si atomi ai unei substante necunoscute), iar eu m simteam desprins de toate acestea, desprindere ce-mi crea o stare de bine, de usurare, de fericire nepmnteasc dar dup cinci minute am revenit la starea de molecul. Revenirea mi-a creat imediat starea de inutilitate, de non-sens, dar si de dorint aprins pentru simtirea aceea de eliberare total. O alt ciudtenie s-a petrecut seara trecut dup ce a plecat Carmen si Dan, dup ce fcusem dou ore de spiritism, si mi s-a confirmat c starea ce am simtit-o pe strad mi fusese indus (de cine, nu se stie exact). Cnd am rmas singur n camer, am vzut brusc n aer chipul lui Dan miscnd, vorbind, rznd. Era conturul chipului lui format din ceva strlucitor, ca luminitele artificiilor, si toat imaginea prea c are viat. Astzi am chemat-o pe Carmen si am fcut singure o mic sedint unde mi s-a spus c este vorba de ionizarea aerului. Nu stiu prin ce procedeu a obtinut el asta, dar m tem c vrea s ne domine. 8 mai Ast sear la teatru m-am dus la Mircea Albulescu n cabin, rugndu-l s m asculte recitnd dou-trei poezii. Nici nu o ncepusem bine pe prima si m-a si oprit, s-a ntors cu fata spre mine, eram amndoi pe scaune si mi-a spus: "Uit-te fix n ochii mei. Asa . Acum spune poezia". Si s-a petrecut un fapt extraordinar: n timp ce spuneam poezia, vedeam imaginile pe care ncercam s le redau prin cuvinte reflectate n ochii lui ca ntr-o oglind. La sfrsit mi-a spus: "Vezi? C-am asa trebuie s spui tot repertoriul". Usor de zis, greu de fcut! 9 mai I-am povestit Coci experienta mea cu Mircea, si a nceput s rd, zicnd: "Ei, da, lui i d mna, pentru c a ajuns mare. Atunci cnd vei ajunge si tu mare, vei putea simti fiecare cuvnt, dar acum tu trebuie s-i convingi doar c ai talent, c vor putea lucra cu tine, chiar s se vad c ai lucrat cu cineva. Tu trebuie s iei examenul, att!". 9 iunie Mi-am fcut cel mai frumos cadou de ziua mea. Nici o petrecere, nici o crcium, ci o sear superb si romantic cu R. n sfrsit, am primit invitatia romantic pe care o asteptam (poate c nu exagerez cnd spun) din adolescent. Da, nu stiu de ce, dar cred c el este el-ul meu. Dac soarta m-a desprtit de Marian, dac moartea m-a desprtit de Dinu, acum cred c e momentul cel mai serios din viata mea si simt c si el are o uimire n ceea ce m priveste: cum din attea mii de femei tocmai asta s fie "ea"? Au trecut doi ani de tatonri - si ale mele, si ale lui - ca s le finalizm cu aceast superb noapte de dragoste, care a decurs asa cum mi-am imaginat-o n toti acesti ani de asteptare. Ametitor! L-am pus s-mi asculte repertoriul, dar era prea trziu, asa c a rmas s m sune zilele astea. 12 iunie M-a sunat Gigi Naghi si mi-a spus s vin urgent la Cina. Oricum nu mncasem de prnz, asa c m-am dus si am aflat c R. a comentat oarecum despre dorinta mea de a-l avea si ca ndrumtor artistic, c ori ori Vezi, Doamne, a crezut c pentru asta l caut si vreau s m vd cu el (ca s m ajute s intru la I.A.T.C.). Ha! Ha! Nu stie fraierul c eu mi-am fcut si planuri de cstorie, dar nici nu-i spun acum asa ceva. Las' s vin de la el, si atunci am s nteleg c el mi este sortit. Gigi mi-a promis c, n caz c nu intru la I.A.T.C., m angajeaz secretar de platou n Buftea, de data aceasta cu carte de munc si cu leaf fix de 2000 de lei. Am fost de acord, cci Misu Constantinescu ncepe un serial de cel putin un an, asa c o s fie de munc si poate se va nfiripa ideea de regie. 30 iunie Am fost cteva zile la strand, m-am bronzat, am slbit dousprezece kilograme, art trznet, 29

poeziile pic mnus, monologul pare scris de mine. Si totusi am o fric teribil (ceea ce nu e constructiv). 25 iulie Emotii, lacrimi, ntrebri, lacrimi. RESPINS. Comisie: Petric Gheorghiu. Concluzie: prea pregtit, stie prea multe, nu mai avem ce s-o nvtm n I.A.T.C. si deci nu mai d din ea mai mult dect a dat aici n examen. Deci, fie c esti foarte prost, fie c esti foarte bun, tot picat la examen se cheam. No comment! 26 iulie Am plecat la mare cu mama! Vreau s uit de tot si de toate! 25 august Toute est bien qui finit bien! Am primit un telefon de la Gigi N. s vin urgent la Buftea pentru angajare. Am fost mpreun la Vladimir Munteanu (director al studioului si bun prieten al nostru) si am semnat contractul pe un an. Salariul va fi de 2000 lei, dar mi se opresc 125 pentru masina de Buftea de la Grdina Icoanei, desi nu voi avea nevoie pentru c voi veni cu masina echipei. Apoi ne-am dus la productie unde am fost repartizat ca ajutor de secretar de platou, asa c o am ca sef direct pe Lili Gavrilescu si sper s nvt de la ea meseria. ncepe s se contureze din ce n ce mai mult ideea de regie, mai ales c n vara aceasta am lucrat mult la televiziune la emisiunile lui Marin Traian ca asistent de regie. 30 august - 1 septembrie Doi ani de la "ntlnirea misterioas". Am srbtorit-o n doi - eu cu Dinu -, fcnd spiritism singur. Mi-a spus c m ajut n relatia cu R., dar cu teatrul se pare c mai bine mi va fi la regie dect la actorie. 2 septembrie Ast sear m-am vzut cu R. pentru a srbtori n doi ziua lui - asa cum am visat de multe ori. Am venit de la Buftea cu Dipi si ne-am dus direct la R. Am fost doar noi trei - musafirii au fost ieri. Muzic francez veche, whisky si atmosfera romantic. R. ne-a citit din Craii de curte veche, rol care i vine mnus. De fapt a zis c o pune n scen anul acesta. Diplan a plecat pe la dou noaptea si noi am continuat tot n atmosfera retro n care reusisem s ne transferm, ascultnd un recital Jaques Brell si altul cu Yves Montand, apoi, nu mai stiu cum, am ajuns n bratele lui si iarsi m-am topit ntr-o noapte de vis, asa cum a fost si prima dat - atunci, de ziua mea. Sunt fericit si ametit, dar nu paharele de whisky sunt pricina, ci mplinirea acestei iubiri pe care o visam din adolescent si care acum, prin consumarea aceast fizic nebun, se ntregeste, se rotunjeste, devenind un ntreg. 25 septembrie A nceput stagiunea. De acum viata mi se va mprti ntre Buftea, ziua, si Bucuresti, seara. Am vorbit cu Marin Traian si am convenit s facem mai toate filmrile importante pentru revelion noaptea, pentru ca s pot participa si eu ca asistent de regie. 1 octombrie Stagiune foarte interesant la Cinematec, printre altele filmul Carmina Burana. Sunt curioas ce au putut s fac pentru c am ascultat la Gelu lucrarea lui Karl Orff si mi-a plcut enorm. Vreau s revd si ciclul Bergman, pentru c anul trecut nu le-am vzut pe toate. Am reluat relatia cu Dan, fiind interesat s m perfectionez n spiritism. Sunt totusi foarte circumspect. 10 octombrie Din dou mii de fetite de 15-16 ani care s-au prezentat la preselectie n vara aceasta, Misu Constantinescu a ales o dulcic de fat - replica feminin a Pistruiatului - pe nume Rodica Horobet, si s-au nceput filmrile la Fata din strada Florilor (12 episoade). Deocamdat stau si o urmresc pe Lili, care de altfel mi-e bun prieten, dar, ca si Misu C., cnd este pe platou e fiar. Orice a-i ntreba-o - de la ct e ceasul pn la secrete profesionale - risti s auzi cel mai 30

pitoresc repertoriu de njurturi, asa c o las n pace. De fapt, n cinematografie ca si n teatru, meseria se fur. Asa c "pe cai bieti!" 19 octombrie Toate drumurile duc la Buftea. Astzi la spectacol am avut o discutie prelungit cu Ovidiu Iuliu Moldovan, care a ncercat s m conving c pinea si cutitul n teatru o detin regizorii, c el ct este de bun actor, tot ce vrea regizorul face, adic pn la urm este un simplu executant si c si c ce mai la deal la vale, s-au pus cu totii s m conving s m pregtesc de examen la regie. M tem c trebuie s renunt la Vlaicu-Vod si s rmn numai cu Plosnita pentru c nu mai am timp s le fac pe toate: si Buftea, si televiziune, si teatru, si s mai am si viata particular - mai ales c n Vlaicu sunt destule domnite. 26 octombrie Sfntul Dumitru. Dup spectacolul de ast sear, cu un brat de frunze de artar, superb colorate de la verde la grena nchis trecnd prin galben, si un vas plin de castane m-am dus cu Marin Traian la Titi Rucreanu, cci e ziua lui. Am stat toat seara cu Anca Pandrea, Dinic si Stefan Tapalag, care a zis c m va prezenta sotiei lui n a crei mn dac voi intra, este imposibil s mai dau gres fie la actorie, fie la regie. M-am mprietenit cu Al. Tocilescu - foarte bun regizor care s-a artat interesat s m pregteasc pentru regie. M. Traian a afirmat c m descurc deja binisor ca asistent de regie n televiziune si, dac intru la I.A.T.C. - Regie, m angajeaz n TV, pentru c n curnd se scot dou posturi la concurs si fr probleme unul va fi al meu (adic concursul se tine joi, postul e ocupat de marti). 30 octombrie A treia noapte de vis cu R. Foarte ciudat trire am alturi de omul acesta, cci fie c vorbim despre teatru, fie c ascultm muzic sau c vorbim despre noi doi, fie c doar ne privim n tcere, simt acelasi extaz, exaltare si fericire ca atunci cnd fremtm amndoi de plcerile trupesti. De fapt nu mi dau seama cnd trecem de la o stare la alta, pentru c eu sunt n aceiasi stare euforic tot timpul. 10 noiembrie Toat sptmna am forfotit ntre culoarele televiziunii, culoarele de la Buftea si cele de la teatru. E drept, cstig eu 4000 de lei pe lun, una peste alta, dar aproape c numai am timp s citesc o carte. Mine vreau s-mi ofer un respiro si s m duc la film cu "satelitii mei". 12 noiembrie Dou zile si dou nopti de frmntri, ntrebri, discutii pe tema Undeva, cndva, dup o nuvel de Mircea Eliade. Fantastic film! Nici c se putea mai potrivit pentru mine. nc o dat mi se confirma genialitatea lui Eliade, dar si universalitatea lui, cci iat a devenit model de inspiratie pentru mari regizori si actori. Evident, am ntrebat la spiritism si mi s-a spus c prin concentrare maxim, respiratii si prin adncirea n filozofia si practica yoga as putea strbate timpul. M-am obisnuit deja cu rspunsul acesta si mai ales cu faptul c exact la ntrebrile importante nu mi se d rspunsul cuvenit, ci se eschiveaz spunnd c nu sunt pregtit. Asa c am nceput gimnastica la Coltea si asanele si mantrele cu Dan. Totusi nu am obtinut de nicieri rspunsul la ntrebarea din film: cum a aprut ceasul din nou la ea?! 14 noiembrie Am recitit - cu creionul n mn, cu sublinieri si adnotri - nuvela lui Eliade Secretul doctorului Honigberger, spernd c voi descoperi printre rnduri cuvintele magice care s m transporte "dincolo". Am revzut filmul Undeva, cndva nc de trei ori. Am ncercat s fortez lucrurile la spiritism degeaba, unicul rspuns - perfectionare yoga. Nu pot renunta la teatru si la cinematografie, cci aceste activitti mi ocup jumtate din viat. Voi ncerca mcar de acum ncolo, ca cealalt jumtate de viat s o dedic practicii yoga. 19 noiembrie - spectacol Plosnita - ora 14:00 Sfrsit de sptmn linistit. Dup spectacol am fost cu fetele la Trocadero, unde am mncat o friptur si am but un cinzano. Ast sear stau acas si citesc. Am dou crti foarte interesante - Daniken si Carl Sagan. Pe Sagan l-am vzut n cteva episoade la televiziune povestind despre toate ciudteniile din lume (civilizatia Maya, desenele rupestre), pe care el le explic prin 31

supravegherea si re(venirea) pe Pmnt a unor civilizatii extraterestre. La spiritism mi s-a confirmat deja c trebuie s aprofundez studiul despre fenomenul OZN si poate voi fi contactat mental, pentru c una dintre formele de comunicare a extraterestrilor cu noi este telepatia. 1 decembrie 1983 Zile lungi si grele de filmare la Fata din strada Florilor. Biata Rodica H. a trebuit s filmeze o secvent la C.F.R. foarte grea, mergnd trs pe sub un vagon de tren, la o temperatur de -10 C. Era fericit! Avem multe de nvtat de la ea. Avntul si cldura sufleteasc au fcut-o s nu simt nimic din frigul de afar (fiind mbrcat cu rochita ei de stamb, din rol). E frumusic si mldioas ca o trestie. Toata lumea e ncntat de ea, dar mai ales biatul lui Stefan Bnic (juniorul, cum si spune el), care i face serenade alergnd dup ea prin platourile de filmare cu chitara n mn, ca un adevrat trubadur. Sunt foarte plcuti amndoi si fac ca atmosfera s se mai destind un pic, cci altfel Astzi, dup ce c ntepeniserm de frig cu totii, a trebuit s refacem toat secventa pentru c bietei Rodicuta i crescuser asa de tare sfrcurile nct ieseau n relief prin rochit. Cnd am revzut secventa pe monitor, se vedea clar c privirea lui Dipi (care n film i este tat) era siderat de descoperirea fcut. Dup ce ne-am amuzat copios n timp ce "mititica" se nrosea si se fstcea, am filmat nc o or toat secventa de la capt la -12 C. Dup filmare, am plecat cu Dipi direct la R. acas, unde am stat pn dimineata. "Mamasoacr" ne-a fcut mititei la grtar, stropiti cu mult bere Tuborg si apoi whisky, binenteles. Epuizat de oboseal si anesteziat de combinatia bere-whisky, Dipi a adormit, n timp ce eu cu R. ascultam Pink Floyd. Cu toate c eram amndoi n culmea excitrii, am crezut c nu se va mai ntmpla nimic, deoarece era deja trei noaptea si nu puteam s-l dm afar pe Dipi. Dar spre mirarea mea, a stins lumina si m-a luat de mn, ducndu-m n dormitorul din spate, unde nu prea are acces mult lume, si... iarsi mi s-a rupt filmul, cci amorul cu el este att de mbttor ca un drog. Nici chiar cu Dinu sau Marian, pe care i-am iubit att de mult, nu am avut aceast stare euforic. 4 decembrie ntre dou spectacole, o mic pauz, cu Carmen si Seth, prin care am aflat c trebuie s-i propun lui Dan un nceput n Tantra yoga. Din documentatie am aflat c asta nseamn un sir de ritualuri cu concentrare si proiectare n cellalt. Incitant invitatie. Carmen s-a scuturat ca de friguri cnd a auzit, mai ales dup experienta din primvar cu visul erotic provocat de el. Dar pe mine m tenteaz, si am s-i propun dup srbtori. 5 decembrie Ca n fiecare luni, ne-am strns la Titi si am proiectat programul pentru srbtori, dar m-am ntlnit si cu Toca, care a stors din mine cam tot ce stiu despre regie, film - teatru si timp de o or ne-am retras n buctrie, unde aveam toate bunttile, pn cnd s-a sesizat toat adunarea si am revenit pe pmnt. M. Traian mi-a spus c vom avea o perioad mai grea: aproape n fiecare zi filmri, ca de obicei pentru Anul Nou. Oricum, mi convine s merg la televiziune, cci pe platou n Buftea nu am loc de Lili, pe cnd la sediu n Bucuresti stau degeaba. M duc doar dimineata dou-trei ore si apoi la televiziune. 7 decembrie M inund amintirile, att de vii si de ptrunztoare, de parc ieri eram cu 15 ani mai tnr, zvpiat si nonconformist, cum i sade bine unui tnr rebel al zilelor noastre. ntlnirea neasteptat cu Nicu Marcarian a fost supapa prin care au ptruns cei 15 ani. Ne-am bucurat ca doi copii mici n fata jucriilor de Crciun si binenteles n amintirea petrecerilor sptmnale ce le fceam n '69, '70, '71 Am fcut "una mare" la el, de Sfntul Nicolae - ziua lui. Ne uitam cu bucurie si cu nostalgie la fetele lui, care au vrsta pe care o aveam noi atunci, si triam bucuria dubl (a rentlnirii si a amintirii). "Mais, ou sont les neiges d'antrti?" Ha?! Dar, ca s nu ne copleseasc tristetea, am stabilit s o facem lat (noi, bosorogii) de Crciun si tot la el acas. Am anuntat-o pe mama, care era s scape castronul cu salat din mn de bucurie, dar si-a revenit imediat cnd i-am spus c totusi revelionul l facem acas (cu 40 persoane) cci vine Silvano si cu italienii de la Lili. Asa c trai, nineac, pe banii babaci! 32

10 decembrie Ur, Shambala si Tantra, cuvinte ce se repet aproape pn la exasperare n sedintele mele cu Carmen, explicndu-mi-se c prin Tantra voi ajunge sigur n Shambala si voi vedea Ur-ul. Trebuie s aprofundez telepatia si Tantra si voi cunoaste mari secrete ale lumii. Despre nceputurile lumii n Sumer, despre asiro-babilonieni si chiar despre yoga si tantra-yoga vorbeste foarte mult si bine Mircea Eliade, dar mie mi trebuie scnteia care s-mi lumineze calea si s intru n contact cu o entitate din "lumea veche". 12 decembrie ncercare esuat de tantra cu Dan. Nu suntem pregtiti trupeste si poftele sunt mai puternice n noi dect dorintele spiritului. Dup ntelepciunea yoghin, trupul se modific ntr-un ciclu de sapte ani. Dar cum s-l afli? Oricum, n Bhagavad-gita se spune c aici pe pmnt nu exist nici un instrument purificator dect autocunoasterea si cu timpul capeti desvrsire n yoga. Dan mi-a dat cteva crti foarte bune: Life after life de Raymond Moody, V. Kernbach - Enigmele miturilor astrale si Upanisade, Atharva-veda, Vrji si incantatii magice. Mai ru e c nu am timp - multe filmri - si se apropie srbtorile. Doar printre picturi Cnd fac asanele, m pot concentra si, chiar dac nu m identific cu entitatea propus, pot transmite persoanei de lng mine gndul sau starea sufleteasc propus. Dar cnd fac dragoste plcerea este att de intens nct este imposibil s m opresc. Si dac eu m dezlntui evident c si partenerul se dezlntuie. Dar se pare c, dac ne-am opri la timp, spiritele invocate la nceputul meditatiei ar prelua energia noastr care se declanseaz spre finalul actului si ar trimite-o asupra noastr mbunttit. Am avut sentimentul ciudat c l-am trdat pe R., cci mi spuneam c tantra este numai o metod de nltare spiritual si am crezut n fortele mele, dar iarsi pofta a fost mult mai puternic. Simt prea mult si prea intens plcerea si mi trebuie niste modificri att de ordin spiritual, ct si trupesc. 15 decembrie Carmina Burana la Cinematec, netradus si totusi destul de interesant - cu decoruri de butaforie si costume secolele XII-XIII. Karl Orff m fascineaz si m atrage ca un magnet, ca de altfel tot ce este legat de secolul XII, cu toate c este un compozitor al zilelor noastre. 22 decembrie V. Kernbach - foarte interesant carte. Nu am ntlnit niciodat o aglomerare mai mare din toate problemele lumii de la religie, la stiint, trecnd prin toate miturile, legendele, povestile, enigmele Terrei. Numai pentru a le aduna si mi se pare ludabil cartea, dar si pentru ipotezele pe care le ridic pn n final. Sunt foarte multe nume mari, credibile, internationale dar si autohtone, care descriu cu mare exactitate "ntlniri de gradul III". Ce s crezi, de altfel, despre descrierea lui Blaga, citat de Kernbach, despre ntlnirea unui tran cu o roat de foc ce se nvrtea peste Muntii Apuseni pe la 1904, roat care s-a transformat n om si s-au privit asa, ndelung, tranul si aparitia? Parc pe mine m crede cineva cnd povestesc ntlnirea cu Dinu?! Desi acum SUNT SIGUR C EL A FOST! 24 decembrie Am spectacol la ora 14:00 si apoi facem Ajunul, iar n continuare dou zile de Crciun la Nicu Marcarian acas. Frumoas vil. Am ornat-o cu multe lampioane chinezesti si lumnri. Avem si un brad de trei metri mpodobit superb, plin de cadouri pentru toate gusturile. 27 decembrie Am ntrerupt sirul noptilor "ca-n povesti" pentru c am avut spectacol azi la ora 14:00. Ce or imposibil! n noaptea de Ajun, cnd ajunseserm pe la sarmale si eram ntr-o discutie despre politic cu Nicu si Mariana Dumitrascu, vd c Nicu dispare. Trec 15 minute si deodat sun la us cineva, cum nu se ducea nimeni, m duc, aprind lumina mare, s vd cine e (era trei noaptea), si apare Mos Crciun pe sanie, cu o desag mare n spate. Am fcut multe poze, iar fetele lui Nicu s-au suit n bratele lui Mos Crciun si l trgeau de barb - noroc c era bine lipit. Oricum, deghizarea era perfect. Am aflat ulterior c ajutor l-a avut pe Mihit machiorul din Buftea. Plcut surpriz! Am spus fiecare o poezie, un banc, o poveste, ce s-a priceput fiecare si am primit "din partea firmei" cte "o pil de unghii", mai mare sau mai mic, 33

n functie de problemele pe care le cunostea Mos Crciun, scuzndu-se c alte pile pentru rezolvarea situatiilor n care suntem fiecare nu are! 2 ianuarie 1984 Happy New Year! Obosit si mahmur, m-am dus la spectacol, care este n fiecare dimineat la 10:00. Apoi am venit acas s m odihnesc pn nspre sear, cci astzi plecm cu totii la o cas nou. A fost foarte frumos seara trecut. Am avut doi invitati surpriz, care au venit pentru a da o reprezentatie: Ilie Micolov, care ne-a cntat, acompaniat, la chitar si la acordeon. L-a acompaniat nepotul lui Iosefini - pe care l-a adus Lili Gavrilescu. De fapt nepotul lui Iosefini a fost deliciul serii. Este foarte bun si cred c va face carier (nu are dect 17 ani). Au disprut pe rnd, ceasuri, curele de pantalon, portofele, spre disperarea si amuzamentul unora si altora. Apoi ne-a terorizat cu un pahar cu ap n care a azvrlit o moned de 5 lei, de dou ori, apoi a treia oar a acoperit paharul si doar am auzit cnd a azvrlit moneda. Cnd a descoperit paharul, ia moneda de unde nu-i! Ne-a tinut pn la ziu cu trznaia asta. Si n final ne-a artat o pies de sticl transparent de mrimea monezii de 5 lei pe care el o azvrlea n pahar cnd paharul era acoperit. Binenteles nu bag nimeni mna n pahar, fiindc nu se vede nimic. Simpatic, nu?! Ast-sear am nteles c mergem la un prieten a lui Cobasnian (pentru c nici el nu mai vrea s fac tmblu acas). Cred c o s fie bine cci e vorba despre o vil pe lng Mnstirea Casin. 5 ianuarie Petrecerea la Casin a fost foarte reusit. Evident, Carmen a venit cu Silvano, care se distreaz de minune cu noi, spre groaza ei, care nu poate face nici o miscare, cci mine-poimine este doamna Biondi. Acolo a venit pe la unu noaptea o gasc mare n frunte cu biatul Violetei si al lui Stefan Andrei. Frumusel si foarte plin de viat, la fel ca Violeta. Mi-o amintesc pe ea cnd venea la repetitiile de la Cyrano, mbrcat trznet, cu un costum de piele mulat si cu o talang de la vaci legat de gt. Cnd mergea fcea un zgomot nct ziceai c e o turm la pscut. Se amuza toat lumea - n special ea. Srea capra pe scen, se juca cu noi ca un copil. Si totusi la cutremurul din '77 a reusit (prin Stefan Andrei) s rezolve toate cazurile disperate din TNB. Oameni cu case drmate partial, dar si cei cu case distruse complet, care aveau nevoie urgent de alt locuint, reparatii la blocuri fisurate, toate le-a rezolvat. Sper c si biatul ei este stilul acesta glumeto-serios. Un biat simpatic din grupul lui m-a invitat poimine - de Sfntul Ion, la o petrecere mai ciudat. Se va chema "Petrecere n alb" si obligatia invitatilor este s vin mbrcati n alb - cu tem, iar cadourile, mncarea, buturile sau florile aduse s fie tot albe. Mi s-a prut tentant si am promis c vin. 9 ianuarie Am profitat de spectacolul pe care l-am avut la ora 15:00, n ziua de 7 ianuarie, si am luat un costum alb de vestal din Ifigenia, m-am dus la fete la coafur si mi-am fcut "capul" din Ifigenia, apoi am scos din nou caseta cu bijuterii mostenire de la strbunica si de data asta am ales setul de cercei si inele cu diamante montate n platin, iar colierul din acelasi set l-am pus n prul strns ntr-o coafur minunat, fcut de Viki la teatru, apoi am luat un taxi si, cu un buchet mare de cale albe, m-am prezentat la vila din Bneasa. Da! Pot s spun c a fost inedit! Am vzut romani cu lauri pe cap, stnd tolniti pe divane luxoase, devornd cte un ciorchine de strugure alb si tinnd n brate cte o frumoas si tnr roman, cu care mprteau strugurele. Am vzut arabi (tot n alb) parc desprinsi din zidurile unui regat, arabi cu degetele pline de inele de aur cu pietre superbe, fumnd narghilea si ncadrati de cte doi eunuci (tot n alb) gata s ia la btaie pe oricine. Era si o Ofelie si apoi o pereche de miri, un buctar nostim cu o tichie urias, conform regulamentului de buctar. Dar cea mai socant era o nimf, mbrcat n voaluri albe, dar care avea un sn gol. Era foarte amuzant, cci ea nu se purta deosebit ci foarte firesc si dac erai cu spatele nici nu o bgai de seam, fiind rpit de frumusetea celorlalte personaje, dar toat lumea tresrea, crispndu-se, cnd fata se ntorcea si omul ddea nas n nas cu snul ei dezgolit (care, altminteri, pot s spun c era foarte frumos). Problema mai complicat a fost c fiecare trebuia s vorbeasc n termenii epocii si rangului pe care l reprezenta. Aici am schioptat toti, cci nu aveam destule cunostinte de limbaj si mai reveneam si prin secolul XX. Initial jocul prevzuse o taxare, cu pedepse la fiecare cinci cderi de limbaj sau comportament si un premiu pentru cel ce se comport cel mai aproape de personaj. Jocul a czut. n ce 34

priveste meniul, a fost pe baz de bufet rece-alb: brnzeturi, peste alb, sosuri de smntn, scoici cu smntn, friptur de vac cu salat de andive, tort cu frisc, nghetat, vin alb, whisky White Hourse, sampanie. Tot mobilierul n cas era binenteles alb. Ce ne-a bucurat pe toti a fost faptul c, la sfrsit, mirii ne-au invitat la nunta care urma s fie peste o sptmn. Erau singurii reali! Oricum, inedit si incitant! Am povestit lui Nicu M. si la teatru cum a fost la petrecerea n alb si am decis c vom face si noi o petrecere cu tem, rmne s alegem o tem interesant - binenteles, la mine acas. 15 ianuarie Am fost cu Gigi N. la R. acas. Am stat toat noaptea. I-am lsat s se bucure vreo dou ore la un film de karate cu Bruce Lee, apoi am vzut un film superb, dar al crui titlu l-am uitat, cu Rommy Schneider si Michele Picoli. Ne-am culcat pe la cinci. Gigi a rmas n living, repetnduse situatia cu Dipi. Iar ne-am dus n dormitorul din spate si de data aceasta am adormit imediat amndoi. Dimineata pe la ora 8, nc ametiti de somn, ne-am iubit frumos si adevrat. Apoi am plecat direct la sediu, n Piata Roman. Samy, cealalt coleg de platou, este mult mai sensibil dect Lili Gavrilescu n ceea ce m priveste, cci a intuit pe loc c m-am vzut cu R. Se pare c mi se modific fizionomia si m umplu de o bucurie mare care radiaz pe fata mea. S-ar putea numi iubire aceast gam de sentimente si stri. Sunt toat ziua plin de o putere sufleteasc si, paradoxal, de gingsie. Samy "vede" n mine toate acestea, asa c atunci cnd am ajuns astzi la sediu m-a ntrebat: "Te-ai vzut cu R?". ntr-adevr relatia cu R. pare s-mi aduc mare bucurie, s-mi deschid canale de energii latente, dar mai ales relatia se desfsoar atemporal. Alturi de el niciodat nu stiu dac e zi, dac e noapte, dac a trecut un ceas sau o lun. n plus mi reapare ca pe un ecran imaginea aceea idilic a unui superb apus lng o cascad, alturi de o figur care acum pare c ar semna cu R. mi doresc s nu se termine niciodat aceast relatie. 21 ianuarie (ora 14:00) - TNB - Plosnita; (ora 19:00) - Nottara - Jocul vietii ; 22 ianuarie (ora 19:00) - TNB - Plosnita 4 februarie Alt ntrebare la care nu mi se d un rspuns corect din partea spiritelor (fie Dinu, fie Seth) este referitoare la potop, cci plecnd de la asiro-babilonieni, trecnd prin cultur indian, apoi prin cea semitic si chiar pn la miturile chineze, acest potop este revendicat de fiecare din ei. Oare cine minte? Sau aceasta dovedeste universalitatea evenimentului? Nu vor s-mi dea detalii. Dar ce m duc asa departe pn la potop, dac eu nu stiu nc adevrul Facerii! Savanti mari ca Erich von Daniken, Allen Hynek (consilier USA Air Force), Carl Sagan, Kernbach, Hobana si altii aduc dovezi strivitoare despre prezenta si contactul OZN, dac nu chiar si a unei creatii a pmntului de ctre fiinte venite din alt planet (pe care, din pcate sau din fericire - nu stiu!) le cred, cci este imposibil s mai argumentezi ceva la autenticitatea lor. Totusi... multe din faptele si ntmplrile miraculoase ale Celui pe Care Biblia l numeste Dumnezeu le-am gsit aproape identic explicate sau redate n crtile popoarelor cu religie cu totul diferit de cea biblic, cum ar fi cea chinez, de pild: "Din ntunericul fr margini, a tsnit lumina. De ce a tsnit? mpreunndu-se, au aprut fortele YIN si YANG. Ce anume le-a nscut si de unde si trag obrsia? Bolta cereasc are nou ceruri. Cine le-a nltat? Cine ar fi putut s fie ziditorul dinti al acestei constructii mrete?" (Tsiui Yuan, 340-278 .e.n.) Mereu mi se spune s aprofundez tantra si telepatia, cci ele sunt mijlocul prin care voi afla aceste taine. Pn una-alta, la sedinta de ieri a venit Dinu si mi-a spus cte ceva despre "desprinderea din trup" si rentoarcerea n cele dou nopti n care ne-am ntlnit. Se pare c exist trei feluri de corpuri: fizic, eteric si astral, foarte bine ntreptrunse si cu care coexistm n viata pe pmnt. Apoi, la desprinderea din fizic, astralul se ridic putin deasupra corpului ca un nor si ncepe s l ajute pe suflet (adic corpul eteric). Acest corp eteric are exact forma corpului fizic - material cu care a umblat pe pmnt, dar avnd consistenta fumului. Un cordon ca de argint leag corpul eteric de cel astral. Norul (astralul) este cel ce l ajut pe suflet (etericul) s fac o introspectie a vietii, recunoscnd urmrile bune sau rele. Se pare c nu exist pedepse pentru faptele rele, ci doar un regret imens pentru prilejurile ratate. Rencarnarea este n strns dependent de faptele din existenta precedent. Dar aparitiile lui Dinu nu au fost rencarnri, ci fac parte dintr-o alt categorie, pe care mi-o va explica la urmtoarea sedint. 35

15 februarie O alt ncercare nereusit de tantra. Cred c trebuie mai mult concentrare nainte si mai dese sedintele. Dar iar se pune problema timpului. n plus, trebuie s renunt la fumat, cci deja mi-a fost foarte ru. Se pare c exist foarte multe reusite prin yoga. Desi m concentrasem foarte bine la nceput, repetnd mantra pe care mi-a dat-o Dan, reusisem s fac doar o jumtate de lotus. De data aceasta sunt convins c Dan a transferat toata energia sexuala din lume asupra mea, pentru c eu nu am putut s m stpnesc si dezlntuirea a fost maxim. Cu toate acestea, n mod ciudat am simtit c el m domin si c de fapt si dorea aceast dezlntuire. Trebuie s verific lucrul acesta si nu am alt posibilitate dect s ndesesc sedintele. Dar lipsa asta de timp m opreste s avansez n tantra asa cum de fapt mi doresc. Iarsi am avut sentimentul de vinovtie fat de relatia cu R. Ciudat! Se pare c l iubesc cu adevrat. 16 februarie Cinemateca: ora 12:00 - Cluza - Tarkowski (Starea de soc continu, desi a trecut atta timp de cnd am vzut filmul) (ora 19:00) TNB - Plosnita 25 februarie V. Kernbach - Miturile esentiale. Se pare c dup o traditie evreiasc, talmudic, nainte de Eva, Adam a mai avut o sotie numit Lilith (asa zis "Mum a demonilor"). Confirmat la spiritism. Este foarte neplcut c nu stiu niciodat dac spiritul venit este cel ce se recomand. Nu pot cere buletinul sau pasaportul, ci trebuie s-i cred c sunt "cei buni", asa cum se recomand, desi am mereu senzatia c Dan vrea s ne domine sau c exist un complot ntre el si spiritele pe care le cheam (totdeauna o face n gnd). Totusi, crtile citite mi confirm cele spuse de spirite! Iat ce spune de exemplu un gnditor chinez al secolelor X-XI - Chjang Tsiun: "Din vechime, spiritele mortilor nasc duhuri si demoni, acestia fiind cu totul la numr de 11.520". Citatul este cum nu se poate mai adevrat fat de ceea ce stim n zilele noastre din cultura si religia asiro-indo-european, este ceea ce mi se spune si mie la spiritism si, totusi, ce diferent urias ntre credinta si stiinta chinez si noi (ca s nu mai vorbim de aspectul fizic). Foarte multe aberatii si ineptii n gndirea, scrierea si viata lor, si totusi sistemul yin si yang este foarte rspndit n zilele noastre, ajungnd pn la a suporta influente chiar si asupra alimentatiei si a relatiilor interumane. 26 februarie - Nottara - Karamazov L-am asteptat pe R. dup spectacol cu un buchet de flori si cu un cadou special pentru ziua lui: un bici foarte frumos, cumprat de la artizanat, c tot a zis el c m-ar biciui din dragoste! De fapt simteam c as merita s fiu biciuit, pentru c afisam att exterior, ct si interior o dragoste sincer fat de el si n acelasi timp m dezlntuiam n bratele lui Dan. A rs si a zis c l pune la loc de mare cinste. Apoi am plecat pentru c am filmare de noapte n TV, unde sunt de trei ore asteptnd s se elibereze platoul. Lucrez cu C. Todea si M.T. la "Album duminical". mi place mult mai mult dect n Buftea. 3 martie Astzi avem spectacol la "ora imposibil - 14:00" si, fiindc tot era ziua lui Carmen de nastere, am chemat-o la mine de dimineata si a venit cu vrul ei Costinel, pe care l-am introdus n cercul nostru de spiritism. Ni s-a sugerat s facem - noi doi - cteva transmiteri telepatice, cci se pare c avem acelasi flux magnetic si corespund undele. Am ncercat si parc vag s-au primit de la mine la el si invers niste imagini pe care le vedeam tinnd ochii nchisi. Carmen, ns, "l-a vzut" pe Silvano si s-a enervat. Binenteles, noi ne-am topit de rs, n timp ce ea a topit un pachet de tigri. Ha! Ha! 8 martie Si totusi telepatia a nceput s functioneze. Toat sptmna l-am chemat n gnd pe R., spunndu-i s-mi telefoneze. Ast sear, cnd tocmai ncinsesem o partid de subah cu Nicu Marcarian si cu copiii lui, m-a sunat. Lsasem vorb acas unde pot fi gsit. A fost o noapte superb, cu un nou film cu Rommy Schneider si cu mult muzic francez. Spre dimineat, topit n bratele lui am ascultat la 36

Radio France Concertul nr. 1 de Grieg, cntat de S. Richter - superb! - si Chopin - Nocturne. Miam adus aminte de Marian si de iubirea lui manifestat ciudat pentru un tnr rebel al anilor '60, '70, cci desi m dorea si l doream aproape absorbindu-l, nu mi sruta nici mna mai nainte de a-mi face lectia zilnic de muzic. mi punea un disc cu un concert si apoi si lua vioara si mi interpreta o parte din concert pe care eu trebuia s o recunosc si s-i spun titlul si autorul corect (aveam 17 ani amndoi). Ceva straniu se ntmpla acum n inima mea. Parc Marian (pe care mi-l prezentase Dinu la Casa de Cultur) ct si Dinu mpreun cu R. erau toti una, o inim - si inima aceasta se suprapunea acum pe inima mea si devenea att de plin de iubire nct am simtit c pot muri de prea plin. Poate c asta vede sau simte Samy atunci cnd m dibuieste c m-am vzut cu el. 12 martie - ora 14:00 - Cinematec: Eclipsa, Antonioni Luni seara, ca de obicei, la Titi la o vodc. Toca m-a luat n focuri c nu m tin de pregtiri pentru examen. Nu stiu dac voi da anul acesta la regie. Oricum, de actorie mi-a trecut, cu att mai mult cu ct se confirm scoaterea la concurs a postului de asistent de regie n TV. M va sustine si Todea. Totusi Toca insist pentru examen. Sunt prea preocupat de multe, si n toate domeniile, asa c ar fi corect s nu dau anul acesta. La un moment dat a venit si Tapalag, care a insistat s vorbesc cu sotia lui si s dau totusi anul acesta la regie. 13, 14, 15 martie Cinemateca - Oblomov, Sclava Iubirii, Cinci seri, Andrei Rubliov. Sunt ametit si mbibat de adevrata art cinematografic ca un burete n ap. Oare cnd vom avea si noi o scoal de regie de film? Am s-i ntreb pe Toca si pe Daneliuc de ce nu se implic mai mult. Cnd m gndesc c trebuie s pregtesc pentru examenul de regie analize amnuntite ale unor filme romnesti cu subiecte derulndu-se ntre C.A.P.-uri si slile de P.C.R., mi vine s las balt totul. De altfel, Toca m-a amenintat c dac nu voi vedea tot repertoriul de filme comuniste obligatoriu - nu voi intra n I.A.T.C., orict de inteligent si imaginativ voi fi n rest. Am mari ndoieli asupra artei cinematografice actuale din Romnia, cu toate c as fi mai atras de regia de film dect de cea de teatru, desi iubesc mai mult actoria de teatru dect cea de film - fiind mult mai autentic si avnd o continuitate de dou ore cu spectatorii - ceea ce-mi d puterea de a ptrunde n pielea personajului si n sufletele spectatorilor. Dac voi intra la regie, am s ncerc s rmn n TV, cci acolo se mai face si art. 24 martie Life after life de R. Moody - deosebit de clar, explicit si doveditoare n supravietuirea fiintei dincolo de moartea fizic. Dovezile incontestabile ale sutelor de cazuri analizate de dr. Moody precum si portretul general pe care l-a ntocmit n final (tunel de transfer, o muzic astral precum si extazul n fata luminii dulce strivitoare), toate m duc cu gndul la tunelul prin care trece Stalker - Cluza - lui Tarkowski, iesind din tunel n spatiul Zonei unde timpul curge invers si unde "Cel ce se afla n Lumin" vorbeste cu tine ntrebndu-te de cele rele si de cele bune din viata ta, sau te opreste cu voce imperativ n fata unei capcane nevzute si neasteptate, precum i porunceste vocea din Zona Scriitorului. Toate aceste miraculoase adevruri suprapuse pe cartea lui Moody si ntrite prin spiritism mi-au dat o sigurant a existentei mele dup moartea fizic, nct aproape mi doresc s mor mai repede ca s pot vedea, simti si tri n starea aceea care se pare c nu are comparatie cu nimic pe pmnt. Da, aproape c mi-a disprut frica de moarte citind mrturiile celor ntorsi din "lumea cealalt" si supravietuind urciunilor vietii cu o detasare si o bucurie interioar provenit de la "ntlnirea cu Lumina". Moartea este o continuare a vietii, cci cei ntorsi au revenit la o nou viat pe pmnt, purificat, fericit, lipsit de team si cu speranta "ntlnirii cu Fiinta de Lumin" din care rezult o nou viat alturi de EL, care abia te asteapt. Oare cine o fi misterioasa fiint? Pentru c toti cei ntorsi vorbesc despre "O Fiint" n spatele Luminii, care nu se vede, dar i se simte prezenta si arunc spre tine o urias si strivitoare iubire. La spiritism mi s-a spus ca de obicei s aprofundez practica Yoga si s citesc Biblia pentru a ntelege si a m pregti pentru "viata de dincolo". 1 aprilie Dup spectacolul de la ora 10:00 am iesit cu Carmen si cu fetele n parcul Herstru, s mirosim prima zi de primvar. A fost foarte plcut. Nu stiu de ce, dar pe mine aerul de primvar m mbat la modul propriu. Sunt ametit si chiar vorbirea mi este afectat. Fetele 37

s-au amuzat pe seama mea si au zis c joc teatru, dar cred c mi creste sau scade tensiunea si se produce o ameteal plcut care m predispune la visare si ntotdeauna "mi-e dor". De cine sau de ce nu stiu. Stiu doar c e un dor vechi, parc de mii de ani acolo n adncurile mele si cnd d de un mediu prielnic caut s ias nvalnic afar. Atunci ametesc brusc. Cnd ne-am ntors, ne-am oprit la restaurantul chinezesc deschis de curnd la Orlando si am mncat pentru prima dat un meniu ntreg chinezesc compus din carne de porc si de rat, dar pregtite cu niste sosuri si mirodenii speciale si stropite din belsug cu vin din pai de orez. n final ca surpriz, ni s-a oferit pentru digestie un ceai special din iasomie. Totul a fost foarte gustos si interesant. Am promis c mai revenim. 5 aprilie Moarte la Venetia Vai! Unul dintre cele mai bune dar si socante filme din lume. Desigur nu n stilul Cluzei, dar n felul su tot o problem existential pune. Muzica lui Mahler parc iese din peisajul Venetiei, suprapunndu-se cu atta firesc n pelicul, nct te miri cum nu s-au cunoscut cei doi mari oameni ai artei - Visconti si Mahler - sau poate c n alt viat au fost chiar prieteni. Fiecare cadru, n special la nceputul filmului, este un tablou, o mare oper de art, o mbinare de bun gust, rafinament, culoare, sentimente si triri viscerale ale formelor si culorilor mpletite n muzica lui Mahler, nct fr s vreau mi-au dat lacrimile de la nceput din prea plinul frumusetii. Adevrul este c scoala italian de film a fost, este si va fi foarte bun si va putea sta totdeauna n competitie cu scolile moderne - cea rus, francez sau american. 7 aprilie Dar s revenim cu picioarele pe pmnt, cci eu deocamdat lucrez cu Misu Constantinescu n studiourile Buftea la Fata din strada Florilor si probabil nu voi ajunge niciodat s lucrez cu un mare regizor international, chiar dac la spiritism mi se tot spune c voi pleca "afar". Deocamdat am nteles c n var, adic n iunie, voi lua un film singur cu Mircea Moldovan si voi pleca... afar. Adic vreo dou luni la Mamaia. Trai, nineac, pe banii... Buftei! Am vorbit deja cu Petruta si programul meu coincide cu turneul ei de prezentare de la barul din Olimp. Va fi trznet! 10 aprilie Se apropie Pastele. Silvano si-a anuntat prezenta sptmna viitoare, pomii sunt pe jumtate nfloriti si eu m adncesc din ce n ce n inima lui R., pe care trebuie s-o curt de sloiurile de gheat din jurul ei, cci fiind un peste noat si el n apele pe care le gseste. Acum aceste ape sunt cam nghetate, dar mi face impresia c de fapt asta asteapt: pe cineva care s topeasc sloiurile. ncerc. Totusi ce diferenta ntre relatia mea cu Dan si cea cu R. Atunci cnd intr n joc si inima, Amorul... devine IUBIRE... "L'amore che muove il sole e le altre stelle". Frumos si adnc se schimb ntelesul etimologic al cuvntului amore n romnescul IUBIRE. Poate c nu pot s fac tantra cu Dan, tocmai pentru c nu exist ntre noi un sentiment adevrat, dar dac as ajunge s m perfectionez n tehnica asta mi-ar plcea s o experimentez cu R. Nu am atacat subiectul yoga cu el pn acum. De fapt, tot ce fac, tot ce simt sau triesc n virtual sau real este sub semnul iubirii. Nu stiu de unde vine n mine acest sentiment, sper c din inim si nu din ovare (de acolo sper s-mi vin talentul pe scen), cum m-a nvtat Coca Andronescu. 12 aprilie nc o dat a functionat perfect telepatia ntre mine si R. Tocmai fceam niste grtare grozave la Nicu Marcarian pe teras si ne delectam cu un vin rubiniu (Tmioas de Bohotin) plnuind petrecerea de la Pasti la mine, cnd m-a sunat R. s-mi spun c are un film bun. Eu l-am chemat la un grtar, dar cum m-a refuzat categoric, l-am lsat pe Nicu cu Anus si Ara s le devoreze, iar eu am plecat cumintic si asculttoare la R. acas. Acolo am aflat lucruri interesante. De fapt mi-a rspuns la gndul pe care l-a receptionat telepatic n legtura cu cstoria. Pentru c desi a fost foarte tandru si prea foarte ndrgostit (drept pentru care eu eram topit) m-a simtit si mi-a spus, ca si cnd continuam o discutie de mult nceput, c el a luat hotrrea s nu se nsoare (orict ar iubi pe cineva sau ar fi iubit) pn cnd nu va muri mama lui, fat de care are un cult deosebit. Nu i-am rspuns nimic. Curios, orice mi-ar spune omul acesta, m simt att de bine cu el, nct nimic nu m sperie, ci am bucuria de a m supune lui sau dorintelor lui, din dragoste. ntr-un trziu am rspuns c-l astept. Nu am primit ca rspuns dect o lung si tandr mbrtisare. 38

n bratele lui uit si de yoga, si de Dan, si nu-mi doresc dect s rmn asa toata viata. A urmat o noapte de vis. Cred c l iubesc! 15 aprilie Am repetat figura cu restaurantul chinezesc, astzi dup spectacolul de la ora 15:00. Am fost dou mese, cci au mers si bietii. Pe lng cele stiute, am mncat o specialitate delicioas, numit pachete de primvar, un soi de plcint cu foi care se potrivea mnus cu atmosfera de primvar de afar. Am ncheiat cu deliciosul vin din pai de orez si cu ceaiul de iasomie. mi place atmosfera mistic si ncrcat de ciudtenia acestui neam chinez. Atmosfera o fac probabil si cei doi buctari chinezi, care te servesc cu gratie asiatic si ntr-o tcere stranie. Am nteles c dac vrem, ne pot oferi si adevrate specialitti pregtite ad hoc adic n fata noastr - cum ar fi un peste sarpe sau... creier de maimut - amndou viettile aducndu-se vii si fiind sacrificate n fata ta. Aproape lesinate, fetele au plecat imediat dup ce Ovidiu a zis c ar dori o maimutic. Ha, ha! Evident c era o glum, pe care cei lipsiti de umor nu au gustat-o. Vom reveni. 27 aprilie Ast sear am ntrerupt seria de trei zile si trei nopti n care am srbtorit Pastele la mine acas, pentru c avem spectacol la ora 19:00 cu Plosnita. Totul a fost foarte reusit, desi am avut n prima sear peste patruzeci de persoane, n a doua treizeci si abia n a treia au fost cincisprezece. Sunt obosit, dar si foarte relaxat. n prima sear, printre altii, au fost si ctiva de la Tnase. Petruta a venit cu Marin Traian si Lulescu, iar eu l-am chemat pe Nicu Anton din grupul Anton si Romic. De fapt trebuia s-mi dau seam c dac i chem pe ei se rupe filmul, pentru c nu s-a putut dansa sau flirta prin colturi, cci a fost un rs continuu vreo zece ore. Cel mai pregtit a fost Nicu, care ne-a fcut surpriz peste surpriz. n timp ce ncercam s creez o atmosfer mai romantic cu cteva bluesuri, auzim niste chiote n camera din fat si, bulucindu-ne toti, lovindu-ne unii de altii, cci brusc se stinsese lumina n toat casa - am vzut ceva miscnd si pe peretele camerei a aprut... vestitul iepuras din filmele de desene animate rusesti. Dar, pentru c nu avea sonor, Nicu si cu Lulu s-au pornit s fac post-sincron cu bancuri improvizate, evident. A fost un rs general si nu ne mai sturam. Cnd s-a aprins lumina, ce s vezi? Dinspre salon venea agale... un iepuras urias, mergnd pe dou picioare si fumnd o tigar Kent. Ei... si ne-a luat la ntrebri iepurasul: c ce facem aici, c de ce ne batem joc de fratii lui mai mici si multe altele. Dup ce ne-am cerut iertare n cor, promitnd c nu mai facem, el si-a deschis fermoarul de pe burt si a scos din marsupiul din interior... un alt iepuras, de data aceasta din plus, o dulceat de iepuras, dar care - ce s vezi! - avea burta cam umflat si atunci Marele Iepuras ne-a spus c ar fi bine dac i-am deschide si lui marsupiul... Surpriz! nuntru: multi, multi iepurasi de ciocolat. Ne-am bucurat ca niste copii mici si pe dat ne-am pus pe rontit. Dar... ce s vezi!? n interiorul fiecrui iepuras de ciocolat se afla cte un iepuras breloc. Surpriz pe cinste, pregtit n totalitate de Nicu Anton. Silvano s-a distrat foarte bine si a fcut pe iepurasul toate zilele ce-au urmat, spre groaza si scrba lui Carmen, care se astepta s-i cnte serenade. A doua sear a fost dedicat dansului si a fost stimulat de vecinii mei greci, familia Fotakis, care au animat toat seara cu muzic si dansuri sirtaki, fcute ca la mama lor acas cu spart de pahare si dans pe cioburi. Ne-am antrenat toti si am dansat pn la cinci dimineat, cnd am czut lati pe unde am apucat. Nicu Marcarian cu fetele lui au adormit n camera mamei, fiecare cu cte un iepuras n brate. Le-am fcut poze. Binenteles, fr s stie. Ziua am pus filme la video si s-a dormitat, iar seara am rmas doar cincisprezece, printre care prietenul meu de la Sahia - regizorul Eugen Popit - si un cascador din grupul lui Nicolaescu, asa c am trecut pe discutii profesionale, fiind si ei de acord s dau la regie. A fost o serbare pe cinste. 5 mai Mi-a trebuit o sptmn de asane si o sedint de tantra cu Dan, ca s-mi intru iarsi n ritm. Viata mea public m mpiedic s avansez n cunoasterea spiritual, cu toate c teoretic stiu destul de multe. Dar uite ce spune textul din Bhagavad-Gita V: "Numai cel ce are fericirea luntric, bucuria luntric precum si lumina luntric, acel yoghin a devenit una cu Brahman si ajunge n Nirvana (adic stingerea n Brahman)". As putea s spun c fericirea si bucuria luntric au fost scopul vietii mele aproape din clipa cnd am constientizat ceva despre spiritul meu. Starea de optimism cred c este trstura central a firii mele, asa nct pot s spun c am supt clipele de bucurie si fericire din viat asa 39

cum copilul flmnd suge la snul mamei. Chiar si n momentele tragice ale vietii mele am ncercat s vd latura pozitiv si s continui viata ntr-o sperant mai bun, si asta nu din inconstient sau ignorant, ci din dorul fierbinte dup clipele de bucurie sau fericire... Poate e prea mult spus fericire, cred c fericirea e numai "dincolo", dar bucurie... yes, yes, yes! Ori firea aceasta a mea vine acum n contradictie cu filozofia yoghin care spune c sensul existential este datoria de a depsi dorinta; orice dorint care n general nu se mplineste provoac suferint, iar suferinta este pricinuit tocmai din setea si bucuria de viat si care nu se curm dect prin distrugerea total a dorintei. n filozofia yoghin totul e durere, de la nastere care este n durere, trecnd prin viat cu boli, cu decderi sau esecuri financiare, cu cstorii nereusite sau care sfrsesc prin moartea unuia dintre soti, toate provin din dorinta nemplinit care duce la durere. Deci, spun ei, s omorm orice dorint. Apoi au o adevrat retet pentru distrugerea dorintei. Ei spun c exist zece noduri, patru otrvuri si cinci piedici care produc dorinta: amgirea sufletului, ndoiala, patimile, ignoranta etc., si opt rspntii pentru a le distruge: dreapta judecat, dreapta vorbire, dreapta purtare etc. Toate bune si frumoase, dar tocmai din implicarea n viat se naste frumusetea luntric, ea creste n special n iubire, cci doar nu poti s te iubesti pe tine nsuti, ci evident pe cel de lng tine - fie sot, mam, copil, prieten etc. Sunt ntr-o mare dilem, cci lund ca unitate de msur cartea lui Moody, cu attea experiente de dincolo, tocmai bucuria, eliberarea si fericirea, prin unirea cu Lumina, au dat impuls celor ce au trit experientele att s-si schimbe viata aici pe pmnt, dar mai ales s doreasc ct mai repede plecarea dincolo. Trebuie subliniat c din cei dou sute de subiecti analizati de Moody aproape jumtate au fost atei, fr nici o pregtire spiritual n vreo religie sau practica religioas. Sunt mult mai nclinat s cred astfel de dovezi, sau chiar cele aduse de Sagan, Daniken si chiar Kernbach, dect s m omor, chiar si numai spiritual, pentru a ajunge n Nirvana. Atunci nu nteleg care este sensul tantrei, cci tantra este numai simtire si trire n tine si n cellalt n care te proiectezi, devenind de fapt un eu, att sufleteste, ct si trupeste, cci simti absolut c te topesti n cellalt. Nu prea seamn a moarte sau a distrugere a dorintei fiindc nu se ajunge la o finalizare obisnuit, sau tocmai de aceea este de fapt o ncrcare de putere, energie si dorint de viat care te face s continui cu mai mare rvn. 21 mai Ca s m linistesc, am fost astzi la Adi si am stat pe terasa lui superb de la etajul 8, mbtndu-ne cu muzic: Cream, Frank Zappa, Jimmy Hendrix, Pink Floyd. Am but vodc cu pepsi si am luat hotrrea s-o mai subtiez cu Dan si cu toate spiritismele si tantrele lui. M pregtesc de plecare la mare pentru dou luni, ceea ce ndjduiesc s-mi fac bine. Prietenia cu Adi a luat o form frteasc si mi convine de minune, cci este foarte stenic si cu muzica si umorul lui m reaseaz putin pe orbit. Chiar si mama l apreciaz mult, ceea ce nu-i de colea, cci greu mai apreciaz pe cineva. 27 mai De trei zile stau la Nicu Marcarian si m pregtesc pentru mare, fcnd putin plaj pe teras cu Ara si Anus, apoi dup-amiaz la o partid de tenis pe terenul de lng cas, cu Nicu si Ara. M simt foarte bine la ei si prietenia care m leag din adolescent de Nicu m face s-mi revin la starea aceea uitat din copilrie. 2 iunie Sunt de dou zile n Mamaia. Suntem cazati la Hotelul Condor. Echipa este destul de bun, m nteleg destul de bine cu Rodica si cu Kitty si m cam tem de Dan Pduraru, cci este tare nervos din fire. Deocamdat face prospectii. Hotelul este foarte aproape de plaj si dimineata (fiindc trebuie s m scol la 5:30 si s-i trezesc pe actori la 6:00, cci la 7:00 este plecarea la locul de filmare) am o or - cea mai frumoas or: rsritul soarelui din mare - pe care o petrec pe plaj, unde am descoperit o mic dughean cu pateuri calde cu brnz si ceai de musetel cu lmie. n singurtatea plajei mi iau micul dejun si m mbt de frumusetea rsritului, umplndu-m de energie. 4 iunie Asear am fost n Olimp si am stat la programul de bar prezentat de Petruta, impropriu spus bar, cci are regim de bar, dar este o teras n trepte cu mese afar, la care poti servi ceva, si cu o scen mare. Programul s-a terminat pe la 00:30 si ne-am dus cu totii la Club 40

Mediteranean, unde am dansat pn la 4:00 dimineata. Au o muzic trznet francezii! Astzi, fiind duminic, m-am dus cu Petruta la plaj n Olimp si apoi fuga la hotel s ne odihnim, cci la ora 22:00 ea ncepe spectacolul. M-am ntors la hotel n Mamaia la 1:00 noaptea. 5 iunie Surpriz! M-a sunat la hotel Carmen si mi-a spus c vine cu Silvano si cu gasca de italieni s-mi serbeze ziua pe 9 iunie. Am convocat-o imediat si pe Petruta si am hotrt c ne ducem cu totii n Olimp, cci aici se uit toat echipa chiors. Nu-i nteleg ce vor! Cred c ar vrea s stie ca subiect de brf tot ce fac, dar nu le dau satisfactia asta. Dac nu au altceva de fcut, atunci s m urmreasc! M-am speriat creznd c vine si Paulo, dar m-am linistit cnd mi-a spus c sunt niste prieteni noi. Eu nu vreau s m mai leg de nimeni n vara aceasta. 11 iunie Nu am fost n stare s m mai duc n dimineata aceasta pe plaj s-mi iau micul dejun si am profitat atipind o or pn la plecare, cci n cele dou zile petrecute n Olimp nu cred c am dormit 8 ore din 48. A fost superb. Sunt un pic prjit, pentru c am adormit duminic cu totii pe plaj. Seara am srbtorit ziua mea la bar si Petruta mi-a fcut surpriza c n prezentare mia urat "La multi ani" si a vorbit cu electricienii, care au pus reflectoarele pe mine exact cnd chelnerii aduceau un tort mare cu 30 de lumnri. M-au aplaudat toti, n special italienii, zgomotosi cum sunt. M nvinetisem de emotie fiindc toat lumea se uita la noi. Silvano si Carmen mi-au dat un cadou din partea lor si a italienilor, o sticl de 500 ml de parfum Iatagan Caron - parfumul meu preferat si al lui R. Era s lesin de bucurie. Dup program, am luat-o si pe Petruta si ne-am dus la Mediteranean, care mi se pare cel mai bun dintre toate localurile de pe litoral. DJ-ul e foarte bun si am dansat cu totii pn la 4:00 dimineata, cnd am plecat pe plaj si am fcut o baie. Am fost foarte ametit, e drept c poate si fcuse efectul si whisky-ul pe care l luasem cu noi pe plaj, dar luna plin, apa cald si mirosul ametitor de slcioar - miros enigmatic, chiar putin oriental - m-a fcut s pierd contactul cu realitatea aproape o jumtate de or, cnd Oli - alias Silvano - a nceput s cnte "Roma mia, come ti amo". Toat lumea a izbucnit ntr-un rs general si am revenit pe pmnt. Apoi am asteptat n tcere rsritul si am plecat la hotel. Duminic seara la Petruta am fost 20 de persoane, cci ne-am mprietenit cu un grup de francezi de la Mediteranean si au venit si ei la bar. Atmosfera a fost incendiar. A fost superb. Bietii care au venit cu Silvano sunt foarte simpatici si... att. Parteneri buni de plaj, dans si rs. 15 iunie Reactiile de rutate nu au ntrziat si micile rzbunri au aprut. Ieri, n timpul filmrilor, cnd nu eram atent, mi-au btut clacheta n cuie si, cnd s-a strigat motor, am aprut n cadru smucind din toate prtile clacheta, doar-doar s-o deschide. Toata echipa s-a umflat de rs. Astzi se nnorase putin, asa c am asteptat s ias soarele, timp n care mi-am scos papucii si m-am ntins un pic n iarb. Au reusit s-mi fure papucii si s-i ascund. Cnd s-a strigat motor, alergam ca o capr beat srind din piatr n piatr, n picioarele goale, n aplauzele si rsetele tuturor. Trebuie s se rzbune si ei cumva, cci au impresia c i sfidez, ducnd viat dubl, si cu ei, si n Olimp, si mai ales c nu au prea multe detalii despre ceea ce fac eu acolo. Mai tare m tem de Pduraru, care, desi e foarte tnr, are mult rutate n el. Acum cteva zile, cnd iarsi am venit la 5:00 de la Petruta, am adormit si am trezit actorii abia pe la 6:30. A ntrziat toat echipa din cauza mea, a zis el, si mi-a fcut un circ n masin nct bietul Colea Rutu s-a simtit nevoit s strige un pic la el si s-l potoleasc. Cu toate astea nu am s renunt s merg n Olimp, cel putin ct mai sunt aici Silvano si prietenii lui. 20 iunie Trupa s-a mrit, cci au venit si Nicol cu Moty si cu Ela, care stau n Mamaia. Tocmai bine au venit, cci mine pleac Silvano si toat trupa lui. 25 iunie Am aproape 25 de dimineti cu echipa lui Mircea Moldovan. Doar dulceata rsriturilor, cu micul dejun alturi, si serile si noptile n Olimp m-au fcut s rezist la acest film. De dou zile a venit 41

si Florin Zamfirescu, care a mai spart gheata. M nteleg foarte bine cu el, e foarte cald, prietenos si are simtul umorului. 1 iulie O lun de zile pe litoral. Fizic m simt extraordinar. mi d energie si fort de munc; toate simturile mi sunt activate si toate canalele deschise. Se vede treaba c desi nu am lucrat nimic pe ele de 30 de zile, straniu, totusi am impresia c cineva lucreaz asupra mea n duh, sau obtin aceast deschidere datorit influentei pe care o execut asupra mea marea. Ieri, smbt, m-am ntlnit cu Nicol, Moty si cu Ela si i-am dus si pe ei la Petruta, apoi ne-am ntors n Mamaia si am fost la Mediteranean. Este mai bun dect cel din Olimp. Apoi la 3:00 noaptea am fcut a doua baie n mare la lumina lunii. Este fascinant. Apa are un magnetism aparte, care ti ptrunde n toti porii, pn n adncul sufletului. M simt melancolic si lasciv. Dar nu m dumiresc iarsi dac este de la lun, de la ap, de la mirosul nvluitor. 5 iulie Filmrile merg foarte bine. Cu Florin am nfiripat o relatie de prietenie care mi prieste. I-am povestit si lui de fascinatia apei de mare n mijlocul noptilor cu lun, si mi-a spus c prima noapte liber merge si el. Luna a ajuns n apogeul ei major, nct cnd rsare este att de mare si de aproape c mi vine s ntind mna si s-o iau cu mine. Nu pot s spun c mi place acest astru, dar m fascineaz teribil. Oi fi lunatic sau - cum se spune - somnambul! 7 iulie Cu adevrat stranie si dement influent are asupra mea Luna, sau... cine stie ce lucrare telepatic a fcut asupra mea Dan, cci ast sear pe la nou am iesit s m plimb pe falez si m-am ntlnit cu X care se plimb si el. Luna era att de mare, apa att de cald si de mbietoare nct, dup ce ne-am blcit mai bine de o or, era ct p-aci s-o facem acolo pe plaj, dar tocmai a aprut Kitty cu Dan, asa c l-am urmat supus pn n camer, unde ne-am devorat unul pe altul cu o poft nebun si ciudat. Se pare cu adevrat c puterea magnetismului lunar ne adusese n starea aceea. Mi s-a prut c exist la mijloc si un vampir energetic, care prea c asteapt mpreunarea noastr si, o dat cu semintele aruncate, s se poat hrni din energia emanat de noi n clipele plcerii. Am simtit c sunt un vulcan n eruptie si mi-a confirmat si Florin Zamfirescu, cu care m-am ntlnit la barul hotelului. Am luat o sticl de Cinzano, lmie si gheat si am stat la el n camer pn la trei dimineata. 15 iulie Noapte de vis n Olimp. La Mediteranean a fost ieri ziua Frantei, asa c au fost artificii, dans mult si muzic foarte bun. DJ-ul este prieten cu grupul de francezi cu care ne-am mprietenit si a dat pentru toat lumea sampanie. La trei dimineata am fugit n ap cu sticlele si paharele de sampanie dup noi. Cred c apa avea 25 C. A simtit si el c a fost "o noapte nebun", dar nu mai era atmosfera din noaptea aceea "nebun", care mi-a plcut enorm. 18 iulie Cu toate c am avut parte de o var fericit si cu tristete m pregtesc de plecare peste o sptmn, nu m-as fi simtit deplin fericit dac nu as fi avut o mare bucurie ieri, cnd o furtuna fantastic s-a strnit si n 15 minute tot cerul s-a ntunecat. Filmarea s-a oprit si n alte 15 minute eram singur pe plaj, unde am vzut o priveliste parc desprins din tablourile lui Aivazovski, cci marea era verzuie cu valuri de trei metri nspumate si nvolburate, iar cerul era pe jumtate vinetiu spre negru, brzdat de fulgere uriase care se topeau n mare, iar cealalt jumtate era senin, de un albastru intens. Ireal si fantastic. Am alergat mult timp de-a lungul plajei nsotit doar de tiptul pescrusilor care zburau si ei speriati si agitati n special la auzul tunetelor. Mirosea a nmol si a ap srat. Nu m-am retras dect atunci cnd ploaia s-a dezlntuit, dar si atunci am rezistat nc zece minute nvrtindu-m printre stropii mari si grei ca o paparud. Siroind de ap, dar cu bucurie n suflet, am intrat n hotel unde toti m-au cinat, certndu-m c nu am venit mai repede. Ce pot ei ntelege!? Am sunat-o pe mama ca s-i spun "La multi ani", cci ieri a fost ziua ei, si i-am povestit si ei. Sraca, aproape a nceput s plng de regret c nu a vzut si ea asa un tablou unic. Ct de rusoaic este! Dar nici eu nu sunt departe, cu tot sngele meu ovreiesc.

42

21 iulie Am crezut c ploaia aceea plin de mister a fost ultima bucurie, dar totusi am avut parte si de o iesire n Delt, unde am avut jumtate de zi de filmare si unde am fcut un mare foc de tabr si, ajutati de doi buctari lipoveni, am ncins o mas pe cinste, cu bors pescresc si peste la protap cu mujdei, stropit din plin cu vin de Medgidia. Am mncat acolo la locul crimei, pe malul apei, ntr-un apus feeric. Sper s iau cu mine pn la moarte aceste unice bucurii. 25 iulie "Partir c'est mourir un peu!" Cu un amalgam de tristete si bucurie, pstrnd cu grij bine ascunse n adncul sufletului si n amintire toate momentele frumoase, m-am desprtit astzi de litoral si la ora 18:00 am ajuns n Bucurestiul ncins, plin de praf si de prostie. Am stat toat seara cu mama, povestind despre mare, stiind c-i fac o bucurie, cci iubeste mult marea, ca si mine. 1 august Activitate intens n Buftea, am nceput post-sincronul, din pcate ns actorii principali nu sunt de gsit, pentru c nc mai este perioada de concediu. Totusi trebuie s termin post-sincron-ul ntr-o lun, pentru c m-a amenintat Pduraru c nu voi avea sala de post-sincron mai mult de o lun, deoarece intr el cu un alt film. Kitty s-a cuplat cu el, asa c nu am nici un sprijin. Trebuie s rezolv singur totul. Sper s ias bine. 8 august Am probleme cu Dinic. Nu vrea s vin la post-sincron desi este n Bucuresti. Spune c vine, vorbesc cu masina s-l ia de la Teatrul Ion Creang (sediul nostru), si nu vine. Am s vorbesc cu Titi s intervin el, doar sunt prieteni. 10 august E o minune Dinic. Iar a promis si nu a venit. Bine c mcar pot face post-sincron cu ceilalti, desi nu prea li se potrivesc orele. Sunt cam stresat. 11 august Ca s m linistesc putin, am fost asear la Adi, omul meu de suflet, si mi-am ncrcat putin bateriile cu Sweet child in time, Tonight si The Wall. Mi-am mai revenit putin, dup care am pus Led Zeppelin pn la 12:00 noaptea. Am plecat cu taxiul. 15 august Eteronomie - un alt cuvnt ce se repet la nesfrsit n sedintele de spiritism. Cnd vor (spun "vor" pentru c, atunci cnd unul spune ceva vine altcineva si spune contrariul, deci sunt mai multi), deci cnd vor s-mi atrag atentia pentru ceva mi spun numai cuvntul acela si nimic altceva. Eu trebuie s gsesc cheia. Mi s-a dat autorul - Kant - si am gsit n Critica ratiunii pure c eteronomia este vointa condus de instincte. Da, au dreptate. Nu am avansat deloc n yoga, nu pot face asane si tantra asa cum trebuie pentru c instinctele m (ne) domin. Poate dac as avea un guru adevrat din India, cu o fort si o voint care s si-o impun asupra mea si pe care s-l si iubesc si s m supun de bun voie si cu bucurie, atunci -da. Tot secretul la mine este c nu pot face nimic cu forta, ci numai din dragoste si cu mare druire, din care s rezulte o bucurie imens. Dar tot n Kant am gsit c omul este aplecat spre ru din nastere, din firea lui si c inima rea, pervertit a omului poate coexista cu o voint bun aceasta se face din slbiciunea firii omenesti, care nu este destul de puternic pentru a pune n aplicare principiile pe care le-a adoptat, la care se adaug si impuritatea vietii. Mi se pare c se pliaz pe mine foarte bine gndirea aceasta kantian. Vreau din tot sufletul s m las de fumat, s pot face asanele si mantrele, mcar pe cele care mi le-a dat Dan, s nu mai beau si s pot face tantra fr s caut desftarea si plcerea absolut. Dar n viata mea exist ntotdeauna ceva major care nu sufer amnare sau o conjunctur si un anturaj care m rpesc si m ndeprteaz de la scopul pe care eu l stabilesc n mintea, vointa si inima mea. 25 august Lunea am fost ca de obicei la Titi. M-am plns c mai am cinci zile si mi se ia sala si nu l am pe Dinic la post-sincron. L-a sunat si i-a promis c sptmna aceasta vine. Toca "m-a tocat" cu examenul la regie pe care l-am srit anul acesta, dar nu puteam s-l refuz pe Mircea Moldovan, 43

mai ales c e cstorit cu Adriana, pe care o cunosc de multi ani. I-am promis lui Toca c voi lucra cu el n iarna aceasta si voi da examen n var. 27 august Quod erat demonstrandum! Presimteam c aici se va ajunge. Astzi am gsit sala de post-sincron ocupat de Dan Pduraru, desi nu este 1 septembrie si l-am luat la rost, iar el a nceput ca de obicei s urle la mine alergnd pe culoare si trntind usile. M-a amenintat c-mi va face raport la directie. Am plecat val-vrtej n Bucuresti, la sediu, unde i-am telefonat lui Dinic, pe care trebuia s-l iau dup ora 15:00 si am contramandat totul. Am plecat si eu furioas, urlnd si spunndu-le celor din birou s anunte directia c nu mai lucrez cu nebunii. 30 august Filmrile de pe litoral si tot ceea ce a urmat cu post-sincronul m-au scos de pe circuit, nct aproape c nu m-am putut concentra o zi ntreag cu gndul la R. Dar ieri, cu toate c eram foarte suprat din cauza lui Pduraru, mi-am ndreptat toat fiinta mea interioar ctre el si astzi, cnd i-am dat telefon s-i spun "La multi ani", m-a chemat urgent la el. Era 3 dup amiaz si dorinta a fost asa de mare la amndoi nct nu am mai pregtit atmosfera, ci ne-am devorat atunci pe loc. Semnm unul cu altul din foarte multe puncte de vedere, chiar si fizic, nct ncep s cred din ce n ce mai mult c nu m voi desprti de el niciodat. 4 septembrie Astzi a nceput stagiunea. Desi jucm de attia ani Plosnita, totusi atmosfera din TNB mi-e drag. Niciodat nu a fost haosul si rutatea din Buftea. Nici nu am nceput bine stagiunea si poantele sunt n plin desfsurare: astzi, la intrarea n scen a prezentatorilor Olga DeliaMateescu, Eugen Cristea, Tamara Cretulescu si Gabi Oseciuc, au reusit s-i fac poanta clasic cu degetul n fund lui Traian Zecheru, care a urlat la microfon: "n scen prezentatorii, n scen, fr chilooooooti!". Ha! Ha! Ne-am topit de rs, asa c am luat o pauz pn ne-am potolit. Ieri am fost la Ambasador cu Gigi N. si V. Munteanu (directorul administrativ de la Buftea) si miam luat papara de rigoare; "c nu-mi cunosc lungul nasului", "c nu-mi vd interesul", "c am uitat ce mi-a spus el cnd am venit prima zi n Buftea, c trebuie s fiu pres de sters pe jos pentru toat lumea, de la mic la mare, si s nu am nici o prere sau dorint, ci s m supun tuturor, dac vreau s nu am probleme". Lui Pduraru? Da, mi-a rspuns, chiar si lui! Ei... atunci m pierdeti, dragii mei, cci abia m asteapt Marin Traian si Todea n TV. Vor fi dou posturi de asistent de regie scoase la concurs pentru mine si Violeta Berbiuc. Ne vor pe amndou. Asa c... nu voi mai reveni n Buftea dect ca regizor, dac voi intra la I.A.T.C. Atunci am s am eu pinea si cutitul si o s tai cnd, cum si pe cine vreau. 11 septembrie Unde dai si unde crap! A venit Silvia astzi la mine la teatru s-mi spun c are un pretendent pentru mine, care ar vrea s se nsoare cu o evreic si s plece n Israel, unde are deja un frate stabilit, dar nu vrea s plece singur cci este foarte greu singur n lume. Ha! Ha! Ce-ar fi ca asta s fie iesirea afar despre care tot mi se spune la spiritism. Am fixat ntlnirea cu biatul peste cinci zile, cci la noi este premiera cu A 12-a noapte si vom merge mpreun. 17 septembrie Simpatic, 30 de ani, inginer hidrotehnician, l cheam Rzvan. Ne-am nteles din prima. mi strng actele, dovezile necesare ca s pot depune dosarul de emigrare n Israel, si dac rspunsul nu vine pn n var, dau la teatru, sau oricum dau, si dac intru, cer o dispens de jumtate de an si m ntorc ca cettean evreu s fac facultatea. Apoi ne cstorim si cer rentregirea familiei. Acolo are un frate care o duce binisor - de fapt exceptional fat de Romnia. Planul e simpatic, omul e simpatic, asa c deocamdat sunt invitat duminic la mas acas la el, ca s o cunosc pe mama lui. 18 septembrie M-a chemat Munteanu n Buftea s m duc pe la productie, s vd dac mi gsesc un film la 44

care s m ia ca secretar. Evident c nu am gsit nimic. Aici se poart modelul stat n stat. Productia si directia nu poate avea cuvnt fat de echipa de filmare, ei si iau oamenii pe care i vor si deocamdat regizorii cu care sunt prieten nu fac filme. Toute est bien, qui finit bien! M-a sunat Marin Traian si mi-a zis c de mine s m prezint la ora 8:00 la birou, c m angajeaz colaborator-asistent de regie la redactia emisiunilor de divertisment pentru Album Duminical si voi face astfel practic pn se scoate postul la concurs. Nu m mai duc n Buftea. Nu sunt n stare s lupt cu ei, prea sunt multe hiene. 25 septembrie Voi avea o soacr - o bomboan! Are 60 de ani, dar nu-i dai nici 50. E singur, i-a murit sotul, e pensionar. Intelectual, de familie bun, modern n mbrcminte si n conceptii. Fumm cot la cot si jucam canast cu vecinele ei. M simt bine n familia lor, iar Rzvan este foarte tandru si cald. 3 octombrie Toamn dulce, romantic si nvluitoare. n fiecare dimineat, ntre 10:00 si 13:00, trebuie s fiu n TV. Dac avem filmri, stm n continuare si mncm la bufet sau plecm si venim la 18:00. Uneori filmm si noaptea. Echipa este excelent - Marin, Todea, Berbiuc si eu. Incomparabil cu Buftea. Mai modest, dar mult mai linistit. Am demarat actiunea pentru strngerea actelor de emigrare. Piesa principal este bunicul care era sut la sut evreu nealterat, dar care a murit la Aiud n nchisoare. Am scris nchisorii si astept rspuns. Am fost la Templul de la Sfnta Vineri si mi s-a spus s scot si de la cimitirul evreiesc acte doveditoare ale familiei. La Bellu am gsit cavoul familiei Mircus (strbunica mea si sora mamei lui Gic Petrescu) care s-a mritat cu Fermo, venit din Italia. Mi-au spus c n dou-trei sptmni mi vor da hrtiile de apartenent la cavoul familiei Fermo. 6 octombrie Dup spectacolul de la ora 15:00, ne-am strns "cinci gratii" si cinci greturi si ne-am dus la restaurantul Berlin - noua noastr descoperire. Mncare bunicic, muzic si atmosfer de discotec. Am dansat pn la 12:00 noaptea. Vom reveni si mine dup matineul de la ora 10:00. 7 octombrie Am revenit la Berlin si azi, dar nu vom mai face figura asta duminicile, pentru c lumea este mult mai rafinat smbt seara. De altfel am stat doar pn la 20:00 si ne-am retras linistiti acas. 8 octombrie La R. acas din nou, cu Gigi N. si Dipi. Au vzut dou-trei filme de karate, timp n care eu m-am "hrnit" cu prezenta lui, asa nct, atunci cnd bietii au plecat, eram iarsi un vulcan n eruptie. Dup... am adormit fericit pe la cinci dimineata n bratele lui R. 15 octombrie Am dormit aproape o sptmn la Rzvan. Evident, "evenimentul mult asteptat" s-a produs. Desigur, nu este ceva iesit din comun, dar este foarte tandru si cald, ca un motnas care toarce cnd d de cldura cuptorului. Aurelia nu a comentat evenimentul, mai ales c n calitate de soacr mare este chiar mndr si se bucur. Ce ru mi pare c nu este si mama la fel de ntelegtoare si c nu pot s stau cu ea la fel de lejer de vorb despre problemele mele sexuale, asa cum stau cu Aurelia la o tigar si un pahar de vin. 20 octombrie Cele dou luni petrecute la mare mi-au schimbat metabolismul, sunt mult mai energic si mai usoar - e drept c am slbit zece kilograme. Asa c am fost n stare zilele acestea s m concentrez si s fac exercitiile pe care mi le dduse Coca n pozitie lotus. La un moment dat am avut strania senzatie c m aflu n picioare deasupra capului meu si m priveam cum stau pe pat n lotus. Totul era ncrcat de o lumin puternic ca si cnd corpul meu avea un contur din becuri care m luminau. Apoi am revenit la fel de brusc precum m-am nltat, am deschis ochii si am simtit o stare de bine, de relaxare si de usurare a corpului. Am fugit la Coca s-i spun, si mi-a recunoscut c ea 45

de mult se priveste pe scen, corectndu-se singur n miscri - a devenit o obisnuint. A luat exemplu de la Nijinski - marele balerin - care iese afar din el, observndu-se si dirijndu-si mereu din afar miscrile. mi doresc mult s avansez n yoga. 27 octombrie Karamazov. Mi-era foarte dor de piesa aceasta, asa c nu am rezistat si m-am dus. Cred c am 100 de spectacole vizionate. 1 noiembrie Plcut si deosebit pregtire am fcut azi cu Toca. Pe fundalul muzical al lui Vanghelis am analizat imagini din picturile prezentate n cteva din albumele din cas. Analiza nu este a picturii, ci a subiectului. Locul si ora actiunii, de la care trebuie s brodez aproape un scenariu, imaginndu-mi o actiune trecut, prezent si viitoare, n functie de mbrcmintea si pozitia personajelor. O alt tem interesant este psihanaliza personajelor cu care intru n contact sau chiar pe strad, plecnd de la o sum de gesturi tipice unor stri interioare - de emotie, bucurie, dorint, tristete, mnie, ur, dispret etc. Este foarte interesant cum, analiznd astfel, poti deslusi un pic gndurile oamenilor cu care intri n contact si te poti feri de anumite scandaluri sau neplceri sau chiar mai ru. 2 noiembrie La spectacolul de ieri i-am povestit lui Carmen cele aflate de la Toca si astzi la spectacol ne amuzm privind la fiecare actor, presupunnd tot felul de scenarii, care mai de care mai hazlii. La un moment dat a aprut n regrupare Costel Constantin, amorul lui Carmen, care s-a asezat ntr-un colt cu Eugen Cristea si Gabi Oseciuc si au nceput o discutie mai aprins. Dar ciudat c, la dou-trei cuvinte, Costel sttea o secund pe gnduri, apoi si rsucea anume mustata. Am constatat amndou acest lucru, pentru c l-a fcut de mai multe ori, si i-am spus lui Carmen c eu cred c s-a discutat despre o afacere de bani pentru c noi nu am auzit ce au vorbit. ntr-adevr, la sfrsitul spectacolului, l-am ntrebat pe Cristea si mi-a recunoscut c vorbiser despre un contract cu un film german a crui actiune este n R.F.G. si c nu credeau c vor primi viz. Deci presupunerea noastr s-a adeverit. Totusi, cred c dac as avansa n telepatie combinat cu aceste informatii de analiz psihologic, as putea deschide un cabinet de psihanaliz (undeva n... Italia, de exemplu, a zis Carmen, si am aprobat-o). 15 noiembrie Am primit rspunsul din partea nchisorii cu specificatia c Iosif Fermo a murit n 1953 n nchisoare, fiind ngropat la groapa comun. Vd c mai repede a venit rspunsul de la Aiud dect cel de la cimitirul Bellu. Trebuie s m duc urgent la ei. Am fost la Rzvan si am dormit la el. Soacr-mea este tare simpatic si m nteleg din ce n ce mai bine cu ea. Se pare c si ea este spiritist; are o prieten care este medium si a spus c m duce si pe mine acolo. 16 noiembrie - Craii de curte veche - Nottara; 17 noiembrie - Jocul vietii... - Nottara 30 noiembrie Studiu la Vnztorul de vesel, la Srbtoarea San Isidro si la Culesul viilor de Goya. Sunt tablouri din perioada cea mai pur si senin a lui Goya. n general, mie mi place toat pictura lui, dar pentru analiza care mi trebuie acum sunt foarte bune tablourile alese de Toca. 4 decembrie Dodes' Kaden - Cinematec. Nu mi-am imaginat c pot face si chinezii capodopere. Exceptional film de regie. Am trimis-o si pe mama s-l vad si a venit entuziasmat. Apoi l-am comentat cu Toca, disecnd imaginile care sunt pe ct de realiste, pe att de metaforice. 5 decembrie n TV lucrm intens pentru emisiunile Revelionului si ale Crciunului. Jumtate de zi a fost destul de grea, cci a fost numai cu Angela Similea si programul ei special. ns cnd au aprut Nicu Constantin si Lulescu, s-a spart gheata si am rs continuu. Nici nu mai tin minte toate poantele pentru c erau spontane si provenite din text si din pcate tocmai pe acelea nu le puteam nregistra, dar pentru noi munca asa a fost o relaxare si o distractie. 46

10 decembrie Surpriz! Astzi Toca a venit cu Pino Caramitru. Am pus Anotimpurile de Vivaldi si analiza picturii lui Rafael. L-a nceput mi-a fost team pentru c eu nu prea cunosc credinta crestin si n plus m rusinam de Pino. Cu toate c mama este crestin sadea, iar tata a fost botezat la 20 de ani, despre subiectul acesta nu se prea discut la noi, iar eu, nefiind botezat, m-am dus prin biserici cnd eram mic cu Maia (mama tatlui, care era crestin, si cu mama mamei, care era foarte credincioas crestin), dar acum nu pot analiza o pictur bisericeasc. M impresioneaz foarte mult pictura lui Rafael, ct si a lui Michelangelo, si mi-ar plcea s le vd n Italia cu Carmen si Silvano. Poate ntr-o bun zi... Deocamdat ne-am oprit la Scoala din Atena a lui Rafael, unde figurile sunt istorice si despre ele nu mi-e fric s vorbesc. Despre formele, culorile si miscrile personajelor istorice care sunt prezentate n acest tablou se poate vorbi foarte mult. Este un foarte bun subiect pentru ceea ce avem de definit n lucrul nostru, cci abundenta si varietatea de miscare a personajelor, precum si importanta lor istoric mi incit imaginatia, si asa au trecut trei ore cu Toca povestind despre acest tablou. Caramitru m-a felicitat. Dup cum decurg lucrurile, ar trebui s intru la regie cu ochii nchisi dar tot sase locuri sunt. 15 decembrie Dup spectacolul de la ora 15:00, ne-am dus din nou toat trupa la Berlin si, fiind smbt, am regsit aceeasi atmosfer plcut. Am mncat si am but Cabernet cu pepsi. Aici ne-a ncoltit ideea unui revelion cu tem si costumatie special. nc nu prea stim bine cum o s fie, dar anul acesta l facem sigur. M ntorceam de la Berlin si instinctiv am luat-o pe V. Conta... Si binenteles c m-am ntlnit cu R. Mi-a druit una dintre cele mai lungi si mai frumoase nopti de dragoste din viata mea. Chiar dac am constatat c ntlnirile noastre sunt lunare, intensitatea lor este att de mare nct nu cred c ar fi nevoie de mai mult. n rest, cnd mi-e dor de el, m duc la spectacol. Uneori simt c m cheam el la spectacol si atunci las totul si m duc. 18 decembrie Cinematec - Odiseea spatial 2001 Straniu film, care m incit la cercetare. Este a treia oar cnd l vd, dar e prima dat pe ecran. n timpul filmului am avut ciudata senzatie c Dan este lng mine pe un scaun. Chiar m uitam mereu n jurul meu s vd dac-l zresc. Apoi l-am auzit spunndu-mi clar: "Vreau s te vd n seara aceasta". Instantaneu, aproape fr voia mea, am spus - evident n gnd - c sunt la Cinematec si c ies la ora 19:00. Cnd am iesit de la film, 500 de metri mai sus, m-a asteptat zmbind. Am rmas masc, dar nu i-am spus nimic, prefcndu-m surprins c-l vd, mi-a spus c a fost la un prieten ce locuieste pe strada Eforie. Binenteles, mintea. Dar atunci, ce s-a ntmplat ntre noi? Chiar l-am auzit? Dar de ce nu am avut curaj s-l ntreb? Pe drum, n momentele de tcere, mi s-a prut c rdea de mine. Trebuie neaprat s aflu la spiritism ceva despre asta. 20 decembrie A venit Carmen cu Costinel, vrul ei, si ne-am apucat ndat de spiritism. Zic "ei" c telepatia ar fi la ndemna tuturor si c ar putea fi modalitatea noastr de convorbire cu cei de "dincolo" si cu cei de pe alte planete. Apoi ne-am asezat fiecare ntr-un colt de odaie si am ncercat s ne comunicm cu ochii nchisi cteva idei. Cel mai clar s-a conturat Mos Crciun. Vom persevera. 26 decembrie Dup modelul de anul trecut de la Nicu Marcarian, am fcut la mine un Crciun asa ca la carte, adic, la un moment dat, a aprut Mos Crciun. Desigur, nu cu sania, cci era greu s o urce pn la etajul trei, dar l-am mbrcat pe Costinel n haina mea de catifea rosie, care este maxi si cu glug, si i-am pus o masc din plastic reprezentndu-l pe Mos Crciun cu barba alb. n spinare i-am pus o desag rosie din catifea plin cu cadouri. Fiecare a trebuit s spun obligatoriu o poezie sau o povestioar hazlie, si astfel si-au cptat cadoul: ciocolat si portocale si... un aparat de fotografiat cu ap. Am hotrt s nu stropim mobila sau peretii si nici coafurile. De fapt a fost o petrecere destul de linistit, chiar si Silvano a observat acest lucru. Dar secretul este c ne frmntm ce titlu s dm petrecerii noastre de Revelion. Am consultat cu Carmen niste reviste de mod aduse de Silvano si am hotrt c noi dou ne mbrcm 47

punk si pn la urma o s-i spunem Revelion n anul 2000. Toat lumea a fost de acord. Pentru o astfel de aventur l-am mobilizat si pe Dan, care a fost entuziasmat si ne-a promis mari surprize "de dincolo". Initial am vrut s facem tmblul n camera din fat, un fost birou al tatei, dar cnd am nceput s ne hurducm cu Bidermayer-urile, madam Fermo era s lesine, asa c am renuntat si am hotrt s ne mutm n camera a cincea (care oricum este aproape goal si pe care o s-o decorez cu niscaiva decoruri de la teatru). Ast sear la spectacol am vorbit cu Costic Melcea si pe 29 decembrie, la matineul de la ora 15:00, m duc s-mi aleg ce decor vreau. 3 ianuarie 1985 Nu stiu dac s ncep povestirea aceasta cu nceputul sau cu sfrsitul... Ei... iat cum stau lucrurile: impulsionat de entuziasmul lui Dan, am decorat a cincea camer, am scos toat mobila brncoveneasc pirogravat si am nghesuit-o la mine n camer, unde era restul din setul complet (mostenire de la bunica), si am mbrcat camera n cei o sut de metri de cortin verde de mtase. Apoi am pus tot attia metri de cortin din plas. n spatele celor dou cortine, pe lng pereti, diferite lmpi colorate. Efectul era trznet. Apoi am adus jiltul din piele, mostenire de la bunica din Ucraina, si l-am mpodobit si am hotrt c pe el va sta judectorul, cci petrecerea se va numi n final "Judecata de apoi". Pe Costinel am reusit sl deghizm n Marilyn Monroe. Era absolut superb si gratioas, iar n semiobscuritatea camerei toti brbatii care veneau i srutau mna si i fceau chiar avansuri n timp ce noi ne nfundam de rs. Mai complicat a fost cu noi dou, ntruct eu m hotrsem la moda punk-smuls si mi alesesem rochia neagr de voal cu volane n trepte si colturi neegale. Aceast deghizare m-a hotrt s ne numim, eu, "Talpa Iadului", iar Carmen - "Moartea". Oah! Artm ca scpate din adncurile iadului. Totul era negru si rupt pe mine, rochia, vesta, ciorapii. Pe burt mi-am fcut o gaur mare n rochie si n spatiul rmas liber mi-am tatuat cu vopsea special de la teatru, cu litere mari, aurii, cuvintele: TALPA IADULUI. Capul era si el deghizat ca atare: cu prul vlvoi si fata fardat n cel mai clasic stil punk - fond de ten albglbui, ochii foarte pronuntat ncondeiati cu negru si buzele grena-vinetii. Carmen nu era mai prejos, doar c ea si trsese si un ciorap pe cap ca s par cheal si un machiaj ce aducea a fat de schelet, cu buzele grena-vinetii. n plus, Carmen avea atrnat de gt, pus pe o sfoar groas, un crucifix mare, dar pe care dintr-o oarecare sfial l-a ntors cu spatele (vreau s spun pe Hristos) si arta lumii doar lemnul simplu. Amndou aveam unghiile vopsite cu negru. n ajutor aveam desigur si o tiganc cu fuste lungi, ghioace si crti de tarot. Pentru ca aspectul ei s fie ct mai autentic, am scos din lada de zestre a strbunicii un cordon de bani de argint ruble vechi din 1800 - pe care i l-am pus de gt sub form de salb, cci unde s-a mai pomenit tiganc fr salb... Pe "caro Silvano", ca s-i respectm obrsia, l-am mbrcat n mprat roman. Arta cobort din Capitoliu. Am avut si un chinez, iar pe Champi - prietenul lui Dan - l-am costumat n arab, cu salul cu franjuri al lui Carmen pe cap si cu mustcioara lui - pana corbului. A mai fost si o tirolez, o motociclist punk, o familie din 1970 - mbrcati retro 1970. Au mai fost si dou deghizate n stpna cu pisica, am avut si o viitoare clugrit catolic. Cel mai socant a fost Dan care - oah! - s-a deghizat n Duhul Sfnt. Avea o rob lung si larg, n dou culori portocaliu si auriu - si pe cap avea o mitr din aceleasi culori pavoazat cu medalioane cu femei goale n loc de pietre scumpe. Drept sceptru i-am dat un bici din cele de la artizanat. Astfel deghizat, s-a asezat pe tron. Apoi, fiecare intra pe rnd n sala de judecat, n timp ce restul mncam si dansam n cealalt parte a casei. Moartea si Talpa Iadului ns au cam stat flmnde si nsetate pentru c trebuiau s fie martore de-a dreapta si de-a stnga judectorului. ntrebrile erau din toate domeniile si l-a nceput omul intra bine dispus pentru c era petrecere, un pic cam trsnit, dar totusi Revelion, n plus erau si buti. La un moment dat am simtit c Dan se ntrecuse pe sine, ba chiar o luase razna si am nceput s strig la el binenteles n gnd. Stupoare! Att eu ct si Carmen "l-am auzit" cnd a spus rstit: "Nu te bga, cci eu sunt judectorul". Ne-am uitat una la alta, apoi la el si el la noi cu mult subnteles si ne-a fcut semn cu arttorul s ne potolim. Ca de obicei rolul nostru era de ornament si ne mai lsa si nou cte un oscior de ros, atunci cnd era o problem mai usoar sau mai hazlie. n rest deschidea discutii cu fiecare personaj despre subiectele cele mai penibile din viata lor sau despre taine pe care nu prea mult lume le cunostea, iar aceia se blocau sau se fstceau. Sigur, pedepsele erau simbolice si insignifiante, cci am nteles destul de repede, att eu ct si Carmen si Costinel, c toat treaba el o fcea n tain si n pauzele de gndire ale fiecrui personaj intra n aren, actiona atacndu-l telepatic si subjugndu-l. n clipa cnd am nteles care era jocul lui si el a nteles c noi trei marsam la tot planul lui, s-a creat un fel de legtur 48

tacit si foarte strns care ne ddea puterea de a actiona n virtutea personajelor pe care le ntruchipam. ntre timp se apropia ora 12:00 noaptea si ne-am strns cu totii n living, pregtindu-ne pentru clasicul pahar cu sampanie, pupturile si artificiile de rigoare. I-am invitat si pe "babaci", asa c eram vreo treizeci cu totii. Din nou stupoare! n momentul stingerii luminii si aprinderii artificiilor (adic a acelor mici si inofensive betisoare pe care le tineam cu totii n mn), salul de mtase cu franjuri a lui Carmen, care mpodobea capul "mustciosului seic Champi", a luat foc, si douzeci si nou de persoane am vzut cu groaz niste flcri uriase cuprinznd capul bietului "arab". Tipete, chiote, agitatie, spre salul care a fost smuls de pe capul bietului biat si clcat n picioare ca s poat fi stins. S-a aprins imediat lumina si cu toate c ceasurile si clopotele din jurul nostru anuntau clipa mult asteptat a noului an, toti ne uitam de data aceasta muti de uimire la salul de doi metri pe care l ridicasem de jos si care arta ABSOLUT NEATINS, ca scos din cutie si clcat (nu n picioare, ci cu fierul). Nimeni nu mai zicea nimic dect onomatopeic, doar Dan sttea lejer ntr-un fotoliu, fumnd o tigar si privindu-ne superior, cu un zmbet ce aducea a rnjet. Am nteles ndat c el a fost autorul - asa cum ne amenintase. n timp ce i ddeam salul lui Carmen, amndou "l-am auzit" n gnd exclamnd: "Sper c v-a plcut fetelor!". Neam uitat una la alta si apoi la el si, pufnind n rs, am zis tare: "Da! Foarte mult!". Desi Dan a ncercat s mai atrag clienti la camera de judecat, dup episodul cu focul, nu prea mai dorea nimeni. n plus, doreau s danseze. Asa c s-a vzut nevoit s abandoneze pentru o perioad. Si atunci, pentru c a simtit c pierde teren, a venit cu o nou surpriz, o nou deghizare de data aceasta n general punk, avnd un fel de pantalon cu un crac lung din material fin de satin negru si un crac scurt din material de jeans rosu si rupt, iar sus o hain de jeans cu tot felul de petice si guri dar si cu multe buzunare, acareturi, fireturi. Pe cap avea o sapc fistichie si tot harnasamentul era pavoazat cu "decoratiile" pe care acest general le obtinuse pe "cmpul de btaie". Unele erau tare nostime, fiind sub forma unor insigne cu poze reprezentnd tot felul de pozitii de amor, iar altele pe care le-am recunoscut erau decoratii din ordine masonice. Dar chiar si asa deghizat, nu a renuntat la tron si tot a reusit s regrupeze ctiva n sala tronului, unde ne-a chemat si pe noi. La nceput nu prea ne-am dat seama c se crease o atmosfer ciudat, mai mult de tcere. Pn cnd Carmen mi-a fcut semn discret s m uit la Dan, care sedea cu ochii nchisi ctre persoana din fata lui si se concentra. Am ncercat s intervenim verbal si n gnd, dar el reusea s ne domine, si cred c asta ne fcea un pic plcere, dar ne si enerva. L-am chemat si pe Costinel, ca s avem mai mult curaj si s fim trei contra unul. n stadiul acesta eram cnd, pe la 2:00 noaptea, au nceput s curg invitatii obisnuiti ai casei, care au avut si alte obligatii si care au spus c nu vin costumati, dar pentru a nu rupe traditia de ani vor aprea ct de trziu. Cnd am deschis pentru primii cinci, am vzut fetele lor speriate de-a dreptul. Apoi au reusit s ngne un "La multi ani" si s m ntrebe dac m simt bine. ncet-ncet, att ei, ct si cei care au venit apoi, au ncercat s se integreze n atmosfer, dar parc se crease un zid care ne apra sau ne separa, nu-mi dau seama exact, "ntre noi" - cei ai lui Dan - si ceilalti. Cel ce nu a mai rezistat a fost X si pe la 5:00 dimineata a venit la mine si mi-a spus s m pregtesc c peste dou zile m va duce la biseric, c ceea ce a vzut si a auzit aici ntrece orice imaginatie, c starea n care sunt eu nu poate fi ndreptat dect cu exorcisme fcute de un preot. S-a vorbit chiar si despre un botez si bla, bla, bla si bla, bla, bla. Am zis: "Bine dom'le!". Si m-am ntors n sala tronului. Paranghelia s-a spart pe la 7:00 dimineata, cnd, mpreun cu Carmen, am czut la datorie pe cmpul de btaie din dormitorul meu. 2-3 ianuarie au fost zile pasnice, ca s zic asa, fat de ceea ce se petrecuse la mine, n sensul c am fost ca de obicei la familia Cobasnian ("adevratii Arnoteni" ai nostri), iar a doua zi am fost la Casin, la Mihai, care ne-a reprosat c ne vedem "din an n pasti", si am rs cu totii cci asa era: nu ne mai vzusem de la Pasti. Apoi viata prea c a intrat n cotidianul ei: pe 3 ianuarie la ora 15:00 am avut spectacol, pe 4 si 5 am fost vreo dou-trei ore la TV si iarsi la Mihai. Dar iat c ieri, 6 ianuarie, m-am trezit cu X la mine. A venit s-mi comunice direct c a doua zi urma s mergem la printele Mihut, preotul de la biserica din Piata Amzei. Curios lucru, nu am argumentat si nici nu l-am contrazis, ci, din contr, simteam un impuls instinctiv s m supun (desigur, cu un aer de superioritate si de fin ironie pe care nu le-am afisat). Dar asa cum M SUPUN SI NU POT FACE ALTFEL, DESI AM NCERCAT, DAR M SUPUN LUI DAN, tot asa simteam acum s m supun lui X, care m cunostea att de bine aproape din copilrie. A revenit discutia despre botez, iar eu am replicat c nu am nimic mpotriv, dar c nu prea vd eficienta de a-l duce "pe dracu" la biseric. Ha! Ha! Totusi, n ciuda unui ger npraznic, astzi, pe la ora 11:00 dimineata m-am ndreptat spre Piata Amzei, unde aveam ntlnire cu X. Am fost prezentat printelui Mihut (persoan foarte distins si cu un aer de burghez spiritualizat), care 49

ne-a introdus ntr-un superb birou de primire, din pcate nghetat bocn, cci de aproape o lun toat zona nu avea gaze. n acest birou nghetat a avut loc o discutie dezghetat n jurul unui pahar cu vin adevrat si a situatiei mele "disperate" - cum spune X (desi eu nu o vedeam deloc disperat). S-a vorbit si despre un eventual botez cu toate amnuntele lui, si chiar despre faptul c X doreste s-mi fie nas. La toate amnuntele am fost ntrebat dac sunt de acord si am constatat c iarsi pusese stpnire pe mine sentimentul acela de "copil cuminte si asculttor" care nu iese din cuvntul tatlui. S-a stabilit o perioad de o lun pentru catehez si lecturi (n special despre Crez si credinta crestin) si apoi... s-a petrecut ceva spectaculos. La plecare, cnd X a dat mna cu printele, l-a ntrebat dac este adevrat c nainte de nltarea la Ceruri, Iisus a pus mna pe capetele ucenicilor lui si le-a spus "Luati Duh Sfnt". Desigur, eu am srit la auzul cuvintelor Duh Sfnt si pe dat am avut imaginea lui Dan, dar am fost surprins s-l vd pe X c-si pleac capul spre printele si i cere o binecuvntare, cu speranta c poate primeste si el ceva Duh Sfnt. Desi sedeam lejer pe un fotoliu, la distant de ei, mpins ca de un resort, am srit de acolo si am plecat capul n fata printelui pentru a primi si eu putin Duh Sfnt. Apoi am plecat. X s-a dus la lucru, iar eu m-am ntors acas. De frig si probabil de emotie, aveam picioarele amortite si toat fiinta mea o simteam ca si anesteziat. Dar, cnd am intrat n cas si am dat de cldura minunat care parc m-a mbrtisat cu mult dragoste, n clipa aceea s-a petrecut o minune si m-am aruncat mbrcat si ncltat n pat, siroind de lacrimi si plngnd cu hohote mari. M durea sufletul, nu stiu de ce, dar m durea foarte tare sufletul si simteam ceva ca un regret, ca o pierdere mare. Din cnd n cnd m ridicam si mbrtisam aerul cu bratele, strigndu-l pe Dinu. Atunci... AM AUZIT CLAR O VOCE aproape impersonal (pe care totusi am atribuit-o lui Dinu) care mi-a spus: "Stai aproape de Dumnezeu si vom mai vorbi". Degeaba am nltat minile spre cerul imaginar n care ar fi trebuit s fie Dinu cci nu am mai primit nici un rspuns. Am plns asa nc dou ore, apoi am adormit. A fost cea mai important si ciudat trire din viata mea. 15 ianuarie Am comentat ndelung cu Carmen si Costinel evenimentele petrecute n ultimele dou sptmni, si ideea unui botez ni s-a prut foarte incitant. Am purces la o analiz mai atent a crestinismului, slujindu-m si de cartea pe care mi-a dat-o X despre Crez. Desigur c am ntrebat si la spiritism, dat fiind faptul c pn acum fusesem sftuit ctre religia budist sau zen sau orice derivat al practicii yoga. Si totusi... am rmas surprinsi cnd mi s-a spus c si botezul ar putea fi pentru mine o solutie de a ntelege lucrurile si chiar de a m defini n societate. Nu am dat prea mult important celor aflate la spiritism, ntruct din ziua cnd am descoperit ca Seth ar putea fi un demon, m cam ndoiesc de cele spuse de ei. Dan rnjeste tot timpul si m tulbur telepatic, iar starea alturi de el, sau n el (nu prea nteleg exact), este destul de tulbure si se pstreaz senzatia ciudat din prima zi cnd ne-am cunoscut, de atractie-respingere. 26 ianuarie Dementa comunist, combinat cu frigul de afar si prostia si ncremenirea oamenilor, m-ar duce la exasperare sau poate la nebunie dac n-as avea my sweet drugs: teatrul, televiziunea, spiritism si mai nou crestinismul. Relatia cu Rzvan continu lejer ca si pn acum, m vd sptmnal cu el dou-trei zile si ncingem o canast - eu cu el si soacra-mea cu vecina. Noroc c, att la el, ct si la mine, este foarte cald n cas si astfel reusim s ne detasam de plasa asta neagr care a fost aruncat peste biata Romnie. Desigur, m nclzeste si ideea c poate ntr-o zi voi pleca n Israel si nu voi mai vedea zpad si frig si mizerie niciodat. Seara, la 18:30, ne strngem n jurul radioului si ascultm Col - Israel cu stirile n limba romn. Plec de la el visnd c m plimb printre palmieri si mnnc banane. Poate, cine stie?! Si totusi inima mea mi spune c exist si R., pe care nu as vrea s-l pierd. 15 februarie Am primit n sfrsit hrtiile de la cimitirul evreiesc si de la Templu. La Templu, ns, se pare c am fcut o gaf n stilul meu clasic. Cnd mi-au nmnat actele, am fost felicitat si ntrebat dac sunt multumit, iar eu, fcndu-mi cruce, ca o adevrat credincioas, am spus c multumesc Domnului, iar cnd ei mi-au spus c probabil abia astept s ajung acolo, eu am replicat afirmativ n fort, spunnd c mai ales abia astept s vd Mormntul lui Iisus. Doar dup fetele lor ciudate, care se fceau din ce n ce mai lungi si mai albe, mi-am dat seama c fcusem o mare gaf si am realizat c eram ntr-o sinagog evreiasc, iar ei nu cred n Hristos. 50

De fapt, unul dintre functionari m-a nsotit pn la poart si, la sfrsit, mi-a soptit: "Stii, s-ti spun adevrul, si eu am fost comunist convins si membru de partid pn s ajung slujitor al Templului, dar nici ca dumneata care, hai mi hai, c ti-ai fcut semnul crucii n sinagog, dar puteai s spui c te duci la mormntul lui David, nu al lui Hristos, Care este de altfel dusmanul principal al iudaismului". n fine, mi-a urat totusi succes si, nvingtoare, m-am dus la Rzvan, povestindu-le si amuzndu-ne copios pe seama gafei mele. S vedem ns ce prere au si cei de la ambasad. 25 februarie Studiu cu Toca la tablourile: Cntreata cu alut, Tnr pereche la un pahar cu vin si Scrisoarea, toate de Gerard Ter Borch, apoi Adrian von Ostade (tot nordic): Trani sub umbrar si Conversatie lng cmin. A fost multumit de analizele mele. 27 februarie Singura relatie care se pstreaz nealterat n amalgamul sta de nebunie si satanism este iubirea pentru R., chiar dac ea se consum sporadic, uneori depsind o lun de zile. Poate tocmai frecventa sau sinceritatea acestei relatii face ca ea s dureze n timp, chiar dac poate am avea ceva s ne reprosm. Dar ne dorim prea mult si ne grbim s consumm n tot felul aceast dorint, nct nu ne rmne prea mult timp de discutii contradictorii. Astzi a fost una din zilele cu dorint devoratoare ce ne-a fcut aproape s ne nghitim unul pe altul. Si asa mam druit lui drept cadou pentru ziua sa de nastere, asa cum el mi s-a druit de ziua mea. 1 martie Ziua fatal a sosit. n sfrsit, m-am vzut fat ctre fat cu cei de la Ambasada Israelului si am depus dosarul pentru "ntoarcere la rspuns", asa se spune la emigrare, pentru c de fapt pentru ei nu exist emigrare, cci orice evreu apartine acelui pmnt, si cnd se duce acolo se cheam c se ntoarce la patria mam. Nu stiu ns ce sanse am pentru un rspuns afirmativ, deoarece astzi, la interviul cu consulul, mi s-a spus c sunt rud de gradul III cu cei de la cimitirul Bellu - evreiesc, singurii care sunt luati n considerare ca evrei 100%, urmeaz bunicul ngropat la Aiud, dar care s-a nsurat cu o crestin, si tata, care la rndul lui s-a nsurat cu o crestin si este ngropat la Bellu crestin. Nu prea mi-a dat sanse mari. Totusi mi-a zis s vin peste o lun dup rspuns. Cnd am iesit din ambasad, am observat c, lipit de gardul ei, se afl curtea unei biserici, asa c am intrat si m-am rugat si eu n legea mea, ctre Hristos, Cel ce a fost rstignit ACOLO, s m ajute s ajung n Israel, indiferent cnd si cum. Cnd am iesit din biseric, m-a surprins hotrrea din rugciunea mea, c parc pn mai ieri eram linistit si convins c pot supravietui n Romnia, orict de neagr ar fi viata, deoarece - ziceam eu - stiu si pot s mi-o fac roz. Dar nu numai hotrrea m-a surprins, dar chiar nsusi faptul c am intrat singur n biseric, ceea ce nu mi se mai ntmplase din ziua n care am aflat c Dinu era n com, si am intrat atunci n biserica Icoanei si am ngenuncheat la prima icoan din pridvor si am zis ceva de genul: "Doamne, dac existi si ntr-adevr vrei s cred n Tine, salveaz-l pe Dinu". Se pare c a fost un soi de revolt n mine, n subconstient, cci pn azi nu am intrat n nici o biseric special s m rog. Poate c totul are legtur cu binecuvntarea printelui Mihut si cu trirea mea de dup. 3 martie Parc pentru a-mi confirma convingerile mele mai vechi, astzi, dup spectacolul de la ora 15:00, fiind si ziua lui Carmen, am fcut o gasc mare si ne-am dus n Berlin, unde am ncins o mas mare si am dansat pn la 12:00 noaptea. "Si ce se mai poate... cnd TOTUL SE POATE", vorba lui Punescu. 8 martie Dup spectacol, am plecat la soacr-mea, care a fcut un "ceai de cucoane", pentru a srbtori ziua femeii. Am primit de la Rzvan si de la ea o multime de cadouri si multi ghiocei. Ne-am amuzat copios att pe seama gafei mele de la Templu dar si de faptul c vom face dou cstorii, adic soacra-mea va fi curnd mireas. Ha! Ha! A fost cerut de un evreu romn crestinat, care trieste ns la Tel-Aviv. Asa c... vom pleca cu totii acolo. Vai, sunt din ce n ce mai entuziasmat si ncep s cred c acesta este sensul vietii mele! 51

15 martie Se agit spiritele. Au fost doi securisti la administrator, care este bun prieten a mamei, si au ntrebat-o "de toate pentru toti" despre mine. Ea s-a prefcut c nu stie nimic despre plecare, dar i-au spus pn la urm c vreau s plec si c securitatea evreilor se ocup de mine. Ha! S se ocupe, dac le place teatrul si filmul sau dac vor s danseze, o s-i car dup mine prin toate slile de teatru si film sau la crciumi. Ce altceva pot afla despre mine!? 20 martie Se pare c nici anul acesta nu se vor scoate la concurs cele dou posturi de asistent de regie n TV, desi s-a btut toba un an despre ele. Asa c deocamdat rmn colaborator, dar bugetul a mai sczut, cci nu mai am leafa din Buftea si la TNB nu am rmas dect cu Plosnita. Ei, tot ajung la 2000, dar nu mi-ar ajunge nici pe o msea dac ar trebui s pltesc ceva n cas. 30 martie Cu toate c nu m omor muncind n TV, totusi astzi, dup spectacolul de la ora 15:00, m-am simtit foarte obosit (probabil din cauza asteniei de primvar) si am hotrt s m culc mai devreme. Am adormit pe la ora 10:00 seara si m-am trezit brusc pe la ora 2:00 noaptea, speriat si ngrijorat de visul pe care l avusesem: se fcea c sunt ntr-o curte mare si stteam la o coad spre a intra n "partea cealalt" - adic dincolo de un zid transparent, unde se zreau strzi elegante, flancate de siruri de palmieri, lumea pe strad era sumar mbrcat, semn c era foarte cald, masini luxoase strbteau n vitez soselele. Cei ce sedeam dincolo de aceast lume, pentru a ptrunde acolo, trebuia s ne auzim numele strigat la un megafon invizibil, apoi s traversm not un bazin destul de mare si adnc n care se ptrundea cu greu, trndu-te pe burt, si cnd ieseam de acolo, trebuia s trecem printr-un dus special si, astfel curtiti, puteam ptrunde n "tara minunat". Auzeam tot felul de nume strigate la megafon: Golstein, Goldenberg, Haimson, Jacobson, Steinberg, iar cei strigati treceau dincolo. Plecaser toti si eu tot mai asteptam s fiu strigat. Deodat, cineva a crei prezent nu se zrea, m-a ntrebat cum m cheam. Am rspuns sfios: "Fermo". Ah, dumneata nu poti trece. "De ce?", am tipat eu disperat... "Pentru c printii ti nu stiu s noate si nu pot trece prin bazin." "Bine, am zis eu, dar am s-i ajut eu, am s-i car pe rnd, am s-i mping, numai luati-m si pe mine." "Nu se poate!" (scurt si cuprinztor, si a disprut). Nu am putut s mai dorm toat noaptea si am stat cu geamul deschis, cu tot frigul de afar, fumnd tigar dup tigar. Sunt deja convins c mi-au respins actele. Astzi dup spectacol am luat-o pe Carmen la mine si am ntrebat la spiritism despre acest subiect. Rspunsul a fost ambiguu, dar mi s-a spus c una din cele dou - plecarea sau botezul - sunt cile mele de existent pe pmnt. Am mai ntrebat despre Hristos, Care se pare c era evreu. "Da", mi s-a rspuns. Deci, dac plec n Israel si devin cettean evreu, cu practic n religia evreiasc, pot s fiu mndr c si Hristos a fost evreu si s nu m mai botez. "Nu", mi s-a rspuns. De ce, nu? Nu am mai primit nici un rspuns. 5 aprilie Primvara ntrzie s apar si, fiindc sunt epuizat sufleteste si trupeste, am primit nvoire de la Marin Traian s stau vreo 10 zile acas, cci nu am nici spectacole pn pe 15, asa c stau n cas si citesc. Sunt din ce n ce mai multe lucruri pe care le aflu, dar care sunt ori inexplicabile, ori nefondate, ori contradictorii. Nu mai am stabilitate. X mi spune c printele Mihut a ntrebat de mine si de hotrrea mea pentru botez. Dar eu nu am primit nc rspuns de la Ambasada Israelului, cci dac plec nu are nici un rost s m botez, doar m voi duce acolo ca evreic. Se pare totusi c religiile astea sunt si ele distorsionate, cci dac ar fi s ne lum dup cele spuse de Sagan, de Daniken sau Drake, dar mai ales dup dovezile materiale existente: desene rupestre, sculpturi ciudate, discuri de piatr cu cobalt, asemntoare celor din zilele noastre folosite la computer, si cte si mai cte, toate acestea vin n sprijinul ideii c pmntul a fost vizitat cu sute si mii de ani n urm de fiinte extraterestre - oameni, zei, un fel de ngeri coborti "n mare strlucire" si cu "coloane de foc" pe pmnt pentru a ne lumina. Multe dintre aceste dovezi se afl, se pare, n Tibet (unde, spun ei, ar fi stat si Iisus pn la 30 de ani). Ba chiar aduc dovezi c Iisus nsusi ar fi extraterestru si c Biblia de fapt este o carte de stiint, dar ntr-o manier codificat. Atunci la ce bun botezul? Oare nu este un fals si o inventie pur uman, a celor ce nu pot pricepe mai mult? Dar dac pe mine m lumineaz "ceva" sau "cineva"? Dou lucruri mi rmn clare: prezenta lui Dinu n aparitiile pe strad, iar apoi spiritismul si trirea misterioas de la printele Mihut, cu rugmintea lui Dinu de a sta 52

aproape de Dumnezeu. Dar care Dumnezeu? Cine e Dumnezeu? Iehova, Brahman sau Iisus? Sau poate vreun zeu extraterestru? Oh, prea multe ntrebri si prea putine rspunsuri. 15 aprilie Da, asa cum era de asteptat, mi-au respins dosarul pe motiv c sunt generatia a patra, cci actele de la cimitir sunt ale strbunicilor, dar... poate s-ar putea face ceva dac as aduce o dovad scris a activittii pro-sioniste a bunicului si a tatlui n perioada interbelic. Ho, ho, ho! Ce pompos si periculos. Pi, mi fratilor si cumnatilor, toat suflarea romneasc stie c Iosif Fermo a fost poate cel mai bun jurnalist al ziarului Universul (ziar cu precdere antisemit) si c scria articolele lui Stelian Popescu. Dar antisemit, bunicul nu a fost niciodat. E drept c nici anticrestin. El a fost un mare burghez si pacifist, a trit o viat ntreag la Paris, cu un aer intelectual si boem, usor ptimas n ale femeilor, dar cine n-ar fi fost, ntr-un Paris antebelic, plin de lux si de nuri. Despre asta poate s-ar putea reprosa, dar vezi c cei de la ambasad doresc o activitate pro-sionist pe care bietul bunic nu a avut-o. Dar faptul c domnul Ficu Cohen (vrul tatei) a fost presedintele comunittii evreiesti din Romnia timp de 20 de ani nu le spune nimic? Printre sughituri de lacrimi, att am putut s-i explic consulului: "Dac ar veni acum un nou Hitler, absolut sigur n 24 de ore as fi fost fcut mnusi ori spun". n loc de rspuns, am fost sftuit s ncerc n America. "Ce treab am eu cu America?" - i spun. Eu sunt si simt c sunt evreic si trebuie s plec n Israel." "Deocamdat nu se poate", mi-au rspuns si m-au poftit politicos spre us. Am iesit furioas si m-am oprit n biserica de lng ambasad, unde am stat cel putin un ceas, plngnd si gndindu-m ce s fac. mi intrase att de mult microbul plecrii, nct nu mai stiam cum s-l scot. De fapt, el zcea de mult acolo, poate din 1970, cnd am vrut s plec prima oar din tar n Franta, cu tata, la fratii lui din Paris. A plecat numai el, mie si mamei nu ne-au aprobat. Apoi ndrjirea lui Carmen de a pleca oricum ar fi, fie chiar si cu Oli-Silvano, pe care nu-l iubeste, probabil c toate acestea s-au adunat si acum cnd stiu c si soacr-mea o s plece (adic, care soacr, cci s-ar putea s pice totul cu Rzvan, n cazul n care nu gsim pilele necesare pentru a obtine plecarea). Oh, e prea greu pentru mine. Deodat attea probleme! 20 aprilie Am fost la Rzvan cu gndul s le povestesc discutia de la ambasad, dar nu am avut curaj, deoarece s-a vorbit despre cstorie, att a mea ct si a Aureliei. M-am artat interesat, desi numai eu stiam ce este n sufletul meu. L-am cunoscut si pe "gineric" al Aureliei, este un tip foarte simpatic cu mult simt al umorului si se pare foarte destept - mare profesor de fizic - att aici, ct si n Israel. A fost nchis de comunisti aici, si n nchisoare a cptat o afectiune a ochilor deoarece a stat n ntuneric vreo trei ani. Are 67 de ani si vrea pe cineva s-l ngrijeasc pn la sfrsit, pentru exist riscul de orbire, avnd si o miopie mare. Aurelia era foarte fericit c poate avea un brbat asa de destept si cu o viat asa de interesant. Ne pregtim si pentru Pasti. Totusi, n ceea ce l priveste pe Rzvan, ciudat, dar cu toate c am vorbit si despre costumatia de la cununie, ne-a comunicat c el nu poate face Pastile cu mine, cci este ocupat. Asa am aflat de la soacr-mea si taina lui Rzvan - are o amant, o femeie de 47 de ani, alcoolic, internat la Urgent pentru dezalcoolizare la spitalul unde lucra soacr-mea acum patru ani (asa a cunoscut-o) si de care nu mai putea s scape. Ba chiar Aurelia intrase la bnuieli c-i face vrji, cci a gsit tot felul de ciudtenii prin cas (pmnt, legturi de ate cu cuie), altele au disprut (poze, obiecte ale ei si ale lui Rzvan). Era cam ngrijorat. Asa am nteles eu de ce niciodat el nu era smbt si duminic acas. Pn acum nu a vrut s-mi spun, dar astzi s-a suprat pe el, deoarece este si Lic aici si ar fi putut s stea si el o dat fr Doina. n fine, nu am fost prea afectat, dar totusi... 27 aprilie Zile frumoase de primvar si cteva petreceri de Pasti la fel de frumoase. Mi-am jurat c Revelionul ce a trecut a fost ultima petrecere la mine acas, asa c de data aceasta la Mihai, n vila lui de la Casin, ne-am strns vreo 30. Am venit cu ctiva sateliti (10) si am cunoscut si lume nou, prieteni ai lui Mihai. M-am mprietenit cu doi bieti foarte simpatici, dar mai ales mam simtit atras de unul din ei - Adrian - de aceiasi vrst cu mine si care fizic seamn foarte mult cu cel ce-mi produsese atta mirare si uimire n suflet - actorul Robert Powell. Deci apruse din nou "prototipul" n calea mea. Silvano nu a putut veni, nu stiu de ce, iar Carmen este foarte suprat si a spus c nu-l mai vrea. S-a conversat toat seara cu Adrian, cci si el 53

are o problem asemntoare, fiind pe punctul de a se nsura cu o suedez mai mare ca el cu 10 ani si bolnav de psoriazis. Ha! Ha! Ne plngeam unul pe umrul celuilalt, Carmen despre Silvano, eu de Rzvan cu Doina lui si cu actele de ambasad, iar el cu scrba pe care o avea ori de cte ori ncerca s mngie corpul suedezei plin de bube si coji. Curios! Foarte curios! Neam pus toti trei n oglind si am ncercat s fim obiectivi si s ne gsim defectele care s cauzeze trista situatie n care suntem si nu le-am gsit. Asa c am but niste sampanie si am dansat de ciud toat noaptea, Carmen n bratele lui Mihai, iar eu n bratele lui Adrian. n final, ns, ca niste oameni ntelepti, am hotrt c fiind situatia n Romnia asa de grav si agravndu-se pe zi ce trece, orice sacrificiu merit fcut pentru a fi liber si a rmas stabilit s ne mritm fiecare cu cel sortit. 1 mai Am rezistat eroic dou luni, dar am vrut s vd dac m caut el. Da, nu m-am nselat n privinta caracterului lui R. - este un introvertit, n ciuda faptului c trebuie s se exteriorizeze pe scen. Dar n viata lui particular vrea s-si ascund sentimentele. Totusi le-am dibuit, cci toate le face din mndrie care merge pn la un punct, apoi pocneste. Cum a pocnit astzi dorinta lui pentru mine, asa cum pocnesc mugurii n pomi si florile umplu vzduhul cu parfumul lor. O noapte de primvar, dulce si ametitoare cu parfum de dragoste, de liliac si de tei. 5 mai Tocilescu "mi-a tocit" nervii amenintndu-m c nu intru la I.A.T.C. dac nu vd repertoriul de filme romnesti de la Cinematec. Sunt programate toate n luna aceasta. Am revzut Rscoala si Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, dar mai sunt vreo douzeci de filme cu subiect comunist, iar eu nu servesc asa ceva. Dac intru, bine, dac nu, iarsi bine. Va fi o experient si att. 10 mai Mult prea agitat primvara asta si fiinta mea gata s o ia razna, asa c am cedat cnd a venit ieri Dan si am fcut tantra. Am simtit c vrea s m domine telepatic si fizic, am rbdat o dat, dar a doua oar, peste trei ore, l-am dominat eu si nc foarte tare. Am chemat-o n ajutor pe Kali, promitndu-i c i voi dedica toat sptmna numai ei. Pe loc am simtit c sunt fcut din foc si prjolesc tot ce este n jur. Apoi i-am transmis aceast stare lui Dan, care nu a avut ncotro si a primit-o. De fapt pe ea - pe Kali - a primit-o. Ciudat este c si mie mi s-a prut c m unesc trupeste cu ea, ceea ce m-a fcut s simt frisoane n tot corpul, dar si s ncremenesc n starea aceea, "nghetnd" cumva momentul plcerii finale. Am reusit s-i imprim si lui Dan aceast stare - care, repet, nu era a mea, ci a lui Kali - si cred c am stat asa aproape douzeci de minute. I-am multumit n gnd lui Kali, c mi-a dat forta s-l domin pe Dan si poate o voi mai putea face si alt dat. Apoi, pe la sase seara ne-am desprtit si am plecat cu gndul s m duc la Carmen. Dar era foarte frumos afar si m simteam extraordinar de puternic, asa c am lsat picioarele s se ndrepte unde vor. Si astfel, ciudat, am ajuns n dreptul bisericii Icoanei. Nu mai intrasem aici din ziua mortii lui Dinu. Abia am ngenuncheat si am simtit ca un foc n inim si m-a cuprins cel mai ciudat sentiment pe care l-am avut pn acum n viata mea - o stranie senzatie de vinovtie fat de ntreaga lume: cum adic, ei stau aici si se roag, iar eu, ca o nemernic, sub acoperirea de tantra-yoga, mi fac de cap?! Si m-am pornit pe un plns amar, cu sughituri nct se uita lumea la mine, asa c am fugit afar. Aici mi-a aprut mai puternic sentimentul de vinovtie fat de toat lumea. As fi mers n genunchi pn la Carmen, srutnd mna oricrui trector si cersind iertare plngnd, pn as fi primit iertare. FAT DE NIMENI NICIODAT NU AM AVUT ASA O TRIRE. Apoi m-am hotrt brusc s termin definitiv relatia cu Dan. Dar chiar n momentul acela "l-am auzit" furios, suierndu-mi c nu am fcut bine ce am fcut astzi si c nu voi scpa de el dect cnd si cum vrea el. M-am speriat si am fugit la Carmen. L-am convocat si pe Costinel si am hotrt s-i tinem piept lui Dan, orice ar fi. 18 mai Pe ct de hotrti am fost noi, pe att de puternic a pornit el lupta mpotriva noastr. S-a ntmplat un fapt att de grav nct era s ne pierdem viata si eu, si Costinel. l rugasem pe Costinel, care este n concediu, s vin cteva zile la mine dup ora 12:00 cnd m ntorc de la televiziune si s facem doar noi doi niste ncercri de transmitere a gndurilor. Totul a mers foarte bine la nceput. Unul transmitea si cellalt vorbea tare, descriind ce vedea cu ochii mintii 54

sau ce auzea. La un moment dat, dup notiunea de nazism, descris de mine ca o nvlire de armat cu cizme ce clcau totul n picioare, am vzut o mas de spital, niste doctori mbrcati complet n alb, nu li se zreau dect ochelarii, care erau fumurii, ca de soare, n rest alb, si care ncercau s-i extirpe ceva din capul lui Costinel. Disperat, am ncercat s strig la el, dar nu am putut s mai scot nici un sunet. Operatia continua n timp ce eu aveam din ce n ce o greutate urias pe piept. M aflam ntins pe pat. ncercrile mele de a vorbi au devenit zadarnice, cci aproape c nu mai puteam nici respira si simteam fizic cum o plas de plumb m nfsoar si o greutate urias apsnd pe pieptul meu m mpinge n jos, iar trupul prea c este supt de o fort imens, de un aspirator urias n jos. Am avut simtirea clar a strpungerii patului si a podelei si... am urlat n gnd: "Doamne, nu!". Si deodat plasa s-a rupt si am tsnit n mijlocul camerei strigndu-l pe Costinel, care era pe fotoliu cu ochii nchisi, dar nu reactiona. M-am apropiat strignd si tot nu a reactionat. Am crezut c a murit. Totusi, apropiindu-m de urechea lui, am strigat tare: "Costin, trezeste-te!". Si atunci a deschis ochii si a zis: "Ah! De ce m-ai ntors? Era att de interesant!". Am urlat: "Esti nebun, vor s te omoare, nu stii c esti bolnav? (avusese epilepsie n copilrie). Sunt numai puteri satanice care ne urmresc. Nemernicul de Dan este capul ruttilor". ntr-un trziu, s-a sculat cu greu de pe fotoliu si a plecat, convins c am fcut o greseal c nu am continuat pn la capt experienta nceput astzi cu puterile cu care intraserm n contact. Am sunat-o pe Carmen si a nlemnit la telefon. Cred c trebuie s m botez. 25 mai Nu mai pot! Nu mai pot! Din soc n soc, spre victorie final. X a fugit din tar - n America. A fost trimis la o conferint cu armeni, cci este armean de origine, si a rmas acolo. De aceea nu mai aprea el nicieri. Deci am pierdut si botezul... E de necrezut cum se strnge, parc, un cerc nevzut n jurul meu, vrnd s m sufoce, dar "ceva" sau "cineva" mereu m salveaz. 1 iunie Desi am avut spectacol n seara aceasta, am vorbit cu R. Si dup spectacol m-am dus la el. Aveam intentia s facem asta pe 9 iunie, de ziua mea, dar voi avea ultimele dou spectacole din stagiunea aceasta si el la fel, asa c am petrecut iarsi o noapte de vis. Alturi de el uit de toate si, mai ales, triesc atemporal. Niciodat nu stiu cnd au trecut 10-12 ore mpreun. Pentru Adrian simt o atractie ciudat, pentru c face parte din prototip, dar pe R. se pare c-l iubesc, desi m cam tem de el pentru c functioneaz prea tare telepatia ntre noi, experienta cu Dan si cu Costinel fcndu-m precaut. Totusi, pentru a srbtori ziua mea si pentru a pune la punct distributia la un nou film, am hotrt cu Gigi Naghi si cu R. s ne vedem la Athenee Palace pe 12 iunie, cnd suntem liberi toti. 10 iunie Am renceput lucrul la televiziune si astzi am plecat cu M. Traian s ne ntlnim cu Daneliuc, apoi am venit cu totii la mine. I-am povestit lui Mircea despre Dan, pentru c stiam c fcuse si el spiritism. ntr-adevr, mi-a confirmat c fcuse n anii studentiei cu o fat pe care - incredibil - o chema Monica si semna foarte tare cu mine. Desigur, nu erau singuri, ci aveau un cerc de spiritisti destul de mare, iar finalul a fost ct se poate de socant - moartea unuia dintre ei. M-a avertizat c dup toate aparentele Dan face parte din cei care au legturi cu duhuri rele, de joas calitate, si c, dup prerea lui, chiar dac unele sfaturi au fost bune si unele informatii adevrate, ar trebui s renunt la spiritism si la Dan, pentru c se poate sfrsi foarte ru. Asa a fost si la ei, cu toate c persoanele erau bine intentionate. Am bgat la cap tot ce mi-a spus Mircea si i-am multumit, apoi am plecat la Carmen, lund hotrrea s o rupem definitiv cu Dan si cu spiritismul. 12 iunie Petrecerea promis pentru ziua mea a fost trsnet. La Athenee, undeva jos, habar nu aveam de aceast sal rustic. Mama mi-a cusut o rochie superb din voal verde, cu model de rochie roman, si am deschis din nou "cutia Pandorei" de unde am scos de data aceasta setul de safire, brtar, pandantiv si cercei. La crcium am fost noi si ai nostri: Gigi N., Titi R., Dinic, Tapalag, Baronu', Alecu Popovici, Capoianu, M.T., V. Munteanu si fete: Petruta, Silvia, Mariana Dumitrascu, Magda Popovici, Carmen, Rodica Olteanu. Sper c nu am uitat pe cineva. Dar surpriza mare a fost c la un moment dat a aprut Romica Puceanu, care avea sarcin special s-mi cnte la ureche: Hava Naghila. ntr-adevr, l-a cntat de dou-trei ori, dar jurai c este o 55

evreic get beget. Superb. Cnd am ajuns acas, pe la 12:30 noaptea, mama era atrnat pe balcon, disperat c nu mai ajung. Nu de alta, dar aveam pe mine vreo 20.000 de dolari Leam scos linistit si le-am nchis la loc n Cutia cu maimute. 15 iunie Zile plcute si tihnite de var cu gasca, la strandul Tei, pe lac n Herstru sau la I.O.R., cu Rzvan cu barca, canast si bere rece cu soacra-mea, creia am reusit s-i spun n sfrsit despre refuzul de la ambasad, dar nu s-a artat surprins, ci mi-a spus c mai surprins ar fi fost dac mi aprobau de prima dat. Vom mai ncerca. 15 iulie Da, nimic surprinztor n faptul c am picat la examen. Mai bine ddeam la actorie si interpretam rolul Nebuna din Chaillot, fiindc nu munceam prea mult pentru rol, sunt aproape nebun. Am nimerit la comisia Elisabetei Bostan, fat bun de altfel, sunt convins c m-ar fi trecut dac la al doilea subiect as fi putut s-i spun mcar dou-trei cuvinte despre filmul la comunisto-nenorocit. Dar eu... mlc! Si ea tlc! Si uite asa se scrie istoria! Nici la facultate, nici mritat, nici botezat, nici n Buftea, nici concurs la televiziune si mai ales nici plecare n Israel. ngrozitoare situatie! Aceast greutate s-a asezat ca un bolovan n spinarea mea si nu stiu cum s fac s m eliberez. Deocamdat am vorbit cu gasca - cei doi A. Si mergem cteva zile la mare, n august, la Costinesti, n speranta c marea nu m va dezamgi. 25 august ti multumesc scumpa mea mare pentru toate bucuriile pe care mi le-ai dat, cci alturi de tine am gsit totdeauna alinare. Da, am venit complet remontat dup cele dou sptmni la Costinesti - mult plaj si discotec. Petruta era la Olimp, dar nu am fost la ea dect trei zile cci plngea trupa fr mine, iar ei nu aveau bani de stat n Olimp. Oricum, sunt fericit si asa, cci am lsat toate grijile si suprrile n apa mrii. Iar alturi de Adrian am reusit s am fericirea unor "nopti nebune", cci au fost si nopti cu lun plin pe malul mrii, unde nu am avut nevoie nici de mantre, nici de Kali sau de un alt artificiu ntre noi, cci trupurile noastre emanau atta energie, n special n contact cu magnetismul apei, nct nu am mai tinut cont si, cu riscul de a ne vedea cineva, am fcut amor acolo, n ap. A fost o experient deosebit pe care am s-o repet de cte ori voi avea posibilitatea. Apa ne nvluia ntr-un mod special, ca o a treia persoan care ne mngia cu valurile ei, participnd practic la amplificarea plcerii. A fost o unire perfect. Nu stiu ce fel de relatie voi avea n continuare cu Adrian, dar zilele de la mare ne-au unit foarte mult. 30 august DOAMNE, NU SE POATE!?! Vai, s-a ntmplat un lucru ngrozitor. A murit Costinel! A murit n somn, bietul de el, de o sperietur, se pare. Ei bine, numai Dan cred c este de vin. S-a ntmplat exact ceea ce a spus Mircea. Of, Doamne, e oribil! Carmen mi-a spus c se ntlnise cu el cu o lun n urm si i-a relatat si ei cum a intrat n contact telepatic cu niste spirite foarte interesante. Fiindc nu am fost la nmormntare, am luat hotrrea s m duc mine la biserica de lng casa lui, pe Mihai Bravu. Carmen este si ea foarte speriat. 31 august Oh! E nspimnttor ce se ntmpl cu mine. Mereu am parte de socuri sufletesti - unul peste altul. Nici nu am intrat foarte bine astzi n biserica de pe Mihai Bravu si, dup ce am aprins o lumnare pentru Costinel, am ngenuncheat n pridvor n fata icoanei cu Sfnta Paraschiva si "am auzit", aproape urlnd, glasul lui Costinel: "Fugi, fugi de Dan! Ai auzit! Fugi de Dan! Te va omor! Fugi de el ct mai departe! S nu-i mai pomenesti nici numele! Fugi!". Doamne, am simtit c se crap pmntul sub genunchii mei si aproape c am luat-o la fug din biseric. Am plecat pe jos pn la Carmen, ca s m pot linisti, si acolo am jurat amndou n fata icoanelor c nu ne vom mai ntlni cu Dan niciodat. 5 septembrie Am reluat studiul filozofiei pentru a m linisti si a-mi mai lumina un pic haosul vietii mele. Da, poate c problema transcendental, asa cum o pune Kant, este cheia vietii. Din experientele triste pe care le-am avut, nici rationalismul si nici empirismul nu sunt solutii. Caut oamenii de 56

stiint si marii savanti s-si explice prezenta vietii pe pmnt, punnd antene telescopice, ascultnd undele radio, ncercnd s ghiceasc cine a fcut megalitii de pe pmnt sau de ce apar n unele locuri ciuperci uriase de zece kilograme etc. Nu au ajuns la nici un rezultat, cu toat strdania lor. Cei empirici (asa ca mine) acord simturilor un rol fundamental si si imagineaz c astfel pot descoperi adevrul. Dintr-un punct de vedere mi pot apropia filosofia lui Heidegger, pentru c eu cred c adevrul nu poate fi descoperit dect n mod pasnic - prin art, poezie, pictur, muzic etc. Cci doar astfel poate aprea adevrul din fiinta uman, fcndu-l pe om autentic. Si mai nou m pot apropia de expresia kantian "cerul nstelat deasupra mea si legea moral n mine". Spun "mai nou" deoarece pn acum nu am avut nici o tangent cu morala interioar. Dar prea se suprapun multe fapte ciudate, ca o chemare celest ce nu-mi d rgaz de gndire si care m forteaz s triesc totul n interior. 15 septembrie Celine - La captul noptii, carte recomandat cu mare ncredere de Andrei, prietenul lui Adrian. Cu toate c am ncredere n ei, mai ales c Andrei este fotograf si are un simt artistic foarte dezvoltat, ba chiar pot s spun c are talent, cartea lui Celine mi-a displcut total. Avangarda si nonconformismul sunt mpinse pn la extrem, cu detalii chiar scabroase, lipsite de orice simt etic si estetic. 30 septembrie Andrei m-a rugat s vorbesc cu Daneliuc si s-l chem la mine, unde s-si expun si el micile lui lucrri fotografice si s-si dea o prere. Astzi i-am chemat pe toti la mine - si pe Marin Traian, si pe Petruta. La un moment de respiro, am profitat si l-am rpit pe Mircea ntr-o camer si am comentat cu el despre drama profetit de el - moartea lui Costinel. Nu a fost o profetie, mi-a zis, ci o curgere logic a evenimentelor, n functie de faptele relatate de tine. Desigur, nu trebuie s m mai vd cu Dan niciodat si, mai ales, s-l elimin din mintea mea. 3 octombrie Punnd n aplicare cunoscutul proverb "Cui pe cui se scoate", pentru a-l elimina pe Dan, si nc sub impresia "noptilor n mare", astzi, cnd a venit Adrian la mine, ne-am iubit cu aceeasi plcere ca si n valurile nspumate. Asta m-a bucurat mult, cci am nteles c e posibil s existe ntre noi si altceva dect dorint trupeasc. Nu am mai simtit asa ceva dect pentru R., cu care chiar aveam gnduri serioase. Este interesant, cci trupul pot s-l mpart cu doi-trei brbati, dar inima mea acum nu stie ce s aleag. La spiritism mi se spune A, dar amndoi sunt A. Voi lsa timpul s decid, cci Adrian are si planul plecrii n Suedia - e drept c nu mai vrea s aud de asta, dar totusi... 1 noiembrie Toat luna octombrie nu am avut dect patru spectacole. Astzi ncep luna cu un spectacol, ceea ce ndjduiesc s fie de bun augur. A sczut bugetul foarte tare. Din cauza situatiei mele care este att de ambigu, precum si a nbdilor lui Rzvan cu Doina, soacr-mea a hotrt s mergem la Virgi - prietena ei medium. ntr-adevr, stranie persoan, mai ales c cele aflate prin ea m-au pus pe gnduri: cnd va trebui, vei fi liber (referitor la plecare), cnd va fi timpul, vei stii ce religie s adopti. Deci nimic concret, desi totul clar. 15 noiembrie Frmntri, ntrebri fr rspuns sau rspunsuri neclare, filozofie, stiint - antimaterie, OZNuri cu dovezi, ntlniri de gradul III, toate aceste probleme puse una peste alta mi aglomereaz viata si o fac de nesuportat. Firea mea, optimist altfel, sufer agresiunea aceasta si am uneori chiar idei de sinucidere, nu din cauza disperrii, ci din dorinta de a sti n sfrsit ADEVRUL. La spiritism cu Carmen mi se spune s vin SUS si voi vedea ADEVRUL. Ei bine, nu pot si nu vreau s m sinucid. Un gnd m tenteaz mereu: s-i dau dreptate lui Kirilov al lui Dostoievski, care spune: "Dac Dumnezeu exist, m va mpiedica s m sinucid". Dar rmne la stadiul de gnd, cci de simtit, simt contrariul, o dorint fierbinte de viat curat, adevrat, luminat. 25 noiembrie Sub nici un fel de form nu mai fac nici o petrecere la mine, indiferent cine m-ar ruga, asa c am convenit cu Andrei si Adrian s facem la Mihai anul acesta Crciunul si apoi Revelionul om mai vedea noi. Au fost de acord. Rzvan e ca de obicei cu Doina lui, asa c partener l voi avea 57

pe Adrian - care vd c a lsat-o moale cu suedeza lui, ca si Carmen, care nu mai are nici o veste de la Silvano. Totusi, nici unul dintre noi nu am renuntat la ideea plecrii, mai ales pe msura ce n Romnia se strnge cureaua n fiecare zi. Frigul, lipsa alimentelor si imbecilizarea, chiar dac nu m afecteaz n mod direct, ele sunt prezente n viata mea prin altii pe care i vd suferind si nteleg c nu voi fi scutit nici eu, si poate ntr-o zi nu voi mai avea nici dup ce s beau ap... Nu vreau s ajung acolo, dar mai ales nu mai vreau s aud despre comunism si ghearele lui. Am destul avere ca s ncropesc ceva afar - oriunde, fie chiar si n Israel. Numai "cutia cu maimute" si cocoseii de aur (care sunt din 1750, Kiev, plus icoanele mbrcate n aur), si ar fi suficient. Nu mai vorbesc de rest. S sperm c totusi planul meu va reusi ntr-o bun zi. 1 decembrie Evenimente factice au demonstrat c sute si mii de locuitori ai acestui pmnt au observat, au fotografiat sau filmat mereu ciudatele si inexplicabilele aparitii ale OZN-urilor. mi aduc bine aminte n 1968, mpreun cu mama, am urmrit aproape o zi ntreag - parc prin august - o form ovoidal, dintr-un metal care nu strlucea tot timpul, cci obiectul si schimba pozitia aproape n fiecare or. Era vizibil cu ochiul liber. Aprnd pe cer de mrimea unei jumtti de lun. Tin minte c o vecin a telefonat la Institutul Astronomic si i s-a spus c este un "balon meteorologic"! Haida de! Balon care pleac n viteza aceea nu s-a mai vzut, cci, atunci cnd a plecat, n trei secunde a disprut din raza noastr. Desi nu aveam dect 14 ani, retin toate amnuntele pentru c m-a impresionat si s-a vorbit mult vreme chiar si n pres, se vorbeste si acum, se scrie mult, dar la concluzii nu au ajuns pn acum. Oare cunoaste Dumnezeu OZNurile? 6 decembrie Dup spectacol, ne-am ntlnit cu totii la Casin, la Mihai, si l-am srbtorit pe prietenul si vecinul lui, Nicu S., punnd la cale cele dou evenimente ce urmeaz - Crciunul si revelionul. Oameni noi simpatici si foarte curati sufleteste - nealterati. mi face foarte bine schimbarea aceasta de decor. La un moment dat, n timp ce dansam un blues cu Adrian, fiind cu ochii nchisi, nu am observat c, legnat de ritmul muzicii, am ajuns n alt camer (vila are sase camere), unde eram singuri, si, fiind exact o lun de la ultimul amor, nu am rezistat cnd Adrian a ncuiat usa si neam azvrlit unul n bratele celuilalt cu o sete nebun si acolo pe covor m-am topit n flcrile iubirii lui. Nu stiu unde o s ajung cu aceast legtur, nu stiu ce am s fac cu R., pe care nc l mai iubesc, dar stiu c Adrian m face s simt inima si trupul unindu-se cu el, producndu-mi o mare fericire. 27 decembrie "Remuneratie mic, dup buget, coane Fnic", asa c am fost nevoit s-mi vnd magnetofonul, ca s pot s-mi cumpr rochia trznet, fcut numai din franjuri de mtase, pe care am dat 2000 de lei. Dar m-am simtit minunat n ea si am dansat toat noaptea de Crciun, fcnd multe piruete ca s se nvrteasc franjurile. n spectacolele si show-urile din Franta si din Anglia, pe care le-am vzut la video, toate starurile aveau astfel de rochii. M-am simtit minunat, dar La mine n viat mereu exist un "dar" care provoac pn la urm schimbri majore. n prima sear pn am mncat si ne-am mai dezmortit, am povestit cu Adrian si Andrei cte ceva (nu chiar tot) despre "teroarea Dan" si despre telepatie, unii fiind pro, deci creznd c se poate transmite gndul, iar altii contra. Atunci l-am provocat pe Adrian si i-am spus s se gndeasc la un numr si binenteles c eu i l-am spus exact. Povestea s-a repetat de vreo 10 ori si la el, si la altii. Apoi am trecut-o pe dans, dar am observat c Adrian era uimit. Sigur c el i citise pe toti savantii si cte ceva despre paranormal, dar nu credea c se poate pune n aplicare. Am simtit c l-am cucerit definitiv, si reactia a venit la sfrsit cnd, dup o mbrtisare lung, mi-a spus "Merry Christmas". A fost ca un dus cu ap rece n cap. Ah! De ce mi-a spus asta? "Nu stiu - a rspuns el. Asa mi-a venit s-ti spun. E ceva din inim. Cum, nu-ti place?" "Ba da, din contr", am replicat eu, dar el nu stia c prezenta lui Hristos se ivise pe ecranul constiintei mele si mi atrgea atentia c este prezent n toate miscrile pe care le fac. Nu citisem nicieri despre asta, dar pot s spun cu certitudine c EL a fost acolo chiar prin gura lui Adrian si chiar n clipele acelea intime ntre noi. M-am speriat putin si am devenit tcut. M uitam n ochii lui Adrian, nentelegnd sau mai bine zis nestiind exact ce s nteleg: c el ar fi cel hrzit de soart - fiind prototip si avnd o fuziune spiritual-telepatic att de mare - sau c Hristos m cheam la taina Lui prin botezul pe care l amn. Nu stiu si de aceea sunt 58

tulburat. Ne vom vedea de Revelion si voi lsa lucrurile s evolueze n voia lor, eu nu voi forta nota deloc. 4 ianuarie 1986 "Happy New Year!" mi-a soptit la ureche Adrian la 12:00 noaptea. Ct diferent, ct pace si liniste sufleteasc a venit o dat cu anul acesta si cu biatul acesta blnd si bun. n noaptea de Anul Nou, ca s-i putem mpca pe toti prietenii lui Andrei la care eram invitati, ne-am deplasat cu taxiul la trei adrese n vilele din zona Casin. Petrecerile au fost foarte plcute. De la prima cas am plecat cu sticla de sampanie si paharele dup noi ctre a doua cas, apoi de acolo am plecat cu tortul n brate ctre cea de-a treia, unde am finalizat, cu cafeaua si whisky-ul de rigoare. A doua zi am fost cu Lili Gavrilescu, ca de obicei, la Cobasnian si a treia zi la Mihai, unde am ajuns cu Carmen pe la prnz, pentru c noi am avut spectacol la 10:00 dimineat si nu ne-am mai dus acas. Lili insist s revin n Buftea, dar eu nc mai trag ndejde n postul de la TV. M. Traian mi d sperante deoarece s-a obisnuit cu mine la lucru. M simt si eu foarte bine cu ei, asa c am refuzat-o categoric pe Lili. 25 ianuarie Solaris, Cluza, Andrei Rubliov, Oglinda - la Cinematec. Este fantastic cum, ntr-o epoc att de sumbr si de neagr n care rosul comunismului nu face dect s adnceasc starea de ntunecime spiritual, exist si un geniu ca Tarkowski. Din opera lui transpare transcendentul, care este la el acas n fiecare imagine, n fiecare cadru n care se simte o anumit greutate filozofic ce exprim ADEVRUL. Da, asa as dori s triesc - fcnd ceea ce poate exprima adevrul sau fiind alturi si slujind un om al adevrului. 5 februarie Da, ADEVRUL! As vrea s stiu cine sunt eu cu adevrat, de unde vin si unde m duc. Are dreptate Tarkowski c doar transcendentul d sens vietii, altfel ce rmne dect o alergare continu dup o fericire himeric, pendulnd ntre iubirea de creatur si Creator. Pe cnd creatura e palpabil, vizibil si foarte la ndemn, Creatorul este numai intuit si, de aceea, cu mult mai greu de nteles si de iubit. 8 februarie Curios cum totul se leag n viata mea precum verigile unui lant nevzut si toate miscrile mele sufletesti si trupesti au un sens. O nou ntrebare frmnt puternic mintea si sufletul meu. Ea a fost generat de lectura lui Jung si, respectiv, Kernbach, care se pare c nu a fost ntmpltoare cci am primit rspuns la mult frmntata problem a spiritismului si iat c este posibil ca telekinezia (care a devenit n zilele noastre aproape o stiint) s fie cauza miscrilor paharului de la masa de spiritism. M apropii iarsi de Tarkowski si am n fat sfrsitul filmului si secventa cu fetita "atins de Zon", care, prin puterea ei, cu vointa ei prin ceea ce numim acum telekinezie, face s se miste paharul pe mas. Oare puterea gndului meu dirijat de subconstientul meu, dirijat la rndul lui de "inconstientul colectiv" - cum l numeste Jung, oare aceast putere face s se miste paharul meu? Jung mai spune c spiritul fiecrui om este parte din "constiinta colectiv", ori asta sun a Brahman, n care eu nu prea mai cred. Jung spune c mintile oamenilor adunate pe parcursul a multe vieti sunt depozitate n "Spiritul Universal" si se descifreaz telepatic. n acest Spirit Universal se depoziteaz toate evenimentele care au avut loc n Univers, iar eu, prin intermediul telepatiei, aflu rspuns la ntrebrile mele. Totusi, de ce la unele nu capt nici un fel de rspuns, iar la altele aflu rspunsuri triviale sau mincinoase. Si cine sunt cei ce se ceart uneori pe masa mea de spiritism? 12 februarie Putine spectacole, ceea ce m ajut s am seri libere de citit Hyneck si Kernbach. Am comentat cu Carmen despre OZN-uri, aselenizri, planete Si cte si mai cte am aflat din crtile acestea. Si uite asa ne-am adus aminte de minunatele zile din martie 1977, cnd, dup cutremur, am avut premier cu Cyrano de Bergerac si cnd fugeam ntre dou intrri n scen si ne suiam la balcon, unde i fceam galerie lui Damian Crsmaru, aplaudnd si strignd tare "bravo", apoi ne ascundeam ca s nu fim vzute. Lsnd gluma la o parte, c acest Cyrano a fost de fapt un vizionar, care prin intuitie sau poate telepatie cu Spiritul universal, a ajuns s stie si s scrie despre lansarea unei rachete cu toate etapele ei succesive de "etaje ce luau 59

foc". Nu este cel putin ciudat, dac nu de-a dreptul nfricostor c Cyrano, la 1650, putea s aib cunostint despre un eveniment ce se va produce dup cteva sute de ani?!? Si totusi exist si partea negativ a problemei, cci, dac ne lum dup scrierile apocrife ale lui Enoh (n slavon), acolo se face descrierea amnuntit a celor sapte ceruri, n care soarele, luna si stelele - elemente ale cerului vzut - s-ar afla n cerul al patrulea nevzut si ar fi pzite de ngeri. Si totusi descrierea cerului cinci, cu toat ceata de ngeri revoltati n frunte cu Satan, precum si cerul al doilea, plin de ngeri czuti n urma revoltei (adic draci), m fac s cred cu trie c tot ceea ce s-a ntmplat la mine, cu mine si n mine a fost controlat si dirijat n subconstient de Satan nsusi. Dar asta nu schimb, cred, datele problemei: telepatia a fost, este si va fi un mijloc de comunicare cu Dumnezeu, pe care trebuie s stim s-l fructificm, fiindc n al saptelea cer se afl Dumnezeu. 25 februarie O lun de frig cumplit si de amorteal sufleteasc. M-am vzut sporadic cu Adrian si Andrei, dar am fost mai des la Rzvan, adic de fapt la soacra-mea, care este mai des acas dect el care a nnebunit cu Doina. Mama lui Carmen mi-a dat un bilet de trei sptmni la tratament balnear n Eforie Nord. Cost numai 800 de lei asa c m voi duce, desi este foarte ger afar: -25 C. Dar tocmai de aceea m dor foarte tare oasele. Mi-a spus doctorul Conitz acum 15 ani c voi face osteoporoz din cauza lipsei de calciu, si iat c nu am ajuns 40 de ani si deja m gndesc la tratament. Va fi totodat si o evadare din monotonia n care zac si poate voi cpta rspuns la ntrebarea despre botez si Hristos. 8 martie Eforie Nord. Zile de mare tain si liniste sufleteasc aici, la complexul balnear. Locuim n hotelul Cooperatiei si facem tratament la complex. Tratamentul mi face foarte bine, si fizic, si psihic. Fac toate electricele, mpachetri cu nmol, gimnastic la bazin, not si raze ultraviolete. La ora 12:00, dup masa de prnz, m odihnesc o or, apoi m duc pe plaj si privesc marea, care este att de ciudat iarna si m ndeamn la visare, cci cerul cu apa au aproape aceeasi culoare si m fac s m gndesc la "lumea de dincolo". Poate am s mor, poate va veni un cutremur, poate "ceva" sau "cineva" m va lua "acolo". Si iat iarsi acel dor ancestral care m sfsie. Un DOR - cu majuscule - de un nume, cu majuscule, un nume pe care nu-l cunosc sau pe care mi-e fric nc s-l pronunt. 25 martie Aurelia a ajuns la captul puterilor cu Rzvan si Doina lui, si, plngndu-se ieri unei vecine, aceea ne-a sftuit c ar fi bine s ncercm o rezolvare pe cale religioas, prin dezlegri de farmece la preoti si ne-a spus c ea cunoaste un preot foarte bun la mnstirea Cernica, un mare exorcist, recunoscut pentru vindecri si minuni de felul acesta. Se pare c este urmrit de securitate pentru faptele bune pe care le face. A rmas s mergem mpreun cnd se va nclzi vremea. 31 martie Desi eram invitat la dou petreceri cu Adrian si Andrei, ieri sear dup spectacol am venit acas pentru lectur. Am observat c frmntrile mele fac parte din cele mai importante ntrebri pe care ncearc s le rezolve mari oameni ai stiintei si filozofiei. Poate de la ei s gsesc niste rspunsuri. Kernbach spune c ar fi cam nou necunoscute ale lumii: gravitatia, lumina, lumea cosmosului, tehnica si folosirea ei n rzboaie, microbiologia si chimia, fiziologia, evolutia societtii. Unii savanti, de pild Sagan, le rezolv foarte repede si simplu: o vizit ciclic (la 5500 de ani) a OZN-urilor pe pmnt. Ei au fcut totul, dar ne las s descoperim singuri, asa cum fac printii cu copiii nestiutori. Literatura de specialitate este plin de exemple, fotografii, ntlniri de gradul III cu urmri grave psihice asupra martorilor, urme lsate pe sol de nave extraterestre si multe, multe altele. Dar multe din ntlnirile de gradul III analizate de raportul Condon sunt cazuri de oameni redusi mintal, dac nu chiar bolnavi psihic. Totusi nu pot s nu-l iau n considerare pe marele profesor universitar, seful catedrei de astronomie si director la Northwestern University, Allen Hynek, care spune: "Nu numai smintitii raporteaz c au vzut umanoizi. De fapt nu cunosc vreun raport de acest fel care s provin de la o persoan cu un dezechilibru mintal dovedit". Pe de alt parte, acesti umanoizi au ntotdeauna aspect grotesc de roboti sau mai ru dect ceea ce imaginatia si pictura au revelat c ar fi diavolul. Asa c produc tot timpul spaim, si toti cei cercetati n stare de hipnoz n 60

contact cu amintirea "rpirilor" au reactii violente. n cazul n care "ei" sunt "dumnezeul nostru", ce sens mai are arta, sensibilitatea, dragostea? Dac trebuie s naintm ctre o dezvoltare tehnic care s ne ajute s ne deplasm n timp si spatiu cu vitez mare, fr probleme, nvingnd cosmosul, dar pierznd cele spirituale, ce sens are aparitia Bibliei pe pmnt? Dar a lui Iisus? Dar mntuirea sufletului ce semnificatie are n viziunea unui extraterestru? 2 aprilie Oh! Doamne, oare ce se ntmpl cu mine? Ce semne minunate primesc! Am avut un vis ciudat si n acelasi timp clar si foarte la obiect: Eram ntr-o biseric necunoscut si absolut goal. Doar sfintii pe pereti preau vii si se uitau la mine, s vad ce voi face. Spre surprinderea mea (vreau s spun "a mea" ca spectator al visului), m-am vzut cznd n genunchi si hohotind de plns, zgltind usile din centrul altarului, cernd s vin preotul si s-mi dea "iertare de pcate" cci, strigam eu, "nu mai pot tri astfel" si vreau s fiu iertat si s capt mntuire. Dar usile rmneau nchise si n afar de plnsul meu nu se mai auzea nici o miscare n biseric. n zadar m repezeam la toate usile din biseric, doar va veni cineva s m salveze. Cnd m-am hotrt s renunt, n timp ce naintam spre iesire, din peretele din dreapta "a iesit" o btrn mbrcat toat n negru, foarte adus de spate, sprijinindu-se ntr-un baston. S-a ndreptat spre mine si cu un glas hotrt mi-a zis: "Degeaba plngi si cersesti iertare, ba mai doresti si mntuire... Acestea nu se obtin asa de usor. Daca vrei s obtii ceva, tine si tu sptmna aceasta post, cci suntem n Sptmna Mare nainte de Pasti". Niciodat nu am avut n sufletul meu astfel de trire. Am plns mereu n viata mea pentru o mie de motive, dar despre iertare nu am vorbit si nu am crezut n iertarea dat de preoti. Si totusi... nu stiu de ce, dar cred c btrna din vis era Sfnta Paraschiva sau, oricum, un mesager de la Dumnezeu, pentru c, desi nu am postit n viata mea (n afar de zilele cnd fceam cur de slbire) acum am luat hotrrea s postesc si s m duc la biseric de Pasti. Iam povestit si soacr-mii visul si mi-a confirmat c fusese Sfnta Paraschiva. Am stabilit cu ea s mergem la Cernica a treia zi de Pasti. 4 aprilie Cu casa ntoars pe dos si eu splnd geamuri de zor, m-a gsit Lili Gavrilescu. Ca de obicei, era narmat cu tmie, ap sfintit de la biseric si tot felul de sfintenii si aproape c m-a determinat s spun "da" si s stabilesc ziua botezului, la care ea se ncptneaz s fie nas. Parc poti s-i spui ceva fetei acesteia. Cnd i intr o idee n cap, se fixeaz pe ea si, pn nu zici ca ea, nu se las. I-am povestit si ei visul, spunndu-i c n aceast sptmn postesc si de Pasti m duc cu Aurelia la Cernica. Apoi vom vedea. 6 aprilie LIBER! ncepnd de astzi, viata mea se va schimba radical fiindc noaptea trecut am experimentat cel mai adnc si dureros sentiment, care, paradoxal m-a fcut LIBER! Toat sptmna am forfotit prin cas pentru curtenia de Pasti, prin televiziune cu obisnuitele filmri si la Teatrul National la un spectacol. Tot ce am fcut n timpul acesta a fost fr tragere de inim, cci toata fiinta mea era nc sub impresia visului cu Sfnta Paraschiva si mai ales am fost foarte atent s nu mnnc ceva ce nu ar fi de post, refuznd orice iesire din cas. Si totusi... a fost suficient ca VINERI s m sune Andrei si Adrian si s m invite la o "minunat petrecere". Am rspuns "da", fr nici o ezitare, si, desi m-am analizat dup ce am nchis telefonul, totusi am abandonat fr pic de remuscare "nceputul meu bun" si am plecat. Muzica era foarte bun, mncare si butur din abundent, dar atmosfera trena si avea ceva lnced. La nceput am pus totul pe seama faptului c, desi Andrei era acolo, Adrian nu sosise, iar cnd a venit, nu era singur. Pe msur ce naintam n noapte si atmosfera devenea tot mai lasciv, cu dansuri n semiobscuritate si fosneli de fuste n camera ntunecat de alturi, o durere adnc n interiorul fiintei mele si nfigea coltii din ce n ce mai tare. Cu ct atmosfera "lor" devenea mai dezgolit, pe att inima mea prea c sngereaz tot mai tare si o stare de gol si de moarte m-a nconjurat, nct nu am putut s m mai abtin si am izbucnit ntr-un plns amar. Era aproape insuportabil certitudinea acut a mortii ntregului univers, cu tot ce m nconjura - oameni, animale, plante. Totul avea miros si gust de coclit, de ars si de moarte, iar cei din jurul meu, cu avntul lor de viat desuchiat si dezlnat, preau niste marionete trase pe sfoar de un invizibil Satan, care rdea cu poft n fata teatrului lor ieftin "de-a viata". O vreme am ncercat s-mi gsesc alinare 61

lng Andrei, care m-a primit cu capul pe genunchii lui, mngindu-m cu gesturi paterne. Asta m-a fcut s plng si mai tare, simtind nevoia disperat de mngiere matern si patern, dar din partea unor PRINTI ADEVRATI, si nu a unor "printi teribili", cum i aveam eu. Comentariile lor nu au ntrziat: "Stropiti-o, mi, cu ap rece! Adriane, f-i m ceva, c poate asta vrea! Chemati salvarea si duceti-o la 9!" si multe altele pe care nici nu le-am mai auzit pentru c, n hohote de plns, am fugit si m-am ncuiat n baie. Insistentele lor n fata usii au rmas zadarnice, chiar si atunci cnd a venit Adrian, rugndu-m s deschid. Au concluzionat c sunt complet nebun si s-au ntors la "iadul lor", nchiznd usa n urma lor. Att am asteptat si am iesit tiptil din baie, mi-am luat haina din cuierul de la intrare si, lsnd usa deschis n urma mea, AM FUGIT. Da, am fugit la modul propriu. Nu-mi amintesc dect c alergam pe strzile pustii, fata mi siroia de lacrimi, si, o dat cu razele soarelui ce se ivea la orizont, n zorii unei oarecare zi de aprilie, o dimineat naintea zilei de Pasti, am privit la viata mea de pn atunci ca la o strin moart. Pe msur ce fugeam, parc mai tare m eliberam de spectrul celei ce fusesem. Plin de sperante si de noi vise, m-am dus la Rzvan, cci eram invitat la masa de Pasti. A fost foarte frumos. Era si Lic, viitorul sot al Aureliei. Nu le-am povestit nimic despre mine, dar au simtit c sunt mai vesel si mai bine dispus ca de obicei. Desigur, sentimentul de eliberare interioar era motivul. Le-am spus totusi c s-ar putea s detin o tain pe care o voi divulga la timpul cuvenit. Toti au crezut c e vorba de plecarea n Israel. Am lsat-o cum a czut. 11 aprilie Zile cuminti de Pasti, strbtute de un fior patriarhal, n familie si la Rzvan, culminate cu superba dimineat de astzi cu Aurelia la Cernica. Din prima clip de cnd am psit pragul portii si am intrat n curtea mnstirii, sufletul mi s-a umplut de o bucurie foarte mare si mi-a revenit starea de libertate pe care o cstigasem n noaptea fugii mele. n biseric, desi era mult lume, am reusit s m strecor n dreapta, unde se afla un sicriu mare, de argint sculptat, cu moastele Sfntului Calinic. O pace si liniste, aureolate de o bucurie nlttoare - toate gravate cu putere n sufletul meu pribeag si obosit - au generat apoi, n frumusetea naturii din mprejmuirile mnstirii si pe lng lac, unde ne-am plimbat mai bine de o or, amintiri din anii cei mai curati si fericiti ai vietii mele - copilria alturi de bunici la Trgoviste (care a fost Medeleni-ul meu). Nu lipseau din decorul meu nici Dnut, nici Monica, nici Olguta, nici accentele moldovenesti, dar, mai straniu, nici chiar Ionel Teodoreanu nsusi, cu care bunica era verisoar. Toate reveneau acum brusc n mintea si inima mea. Cu toate c ne-am simtit foarte bine la mnstire, scopul nostru nu fusese atins, pentru c printele pe care l cuta Aurelia nu se afla n mnstire, ci internat n spital, otrvit de comunisti, se pare. O istorie ntreag vd c se tese n jurul acestui preot, destul de controversat si de cutat de multi oameni, n special de Securitate. Oricum, att de tare mi-a plcut, nct am promis amndou c venim pentru slujbe speciale pentru Rzvan n fiecare luni, miercuri si vineri. Va trebui s dorm la Aurelia, s ne sculm la 5:00 dimineata, cci masina pleac la 6:00 si slujba ncepe la 7:30. 15 aprilie Zis si fcut. Am fost cu Aurelia la slujba de Sfntul Maslu la Cernica. Este prima oar n viata mea cnd asist la o astfel de manifestare si nu am nteles prea mare lucru, dect c se face o sfintire a uleiului, cu care te poti unge apoi pentru sntate si eliberare de vrji. Am luat ulei si acas, ca s-i punem lui Rzvan n mncare, poate scpm de blestemul cu Doina. Bucuria si starea de bine m-a ocrotit tot drumul, si la dus, si la ntors, si flash back-uri ale copilriei mi netezeau constiinta, fcndu-m s m simt ca atunci. Am hotrt cu Aurelia s facem mcar zece masluri si am stabilit s venim la Cernica n fiecare sptmn de trei ori. Printele Argatu nu a aprut nc, dar mie mi este din ce n ce mai bine la biseric, asa c vom veni pn l vom gsi. 22 aprilie Zi surpriz - am venit de la Cernica pe la 12:00 si, desi eram liber de la televiziune, m-a sunat Marin Traian si mi-a spus c vine cu Daneliuc s vorbim despre o emisiune pentru mine si s bea o cafea. La un moment dat, Marin Traian a plecat si mi-am luat inima n dinti deschiznd discutia cu Mircea despre botez. M nelinistea ideea vietii de zi cu zi ce va urma botezului. Cunostea si el destul de bine ce hiene sunt n Buftea si chiar n televiziune si cum trebuie s te lupti pentru a te mentine n functie. De aceea i-am spus c am retineri n ceea ce priveste botezul, cci presimteam c dac m voi boteza, voi pierde "ceva" - acel "ceva" ce m face s 62

lupt si s biruiesc n viat, adic s fiu ca "ei", cci mi nsusesc bine lectia primit de la mama: "Citeste-l, drag, pe Hegel, s vezi ce zice: "Mila este morala celor slabi"", asa c m-am conformat, nu am distrus pe nimeni, dar nici nu m-am lsat distrus. "Ei, da! mi-a rspuns el, abia cnd te vei face pres de sters pe jos, crp lepdat, atunci l capeti pe Dumnezeu. El nu Se relev dect n smerenie si umilint". Oh! Parc mi s-au mai spus aproximativ aceleasi vorbe (cele cu presul), si tot n cinematografie. Se pare c aceasta este tara mea, o tar din familie provenit din sngele albastru ce circul prin venele mosilor si strmosilor mei si de la care nu mostenisem vreun blazon special sau vreun castel n Spania (de unde se pare c veneau), ci mostenisem mndria si dorinta de a fi "cineva" sau "ceva" bine n societate. Aceast mndrie si dorinta de a iesi nvingtor cu orice pret mi se cerea acum s o distrug prin botez. "Apoi te va ajuta El s rezisti n viat asa cum vrea El, nu cum vrei tu" mi-a mai spus Mircea nainte de plecare. 1 mai Sunt din ce n ce mai fermecat (desi nu e cuvntul cel mai potrivit) de atmosfera de la Cernica. La slujb stau mereu lng racla Sfntului Calinic si m simt eliberat, din ce n ce mai liber si mai usoar, iar amintirile din copilrie mi se perind prin fata ochilor cu o minutiozitate cinematografic si, surprinztor, parc pentru a ne ntri convingerile, Rzvan a nceput s stea mai mult acas (chiar si smbetele si duminicile), spre bucuria Aureliei. 6 mai Dup fiecare iesire la Cernica, strile mele interioare se mbogtesc, se amplific sau se nnoiesc. De data aceasta mi s-au umplut ochii de lacrimi la amintirea brusc a bunicii din partea mamei, n a crei curte din Trgoviste m vd jucndu-m, sau stnd n hamac, ascultnd povestile misterioase ale bunicului, sau mergnd mpreun de Pasti la biseric. Dulceata lor m mngie si m alin. Aurelia nu m mai nsoteste deoarece Rzvan si-a mai revenit, iar Lic vine mereu la ea. Mie mi pic bine, pentru c m pot interioriza mai mult cnd sunt singur. 8 mai n sfrsit a aprut misteriosul printe Argatu, iar eu, surprinztor, am luat hotrrea c nu voi vorbi niciodat cu acest om. Ce am eu n comun cu el, sau ce are el n comun cu mine?! Este primul sfnt pe care l vd n realitate. Cu un aer de bunic sftos si de sfnt din picturile rusesti, cu o armat de oameni disperati (cu tot felul de probleme grave), care fceau roat n jurul lui, aproape sufocndu-l, am considerat c ar fi o nebunie s-i dau la o parte si s-l ntreb dac mi se primesc rugciunile, cci nu sunt botezat. Nu, categoric nu voi deranja linistea acestui om cu aberatiile mele. 10 mai "Materia const din atomi care, normal, sunt neutri. Un atom "se ncarc" pozitiv dac pierde electroni, si negativ dac i capt... Deci trebuie s pierzi totusi ceva ca s fii n pozitivul tu" Constantin Noica. Nu stiu cum mi-a czut n mn astzi cartea lui Noica si am deschis chiar la fragmentul acesta care ntreste (pre)simtirea mea n legtur cu botezul. De cnd merg la Cernica, m gndesc din ce n ce mai mult la acest botez - mai ales c Lili G. m ntreab sptmnal dac m-am hotrt. M gndesc ns si la plecare si la inutilitatea acestui botez n caz c adopt religia mozaic. Din cte stiu eu, pentru femei nu exist o practic anume, dar m vor instrui si m vor obliga s merg la sinagog... Deci... Ajut-m, Doamne, si cluzeste-mi pasii acolo unde Tu crezi c va fi exact locul meu! 15 mai "ntlnirea de gradul III" s-a produs, cci astzi, ntr-un mod absolut miraculos, la Cernica, pe cnd m ntorceam dinspre cimitir, mi-a rsrit n cale printele Argatu singur, iar roiul de oameni din jurul dnsului stteau n mod ciudat (de fapt mergeau) la o distant de cel putin cinci metri, crend n jurul lui un gol. Ca si n ziua aceea la printele Mihut, cnd am srit de pe scaun mpins ca de un resort pentru o binecuvntare cu Duhul Sfnt, si acum m-am repezit n fata printelui si, n mod cu totul misterios, pe tot parcursul convorbirii, care a durat zece minute, nu s-a apropiat nimeni de noi: - "Binecuvntati, printe." 63

- "S triesti matale." - "M iertati, printe, as vrea s v ntreb dac rugciunile mele sunt primite la Dumnezeu, cci eu nu sunt botezat, provin dintr-o familie de evrei, dar printr-o ntmplare am ajuns aici, la Cernica, mi-a plcut si continui s vin. Ce folos am eu dac vin aici?" - "Daaa, matale ti faci semnul crucii?" - "Ehei printe, pi mi-am fcut eu cruce si n sinagog." - "Ha, ha, ha! Asaa! (zise printele rznd cu poft). Da, cum asa, n sinagog?" Si i-am povestit toata trsenia gafei mele de la sinagog. - "Api matale esti mai crestin dect noi n cazul aista! Daa, n-ai vrea s te botezi?" - "Ei, printe, si cu asta este o istorie. Cam de un an m bate gndul, am vorbit si cu printele Mihut..." - "Da, l cunosc, un preot bun!" - "Dar mi-a plecat nasul peste hotare si nu s-a mai ntors, asa c, acum, am gsit pe altcineva care ar vrea s fie nas." - "Pi, cnd te-ai gndit s fie?" - "Eu am zis c pe 9 iunie, printe, c este ziua mea de nastere..." - "Deh, stiu eu, m tem c n-ai putea." - "Cum adic, printe, dac m-am hotrt, hotrt rmne." - "Ei! Nu de asta... N-ai s fii curat, ntelegi, ntelegi? Adic la perioad" - "Ah, da... Nu stiu... Parc... n fine, dac nu am s pot atunci..." - "Atunci s rmn pe 29 iunie - a spus printele - deoarece pn atunci este post. E foarte bine n ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel." - "Da, printe, dar dac pot pe 9, vin atunci. Binecuvntati s plec." - "Domnul si Maica Domnului s te ocroteasc si s vii napoi cu bine." Iat-m deci hotrt si binecuvntat, cu o hotrre si o binecuvntare care nu au plecat din vointa mea constient, desi mereu m gndeam la asta, dar nu m-am vzut si clar nu m pot vedea nici acum purtnd chipul sfinteniei si al smereniei, dect dac o mare minune s-ar cobor din cerul lui Dumnezeu si ar face o operatie nevzut n fiinta mea. 25 mai ntlnirea cu printele Argatu a prut de bun augur att Aureliei, ct mai ales lui Lili, care este hotrt s-mi fie nas. Deocamdat nu prea avem bani, asa c am rugat-o pe Aurelia s-mi mprumute cteva sute de lei, pentru c trebuie s cumprm cele necesare botezului material de pnz alb pentru cmas, pentru fas, lumnare mare alb, desuuri albe, iar Lili se va ngriji s-mi aduc rochie alb si ncltrile dup botez. Cmasa mi-o coase tot Aurelia. Nu mai pot s m ocup de altceva si tot timpul liber mi-l petrec studiind despre crestinism sau citind din Biblie. Sunt foarte multe lucruri contradictorii n Biblie, ca s nu mai spun c nu m pot acomoda deloc cu ideea constrngerilor sau a unei practici religioase habotnice, ncremenite, fr logic si dragoste. De aceea, ieri, cnd m-am ntlnit cu Lili s pun la punct detaliile pentru botez, mi s-a prut un pic caraghios c discutm toate acestea la un pahar de Cinzano la Salonul Spaniol, iar eu am fumat aproape un pachet n trei ore. I-am si spus de fapt lui Lili: "B, voi vreti s duceti dracu' la biseric, dar nu cred c se va lsa pn la capt". M-a privit cu atta scrb si comptimire, spunndu-mi c o s-mi treac... dup... Apoi ne-am dus la Nichita Stnescu acas, unde se petrecea nu stiu ce adunare si unde trebuia s se ntlneasc cu viitorii ei fini, cci dup mine trebuia s boteze o familie ntreag - vreo 5 copii ai unui mare securist. Acolo m-am cam cherchelit, cci busem si la Spaniol si la ei, nct am reusit s-i spun lui Lili n fat ce nu-i spusesem niciodat: c nimeni n Buftea nu cred c a vorbit-o de ru si nu a dispretuit-o mai tare dect mine, att pe tem profesional dar mai ales religioas, cci ani de zile m terorizase cu aluziile ei mistice si cu micile daruri religioase pe care nu uita niciodat s le aduc. Iar acum... se pare c va trebui s o am pe cap toata viata mea, cci mi va fi nas. Toat lumea a rs, mai putin ea, care a zis c o s vorbim dup botez, cnd mi se va schimba viata radical si voi deveni si eu OM. 5 iunie Coincident sau nu, oricum s-au adeverit cele spuse de printele Argatu si nu voi putea face botezul dect pe 29 iunie. Cmasa am fcut-o asa cum a zis dnsul, lung pn jos si fr mneci, dar despicat n dreptul soldurilor ca s poat mirui. Sunt foarte nerbdtoare dar n acelasi timp si speriat, cci am nteles c trebuie s-i spun printelui toate pcatele mele. Bietul printe, cred c se va scrbi de mine cnd voi ncepe eu cu povestile mele, mai ceva ca n 1001 de nopti. Dar orice argument mi-as aduce sau mi-ar aduce cineva contra, simt c exist 64

"ceva" sau "cineva" mai presus de mine care dirijeaz toate acestea si n fata cruia nu m pot opune, iar argumentele contra se prefac n scrum. 15 iunie ncerc s memorez Crezul, cci am nteles c, fiind matur, eu l voi spune, nu nasa, cum este obiceiul. Dar din pcate nu-mi intr nimic n cap. Ori este o revolt n subconstient, ori sunt prea emotionat si nu m pot concentra. O s-l rog pe preot s m ierte si o s-l citesc. Aurelia nu va putea veni, cci este Lic n Romnia si sunt invitati undeva chiar n 29 iunie, iar mamei si restului familiei nu le-am comunicat nimic. i voi pune n fata faptului mplinit, desi nu cred c au nimic mpotriv, doar toti sunt botezati crestini, iar la noi n familie practica religioas evreiasc nu a existat. Lili l-a anuntat pe printe c venim si suntem asteptate n ziua de 29 iunie la ora 15:00. 29 IUNIE 1986 - ZIUA NASTERII MELE A DOUA OAR Ora 22:00 - Mnstirea Cernica - arhondaric M aflu de opt ore n noua mea stare de fluture, ntr-un dormitor al mnstirii Cernica. Am iesit din crisalida mea, din starea de vierme care-si trste zilele cu mare scrb de toate si de el nsusi, astzi la ora 16:30 n paraclisul mnstirii, nconjurat de ngeri, de sfinti, de Fecioara Maria si de nsusi Domnul Iisus Hristos. ncerc s redau n cteva cuvinte momentele divine pe care le-am trit, dar cuvintele se sperie si fug sau se fac mici si se ascund n fata Uriasei Frumuseti a Tainei Divine a Botezului. Superlativele plesc si se fac nencptoare Practic nu stiu si nu pot s m exprim asa cum as dori, ca s redau starea mea interioar. Ce este unirea cu Hristos? Este TOTUL! Este tot ceea ce rmne nedescifrat, nenteles, neexprimat, netrit, nespus, n urma cercetrilor noastre asupra vietii. Vai! Cutm TOTUL n TOT, si nu gsim nimic... pentru c suntem nimic, pentru c trim si simtim ca niste nimicuri ce suntem, nconjurati de prea plinul eului nostru. Sunt att de uimit de noua mea persoan care s-a unit cu trupul meu astzi la ora 16:30 - o cheam Elena - nct nu pot face nimic altceva dect s o studiez si s o analizez din toate unghiurile. Ea, Elena, a fost absorbit de Monica cu trupul ei cu tot, de fapt Monica a fost nlocuit de Elena. E drept c faptul n sine a durut-o tare pe Monica, cci a strigat cu glas mare n clipa n care n numele Sfintei Treimi i-a fost turnat un cazan de ap n cap, lsnd-o aproape fr suflare. Dar chiar n secunda urmtoare Elena s-a trezit la viat si, uimit de tot ceea ce VEDEA, L-a luat pe Hristos de mn si n sunetele frumoasei cntri "Isaie, dntuieste" a pornit "jocul vietii". De fapt, cnd se uita mai bine, si ddea seama c este printele Argatu, dar apoi inima se topea de o mare dragoste, lacrimile de fericire siroind pe fat se mpleteau cu apa sfintit ce nc i curgea de pe cap si, astfel, imaginea se schimba si brusc aprea iarsi figura att de dulce acum sufletului ei - figura lui Hristos Dumnezeu - Stpnul si mpratul ei. Da, sunt Elena, n toat fiinta mea, n toti porii, n toate celulele si cred c ADN-ul si ARN-ul o vor recunoaste acum pe Elena - fluturele ce s-a nltat astzi spre cerul lui Hristos ca s-I declare ct de mult l iubeste. Da, pe EL l cutam n toat minciuna si nebunia vietii mele, pe EL l cutam, dar m murdrisem att, nct nu mai puteam nici s-L intuiesc, darmite s-L zresc. Cci EL ERA ACOLO, la doi pasi de mine, dar Monica nu m las s-L vd. l acoperea cu eul ei murdar si josnic, plin de bube si duhnind a moarte. De cte ori o fi strigat sau o fi ncercat EL s-mi spun ceva, mereu o gsea pe Monica, ca un soldat de paz la usa sufletului, nelsnd pe nimeni s-i distrug castelul de nisip (si acela murdar) n care se ascundea. Dar acum s-a terminat tot cosmarul. Definitiv, pn la mormnt si dincolo de el a nvins Elena unit cu Hristos. Acum venise timpul minunilor. Desi m strduisem de aproape un an s nvt pe de rost Crezul, eu, care nvtam metri ntregi de text pentru piesele de teatru, acum nu am fost capabil s retin patru-cinci puncte principale din Crez. Dac Monica s-a strduit un an de zile s nvete Mrturisirea de Credint pe care ar trebui s-o stie si copiii din clasele primare, Elena "l-a citit" cu ochii nchisi. ngenuncheat n fata Paraclisului, cu cartea n mn si cu ochii nchisi, ferecati de o putere urias, nevzut, "am citit" foarte clar Crezul. Da, "am vzut" toat pagina scris din Carte, cci ngerul Domnului, trimis s m ia n primire pentru botez, mi-a pecetluit pleoapele si apoi a "vzut" pentru mine. Urmtoarea minune a fost una nfricosat, cci au urmat obisnuitele lepdri, pe care la un botez normal (vreau s spun al unui bebelus) le pronunta nasul, pe cnd n cazul meu, fiind matur, a trebuit s le spun eu - adic Monica - cci ei i era ngrozitor de greu s le pronunte. - "Te lepezi de Satana?" - "M lepd." 65

- "ntoarce-te si scuip-l de trei ori." Ah! Ca n principiul vaselor comunicante, circulau energiile necreate ale lui Dumnezeu ce intrau n mine, dndu-mi o putere inimaginabil s scuip afar nu lichidul adunat n cavitatea bucal, ci noroiul si murdria faptelor si a cugetelor mele adunate n 32 de ani de pcate. S scuip fata schimonosit de ur a milenarului vrjmas al omenirii - Satan nsusi - ce pusese ani de-a rndul stpnire pe fiinta, pe inima, pe trupul si sufletul meu, si care prin minune dumnezeiasc mi se arat acum n adevrata lui fat (de fiar slbatic, disperat c-si pierde prada). - "Te lepezi de toat credinta rtcit a strmosilor ti, care L-au prigonit pe Hristos?" - "M lepd." Ei, dar ce duh de mndrie lezat i vine n ureche Monici, soptindu-i revolte si hule, mnie si ur spre bietul printe, care si fcea datoria cuminte, citind din pravile demult lepdate de oameni, cci cine mai crede astzi n ele?!? O parte din mine (Monica) a vrut s se scoale, s plece scuipndu-i pe cei ce fptuiau botezul. Dar mila cea mare a Domnului trimise un nger s i spun Elenei: "Fii tare si leapd totul - o crp mputit ti-a fost toat viata. Fii tare, cci Domnul te Iart, te Curt si apoi te Iubeste." Ce dulce-i Unirea si ce amar-i rtcirea! "Si te nchini Lui ca unui mprat si Dumnezeu." Oh! Tainice cuvinte! Ascund n ele attea nvtminte, atta har si dragoste, atta ntelepciune, cci piatr de ti-ar fi sufletul, pe loc s-ar lichefia si s-ar topi ncremenirea ce sta acolo poate de mii de ani, lipit n sinele inimii ca-ntr-un mormnt adnc. "Iat, suflete, acum, acest duh blestemat, cum si musc minile de ciud c te-a pierdut." Uimirea mea era din ce n ce mai mare, cci, ca pe un ecran, apruse din nou chipul acela schimonosit de ur si care, ntr-adevr, si musc asa-zisele lui mini - ghearele de fiar, cu dintii de fiar si rnjetul perfid pe care reusise s-l imprime oamenilor. l cunosteam bine pe acest monstru - doar fusesem ani de zile buni prieteni, aproape ca fratii si coprtasi n attea fapte rele si acum se simtea lezat, trdat, dispretuit, dar mai ales supus, el, pe care nimeni si nimic nu-l sperie, acum se nfricosa si tremura de furie si de spaim naintea "Celui de care toate se cutremur si se nfricoseaz", adic a Acelui cruia eu i jurasem ca unui Dumnezeu si mprat - Iisus Hristos, Domnul meu. Dar acela nu mi mai putea face nimic, cci toat vointa, toata fiinta, toata inima si tot cugetul le pusesem la picioarele mpratului Cel Adevrat, ce revrsa peste mine acum atta Iubire si atta Lumin, nct pentru cteva clipe mi-am pierdut cunostinta, ametit si strivit de Prezenta Lui. Nu trebuia s m mai tem, cci de aici nainte voi avea un Stpn Bun ACOLO si un ttic blnd si smerit aici, precum si certitudinea c Ei mi vor ocroti viata si nimic ru nu m va mai atinge. - "Si te unesti cu Hristos?" - "M unesc cu Hristos." - "Te-ai unit cu Hristos?" - "M-am unit cu Hristos." Da, m-am unit cu Iubirea, cu Blndetea, cu Buntatea, cu Sinceritatea, cu Curtia, cu Adevrul. Aproape 33 de ani am cutat disperat, am orbecit prin toate "gurile negre" ale lumii, cutnd echilibrul. Dar cum era s-L gsesc, dac mijloacele prin care-L cutam erau ale haosului, ale dezechilibrului, ale mortii - ci doar UNUL - EL, HRISTOS - este Cel ce a nvins MOARTEA si o dat cu EL au nvins si TOTI cei ce cred n EL. - "Si crezi Lui?" - "Cred Lui ca unui mprat si Dumnezeu." "Se pune Pecetea Darului Duhului Sfnt, ungndu-se roaba lui Dumnezeu cu undelemnul bucuriei: pe piept, spre tmduirea sufletului, pe spate, spre tmduirea trupului, la ureche, spre ascultarea credintei, la picioare, ca s umble n cile Tale." Roaba lui Dumnezeu - ce dulce, ce tainic si, paradoxal, nlttor - sun aceste cuvinte. Voi rmne pn la moarte, si dincolo de ea, pecetluit ca roaba lui Dumnezeu. Robia aceasta m onoreaz si m nalt, m legitimeaz ca Fiic a Cerului. Alb, desigur albul era cel mai indicat pentru mbrcmintea si ncltmintea de dup botez... Asa c, luminat tainic de Duhul Sfnt, scumpa mea nsic m-a mbrcat n pnz topit alb din cap pn n picioare si m-a ncltat cu sandale albe. Si a fost sear si a fost dimineat: ziua nti. (29-30 iunie 1986) nconjurat de ngeri, de sfinti, de Maica Domnului si, ocrotitor, de Duhul Sfnt am petrecut prima mea noapte crestin la mnstire, ntr-un pat absolut regesc - probabil o donatie din partea unei vechi familii boieresti, un pat de fier cu tblii nalte si pictate cu chipuri de ngeri (totul diafan si sfnt). Si totusi, uimitor, "cel ru" nu a plecat dect pentru cteva ore, pentru ca 66

s se ntoarc mai bine narmat si, cu viclenia obisnuit - pe care sufletul nu o sesizeaz dac n esent nu este o fire viclean, cu tare de viclenie mostenite -, a reusit astfel s m fac pcleasc pentru cinci minute, profitnd de unul dintre cele mai grele vicii ale mele (fumatul) si de faptul c, absolut n mod inconstient, adic n virtutea inertiei pcatului adunat n 17 ani n sngele meu, am venit la mnstire pentru a participa la botezul meu narmat, printre altele, si cu un pachet de tigri. "Acela" a reusit s-mi sopteasc perfid la urechea stng: "Ce peisaj minunat, ce apus de soare fantastic, ncununnd superb uimitoarea zi de astzi... Ce-ar fi s amplifici aceast plcere printr-o tigar, aici, la malul lacului, privind apusul, cum fceai odinioar la mare...!!! Hmm! Hmm! Daaa! Ar fi ceva! (zise umbra Monici, ce bntuia prin preajm) si inertia pcatului svrsit cu nonsalant 17 ani (aproape 30 de tigri pe zi) m-a fcut s aprind o tigar. Dar abia am tras un fum si, brusc, mi-a aprut imaginea printelui Argatu, btrn de zile, ngenuncheat n fata mea, ungnd picioarele mele pctoase cu Mirul cel Mare, apoi pecetluindu-mi si buzele, ochii, urechile, minile. Am zvrlit tigara si am hotrt (cu jumtate de gur) c m voi lsa definitiv de fumat. Apoi am dormit, somn usor, legnat de ngeri si acoperit de Maica Domnului. "Ati rsrit ca un soare n viata mea" i-am spus printelui Argatu n dimineata urmtoare, cnd, la ora 6:00, rsreau amndoi: soarele si printele, n fata bisericii. "Se mbrac roaba lui Dumnezeu cu haina drepttii." "Cti n Hristos v-ati botezat, n Hristos v-ati si mbrcat." Oare cti oameni realizeaz taina ce se ascunde n aceste cuvinte. Da, n Hristos m-am mbrcat. Este att de ciudat, att de fizic si de palpabil aceasta "mbrcare", nct am rugat-o pe nasa Lili s m ocroteasc pe drum, nu cumva s vin "cineva" s-mi murdreasc "haina cea nou de la Hristos", pe care nici nu stiu cum s o explic, cci, desi este spiritual, o simt si o triesc prin toate cele cinci simturi, si prin toti porii, si prin toate firele de pr, si prin toate organele interne si externe. Dar cel mai mult m uimeste faptul c totul mi se pare nnoit cu elemente care pn mai ieri preau c nu se afl acolo, sau cel putin pentru mine aceste elemente nu existaser. Ciudat: aceiasi pomi si totusi altfel, aceeasi sosea si parc alta, acelasi cer si parc nu-i la fel... Dup liturghie, am plecat la Mnstirea Pasrea. Pn la mnstire nu am ncetat s m uimesc. Totul era idilic - e drept c nu cunosteam traseul, cci nu mai fusesem vreodat n zon, totusi fiecare element audio-vizual avea o noutate, o nuant n plus, pe care pn atunci nu o observasem. La mnstire a continuat starea idilic, ntr-o plcut convorbire cu maicile, si un simtmnt straniu de "Chemare a strbunilor" (c tot am jucat n filmul cu acelasi nume), dar de data aceasta nu mai era Dawson-ul, orasul care m chema, ci unul mult mai tainic, mai nalt si cu totul nvluit n Mister si Lumin - Ierusalimul. Convorbirea cu maicile a fost deosebit de atractiv, asa c ne-a prins ntunericul la mnstire. Am ajuns foarte trziu n Bucuresti, dar eram prea obosit ca s-i mai povestesc ceva mamei. Si a fost sear si a fost dimineat: ziua a doua. Dimineata celei de-a treia zi a existentei mele crestine. Am rezistat eroic, chiar dac, n timpul acesta, "cellalt" mi-a dat cteva imbolduri, cteva sugestii - nu am pus tigar n gur. Asa nct, plin de entuziasm si nc sub impresia puternic a botezului, mi-am pus n geant alturi de pachetul de tigri BT si Biblia pe care am primit-o n dar de la nasa si am plecat la Lili Tudor n Tei. Cnd am ajuns n statia Maica Domnului si m-am ndreptat spre locuinta ei, brusc am zrit o biseric, la o distant doar de dou blocuri de adresa la care veneam de sase ani de cnd eram prietene. Cum de nu o zrisem pn atunci? A cta oar n cele trei zile de la botez, observam lucruri pe lng care trecusem de mii de ori si care "nu existaser n vizorul ochilor mei pn atunci". Am ndrznit s intru n biseric si, observnd pe partea stng o mare icoan a Sfintei Paraschiva, m-am simtit atras puternic si am ngenuncheat. Nici nu am pus bine al doilea picior jos, c "o voce" ca un tunet (impersonal) dar n acelasi timp ceva din mine recunoscnd-o pe Sfnta Paraschiva, mi-a spus: "Ai curajul s vii, s te rogi, nc mai vrei si mntuire si tu abia astepti s-ti pui tigara n gur? Stii c acum esti crestin, c te-ai unit fizic cu Hristos prin botez si mprtsanie si c fiecare fum de tigar i arde TRUPUL SI SNGELE?!" Am iesit din biseric fugind. Fugind de spectrul propriei mele fiinte, a nimicniciei n care m-am zbtut aproape 33 de ani, dar mai ales fugeam de faptul c nu realizasem c lupta adevrat ncepuse acolo, n paraclisul Mnstirii Cernica, la taina botezului si avea s continue toat viata, poate chiar clip de clip, si eu va trebui s ies nvingtoare de fiecare dat, dar acum, spre deosebire de zilele cnd trebuia s fiu eu fiar ca s nving, acum i aveam pe Hristos, pe Maica Domnului si pe toti Sfintii, si ei nu ntrziau s se arate si chiar s-mi explice ce trebuie 67

s fac, asa cum fcuse astzi Sfnta Paraschiva. Si a fost sear si a fost dimineat: ziua a treia. Dac ieri am pornit la lupt att cu propriile patimi, ct si cu aceia pe care i-am ntlnit la Lili Tudor (inclusiv cu ea), astzi, narmat cu Biblia, m-am dus la strand, fiind programat de luna trecut un rendez-vous cu fetele de la teatru pentru cteva ore de nudism. Le-am povestit si lor minunatul meu botez si parc de data aceasta m-au crezut sau, mai bine zis, cred c le-am amutit, gndind fiecare despre mine c am nnebunit si c evident pe un nebun nu-l contrazici, ci astepti cuminte s-si termine numrul. Cam asa cred c a avut loc discutia mea cu ele astzi. Apoi m-am dus la cea de a doua "nas", la Aurelia, cci ea ne-a subventionat acest botez (att eu, ct si Lili fiind n pan), si a hotrt c nu mai vrea banii napoi, s-a mirat cnd a vzut c nu mai fumez nici mcar o tigar la cafea. Evident, rznd, m-a ntrebat dac "m-am lsat si de celelalte". Am rspuns afirmativ si ct se poate de serios. Au plescit cu totii din buze n semn de nencredere, dar, cu Biblia pe mas, am ncercat s le explic ct de ct din tainele botezului si le-am povestit minunea din fata icoanei cu Sfnta Paraschiva. S-au uitat mai ciudat la mine, dar nu au comentat nici de ru, nici de bine. Pn aici e O.K. Si a fost sear si a fost dimineat: ziua a patra. Ieri si astzi au fost zile dedicate n mod special mamei si vecinilor. Toti au fost n mod spontan plcut surprinsi si m-au felicitat, n special mama, creia i-am spus c am aproape o sptmn de cnd nu mai fumez. Desigur, ea nu a luat n serios hotrrea mea de a m lsa definitiv de TOATE (inclusiv de fumat), de aceea mi-a zis: "Mai vorbim noi la anul, pe vremea aceasta". "Bine, mam, ai s vezi!" Dac pn acuma am avut tendinte de a-mi expune sentimentele public n mod real si plenar n teatru, acum mi vine s strig pe strad: "Hei, voi, oameni buni, care treceti indiferenti pe lng mine, nu vedeti nimic? Nu observati nici o schimbare? Nu vedeti Cine a venit la mine? Mila si Dragostea Lui s-au cobort asupra mea si acum sunt ELENA! La voi nu a fost tot asa? De ce sunteti tristi? Asa am fost si eu nainte s-L cunosc si aveam chiar gnduri de sinucidere, cu toate c poate o duceam mai bine dect multi dintre voi, din toate punctele de vedere. "Dar cei folosesc omului toate bogtiile lumii, dac-si pierde sufletul?" Hmm! Toate gndurile acestea care-mi pulseaz n creier ori de cte ori merg pe strad sau vorbesc cu oamenii, de multe ori rmn nespuse sau spuse pe jumtate, si atunci vin iute si le astern pe hrtie. Slav Domnului c exist acest caiet, ca un soi de refulare, sedinta mea cu "psihiatrul", dorinta mea tainic de a m confesa. Am recitit cteva fragmente scrise prin anii 1982-1983 si m ngrozesc de fiinta nspimnttoare prezentat n paginile acelea. Bine c nu a mai fost nevoie s m spovedesc, s mai aud si printele Argatu toate grozviile mele. Am beneficiat de Cea Mai Mare Sans n viat - BOTEZUL - SPAL TOATE PCATELE - ncepnd cu cel strmosesc, precum si tot ce ai fcut din clipa nasterii pn atunci. TOTUL S-A STERS. Nu o spun numai crtile si preotii, dar, cu toat umilinta, ncerc s conving oamenii din viata mea, c eu - Monica - cea veche si alterat, am murit, dar n aceeasi zi am nviat complet curtit, splat, nnoit, purtnd un nume nou si o identitate care nu mai pstreaz din cea veche dect bagajul de cunostinte si cultura si amintirile inocente ale copilriei. Si restul s-a sters ca si cum nu a fost niciodat. Iar ca o confirmare din partea Domnului, mi-a fost dat uitarea si starea de nevinovtie. Iat de ce n primele zile ale intrrii mele n Cernica, pe cnd mergeam cu Aurelia la Sfntul Maslu, mi apreau deosebit de clare imagini ale sederii mele la bunici, pentru c era singura si cea mai curat parte a vietii mele. Ctre acea stare eram chemat. Si am rspuns chemrii! Si a fost sear si a fost dimineat: ziua a cincea, ziua a sasea. 7 iulie Sunt de trei zile la Cernica. Am dormit din nou la arhondaric, ncununnd astfel primele sapte zile din viata mea crestin. Ieri a fost o zi de vis si de mare nvttur, cci am fost invitat la mas la printele Argatu. Desi era mult lume (zece-dousprezece persoane), am avut convingerea c tot ceea ce a povestit printele n timpul mesei a fost pentru mine. Desigur dintr-o foarte mare discretie si mult bun simt nu a pronuntat numele meu, dar eu am stiut exact la ce se referea, pentru c a vorbit despre un lucru care nu avea nici o legtur cu discutia de mai nainte. Mai ales c era vorba de un pcat pe care tocmai l fcusem ntr-o total nestiint: "Sunt unii care, din nestiint, nu dau atentia cuvenit felului n care citesc din crtile sfinte, n special din Biblie. Acestea nu se citesc oriunde si oricum, ci mbrcat cuviincios, cu capul acoperit (ca femeie), n semn de respect fat de Dumnezeu si Maica Domnului, si n locuri potrivite, la biseric sau acas n camera ta, nu n locuri publice, parcuri 68

sau mai stiu eu cum dezbrcat". ntepenisem cu lingura n mn si m nrosisem foarte tare la fat pentru c tocmai fusesem sptmna aceasta la strand - la nudisti - si citisem din Biblie cu fetele. Pe cnd s spun n gura mare c eu sunt una care tocmai a fcut acest pcat, mi-a luat vorba din gur, povestind multe alte minuntii. Nu stiu dac s-a observat, dar tot timpul ct a durat masa si povetele printelui, eu cptasem o culoare vinetie de spaim si rusine, cci avnd descoperire de la Dumnezeu, printele "a vzut" n duh toate pcatele grozave pe care le fcusem. A vorbit despre toate, n special cu detalii despre desfrnare. De fiecare dat cnd ddea un exemplu, abia asteptam s termine fraza si eram pregtit s spun - si eu am fcut la fel. Dar vezi c dnsul ncepea o nou pild, despre un alt pcat, fcut de o alt persoan, creia nu-i ddea numele. Cnd se termina aceea, eu iarsi voiam s deschid gura s zic: "si pe asta am fcut-o, printe". De-abia cnd a depsit trei-patru pilde, am nteles c nu eram singur cu dnsul, c mai erau zece persoane, numai ochi si urechi, si c nu era n voia Domnului si nici a printelui ca lumea s cunoasc patimile mele, mai ales c printele a vorbit foarte detaliat, cu amnunte att de clare si adevrate - n ceea ce m priveste - nct cred c "a vzut" efectiv n trecutul meu. Pe loc mi-am dat seama de ce este att de cutat de oameni, dar mai ales de ce l vneaz Securitatea. Le este fric. Omul acesta "vede" prin tine si nu este prea plcut, mai ales c, n ce priveste oamenii securittii, se pare c si spune cu glas mare, n public, ceea ce i descoper Dumnezeu despre ei si crimele lor. La sfrsitul mesei, am reusit s m duc singur n chilia dnsului - mncasem n buctrie - si i-am spus c vreau s m spovedesc, cci cele ce auzisem azi la mas erau valabile si pentru mine. M-a binecuvntat si mi-a spus tot ce simtisem si eu n adncul sufletului - c taina botezului este foarte mare si puternic si Hristos mi-a iertat TOTUL. Acum depinde numai de mine cum mi voi rndui viata, ca s nu mai gresesc. I-am spus c vreau s rmn o perioad n mnstire si c am deja binecuvntarea staretului si a printelui de la arhondaric. Am luat binecuvntare s postesc patruzeci de zile, pentru c si Hristos a postit la fel dup Botez. Astzi am participat dimineata la liturghie, apoi la maslu si apoi a venit printele Argatu la racla Sfntului Calinic, unde ne-a fcut rugciuni de dezlegare a vrjilor si farmecelor, se cheam Moliftele Sfntului Vasile - foarte puternice. Am simtit c-mi amorteste tot corpul si c este apoi ntepat cu mii de ace, dar la sfrsit ne-a stropit cu aghiasm si eu mi-am adus aminte de botez si am retrit aproape n totalitate sentimentul de libertate si usurare din ghearele diavolului. Apoi, narmat cu Biblia si cu o crticic pe care am primit-o n dar de la un clugr - Viata Sfintei Maria Egipteanca, m-am dus pe malul apei n jos, la captul cel mai de jos al mnstirii. A fost divin! Singur, n linistea mngietoare a naturii, am stat cu picioarele n ap si am citit pn la ora slujbei de dup-amiaz - ora 16:00. Dup vecernie, mi se fcuse foame, cci am ajunat astzi, si m-am dus la trapez, unde am mncat o farfurie de ciorb. Sper s mi ajung pn mine la aceeasi or. La ora 18:30 a nceput alt slujb superb, care a tinut pn la 21:00, cnd a venit din nou printele Argatu la racla Sfntului Calinic si, n linistea noptii, n biserica luminat tainic doar de cteva candele si lumnri, ne-a fcut din nou dezlegri. Cnd am plecat la dormitoare, aproape pluteam de fericire. 10 iulie Astzi m-am hotrt s m duc putin si pe acas, mai ales c trebuie s-mi schimb hainele si s fac o baie. n mnstire este superb, ai tot ce vrei spiritual, dar cele materiale mai putin. Au fost totusi niste zile rupte din rai. narmat cu creionul n mn, citesc (mai ales Noul Testament) si subliniez tot ce nu-mi este clar, apoi cnd vine printele la slujb, pndesc un moment si m strecor printre oameni ntrebndu-l toate neclarittile. El m binecuvnteaz si pornesc iarsi la drum, prin cotloanele ostrovului Cernici, pentru noi lecturi si noi momente de reverie n mijlocul naturii. Totul mi aminteste de Trgoviste, de bunica, de Ionel Teodoreanu si de anii curati ai copilriei, cnd timpul nu are ngrdire de ore si minute, el curge ca mierea din teasc, groas, limpede si foarte, foarte dulce si parfumat. Asa mi este viata acum. 11 iulie Binenteles c nu am rezistat acas mai mult de 12 ore. Mama m-a luat peste picior, fcnd aluzie la promisiunea pe care o luasem la botez. Nu prea m-a crezut c am dormit la mnstire si c m ntorc tot acolo. Am invitat-o s m verifice dac vrea. Evident, a refuzat. Mi-am fcut baie si m-am schimbat, apoi astzi de dimineat am plecat, ceea ce a determinat-o s spun c: "Lupul si schimb prul, dar nravul ba". Am lsat-o n ceata ei. Astzi am fost din nou la liturghie, maslu si dezlegri ale printelui Argatu. Viata aceasta nou care mi se oferea ca o podoab de mare pret este att de frumoas nct cred c nici un brbat din cei pe care i 69

cunosc, orict m-ar iubi si l-as iubi, nu ar putea nlocui cu nimic bucuriile si tresririle inimii pe care le simt cnd sunt n biseric cu Hristos si slujitorii Lui. Sunt de dou zile si dou nopti n Cernica. Postul merge binisor si cu ocazia aceasta am slbit cteva kilograme. Citesc continuu din Noul Testament si neclarittile le comentez cu printele. Mi-am notat, asa cum m-a sftuit vecina mea, s-l ntreb pe printele despre Apocalips si interpretarea ei. ncerc s m mprietenesc cu fetele care sunt n preajma printelui si l ngrijesc. Ceea ce mi place foarte mult l-a mnstire este faptul c nu ai timp de pierdut. Dac vrei s si citesti ceva, trebuie s fii foarte atent cu timpul, cci sunt foarte multe slujbe (dimineata, prnz si seara) si multe ore petrecute n biseric. Tocmai acest lucru m atrage. 14 iulie Doamne, ct diferent ntre noaptea mincinoas trit acum doi ani la mare srbtorind "cic" Ziua Frantei, topind ca (si cu) dracii toat noaptea si noaptea trecut, o noapte sfnt la Cernica, srbtorind nvierea Domnului, pe care am nteles abia acum c biserica o aminteste n fiecare duminic - cci Duminic a fost atunci. Sunt aproape 2000 de ani de cnd, dup rstignirea care a fost Vineri, Hristos a nviat. Mai apoi S-a ntlnit cu apostolii si le-a artat semnul cuielor n palme, ca s nteleag c este acelasi IISUS Cel Rstignit si acum nviat. n fiecare smbt seara, aici, la Cernica, se face o superb slujb cu cntri si rugciuni att de nlttoare, soptite cu sfial de clugrii mnstirii la lumina tainic a lumnrii si candelelor. Poate c nu a fost ntmpltor c am vzut de peste dou sute de ori Karamazov, att de bine pus n scen de Dan Micu, care a intuit sau poate chiar a trit si el acest sfnt sentiment de tain n mnstire, la simpla lumin a lumnrilor, a cror plpire face s par vii chipurile sfinte din icoane si de pe pereti. De fapt nu a fost slujb la care s particip fr s nu plng. Dar un plns, asa, din adncul cel mai adnc al inimii si cu un regret imens pentru anii pierduti n cutri zadarnice, cnd de fapt totul era ct se poate de simplu si la ndemn, ca tot ce este dumnezeiesc. Astzi am fost invitat iarsi la printele Argatu la mas si asa am putut s-l ntreb despre Apocalips si ntelegerea ei si mi-a spus c nu se interpreteaz dect pas cu pas, functie de evenimentele istorice care se petrec, dar c suntem foarte aproape de ceea ce spune capitolul 13, si mi-a spus s citesc cu atentie si s-l ntreb ce nu nteleg. mi place foarte mult atmosfera din jurul printelui. ncerc s ptrund n cercul din jurul dnsului, dar deocamdat m privesc toti cam ciudat si chiar printele se pare c are retineri n ceea ce m priveste. Bnuiesc c toate fetele din jurul lui sunt foarte avansate spiritual si se ndoiesc de schimbarea mea. De fapt, aici m stie toat mnstirea, de cnd veneam cu Aurelia. mi dau seama c nu era o imagine tocmai ortodox ceea ce artam eu atunci cu rochii foarte transparente, sau foarte scurte, sau crpate pn la fund, despletit, machiat si bine rujat si cu Aurelia stnd picior peste picior, cu tigara n gur, pe bncile din Cernica si brfind. Bine, dar EL a vzut toate acestea, sau s-a fcut c nu le vede, si a trecut peste ele, IERTND. ntr-o zi am s-i spun printelui ndoielile acestea si am s le dau si fetelor s citeasc Viata Sfintei Maria Egipteanca si s vad acolo o transformare urias. Este drept c lupta pe care a dus-o aceast fiint este absolut unic. Nu cred c mai exist alta n istoria crestinismului. n zilele noastre, pe o persoan cu un astfel de comportament o calific drept "nimfoman", o interneaz n spitalul de nebuni, tratnd-o cu somnifere si dusuri scotiene, n loc s-i fac Moliftele Sfntului Vasile si Sfntul Maslu. Probabil c dac Domnul nu Se milostivea asupra mea cu marea Lui Dragoste, as fi fost foarte aproape de o astfel de internare. Numai botezul poate s stearg totul si s restaureze firea czut prin pcatul lui Adam si Eva si, apoi, primind n ajutor Harul Lui, s pornim o nou viat "n Hristos". Bietii mei strmosi, dac ar fi stiut c aceasta este taina vietii, cred c ar fi fcut-o fr sovire. Din pcate abia eu sunt a doua generatie botezat n cei 400 de ani de cnd familia Fermo a poposit pe meleagurile romnesti. 15 iulie Astzi dup liturghie, cnd ne-a fcut moliftele Sfntului Vasile, printele Argatu mi-a zis c pleac dou sptmni n Moldova, asa c m voi duce n Bucuresti. Deocamdat astzi mai stau prin ostrovul acesta sfnt, care mi deschide toate cile sufletului ctre rugciune, ctre meditatie, ctre Hristos, Stpnul si Dumnezeul Nostru. Mi-a dat binecuvntare ct lipseste el, dac am nevoie de un sfat, s m duc la printele Sofian, apoi, cnd vine dnsul n Bucuresti, m ntorc iarsi la Cernica. Ce var dulce si lipsit de griji! Este att de bine si de comod s stii c ai undeva "un ttic sfnt" care nu numai c are grij de tine s nu-ti lipseasc nimic din cele sufletesti, dar se si 70

roag pentru tine cu rugciune de foc, ce ajunge la Tronul Ceresc, obtinnd de acolo tot ce ai nevoie sufleteste si trupeste. Este fantastic c, din prima zi de cnd am clcat pragul mnstirii Cernica, m urmreste amintirea anilor copilriei, supravegheati de mna ocrotitoare a bunicii. Dac n primele zile dup botez "vedeam" lumea fizic nnoit si fiecare miscare interioar si exterioar era o uimire, acum, prin miscarea Harului Sfntului Duh care nsoteste orice crestin de la Botez pn la moarte, se face o lucrare de schimbare a gndurilor, conceptiilor, perceptiilor, mentalittilor mele gresite, care au fost sdite n inima mea prin voia proprie si prin lucrarea satanei. Asa m-am trezit cu un dor sfsietor n inim pentru bunica. Aceast bunic pe care toat copilria si adolescenta mea am dispretuit-o si am persiflat-o (uneori chiar n fat). Acum pare c de "undeva departe", din Cerul Sfnt al Domnului, m binecuvnteaz si se bucur pentru botezul meu. Ei, oare nu-i minune dumnezeiasc c sufletul meu acum o iubeste, o doreste, c regret foarte tare toate obrzniciile fcute, dar mai ales dispretul pe care l aveam n inim, tocmai fiindc voiam s m port cu trupul si cu sufletul ca o crestin, desi nu eram. De altfel, biata de ea a dus tratative cu ai mei pentru botez, dar s-a lovit de rtcirea mamei si de "mndria neamului ales" a tatei. Asa a fost voia Domnului! Poate nu L-as fi cunoscut si nu L-as fi iubit asa ca acum. 16 iulie Nu am rezistat, si astzi dimineat m-am sculat la ora sase si am plecat la Cernica, chiar dac printele nu este. Mama s-a uimit cu adevrat, cci a nteles c trebuie s fie ceva serios, dac eu m scol si plec cu noaptea n cap. ncet-ncet, poate va ntelege mcar cu mintea, dac nu cu inima. Mi-am luat Biblia si m-am dus n coltul meu de pe malul lacului, lng biserica de jos. Aici reveriile s-au tinut lant, imagini de-o minutiozitate aproape fotografic din copilria mea de la Trgoviste mi apreau din senin: seara sub cerul nstelat n hamacul agtat ntre doi nuci umbrosi si plini de nuci, pe care le devoram mpreun cu bunicul, care-mi spunea povesti minunate, vizitele fcute cu bunica n casele altor bunici cu nepoti si nepotele, case pline de o atmosfer pe care acum o recunosc a fi att de ruseasc, att de cehovian sau de mihalkovian, pline de obiecte vechi de art, cu nelipsitul samovar si cheselele cu dulceturi si cofeturi, n fine, toat aceast atmosfer m inund acum si-mi d o pace si-o liniste sufleteasc care de fapt m apropie mai mult de rugciune. Cred c bunica se roag pentru mine"acolo, undeva, sus". 21 iulie Uimirea este cuvntul ce pecetluieste acum viata mea. Cum s nu m uimesc cnd m surprind dispretuind tot ce pn acum iubisem si apreciasem si viceversa, respect, apreciez si chiar iubesc tot ceea ce pn acum mi se prea searbd, fad, lipsit de sens si de expresie. De fapt eram o imoral, exaltat, coleric si chiar satanic. Schimbarea este profund si m face s vd ct de josnic si de superficial eram nainte, dar mai ales m face s m simt mic de tot n fata Iubirii coplesitoare a Domnului, Care nu a tinut cont de toate acestea, ci a investit n mine, mai bine zis a arvunit un strop din Harul Duhului Sfnt, care a scos la iveal din adncul inimii mele o mare si profund iubire si credint n Hristos Dumnezeul Nostru. Hotrt lucru, nu mai sunt eu. Ha! Ha! Am totusi ceva din trecut - simtul umorului, cci imediat mi-am amintit de nceputul piesei Jocul vietii si al mortii n desertul de cenus, cnd R. fcea yoga si zicea "Eu nu sunt eu". Oh! Doamne, dar oare cine sunt de fapt?! Sau mai bine zis ce sunt si ce pot s mai fiu n noua mea stare? Desigur, nici nu se mai pune problema examenului la I.A.T.C. sau a colaborrii cu TNB si TVR, nici a mritatului Atunci, ce rmne? Poate doar plecatul. Da, asta cred c ar fi solutia. Am s discut si cu printele. De fapt, dac ar putea ntelege transformarea mea si ar accepta noua mea identitate, att R., ct si A. ar putea fi pe lista celor cu care mi-as dori s fac o cstorie. 22 iulie Este uluitor ce mi se ntmpl! Este absolut uluitor! Sunt coordonat mereu, pas cu pas, de Sfnta Paraschiva, care a nu stiu cta oar se arat a fi sftuitoarea mea cereasc. Din cauza cldurii mari, astzi n oras, dup ce am umblat prin magazine timp de trei ore, am simtit nevoia s m odihnesc undeva la rcoare si am intrat n biserica de lng Arhitectur. n primele minute, n rcoarea si singurtatea bisericii, mi-am adus aminte de anii adolescentei (15-16), cnd aproape sear de sear dansam n discoteca de la Arhitectur si nu observasem niciodat aceast biseric, cu toate c era acolo de cteva sute de ani. Dup ce m-am odihnit ntr-o stran, am observat icoana Sfintei Paraschiva, care prea c m asteapt, si, 71

ngenunchind n fata ei, m-am plns Sfintei c nu stiu ce s fac cu noua mea identitate. Parc m-as mrita, am zis eu n rugciune, dar simt cum tsneste din inima mea o urias iubire pe care nu stiu exact ctre cine s o ndrept - A. sau R. (cci, m plnsei eu, nici unul nu prea merit atta iubire). Rspuns: "Dac ai o asa mare iubire, de ce nu ncerci s o dai doar Domnului Nostru Iisus Hristos?". Cum? Eu? Eu, gunoiul? Eu, ntunericul? Eu, diavolita, s-L Pi a drui iubirea doar lui Hristos nseamn clugrie Nici nu pot s m gndesc, darmite s o fac. Nu! Hotrt acum nu m pot gndi la asta! 25 iulie Doamne, ce m fac? Ce s fac oare, acum, cu grmezile de crti citite, cu miile de pagini de informatii, nu numai inutile, dar chiar satanice, care se afl nluntrul mintii mele? Pe acestea nu mi le-a sters nimeni. Dar muzica, dar dansurile, dar filmele, dar tririle deosebite din rolurile pe care le-am jucat cu sinceritate? Ce fac cu afirmatiile lui Kernbach, Sagan si alti rtcitori, a cror doctrin mi-o asimilasem, fcndu-mi din ea crezul si mrturisirea de credint? Ce s mai zic de yoga si de spiritism? Toate s-au sters ca patimi, dar ce fac cu amintirile, pe ele unde le ngrop? Ori poate c aceasta este pedeapsa Domnului, s triesc de acum cu amintirea aceasta ca o pat urt si neagr pe un obraz diafan?! 31 iulie Am simtit ieri n inim c s-a ntors printele si astzi, cnd am ajuns la Cernica, presimtirea s-a confirmat. Ce mngietoare si ce dulce este mna lui pe capul meu pctos atunci cnd citeste moliftele n timpul rugciunii am tot felul de dureri, ntepturi, palpitatii, icneli, dar cnd se termin totul si ne stropeste cu aghiasm, fiinta mea se umple iarsi si iarsi de bucuria botezului si tot corpul se elibereaz ca dintr-o strnsoare puternic si devin usoar ca un fulg, vesel, cu mintea limpede si hotrt pentru mntuire. 2 august Trirea pe care am avut-o astzi nu am s-o uit niciodat. Cred c a fost o ultim ruptur de viata trecut, de umbrele patimilor mele, de fantasmele si elucubratiile creierului meu supus satanei. Fiind vineri, dup Liturghie, a fost Sfntul Maslu, apoi, ca de obicei, printele a fcut moliftele la racla Sfntului Calinic. nc din timpul Liturghiei am ngenuncheat lng Sfntul Calinic si nu am mai plecat de acolo. Lacrimile curgeau singure, izvorte, cred, direct din inim, pentru c acolo, n inim, am simtit o durere sfsietoare produs de umilinta n fata lui Dumnezeu si mai ales de amintirea pcatelor. M-am abtinut ct am putut la Sfntul Maslu, dar n timpul moliftelor starea a revenit, asa c la sfrsit aproape hohoteam. Printele, ngrijorat, m-a ntrebat ce am si i-am spus c simt o mare durere n suflet pentru pcatele fcute si c vreau s vorbesc mai multe cu dnsul. S-a scuzat c nu poate acum, cci are niste musafiri din Moldova, si c va reveni n biseric dup ce vor pleca aceia, adic peste dou-trei ore. n clipa cnd am rmas singur n biseric (plecaser toti), am izbucnit ntr-un plns zdruncintor, cum cred c nu am plns niciodat. Fragmente din filme, partituri din rolurile interpretate de mine si de altii, pagini de literatur, cntece desucheate, vorbe murdare si chiar imagini-nluci de trupuri desfrnnd. TOATE ACESTEA m-au terorizat n creier timp de dou-trei ore. Peste toate ns, ca un fel de pecete oribil, trona imaginea unui Budha cu burta goal rsfrnt, rnjind la mine si amenintndu-m. Am nconjurat aproape toat biserica, ngenunchind la toti Sfintii, la Maica Domnului si n final la Hristos, cersind ndurare. n starea aceasta m-a gsit un clugr strin de mnstirea Cernica - care venise s se nchine. M-a luat de mn si am iesit n pridvor, si asa conversnd cu el, mam linistit. Am aflat c fcuse si el yoga si c, dup prerea lui, aceasta nu mpiedic cu nimic practica crestin si c toate acestea ce mi s-au artat astzi au fost minciuni. Dup ce a plecat clugrul, am fugit la chilia printelui si i-am povestit tot ce s-a ntmplat. A dat din cap nemultumit, apoi mi-a spus: "Pe acela l cunosc si stiu cte parale face. Asa-i spun dracii n capul lui, c yoga este bun si c poate merge Budha alturi de Hristos. Afl, matale, c tot ceai vzut si-ai simtit au fost dracii pe care i-ai avut matale si care acum dup botez si prin moliftele Sfntului Vasile sunt goniti si btuti de nsusi satana, cpetenia lor. Cci ori de cte ori ei fac o fapt rea si duc oamenii la pierzare, prin crime, desfrnri, credint rtcit si multe alte rele, ei sunt felicitati de seful lor si invers, sunt btuti de cte ori le scap un suflet din gheare, asa cum a fost cazul matale. Mergi linistit acas si te roag Domnului s te ntreasc, cci de-acum ai lupta cea bun de dus si vezi: cu asalt se ia mprtia Cerului". I-am multumit printelui si dup binecuvntare am plecat acas. 72

12 august Desi au trecut zece zile de cnd n-am mai scris nici un rnd, cci n timpul acesta am stat acas n Bucuresti, la rcoare, si am citit din Biblie ct e ziua de lung, iar seara dup ora sapte am iesit un pic s m plimb pe rcoare si apoi din nou la citit pn la unu-dou noaptea, poate c nu as fi scris nici astzi dac nu s-ar fi produs ntre timp o nou minune. Este fantastic cum poate s-ti vorbeasc nsusi Domnul, pndind fiecare miscare a sufletului pe care vrea s-l cucereasc si, cnd crede El de cuviint, i d din plin, l umple cu daruri. Asa s-a petrecut si cu mine astzi, cnd dup zece zile de studiat Biblia, am hotrt brusc s atac si altfel de lectur, dar tot n domeniul religios. Am deschis una din bibliotecile mamei si, din cele cteva sute de crti ce se aflau acolo, mi-au czut ochii pe un titlu legat de credint: Alegere de staret de Damian Stnoiu. Ca si n cazul lui Arghezi, am auzit si despre acesta c ar fi fost mai nti la mnstire ncercnd s se fac clugr si, scrbit de cele ce a vzut acolo, a iesit n lume si a pus totul pe hrtie. Era un sir de nuvele si povestiri fr legtur ntre ele, asa c am deschis si eu la ntmplare si am citit n douzeci de minute Povestea tnrului Anichit. Timp de trei-patru ore dup aceea am plns, probabil pentru toti cei 33 de ani trecuti, ct si pentru alti 33. Cu adevrat, de data aceasta am simtit c se desface inima n mii de bucti si c tot trupul se risipeste. Povestea relata istoria unui frate de mnstire, aprins de pofta desfrnrii, pe care staretul mnstirii ncearc si chiar reuseste s-l ndrepte clugrindu-l, si astfel, prin taina botezului clugriei, acest clugr se modific, devenind aproape un sfnt, oricum un om duhovnicesc ctre care lumea se ndrept de acum pentru sfaturi si rugciuni speciale. Dar cum cel ru a fost foarte suprat din pricina aceasta, a reusit s-l fac s cad din nou n pcatul cumplit al curviei. Plin de vnti si rni de la btile primite prin casele n care se furisa noaptea (cnd brbatii erau la lucru), se ls cu capul n pern hohotind de plns si vorbind cu fratele care-i oblojea rnile si care-l certa: "Frate, frate Anichit, tare mai esti pctos." "Nu, frate, nu sunt pctos, sunt NEPUTINCIOS". Da! Da! Da! M recunosc, i recunosc pe multi, aproape pe toti tinerii din zilele noastre, cu patimile si scrbele noastre de care ne este si nou sil, dar ca si tnra din Jocul vietii: "Mi-e sil si scrb, dar mi place, si asta m face s m umplu de o si mai mare scrb". A sdit Domnul n inima mea att de mic un sentiment att de urias: o mil si-o dragoste infinit pentru ABSOLUT TOTI OAMENII care se zbat si-ncearc s arunce balastul constiintelor lor vinovate si, ca un fcut, acesta se-ntoarce ca un bumerang, lovind mai tare adncurile inimii lor, deja zdrentuite si hituite. Nu m-am putut opri din plns dect atunci cnd am simtit c-mi este ru, c-mi crap efectiv capul. Mi-am dat cu mult ap rece pe cap si am hotrt s fac un gest de multumire ctre Dumnezeu pentru sentimentul profund de mil si dragoste pe care l sdise n mine, si m-am decis s aprind o candel. n 33 de ani de existent, n casa acesta n care m-am nscut nu au ars altceva dect tigrile lui tata sau ale mele. Am improvizat o candel dintr-un pahar si un dop de plut si am fcut trei metanii, rugnd pe Dumnezeu si pe Maica Domnului s-mi primeasc jertfa de multumire. Apoi, gndindu-m s scriu toate acestea n jurnal, am vrut s vd n ce zi suntem astzi - cci de zece zile de cnd stau n cas si citesc am cam pierdut notiunea timpului. Cnd m-am uitat n calendarul bisericesc, n dreptul zilei de 12 august era trecut Sfntul Anichit. A trebuit s m asez pe pat, cci am simtit c lesin de uimire. Apoi, plin de emotie si dragoste, am fugit la Cernica, unde lam gsit pe printele stnd la mas, m-a invitat si pe mine si am profitat de ocazie ca s-i povestesc. Surprins, a rmas si el cu lingura n aer: "Chiar asa?! Ca s vezi! Api s stii matale c nu era altul dect Sfntul Anichit cel care te-a pus s citesti, si trimis de Dumnezeu te-a fcut s simti minunat DRAGOSTEA LUI care se revars n mod egal peste TOAT FPTURA si care nu se uit la pcate, cci acestea se curt - prin canon, prin boli, prin suferint, prin chinuri si dureri. Dar Domnul se uit la inima omului, aceea trebuie s fie nealterat si s fie tiat mprejur cu smerenie, ngduint, blndete, ntelegere, ajutor - CU IUBIRE! Ei, s-ti ajute Sfntul Anichit si Maica Domnului s urmezi cele ce ti-au fost artate astzi". Se fcuse deja zece seara, asa c am luat binecuvntarea si m-am ntors n Bucuresti. 13 august M-am rentors astzi n Cernica, pentru c printele m asteapt la prima mea spovedanie. Am nceput s le cunosc mai bine pe fetele din casa printelui, si asa am aflat c la mnstire mai vine si fata printelui - preoteasa Gabriela -, care este vduv si asa are timp s vad de printele, mpreun cu fetele. Astzi le-am gsit trebluind de zor n buctrie, pregtind tot felul de bucate bune pentru ziua "Adormirii Maicii Domnului". Le-am ajutat si eu un pic la curtatul pestelui, apoi ne-am dus la biseric pentru vecernie. Dup slujba de sear, printele mi-a spus s vin mine la biserica de jos, la spovedit. 73

14 august - Cernica Am dormit n patul si n camera n care am fost prima noapte dup botez, dar printele de la arhondaric mi-a atras atentia c noaptea urmtoare m va culca la grmad cci vin mai mult de 500 de oameni pentru priveghere. M surprinde foarte mult faptul c n Bucuresti am foarte multe nevoi, necesitti si comoditti cu care sunt nvtat n cei 33 de ani de viat rsftat, iar aici n mnstire nu simt nimic din toate acestea. Ziua a trecut repede si pasnic si dup amiaz nainte de vecernie a venit printele s ne spovedeasc. A fost o experient deosebit. Pentru prima dat n viata mea dup botez am nteles, am vzut si am simtit prezenta Duhului Sfnt activ n fiinta mea. M-am asezat n genunchi si am crezut c printele m ntreab despre cele fcute de mine n trecut. Dar mai discutaserm despre asta si-mi spusese c nu mai este nevoie de spovedanie, cci Harul botezului le-a sters. Asa c nu m-am mirat c m-a ntrebat dac stiu cine este Sfnta Elena - al crei nume l-am preluat dup botez. Cum nu stiam nimic, a nceput s-mi povesteasc si atunci "s-a deschis un capac n sus" si am nceput s aud glasul printelui cobornd spre mine, venind de foarte sus din cer pe un fel de canal. Devenise att de "nalt" glasul lui nct am dat putin epitrahilul la o parte ca s verific dac dnsul se mai afl acolo si dac vorbeste el sau "altcineva de sus". Povestirea printelui a durat destul de mult, apoi m-a ntrebat ce am de gnd s fac de aici nainte, si la auzul planurilor mele de plecare a fost foarte ncntat spunndu-mi c ar fi bine dac as reusi s ajung n America la printesa Ileana care acum este maic si st ntr-o mnstire ortodox si s stau acolo o perioad, apoi cu ajutorul Domnului s plec n Ierusalim unde poate va ajunge si dnsul. Toat convorbirea aceasta a durat aproape trei sferturi de or, iar eu eram ngenuncheat pe piatra rece din biseric, ns nu numai c nu am simtit durere sau rece, dar la un moment dat m-am uitat la genunchii mei ca s vd dac sunt pe piatr, cci aveam senzatia c plutesc n aer. Cnd am terminat si m-am ridicat, m-am mirat c stau pe pmnt. Doamne, oare cum si cui s-i spun eu toate tririle acestea ciudate, cci nu m va crede nimeni!? Nu am rezistat si seara trziu, cnd s-a terminat slujba i-am povestit printelui cele simtite de mine la spovedanie si mi-a confirmat c Hristos a vorbit cu mine n timpul acela, pentru c spune si rugciunea de dinaintea spovedaniei: "iat Hristos este de fat, iar sunt numai un martor". Deci gura preotului si mintea lui sunt folosite ca vase, ca instrumente, prin care Hristos comunic direct cu sufletul celui ce se spovedeste curat si se druieste Lui cu tot ce are sufleteste si trupeste, ru si bun. De aceea "vocea" era din nltimi si starea mea era a unui fulg, plutind pe o mare imens de Bucurie. Toat viata mea de pn acum a fost o alergare disperat dup pofte. Satisfacerea poftelor sufletesti si trupesti a fost tinta mea numrul unu. Dar iat c acum s-a ivit n viata mea BUCURIA SFNT, care taie, arde si distruge tot rul n preajma Ei, prin gingsie, dulceat, sfintenie si mai ales detasare si nltare de la tot ce este murdar, urt, trupesc si pmntesc. Ea vine din Cerul cel Sfnt, Ea vine de la Hristos si El mi d mie, nemernica, s simt si s m ating, ba chiar s m si unesc cu aceast BUCURIE SFNT. 15 august Dup o noapte petrecut n dormitorul cel mare n care cred c erau 50 de femei (si cte doutrei n pat), siroind de cldur, plin de tot felul de mirosuri si mai ales ciupit din cap pn n picioare de tntari, dar fericit, am participat la Sfnta Liturghie si apoi am fost invitat la trapez la masa oficial, cu bors de peste si peste prjit cu salat. A venit si Lili - nasa, asa c dup mas ne-am plimbat un pic pe malul lacului si ne-am ntors n Bucuresti, unde, toropit de cldur si oboseal, m-am dus acas. Mama a redevenit ironic si m ntreab dac nu cumva sunt bolnav, cci conform vechiului obicei numai cnd eram bolnav veneam asa devreme acas. I-am dat s nteleag c niciodat nu m simtisem mai bine si mai sntoas, dar c trebuie s cread si ea mai mult n Domnul si n Maica Domnului. A nceput cu ironiile si comentariile potrivnice, asa c am abandonat orice discutie. Ciudat, n prima parte a vietii mele nu m ntelegeam cu mama, existnd ntre noi inevitabilul conflict dintre generatii, ziceam eu, care i ddea dreptul de a m cicli cu observatii si teorii asupra vietii mele imorale. Acum ns toate ironiile si comentariile ei potrivnice Bisericii nu au nici o justificare. Poate c totul porneste din nencrederea ei n mine format n perioada adolescentei mele, combinat cu necredinta ei cptat n anii studentiei sub influenta negativ a ideilor "umaniste" ale lui George Clinescu (care i-a fost profesor) si despre a crui credint religioas am mari ndoieli.

74

17 august Nu am rezistat mai mult de dou zile acas, si astzi m-am ntors urgent la Cernica pentru superbele rugciuni de smbta seara si liturghia de duminic. Aproape c nu pot s mai respir aerul vietii asa-zis "normale", care m nbus, m sufoc, m anuleaz, n timp ce viata n mnstire si n special n timpul slujbelor m nalt, m hrneste, m face s m simt usoar ca un fulg si s plutesc. Totul n mine particip la momentele sfinte ale Bisericii, pe care, chiar dac nu le nteleg cu mintea si nu prea stiu ce se ntmpl acolo, le simt cu sufletul meu nnoit si luminat. Toate simtirile mi sunt activate n biseric, absorbind cu nesat toate informatiile primite. Mirosul are si el un rol deosebit, cci aproape c m hrneste parfumul de tmie, intrnd pe nri si traversnd n interior tot corpul, ajungnd parc n stomac si dndu-mi un fel de satietate deplin sufleteasc si trupeasc. M gndesc cu uimire la zilele cnd mi umpleam trupul si sufletul de otrava tutunului, plescind de plcere. Beh! Ce oribil! Dup vecernia scurt de la ora trei, m-am dus la printele si am ajutat fetele la buctrie, cci se pregtea mncarea pentru duminic. ncep s m integrez din ce n ce mai mult n atmosfera lor. Apoi am participat la o privighere divin svrsit de minunatii clugri din Cernica si, dup obisnuitele dezlegri fcute de printele Argatu la racla Sfntului Calinic, m-am dus la dormitoare. Am dormit putin si ru, fiind foarte cald si foarte multi tntari. Cu toate acestea, dimineat m-am sculat fericit, usoar si odihnit, de parc dormisem zece ore ntr-un palat rcoros. M-am splat pn la bru cu ap de la fntna Sfntului Calinic, aflat la poarta mnstirii, si mi-am adus aminte de Mona lui Mihail Sebastian. Coincidenta de nume m-a fcut s zmbesc, dar, n loc de profesorul Miroiu, aveam pe printele Argatu si, n loc de Alcoor aveam pe Iisus Hristos. La masa de prnz la printele au fost dousprezece persoane, asa c am preferat s servesc si s m ocup de vase. Am avut si o mare surpriz: am vzut-o aprnd pe us pe fosta mea profesoar de englez din clasele X-XII. Desigur c ne-am surprins una pe alta si am nceput s depnm amintiri si s ne explicm ntoarcerea ctre Dumnezeu. Dup amiaz m-am dus la locurile mele de meditatie de lng lac si, sub influenta ntlnirii cu profesoara, am derulat filmul vietii mele si iarsi m-am uimit, ntelegnd ct de multe mi-a iertat Domnul si ct de minunat este c nu S-a scrbit de mine, cci eu, ca om, m-as scrbi acum s vd mereu sub ochii mei o nebun ca mine desfsurndu-si nebunia public si fcnd caz de ea asa cum fcusem eu. Doamne, Te rog s nu fii suprat pe mine pentru toate relele si s ierti tuturor celor ce au gresit cu mine sau din pricina mea, asa cum m-ai iertat pe mine, si s le dai usurare si BUCURIE SFNT, asa cum mi dai mie! 26 august Am petrecut cteva zile prin Bucuresti, ntlnind vechi prieteni si povestindu-le despre noua mea viat. Desigur, toti rmn foarte surprinsi. La strand - n Tei - sau n Herstru, cu gasca (Rodica Olteanu, Adrian, Andrei, Popovicioaica), la Lido si Ambasador, cu Gigi N., Baronu', Alecu, Lulu, M.T., sau lunea la Titi R., cu Toca, Dinic, Petruta, n parcul I.O.R., cu Rzvan si Aurelia la o bere, n fine toti rmn uimiti si mirati cnd le povestesc miracolul botezului meu precum si metamorfozele petrecute cu mine de aproape dou luni. Evident, sunt sceptici si le dau dreptate privind n trecut, dar ei nu cunosc puterea lui Hristos, asa cum nici eu nu am cunoscut-o pn n clipa Botezului. 28 august Priveghere la Tierea capului Sfntului Ioan Boteztorul - Cernica Dup superba slujb de sear, ca o ncununare a dou luni de la botez, printele mi-a dat binecuvntare s dorm cu fetele la el n buctrie, unde sunt dou paturi, cci tot ce exist n buctria printelui mi aminteste de buctria de var a bunicii de la Trgoviste. Pn si mirosul dulapului mi trezeste amintiri de mult uitate. Probabil c aceea a fost cea mai curat perioad din viata mea si acum Dumnezeu vrea s ajung prin botez si viat curat din nou la starea aceea. Noaptea a fost usoar ca un fulg si somnul binecuvntat de printele a fost dulce ca laptele de la snul mamei. Dimineata, desi slujba a fost divin, am simtit continuu prezenta mustrtoare a Sfntului Ioan Boteztorul ca un soi de amenintare pentru cei ce nu urmeaz legile divine. A fost primul lucru pe care i l-am comunicat printelui n timpul mesei si dnsul mi-a confirmat c, ntr-adevr, lucrri nfricostoare se vor petrece pe pmnt mai nainte de venirea Domnului. M-am bucurat c am revzut-o pe profesoar si am comentat cu ea si cu printele ct de greu este s faci un intelectual s respecte legile Bisericii si mai ales s cread n scrierile biblice: "Vezi matale, creierul lor este tinut n ntuneric de puterea pcatelor lor si a printilor lor. Dac s-ar spovedi curat si s-ar mprtsi, ar cpta lumina duhovniceasc si ar vedea ADEVRUL, care nu se poate deosebi astzi n lume dect prin Hristos. Toate celelalte ci 75

te ametesc, te nvrtesc pe loc si ti prezint o asa zis lumin, care se stinge ndat ce s-a aprins - deci o minciun. Dac omul nu are botez si spovedanie cu mprtsanie, nu vede acestea si se duce dup minciun". 1 septembrie - Anul nou bisericesc n aceste cinci zile am auzit si am trit n intensitate ct altii n cinci ani. Aproape c am ametit de iubire pentru Hristos, Care m copleseste cu daruri sufletesti si lumesti - ncununnd azi cu srbtoarea aceasta despre care nu stiam nimic si am aflat att de multe despre luna septembrie de la nceputurile lumii pn azi: se pare c septembrie era atunci cnd corabia lui Noe s-a oprit n vrful muntelui Ararat, tot septembrie era atunci cnd Moise a cobort a doua oar cu tablele legii de pe muntele Horeb. Tot n septembrie s-a sfintit templul lui Solomon, n septembrie este Anul nou iudaic (cnd srbtoresc schimbarea datei de lsare a rodului pe prg, ce se fcea o dat la 50 de ani, iar acum la 7 ani, si n septembrie pentru c este luna a saptea de la luna martie, prima lun a Facerii). Tot n septembrie a fost dat Indictionul Roman si, n sfrsit, tot n septembrie a mers Hristos n sinagoga din Capernaum, ncepnd lucrarea Lui de predicare. O alt trire deosebit a fost astzi la Sfnta Liturghie, cnd, conform traditiei si obiceiului adus din Tara Sfnt, la intrarea n Ierusalim a lui Hristos, oamenii au ntins haine si ramuri de copaci pe jos, iar altii s-au ntins ei nsisi pe jos spre a trece peste ei Domnul. M-am ntins deci si eu astzi si au trecut preotii cu Sfintele peste mine si am fost sgetat parc de mii de curenti electrici. I-am povestit printelui si a spus c sunt Energiile Necreate ale lui Dumnezeu care se coboar peste pine si vin si le transform n Trup si Snge. M-am cutremurat de un tainic fior. Ce minunat este Dumnezeu si mai ales ce bun c mi descoper si mie, pctoasa, marile Lui Taine! Desigur, din exterior nu se vd si nu se cunosc acestea. Dar pe cel ce vrea cu tot sufletul s-L cunoasc, Domnul l umple de BUCURIE SFNT. Noptile petrecute n buctria printelui m-au proiectat efectiv n copilrie, amintirile sunt att de puternice nct m vd mic de tot, 45 anisori, n curte la bunica si pot reda cu exactitate fotografic culoarea si forma serviciului de plastic pentru ppusi cu care m jucam. Dar ciudat este c mi revine si starea aceea de sfintenie si nevinovtie a oricrui copil ce nu cunoaste rul si pcatul. Oh! Iisuse, ct de mult Te iubesc! O spun mereu si-am s-o spun pn la moarte. Poate c nu d bine, poate c sun fals n urechile celor care m-au cunoscut odinioar, dar nu sunt ctusi de putin exaltat, ci este o miscare profund si puternic a inimii ctre Creator si ctre Hristos, Care sunt persoane ale Sfintei Treimi. Explicndu-i aceasta printelui, mi-a spus c voi recunoaste n crtile Sfintilor Printi ceea ce mie mi s-a descoperit prin trire interioar cu puterea Duhului Sfnt. Nu cred c mai vreau ceva pe acest pmnt. Nu cred c mai pot iubi altceva sau pe altcineva pe acest pmnt n afar de Hristos. O descoperire deosebit am avut citind Evanghelia Sfntului Ioan, care ncepe cu cele mai ciudate si tainice cuvinte din lume: La nceput era Cuvntul si Cuvntul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvntul. Cred c n aceste scurte propozitii se afl una din cele mai mari Taine ale omenirii. Nu am ptruns-o n toat esenta ei, dar ceea ce am reusit este o constientizare si o trezire a cuvintelor ce mi ies pe gur ca expresie a Cuvntului Viu, Care este Dumnezeu. n primul rnd am nlturat njurturile si prezenta n expresiile mele verbale a diavolului. Cci una-dou, cu logic sau fr, l pomeneam. Asa am aflat de la printele c, o dat strigat sau pomenit, el se nftiseaz si preia ceea ce tu i spui: "Luate-ar dracu!", "Ce dracu faci?", "Da' mai du-te dracului", "Dracu stie unde e!". Ha! Ha! Vorba lui Caragiu: "Eeeeu? Doaaaaaaamne fereste! Nu stiu nimic!". Vorba vine c nu stie, dar de fapt totdeauna cnd l pomenim el vine lng noi n mod nevzut Si fachirii stiu asta, de aceea i cheam pe serpi cu anumite vorbe. Nu c serpii ar ntelege cuvntul, ci doar rezonanta cuvntului. Am aflat att de multe n cinci zile, dar cred c nu mi-ar ajunge 50 de ani de studiu ca s aflu tot ce se poate afla pe pmnt despre Dumnezeu. De aceea lsau oamenii nainte case si averi si palate sau functii mari si plecau n adncurile pustiei, ca s se dedice complet studiului despre Dumnezeu. Aceia au devenit sfinti, dar eu Oare ce va fi cu mine de aici nainte?! 11 septembrie - Eforie Nord M aflu de dou zile la mare cu Geanina, Bebe si copiii lor - Ionut si Mihaela. Cu totii stm ntr-o singur camer, dormim pe sus, pe jos, pe unde putem. Am profitat de ocazie c printele a plecat o sptmna n Moldova si am luat binecuvntare de la dnsul pentru a merge cu ei mcar o sptmn la mare pentru tratament cu nmol. Am ncercat s fructific sederea mea cu ei si s condensez cele dou luni de fericire crestin n cteva vorbe, dorind din tot sufletul s-i fac pe vechii mei prieteni s nteleag ceva din tririle mele interioare. Nu stiu dac i-am 76

convins, dar m-au lsat n durerile mele. Totul a decurs conform planului - soare, nmol, bi, cldur, mncare bun la cantin si cteva iesiri la crcium. Miercuri m-am fofilat si am stat pe plaj singur la malul mrii pn spre sear, asa c am putut posti n voie, dar vineri nu am scpat si cu oarece discutii contradictorii, am cedat si am mncat mpreun cu totii, mai ales c Geanina fcuse niste fripturi grozave si am but si putin vin. Am fost totusi destul de suprat pe mine c nu m-am abtinut si c am cedat asa usor, nct primul drum la revenirea n Bucuresti a fost la printele care a zis c un crestin adevrat are dou variante: ori se scuz si nu se duce nicieri, pstrndu-si astfel integritatea moral, ori se duce cu cei ce nu respect legile crestine si, pentru dragostea fat de ei si de Dumnezeu (care este cea mai important dintre legi), accept ca pe o jertf ceea ce i propun ceilalti. Deci oricum am gresit, cci puteam s nu m duc, sau, dac m-am dus, s nu vociferez. Dar nu am dect trei luni de crestinism. Totusi povestea are si partea ei de sfintenie si binecuvntare divin, cci n ziua de 14 septembrie, srbtoarea Sfintei Cruci, am renuntat la plaj si m-am dus - singur, evident - la biseric. Acolo am plns de fericire si apoi, usoar ca un fulg, ndreptndu-m spre iesire, am zrit-o pe profesoara X si ne-am bucurat mult, ntelegnd c cei ce-L caut pe Hristos cu adevrat se ntlnesc oriunde s-ar afla, pentru c i uneste si i adun Duhul Sfnt. 22 septembrie O nou descoperire spiritual n mijlocul unui Bucuresti nou, un Bucuresti pe care acum l descopr, cci de cte ori am trecut spre 11 iunie, de exemplu, si habar nu am avut de coltul acesta de rai care se cheam Mnstirea Antim. Totul este sublim, cldirea, slujba si, n special, printele Sofian (de altfel bun prieten cu printele Argatu si recomandat cu cldur de acesta). Dup slujb am stat putin de vorb cu dnsul si mi-a recomandat s m duc la Mnstirea Sinaia la printele Neofit, care se pare c stie multe despre poporul evreu si chemarea lor. 23 septembrie Zis si fcut. Sunt n drum spre Sinaia. Voi locui la mnstire dou-trei zile si m voi sftui cu printele recomandat de printele Sofian. Vremea e n continuare superb si nu exist pericol de ploaie pentru urmtoarea sptmn. 26 septembrie Cele trei zile la mnstire au trecut ca trei clipe pline de sfintenie si mngiere sufleteasc. Printele Neofit m-a primit foarte frumos si a vorbit cu printele staret, care mi-a oferit o chiliut plin de sfintenie. Convorbirile cu btrnul printe s-au purtat n jurul tainei poporului evreu. M-am ntors la printele Argatu, am discutat cu dnsul despre situatia vietii mele si am luat binecuvntare de a continua cu teatrul si cu televiziunea, pentru c sunt singurele mele surse de bani, la care dac renunt i provoc tulburare mamei, care deja este pornit mpotriva bisericii prin necredinta ei. Aceast stare, a zis dnsul, s o accept pn la schimbarea mamei sau pn la plecarea mea din tar, sau pn la intrarea mea n mnstire. M-am bucurat c am lmurit acestea, pentru c m-au sunat de la National s-mi spun c se va redeschide Sala Mare, care nu a mai functionat de opt ani. Mi-am amintit de tragedia care a fost n 1978, cnd a luat foc sala. Nici pn azi nu se stie cine a fost autorul, oricum se pare c tot politica a fost de vin, cci tocmai fusese un stab chinez n tar si se fcuse un spectacol comunist scrbos n cinstea lui. Iat c Domnul a permis, ca un semn nefast, s se distrug complet locul pe care l spurcaser comunistii. Evident, se gsise si un tap ispsitor, portarul Nea Grigore, care fusese n seara aceea de serviciu. mi amintesc c "Madam securitate" m luase si pe mine foarte serios la ochi - deh! evreic! - pn cnd s-a sesizat maestrul Beligan, lundu-mi aprarea, si asa s-au mai potolit si nu m-au dat afar. Dar de urmrit, m-au urmrit ncontinuu. Eh! Slav Domnului, au trecut toate acestea si acum m bucur c ne vom rentoarce pe scena mare, pe care am iubit-o foarte mult. Pot spune cu toat sinceritatea c, din "toate cele ale lumii", iubirea pentru teatru nu s-a stins, ci a mers si merge n paralel cu cele bisericesti. Nae Iliescu de la Bulandra, cu care am lucrat la Fata din strada Florilor, mi-a atras atentia c n amndou domeniile este vorba de o oficiere si de o parte scenic n care se cnt si se recit si o parte care ascult (public sau credinciosii din biseric). Da! Poate c are dreptate. Oricum, deocamdat printele mi-a dat voie s continui, asa c, pe 1 octombrie, m prezint la repetitie pentru Vlaicu.

77

1 octombrie Astzi am avut repetitie, dar nu cu Vlaicu, ci cu Ifigenia, cci avem spectacol pe 8 octombrie. Pe 20 octombrie ncepe montarea lui Vlaicu la sala mare, care se va redeschide pe 20 noiembrie. Le-am mprtsit tuturor bucuria sfnt care m inund de cnd m-am botezat, si am obtinut tot felul de reactii: c sunt o exaltat si n credint - ca n toat viata mea, sau c bine am fcut si s merg ct mai des la biseric, dar s nu m transform ntr-o acritur care face observatii la tinerii ce pctuiesc. Dar tocmai aceast observatie mi-a deschis o cale pe care nu o vzusem pn acum, faptul c sunt datoare, de aici nainte, mcar cu persoanele cu care am pctuit trupeste si sufleteste s m comport astfel nct s ndrept ct de ct ce am strmbat mpreun cu diavolul, care m avea n stpnire. Mai greu va fi s-i fac s cread n prezenta diavolului (fizic, ca s zic asa) n viata lor. Nici eu nu am crezut pn n clipa botezului. L-am ntrebat pe printele Argatu ce fac ceilalti care poart pecetea botezului de la nastere si pe parcursul vietii, prin fapte cumplite, capt si un drac n crc. Mi-a spus c aceia au nevoie de mult dragoste din partea apropiatilor si prin rugciunile lor s fie ndrumati ncetncet spre biseric, apoi spre spovedanie, canon si la urm poate si mprtsire cu Trupul Domnului, ceea ce i va lumina si din clipa aceea vor vedea singuri Adevrul care este Unul Singur - Hristos - si nvtturile Lui. Voi ncerca! S-mi ajute Domnul s reusesc. 10 octombrie Sunt la Cernica si sunt fericit cci din 28 august - cnd am dormit prima oar n buctria de la printele Argatu - nu am mai rmas la arhondaric. Zilele si noptile n casa printelui, combinate cu minunatele slujbe din Cernica, sunt clipe de mare fericire pentru sufletul meu pctos. Toate celelalte actiuni care erau prioritti n viata mea si se sfrseau prin obtinerea plcerii maxime au disprut complet si asta nu pentru c m-ar fi obligat vreo lege sau printele. Totul vine la mine din inim, din dragoste si respect pentru prezenta lui Hristos, pe care acum o simt permanent, clip de clip n viata mea. Nu as mai putea sta ore n sir n restaurante sau prin baruri si discoteci, si asta nu pentru c mi se spune c este pcat, ci pentru c mi se pare inutil pentru sufletul meu. Spune undeva Sfntul Apostol Pavel: Toate mi sunt ngduite, dar nu toate mi sunt de folos. Nu cred c exist ceva mai clar ca aceast expresie care ti d libertate n toate actiunile, asa nct tu nsuti le vei selecta la un moment dat, cci tot omul pe fata pmntului de la Domnul vine si are n el, constient sau nu, o ncrctur divin n constiint, care mai devreme sau mai trziu i va spune dac acea plcere, fapt, gnd, actiune este de folos pentru trupul si sufletul lui, sau nu. 20 octombrie ncerc s supravietuiesc n continuare n haosul acesta de viat, pendulnd ntre Teatrul National si Televiziune. Un pic ostentativ sau mai mult demonstrativ, mi-am pus la piept crucea de lemn pe care am primit-o de la nasa Lili. Este destul de mare si atrage atentia, asa c Marin Traian m-a avertizat c ar fi ultima oar (ieri) cnd m primeste cu cruce la gt, deoarece a fost si el amenintat de securistii redactiei de Divertisment. Bravos natiune! Halal Televiziune! La National nu se mai leag Secu de mine. Atta le-ar trebui, cci le-as rspunde: "Cnd eram nebotezat, erati antisemiti, acum sunteti si anticrestini?". Astzi am pus din nou piciorul pe scena Slii Mari - emotii si bucurii. Piersic ne-a strns pe toate "domnitele" n regrupare si, ca de obicei, ne-am umflat de rs cu bancurile lui, nct nu am auzit cnd ne-a strigat Berechet n scen, cu toate c a strigat de trei ori prin interfon. Evident, ne-am luat portia de urlete si apoi nu s-a mai auzit nici o soapt n culise pn la sfrsitul repetitiei. Florin a ncercat s ne scuze, dar mai ru a aprins focul. Sper s-i treac pn mine. 1 noiembrie Astzi este o zi special cci este ziua Sfintilor Cosma si Damian. ncepnd din 12 august, cnd am aflat n mod miraculos despre existenta Sfntului Anichit, port un respect deosebit fat de grupul de sfinti cu titlul de "doctori fr de arginti": Cosma si Damian, Chir si Ioan, Pantelimon si Ermolae, Samson si Diomid, Fotie si Anichit, Talaleu si Trifon. Dup ce am fcut o rugciune special dimineat, m-am dus la repetitie n speranta c poate va veni si Damian si i voi spune cteva cuvinte despre sfnt. Vznd c se termin repetitia si Damian nu mai apare, mi-am luat inima n dinti si m-am dus la Carmen Stnescu, care este o dulce, felicitndu-i brbatul si spunndu-i cteva cuvinte despre sfnt. Nu stiu ce reactie a avut pentru c era evident obosit si nu cred c a percutat la cele ce i-am spus. M-am hotrt s-i trec pe toti prietenii mei pe list la biseric, att la Liturghie, ct si la Sfntul Maslu, si s ncerc pe de o parte s-i atrag atentia lui Dumnezeu asupra lor si pe de alt parte 78

s le atrag atentia lor asupra prezentei vii a lui Dumnezeu n viata lor, pe care, din prea mult mndrie, orbire si egoism, nu o mai vd, asa cum nu vzusem nici eu pn n ziua botezului. Dar ei au botezul si poate va fi mult mai usor s-si recapete starea de sfintenie pierdut. 9 noiembrie Nu nteleg cum am putut tri attia ani ntr-o total necunostint fat de vietile sfintilor si srbtorirea lor de ctre biseric. Zilele sfintilor din calendar au fost pentru mine - ca si pentru majoritatea oamenilor pe care i cunosc - un prilej de a ne cinsti, de a chefui, mncnd si bnd, necunoscnd nici mcar cel mai mic amnunt despre sfntul al crui nume l purtm. ncetncet, cu fiecare lun care trece, cu fiecare srbtorire de sfnt, aflu amnunte despre viata si sfrsitul tuturor sfintilor si la sfrsitul slujbelor am minunata senzatie c am cptat noi prieteni. Asa s-a petrecut ieri n ziua Sfintilor Mihail si Gavril, cnd am realizat ct de important este aceast srbtoare pe care am batjocorit-o de zeci de ori cu toti Mihaii, Mihaelele si Gabrielele cu care am fost prieten si cu care trgeam o but pn la ziu si nici nu stiam c Sfintii Mihail si Gavril nu au fost oameni, ci fac parte dintre arhangheli, si au un rol foarte important de-a lungul istoriei omenirii, att ca mesageri ai divinittii, ct si pentru finalul omenirii. 14 noiembrie De trei zile am nceput filmrile n TV pentru Revelion. Primele dou zile am filmat cu Bibanu, Ileana Stana-Ionescu si Misu Fotino. Marin Traian mi-a bgat si mie o zi de filmare ntr-o secvent n care Ileana Stana e geloas pe Bibanu c se uit dup blonde (blonda eram eu). Iat de ce trebuie nc s-mi pstrez culoarea prului si machiajul, pentru c asa mi cere meseria, n plus am luat binecuvntare de la printele Argatu, chiar dac fetele de la dnsul miau atras atentia c noua mea conditie de bun crestin nu se mai potriveste cu aspectul meu "de ou de Pasti", mai ales c astzi se las sec si ncepe postul pentru Crciun. Dar meseria e meserie si trebuie s nu fac parad despre postul si rugciunile din interiorul sufletului meu. Ieri am avut o zi plin de filmare, asa c, n pauza de prnz, am plecat cu Marin Traian si Piersic la Dichiseanu, unde am mncat niste mititei si am but bere, apoi, cocotat pe scaunul de la barul lui Dichi, ne-am rsftat cu un whisky. Bine c era joi si nu am refuzat nimic, dar m gndesc ce am s fac n timpul postului dac se vor mai ivi ocazii si situatii de genul acesta. Evident nu pot s fac eu caz de postul meu, mai degrab m eschivez si nu m duc. 16 noiembrie Slav Tie, Doamne, c existi si c n mare mila Ta mi-ai descoperit si mie frumusetea vietii crestine pe pmnt! Sunt iarsi de dou zile si dou nopti n Cernica si nu m mai satur de slujbe, de atingerea tainic a Duhului Sfnt din timpul Liturghiilor, de sfintenia si blndetea printelui Argatu, de dulceata cntrilor de la stran. Toate fac ca postul acesta care a nceput s fie o mare bucurie, pe care nici o tantr din lume, nici un guru, nici un Ft Frumos nu mi-ar putea-o drui asa cum o face EL. 25 noiembrie ncerc s m mpart ntre srbtorile religioase ale postului si ndatoririle meseriei. Astzi, de pild, biserica o srbtoreste pe Sfnta Ecaterina, ocrotitoarea intelectualilor. A fost fata mpratului Egiptului, despre care spun cronicile c era foarte frumoas dar si foarte desteapt, att de desteapt nct la vrsta de 20 de ani cunostea cele mai importante crti din biblioteca Alexandriei. Oricum, tocmai am vzut un serial la TV despre minunile lumii prezentat de Sagan, n care se spunea c ntr-o viat de 70-80 de ani, dac ai citi zilnic 12 ore nu ai fi reusit s termini de citit toat biblioteca Alexandriei. Se pare ns c Sfnta Ecaterina fusese dotat cu o mare capacitate, cu o mare memorie, nct a rspuns ntrebrilor ncuietoare puse de sfatul nteleptilor vremii pentru c ea citise jumtate din crtile bibliotecii tatlui ei. Asta, da, cultur! Dup Liturghia de la Institutul Teologic unde este hram, m-am dus la TV pentru c avem filmri pn seara la ora sase. Deocamdat merg n paralel, cu toate c activitatea mea artistic nu se prea potriveste cu Biserica. Printele Argatu m-a sftuit s o conving pe mama s-mi dea cei 15.000 lei pe care vroia s mi-i dea pentru o garsonier n care s locuiesc singur, iar eu cu banii s m duc la o mnstire de sine (Tignesti sau Pasrea) si s-mi cumpr o csut mic. Nici nu s-a pus problema, pentru c atunci cnd a auzit de mnstire a reactionat foarte urt. Asa c, deocamdat, am renuntat la ideea de mnstire, desi sufletul meu tnjeste din ce n ce 79

n mai mult dup atmosfera de rugciune continu, de sfintenie, de comuniune cu sfintii si, prin Duhul Sfnt, cu Hristos. Si totusi n seara aceasta am spectacol cu Vlaicu-Vod. 30 noiembrie Astzi, dup Liturghia n cinstea Sfntului Andrei, apostolul care a crestinat poporul romn, printele Argatu, ca de obicei, a citit Moliftele Sfntului Vasile la racla Sfntului Calinic si tot ca de obicei a vorbit cu oamenii dup Molifte. Subiectul principal astzi a fost avortul. Dup ce a povestit grozvia actului n sine, a nceput s explice si consecintele lui, care din nenorocire nu se limiteaz n a distruge persoana n cauz, ci reverbereaz si asupra familiei, sotului si chiar copiilor, cci, spunea dnsul, proverbul Printii mnnc agurid, si copiilor li se strepezesc dintii este foarte valabil si n ziua de astzi. Atunci, ca o confirmare a celor spuse de printele, au intrat n biseric trei persoane, o femeie mai n etate si doi tineri ce preau sot si sotie si care au exclamat ntr-un glas: "Asa este, printe!". Apoi s-au bucurat aceia de revederea cu printele si noi am nteles c au venit s stabileasc ziua de cununie a tinerilor. La mas am aflat taina lor precum si legtura lor cu proverbul mai sus amintit. Doamna mai n etate, care era mama biatului, avea la activ nici mai mult, nici mai putin dect 30 de avorturi. La un moment dat al vietii, dup ce terminase o facultate, biatul a venit acas, spunnd c el se nsoar cu o tiganc, chiar dac printii nu vor fi de acord. Fortati de hotrrea biatului, au mers la casa fetei si au constatat c mama acesteia era tiganc autentic, cu fuste lungi si salbe de bani n cozi, fiind de meserie florreas. ntr-o curte dubioas au fost serviti cu niste prjituri dubioase si n aceeasi zi s-a stabilit nunta. Mama biatului s-a mbolnvit apoi si a zcut aproape fr simtire o lun de zile - ea era cea mai potrivnic acestei cstorii. Apoi au fcut un copil si viata si-a reluat cursul ca n orice familie. Numai c biatul era din ce mai nefericit si mama din ce n ce mai bolnav. Atunci a hotrt s ajung la printele Argatu, care la nceput s-a ngrozit cnd a auzit c are 30 de avorturi si c ar vrea s se spovedeasc. A refuzat-o motivnd vrsta dnsului. Totusi, femeia era att de disperat nct a insistat mult - o sptmn si jumtate - pn cnd printele a cedat si au pornit amndoi pe calea mntuirii. La trei ani de la acest eveniment, ca prin minune, tiganca s-a sturat de biat, l-a prsit, a divortat, a cptat copilul si biatul a rmas din nou singur. n timpul faculttii, o coleg se ndrgostise de el, dar pasmite el "o iubea" pe tiganc. Aceea att de mult l-a iubit nct a promis c se clugreste dac nu se mrit cu el. Dar nu a fost s fie asa. ntr-o zi s-a gndit s-i dea un telefon biatului, desi trecuser trei ani, si iat-i acum mpreun stabilind ziua nuntii. Oare nu este minunat Domnul?! n clipa cnd te hotrsti s rupi cu pcatul (avortul n acest caz), Domnul ti d tot ceea ce ai fi dorit din tinerete si nu ai avut parte, dezlegndu-te de toat lucrarea cea rea, de toate vrjile si puterea nevzut a Satanei. De fapt, biata femeie gndise asa cum fac 90% din femei - fac un copil, ca s pot s-l cresc bine si s-l fac fericit. Dar printele Argatu i-a spus din prima clip c acesta i-a fost gndul gresit din cauza ntunericului sufletesc n care tria. Aceast pild s-a petrecut astzi sub ochii mei, pentru c nici eu nu sunt strin de aceste cumplite crime - avnd patru avorturi la activ, dar avnd si marea milostivire a Domnului prin Harul dat la botez. Dar, Doamne, ce m fac cu mama mea, care are 22 de avorturi, si, n plus, o mare si cumplit necredint?! Printele mi-a spus c dac nu se ntoarce pn n clipa mortii, eu voi fi singura ei sans, clugrindu-m, dar si dobndind mntuirea. Grea rspundere! 15 decembrie Pe msur ce naintez n ntelegerea si trirea Cuvntului Viu a lui Dumnezeu, mi este din ce n mai greu s ascult si s repet chiar si frumoasele cuvinte ale oamenilor spuse cu mult talent n teatru. Totul mi se pare searbd si lipsit de sens, de miez si de ntelepciune. Un fel de "la ce bun", care probabil m va determina ntr-un scurt timp s renunt la meseria pe care am adorato din copilrie. De fapt m rup cu greu de slujbe ca s ajung ba la un spectacol, ba la o filmare. Acum merg n trei locuri minunate, avnd trei mari flcri spirituale de urmrit: printele Argatu, printele Galeriu si printele Sofian. n ajunul Sfntului Nicolae de pild, nu am putut s m duc la Cernica pentru c am avut spectacol la 19:30, asa c am ajuns la Silvestru pentru c ei fac slujb n fiecare vineri si mi este foarte aproape de teatru. Smbt, de Sfntul Nicolae, am fost dimineata la Antim, iar seara si duminic dimineata la Cernica. Aproape c nu am timp s respir, cci toate se deruleaz cu vitez si eu trebuie s prind totul din zbor, cci am pierdut 33 de ani de crestinism. Dar trag si eu ndejde ca tlharul de pe cruce care, desi vinovat, a ndrznit si a cerut iertare si mil, cptnd mntuire pe loc. Se apropie Crciunul si Anul Nou, si mi doresc 80

enorm s petrec aceste mari srbtori n mnstire, alturi de printele Argatu si fetele din jurul dnsului. 16 decembrie Cnd m-am sculat dimineata si m-am pregtit s plec la Cernica, nu credeam c voi avea o zi att de minunat si de binecuvntat. La printele Argatu am avut marea surpriz s o cunosc pe Vali Iordnescu, sotia marelui antrenor Puiu Iordnescu, si am fost plcut surprins s constat c sunt oameni ai Bisericii, c se confeseaz la printele Argatu, cernd binecuvntare pentru fiecare meci important, si c sunt o exceptie de la regul. Dar surpriza cea mare a venit din partea lui Vali (cu care m-am mprietenit din primele minute, avnd amndou minunata senzatie c ne cunoastem de ani de zile). Ea ne-a invitat la ei acas, unde ne-a tratat si din cele lumesti (cu plcinte de post de tot felul), dar si din cele duhovnicesti - punndu-ne la video dou filme bune: Ben-Hur si Moise, filme pe care doream foarte mult s le vd, cu promisiunea c vom reveni curnd (eu si cu Maria Cioplea) ca s vedem si alte filme minunate (tot cu subiect religios). 25 decembrie Cel mai frumos Crciun din viata mea. Desi sufletul mi-e plin de fericire, lacrimile mi curg nencetat si o stare de umilint amestecat cu o mare bucurie si nltare m fac s nu-mi doresc altceva pe pmnt dect permanentizarea acestei stri. Sunt de cinci zile la printele ajutnd la buctrie si la curtenie. Cred c ar rmne surprins mama dac m-ar vedea ct muncesc si mai ales cum si cu ce bucurie sufleteasc, pe care nu o mai am atunci cnd e vorba de cas si de invitati, de care sunt stul. Dar aici e altceva. Am aflat de la printele c n fata Domnului cel ce este n mnstire si face treab (ascultare) la buctrie are minile aurite pn la coate. Iar cei ce fac curat n biseric au minile aurite pn la umr. Desigur c este o figur de stil, dar tare m-as bucura dac ar fi adevrat n ochii Domnului. A fost cel mai frumos Ajun din viata mea. Dup ce am participat la biseric la o superb slujb care s-a terminat la ora 22:00, am mers toate fetele la printele si am asteptat s vin colindtorii. Cel mai real si romnesc Ajun de Crciun, cci, dup ce am venit de la biseric, am mncat cu totii nuci, covrigi si mere. Mirosea a curat, a sfintit, a Dumnezeu. Printele ne-a citit la toti Moliftele la 12 noaptea si apoi ne-am culcat. Unde sunt noptile de chefuri si destrblare, la sfrsitul crora spuneam: "Ce bine m-am distrat!". Ct de oarb si nechibzuit am fost! Cel mai tare m doare trecerea timpului. Nimeni nu-mi poate da napoi anii adolescentei, pe care mi i-a rpit Satana. 26 decembrie Surpriz! A venit Silvano. Uimitor cum se rezolv toate dac te ncredintezi cu totul Domnului. De la botez pn astzi am ncercat s fac ceva constructiv pentru "satelitii mei". Unul din ei este Carmen, alturi de care mult am pctuit, asa c am ncercat s-i spun ct de ct ce am nteles despre noul sens al vietii. A fost destul de receptiv: s-a spovedit la printele Sofian, a fcut oarece rugciuni si iat Silvano a venit si vrea s-o ia n sfrsit de nevast. Halleluia! Am fost la printele Argatu cu ea si a primit binecuvntare pentru cstorie (care nu se va face mai nainte de a-l trece pe Silvano la ortodoxie, prin mirungerea pe care o va face printele n vara aceasta.) Deocamdat am primit binecuvntare s facem Revelionul la Nicu Marcarian care, surpriz, s-a ntors n tar anul acesta. Printele a fost de acord pentru Revelion, cu observatia ca dup 12 noaptea s nu mncm sau s bem pentru a participa la Moliftele cele mari ale Sfntului Vasile, rugciunea cea mai important din biseric pentru nlturarea puterii diavolesti din lume. Am aprobat amndou si am plecat n Bucuresti, unde trebuie n mare vitez s organizm totul. Bine c nu avem spectacol dect n 10 ianuarie. 28 decembrie Cu toate c suntem foarte ocupate cu pregtirile pentru Anul Nou, ne-am bucurat cu totii, fcnd astzi o vizit la familia Iordnescu. L-am luat si pe Silvano cu noi, cci printre alte cadouri, dragul de el, mi-a adus o caset cu un alt film religios al lui Zefirelli. Silvano s-a simtit foarte bine, mai ales c Vali este o gazd desvrsit si ne-a oferit si de data aceasta o mas plin cu buntti - n mare parte gtite de ea. I-am promis c vom reveni ndat dup Anul Nou pentru a vedea Quo Vadis si Cmasa lui Hristos.

81

1 ianuarie 1987 Primul Revelion crestin din viata mea! Cu totul si cu totul deosebit mi vine s spun formula din crtile de povesti "cu totul si cu totul de aur". Am fost cu totii 15 - noi si ai nostri, mncnd si glumind (binenteles mai cu seam pe seama lui Silvano, care citea versuri n romneste, pronuntnd strmb cuvintele ca de exemplu cinele n loc de cinele). Atmosfera a fost foarte pasnic, copiii lui Nicu s-au dus ntr-o camer s danseze, iar noi am stat cuminti la mas si, desigur, am discutat pe seama "ntoarcerii mele", a botezului si a ntelegerii vietii prin prisma crestinismului. Asa am nteles c eram att de czut din verticalitatea crestin, nct Domnul m-a lsat s cad definitiv, pn la cea mai de jos treapt a iadului si a dezndejdii, apoi, folosindu-mi prietenii pe post de instrumente, a operat chirurgical, extirpnd cangrena sufleteasc ce ameninta s-mi sufoce sufletul. I-am multumit n gnd Domnului si cu voce tare lui Nicu si nsici Lili c au participat la aceast Lucrare secret a lui Dumnezeu. Evident c si ei sunt uimiti de schimbare, cci nu se asteptau s fie total si definitiv. Si mai mult s-au mirat cnd au vzut c n noaptea Anului Nou eu nu am mai mncat si nu am mai but nimic dup 12 noaptea, stiind c dimineata m asteapt Liturghia Sfntului Vasile si Moliftele care mi fac sufletul si trupul sntoase. Cred c acesta este secretul vietii: s descoperi c nimic nu este mai minunat si mai presus dect Dumnezeu, si atunci, prin prisma Iubirii Lui, care este Infinit, s-i poti iubi pe toti din jurul tu, s poti iubi viata si s poti ntelege c viata e cea mai mare comoar, cel mai de pret dar pe care l avem de la Domnul, dac folosim acest dar asa cum trebuie. Altfel, cu patimile si scrbele noastre, folosim viata asa cum ar face un copil de 5 ani cu un calculator sofisticat, apsnd continuu pe toate butoanele n toate sensurile si la urm vznd c nu functioneaz, bgnd mna n el sau n priz, electrocutndu-se si, evident, obtinnd n schimb moartea sau, n cel mai bun caz, un incendiu si arsuri grave. Asa procedm toti: trim haotic, suferind mult si pe toate planurile, nentelegnd si pierzndu-ne si bruma de credint sau ncredere n oameni, si, atunci cnd suntem la limit, apare "de nici unde" Dumnezeu si tot chinul se sfrseste. Da, m recunosc n cuvintele lui Eliade cnd spune: "Nu trebuie s precipitm "convertirea". Ea se va mplini asa cum nfloresc pomii, cnd sufletul se va fi mbogtit ndeajuns, suferind ndeajuns." "Acele constiinte care triesc efectiv o viat sufleteasc, nu pot ndeprta sentimentul tragic al existentei dect prin crestinism." "Viata crestin nseamn siguranta valorii sufletesti si permanenta acestei valori. Asadar optimism, ncredere, drum drept, rodnicie." Le-am citat si lor din cuvintele acestea minunate ale lui Eliade si mi-au dreptate, dar desigur exist un "dar", m-au avertizat s nu m transform ntr-o ciocnitoare Woody, sau n lupul moralist. Le-am rspuns s stea linistiti, cci eu tocmai srisem de la stadiul de animal la cel de Om, dotat cu ratiune si suflet, deci nu voi putea fi nici unul din animalele cu care m-au comparat. Ne-am amuzat n continuare pe seama asta, ns pe la ora 1 eu m-am culcat, cci la ora 6 am fost n picioare si am plecat (singur) spre Cernica. Niciodat nu am trit un sentiment mai nlttor, mai dulce, un sentiment de biruint, ca n dimineata aceasta superb de primvar (n mijlocul iernii +15 C) ndreptndu-m spre biseric pentru slujb. Strzile erau pline de oameni mai mult sau mai putin afumati, unii cu chef mare, altii ghiftuiti si obositi, si realizam cu groaz si cu mare scrb c multi ani am avut si aceeasi stare. Deodat fata mi s-a umplut de lacrimi care curgeau siroi. Lacrimi de multumire, lacrimi de fericire ctre Domnul care mi-a dat si mie s pot tri pe pmnt astfel de dulceat sufleteasc. Slujba a fost divin, apoi moliftele si masa la printele. Seara am ajuns trziu acas si m-am uimit ct de odihnit m simteam, cu toate c dormisem doar patru ore si fcusem drumul la Cernica pe jos, dus-ntors (14 kilometri). Aproape c am zburat si iarsi m-am uimit vznd cu ochii mei mplinindu-se n corpul meu cuvintele Domnului spuse prin mpratul David n psalmi, cnd zice: nnoise-vor ca ale vulturului tineretile tale. Fiecare pas, fiecare tresrire de muschi, fiecare gnd este acum sub dulcea acoperire a Harului Divin care "se revars", cci cu adevrat nu se toarn, nu se vars, ci se "revars." Att de mult, de dulce si de plin este sufletul cnd se nvluie n El. 2 ianuarie 1987 - Sfntul Silvestru, primul pap al Romei n anii cei mai frumosi ai copilriei si adolescentei m-am nvrtit n jurul cartierului si bisericii Sfntul Silvestru, nvtnd la scoala de lng biseric. De altfel, istoria familiei noastre se leag foarte mult de cea a bisericii Sfntul Silvestru: tata cu toti fratii lui au locuit o vreme (la ntoarcerea din Franta) chiar vis-a-vis de biserica Sfntul Silvestru, ceea ce a ajutat-o pe bunica s-si boteze toti copiii (chiar dac unii, precum tata, aveau 20 de ani si respectiv 18,17,16). 82

Apoi mtusa, sora tatei s-a cununat n aceast biseric si si-a botezat copiii aici. Deci, n dimineata aceasta, cnd am intrat n biserica Sfntul Silvestru, am avut sentimentul c sunt acas. Poate sentimentul a fost generat si de minunata slujb si fantastica predic a printelui Galeriu. Este pur si simplu incandescent cnd vorbeste. Biserica era arhiplin si spre surprinderea mea erau o multime de cunostinte din teatru - Olga Tudorache, Claudiu Bleont cu sotia, Sorin Dumitrescu cu sotia (bun prieten cu R.). Abia la sfrsitul slujbei am aflat c superbele icoane bizantine expuse de curnd n biseric sunt pictate de Sorin si m-a impresionat foarte mult aceast transformare din sufletul lui cci n mintea mea mai dinuiau picturile moderne ale lui, fcute cadou lui R. Iat deci c harul lucreaz unde vrea, cnd vrea si asupra cui vrea. Desigur, si el a fost surprins s m vad n biseric cu baticut pe cap, ngenuncheat si plngnd. De la biseric m-am dus la mtusa, unde era invitat toat familia la mas. Mcar o zi s stau si eu n familie, pentru c toti mi reproseaz c m-am rcit de ei mai mult dect nainte de botez. Poate au dreptate, dar nainte mi se prea cumplit de enervant si plictisitor n familie, iar acum nu am timp, cci mai presus de toate si de toti este Biserica si practica ei. Dup-amiaza a decurs pasnic si patriarhal, n snul familiei. Da, avea dreptate Dostoievski cnd, n Karamazov, pune n gura Grusenki superba replic: "Viata e frumoas, noi o facem urt, dar viata e att de frumoas!". 8 ianuarie Continund ciclul de filme religioase n casa Iordnescu, astzi am fost numai eu, Maria si Carmen, cci Silvano a plecat n Italia, iar Cati si Cateluta au nceput munca. Totusi Vali este diplomat n relatia cu sotul ei, care este un drgut, un bun crestin, dar nu cred c ar aprecia vznd mereu tot felul de credinciosi ncurcndu-se printre picioarele lui - n special cnd se pregteste pentru un meci important. De aceea cred c Vali alege numai zilele cnd el nu este acas, pentru c venim deja la a treia vizionare de filme si nu am gsit-o dect pe ea acas. Cu toate acestea am srbtorit si noi intrarea n noul an - cu tort, sampanie si, binenteles, cu cele dou filme religioase promise. 10 ianuarie 1987 Primul spectacol din anul acesta si probabil ultimul din viata mea. Fiind pe strad, s-a repetat starea ciudat de "masc" pe care o am ori de cte ori plec la un drum scurt sau lung si sunt puternic fardat. Astzi am fost nevoit s plec mai devreme, cci nu am vrut s renunt la bunul meu obicei de duminic, si m-am dus la Mnstirea Antim la Paraclisul Maicii Domnului si apoi la spectacol, intrnd direct n scen, am plecat fardat de acas. De data aceasta, mustrarea Maicii Domnului a fost asa de puternic nct senzatia fizic n biseric a fost a unui obstacol de netrecut ntre mine si divinitate, ntre mine si sfinti, ntre mine si Duhul lui Dumnezeu. M simteam n dublu exemplar, o persoan acoperit cu un fel de cutie transparent, cea din interiorul cutiei avnd aspectul obisnuit al fiintei mele, iar alt persoan aflndu-se n afar - avnd un alt chip si o alt personalitate. Abia acum ncep s deslusesc influenta nefast pe care o pot avea suprapunerile personajelor interpretate de actori, cu tot ce implic ele - machiaj, perioad istoric si triri sufletesti. Da, nu m-am gndit niciodat la implicatiile pe care le pot avea Hamlet sau Danton, Ofelia sau Chirita, Caligula sau Cyrano asupra sufletului interpretului, atunci cnd se las cortina si sala rmne goal, dar ncrcat de energia pozitiv sau negativ a spectacolului, iar actorul sau actrita X, n cabin, si desprinde masca din latex de pe fat si cu ajutorul demachiantelor sterge ultimele rmsite ale aspectului fizic avut n seara respectiv. Dar sufletul? Pe el cine l demachiaz? Poate mi vor rspunde la aceast ntrebare Olga Tudorache sau Claudiu Bleont, pe care i vd destul de des la printele Galeriu, ncercnd probabil o "demachiere" a sufletului. Da! Hotrt lucru, nu mai pot continua activitatea n teatru sau televiziune. Dar unde? Poate c schimbarea aceasta se datoreaz si tristei vesti pe care am aflat-o la teatru - pe 30 decembrie 1986 "a plecat" DINCOLO marele Andrei Tarkowski. Dumnezeu s-l odihneasc n lumea Lui Sfnt. 25 ianuarie 1987 - Sfntul Grigorie Teologul Nu am crezut c voi gsi corespondenti pentru religie n lumea artei si totusi astzi, la Sfntul Silvestru, ncepnd cu printele Galeriu si sfrsind cu un numr mare de credinciosi, am fcut parastas special pentru Andrei Tarkowski, care s-a stins brusc la 30 decembrie. Nu pot s-mi aduc aminte n momentul acesta dect cuvintele lui mentionate ntr-un caiet de cinematec: "Arta este o form de rugciune". Da, mult m-as bucura dac Dumnezeu ar socoti astfel, cel putin pentru formele de art care-si propun mcar o sensibilizarea a sufletelor, dac nu o 83

trezire la viat. Dar atta timp ct exist pornografie si violent (ca s nu mai vorbim de comunism) ca subiecte de exprimare n art, atunci aceea nu mai poate fi numit art si n nici un caz nu duce la rugciune. De aceea cred c Tarkowski a fost primit n mprtia Cerurilor, pentru c a fost regizorul care s-a ocupat n mod special de miscrile sufletului hituit de viat, dar care l caut cu disperare pe Dumnezeu. Iat c, n anul 1986, Dumnezeu a hotrt plecarea acestei mari personalitti internationale: Andrei Tarkowski. Sunt convins c Dumnezeu s-a folosit de genialitatea creatiei lui Tarkowski, n special a celor din ultimii ani, cnd viata lui a fost puternic influentat de Lumina lui Hristos si i-a druit mntuirea. La sfrsitul slujbei de parastas de la Sfntul Silvestru s-a discutat printre altele si despre aparitia unui film fcut de Franco Zefirelli despre viata lui Iisus Hristos, cu Robert Powell n rolul principal. Mde, nu stiu ce s zic! Nu pot s-mi nchipui un om muritor intrnd n personalitatea lui Hristos, Care este de fapt parte din Sfnta Treime! Oh! Cumplit! Cu toate c am avut de mult un cult pentru Robert Powell, nu cred c voi dori s vd filmul. 2 februarie Marea srbtoare a ntmpinrii Domnului am petrecut-o la Cernica, unde mi-am umplut sufletul de bucurii pe care le las de fapt pe planul doi, cci pe primul plan as situa minunea pe care a fcut-o Sfntul Calinic astzi la rugciunile speciale ale printelui Argatu. Ca de obicei dup liturghie, la racla Sfntului Calinic, printele a fcut rugciuni de dezlegri cu Moliftele Sfntului Vasile si apoi, n timp ce sttea de vorb cu oamenii, s-a apropiat de dnsul o femeie tnr (25-30 de ani) care i-a spus c ar vrea s se spovedeasc, dar nu stia cum, cci nu mai fcuse niciodat n viata ei o spovedanie. Se ntelegea c era plin de pcate, poate chiar din cele grele, ceea ce-i provoca o spaim paralizant. Oh! Ct de bine o ntelegeam! M vedeam cu 9-10 luni n urm, cnd nu as fi putut scoate nici un sunet, mai ales n fata printelui Argatu, care inspir din prima privire o desvrsit sfintenie. Printele a simtit toate acestea si ca s nu o sperie si s plece, i-a spus s se roage la Sfntul Calinic s-o nvete el cum trebuie s se spovedeasc. Cu credint sincer si puternic, femeia a ngenuncheat, lipindu-si capul de stlpul de sustinere al bisericii de lng racla sfntului, si s-a rugat un timp acolo. M aflam foarte aproape de ea, fiind si eu ngenuncheat la Sfntul Calinic. Deodat sare speriat si aproape alb la fat, strig la printele, povestind agitat c nu stie ce s-a ntmplat, cci nu a spus nimic cnd a ngenuncheat, avnd mintea goal, dar dintr-o dat stlpul pe care se sprijinea cu fruntea s-a fcut moale ca un cauciuc si s-a miscat din loc, aplecndu-se pn n dreptul raclei Sfntului Calinic. Se ntelege c acestea nu le-a vzut si simtit dect ea. - "Printe, ce a fost asta? Am halucinatii?" - "Asta nseamn c Sfntul Calinic o s te ajute pe matale, fiindc te cunoaste." Femeia a rmas foarte impresionat, avea lacrimi n ochi si s-a ntors repede lng racl, lipindu-se din nou de stlp, de parc ar fi vrut s se repete momentul. Desi nu s-a mai repetat, femeia era foarte fericit si cu fata plin de lumin, privea cnd la stlp, cnd la printele. Mai trziu, cnd a plecat lumea, printele a spovedit-o si pe dnsa. Am asteptat-o si am ntrebat-o cum a fost si mi-a rspuns cu mare emotie c printele a ajutat-o s-si clarifice mari probleme ale sufletului, pentru c a vzut n ea ce pcate fcuse si mai mult a ntrebat-o el pe ea. Astfel, sarcina ei a fost usurat mult si a cptat curaj. Iat cum, ntr-o jumtate de zi, poti cpta iertare si mil de la Dumnezeu. Numai o jumtate de zi! Dar cte sptmni, luni, poate chiar ani s-a frmntat biata femeie pn cnd s-a hotrt s se predea complet n mna sfnt a Domnului. La mas, printele ne-a subliniat (a cta oar!?) c Dumnezeu nu se uit la pcate, c nici un pcat de pe fata pmntului nu este fr leac si c Domnul doreste ntoarcerea tuturor, conditia fiind "CREDINTA, NDEJDEA SI DRAGOSTEA", urmate de abandonare total n voia Domnului. Am discutat putin situatia vietii mele si am primit binecuvntare pentru a ncepe rugciuni speciale din care s se arate voia Domnului, deschizndu-mi-se drum spre o biseric de mir din Bucuresti unde s slujesc ca paracliser, cci despre clugrie nu se poate pune problema deocamdat, pentru c mama este potrivnic si tulburarea provocat ei se pare c mi-ar atrage n mnstire numai ispite si probleme. Am plecat trziu (22:00) de la Cernica si, cu tot frigul si zpada mare, am mers mpreun cu fetele o bucat de drum pe jos, pn cnd a venit o masin mic si, spre bucuria mea, era o doamn care mergea pn la Universitate. n douzeci de minute am ajuns acas, fericit si strngnd la piept crticica primit n dar de la printele despre minunile care se petrec n timpul Sfintei Liturghii, minuni pe care noi nu le vedem, dar care din rnduiala Domnului au fost descoperite unor oameni. Printele mi-a spus: "Citeste matale asta, ca s vezi c minuni au fost de la nceputul crestinismului si, dup cum ai vzut, 84

se ntmpl si astzi, dar oamenii nu au cunostint despre cele ce se ntmpl n nevzut n biseric. Citeste matale si spune mai departe tuturor celor ce nu cred n Taina Sfintei Liturghii". 7 februarie De cteva zile triesc un sentiment nalt de ntelegere sut la sut a practicii crestine. Dac as fi avut cartea aceasta n cas, probabil c de mult as fi fost botezat. E adevrat c neavnd Harul Duhului Sfnt druit de la botez, nu as fi putut ptrunde cu inima n cele citite despre Sfnta Liturghie. Abia acum nteleg sensul lacrimilor mele care curg aproape fr voia mea exact n momentele n care, n mod nevzut, se petrec cele mai mari minuni n timpul liturghiei. ntr-o zi m-a ntrebat cineva dac nu m plictisesc n biseric auzind mereu acelasi lucru. Odinioar gndeam si eu asa. Dar acum ceea ce m impresioneaz si m socheaz chiar este reactia sufletului meu care de la botez stie si vede ceea ce eu cu mintea si cu ochii nu stiu si nu vd. M simt solidar cu uimirea, extazul si fericirea acelui mprat pgn Amfilog care acum 900 de ani "a vzut" pe pmnt liturghia cereasc slujit de ngeri, n care se taie si se njunghie Hristos prunc. Spun c m simt solidar cu acesta, mcar c eu nu vd nimic din cele vzute de el, ci m aflu ca preotul de la Sfntul Mormnt de acum 900 de ani, care slujea de 40 de ani n acele sfinte locuri si nu vedea niciodat altceva dect pinea si vinul pe care le punea n Sfntul Potir. 15 februarie Acas cu mama - una cald, una rece. Mi-a fcut o surpriz foarte plcut cumprnd o integral a nocturnelor lui Chopin si toate simfoniile lui Mahler. Binenteles, cnd am dat cu ochii de Mahler, mi-am adus aminte de Robert Powell si, pentru ca bucuria s fie deplin, tot astzi m-au sunat Liliana si Marian, bunii mei prieteni din copilrie (care ntre timp s-au cstorit), care mi-au spus c n vara aceasta vor avea caseta cu filmul lui Zefirelli Viata lui Iisus. Am spus c o s vin s-l vd. A rmas s trec pe la ei dup Pasti, cci pn atunci nu am timp. I-am spus si mamei despre film, dar a reactionat violent spunnd c o terorizez cu Biserica si cu o atmosfer care i aduce mereu aminte de moarte. Biata de ea! Nu pricepe nimic, asa cum nu pricepeam nici eu nainte, mcar c ea este botezat de la nastere. Ba mi-a reprosat c nu mai aduc nici un ban acas, c nainte mcar nu avea grija hainelor nici a cosmeticelor mele si c acum, de cnd nu mai muncesc, ea nu-si mai cumpr nici o carte sau un album de pictur din cauza mea. 26 februarie Cu tot frigul de afar sau mai ales pentru a dovedi diavolului c nimic nu-mi st n cale cnd este vorba de Dumnezeu, am fost toat luna aceasta cnd la Antim, cnd la Silvestru, cnd la Cernica, extrgnd (precum albina care adun polenul din florile ei preferate) tot polenul duhovnicesc de la cele trei flori ale lui Dumnezeu: printele Sofian, printele Argatu, printele Galeriu. La printele Argatu am prezentat zilele acestea un caz a crui deslusire duhovniceasc m-a lsat cu gura cscat. Este vorba despre o bun prieten a mamei, al crei biat de 20 de ani (pe care-l stiam un munte de biat) s-a mbolnvit brusc si dup dou sptmni de febr continu, cnd l-au dus la spital, s-a constatat c are o tumoare la plmni si c trebuie operat. Dar la operatie (pe care o credeau cancer) stupoare! Biatul avea un embrion de om adic un mic copil fratele lui geamn nedezvoltat si localizat n plmni. Desigur, n necredinta lor, att mama, ct si familia biatului nu au crezut explicatia pe care mi-a dat-o printele Argatu care a spus c aceasta s-a fcut spre ntoarcerea ctre Dumnezeu a printilor copiilor, cci acestia au fcut si fceau n continuare perversiuni sexuale, folosind corpul lor n toate pozitiile si metodele pentru producerea plcerii. Vai mie, vai nou tuturor care am fcut astfel de fapte! Iat nc o dat mplinirea proverbului: Printii mnnc agurid si copiilor li se strepezesc dintii. Printele Argatu a mai spus c au fost salvati pentru a avea timp de pocint, dar, dac nu se vor opri, data viitoare va putea fi mai ru, cci acest fel de a trata corpul este mare scrb n fata lui Dumnezeu, fiind n total contradictie cu menirea, cu chemarea pe care OMUL TREBUIE s o aib n fata celorlalti semeni ai lui precum si n fata lui Dumnezeu. Dar, pentru a ntelege, trebuie s ne lsm cu totul n voia Domnului si atunci EL ne ntelepteste si ne poart pasii acolo unde este nevoie. Asa cum mi s-a ntmplat mie astzi dimineat, cnd, dominat de lcomia care m-a subordonat toat viata am vrut s-mi satisfac pofta culinar si am plecat n cutarea unei gogoserii, cci este sptmna alb naintea Postului Mare si vroiam s mnnc o gogoas cu brnz. Dar Dumnezeu avea alt plan cu mine, asa c m-a dus pn la biserica Sfnta Vineri, 85

unde vis-a-vis se afl o mare gogoserie. Dar, fiindc nu erau gata (trebuia s astept 15 minute), mi-am zis ce-ar fi s intru n biseric unde mi-a spus printele Petric David c slujeste la biserica Sfintei Paraschiva. Cnd am intrat n biseric si am vzut o mare de oameni cu papornite, cu sticle de ulei, cu saci de fin, cu colaci, cu lumnri pregtindu-se pentru Sfntul Maslu ntr-un vacarm de nedescris, am fcut stnga mprejur cu gndul s plec ctre gogoserie. Dar chiar atunci a iesit din Sfntul Altar printele David, care a rugat s fie liniste ca s nceap slujba. Oamenii s-au potolit pe loc si eu am putut avansa, astfel nct m-a zrit printele si mi-a spus s rmn la stran. A fost pentru prima oar n viata mea c am participat efectiv la o slujb, cci am spus "Doamne, miluieste" de 40 de ori si Tatl Nostru. Apoi am nvtat chiar si rspunsurile cntate. Si iat c pofta si lcomia strecurate n mintea mea de ctre diavol s-au dovedit adevrate gogosi, dar nu din cele cu brnz, ci umplute cu minciuni. NIMENI SI NIMIC nu poate birui dragostea lui Dumnezeu pentru OM. Ea este cea care ne cheam pe toti la mntuire. Dar trebuie s ne lsm purtati pe valurile ei, asa cum la mare faci pluta si te lasi furat de dulceata mrii. La sfrsitul slujbei, am fost foarte fericit chiar dac era ora 13:00 si eu nu mncasem nimic. O doamn drgut de la stran mi-a fcut cadou acatistul Mntuitorului scris de mna ei. I-am multumit si i-am spus c o voi pomeni de cte ori voi citi din el. 28 februarie Mine ncepe Postul Pastelui. Este primul post n viata mea pe care vreau s-l tin asa cum scrie la carte (de luni pn vineri fr ulei, mncare o dat n zi, seara). Nu cred c am s mor, cci am observat c tot ce mi era imposibil nainte, mi este foarte usor acum. TOTUL cu ajutorul lui Dumnezeu. n seara aceasta am participat la slujba de iertciune, care este un tipic mnstiresc, dar pe care unii btrni si-l amintesc c se tinea de mult si n familiile adevrate, credincioase, cu fric de Dumnezeu, cnd toti membrii din familie se iertau, se mbrtisau si puneau nceput bun, ca mcar n timpul Postului s nu se urasc sau s se dispretuiasc, nicidecum s se nsele sau s se mint. Pentru a ncepe postul cu bine, si a obtine rezultate, printele Argatu mi-a dat "o retet", un fel de canon pe care s-l fac 40 de zile ct dureaz postul, este vorba de 40 de paraclise ale Maicii Domnului nsotite de 9 lumnri n fiecare zi aprinse n 4 timpi (orele 6-12-18-24) si de 40 de metanii. Aceste cifre nu sunt luate la ntmplare, ele abund att n Vechiul ct si n Noul Testament. Am plecat de la Cernica cu mare ndejde si cu mult energie pentru a porni o lupt din care TREBUIE s ies nvingtoare alturi de Hristos. 4 martie "N BISERICA TA STND, DOAMNE, N CER A STA NI SE PARE" spune un stih din cele ce se citesc zilnic la stran. Cu adevrat zilele acestea mi s-a prut c sunt n cer, participnd la mnstirea Antim timp de patru zile la slujbele speciale din prima sptmna de post care se cheam Canonul cel Mare ale Sfntul Andrei Criteanu. Cred c aceste rugciuni au forta n ele s stoarc lacrimi si dintr-un pietroi. n cele patru zile, biserica a fost ntesat de oameni care stteau lipiti unii de altii, dar ntr-o stare de evlavie att de mare nct nu se auzea dect corul care cnta divin si suspinele celor ce si regretau pcatele, cernd iertare lui Dumnezeu. "Suflete al meu, suflete al meu, Scoal, scoal pentru ce dormi? Sfrsitul se apropie. Miluieste-m, Dumnezeule, miluieste-m!" Este leit-motivul ce se cnt ngereste la mnstirea Antim n nceputul Postului Mare. Si pentru ca sptmna s se termine cu o ncununare, am primit n dar, de la una din credincioasele ce vin la mnstirea Antim, cartea Pelerinaj la locurile sfinte, despre care mi-a povestit printele Argatu. Este descris acolo pelerinajul pe care l-au fcut printii Cleopa, Argatu, Ioanichie Blan n 1974. De cnd am pus mna pe carte, nu mai dorm, nu mai mnnc, ci numai plng si l implor pe Dumnezeu s fac o mare minune (asa cum a fost cea cu botezul) si s m duc ACOLO - unde simt c este CASA MEA. 6 martie Ce nemernic sunt! Ct p'aci s pierd tot postul! I-am spus printelui la spovedanie c la sfrsitul sptmnii albe - n duminica lsatului de sec de carne - am mncat cu nepsare chiftele de carne, cu toate c mama mi fcuse separat fasole, dar am poftit ca o nemernic dou chiftele. Pentru dou chiftele mi-am stricat tot restul postului, cu toate c sptmna aceasta am mncat doar ceai si pine, noaptea la 12:00. Of, lcomia asta! Cu ajutorul postului acesta si cu binecuvntarea printelui, o s-i vin de hac. Am crezut c nu m voi mprtsi, dar 86

totusi, dup 50 de metanii, printele m-a mprtsit. Fetele mi-au povestit ce s-a ntmplat sptmna aceasta cnd eu nu am venit. Au fost martore cnd a venit o fat, student la chimie, si care, asistnd la comentariile printelui despre lupta ce se d n jurul fiecrei persoane ntre ngeri si draci (pe care din fericire noi nu o vedem, dar o simtim), fata a nceput s rd spunnd cu glas mare ctre lume c ea este student la chimie si a nvtat foarte multe si poate s spun c stiinta stie sigur c nu exist nici un fel de ngeri sau draci Dumnezeu poate c o fi, cci "exist ceva mai mare dect stiinta, dar ngeri si n special draci nu exist". "Biiineee! - a zis printele Argatu, o s te lmuresti matale." Aceea a plecat, dar la zece seara s-au trezit c bate tare la usa printelui plngnd n hohote - ca s o primeasc c s-a ntlnit cu un drac! Ce se ntmplase? Ajuns acas (sttea la un cmin singur n camer), cnd a aprins lumina s intre n cas, un drac sedea n fotoliul ei si rznd i-a spus: "Am venit s m vezi, cci ai zis c nu exist". Fata a lesinat pe loc. Cnd si-a revenit, era pe jos, iar "acela" dispruse. A tipat, s-au adunat vecinii si i-au chemat un taxi, cu care a venit direct la printele, s-i cear iertare si s-l roage pe Dumnezeu, s o primeasc c ea vrea s se clugreasc, nu-i mai trebuie scoal. Printele nu a primit-o n cas si a fost nevoit s doarm la arhondaric, si toat sptmna a stat n Cernica. La sfrsitul sptmnii, printele i-a fcut o slujb de dezlegare, dar nu i-a dat binecuvntare pentru mnstire, spunnd c tara are nevoie de chimisti buni, cu att mai mult dac sunt credinciosi, cum devenise ea brusc. Da, majoritatea sfintilor din calendar sunt proveniti din astfel de ntoarceri. Acestea sunt autentice si sunt mult pe placul lui Dumnezeu. Astfel de ntlniri cu Dumnezeu sunt definitive si mult mai puternice dect convertirile lente, cci Dumnezeu intr brusc n viata omului. Asa a intrat si n viata lui Saul (prigonitor de crestini), care brusc, ntr-o jumtate de zi, a devenit Sfntul Apostol Pavel, marele Pavel, care si-a dat viata fr nici o ezitare pentru CEL pe Care nu cu mult timp n urm l hulea, prigonindu-i pe propovduitorii nvtturii Lui. Povestea cu studenta chimist mi-a adus aminte de frmntrile bietului Ivan Karamazov si halucinatiile pe care le descrie Dostoievski M gndesc acum c poate au fost trite aievea de autor. La ora unu noaptea, cnd am plecat de la printele (desi eram trei persoane), abia am ajuns la poart si la cinci minute s-a ivit o masin cu un domn credincios, care, culmea, mergea la Universitate. Afar erau -150 C, iar autobuz spre Bucuresti nu mai era. Ce poti spune n astfel de momente dect: "Slav Tie, Doamne! Te iubesc!". 12 martie Smbt seara. Antim. Sfntul Grigorie Palama O predic superb a printelui Sofian la vecernia Sfntul Grigorie Palama, considerat teologul rugciunii. De aceea a vorbit mai mult despre felul n care se fac primite rugciunile la Dumnezeu. Cuvintele printelui mi-au ptruns n inim, potrivindu-mi-se mnus pe noua stare crestin. De exemplu, a subliniat c rugciunea trebuie fcut cu mintea treaz si cu struint, chiar dac ni se pare c Dumnezeu nu ne aude. Si a dat drept pild Evanghelia n care Hristos o vindec pe fiica cananeencei si nc de la distant, cu toate c nu ascultase rugmintea femeii si a fost necesar interventia apostolilor. Apoi a spus si conditiile n care o rugciune este bine primit. Cu milostenie (fcut din inim ctre sraci), cu o viat curat trupeste si sufleteste si, binenteles, cu interventia Maicii Domnului si a sfintilor, ca mijlocitori ctre Tronul Ceresc. Desigur c este foarte important s stim ce cerem, cci uneori dorim un lucru, o fapt sau persoan care ni se pare nou c ne-ar aduce binele n viat, dar este foarte posibil s ne nselm, si Domnul stie acest lucru, asa c nu ndeplineste rugmintea. De multe ori, atunci cnd copiii nostri ne cer niste lucruri absurde, imposibile sau care i vatm, noi i refuzm cu bun stiint, pentru c suntem constienti c lear produce ru. Cu att mai mult, Tatl Ceresc ne va drui numai cele aductoare de bine! Deci s cerem sntate trupeasc si sufleteasc, luminarea mintii si ntelepciune, buntate sufleteasc si smerenie, dreapt judecat n toate, ntelegerea Scripturii si, peste toate, Harul Duhului Sfnt. Este adevrat c Hristos a spus: Cereti si vi se va da, bateti si vi se va deschide si Toate cte veti cere n rugciune CREZND veti lua! DAR cu inim curat, cu struint si cu mult smerenie. Cel mai relevant exemplu ne-a fost lsat n istoria crestinismului de Sfnta Monica (mama Fericitului Augustin) care s-a rugat 18 ani ca fiul ei s se ntoarc pe drumul cel bun, cci se afla pe calea pierzrii, att trupeste, ct si sufleteste. Dup cum stim, pn la urm Dumnezeu i-a ascultat rugciunea si a fcut din fiul ei un rob al Su, un OM (cu majuscule) despre care istoria a vorbit si va mai vorbi mult timp. Poate dac i-ar fi mplinit rugmintea de la primele rugciuni, fiul ei s-ar fi vindecat atunci pe loc si nu ar fi putut ntelege si aprofunda 87

ntelepciunea divin, nicidecum s o transmit prin scrieri si fapte din istorie, ca s o cunoastem si noi dup atta timp. Ca exemplu, se povesteste c ntr-o zi se plimba acesta, frmntat de gnduri, pe malul mrii si a zrit o anomalie care l-a fcut s rd: un nger cu chip de copil cra pe nisip putin ap cu o gleat gurit. ntrebat ce face acolo, copilul i-a spus c vrea s aduc marea pe trm. Atunci a realizat Fericitul Augustin greseala pe care o fcea ncercnd s aduc n mintea sa (sau a oricrui om pe pmnt) mretia divin, care nu poate fi cuprins n totalitatea ei de nici o fiint, orict de inteligent ar fi ea. 7 aprilie Mare esti Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale! Da! Asa procedeaz Domnul, ca s te bucure si s te fac s-L iubesti si s ntelegi ct de mult Te iubeste, El, Care ti ndeplineste rugmintile atunci cnd sunt pentru mntuirea sufletului tu. Astzi - EXACT LA 40 de zile de rugciuni speciale, la ora zece dimineata a sunat la mine acas Andrei, un prieten din "vechea gard" si mi-a spus textual: "Am auzit c ai nnebunit, ti-ai lsat meseria si umbli prin biserici. Nu vrei s cstigi si un ban din chestia asta? Uite, eu pictez la biserica Sfntul Nicolae Tabacu de pe Calea Victoriei, si printele m-a rugat s-i gsesc om pentru lumnri, curtenie, slujit n altar si chestii din astea. Nu vrei?" Am rmas pur si simplu cu gura cscat si apoi, srind n sus ca o minge, m-am si mbrcat si m-am dus la biseric, unde am vorbit cu printele si m-au angajat pe loc. Deocamdat stau de prob, c nu se stie niciodat! Dac voi putea si voi rezista, mi face si contract cu carte de munc. Salariul este bunicel 2000 + smbt si duminic (2-300 lei). Programul este 8:0016:00, asa c voi putea s m duc seara si la Cernica, si la Antim, si la Silvestru. Voi ncepe dup Pasti (pentru c vreau s stau cu printele Argatu de srbtori). Nu am cuvinte suficiente ca s-I multumesc lui Dumnezeu pentru ajutorul trimis. n felul acesta voi fi toat ziua n biseric, asa cum mi doream, si i voi nchide si gura maic-mii, care mi zice mereu c am s ajung o cersetoare, c mi-am lsat buntate de meserie ca s umblu prin biserici ca babele etc. Nu ntelege, sraca, ce s-i fac! O s m rog Maicii Domnului s o lumineze si pe ea, asa cum a fcut cu mine cnd eram n cea mai neagr bezn. 11 aprilie - Sfntul Calinic: Cernica Am plns continuu, de fericire, la racla Sfntului. Rugciunile aici sunt att de nlttoare si de mngietoare si, ncununate cu dezlegrile fcute de printele Argatu, mi-au adus si mi aduc continuu numai bine, att trupesc, ct si sufletesc, iar acum, ca o ncununare, si angajarea la biseric. Printele s-a bucurat foarte mult, iar fetele au rmas mute de uimire. Abia acum nteleg eu reactia lor n fata Harului si a Duhului Sfnt care m nconjoar de la botez ncontinuu si care face ca eu s m comport asa cum trebuie s fie un bun crestin (obtinnd si rezultate bune). Ele rvnesc de mult la starea aceasta care se cstig foarte greu, cu ani de post si lacrimi n rugciune. Din punctul acesta de vedere sunt ntr-adevr privilegiat, si deocamdat primesc din belsug; va veni o vreme (de care sunt constient) cnd va trebui s dau si eu si atunci va trebui s mplinesc hotrrea Domnului care zice: Celui ce mult i s-a dat, mult i se cere. 17 aprilie - Vinerea Mare: Cernica Este insuportabil de dureroas aceast constientizare pe care am trit-o si eu astzi, cnd l-am vzut pe printele staret iesind din altar cu Crucea cea Mare pus pe umeri, nchipuind pe Hristos, si o clip imaginea din icoan s-a suprapus peste printele staret, si am crezut c lesin. Apoi am nceput s plng foarte tare si nu mi-a lipsit mult s m duc s-i iau crucea si s o duc eu, cci simteam c pentru pcatele mele se ntmpl toate acestea. Da, n clipe ca acestea poti dori s si mori pentru Hristos, n orice caz s-i dai tot ce ai tu mai bun din tine si la tine, numai s nu-L mai vezi suferind pentru monstruoasele tale pcate. Ce rusine! De m-ar fi nghitit pmntul atunci pe loc, as fi fost, fr regrete, constient c aceasta merit. Apoi, vorbind cu oamenii, cu printele Argatu, mergnd ncolo, ncoace, la buctria printelui cu pregtiri pentru Pasti, s-a mai diluat starea, dar a rmas ca o pecete acolo, n suflet, ce nu se sterge dect la moarte. 19 aprilie - Hristos a nviat! Primul meu Paste adevrat, plin de lumin, de sfintenie. Dup liturghia care a fost cntat divin de toti clugrii din Cernica, la ora patru dimineata, dup ce ne-am mprtsit si am luat Sfintele Pasti, ne-am strns la mas la printele Argatu n chilie, unde, desi eram cu totii foarte obositi, am ciocnit ou rosii, eu am mncat si un pic de pasc grozav, si am but cte un 88

pahar de vin. Pe la ora sapte dimineata ne-am retras, ca s-l lsm pe printe s doarm. Am dormit cu fetele n buctrie. La ora 12:00 ne-am dus la biseric unde a avut loc o slujb ce se cheam "a doua nviere", nu am nteles prea bine de ce se cheam asa, dar mi-au spus fetele s m duc la Silvestru, cci printele Galeriu explic foarte bine aceste lucruri. n timpul acestei slujbe s-a citit Evanghelia cu aparitia Domnului dup nviere n foisorul apostolilor, n dousprezece limbi, printre care si n evreieste, ceea ce m-a fcut s tresar de dor. La mas, am spus printelui c mi este dor de Tara Sfnt ca si cnd m-am nscut acolo, si dnsul mi-a repetat a nu stiu cta oar c voi ajunge acolo, cci este chemarea sngelui si a lui Dumnezeu, care trebuie s se mplineasc. Acas mama avea musafiri. Le-am povestit putin despre Cernica, dar nu prea mult, cci aveau altele de brfit. 20 aprilie - Sfntul Silvestru - a doua zi de Pasti Liturghie cereasc urmat de predica incandescent a printelui Galeriu exact despre a doua nviere, ca si cnd cineva mi-a rspuns gndului si ntrebrilor mele. A comentat deci Evanghelia nvierii, care - a subliniat dnsul - se citeste la nmormntri. Dac suntem atenti la modul de exprimare din Evanghelie si c ntr-o singur fraz se spune de dou ori expresia c vine ceasul, o dat urmat de cuvintele si acum este si a doua oar simpl. Gsim aici cheia ntelegerii. Cci avem dou morti (una a trupului si alta a sufletului). Cel ce nu a cunoscut, nu a auzit si nu a urmat glasul lui Dumnezeu aici pe pmnt si deci acela este mort sufleteste, de unde rezult c avem si dou nvieri, cci se poate nvia de aici: Cci vine ceasul si acum este cnd cei morti vor auzi glasul lui Dumnezeu si vor nvia. Care morti? Evident cei care ca si mine au fost morti sufleteste si cnd a venit ceasul si au auzit glasul divin strignd, au nviat din moartea pcatului. Da, acesta este sentimentul meu zilnic, mi vine s strig lumii c Hristos a nviat si o dat cu El am nviat si eu. A doua nviere este desigur cea obsteasc, cnd Dumnezeu i va judeca pe toti dup faptele lor. Adam, nselat de sarpe, a vzut c nu a murit n urma mncrii mrului oprit si a crezut c este viu. Dar el a murit atunci spiritual, prin desprtirea de Dumnezeu, pentru neascultare. Spune Sfntul Apostol Pavel: Plata pcatului este moartea, cci de aceea a trimis Dumnezeu pe Fiul Su, ca s surpe pe cel ce avea stpnirea mortii, adic pe diavol. Deci trebuie s murim pcatului de aici pe pmnt, ca s putem nvia spiritual, iar la nvierea spiritual ajunge omul prin dou eforturi majore: S NU MAI IUBEASC PLCEREA si S NU SE MAI TEAM DE DURERE. Adic: Neptimitor fat de tot si comptimitor cu tot. Ce superb exprimare a gsit printele Galeriu. ntr-adevr oameni buni si ri trebuie comptimiti - unii fiindc nu nteleg sensul chemrii nalte pe care o are omenirea ctre Dumnezeu si ceilalti pentru c, desi au nteles tot, nc se mai zbat legati de lanturile acestei lumi. 21 aprilie - a treia zi de Pasti: Cernica Nici o zi fr o pild sau fr un semn de la Dumnezeu. Astzi, dup minunata liturghie si dup mas, n timp ce printele se odihnea putin, iar noi fceam ordine n buctrie, deodat a btut cineva la us. M-am dus s deschid, dar aveam dispozitie s nu las pe nimeni n cas mcar o or, ct s se odihneasc printele. La us era ns o doamn care a insistat mult de tot s intre mcar cnd se scoal printele si s fie prima care intr la el, s-i multumeasc pentru marele bine pe care i l-a fcut. Am nchis usa si am iesit cu ea n pridvor, unde mi-a povestit cu lacrimi de multumire c este doctor la Spitalul Elias. La un moment dat, cu un an n urm, se mbolnvise grav, dar nimeni nu stia ce are, pentru c s-a supus tuturor examenelor de la Spitalul Elias si toate erau foarte bune Dar ea murea ncet n fiecare zi. Dar Dumnezeu, Care stie inima fiecruia, a vzut-o pe biata doamn doctor c nu era pregtit. Era foarte necredincioas. Domnul a ngduit s aib o asa boal nct nimeni n afar de el s nu o poat vindeca. Din vorb n vorb cu prietenii si vecinii, a auzit de printele Argatu si, din clipa n care a psit pragul aici, dnsul i-a spus direct c are argint viu (mercur) pus n mncare de cineva care o urste de moarte. "Desigur, am zmbit si i-am reamintit printelui c sunt doctor si c este imposibil s fi mncat mercur. Si cu att mai putin credeam c poate iesi fr alt interventie dect rugciunea printelui." Dar credeti-m c, dup o sptmn de post cu Sfntul Maslu de trei ori si moliftele Sfntului Vasile, cu dezlegri de vrji fcute de printele Argatu, am vzut cu ochii mei cum mi iesea prin toti porii, pe tot corpul, broboane de ap care contineau mrgelute mici de mercur. La nceput m-am speriat si am nceput s plng, pentru c brusc am realizat c printele avusese dreptate si cineva mi fcuse vrji puternice. Apoi, alturi de dnsul, m-am ntrit, am continuat postul si, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin 89

rugciunile printelui Argatu, m-am fcut deplin sntoas si am nteles c stiinta si medicina, cu toate pe care le are si le cunoaste, sunt complet anulate de mretia si puterea lui Dumnezeu pe care o poate manifesta ntr-un preot, pentru a-i smeri pe cei mndri pentru cunostintele lor. Asa s-a ntmplat si cu mine, si de aceea i voi fi recunosctoare toat viata printelui. S nu cumva s lsati pe altcineva nainte. Vreau s fiu eu prima, cnd se scoal, s-i multumesc si s m binecuvnteze s pot tri de acum n voia lui Dumnezeu." I-am promis c asa voi face si am intrat n buctrie, asteptnd s se trezeasc printele. Povestea mi-a plcut mult si mi pare nespus de ru c nu a fost si mama aici s aud si s se ntelepteasc. Am plecat de la mnstire cu o mare sperant c minuni se petrec la fiecare pas, si chiar cu cei mai ri sau necredinciosi oameni, asa c poate Domnul o va lumina si pe mama mea si, mpreun cu ea, pe toti prietenii care sunt departe de credint si de adevr. 23 aprilie - Sfntul Gheorghe: Cernica Dup liturghie am fost la printe la mas si am luat binecuvntare pentru a ncepe munca la biserica Sfntul Nicolae, pe Calea Victoriei. 27 aprilie Prima zi de munc la biseric. A fost minunat. Sunt extrem de fericit. Biserica are un comitet foarte bun si presedinte este Virgil Cndea, care locuieste n apropiere. Mai este si o doamn btrn superb care mi aduce aminte de filmul Vizita btrnei doamne. n biseric este pace si mult liniste, n special diminetile, si voi profita de acest timp binecuvntat ca s fac multe rugciuni si mai ales s citesc din Sfintii Printi. 13 mai M-am nvoit astzi de la Sfntul Nicolae si am plecat la ora 11:00 ca s prind la Antim predica printelui Sofian, care a vorbit despre mironosite. Ce conotatie batjocoritoare a cptat acest cuvnt n zilele noastre, delimitnd niste fiinte care vor s par sfinte, dar nu sunt: "Hai, nu mai face pe mironosita"! Hm! Ce departe de adevr este aceast interpretare - mironositele (cuvntul vine de la mir - cele ce au adus mir duminic dup rstignire) - n viziunea prezentat de printele Sofian. Mironositele suntem noi, femeile crestin ortodoxe, care prin viat curat, urmnd sfaturile Bisericii, druim familiilor noastre toat cldura si dragostea pe care Hristos a lsat-o pe pmnt, n ciuda ruttilor si violentelor ce se nmultesc, asa cum, odinioar, "ele mironositele" L-au urmat pn la Cruce. Chiar si atunci cnd toti fugiser (inclusiv apostolii), ele mpreun cu Maica Domnului au fost singurele care au rmas pn la ultima suflare a lui Hristos pe Cruce. Tot ele au ajutat la Coborrea de pe Cruce. Pe Drumul Crucii cnd cade istovit, mironosita Veronica i sterge chipul transpirat si nsngerat cu mahrama ei, care devine prima icoan cu chipul lui Hristos. Dar cea care se deosebeste n mod special dintre ele este Maria din Magdala, care a avut o viat stricat pn cnd L-a cunoscut pe Hristos si a devenit cea mai aprig aprtoare si mrturisitoare a lui Hristos. Pe ea o alege Domnul s fie prima fiint vie de pe pmnt care s-L vad nviat si s mrturiseasc lumii, rspndind Vestea cea Mare, cea mai frumoas veste din lume - Hristos a nviat! De acum totul se schimb, asa cum a promis. Da, chiar dac murim cu trupul, ne ngropm, viermii ne mnnc carnea si rmn niste oase firave, care uneori se transform n pulbere, TOTUL SE VA REFACE si trupul nostru VA NVIA. Desigur, va fi un trup transfigurat, unit cu Lumina. Slav Tie, Hristoase! Slav nvierii Tale! 21 mai - Sfintii Constantin si Elena Am avut dou uimiri astzi, chiar de ziua numelui meu. Printele Mihai mi-a spus c pot s plec dac vreau nainte de liturghie, si i-am multumit. Totusi nu am plecat nainte de a pune toate n ordine, pregtind totul pentru liturghie. n drum spre Cernica m-am oprit si la Patriarhie, unde este hramul Sfintilor mprati. Acolo am avut surpriza s-mi fie prezentat de ctre dou surori pe care le cunosc de la Silvestru una dintre cele mai interesante figuri crestine, poetul Ioan Alexandru, care ne-a anuntat c n toamn va tine niste cursuri de literatur comparat n paralel cu Biblia. I-am promis c voi veni si cnd am ajuns la printele Argatu a fost primul lucru pe care i l-am spus. M-a binecuvntat s particip la toate cursurile lui si a spus c sufletul lui este mare n fata 90

Domnului, c, dac rmne pe drumul acesta, la Judecata cea Mare va avea pozitia unui arhiereu - pentru c face fapte de conductor de biseric. Asa am aflat c nu este nevoie absolut s activezi n biseric ca angajat, c, si n lume fiind, faptele tale pot strluci, i poti ajuta pe oameni fcnd astfel voia Domnului si obtinnd mntuirea. 29 mai - nltarea Domnului Doamne, cum o fi liturghia astzi, sus, pe Muntele Mslinilor, exact n locul de unde S-a nltat Hristos la Cer, dac aici la Cernica este att de divin?! Evident, i-am cerut voie printelui Mihai spunndu-i c trebuie s m spovedesc si s m mprtsesc la Cernica. Am simtit c nu-i prea plac plecrile mele, dar eu sunt la nceputul vietii de credint si, dac nu sunt n preajma printilor mei duhovnicesti - Argatu, Sofian, Galeriu - n fiecare sptmn simt c m sufoc si mai ales nu stiu s nteleg viata n lumina lui Hristos - cci acesta este tot secretul - Dumnezeu a stiut c pentru o fiint pierdut si ntunecat ca mine nu exist alt sans dect botezul si apoi instruirea prin cei mai puternici lupttori n armata lui Hristos. De la printele Argatu obtin n primul rnd eliberarea din chingile vrjitoriilor si magiilor, si apoi ntelesul si adaptarea vietii moderne conform cerintelor din Biblie. Aceasta cred eu c este baza pentru orice crestin nceptor. De la printele Sofian, n serile minunate de la Antim, n pacea desvrsit pe care o rspndeste, ncerc s nvt umilinta si smerenia, fat de oameni si n special fat de Dumnezeu, dar capt si o dorint de cunoastere n cele ale sfinteniei si modalitatea de dobndire a strii de sfintenie n zilele noastre. Iar la printele Galeriu ascult predici nlttoare, care mi dau avnt sufletesc si m fac mult mai apropiat de Biseric, cu dragoste de stran, de practica bisericeasc si trezesc n mine dorinta de a aprofunda tainele si mistica crestin. Deci nu m pot lipsi de toate acestea, asa c, dac nu voi cpta ntelegere, voi ncerca s-mi gsesc o biseric unde poate va mai fi o persoan angajat, vom putea lucra n ture - asa m-a sftuit si printele Argatu. 2 iunie Ha! Ha! Am nceput s fac valuri. Astzi, n timp ce facem de zor curtenie general n biseric, pregtindu-ne pentru Pogorrea Sfntului Duh, a aprut colega Violeta Berbiuc, trimis desigur n recunoastere de ctre onor Televiziunea Romn - sectia divertisment. Ha! Aveam o tinut delirant, cu fusta neagr lung si suflecat, asijderea si mnecile de la bluz, cu un batic pus pe vrful capului si cu multe gleti, unele pline cu gaz, cu ap cu dero, cu ap curat, si munceam de zor. Evident, dup ce s-a nchinat, adic si-a fcut cruce (nu stiu dac din evlavie sau socat de aspectul meu), m-a ntrebat cu o fat lung dac sunt bine si dac nu am nevoie de nimic. Ha! Ha! Asadar m crede nebun. Mi-a comunicat c n sfrsit se d concursul pentru posturile noastre din TV. I-am spus c nu m intereseaz, am asteptat attia ani si nu am cptat postul si acum am venit la Cel ce d din plin - adic la Domnul. A plecat total nedumerit. S-i miluiasc Dumnezeu! 7 iunie - Pogorrea Duhului Sfnt Am stat cumintic la biserica Sfntul Nicolae, dar ct a tinut liturghia am stat ca pe ghimpi. Probabil c printele Mihai m-a simtit, sau Sfntul Nicolae s-a milostivit, si apoi mi-a dat voie s plec dup Tatl nostru, asa c am ajuns cu bine la Antim, exact ca s prind predica printelui Sofian despre Duhul Sfnt. Din pcate nu am luat caietul cu mine, asa c am retinut foarte putin. Duhul Sfnt este din Sfnta Treime si este extrem de sensibil si de fin nct nu se poate apropia de nimic ntinat. El poate ptrunde n sufletul fiecrui om care s-a curtit si se afl n stare de umilint si smerenie fat de Sfnta Treime. Foarte important de retinut c Duhul Sfnt nu a fost trimis nici peste apostoli mai nainte ca s-si cunoasc umilinta, smerenia si s se curteasc putin prin ncercrile la care i-a supus Hristos. De aceea le spune la sfrsitul prezentei Lui pe pmnt: Dac m voi duce, v voi trimite pe Mngietorul, Duhul Adevrului, si v va vesti - Evanghelia lui Ioan. Asa am cunoscut si eu c ceea ce m-a nsotit n ultimii ani dinaintea botezului si a fcut s tresar inima mea n prezenta sa, a fost duh de pocint trimis de la Dumnezeu. Acesta cheam toate sufletele, ncercnd s le curteasc si s le pregteasc pentru ntlnirea cea Mare cu puterea Duhului Sfnt - apoi Duhul Sfnt face s se descopere Tainele Dumnezeirii prin unii oameni n care se slsluieste, dar, pentru a ajunge la aceast cinste, Dumnezeu l cerceteaz pe om cu mari ispite, ngduind diavolului s-l ispiteasc, pentru a fi ncercat dac 91

cu adevrat este puternic si vrednic. Si am mai aflat un lucru foarte important: este imposibil ca cineva s fie ispitit, s aib grave probleme din partea diavolului dac Domnul nu ngduie, predndu-l diavolului, ca odinioar pe Iov, toate pentru curtirea sufleteasc de molozul pcatelor. 8 - 9 iunie mi pare ru, dar nu am rezistat si pentru aceste dou zile importante - Sfnta Treime si ziua mea de nastere - am dorit mult s fiu cu printele Argatu. Totusi, el este cel prin care a lucrat puterea Duhului Sfnt si am primit o nou viat, o nou identitate si poate si mntuirea. Deci se cuvine s-i dau respectul si dragostea mea mai nti dnsului si apoi tuturor celor ce m ajut. Cred c s-au suprat cei de la Sfntul Nicolae, mai ales c mi-au atras atentia, spunndumi c si la ei este spiritualitate - avndu-i n vedere pe V. Cndea si ceilalti. Da, este adevrat, dar pentru pcatele mele nu este suficient. Am nevoie mereu de Sfntul Maslu si de atmosfera ncrcat de energie de lng Sfntul Calinic si din mnstire. 29 iunie - Sfintii Apostoli Petru si Pavel Primul an de crestinism m gseste usor descumpnit n aceast zi important din viata mea. Cu teatrul am rupt-o definitiv. Relatiile de amor de asemenea le-am rupt definitiv. Poate c dintre toate relatiile mele sentimentale, s-ar mai putea decanta doar R., dar este aproape imposibil s m gndesc c el ar putea duce o viat crestineasc asa cum mi doresc eu, cu druire total lui Hristos. Cci asa am nvtat aici la printele si am observat cele trei-patru familii crestine crora nu li se pare nici absurd si nici imposibil s posteasc, s se spovedeasc, s urmreasc calendarul bisericesc si s-si ghideze viata dup legile Bisericii, deci toat iubirea si viata lor comun s o druiasc ca pe o ofrand lui Hristos. Asa mi-as dori si eu Dar cred c nu se poate. La mnstire, unde m simt foarte tare chemat si unde cred c as fi cu adevrat fericit, mereu n rugciuni si cntri bisericesti, deocamdat nu se poate, pentru c mama nu este de acord si printele sustine c, ea fiind vduv, eu fiind singurul copil, nu am voie s o las singur la btrnete. La nceput, aici, la biserica Sfntul Nicolae, mam simtit nespus de fericit, dar acum, cnd simt presiune asupra mea, chiar si n biseric, m tulbur si cred c este prea devreme s m lupt cu puterile nevzute, cci nc sunt bebelus am mplinit un an. I-am cerut binecuvntare printelui Argatu s renunt la angajarea de la Sfntul Nicolae, mai ales c se ivesc dou perspective interesante. Vine Silvano s se cstoreasc cu Carmen si trebuie s-i facem mirungerea la Cernica si apoi vine Guy, fratele tatei din Franta, si va sta la Busteni. Poate le-o fi drag si m iau cu ei n Franta, cci vine cu masina. Printele a fost de acord, dar a spus s fac multe rugciuni fierbinti ctre Maica Domnului si ctre Mntuitor. Fie, Doamne, Voia Ta! 29 august Ca de obicei cnd vine Silvano, nu mai am timp de mine. A fost superb! I-am fcut mirungerea la Cernica, cu printele Argatu si cu mine ca nas. Desigur, au fost multe ispite, dar le-am trecut cu bine. Apoi nunta, la biserica Sfntul Elefterie, si masa la Athenee Palace. A plecat acum o sptmn, iar acum Carmen asteapt iesirea actelor (adic dou-trei luni) si va fi liber! Ferice de ea! Eu nc m trudesc n tara asta n care si aerul a devenit insuportabil - miroase a cium si a moarte. Dac nu as avea speranta si credinta c Hristos m aude si m vede, dar i vede si pe cele 23 de milioane de amrti, de sclavi neputinciosi, si nu as fi sigur c ntr-o zi totul se va termina cu bine, nu cred c as fi stat n Romnia nici o zi. Dar, dup cele ce ne povesteste printele, ar exista sanse de libertate, dar cu mari sacrificii, cu pierderi uriase. Din ceea ce ne-a explicat dnsul, chiar si dup ce se va elibera lumea de ciuma asta rosie si va cdea comunismul (cu ajutorul puterilor divine) ceea ce va urma va fi sub semnul antihristului si cu toate c vor fi granitele libere si vom putea merge liberi n lume, muncind si avnd bani, de fapt toat gndirea va fi satanic: homosexuali cstorindu-se oficial, desfrnare si drogati n scoli, desfrnarea la loc de cinste. "Bine, dar unde va fi Biserica?", am ntrebat. Biserica nu va mai avea nici un ecou n sufletele oamenilor, pentru c le va fi dat pine si circ (filme si programe TV porno) si ei vor "fi fericiti". Dar pe urm va urma pecetluirea cu semnul antihristului si oamenii si vor vinde sufletul pentru mncare si butur, pentru distractie, pentru a avea case, masini luxoase, a cltori, ntr-un cuvnt "a tri bine", uitnd c Hristos a venit pe pmnt pentru ABSOLUT NTREAGA OMENIRE, DE LA NCEPUTURI PN ACUM, SI SI-A DAT VIAT PENTRU EI Apoi a zis: "ACELA CARE VREA S-SI LASE AVEREA SRACILOR, S-SI IA CRUCEA SI S-MI URMEZE". Deci ACELA CARE VREA. El nu oblig, dar sunt putini oameni pe pmnt care triesc pentru 92

Dumnezeu. Egoismul este foarte puternic si a ajuns pe post de virtute. Dar a mai subliniat c oamenii nu nteleg ei singuri (orict carte ar avea) faptul c trebuie s suferim la fel ca si El ca s putem primi nvierea, cci pentru aceast nviere a venit Hristos pe lume. 30 august Am avut un vis deosebit, poate ca rspuns la rugciunile mele pentru R. L-am visat c era ngenuncheat ntr-o biseric ntunecat si se ruga cu lacrimi pentru iertarea pcatelor. Deodat, din cupola bisericii s-au ivit trei raze puternice de lumin, ca si cum cineva ar fi pus reflectoarele pe el. Poate cele trei raze sunt ale Sfintei Treimi ce se va milostivi ntr-un final si de el, potolindu-i patimile si gsindu-i o sotie pentru mntuire, cu care s fac niste copii buni si credinciosi, ca s aib cine s se roage pentru el. S-l ajute Dumnezeu! Amin! 14 septembrie M pregtesc de zor pentru plecarea la Busteni, cci a venit n sfrsit unchiul mult visat. Astzi, dup liturghia de la Cernica, i-am cerut binecuvntarea de drum printelui, care mi-a fcut o rugciune special. M duc singur cu trenul, cci ceilalti sunt acolo deja, iar mama nu poate merge. 17 septembrie "Toate bune si frumoase, dar de ce trebuie s te nchini att si de ce trebuie s faci mtnii ca babele?" m-au apostrofat ei dup un timp, cci am fost cu totii n biseric, la parastasul lui Costel. Nu aveam ce s le rspund, asa c am deviat discutia. Dup cum vd eu, nu-mi miroase a plecare cu ei. De altfel, ieri am iesit din biseric, unde m rugasem cu mult foc s-mi arate Dumnezeu dac trebuie s m agit s plec n Franta, si am vzut pe cerul complet senin un nor alb-strlucitor, foarte frumos, dar care avea exact forma hrtii Romniei Am rmas cu gura cscat si cnd au iesit si ei din biseric le-am artat norul. Dar deja ncepea s se destrame. Oricum, a fost suficient s nteleg c trebuie s rmn n tar sau c oricum nu trebuie s plec n Franta. 23 septembrie Este adevrat, se spune c slava Domnului se arat n munte si istoria religioas o si arat n munte. Iat c si mie mi s-au dat niste semne de cnd am venit n Busteni. Primul semn a fost pe cer sub forma hrtii, iar vreme de trei zile am avut n fiecare noapte aproape acelasi vis, sau n orice caz subiectul era cam acelasi si foarte important: prima noapte m-am visat n pielea goal, umblnd prin cas, a doua noapte se fcea c eu sunt mbrcat, dar umblam printre multi, multi oameni complet goi si a treia sear iarsi eram n pielea goal, dar de data aceasta asteptam tupilat n spatele unui gard de fier forjat s ias preotii dintr-o biseric urias, un fel de templu care avea creneluri sculptate n piatr si o intrare superb, cu trepte multe si coloane superbe, si deasupra usii de la intrarea n aceast biseric mare era un mozaic cu sfinti. Dar deodat au iesit multi, foarte multi preoti, arhierei, multime de credinciosi cu steaguri, cruci si, fiind mbrcati n vesminte superbe, au nconjurat biserica, ndreptndu-se spre iesire, unde eram eu. Atunci s-a auzit o voce ca un tunet si mi-a poruncit asa: "mbrac-te imediat, nu ti-e rusine?". Cci eram goal. Si, din cerul care s-a desfcut putin, s-a vzut o mn care mi-a aruncat o hain brbteasc, groas, din pr de cmil. Atunci am nceput s m mti, n stilul meu clasic, c este groas si zgrie. Vocea mi-a poruncit nc o dat "mbrac-te!", aruncndu-mi din cer si o curea. mbrcat astfel, i-am urmat pe toti acei minunati preoti, care s-au ndreptat spre o camer unde se afla o Carte urias (cel putin zece metri lungime). Toti treceau prin fata acestei Crti, iar un tnr nsemna n Carte numele fiecruia. Am reusit n final s m nscriu si eu n aceast ciudat Carte. Visul s-a repetat de trei ori si a avut o logic duhovniceasc pe care va trebui s mi-o desluseasc printele Argatu. Conform nvtturilor scrise de Sfintii Printi si predate de printii Argatu, Galeriu si Sofian, visele sunt domeniul favorit al diavolului prin care poate manevra cum vrea el viata celor ce nu cunosc si nu urmeaz nvttura adevrat a bisericii. Ca s fie adevrat un vis, trebuie s se repete de cel putin trei ori la rnd - n numele Sfintei Treimi. Apoi, cel ce a visat trebuie s se consulte cu preotul la care se spovedeste si, dac Dumnezeu vrea, i descoper preotului, n urma unor rugciuni speciale, ntelesul divin si vointa Domnului din visul respectiv. ORICE ALT NCERCARE DE NTELEGERE A VISELOR ESTE O MARE PCLEAL A DIAVOLULUI.

93

15 octombrie - Iasi Ce pcat c nu avem ca modalitate de exprimare ctre ceilalti oameni dect palidele si stersele noastre cuvinte (fie ele chiar ale lui Shakespeare) pentru a exprima plintatea sufletului cnd primeste daruri din partea lui Dumnezeu. Ce cuvinte pot s spun, ca s explice buna dulceat pe care am simtit-o venind din inim cnd am mbrtisat-o pe Sfnta Paraschiva si cnd ea s-a cobort din sfintenia ei si m-a mbrtisat, emannd din carnea aceea ncremenit atta viat, atta dragoste si cldur, nct am rmas mult acolo, lng sicriul de argint, asteptnd s o aud vorbind. Dar ce rost mai aveau cuvintele n fata dragostei care m nvluia si m coplesea, fcndu-m s m simt cu adevrat mic si nestiutoare, dar mai ales supus unei noi vieti care trebuia s m duc la "nscrierea n Cartea Vietii" pe care o visasem cu aproape o lun n urm. Cci Sfnta Paraschiva fusese cea care mi druise visul. Biserica era identic cu Catedrala de la Iasi, gardul de fier, curtea, crenelurile din piatr, dar mai ales mozaicul de la intrare "erau identice". Mai ales c eu nu vzusem niciodat nici mcar fotografiile acestor locuri. Abia astept s le povestesc celor trei ticuti ai mei. 26-27 octombrie Atunci cnd biserica este n srbtoare, eu sunt ntr-o stare de bucurie care m face s nu simt nici oboseal, nici frig, nici foame. Asa s-a ntmplat n aceste dou zile pe dealul Mitropoliei, la moastele Sfntului Dumitru, care a strns n jurul lui atta lume credincioas deodat, ca si la Cuvioasa Paraschiva: simt o frtie tainic ntre cei care am venit s ne nchinm. Nu ne cunoastem, dar parc suntem frati de o mam si problemele mele sunt cuprinse n problemele lor, si eu tremur pentru problemele lor, si tot asa fiecare tremur pentru problemele altora. Da, Hristos nu poate desprti, desi spune: Nu socotiti c am venit s aduc pace pe pmnt; n-am venit s aduc pace, ci sabie. Cci am venit s despart pe fiu de tatl su, pe fiic de mama sa, pe nor de soacra sa. Da, adic pe cei adevrati, pe cei ai lui Dumnezeu (copiii lui) de "ceilalti", ntunecati, nesimtitori, ncptnati si ri cu bun stiint. Cci Domnul nu se uit la pcate (asa cum nu s-a uitat de-a lungul istoriei, nu s-a uitat nici la ale mele), dar se uit n inima ta si caut s gseasc acolo un firicel de dragoste cu alt firicel de dragoste, si tot asa, pn face un lant mare din dragostea oamenilor, iar din acest lant, oamenii credinciosi si cldesc o scar si se suie la EL, s-L mbrtiseze si s-I multumeasc. Pentru ceilalti, ns 15 noiembrie A nceput postul Crciunului. Cel de-al doilea n viata mea de crestin, care a nceput s se desfsoare numai n jurul calendarului bisericesc. Vechii prietenii, ca si vechile obiceiuri si patimi au disprut ca si cnd nu au fost niciodat. Da, sentimentul cel mai ciudat este stergerea lor complet din memorie. Acum ne pregtim s mergem n pelerinaj la moastele Sfintei Filofteia, la Curtea de Arges. O copil omort cu cruzime de tatl ei (zgrcit si necredincios). Iat deci cum se arat sabia adus de Hristos - pe cel bun l separ de cel ru, chiar dac sunt tat si fiic. 12 decembrie Nu mai stiu despre ce s scriu mai nti: despre superba predic a printelui Galeriu la biserica Sfnta Ecaterina sau despre pelerinajul de vis de la Curtea de Arges. Cu toate c era foarte frig, m-am bucurat mult c am putut ajunge mpreun cu sase dintre fetele de la printele Argatu, si nsotite de Vali Iordnescu, la Curtea de Arges. Am mbrtisat moastele Sfintei Filofteia, apoi am participat la Sfnta Liturghie. M-am bucurat foarte mult c a fost si Vali cu noi, cci asa am constatat c are o credint fierbinte si c nu se las intimidat de frigul de afar, de orele petrecute la rndul imens format n fata raclei Sfintei Filofteia. n cele cinci ore petrecute mpreun n fata raclei Sfintei Filofteia am aflat multe lucruri interesante din viata lor. De la Curtea de Arges ne-am ntors n Bucuresti, mergnd direct la printele Argatu, unde am stat pn dimineata. Cnd am ajuns acas mama mi-a zmbit ironic si mi-a zis c oricum pentru viata ei nu a adus nici o mbunttire botezul meu, c tot singur este zile n sir. Mi-a fost mil de ea si am hotrt pe loc s stau cteva zile acas, mcar pn la Crciun. Astzi am fost iarsi n grup la Sfntul Spiridon (biserica mare de lng Patriarhie). Dup prerea mea, minunea Sfntului Spiridon este cea mai mare dintre toate, pentru c explic nssi Sfnta Treime - notiune care nu a putut fi nteleas de la cderea omului nici pn n zilele noastre la unele popoare. Dar ce poate fi mai clar dect comparatia pe care a fcut-o Sfntul Spiridon ntre Persoanele Sfintei Treimi si cele trei elemente naturale: focul, pmntul si apa, care se ntlnesc n mod miraculos n crmid, care nu-si pierd nsusirile si n mna Sfntului Spiridon reapar din unitatea crmizii fiecare cu nsusirile ei, cci apa a curs jos, lutul a rmas n mn 94

iar focul s-a ridicat n aer. Dac acum 1700 de ani era suficient aceast minune pentru ca multi pgni s descopere Adevrul religios, care este UNUL HRISTOS, acum lumea este si mai necredincioas, existnd multe forme religioase mincinoase, care merg doar o parte de drum corect, apoi deviaz n asemenea hal, nct toti cei ce i urmeaz n gndire ajung dac nu la sinucidere, atunci sigur n pragul nebuniei. Pentru ca minunea s aib efect si n zilele noastre, cred c trebuie ndeplinite dou conditii: s fii botezat n credinta crestin-ortodox si s te abandonezi cu totul Harului lucrtor al Duhului Sfnt, si El te va lumina. 25 decembrie - Cernica Cel de-al doilea Crciun sfnt n viata mea. Zile ca acestea as vrea s nu se mai sfrseasc. De fapt, la mas, dup liturghie, vznd casa plin, masa bogat cu buntti si printele Argatu binecuvntnd toate acestea, am spus printelui s binecuvnteze ca si n "cealalt viat" s fim tot mpreun, bucurndu-ne. Probabil ca s m ncerce, printele a subliniat "c acolo" sunt altfel de bucurii (spirituale), nicidecum legate de mncare si butur. Am fost pe faz si am spus c bucuria mea este a srbtorii Crciunului, a iubirii ntre oameni, triri pe care nu le simt dect aici, n chilia dnsului, si nconjurat de oamenii dnsului. Aceste sentimente n ultima perioad s-au accentuat si o prpastie s-a cscat din ce n ce mai mare ntre mine si restul familiei, ntre mine si fostii prieteni, ntre mine si activittile mele trecute. Se pare c va trebui s m obisnuiesc cu ideea. Printele a ncercat s m ntreasc spunndu-mi cuvintele Mntuitorului: n noaptea aceea vor fi doi ntr-un pat; unul va fi luat, iar cellalt va fi lsat adic " va fi luat" n mprtia Lui. Singura consolare va putea fi o rugciune fierbinte cu lacrimi pe care s o fac ctre Tatl Ceresc pentru ei si poate asa Se va milostivi Domnul si de mine, si de ei. 26 decembrie - Sfntul Silvestru Am hotrt s mpart cele trei zile de Crciun, astfel c voi fi n fiecare zi la cte unul dintre sftuitorii mei. Astzi am fost la Silvestru, si printele Galeriu a vorbit despre bucuria sfnt a Nasterii Domnului, care nu s-ar fi petrecut dac Maica Domnului nu ar fi spus acel minunat Fie mie dup cuvntul Tu. Aceste cteva cuvinte deschid Calea spre mntuirea lumii, dar sunt si cheia de dezlegare a vointei libere a omului. Arhanghelul Gavriil o ntreab pe Maica Domnului dac voieste s se ntmple acestea prin Ea, si asteapt rspunsul, care vine destul de prompt, dar nu nainte de a fi analizat de constiinta Maicii Domnului. Seara am fost la vecernie la Cernica si am stat putin la mas cu printele, dar am plecat apoi pentru c mine vreau s merg la Antim pentru a-l asculta pe printele Sofian. 27 decembrie Ca o continuare la cele spuse ieri de printele Galeriu, astzi, dup Sfnta Liturghie, printele Sofian a vorbit putin despre primul mucenic al religiei crestine - Sfntul Stefan - si despre dragostea lui ctre Dumnezeu, att de puternic, nct a primit moartea cu o mare bucurie, n timp ce ucigasii (fostii lui prieteni si colegi - compatrioti evrei) l omorau cu pietre. Dar el vedea mntuirea sosind, cci a vzut Cerurile deschizndu-se si pe Fiul Omului - Hristos - pe Tronul Ceresc. Impresionant, dulce si atrgtoare imagine a trecerii pragului mortii ctre Viata Vesnic. Apoi ne-a spus c Dumnezeu nu mntuieste cu sila, ci numai n urma alegerii noastre, cci suntem liberi AICI s facem orice, dar ACOLO vom da socoteal, fiindu-ne pus doar o ntrebare: DE CE? De ce ai ales s te mbeti, sau s te droghezi, n loc s te mprtsesti?! Apoi a dat cteva citate din Sfintii Printi, subliniind n special pe Marcu Ascetul (pe care l gsim n Filocalia I). Spusele acestuia mi s-au lipit la inim, cci se refereau si la viata mea: "mpotriva voii am fost robit de pcat si aproape mpotriva voii am fost iertat prin Har". Apoi trage un semnal de alarm, zicnd: "Omul se ntoarce ns tot prin voia liber la pcatul su". De aceea ne d sfatul cel bun: "Asa s lucrati si s griti ca unii ce veti fi judecati de LEGEA LIBERTTII". Apoi spune cuvintele cruciale care, dup umila mea prere, sunt cheia vietii: "pentru c nici Botezul, nici Dumnezeu, nici Satana NU SILESC VOIA OMULUI", ncheind cu o propozitie care n limba romn poate deveni butad, cci Sfntul Marcu repet cuvintele lui Hristos: "Cei ce se silesc iau MPRTIA CERURILOR". Deci cei ce "se silesc", nu cei ce "sunt siliti"! Da, pot spune cu toat tria c acum merg spre Hristos cu o puternic dorint, ce pleac din adncul inimii, din voia total a mea, pe care nu mai poate s mi-o rstoarne de acum NIMENI SI NIMIC, si nimeni nu m sileste spre acest drum.

95

1 ianuarie 1988 "Bine ai venit, an mntuitor! Esti cel de-al doilea din viata mea crestin si mi doresc s fii bun cu mine, asa cum a fost si 1987, adic s m ajuti s fac numai lucruri bune, bine plcute Domnului si s mergem amndoi pe Calea Mntuirii." Asa m-am rugat n noaptea aceasta, la ora 12:00, stnd n genunchi sub patrafirul printelui Argatu care ne citea Moliftele Sfntului Vasile si rugciuni speciale de nceput de an. Este primul an din viata mea cnd nu am dorit s merg la nici o petrecere, fie ea una pasnic, ca cea de anul trecut. Ruptura cu lumea, care se petrece n interiorul meu si care a nceput n ziua botezului, se accentueaz pe zi ce trece, fiind din ce n ce mai greu s triesc printre oamenii care nu merg n acelasi ritm cu mine, trind egoist, minimaliznd si reducnd scopul vietii pe pmnt la satisfacerea curiozittilor si a plcerilor, asa cum fceam si eu pn mai ieri. Nu sunt lupul moralist, dar probabil c este efectul rugciunilor printilor mei duhovnicesti. Dup liturghie ne-am strns cu totii la mas (cincisprezece persoane). M simteam odihnit si usoar, cci dormisem toat noaptea, totusi eram foarte trist, dar nu pentru sufletul meu, ci aveam o tristete ce venea parc din afar. Ea mi-a fost confirmat de printele, care ne-a vorbit pentru prima oar despre zilele cumplite ale sfrsitului de secol ce se apropie si care nu prevestesc nimic bun pentru sufletele crestine. Ne-a vorbit desigur despre Apocalipsa scris de Sfntul Ioan si pecetluirea universal cu semnul antihristului - 666, dar, mai ales, despre vremurile premergtoare acestei perioade, vremuri pe care este posibil s le trim cu totii. Dup prerea dnsului, situatia actual politic nu va mai rezista mult si, din voia lui Dumnezeu, comunismul va cdea ca sistem de guvernare (international), se vor deschide granitele si se va forma o lume nou, care va avea libertate si democratie si vom putea pleca care ncotro, dar acestea vor fi numai bucurii personale, pentru c de fapt diavolul va profita, folosindu-se de oamenii din lumea mare care i fac voia si care vor aduce si n tara noastr droguri, arme, prostitutie, minciun, crime, hotie. Apoi vom recunoaste apropierea instalrii antihristului (care va fi un om, asa cum spune Sfntul Ioan) prin legiferarea celui mai scrbos pcat n ochii lui Dumnezeu - homosexualitatea - pentru care a mai fost o pedeaps n istorie, n Vechiul Testament, Sodoma si Gomora fiind distruse din cer cu foc. Deci este posibil ca Domnul s o mai fac o dat (fie printr-un rzboi, fie printr-un cutremur asupra trii sau trilor care vor legifera homosexualitatea). Ne-a mai spus c n perioada instalrii antihristului se va ridica Harul Duhului Sfnt si va fi o prigoan mare asupra crestinilor. Din marea mil a lui Dumnezeu vor aprea la Ierusalim Ilie si Enoh (care nu au murit, ci au fost rpiti cu trupul viu la Cer). Atunci se vor boteza parte din evreii care, n urma discursurilor lui Ilie si Enoh pe strzile Ierusalimului, vor crede c Mesia a fost Hristos, iar cel ce se d acum drept Mesia este de fapt dusmanul de moarte al lui Hristos, adic diavolul cu nftisare uman. Aceasta este taina lui 666. Este de fapt numele Antihristului. Drept s spun, am stat foarte cuminti si uimiti la ce ne povestea, dar am comentat apoi, cnd printele s-a dus s se odihneasc, si nu prea credem c vom apuca noi astfel de evenimente. Sincer s fiu, desi m-au strbtut ctiva fiori, care m fceau s cred c voi implicat n partea aceasta de istorie, totusi mi se pare imposibil actualmente s se miste ceva n lume, cci n primul rnd este vorba de lagrul comunist care trebuie s-si deschid granitele Ha! Asta chiar ar fi ceva minunat! Da, printele era foarte serios si chiar mi-a dat de nteles c atunci vom putea pleca la Ierusalim, asa cum si doreste, si m va lua si pe mine. 2 ianuarie 1988 - Sfntul Silvestru Predic incendiar a printelui Galeriu. Nu mi-am luat notite, dar am retinut pentru mine un lucru foarte important. Omul care este la rugciune continu chiar si n activitatea zilnic intr n comuniune cu Dumnezeu si astfel n tot ceea ce face, n special n art, inspiratia va veni din afar, din spatiul lui Dumnezeu, prin Harul Lui cobort n fiint, n degete, n ochi, n glas, n tot corpul cu care exercit acea art (scris, pictur, muzic, actorie). n aceast stare de unire cu divinitatea, omul are menirea si chemarea de la Dumnezeu de a spiritualiza materia, biologicul. Si pentru ca s ntelegem c omul, asa cum se afl el n orice conditie social-istoric, poate rspunde acestei chemri, ne sunt date cele dou exemple uriase - Ilie si Enoh - care au ajuns la asa un grad ridicat de spiritualizare a biologicului lor (doar prin rugciuni si viat sfnt, curat si dreapt) nct au fost rpiti la cer (la cerul divin) cu trupul, fr a trece prin moartea fizic. S ne strduim mcar s dorim o astfel de treapt spiritual, cci de rest se ocup Domnul! M gndeam n clipa aceea la toti actorii dragi pe care-i cunosc si care cine stie unde ar ajunge dac ar urma ndeaproape nvtturile n practica crestin. M-am bucurat s i vd iarsi astzi la Silvestru pe Olga Tudorache, familia Bleont, familia Dumitrescu. 96

Evident, m-am gndit si la R. si, lcrimnd, L-am rugat pe Dumnezeu n nceputul acesta de an s-i fac parte si lui de un nceput de viat nou, alturi de o sotie bun, si mai ales s-l cheme si pe el la o astfel de spiritualizare. La sfrsitul slujbei am vorbit cu Sorin Dumitrescu si sotia lui si mi-au spus c de la o vreme R. este de nerecunoscut. Se intereseaz de religie, citeste Biblia, a venit chiar aici, la predicile printelui Galeriu. Cum? Am tresrit eu. A fost el aici? Da, da! Mi-au spus amndoi ntr-un glas. Dar nu l-ai vzut pentru c sttea la intrare si dup predic pleca. Oh! Doamne, ti multumesc! Oare sunt vrednic de un ajutor asa de mare si rapid?! Mi-ai ascultat rugciunile, Doamne, cci de cte ori, ngenuncheat aici, n biserica Sfntul Silvestru, la Sfnta Liturghie sau la Sfntul Maslu, sau n orice ocazie la rugciuni, Te-am rugat s picuri un strop din iubirea Ta si n inima lui, cci o cunosc si cred eu, pctoasa, c merit. ti multumesc din adncul inimii, Stpne! 4 ianuarie Nu sunt cuvinte potrivite pe pmnt s-I multumesc Domnului pentru darurile spirituale primite pn acum, ncepnd cu botezul si terminnd cu seara de ieri, cnd am avut o mare revelatie si mngiere sufleteasc vznd vreme de sase ore filmul lui Zefirelli cu Robert Powell, (tot n casa familiei Iordnescu - binecuvntat de printele Argatu). Iat de ce plngeam ca nebuna n 1982 la filmul politist 39 de trepte fcut de Powell dup Iisus, iat de ce, privind atunci ochii lui, aveam dorinta de a-i sruta mna, cci acesta nu a fost un simplu rol, ci, asa cum a subliniat si printele Argatu, "este cel mai mare omagiu" pe care poate s-L aduc omul lui Dumnezeu, iar Robert Powell a trit n duh unirea cu Hristos, pentru a simti real "Patimile". Am vorbit imediat cu Vali s fac si eu rost de caset si am aranjat deja cu zece cunostinte de la printele Argatu s mergem cu filmul n aceste case. Avem binecuvntare de la printe s-l rspndim si s-l artm tuturor celor ce vor s-l primeasc n cas. 5 ianuarie La sfrsitul slujbei, n seara aceasta, printele Sofian a tinut o predic care m-a umplut de bucurie. Dar bucurie mare a fost c a vorbit oficial despre filmul lui Zefirelli, spunnd c trebuie vzut si c prin astfel de filme se mplineste menirea pe care a lsat-o Domnul asupra stiintei, care trebuie s serveasc omului spre o mai profund cunoastere a tainelor dumnezeiesti, nicidecum spre distrugere. Omul a descoperit televizorul, pe care l-a folosit ca mijloc de a-si satisface instinctele slbatice (nici mcar animalice). Apoi ne-a mai spus c de fapt Domnul nsusi se va folosi de televizor, cci atunci cnd omenirea va ajunge s triasc zilele antihristului vor vedea TOTI (pe toat suprafata pmntului) cum acest impostor i va omor pe Ilie si Enoh, ce se vor afla pe una din strzile Ierusalimului. Aceasta este de fapt logica aparitiei n lume a televizorului. Atunci toat lumea va vedea cum, dup trei zile, Ilie si Enoh vor nvia si se vor sui la ceruri, mergnd s-L aduc pe Hristos Domnul. Mi-a dat si dnsul binecuvntare s merg cu filmul prin casele oamenilor si s le spun despre venirea lui Ilie si a lui Enoh, dar s nu m tulbur dac nu m vor crede multi, ci s m rog s-i lumineze Domnul. 6 ianuarie Merg din ce n ce mai des la slujbele de la Silvestru pentru c printele m pune s citesc si s cnt la stran, si asa poate s-mi dea un ban, cu care o mai amgesc pe mama, care face crize c nu m mai duc la televiziune. Astzi cnd am intrat n biseric am nceput s plng foarte tare, fiindc am realizat ct de tare seamn n film Robert Powell cu imaginea icoanei de la altarul din Sfntul Silvestru. M-a vzut printele Galeriu si i-am povestit despre film, si a zis atunci, uimindu-m: "Ai vzut ce bine seamn cu icoana de aici?!". Oh! Doamne! Unde am fost 35 de ani? n ce lume m-am nvrtit, cu ce fapte de rusine m-am acoperit si totusi Tu esti asa de bun acum cu mine, dndu-mi astfel de mngieri si de bucurii nlttoare pe care s le triesc alturi de oameni alesi?! 7 ianuarie Ca de obicei, de ziua Sfntului Ioan Boteztorul ne-am strns pe lng printele Argatu ca puii pe lng closc, ncercnd s-l bucurm pe ct putem, mcar cu o vorb frumoas dac de fapte suntem goi. Ne-a confirmat si dnsul cele auzite la printele Sofian despre omorrea lui Ilie si a lui Enoh si aparitia la televizor a omorrii si nvierii lor. Zice Apocalipsa: Si din semintii, din popoare; din limbi si din neamuri vor privi la trupurile lor trei zile si jumtate si nu vor 97

ngdui ca ele s fie puse n mormnt. [] Si dup cele trei zile si jumtate, duh de viat de la Domnul a intrat n ei si s-au ridicat pe picioarele lor si fric mare a czut peste cei care se uitau la ei. Deci, a subliniat printele, toate mi sunt ngduite, dar nu toate mi sunt de folos - referindu-se la pierderea timpului n fata televizorului, boal de care sufer si familia mea. Cum s explic eu prietenilor si cunostintelor mele care se uit la video numai la filme porno sau cu mult violent, sex si bani, c ar putea vedea si filmul lui Zefirelli. S-a fcut o statistic n S.U.A. si s-a constatat c n perioada de sase ore ct s-a dat filmul pe postul national nu s-a nregistrat nici o crim, sau un viol, n tara n care la fiecare trei minute are loc un viol si la cinci minute o crim. Deci pn si criminalul american a stat n cas s vad ce este cu filmul acesta Poate vine de acolo o salvare, cci Hristos este Salvator, Mntuitor. Printele a mai spus c Robert Powell a ridicat meseria de actor pn la Tronul lui Dumnezeu, cernd iertare pentru creatiile lipsite de fiorul divin. Dup-amiaz a venit Kati si m-a anuntat c sptmna viitoare Ioan Alexandru ncepe cursurile pe care nu le-a putut tine pn acum pentru c a avut neplceri cu Secu (securitatea). Ah! Am nceput s m scrbesc fizic, pn la senzatia fizic de vom, cnd aud de Secu. Nu-i suficient c i fac printelui Argatu attea probleme de attia zeci de ani, acum l terorizeaz si pe Ioan Alexandru. Vorbind cu printele despre asta, ne-a reamintit cu lacrimi n ochi cum l-au prigonit prin anii '50, '60, cnd a fost la Boroaia si a fost nevoit s se ascund ani de zile prin tot felul de cotloane. Nu nteleg cum totusi ne spune cu atta senintate c n curnd teroarea rosie va muri. Mai ales c ei nu au ncetat s-l urmreasc nici aici, n Cernica. Ba chiar am auzit c l-au nvinuit unii c ar fi vrjitor. Ah! Exact cum I-au fcut Mntuitorului cnd l nvinuiau spunnd c are demoni si scoate pe demoni cu tatl demonilor. nfiortor! "Asa este diavolul - ne-a spus printele. Te instig, te provoac, minte si, la final, face cumplitul ru si d vina pe altcineva - de obicei, omul." 15 ianuarie Frigul cumplit de afar, prigoana maic-mii si teroarea comunist mi aduc aminte de romanul lui Sartre - Greata, si chiar am violenta senzatie de vom. Acum i nteleg perfect pe cei ce vor s se sinucid - necunoscndu-L pe Dumnezeu. NU EXIST SUPORT SI SENS N VIATA FR HRISTOS SI SFNTA TREIME CU TOTI SFINTII, FR MAICA DOMNULUI SI ACEL "FIE MIE", PRIN CARE NE MNTUIM. Deci, pentru ntrire n suflet, cu tot frigul de afar am participat astzi la slujba special care s-a fcut la Sfntul Nicolae, la mormntul lui Brncoveanu, unde s-au adunat toti studentii lui Ioan Alexandru si alti credinciosi si s-a fcut parastas pentru Mihai Eminescu si pentru Brncoveanu. Despre Brncoveanu, att Ioan Alexandru, ct si grupul care l nsotea, au credinta c ntr-o bun zi va fi canonizat pentru jertfa vietii lui si a copiilor lui. Dup slujb Ioan Alexandru ne-a spus c mine va tine un curs la Facultatea de Litere, etajul 1, la ora 10:00. Dar ne-a avertizat s fim atenti c exist securisti la toate portile, special ca s-i vneze pe toti care nu sunt studenti. 16 ianuarie Cursul lui Ioan Alexandru a fost fantastic. Dac printele Galeriu este incandescent, Ioan Alexandru este nssi flacra credintei, arznd pentru oameni. Cuvintele lui sunt mingi de foc care lovesc mintea si inima celor ce-l ascult. A nceput cu Vechiul Testament, care i-a rpit 15 ani de studiu, vorbind despre binecuvntrile patriarhilor din cele 12 semintii. A tinut s sublinieze c fiecare patriarh, cnd a fost uns si binecuvntat a curtat si a construit cte o fntn cu ap rece, bun de but - cci, fiind foarte cald, nsetau att oamenii, ct si animalele. Deci apa era vital n epoca Vechiului Testament. Dar fapta are si un nteles spiritual care se desluseste n Noul Testament la ntlnirea lui Hristos cu samarineanca la fntna lui Iacob (unul dintre patriarhi). n discutie, samarineanca nu si d seama c despre EL si nvttura LUI vorbea Hristos, cci El i atribuie apei pe care ar dori s i-o dea samarinencei titlul de "ap vie", pe care dac ar bea-o nu ar mai nseta niciodat. Iat deci, spune Ioan Alexandru, comparatia subtil ntre nvtturile patriarhilor din Vechiul Testament, pecetluite prin construirea fntnilor dttoare de ap bun, dar care nu ntretinea dect o viat pmnteasc, si nvtturile lui Hristos care erau: Apa Vie, pentru o viat vesnic spiritual. Apoi a vorbit putin despre Facere si despre semantica cuvintelor n limba ebraic, Adam provenind de la hadama, care n evreieste nseamn pmnt, deci Domnul l-a fcut pe om din pmnt. Dar totodat poate fi si Adam care n evreieste este rosu, cci pmntul lui Israel este cu adevrat cu nuante puternic rosietice, spre crmiziu. 98

2 februarie - ntmpinarea Domnului - Antim Din predica printelui Sofian am rmas cu o idee mustrtoare si mngietoare n acelasi timp; cum s-L ntmpinm pe Domnul n asa fel nct s intre n inimile noastre, si, desigur, rspunsul a fost prompt: prin mprtsanie! Dar, la mprtsanie, Hristos este oaspetele ceresc n trupul si sufletul nostru; cum s-L primim dac nuntru nostru se afl grmezi de gunoaie, de fapte ireprosabile, care nu se curt DECT PRIN SPOVEDANIE?! Spovedania este necesar pentru c trupul nostru este templul Sfntului Duh. Spun unii c nu au pcate asa de mari, doar nu au omort pe nimeni. Iat c n Vechiul Testament, n Cartea lui Iov, gsim aceste cumplite cuvinte "Dac ar tri omul doar o zi n viata aceasta, totusi nu ar fi fr pcat" S ne pregtim deci s-L ntmpinm pe Domnul cu lacrimi de pocint si cu un regret permanent n suflet pentru perioada cnd nu L-am cunoscut si ne-am ntinat templul Sfntului Duh. 15 februarie Vai, ct de mult urste diavolul creatia uman! Astzi am vzut si am auzit glasul lui rcnind ca leul turbat, n timp ce chinuia o biat fat frumoas si tnr, pe care abia puteau s-o stpneasc doi oameni tineri. Era culcat pe jos lng racla Sfntului Calinic, la picioarele printelui Argatu, si din cnd n cnd diavolul reusea s-o ridice att ct s apuce patrafirul printelui si trgea puternic, strignd: "Pleac, m Vasile, las-m n pace! Dac nu m lasi, l omor pe acesta", si trgea mai tare, pn ajunsese la barb, iar bietul printe se aplecase cu totul asupra ei. Au srit imediat trei clugri si au imobilizat-o. Atunci a nceput s se zbat, cu spume la gur. Biata fat, 27 de ani, blestemat de printii unui biat cu care voia s se cstoreasc. Dar ceea ce este fantastic, chiar ntritor pentru sufletele noastre, a fost c diavolul striga ctre un Vasile Adic Sfntul Vasile cel Mare, ale crui rugciuni l ardeau pe "stimabilul". 22 februarie Frigul m nnebuneste. Citesc cartea printelui Ioanichie Blan despre Tara Sfnt, plng n hohote si m visez plimbndu-m printre palmieri la Ierihon - oras cu vestigii biblice. Ca s m linistesc, m duc seara la Liliana si Marian si punem filmul lui Zefirelli. Uneori l vedem pn la 12 noaptea, cnd o lum de la nceput pn la 6 dimineata. Dup fiecare vizionare, printre siruri de lacrimi de rugciuni, cer Domnului mil, iertare de pcate, sntate si ajutor pentru familia Iordnescu, de la care am primit n dar acest minunat film. Sptmna viitoare ncepe Postul Mare. 5 martie n ciuda frigului de afar, seri fierbinti la Antim - "Canonul Sfntului Andrei Criteanul", predicile printelui Sofian si ale printelui Petre David. Mama pare c a nnebunit. Este pornit mpotriva activittii mele la biseric, activitate care spune ea nu-mi aduce nimic (material vorbind). Oh! Doamne Si dac nu ar avea! Dup ce c e necredincioas, mai este si avar. Am plns foarte tare si am rugat-o pe Maica Domnului s m ajute si s m nteleag Ea, cci poate ntelege pctosii, si dac e posibil s-mi scoat n cale o biseric bun, unde s si cstig material, dar s pot sta mereu n rugciuni. 7 martie - Sfntul Grigorie Palama - Institutul de Teologie Niciodat nu mi-am imaginat c un gest nensemnat, pe care l faci din obligatie ctre sfintii lui Dumnezeu, poate fi rspltit si poate fi primit cu atta dragoste. Acum patru luni, n ziua Sfintei Ecaterina, a fost hramul Institutului de Teologie. Venind ctre biseric, m-am oprit s cumpr o floare pentru Sfnta Ecaterina, fat de care am mare evlavie, fiind ocrotitoarea intelectualilor. Exact cu ultimii bani din geant am cumprat dou cupe de crizanteme mov, nvelite n staniol. Una i-am dat-o Ecaterinei, o credincioas din fetele de la printele si pe cealalt am aruncat-o n mormanul de flori ce se aflau pe o mas pus n fata iconostasului. Astzi, dup aproape patru luni, mergnd la slujb la Sfnta Ecaterina, am vzut cu mare uimire si bucurie floarea mea, uscat, pus la iconostas, deasupra icoanei Sfintei Ecaterina. Din mormanul de sute de flori, sfnta a ales tocmai floarea mea. Ei, sigur, necredinciosii vor spune care sfnt?!? Printele a luat floarea si a pus-o acolo. Da, printele, dar ndemnat n cuget de Sfnta Ecaterina. Am czut n genunchi si am plns cu hohote toat liturghia. Cnd am plecat, mi se prea c plutesc de fericire. Cel mai nfocat ndrgostit nu miar fi putut trezi atta dragoste n inim. ti multumesc, Doamne, minunat esti ntru sfintii Ti!" 99

25 martie - Buna Vestire De dou zile sunt ntr-o fremtare sufleteasc foarte mare cci s-a ntmplat un eveniment despre care cred c prevesteste aceea schimbare istoric de care vorbea printele. A venit Gorbaciov la noi si a tinut un discurs absolut ciudat, n care a vorbit aproape cuvnt cu cuvnt cele ce le-am auzit atunci la printele: "Vrem s deschidem granitele, s facem o lume mai bun, o lume nou, cu O NOU ORDINE MONDIAL". Aproape la dou-trei fraze a folosit aceast expresie: o nou ordine mondial. n timp ce vorbea eram att de uimit, c fr s vreau i spuneam n gnd printelui c se apropie pericolul prevzut de dnsul. Dar uimirea mea a fost si mai mare cnd, ajuns astzi la chilia printelui, desi era foarte mult lume venit pentru srbtoare, m-a zrit si, peste capetele lor, mi-a spus ca si cnd continua discutia abia nceput. "Vezi, ti-am spus eu matale c o s apuci s vezi zilele de eliberare de fiara rosie!". La mas am continuat discutia si mi-a spus c dup prerea dnsului nu mai dureaz un an si vom fi liberi s plecm la Ierusalim, cu toate c situatia politic aici arat c "n Romnia este mai ru dect n nchisoare" - Doamne, fie voia Ta! 10 aprilie - Hristos a nviat! Al doilea an n care srbtoresc Sfintele Pasti la Cernica, cu toate c printele Galeriu avea nevoie de mine la strana de la Sfntul Silvestru. Nu am putut s-l las pe printele Argatu tocmai de Pasti, mai ales c aici, n Cernica, Sptmna Mare are o ncrctur deosebit, de mare sfintenie, pe care nu o simt n alt parte. Doar Antimul se mai poate compara ca intensitate cu Cernica. Printele mi-a spus c bucuria pe care o simt n aceste mnstiri vine de la duhul care m cheam si probabil c aceasta se va mplini n Ierusalim, asa cum a avut dnsul descoperire. Ne-am obisnuit deja cu mplinirea tuturor descoperirilor dnsului. Ne-a povestit c atunci cnd era n prigoan n Boroaia i s-a descoperit de ctre Dumnezeu printr-un nger n vis c "oroarea comunist va disprea si c dnsul va pleca la Ierusalim". Cnd ngerul a plecat de lng el, printele a vrut s intre n biseric (tot n vis) si vntul i zburase camilafca de pe culion. Cnd s-a aplecat s o ridice, a ncremenit de spaim. "Ah! De cnd sunt eu clugr?" a zis el, cci era nsurat pe vremea aceea si avea trei copii. Iat c sotia a murit si dnsul este clugr Deci si restul, cu mila lui Dumnezeu, se va mplini. La mas la printele Argatu au fost invitati niste doctori (personaje noi) si cred c de aceea printele a povestit iarsi cum este la Ierusalim, ceea ce m-a fcut pe mine s suspin continuu, simtind c nu voi avea liniste pe pmnt pn nu voi ajunge acolo. n mod special as dori n srbtorile Pastelui, cnd coboar n mod miraculos Sfnta Lumin, pe care se pare c poti s o atingi. Printele ma binecuvntat s pot face rugciuni la Sfntul Mina, rugndu-l s ajung s vd Sfnta Lumin. Poate nu ntmpltor locuiesc aproape de biserica care are moastele Sfntului Mina. Voi ncerca 40 de liturghii la aceast biseric si poate 11 aprilie - Biserica Sfntul Silvestru Ca de obicei, atmosfera n jurul printelui Galeriu este nespus de fremttoare, mai ales cnd dnsul tine cte o predic. Am retinut cteva lucruri esentiale. n lume sunt patru valori fundamentale de care trebuie s tinem cont: Dumnezeu, spiritul, nemurirea, libertatea. Deci, cnd omul realizeaz prezenta spiritului n interiorul su, stabileste vagi contacte cu divinitatea, ceea ce l face fericit si atunci si doreste nemurirea. Aici intervine lucrarea diavolului, cci omul are si libertatea la dispozitie - libertatea n viat de a spune "da" lui Dumnezeu si "nu" diavolului, si prin "da"-ul spus divinittii s participe la Eternitatea lui Dumnezeu. Moartea a aprut ca metod de aprare mpotriva ruttii lui Lucifer (czut din mndrie) si transformat n diavol. Dar Lucifer era nemuritor si atunci rutatea ar fi rmas vesnic. Deci moartea nu este de la Domnul, ci este o consecint a cderii lui Lucifer. Solomon, n Pilde, spune: Dumnezeu nu a fcut moartea si nu se bucur de pieirea oamenilor. Ne-a vorbit putin si despre Sfnt Lumin de la Ierusalim, spunnd c aceast minune a fost dat omenirii tocmai pentru a ntri convingerea n om despre nviere, pentru o asigurare a existentei dup moarte. Fantastic miracol! Ajut-m, Doamne, s-l vd si eu, necredincioas si nemernic cum sunt, si lumineaz-m s merg pe Calea pe care mi-ai deschis-o! 12 aprilie - Sfntul Antim Am ncheiat cele trei zile de Pasti cu liturghia de la Antim si predica printelui Sofian. Dnsul a insistat asupra transfigurrii trupurilor la nviere, dup modelul lui Hristos, Care S-a artat apostolilor. Binenteles, cnd a aprut prin usile ncuiate, apostolii s-au uimit, cci l vzuser mort si ngropat. De aceea le spune: Pipiti-m si vedeti, si i spune lui Toma s pun mna n rnile Lui. Asa s-a convins c este Acelasi Iisus care a fost nainte nvttorul lor si c asa se va 100

ntmpla cu toti care cred n EL. Ca s conving Istoria de autenticitatea nvierii apare n mai multe locuri. La Emaus, unde st la mas cu Luca si Cleopa si, dup ce binecuvnteaz masa, dispare, asa cum dispare si din foisorul unde erau ceilalti ucenici. n afar de aceast transfigurare, oamenii nviati vor avea nsusiri dumnezeiesti. Aceste informatii ne fac dornici si grabnici spre o astfel de viat, ncercnd de aici de pe pmnt s trim n Dumnezeu. Trind n Dumnezeu, descoperim o bucurie fr seamn, care nu se poate compara cu nimic pe lume, pentru c toate bucuriile pe pmnt au n urm un amar, n timp ce bucuria divin are mereu o dulceat, o mngiere, o pace care nu se mai sfrseste, pentru c este sub acoperirea Duhului Sfnt. Dar acestea vor fi cu cei ce au fcut faptele plcute lui Dumnezeu. Ceilalti vor nvia si ei, dar vai lor! Cci vor suferi vesnic, avnd prezente n ochii lor, n constiinta lor vie, crimele, minciunile si murdriile fcute, ct si regretul c nu au fcut pocint - vesnic! nfiortor! M-am cutremurat si am nteles c nu voi fi n stare s-I multumesc niciodat Domnului, nici chiar dac mi-as da viata, pentru faptul c m-a salvat prin botez, dndu-mi timp de pocint. La sfrsitul slujbei a venit o doamn la mine, care m cunoaste de la printele Argatu, s-mi spun c este un loc liber la biserica Sfntul Ilie - Gorgani din Piata Koglniceanu. M voi duce mine. 15 aprilie - Izvorul Tmduirii: Sfntul Ilie Gorgani "Doamne, ti multumesc c m-ai ajutat! Maica Domnului, te-am simtit att de aproape, ca pe o mam pmnteasc, obtinnd de la Tatl Ceresc exact ce mi dorea sufletul". De dou zile sunt angajat la Biserica Sfntul Ilie Gorgani. Este drept c biserica este foarte mare si cu multe covoare care, desigur, trebuie schimbate sptmnal. n plus, este si un santier pentru refacerea picturii, cu schele, gropi cu var, clti si altele. Dar suntem dou angajate - mai este o fat de vrsta mea, mritat si cu doi copii. Cred c ne vom ntelege foarte bine. Lucrm n ture, cci biserica este deschis pn la 20:00 seara si la liturghie suntem mpreun (vineri, smbt, duminic). Salariu: 2000 lei. Sunt fericit. 23 aprilie - Sfntul Gheorghe Sunt la Biserica Sfntul Ilie, dup liturghie. Colega a plecat, printele Bbiceanu s-a culcat. Si eu sunt singur si citesc, m rog, m uit ore n sir la icoane - m simt att de bine n biseric, nct uneori mi pare ru c trebuie s plec acas. Dac as putea, m-as culca ntr-o stran. Dar nu sunt fcut pentru asa ceva. Corpul meu rsftat cu gimnastic si masaj, cu creme si parfumuri scumpe nu vrea s se chinuie si m scie cu neputinte, dureri si stri de ru, nct printele Argatu a zis s fac ct poate trupul meu s reziste, cci pot s m mbolnvesc. Dar acum simt c m ntresc pe zi ce trece, mai ales c stau n biseric cte sase-opt ore. 21 mai - Sfintii Constantin si Elena: Cernica Drept cadou din partea Ioanei (colega de la biseric) si a printelui Bbiceanu, astzi, de ziua numelui meu, sunt liber si stau pe malul lacului la Cernica, n timp ce printele Argatu se odihneste, iar noi transcriem pentru dnsul pomelnicele n caiet. Printele s-a bucurat cnd iam spus c m-am angajat, dar a zis s am mare grij cu banii, c este o biseric cu lume mult si pot s m fure hotii. Mama aproape a lesinat de bucurie cnd i-am dat ieri 1000 de lei, jumtate din prima mea leaf, asa cum m-a sftuit printele. Este si ea ngrijorat c nu-mi vede viata rezolvat. Ea ar vrea s m vad mritat, cu o droaie de copii si punnd murturi. mi pare ru c o dezamgesc, dar nu voi putea, este prea trziu pentru asta. Dac nu intervenea n viata mea cnd aveam 18 ani si m iubeam cu Marian, acum probabil c eram vduv, pentru c bietul Marian a murit. Poate c nu murea dac m lua pe mine de nevast, cci cu Doina lui a but pn a murit. Oricum eu doresc din tot sufletul s m duc cu printele la Ierusalim atunci cnd va fi momentul si s m clugresc. Fie ca Domnul s ne tin n viat si n Puterea Lui Sfnt pn atunci! 1 iunie Discutiile contradictorii cu mama pe teme religioase si filozofice nu duc nicieri. Mi-am dat seama de fapt de unde i se trage. "Despre morti numai de bine" zice un proverb, si totusi nu m pot abtine s nu-i zic una post mortem lui George Clinescu, care i-a alterat mintea mamei mele cu necredinta lui. Iat ce zice el n Enigma Otiliei (care de fapt mi place foarte mult ca oper literar): "Trim sub semnul zdrniciei". 101

Da, asa este si mama. Parc e zadarnic totul pentru ea. Dar dac ar fi fost dus n Siberia ca strbunica, ce ar fi fcut amrta?! 9 iunie Surpriz organizat de mama, care a mobilizat toti "satelitii" pe care i-am gsit la ora opt seara, cnd am venit de la biseric. Muzic, antren si eu i-am intoxicat cu Sfintii Printi. Desigur, subiectul principal a fost muzica, mai ales c au inaugurat petrecerea cu Beatles si Led Zeppelin. Am tcut chitic pn s-a derulat caseta si, ntr-un moment de pauz, am ncercat s le explic de ce aceast muzic (care chiar sun bine!) este din pcate satanic. Dac ar fi s ne legm doar de melodia formatiei Beatles "Mister Crowley", ar trebui s ni se fac ru, cci Crowley nu este altul dect Aliester Crowley (1875-1947), fondatorul sectelor luciferice, care propovduia cultul "Energiei falice", nvtat - spunea el - direct de la diavol. n "Cartea Legii", scris de el, se autointituleaz Marea Fiar 666. "Un nebun", o s-mi spuneti. De acord! Atunci de ce i dedic acestui nebun formatia Beatles un cntec? Dup cum relateaz chiar el, se pare c fusese profesorul lui Hitler n materie de esoterism (1940). Si din pcate multi dintre idolii nostri n materie de muzic rock au legtur cu acest ciudat personaj. Jimmy Page (pe care eu l-am ascultat si l-am iubit ani de zile, avnd toate discurile formatiei Led Zeppelin) a cumprat conacul lui Crowley si l-a transformat ntr-un sanctuar al alcoolismului. De altfel, cntecul lui Page "Stairway to Heaven" a fost recent decodificat de un electronist si s-a gsit un mesaj subliminal care zice: "Blndului meu Satana, al crui drumeag m ntristeaz, a crui putere e Satana, El te va salva, redndu-ti 666. Trebuie s triesc pentru Satana" Aici onorata mea asistent a amutit. De unde ai tu informatiile acestea? m-au ntrebat disperati. Pot fi adevrate? Desigur, le-am rspuns. Sunt traduse dintr-o carte, aprut n Franta. Cred c autorul a scris sub pseudonim, cci l cheam sugestiv Marc Dem (semn - diavol). Portiuni din aceast carte le-am primit de la unchiul meu din Franta. Dar s v spun mai departe, i-am speriat eu. Mick Jagger din Rolling Stones (pe care l-am adorat) este si el discipol a lui Crowley n secta "Ordinul Zorilor Aurii". El se consider "ncoronarea lui Lucifer" si recunoaste n cntecele sale dragostea lui pentru cel cruia i-a fost hrzit: "Simpatie pentru diavol", "Maiesttile sale satanice" si "Invocatie ctre fratele meu diavolul". Ozzy Osbourne, a crui muzic ne-a ncntat adolescenta si tineti minte ct de mult ne plcea si ne mai place, a fost, mititelul, si el "Initiat n ale satanismului" n conacul lui Crowley, devenit proprietatea lui Page. Din pcate sau din fericire, noi nu am avut n mn mapa primului su album, care avea pe ea un crucifix rsturnat (stim cu totii c este semnul bisericii satanice). Dar lovitura de gratie am s v-o dau cu formatia AC/DC, care de fapt nseamn Antichrist/Dead to Christ si care au compus mai mult de 20 de melodii satanice. Pentru c noi nu avem acces la nici o informatie (dect cele furate), nu am stiut c unul dintre interpretii acestei foarte ascultate formatii - pe numele lui, Bon Scot - n 18 februarie 1980, la sfrsitul concertului, a spus: "l poftesc pe Satana s-mi cear sufletul, cci infernul este pmntul fgduintei" dar el murea n seara aceea, nfipt ntr-o chitar, la 33 de ani (vrsta lui Hristos, vrst care va fi si a Antihristului). Melodia lor "Hell's Bells" (clopotele iadului) este foarte sugestiv: "Esti tnr, dar vei muri. Nu voi lua nici un prizonier, nu voi cruta nici o viat si nimeni nu-mi rezist! Am clopotele mele si te voi duce n infern, Te voi lichida! Satan te va lichida! Da, clopotele iadului". Dup acest discurs, nu le-a mai trebuit nimic, nici chiar mncare, si ntr-o or s-au risipit. mi pare ru pentru ei, dar nu am ce s le fac mai mult, trebuia s le spun adevrul, orict de dureros este. 15 iunie Ultimul curs a lui Ioan Alexandru. Am fost liber, asa c la ora 9:00, ne-am ntlnit la cimitirul Bellu, pentru parastas la mormntul lui M. Eminescu, apoi ne-am dus la facultate. Cu toate c este ultimul curs, a tinut s nceap materia din anul scolar urmtor, fcnd de data aceasta paralel ntre Apocalipsa Sfntului Ioan si Divina Comedie scris de Dante. Absolut electrizant Ioan Alexandru cnd, tremurnd din toat fiinta lui, cu ochii nchisi si cu o bucurie n glas, ce fcea s explodeze fiecare cuvnt, ne-a spus cum Sfntul Apostol Ioan a ajuns s vad Tronul Ceresc si s-a uimit, s-a smerit si s-a bucurat vznd ca efigie a Tronului Ceresc Chipul OMULUI. Da, prin sacrificiul cumplit al rstignirii lui Hristos, care a nviat cu trup omenesc si a fcut ca OMUL s fie efigia Tronului Ceresc. Dup ce a spus toate acestea, cnd a redeschis ochii, avea fata strlucitoare si plin de lacrimi. Este fantastic omuletul acesta. Din exterior nu ai da doi bani pe el, dar n interior este o urias comoar, pe care din pcate foarte putini nteleg s o pretuiasc. Ne-am desprtit cu regret si cu speranta c ne vom revedea n toamn.

102

29 iunie - Sfintii Apostoli Petru si Pavel Doi ani de crestinism - sunt att de uimit de tot ce m nconjoar, de frumusetea vietii crestine si nu am timp s rmn uimit, c imediat vine alta mai mare si mai frumoas. Astzi dup liturghie, colega a plecat si n dup amiaza aceasta superb de var am nceput s studiez cu creionul n mn cartea cea mai nteleapt dup Biblie, Filocalia, tradus si comentat de printele Stniloae. Sunt cteva volume continnd scrierile cele mai de seam ale primilor sfinti printi ai crestinismului - Sfntul Antonie cel Mare, Sfntul Ioan Casian, Sfntul Maxim Mrturisitorul, Sfntul Grigore Palama si multi altii. Cartea are si un subtitlu foarte semnificativ "care arat cum se poate omul curta, lumina si desvrsi". Am deschis primul volum la scrierile Sfntului Antonie cel Mare (care a trit la 270-300 dup Hristos) si, dup primele rnduri, am descoperit fraze ce se potrivesc mnus n zilele noastre: "S nu zic cineva c este cu neputint omului s ajung la viata virtuoas, ci numai c aceasta nu este usor Cei prosti si neiscusiti iau n rs cuvintele acestea si nu vor s le asculte Dac ntr-un suflet slab se afl pcatele acestea: desfrnarea, mndria, lcomia, mnia, neastmprarea limbii, furia, uciderea, tnguirea, pizma, pofta, rpirea, durerea, minciuna, plcerea, lenea, ntristarea, frica, ura, nvinuirea, neputinta, rtcirea, nestiinta, nselarea si uitarea de Dumnezeu, sufletul acela se pierde, cci prin acestea si cele asemenea [] s-a desprtit omul pe sine de Dumnezeu". Am numrat 24 de pcate, dup prerea mea, absolut vitale, pe care le facem cu voie sau fr voie absolut toti oamenii si pe care le descoper Sfntul Antonie cel Mare. Oare este att de greu s te duci la preot si s spui c ai fcut unele din aceste pcate?! Probabil c e greu, cci greutatea o d diavolul. Dar la oamenii botezati din pruncie ar trebui s functioneze mustrarea de constiint sau ngerul pzitor, care este semnalul lor de alarm. Eu nu am avut nici unul din aceste semnale de alarm, cci eram ca un pgn, un nchintor la idoli. Dumnezeul meu erau plcerile de tot felul, si poate o fort "ceva transcendental" si alte prostii. Nu pot s cred, de exemplu, ct am fost de entuziasmat de crtile lui Kernbach, pe care le tineam ca pe o Biblie la capul patului. Iat una din nsemnrile mele din crtile lui: "asa numitul mntuitor crestin Iisus Hristos, persoan cvasi-istoric". Oh! Dumnezeule, Te rog s m ierti si s-mi ierti nestiinta si prostia, si, dac vrei, ajut-i pe toti tinerii care sunt rtciti din nestiint si prostie si, cum m-ai luminat pe mine, lumineaz-i si pe ei. 1 iulie 1988 Nu am putut s trec mai departe de primele pagini din Filocalie pentru c m-am oprit la afirmatiile Sfntului Antonie cel Mare despre pcatele esentiale care l despart pe om de Dumnezeu. Binenteles, primul nfierat este pcatul desfrnrii, care a fost si pentru mine punctul culminant al oricrei actiuni "socio-culturale" desfsurat ntre mine si un brbat atractiv. Nici mcar relatia cu Marian, cu Dinu sau, mai recent, cu R., pe care i-am iubit cu adevrat, nu a scpat neptat, astfel c nu stiu cum s ncadrez aceste iubiri. M mngi si eu cu ideea c poate mila Domnului va considera (asa cum a fcut-o n cazul Mariei Magdalena) scormonirea mea n inima fiecrui brbat cutare a Iubirii Absolute, cci spun Sfintii Printi c Maria Magdalena a iubit Iubirea (adic pe Hristos) si c pentru multa ei iubire, pe care fr ezitare a druit-o lui Hristos, ACELA mult i-a iertat. Iat ce spune Hristos n Evanghelia Sfntului Apostol Luca: De aceea ti zic: iertate sunt pcatele cele multe, cci mult a iubit. Iar cui i se iart putin, putin iubeste. Totusi nici nu ar trebui s ndrznesc s gndesc la aceast comparatie ntruct Maria Magdalena nu a cunoscut flcrile tantrei asa cum le-am cunoscut eu si nici nu a practicat sau propovduit credinte rtcite si oarbe - yoga, zen, OZN sau alte aberatii - ca mine. Dar pentru cel ce descoper c n adncurile inimii, n ciuda pcatelor si a patimilor cumplite ct si n ciuda multor idei gresite, toat viata a cutat Iubirea Absolut, exist marea sperant ca Hristos, Domnul Iubirii, s-Si reverse Harul, venind la poarta inimii lui. Ca odinioar la sfntul acela la care a venit Hristos n chipul unui om cu sacul n spinare, spunnd c are inimi luate de la oamenii dornici s-I vnd inima lui Hristos. Asa a btut si la poarta inimii mele, iar eu m-am grbit s-i vnd inima si s cumpr, n schimb, de la El aur lmurit n foc, asa cum spune Biblia, ceea ce n traducerea Sfintilor Printi nseamn rugciuni fierbinti, adevrate. 2 iulie Am hotrt s analizez n fiecare zi cte un pcat din cele enumerate de Sfntul Antonie si smi fac o introspectie sufleteasc, analiznd ct la sut din pcatul respectiv a fost n mine nainte de botez si ce a rmas de fcut de aici ncolo. Mai nainte de a trece la mndrie, ce-al de-al doilea pcat nfierat de Sfntul Antonie, vreau s multumesc Domnului, tuturor Sfintilor si 103

Puterilor Ceresti, care m-au ajutat s ajung pn astzi, adic doi ani ncheiati si s nu am (constient) nici cea mai mic tresrire de dorint trupeasc fat de un brbat cunoscut sau necunoscut. Ba chiar din contr, prin Harul Lui, s simt o scrb total fat de astfel de pcate. Totusi, vrjmasul nu m-a slobozit de tot si, ca s m tulbure sau s-mi creeze spaim, m viziteaz din cnd n cnd noaptea n somn, ntinndu-mi imaginile din vis, de care aproape c nu sunt rspunztoare, cci ele provin din subconstientul dirijat de multe ori de diavol, din cauza neglijentei mele n ale rugciunii. Desigur, Harul curtitor pe care l-am primit o dat cu botezul l nnoiesc la fiecare spovedanie. Dar dac nu as avea grij de suflet, hrnindu-l cu spovedanie, mprtsanie, lecturi, viat curat si activitti crestine, puterea diavolului s-ar slslui din nou n inim si ar fi mult mai ru dect n cderea dinti. n ce priveste cuplurile, se pare c lucrurile sunt si mai complicate. Am ntlnit cupluri (care au fost cstorite religios de printele Argatu) si care sustin c, pstrnd un regulament strict crestin n viata intim, au reusit s simt c orice atingere fizic ntre ei care odinioar se transforma n flcri de plcere acum este o stare permanent de IUBIRE pe care o druiesc lui Hristos. Da, n starea aceasta trebuie s aib loc actul ce duce la procreatie, act desvrsit, ncrcat de mister divin si care se finalizeaz dup nou luni prin nasterea unui prunc. Ct splendoare! Dar n ce decadent trim n realitate!!! Cu toate c n viziunea prezentat n Filocalie, Sfntul Antonie cel Mare pozitioneaz mndria la numrul doi, totusi acesta este pcatul primordial, cauza cderii lui Lucifer, care - asa cum l prezint Sfintii Printi - poate fi comparat cu foile subtiri de ceap. Cci pe ct de condensat pare ceapa, fiind desfcut n foite, te uimeste ct de subtire si transparent este o foaie. Comparatia este uimitoare n ce priveste subtirimea pcatului mndriei si a faptului c abia ti se pare c ai scpat de o fat subtire a pcatului c, iat, dedesubt se iveste alt aspect (mai subtire) al aceleiasi probleme - al aceleiasi mndrii. Mndria este poate aspectul cel mai grotesc dar si cel mai ascuns al sufletului, desfsurndu-si aria de activitate ncepnd de la mmica plin de mndrie prosteasc pentru "golniile micutului" pn la subtirimea clugrului "mbunttit", care posteste toat sptmna si d sfaturi n dreapta si stnga, dndu-se pe sine ca exemplu. n ce m priveste, pn la botez am avut o mie si una de mndrii, care mai de care mai subtiri si de care mi-am dat seama mai mult sau mai putin. De la botez ncoace, am nteles c tot ceea ce este bun n mine este darul lui Dumnezeu, iar al meu este numai rul pe care l-am fcut sau l fac din voia proprie sau aplecndu-mi urechea la soaptele vrjmasului. Chiar si lacrimile de pocint si umilint sau dulceata din timpul rugciunilor sunt tot stri druite de Bunul Dumnezeu si pe care sufletul meu nsetat le-a primit ca pe o comoar de mare pret. M gndesc ce diferent urias este ntre mine, cea de acum, si cea de atunci care numai cu doi ani n urm i spuneam plin de mndrie nasei mele c, la aspectul meu exterior si la capacittile mele intelectuale, m simt superioar chiar si lui Brigitte Bardot! Doamne, te rog s-mi ierti toate prostiile si mndriile de pn acum si s m ajuti s fiu curat si smerit pn la mormnt. 3 iulie Astzi voi analiza pcatul lcomiei - cel de-al treilea n lista Sfntului Antonie. Este pcatul cu care m lupt de mic copil si cu care cred c m voi lupta pn la mormnt. Desigur, m refer doar la lcomia pntecelui, cci celelalte lcomii despre care vorbesc Sfintii Printi: a banilor, a bunurilor materiale, a averilor, toate acestea mi sunt strine. Este drept c de mic copil am avut din toate, suficient ct s triesc o viat decent si gndul la averea bunicilor ce se afl n posesia mamei m linisteste ntr-un fel, dar nu pentru c mi-ar da siguranta unui viitor linistit, fr griji materiale, ci este linistea pe care o capeti n suflet la gndul unei binefaceri, a unei milostenii, a unui grabnic ajutor dat celui lipsit, sau gol, sau bolnav, sau neputincios. Ceea ce m surprinde la mine este c am avut din copilrie, ca trsturi de caracter, milostenia si drnicia sdite acolo de Bunul Dumnezeu, cci nici nu au fost mostenite (familia mea fiind la polul opus), n afar de bietul Bebe - fratele tatei - care, Dumnezeu s-l odihneasc cu dreptii, si ddea (la modul propriu) si cmasa de pe el. Restul familiei, att din partea mamei, ct si a tatlui Domnul cu mila Lui s fac ce-o sti si cu ei! De altfel, din punctul acesta de vedere si nu numai, att eu, ct si Bebe Fermo am fost socotiti ca oile negre ale familiei, fcnd n ochii altora lucruri care la prima vedere socau: eu am furat bani din sertarul bunicii, timp de un an, si am cumprat covrigi si ciocolat pentru toat clasa (n Trgoviste, unde am nvtat clasele a doua, a treia si a patra), si asta pentru c observam copiii sraci poftind cu ochii, n timp ce eu mi mncam n fiecare zi portia de covrigi si ciocolat. Sau unchiul Bebe, care locuia la Paris, primea trupa Teatrului National, dndu-le mncare, cadouri si cele necesare oricrui romn n strintate, rmnnd dator cte o jumtate de an sau chiar un an pentru cheltuielile fcute 104

Dar vorbeam de lcomia pntecelui De fapt exist o foit de ceap si la acest pcat, cci eu nu sunt ceea ce se cheam o gurmand, ci ceva mult mai rafinat, adic o gourmet, cci mi-au plcut ntotdeauna (nvtat din familie) gusturile foarte rafinate, adic un rsft exagerat al gustului, un rafinament al plcerii gustului. Si cnd te gndesti c Sfintii Printi si puneau cenus n mncare ca s nu mai simt cu papilele gustative, dorind s-L simt doar pe Dumnezeu. Ajut-m, Doamne, mcar s Te iubesc mereu la intensitatea pe care o simt acum si, chiar dac nu-mi voi pune niciodat cenus n mncare, s nu mai las s creasc n mine nici o patim, nici chiar a unui nevinovat rafinament culinar. 6 iulie Urmtoarele trei pcate le-am cumulat, cci sunt foarte legate unele de altele: mnia, furia si neastmprarea limbii. Nu am fost scutit de nici una dintre aceste puternice patimi, care au distrus si vor mai distruge milioane de oameni. Si la mine s-au manifestat din plin nainte de botez, provocnd att pentru mine, ct si pentru altii pagube materiale si spirituale, pe care, din fericire, dup botez am putut s le recuperez printr-o atitudine total crestin: pace, liniste, dragoste de aproapele, rbdare si ntelegere duhovniceasc a lucrurilor n viat. Nu pot s spun c le fac pe toate la superlativ, dar cel putin sunt constient de ele, si atunci cnd nu le fac, fug la duhovnic, prndu-l pe vrjmas si ncercnd s-mi nfrnez n primul rnd limba, cci din vorbirea desart ies toate relele cu cei din jur. 7 iulie Urmtorul pcat este uciderea. Nu este calitatea mea s judec pe cei ce n istorie au jucat rol de cli, omornd n stnga si n dreapta. Poate c, precum odinioar Saul (care asistase la omorrea Sfntului Stefan) pe drumul Damascului a trebuit s orbeasc pentru ca s vad adevrata Lumin si astfel s devin Pavel, si altora li s-au ntmplat minuni asa de mari nct au regretat att de mult crimele fcute, nct Dumnezeu i-a iertat pe loc. Mult mai grav si ngrijortor este cumplitul pcat al uciderii de prunci - al avorturilor, fcut de mii de femei, cu o nonsalant, o nevinovtie si o cruzime mult mai monstruoas dect cea a brbatilor care pornesc rzboaie pe diverse teme, mai mult sau mai putin justificate. Vorbesc n cunostint de cauz, cci cu nestiinta caracteristic a adolescentei, dar si din lipsa Harului Duhului Sfnt, pe care l-am cptat abia la botez, am nfptuit si eu patru astfel de crime cumplite. Cu toate c am beneficiat de unica sans n viat - iertarea total prin taina botezului, eu nu-mi voi ierta niciodat aceste monstruoase fapte. 8 iulie A opta zi de analiz revine unuia din cele mai caracteristice pcate pentru femei - tnguirea sau vicreala (cum o numim acum). ntr-adevr, purtnd tare din familie, acest pcat mi-a ngreuiat si mi ngreuiaz si acum viata. Dac pn acum aveam scuza pgnismului n care m nvrteam, acum, n calitate de crestin, aceast vicreal, aceast tnguire, cum o numeste Sfntul Antonie, denot necredint, lips de inteligent si de judecat dreapt, dar mai ales lipsa Harului Duhului Sfnt, prin a crui prezent omul se ntreste n lupt si biruieste. 10 iulie n timp ce nu simt c pcatul pizmei ar fi existat n viata mea, pofta - cel de-al zecelea pcat n lista Sfntului Antonie - a fost poate pecetea care mi-a distrus si trupul, si sufletul, cci am poftit de mic tot si toate. Si pofta cred c se poate uni foarte bine cu plcerea. Pofta nstea totdeauna plcere culinar, fizic, trupeasc, sufleteasc, si atunci pofteam si mai mult si tot asa as fi ajuns n adncurile cele mai ntunecate ale iadului (probabil prin sinucidere sau drog) dac nu as fi spus la timp un DA hotrt lui Dumnezeu si un NU si mai rspicat diavolului, cu toate jocurile si ispitele lui. n urma alegerii mele, diavolul s-a ndeprtat si Dumnezeu a putut s trimit ngerii lucrtori care mi-au artat Calea Dreapt spre mntuire - care este adevratul tel al vietii. Nicidecum plcerea. Si astfel, ncet-ncet, prin spovedanii repetate, mprtsanii si practici bisericesti simtite si trite la proprie lor valoare, am reusit s transform pofta n rvn duhovniceasc si plcerea n bucurie duhovniceasc, sau bucurie sfnt, asa cum binecuvnteaz printele Galeriu. 11 iulie Sunt ntr-a unsprezecea zi de analiz. Rpirea (sau hotia din zilele noastre) mi-a fost strin. Si ndjduiesc s-mi fie pn la sfrsitul vietii mele pe pmnt. Exceptie fac experientele de 105

milostenie fortat pe care le-am fptuit cnd eram de 10-11 ani si locuiam la bunici. Dar, nesuportnd zgrcenia lor, am furat de la ei bani si bunuri materiale si alimentare, dndu-le celor sraci din jurul nostru, pe care ei - bunicii - nici nu-i bgau n seam. Fac Domnul s o socoteasc aceasta ca o nebunie sau chiar ca o milostenie, si s aib parte la ea si bunicii. 12 iulie Durerea. Cred c sunt persoana cu pragul de durere cel mai sczut din lume. Att fizic, ct si sufletesc. De aici si tnguirea sau vicreala. Nici una, nici cealalt nu sunt plcute n fata lui Dumnezeu, dar cu mila Lui voi ncerca s scap definitiv de ele. 13 iulie Minciun. Oah! Oare exist om (cel putin n zilele noastre) care s nu foloseasc minciuna ca pe un aparat de lucru - zilnic!?! Si pe acesta, cu mila Domnului, ndjduiesc s-l biruiesc si, indiferent cu ce risc, s spun tuturor adevrul, chiar dac din aceast actiune voi suferi prigoane, umilinte, hule si poate chiar moarte. Ajut-m, Doamne, s Te cunosc si n toate actiunile mele s spun numai Adevrul, care este Cuvntul Tu, cci Tu ai spus Eu sunt Calea, Adevrul si Viata! 16 iulie Da, pot s spun c n afar de poft si plcere, lenea este cea de-a treia caracteristic a firii mele de pn la botez. Poate c lenea mea nu este att de vinovat, deoarece nu este cultivat sau crescut constient de mine, ci este clar mostenit din firea lenes, binecunoscut a neamului rus si deci mostenit de la mama. ntr-att de bine m asemnam cu acestia, nct mama m-a poreclit Oblomova, dup numele binecunoscutului personaj rus, recunoscut pentru tendinta de ngrsare, miscrile greoaie si somnolenta continu de care nu putea scpa, toate generate de lene. Si iat cum toate se leag, cci lcomia genereaz ngrosarea trupului, iar aceasta alimenteaz lenevirea, somnul ndelungat si lipsa activittii fizice si intelectuale. Si uite cum ajungem la pcatul al saisprezecelea - ntristarea. Bine mncat, bine dormit, sufletul lncezeste si se plictiseste, dorindu-si imediat o schimbare de decor, care se obtine cu un minim efort. Aceasta nu pentru mult vreme, cnd iarsi intervine plictiseala, si atunci iarsi telefoane, ntlniri, baruri, discoteci, muzic rock, dans, sex, s.a.m.d., etc., s.a.m.d. Preocuparea mea principal n 33 de ani de viat pgn (fr Hristos) a fost s umplu bine toate golurile din viat, s nu-mi scape nici cinci minute de "viat trit din plin" si s nu existe plictiseal, ntristare. n Dogmatica Sfntului Ioan Damaschin gsim definitia ntristrii ca fiind "mhnirea care te face fr glas". Ori, slav Domnului, motive pentru mhniri mute sunt din ce n ce mai multe n viata noastr care "nfloreste n fiecare cincinal", nct omul fr Dumnezeu se arunc (asa cum am fcut si eu) direct n bratele primitoare ale diavolului. Dar dac Hristos umple sufletul si Maica Domnului te acoper cu Sfnt Acopermntul ei, nimic din toate acestea numai tulbur bietul suflet si ntristarea se transform n bucurie duhovniceasc. Asa s fie! 17 iulie Sentimentul de fric. Una din cele mai puternice arme ale diavolului, de care se foloseste de la intrarea omului n viat pn la iesire, cci si una, si cealalt se produc sub o mare presiune psihologic, nscnd instantaneu fric. Eu am cunoscut din timp frica aceasta n timpul celor dou ntlniri cu asa-zisul Dinu, care nu era altcineva dect cumplitul diavol ce cu minciuni si perfidie a preluat chipul bietului Dinu pentru ca eu s pic n plasa spiritismului. Astfel, vrjmasul a reusit s m sperie, cnd prin aparitiile lui Dinu, cnd prin ntlnirile cu Dan, cnd prin tririle de la spiritism. Reusise! M avea n mn prin Fric, dar si prin prostia si incultura sau mai bine zis ocultismul cu care eram inoculat. n Dogmatica Sfntului Ioan Damaschin am descoperit c Frica poate fi de sase feluri: ezitare, sfial, rusine, ncremenire, groaz, neliniste. Doar ultimele trei sunt armele diavolului, cci: ncremenirea este frica rezultat dintr-o mare nchipuire (asa cum a fost cu mine) n noaptea cnd m-am vzut cu asa-zisul Dinu, adic o nchipuire pe care a zmislit-o diavolul si n care am crezut orbeste. Groaza este si mai puternic si vine dintr-o nchipuire neobisnuit. Da, ntr-adevr, total neobisnuit s te ntlnesti la miezul noptii cu stafia ncarnat a fostului iubit. Cnd te gndesti c eu am crezut ca o proast si am risipit sase ani din viat, n care as fi putut nvta multe despre viata sufletului dup moarte, dar de la Hristos si Biserica Lui, nu de la biserica satanei si din practicile ei (yoga, spiritism, vrjitorie s.a.m.d.). L-as fi ajutat astfel n mod real pe Dinu, prin rugciuni speciale, si poate c s-ar fi mntuit. 106

Ultima dintre armele vrjmasului este nelinistea, care se naste (tot la insuflarea diavolului) din teama c lucrrile n care ne-am implicat (indiferent n ce domeniu) nu vor reusi. Dar dac ti pui TOAT NDEJDEA N HRISTOS ESTE IMPOSIBIL S NU REUSESTI ORICE (fapte bune, desigur). Ezitarea, sfiala si rusinea sunt temeri izvorte din Frica de Dumnezeu, care este singura fric constructiv. Pe aceasta doresc s o cultiv pn la moarte. Ajut-m, Doamne! Cci toat viata pn acum mi-a fost fric de boal, de moarte, de oricine si orice, numai de Dumnezeu nu mi-a fost fric! 18 iulie Al optsprezecelea pcat - ura - nu l-am cunoscut. Cu mna pe inim pot spune c nu am urt pe nimeni niciodat. Chiar dac am avut nentelegeri (cu toate c nu eram crestin), respectam regula crestin s nu apun soarele peste suprarea voastr. Nu am putut (din fire, de la nastere) s fiu suprat pe ceva sau cineva mai mult de una-dou ore. Apoi totul se risipea ca si cnd nu a fost. Cu toate c aceasta este o mare virtute, nu m pot bucura de ea, deoarece nu am muncit pentru ea, nici nu am suferit ntr-un fel pentru obtinerea ei, ci a sdit acolo Dumnezeu doar trei calitti: milostivire, dragoste si nepizmuire. Din pcate nu am fost constient c aceasta poate a fost arvuna pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru mprtia Cerurilor si poate as fi pierdut-o dac nu ajungeam de bun voie la botez si la schimbarea total a vietii. Multumesc, Doamne, pentru ncrederea si arvuna pe care mi-ai dat-o si pentru tot ajutorul primit! 19 iulie nvinuirea. Da, este un pcat foarte grav de care sufer n general mai toate femeile, dar si unii brbati, n special atunci cnd si dau fru liber limbii, flecrind si brfind unii despre altii, de la cele mai mici amnunte pn la cele mai grave. Spovedindu-m odat la printele Sofian, am primit aceast nteleapt ndrumare: "Dect s stai la brf cu cineva, comentnd fapte bune sau rele ale altor persoane, mai bine i spui n fat acelei persoane tot ceea ce gndesti despre ea si faptele ei, cu riscul de a se supra. Mai bine s se supere un om (cu care mai trziu te vei mpca) dect s se supere Dumnezeu, pe Care foarte greu l vei mpca. Dar cea mai nalt treapt a virtutii smereniei la un crestin este a se lsa nvinuit pe nedrept (lund exemplu de la mpratul mpratilor si Domnul Domnilor - Iisus Hristos - Care a fost nvinuit, batjocorit, chinuit si btut, apoi rstignit), FR NICI O VIN!". Dar noi, care avem mii de pcate, oare ct ar trebui s ne smerim! Un exemplu desvrsit de astfel de smerenie este printele Argatu, care a suferit si sufer n continuare, nvinuiri nedrepte, acuzatii grave, chiar insulte, att din partea Securittii care l terorizeaz de ani de zile, ct si din partea unor "confrati de altar", care nu sunt altceva dect securisti deghizati. n acest sens, mi se par concludente momentele penibile din anul acesta, cnd imediat dup Pasti, ntr-o dimineat a descins o ceat de securisti n buctria printelui, unde eram vreo patru-cinci fete trebluind cele ale buctriei. Cnd au vzut masina securittii oprind n fata chiliei, toate au zbughit-o pe us, dar eu, fiind ultima, am apucat s m ascund n baie, care era la intrare. Aceia au intrat n buctrie si au nceput s-l interogheze pe printele cu o obrznicie si o lips de respect pe care numai un reprezentant al iadului ar fi putut s le aib fat de un astfel de om cum este printele Argatu. Din fericire, sau mai bine zis din nenorocire, fiind n baie, am auzit acest nceput mrsav de conversatie, care semna mai mult cu o anchet nazist: Securistul, cu glas rstit: "Si cine erau, m, alea care au iesit din chilie?" Printele Argatu, cu glas blnd: "D'apoi cine s fie, niste credincioase ale bisericii." Securistul, ironic: "Daaa, m?! Credincioase zici?! Dar ce fac ele aici, n cas, mi Argatule?!" Printele, blnd si sincer: "Da' ce s fac?! Vin aici fiindc eu le fac rugciuni speciale pentru sntate, cstorie si liniste n familiile lor. Si, n urma rugciunilor, ele obtin vindecare din boli grave si cstorii reusite, cu copii buni." Securistul, iritat la maxim: "Haide m, nu-ti bate joc de mine! Te stiam intelectual, nu ca popii ia de la tar! Nu-mi vinde mie castraveti la grdinar, c nu tine. Tot timpul casa ti-e plin numai de femei. Ce faci, m, cu ele? C am auzit" n clipa aceea am simtit c mi se urc o sgeat de foc din inim pn crestetul capului si nu am mai vrut s aud nimic, asa c am tsnit pe us si dus am fost pn n Rossetti. Mai trziu, peste dou sptmni, au venit din nou, de data aceasta hotrti "s-l umfle" si s-l duc cu ei, chipurile s vorbeasc cu un sef de-al lor, la care se afla dosarul printelui predat chiar de "cabinetul nr. 2" cu mentiunea "lichidati-l". Printele a stiut n duh toate acestea si, la sfrsitul Liturghiei, desi usile bisericii (att cele de la intrare, ct si cele din spatele Sfntului Altar) erau 107

pzite strasnic de bodyguarzii securittii, a reusit (precum odinioar Hristos) s treac printre ei neobservat si s se ndrepte spre poart, unde l astepta o masin. La sfrsitul slujbei au stat aceia pn a iesit si ultimul om din biseric si au scormonit fiecare coltisor din mnstire. Zadarnic! Nu l-au mai gsit. Pi, nu ar mai fi putut, cci dnsul era de mult n drum spre Moldova. Numai Maica Domnului cu Sfntul Acopermnt si Sfntul Calinic au reusit s-l fac nevzut (cu toate c dnsul a iesit printre ei, desigur acoperit de un grup de bieti credinciosi dnsului, care au fcut roat pe lng el, si asa au mers pn la masin. Dar maximum de nedreptate si de nvinuire satanic mi s-a prut faptul c acum "cabinetul 2" sustine c dnsul este nici mai mult, nici mai putin dect vrjitor, cci numai cu vrji a putut s scape n ziua aceea de sub ochii vigilenti de vultur ai cerberilor securittii. Peste toate, ns, stpneste smerenia si dragostea pe care o are dnsul pentru TOTI OAMENII DEOPOTRIV Cci se roag chiar si pentru acesti draci n piele de om (comunistii si securistii), asa cum a fcut pentru acel securist care venise cu misiunea clar s-l arunce n lac. Dnsul s-a rugat mult de tot (cu broboane de transpiratie pe frunte si chiar lacrimi), nct smburele de buntate prezent si n acel securist ce ar fi trebuit s ndeplineasc misiunea de clu a reactionat si securistul a oprit barca (pe lacul Cernica) si a nceput s plng, recunoscnd tot adevrul si spunndu-i printelui s-l ierte, fie si numai pentru intentia de a-l ucide, pentru c el si-a dat seama c st fat n fat cu un om al lui Dumnezeu, si chiar l-a rugat s mijloceasc pentru el la Hristos, s-l primeasc ca slujitor al Lui. I-a promis c a doua zi si va da demisia din Securitate. Am nteles de la printele c omul acela a ajuns schivnic ntr-o pester din muntii Romniei. Slav Tie, Doamne, cci minunate sunt lucrrile Tale! Atunci cnd, fr minte, i-am spus printelui (n urma episodului cu securistul din buctrie) s vorbeasc la Europa Liber, sau la o televiziune strin, mi-a nchis gura imediat, spunndu-mi: "Hristos nu a vorbit dect apostolilor, spunndu-le simplu adevrul". Multi preoti au suferit n nchisori bti si chiar moarte pe nedrept din partea comunistilor. Pentru rugciunile lor, care sunt acum bine primite n fata tronului ceresc, ne mai tine Dumnezeu si pe noi n viat, dndune chip si timp de pocint. 20 iulie - Sfntul Ilie Sunt rpus de oboseal, dar foarte fericit. De o lun m pregtesc pentru hramul bisericii. Episcop, sobor mare de preoti, lume mult, si mult sfintenie. 21 iulie Neputinta este cel mai ciudat pcat! Cum?! Dup ce c m-am nscut neputincios, sau fr voia mea am devenit neputincios (accident, lovituri, cataclisme, boli etc.), tot eu sunt pctosul?! "Da, mi-a rspuns printele Argatu, trebuie pltite toate pcatele, toate nedrepttile fcute cu bun-stiint de la nastere, dar si ale mosilor si strmosilor pn la al noulea neam." Prin astfel de neputinte dm slav numelui Domnului, cci spune Sfntul Apostol Pavel n Epistola a II-a ctre Corinteni: datu-mi-s-a mie un ghimpe n trup, un nger al satanei, s m bat peste obraz, ca s nu m trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul s-l ndeprteze de la mine. Si mi-a zis: ti este de ajuns Harul Meu, cci puterea Mea se desvrseste n slbiciune. Deci foarte bucuros m voi luda mai ales ntru slbiciunile mele, ca s locuiasc n mine puterea lui Hristos. De aceea m bucur n slbiciuni, n defimri, n nevoi, n prigoniri, n strmtorri pentru Hristos, cci, cnd sunt slab, atunci sunt tare. 22 iulie Rtcirea. Oho! Aici stiu c am ce spune, cci m-am rtcit mult, dar am si dus n rtcire pe multi prin grozviile mele de practici (yoga, tantra, spiritism etc.). Dac toate acestea au produs un ru extrem vietii mele, practica asa-zisei "telepatii" a dus la un ru ireparabil - moartea lui Costinel - al doilea pcat pe care nu mi-l voi ierta niciodat, pe lng cel al avorturilor. Nu era suficient c m aflam n total rtcire, creznd n filozofii indiene, chineze sau ezoterice, dar le mai si propovduiam, determinnd pe unii si altii (de pild, Costinel) s fie ct se poate de hotrti s le practice. mi rsun mereu n cap cuvintele lui Hristos din Evanghelia Sfntului Apostol Luca: Si a zis ctre ucenicii si: Cu neputint s nu vin smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! Mai de folos i-ar fi dac i s-ar lega o piatr de moar si ar fi aruncat n mare, dect s sminteasc pe unul din acestia mici. Am recitit fragmente din caietele mele si am observat c, ncepnd cu mbrcmintea si 108

continund cu gndurile, conceptiile de viat si actiunile mele, toate au fost mereu supuse rtcirii si m-am fcut astfel pricin de sminteal pentru multi oameni ai lui Dumnezeu pe lng care am trecut, nebgndu-i n seam, ba chiar de multe ori avnd o atitudine obraznic, sfidtoare la adresa lor. Din nenorocire, cercul meu de prieteni si cunostinte a fost foarte mare, asa nct numrul celor pe care i-am rtcit prin purtarea si gndirea mea satanic este destul de mare. M gndesc n primul rnd la practica spiritist si la toate informatiile primite prin intermediul dracilor n timpul sedintelor de spiritism, unele fiind minciuni inofensive, dar altele fiind confirmri spiritiste ale elucubratiilor si rtcirilor scrise de diversi oameni aflati sub influent satanic, dar care conduc omenirea pe calea direct si sigur a iadului prin afirmatiile lor. Primul care mi vine n minte acum este B. P. Hasdeu, ale crui scrieri mi-au plcut foarte mult. Dar el a fost prieten cu alt romn de mare cultur, Spiru Haret. Eu am terminat liceul la Iulia Hasdeu si ntlnirea cu asa-zisul Dinu a fost n dreptul liceului Spiru Haret. Apoi am descoperit c amndoi s-au ocupat de ocultisme, spiritisme si alte -isme de felul acesta. Astfel, lundu-i ca exemplu, am chemat-o la spiritism de multe ori pe Iulia Hasdeu, care se stie c ntretinuse cu tatl ei o "corespondent post-mortem", dar mi-a fost bine ascuns de ctre diavol informatia pe care am obtinut-o recent si anume c B. P. Hasdeu a fost fondatorul publicatiilor Aghiut si Satyrul. Oare sunt pur si simplu ntmpltoare aceste nume sau erau denumirile celor doi demoni care l-au ajutat n scrierile lui, dndu-si numele de Iulia n sedintele lui de spiritism, asa cum si-au dat numele Dinu, Eminescu, Iulia Hasdeu etc. la sedintele mele de spiritism?! Dac as fi respectat mcar legea iudaic a bunicilor si strbunicilor mei pe linie patern, ar fi trebuit s stiu si s fi respectat cu strictete legea veche care spune c "vorbirea cu mortii este urciune n fata lui Dumnezeu". Dar noi ne-am rtcit si din legea veche, iar pe cea nou nu o cunosteam (cel putin eu), adoptnd n schimb orice filozofie strin (din care majoritatea sunt satanice) care convenea egoismului, meschinriilor si alienrii mele spirituale. Deosebit de demonstrativ mi se pare n sensul acesta visul care se repet de vreo doi-trei ani n viata mamei: mergnd la plimbare prin Bucuresti, deodat se rtceste, ajungnd pe strzi complet necunoscute, unde nu se zreste tipenie de om, ci doar ruinele unor biserici cu turle czute, cruci drmate, geamuri sparte si fr usi. Doar blriile ce cresc att n preajm, ct si n interiorul bisericilor sunt singurul aspect viu si colorat n tot peisajul de moarte pe care i-l inspir acest vis. Disperarea ei este de fiecare dat aceeasi, cci nu mai stie si nu mai poate s se mai ntoarc acas. Visul s-a repetat de cel putin zece ori pn acum. I-am dat s nteleag c este un avertisment clar din partea Domnului c se afl pe o cale gresit si c bisericile din sufletul ei (adic credinta) sunt n paragin, dar se pot reface cu un minim de efort, cci n vis nu erau complet distruse. Binenteles c rde, ncercnd s-mi explice stiintific producerea visurilor, si ignor complet semnificatia lor simbolic. Dar ei si unora ca ea, cu toate filozofiile lor gresite, cu toate practicile yoga si zen, sau tuturor islamicilor, budistilor, ozn-istilor si altor adepti ai practicilor satanice de genul acesta, ncununnd lista cu spiritistii, eu nu le pot spune dect cele sase cuvinte ale lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, prin care EL se recomand lumii: Eu sunt Calea, Adevrul si Viata. 23 iulie Nestiinta. La nceput, n primul an de crestinism, am avut mari bti de cap n legtur cu acest subiect, cci si eu, ca si restul oamenilor "nedusi la biseric", cum se spune n popor, credeam c Biblia spune "crede si nu cerceta". Dar am aflat cu surprindere c lucrurile stau exact invers; cci spune Hristos n Evanghelia lui Luca: Si Eu zic vou: Cereti si vi se va da; Cutati si veti afla; Bateti si vi se va deschide. Cci oricine cere va lua; si cel ce caut gseste; si celui care bate i se va deschide. Da, astfel cdem sub acuzatia acestor cuvinte si n felul acesta nestiinta devine un grav pcat, cci nclcm cuvntul lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care zice: Cutati si veti afla. Deci, cel putin de 2000 de ani, nestiinta, necunoasterea este un mare pcat. n scrierile Sfintilor Printi din primele volume ale Filocaliei gsim urmtoarele idei: omul nainte de cdere avea sdit de la Creatorul su capacitatea Cunoasterii desvrsite. Adam nu avea nevoie s nvete zeci de ani de studii aprofundate ca s poat cunoaste legile cosmosului sau detalii despre bunul mers al naturii si al animalelor. El le stia! Simplu! Asa precum ne nvat si preotii zilelor noastre, stiinta nu este deloc o cale satanic (asa cum o interpreteaz unele religii si secte religioase, care merg pn acolo nct interzic oamenilor chiar si consultarea medicilor si a tratamentelor medicale). Dac ar fi fost asa, nu ar mai fi existat n istoria crestinismului attia doctori fr de arginti care consultau si tratau fr bani pentru Hristos: Sfntul Pantelimon, Sfntul Ermolae, Sfntul Samson, Sfntul Anichit, Sfntul Trifon, Sfintii Cosma si Damian si multi altii. Asa c cei care propovduiesc astfel (adic potrivnic cunoasterii), se fac vinovati n fata lui Dumnezeu, 109

cci spune Hristos: Dac nu ar fi stiut, pcat nu ar avea, dar pentru c stiu, pcatele ndoite le vor avea. Desigur c ntelegem urmtoarele: dar pentru c stiu (si nu fac cele pe care le stiu). n aceast categorie intr toti sectantii, toti ereticii, toti revoltatii lumii. Dar n zilele noastre putem aduga si toate celelalte religii paralele cu crestinismul, pentru c astzi mijloacele mass-media au ptruns chiar si n bantustanele africane, chiar si n iglu-urile Polului Nord. Nu mai poate nimeni s spun c nu a auzit despre crestinism si despre Hristos si Sfnta Treime SINGURUL DUMNEZEU ADEVRAT Si "Restul e tcere" - cum spune marele Will. Cnd m gndesc cum orbeciam cutnd disperat Adevrul, strbtnd continente imaginare si scormonind n false religii (yoga, budism, samanism) sau fcnd apel la tot felul de practici ezoterice ultra-moderne (telepatia, spiritismul, OZN-ismul etc.), cnd de fapt Hristos era lng mine si m astepta s spun un simplu "da", pentru ca apoi s fac El ce are de fcut. Si a fcut! n zilele noastre, sistemul plurivalent de cunoastere (pres, crti, filme, televizor, computer) este folosit deopotriv si de cei ce cunosc Adevrul, si de tabra mincinosilor. Dar Adevrul nu poate fi cunoscut dect de cei care se abandoneaz cu toat vointa, credinta si din toat inima Puterii Ceresti care le va face cunoscut Adevrul. Aceast putere este desigur Hristos, pe care-L afl ORICINE... dup Unirea cu EL n timpul botezului, a spovedaniei si a mprtsirii cu TRUPUL SI SNGELE LUI - SINGURUL ADEVR EXISTENT N CER SI PE PMNT. Iar eu, ca o umil rotit ce m aflu n masinria Existentei, pot s afirm din adncul inimii si ca o completare la cele spuse pn acum c ADEVRUL ABSOLUT ESTE N CREDINTA CRESTIN-ORTODOX. Acesta mi sa revelat n mod absolut si imperios necesar, cci pn la vrsta de 33 de ani am fost convins c detineam frnturi din Adevr si c nu trebuia dect s le pun cap la cap pentru ca puzzle-ul meu s fie complet. Vai mie, m-am nselat amarnic! M aflam ntr-o total nestiint. Botezul, spovedaniile si mprtsaniile, apoi cercetarea crtilor sfinte si Scrierile Sfintilor Printi m-au fcut s nteleg si s cunosc cu inima care si unde este ADEVRUL. Si m-au mai fcut s nteleg vorbele Sfntului Apostol Pavel, care zice: Toate mi sunt ngduite, dar nu toate mi sunt de folos. Nu de alta, completez eu, ci pentru c multe din ele ne rentorc n ntunericul din care abia am reusit s scpm. Ajut-m, Doamne, s Te cunosc si s propovduiesc si celor ce din nestiint nu Te caut si care nu stiu unde se afl Adevrul. 24 iulie nselarea. Desigur, si acest capitol se leag de cel anterior - al nestiintei, pentru c diavolul reuseste s ne zvrle n amndou deodat si, vai, primim cu nonsalanta si bucuria unui copil nestiutor toate minciunile si nseltoriile lui, pentru c diavolul este tatl minciunii. Pentru a pcli omenirea nestiutoare, are tot felul de tertipuri, de combinatii si nseltorii care mai de care mai murdare. Dar cea mai odioas mi se pare aceea de a se substitui lui Hristos si de a-i nsela pe cei creduli si nestiutori, pe cei revoltati, pe tineri si deopotriv pe btrni, pe cei din lume, ct mai ales pe cei din mnstiri. El face acestea pentru c btlia cea mare este de la nceputul lumii ntre el si Dumnezeu, el dorind (dintr-o foarte mare mndrie) s uzurpe locul lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, "Cel ce a fost mai nainte de Luceafr", care a fcut si va face TOTDEAUNA PARTE DIN SFNTA TREIME. Noi ne blcim n NSELAREA aceasta, pe care am scris-o cu majuscule pentru c este ntr-adevr urias si se petrece n toate domeniile, n special n cele intelectuale. Doamne, primeste rugciunile tuturor celor ce bine Ti-au plcut Tie de la ntemeierea lumii si, pentru rugciunile si nevointele lor, scap-ne Doamne de ULTIMA si cea mai cumplit nselare - domnia antihristului - care va veni astfel nct, asa cum spun Sfintii Printi, i va nsela si pe cei nscrisi n Cartea Vietii. Lumineaz-ne, Doamne, prin prezenta Duhului Tu si pentru rugciunile acelora druieste-ne mntuire! 25 iulie Uitarea de Dumnezeu. Mie, ultimul pcat de pe lista Sfntului Antonie, mi se pare a fi, de fapt, cel mai cumplit. Da, eu am trecut prin asta si stiu cum este. Pentru c atunci cnd te zbati n spasmele plcerii AI UITAT DE DUMNEZEU! Atunci cnd ncepi s-ti nnoiesti si s-ti nmultesti plcerile prin diverse metode (butur, droguri, jocuri de noroc, discoteci etc.) AI UITAT DE DUMNEZEU. Atunci cnd cu snge rece bagi bisturiul n tine (ca pacient) sau, si mai ru, n altul (ca doctor), punnd capt unei vieti la care nu esti n stare s adaugi nici mcar un fir de pr, atunci AI UITAT DE DUMNEZEU. Cnd mbtat de putere social si fizic si ajutat de ranguri si averi, comanzi n numele "unui bine" pe care numai tu si cu diavolul care te sftuieste l ntelegeti, rzboaie si crime asa-zis n folosul umanittii, atunci AI UITAT DE DUMNEZEU. Dac pn acum, de-a lungul istoriei lumii, oamenii au avut diverse metode de pierdere a timpului, desigur, uitnd si atunci 110

de Dumnezeu, generatia aceasta din care fac si eu parte, prin inspiratie satanic, dispune de o multitudine de mijloace care mai de care mai tentante, dar care te duc pe calea cea sigur a egoismului, a egocentrismului si a UITRII DE DUMNEZEU, aruncndu-ne iute cu capul n jos, n hul iadului. Se pare c a avut dreptate Malraux cnd a spus c secolul XXI va fi unul religios sau nu va fi deloc. Acestea sunt cele dou tendinte n care se mparte lumea actual: cteva vrfuri de oameni sfinti - oameni ai lui Dumnezeu, ale cror suflete, trupuri, vieti si preocupri sunt druite total lui Dumnezeu - si ceilalti, aproape toti infectati cu microbul satanic al UITRII DE DUMNEZEU. Primeste, Doamne, rugciunile mele si ajut-m s Te iubesc si s-Ti slujesc mcar att de mult si de bine precum am slujit odinioar satanei! 27 iulie - Sfntul Pantelimon O mare surpriz am avut astzi, cnd am mers cu fetele la Sfntul Pantelimon (n comun, n drum spre Cernica). Am primit liber de la biseric. La Sfntul Pantelimon am participat dup liturghia superb la un praznic n curtea bisericii. Am simtit bucuria si frtia primelor secole, ale primilor crestini si am luat binecuvntare de post, cci peste cteva zile ncepe postul Maicii Domnului. 6 august - Schimbarea la Fat Astzi am fost singur, cci Ioana a avut o problem de rezolvat, asa c, dup liturghie, m-am pus pe citit din cartea printelui Ioanichie Blan despre locurile sfinte si am plns toat dupamiaz, implornd pe Domnul s m ajute cum stie EL si s ajung s m nchin pe muntele Taborului, despre care povesteste att de frumos n carte. 14 septembrie - Sfnta Cruce Prima mare ispit n cele cinci luni de cnd sunt angajat la Sfntul Ilie. Dup liturghie (la care au fost cinci sute de persoane), eram ocupat pe lng Sfntul Altar, mturnd si aranjnd covoarele, iar Ioana era n cusca pangarului, asa c nimeni nu s-a uitat la iconostasul de lng usa de la intrare, unde printele pusese o cruce superb, veche, din argint sculptat. Cnd a iesit Ioana din cusc, crucea nu se mai afla acolo. Am crezut c nnebunim amndou. Am chemat preotii, am sunat la politie, care atunci cnd am venit mai mult ne chestionau pe noi, n loc s asculte mrturia noastr. M-am enervat si le-am spus c noi suntem angajate, nu infractoare si c n timpul acesta vinovatul se plimba linistit cu crucea n buzunar. Dup o or au plecat, dar nu cred c vor face mare lucru. Mai greu a fost de Ioana, c i s-a reprosat de ce nu s-a uitat mai des spre us, pentru c eu eram la altar. Am observat amndou un brbat nalt cu o jachet cam groas pentru cldura de afar. Dar eram ocupat si nu m-am dus dup el, iar Ioana schimba niste bani si avea lume la pangar. Am hotrt amndou s tinem post si s facem acatistul Sfntului Mina grabnic ajuttor n pagube. Cnd am ajuns acas si am luat caietul s scriu, am recitit din urm si mi-am adus aminte c printele Argatu m prevenise c vom avea probleme - cu lume, cu bani etc. 14 octombrie - Sfnta Paraschiva: Iasi Pentru rugciunile printelui Argatu, problema cu crucea s-a rezolvat ntr-un fel (au gsit pe cineva, se pare, dar fr cruce). Oricum, am aranjat cu Ioana, si astzi sunt liber si m bucur mpreun cu grupul meu de fete srutnd moastele Sfintei Paraschiva la Iasi - si ascultnd liturghie arhiereasc cu preoti si un sobor mare de episcopi si chiar cu patriarhul. Apoi s-a fcut procesiune n jurul catedralei, exact cum vzusem n visul de la Busteni. Dac acestea s-au adeverit, se pare c restul nseamn nscrierea mea n Cartea Vietii, alturi de cei mntuiti, dar numai dac mbrac hain aspr de ln, hain brbteasc si mi ncing mijlocul, oprindu-m de la pcate. Fac-se Voia Ta, Doamne, si cu mine pctoasa! 26 octombrie - Sfntul Dumitru Minune vzut cu ochii mei la 12:00 noaptea, cnd s-au terminat nchintorii la moastele Sfntului Dumitru. Mai eram cinci-sase persoane, eu si cei doi preoti care erau de rnd si care au vrut s duc racla n biseric. Dar racla nu s-a miscat. Degeaba au ncercat, au pus mna si bietii care erau cu noi - credinciosi din ucenicii printelui Argatu - si totusi racla nu s-a miscat. Printele a dat fuga, l-a trezit pe episcop, care s-a mbrcat. Cu vesmintele de liturghie si cu doi diaconi, cu doi preoti, cu cdelnite si steaguri n cntri, a fost dus sfntul n biseric. Numai asa, cu respectul cuvenit, a vrut s intre. Aceasta s-a fcut pentru necredinta celor care 111

blasfemiaz (cunosc eu destui), care spun c sunt niste oase goale pe care noi le pupm de zor si c de fapt ne nchinm la idoli - mcar de s-ar ntelepti acestia auzind minunea povestit. 1 noiembrie Au renceput cursurile lui Ioan Alexandru si sunt foarte bucuroas. Cnd ne-am revzut, ne-am mbrtisat cu drag, el atingndu-se de mine si rugndu-m s-l las s m ating, si asa poate primeste si el binecuvntare de la sngele meu, care este un pic si sngele lui Avraam, a lui Isaac, a lui Iacob si a tuturor patriarhilor bine plcuti n fata lui Dumnezeu. Ne-am amuzat cu totii si ne-am simtit brusc frati. O alt surpriz a fost c au venit astzi s participe la curs si doi mari poeti basarabeni - Leonida Lari si Vieru. Despre amndoi mi-a vorbit mama, doar sunt consteni de-ai ei. 6 decembrie - Sfntul Nicolae Am primit cea mai mare palm duhovniceasc de la intrarea mea n credint, pn acum, chiar din partea printelui Sofian, la care am mers s m plng c nu mai rezist la biseric, c nu sunt gaze deloc n zona aceea, c este un frig cumplit, mi ngheat minile si m dor cumplit, c trebuie s scutur cnd sunt singur douzeci de covoare - n ger - si trebuie s spl tvile mari de coliv cu zpad, fiindc nu curge nici ap Ce mai ncolo-ncoace?! Eram revoltat si nu mai vroiam nimic. Printele Sofian a stat, m-a ascultat cu rbdare si apoi mi-a spus blnd: - "Sor Elena, stii mata de unde vin eu acum?" - "Da, printe, de la Trgoviste." - "Da, de luni pn smbt dup-amiaz stau pe schel, ntr-un frig cumplit, fr foc, ca s nu se strice culorile, si pictez zi lumin. Apoi iau trenul, vin aici, unde stau cu dumneavoastr pn la dousprezece-unu noaptea, apoi iau trenul napoi si o iau de la capt." n clipa urmtoare am amutit si m-a cuprins o mare rusine n fata acestui om sfnt, cu prul alb ca neaua, avnd peste 70 de ani, care face astfel de performante, el, care a intrat de la 14 ani n mnstire si nu a cunoscut amrciunea si ntinarea pcatului. Iar eu care Am plecat, dup ce m-a binecuvntat s rezist "pn la sfrsit, nu pn la prsit", cum spune printele Cleopa din Moldova. 25 decembrie - Crciun fericit! Da, ntr-adevr fericit, pentru rugciunile celor trei mari duhovnici la umbra crora, mai bine zis la lumina crora m nvt si eu "s exist" asa cum ar dori Domnul s o fac. Este foarte greu, mai ales cnd ai dus ca mine o viat rsftat, dar cum spune Sfntul Apostol Pavel: Toate le pot, ntru Hristos, care m ajut. Nu am ajuns la Cernica dect astzi, dup liturghia de la Sfntul Ilie. O s cer binecuvntare de la printe s ajung cu bine n noaptea asta, orict de trziu as pleca de aici. 26 decembrie Desigur, binecuvntarea a functionat. Am stat la utrenie si slujba s-a terminat la 9:30, apoi la mas la printele, asa c am iesit pe poart la 11:30 noaptea. Eram trei fete si a oprit o masin cu o femeie la volan, care, minune mare, ne-a lsat pe toate trei foarte aproape de casele noastre. 1 ianuarie 1989 - La multi ani! Incredibil ct de repede trec anii. Parc numai acum dou-trei sptmni era 1 ianuarie 1988. Am deslusit aceasta azi-noapte la printele Argatu, dup ce ne-a citit din moliftele Sfntului Vasile la 12:00. Ne-a zis c orele sunt numrate si c "vremurile noi" se apropie. Dar ele nu vor aduce pentru oamenii lui Dumnezeu bucurii, ci numai ntristri si lupte mari, de aceea Dumnezeu scurteaz timpul oamenilor. Desigur, este vorba de timpul duhovnicesc, cci zilele ca ore si minute sunt aceleasi, dar puterea de a tri a omului n parcursul aceluiasi timp nu mai este cea de acum doi-trei ani, nimeni nu mai este acelasi si aproape c nimeni nu mai poate s fac nimic din ce si propune. Aceasta este de la Domnul, ca semn c lumea trebuie s se pociasc, s se pregteasc, nu numai fiecare individ n parte, ci toti, n general, ca natiune n fata lui Dumnezeu vor da socoteal de toate relele si smintelile pe care le-au fcut altor neamuri. n mod special, a subliniat dnsul, avorturile grbesc sfrsitul si cei care invoc srcia si lipsurile pentru a face astfel de crime se dovedesc a fi mincinosi n fata altor familii, cum ar fi a dnsului, de pild, unde exist si preoti care au 15 copii cu un salariu minim de 2000 de lei pe 112

lun si totusi copiii sunt sntosi, la scoal si, cu mila si grija lui Dumnezeu, se cresc unii pe altii (cci cei mari i ocrotesc si i ngrijesc pe cei mici). Dar n aceste familii nu exist iesit n discoteci, nunti, petreceri, nu exist desftri sau desfrnri, nu exist bti, betii, politic, minciuni. Triesc toti n frica si dragostea de Dumnezeu. Foarte greu pot pricepe tinerii (17-20 de ani) n zilele noastre astfel de lucruri, din cauz c nu au nici cea mai mic atingere a Duhului Sfnt si nici dreapta judecat, astfel c vrjmasul se strduieste s le nhate sufletele si s-i fac slujitori ai lui. Dup modelul lui Hristos, Care a spus: Lsati copiii s vin la Mine, se pare c si Antihristul va chema tineretul, si ei vor rspunde pentru c vor avea deja creierul mbcsit de comunism, ateism, satanism, totul pavoazat cu muzic rock si revolte la maxim. Doamne, ai mil de noi toti! 2 ianuarie 1989 - Sfntul Silvestru Notiuni divine ascunse n cele 7 cuvinte spuse de Hristos pe Cruce si deslusite minunat de printele Galeriu. Hristos a trit pe Cruce si JERTF SI MOARTE, transformnd astfel MOARTEA N JERTF. Adam, care era ofrand ctre Domnul, a transformat JERTFA N MOARTE. De aceea Hristos pe Cruce trieste MOARTEA CA O JERTF. Cuvintele Lui pe Cruce au fost: 1. Printe, iart-i, c nu stiu ce fac - prin care se arat iubirea divin pentru oameni pn la jertf. 2. Fiule, iat mama ta, Femeie, iat fiul tu - cu aceste cuvinte se instituie maternitatea spiritual. 3. Astzi vei fi cu Mine n Rai - prin aceste cuvinte se deschide oficial Raiul si primul ptruns acolo alturi de Hristos este tlharul de pe Cruce. Prin aceste cuvinte se transform osnda crucificrii n binecuvntare - cci tot ce atinge EL sfinteste si ndumnezeieste, iesind astfel de sub blestemul rstignirii n Vechiul Testament. 4. Eli, Eli - Lama Sabahtani - De ce m-ai prsit, Dumnezeul Meu?. 5. Mi-e sete - (De tine omule, de lume, de toat fptura) spune printele Galeriu. 6. Svrsitu-s-a - Am mplinit, Doamne, porunca, voia Ta! 7. n minile Tale mi dau Duhul. Din cele 7 cuvinte divine, sase sunt de la EL, dar al patrulea - Eli, Eli - este de la Dumnezeu, cci le recunoastem n Psalmul 21, versetul 1: Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai prsit? Departe sunt de mntuirea mea cuvintele greselilor mele. Este de fapt strigtul fpturii care a cunoscut moartea - Mntuitorul Se uneste cu strigtul fpturii, cci Hristos Se uneste cu Moartea, ca tot ce-i muritor n noi s fie nghitit de Viat (care este Hristos). Oh! Doamne! Sunt att de fericit c pot auzi urechile mele attea ntelesuri minunate, c mi mai dai, deci, "timp si chip de pocint" s ies din moartea patimilor si poftelor, care este mai grea si mai adnc dect moartea trupeasc. 5 ianuarie Ct de putin i trebuie omului pe pmnt ca s fie fericit. mi amintesc cu groaz de anii n care nu mai stiam ce s facem (petreceri, baluri mascate, discoteci, betii, desfrnri etc.) ca s umplem golurile din zilele libere de srbtori, zicnd c eram fericit, ca n final s predomine plictisul, scrba si binenteles dorinta de ceva "nou", ceva neconsumat sau care s nu se mai sfrseasc dect pn mine si a doua zi s o lum de la capt. Nu-mi ddeam seama c acest "ceva nou n fiecare zi" se afl n biseric, inepuizabil si nesfrsit, se afl lng tine oricnd, lng orice suflet zbuciumat, ba mai mult, ne vorbeste prin oamenii Lui, cum ne-a vorbit minunat n seara asta printele Sofian A vorbit despre srbtoarea de mine - Botezul Domnului - si n general despre botez, umplndu-mi inima de bucurie si fericire n amintirea clipelor fantastice ale botezului meu, pe care nu le voi uita pn la moarte. Istoria cunoaste patru tipuri de botezuri: primul a fost Potopul, care a nsemnat de fapt o splare a ntregului pmnt spurcat de ntinarea la care ajunseser primii oameni czuti, revigorndu-se pmntul doar cu Noe si semintia lui, care fuseser gsiti curati n fata Domnului. Al doilea a fost al poporului evreu, cu Moise drept conductor, trecnd prin Marea Rosie, prefigurnd de fapt splarea pcatelor adunate din mpreunarea cu neamul egiptean din perioada robiei lor, timp n care multi au practicat nchinarea la idoli. A urmat botezul lui Ioan, cnd acesta boteza n apele Iordanului cernd oamenilor s se pociasc, si, n sfrsit, ultimul Botez: al Domnului de ctre Ioan, care a avut ca scop sfintirea apelor, a naturii si a toat suflarea existent pe fata pmntului, fiind superior botezului de pocint. De fapt l si las ca mostenire lumii, ca o ultim porunc, dndu-le-o apostolilor dup nviere, 113

cnd st de vorb cu ei n foisorul unde intrase prin usile ncuiate. Punnd mna Lui sfnt pe ei, le spune: Luati Duh Sfnt [] si mergeti boteznd n Numele Tatlui, Fiului si al Duhului Sfnt. Nu poate fi nimic mai clar ca aceste cuvinte. De aceea, avortul este o crim dubl, pentru c l priveaz pe acel suflet att de viata pmnteasc, ct si de cea cereasc, pentru c nsusi Hristos spune: Nimeni din cei nebotezati nu vor intra n mprtia Cerurilor. Trist si grav concluzie, ba as putea spune nspimnttoare, privind statisticile care arat cifre uriase de avorturi n lumea mare, ca s nu mai vorbim despre popoarele cu religii opuse crestinismului care, chiar dac au auzit despre botezuri, nu numai c nu le practic, dar sunt chiar potrivnici. Atunci printele ne-a explicat c tocmai acesta este sensul pentru care a ngduit Domnul ca arhiereii, fariseii, crturarii timpului n care a fost rstignit Mntuitorul, s nu cread n nvtturile Lui, iar dup nviere apostolii au plecat n toate colturile lumii, asa cum i binecuvnteaz Dumnezeu, rspndind nvttura lui Hristos, pentru ca tot pmntul s cunoasc, s cread, s nvieze si s se mntuiasc. Cci dac poporul evreu l primea pe Hristos, datorit mndriei de care sufer acest neam, ar fi dorit ca nvttorul si Mntuitorul s fie numai al lor si nu ar fi permis celorlalte neamuri s se apropie de nvttura Lui, considerndu-se neamul ales n veci. De aceea este att de important botezul n lume, nct exist dovezi n istorie c Dumnezeu a primit n conditii extreme si n situatii limit suflete care se desprindeau din viata aceasta lumeasc brusc (copii nou-nscuti, oameni morti n accidente, btrni) si au fost botezati de cei apropiati cu nisip sau pmnt, si botezul a fost perfect valabil, sufletul fiind primit de Dumnezeu. Acestea s-au aflat prin ngduinta lui Dumnezeu de la unii din cei ce fuseser n pragul mortii (nebotezati) si, dup botezul cu nisip sau pmnt, si-au revenit, dnd Slav lui Hristos, devenind apoi foarte buni crestini. De altfel, sublinia printele, toate tainele celebrate n biseric au nevoie de un element material ca liant ntre pmnt si Cer. mprtsania are pine, vin si ap, Sfntul Maslu are uleiul, Botezul are apa. De aceea a ngduit Domnul cteva sute de ani s coboare Sfnta Lumin la Sfntul Mormnt, transformndu-se n foc (materie), ca fiind un alt liant ntre noi si Cerul Sfnt. Ajut-m, Doamne, si pe mine s ating acest Foc Sfnt acolo, n locul Tu de Jertf! 2 februarie - ntmpinarea Domnului: Biserica Sfntul Ilie Frig ngrozitor si neputint fizic. mi doresc s plec ntr-o tar cald. "Cheam-m la Sfntul Tu Mormnt, Stpne, s te slujesc acolo toat viata!" 1 martie - Biserica Sfntul Ilie Cea mai mare ispit din viata mea crestin. Sunt att de tulburat nct nici nu stiu ce s scriu mai nti. Nu cred c voi putea continua la Sfntul Ilie, sunt hotrti s fac consiliu si s m dea afar. Oh! Doamne! Te implor, ajut-m, Tu care stii adevrul! Trebuie s-mi bag bine n cap spusele printelui Argatu care mi-a spus c vorbele Mntuitorului sunt valabile pentru oricine n orice moment al vietii: n lume veti fi si necazuri veti avea. Nu mi-ar prea att de ru dac as fi fost cu adevrat vinovat, asa cum sustin ei. Da, am luat acas, fr stirea printelui mulajul n cear pe care l-a adus cineva de la Ierusalim, de pe Muntele Mslinilor, de la locul nltrii, unde s-a imprimat n mod miraculos Talpa Sfnt a Lui Hristos. Am vrut de fapt s le fac o surpriz, cci vorbisem cu sculptorul Dmceanu s-i dau mulajul si s-l toarne n ghips, apoi s-l sculpteze el n piatr. Dar nu am vorbit dect cu Ioana despre asta, tocmai pentru a le face o surpriz preotilor. De unde s stiu c "o cutr de femeie" m-a ascultat si, cnd a auzit c fac ceva fr stirea printelui, s-a dus direct la ei si le-a spus. Mai ngrozitor este c eu am adus de mult mulajul la biseric si nici nu am reusit s-l gsesc pe Dmceanu, pentru c este plecat din tar. Am fost nvinuit de minciun, hotie, vrjitorie (cci "am tiat cu lama din mulaj"). Nu puteam s scot un cuvnt n fata preotilor care, vorbind, mi aruncau aceste cumplite cuvinte n fat, netinnd cont c aproape lesinasem de plns, jurnd cu mna pe icoan c nu este nimic adevrat din cele ce m nvinuiesc. Am fugit la printele Argatu si i-am povestit, mi-a fcut rugciuni speciale, m-a mngiat pe cap si m-am linistit. Apoi, din aproape n aproape, am ntrevzut alturi de printele din ce cauz mi s-a ntmplat aceast ispit. A fost ngduit de Dumnezeu pentru a m lecui de neglijent, pentru c am adus acel mulaj, care reprezenta piciorul sfnt al lui Dumnezeu, si l-am pus ntr-un raft n dulapul meu cu haine, asteptnd s apar Dmceanu. Sculptorul nu a aprut si o sptmn a stat "acel lucru sfnt" printre hainele mele. Trebuia s-l pun separat, lng icoane, sau pe dulapul meu, dar mi-a fost team de pisici, pentru c uneori se suie si pe dulap, si pe msuta de crti. Nu m-a crezut nici unul din "marele consiliu". Oricum, am luat binecuvntare de la printele Argatu s-mi depun cererea pentru pelerinaj la Ierusalim si poate voi reusi. Dac nu, ntre timp m rog Domnului s-mi gseasc alt biseric. 114

8 martie Ziua fatal a sosit. Mi-am fcut bagajul nainte de a sosi "marele consiliu" si, cnd au venit, miam luat zborul n cinci minute, pentru c se uitau toti la mine ca la o extraterestr. Mi-au spus s nu plec, c nc nu m-a dat nimeni afar. Am izbucnit n plns si am fugit. M-am oprit direct n statia de autobuz si m-am dus direct la Cernica. Se pare c astfel de probleme sunt frecvente n mnstiri, pentru c nici un clugr din Cernica cruia i-am povestit, nu s-a uimit, considernd astfel de ispite ngduite de Dumnezeu pentru cstigarea smereniei si mai ales pentru a ne plti pcatele, cci dac Hristos, Care era complet nevinovat, a fost nvinuit de multe rele pe nedrept, cu att mai mult noi, ntinatii si nemernicii (chiar si atunci cnd sustinem c avem dreptate). Mai bine suferim aici pe pmnt nedreptti si hule si ne vom bucura cu Hristos n veci, dect s avem mrire si fal n lume si s nu vedem fata Domnului n veci, cci mndria a fost primul si cel mai mare pcat al lui Lucifer, care l-a fcut s cad din conditia de nger. "S nu fie!", cum spun Sfintii Printi. 20 martie Disperare, ajunri, lacrimi, frig Dorint fierbinte de plecare n Ierusalim. 25 aprilie - Floriile Disperarea mea a ajuns la maxim. Am hotrt s mpart Bucurestiul n zone si s caut cu rbdare: printre cele trei sute de biserici trebuie s fie si biserica mea. Dumnezeu mi va ndrepta pasii acolo unde trebuie. 29 aprilie - Slav Tie, Doamne! Slav Tie! Cum s-Ti multumesc, Stpne?! Nu voi putea niciodat spune n cuvinte dulceata pe care o simt n inim atunci cnd Tu mi druiesti acel "ceva" dup care tnjeste inima mea. A trebuit s trec prin cele dou ispite, n special cea de la Sfntul Ilie ca s primesc marele dar de astzi - angajarea mea la biserica Sfntul Vasile, n strada Polon, unde am ajuns singur, adic Domnul mi-a ndreptat pasii acolo unde a voit El. Totul mi place aici: curtea lung cu alee superb, biserica rosie din crmid aparent, constructie care din totdeauna m-a atras. Printele Iatan este o dulceat de om - avocat al consistoriului, un om de carte dar si de biseric, blnd si ntelept. Sunt fericit. n noaptea aceasta, n noaptea de nviere, voi ncepe activitatea mea n aceast biseric, care simt c va nsemna si nvierea mea. 30 aprilie - ora 7:00 dimineata - Hristos a nviat! Sunt att de fericit si att de uimit si extaziat, nct nu simt nici un pic de oboseal, cu toate c am muncit foarte mult, n special dup liturghie, care s-a terminat la ora cinci dimineata. A trebuit s curt n vitez ceara de pe jos, s sting lumnrile si s mtur prin curte, aranjnd totul pentru "a doua nviere" - astzi de la ora 12:00. Dar cel mai mult sunt uimit de descoperirea pe care mi-a artat-o Domnul n noaptea aceasta. De multi ani m frmnt un gnd pe care l-am discutat cu printele Argatu: cum se produce transferul de Lumin Sfnt de la Ierusalim n toat lumea, asa nct preotii spun la miezul noptii "Veniti s luati Lumin". Sincer s fiu m-am ndoit c ar avea ceva comun cu Sfnta Lumin ceea ce ni se d nou aici n Romnia, creznd pn azi-noapte c preotul aprinde cu chibrituri si gata! Dar n noaptea aceasta Dumnezeu a vrut s vd adevrul si s-l spun si altor nestiutori. n clipa cnd printele a spus "Veniti s luati lumin", toat lumea s-a ndreptat ctre Sfntul Altar, iar eu am rmas singur n urm cci urmream totul din spatele pangarului. n biseric era ntuneric si deodat bratele printelui s-au transformat n dou aripi mari de lumin n form de con care strbtea biserica, ndreptndu-se spre mine, iar cele dou aripi de lumin s-au intersectat si m-au acoperit, orbindu-m, fortndu-m s cad n genunchi cu capul n mini, plngnd si arznd de dor dup persoana lui Hristos, Care a ptruns n toat fiinta mea o dat cu Lumina lui Sfnt. I-am povestit ndat dup slujb printelui Iatan, si mi-a confirmat c Domnul mi-a artat modul n care se face transferul de la Ierusalim n toat lumea. Angajarea mea la Sfntul Vasile a nceput cu o minune! 5 mai - Izvorul Tmduirii Angajarea mea la Sfntul Vasile s-a dovedit a fi sfrsitul chinurilor si cutrilor mele. Sunt convins c de aici nu voi mai pleca dect la Ierusalim. Este mult, mult pace n jur si n sufletul meu. Grdina este superb, cu flori si pomi nfloriti. Stau pe banc la soare si citesc din 115

Filocalie. Cnd intr oamenii n biseric, profit de ocazie si mai rmn nuntru pentru a citi Canonul Sfntului nger, Acatistul Domnului, Acatistul Sfntului Vasile sau mi fac canonul de metanii. Este o mare binecuvntare. Printele Argatu a fost si el foarte ncntat si mi-a confirmat c si el crede c de aici voi mai pleca doar la Ierusalim. l cunoaste pe printele Iatan si l place foarte mult. Sunt fericit. 29 iunie - Sfintii Apostoli Petru si Pavel Bucuria slujirii la Sfntul Vasile ca paracliser n timpul liturghiei n ziua aceasta, cnd am mplinit 3 ani de viat crestin, mi-a fost puternic umbrit de o mare tristete. Mama are cancer - m-a anuntat asear, artndu-mi n hohote de plns diagnosticul pus n urma controlului special pe care l-a fcut la dou spitale. Deci nu este nici un dubiu. Am fugit astzi dup-mas la printele Argatu, care evident nu s-a uimit, ci i s-a prut firesc, mai ales c boala este localizat la ovare. Mi-a spus c ntr-un fel ar trebui s m bucur, pentru c Dumnezeu a luat n seam rugciunile mele si, iat, i d putin suferint pentru cele 22 de avorturi (crime) pe care le-a fcut. Dar ea nu ntelege nimic, nu are dect 60 de ani, a rmas vduv de la 47 de ani, eu nu i-am adus nici o bucurie n viat si acum, cnd voia s cunoasc si ea lumea, s voiajeze, s citeasc si s se bucure n singurtatea ei de putin liniste acum trebuie s moar. Cum s-i explic eu c nu-i folosesc la nimic tonele de crti pe care le-a citit, dac nu a pus nimic n aplicare, dac nu ptrunde totul prin Harul Duhului Sfnt, prin Hristos, prin smerenie si dragoste, si mai ales prin pocint pentru rul fcut. Ea sustine c nu a omort o musc niciodat. Dar 22 de avorturi nu sunt 22 de crime?! Voi ncerca s fac rost de caseta de la Pro Vita pe care a adus-o Ioan Alexandru la curs, care reprezint un film foarte recent, fcut de americani n pntecul unei gravide n luna a treia n timp ce se face asupra ei un avort. Filmul este socant, se cheam Strigtul mut cci se poate vedea clar gura acelei forme de carne (despre care unii sustin c nu are viat si suflet) cum se casc a spaim n timp ce vrful chiuretei se ndreapt spre el. De aceea se cheam strigtul mut, pentru c sigur acea fiint (care are suflet din clipa procrerii) si rcnea durerea mut ctre Cer. Printele nu mi-a dat prea mari sanse, dar a zis s ncerc, poate se ntmpl o minune, fie c mama se vindec, fie c nainte de moarte se va ntoarce la Dumnezeu. 26 iulie n toat suferinta care a cuprins casa noastr, se vede si un pic de bucurie. Astzi, dup operatia de histerectomie foarte reusit, mama iese din spital. M-am rugat mult, si am fcut multe acatiste si rugciuni speciale ctre Maica Domnului, si iat c mila Domnului a functionat chiar si pentru ea care este att de necredincioas. Nici nu a iesit bine din spital si am si nceput s ne contrazicem. Vrea neaprat s mearg n Basarabia, s-si revad locurile natale. Mi se pare firesc s-si doreasc acest lucru, asa cum mi se pare firesc ca ea s-si doreasc acest lucru si eu s-mi doresc Ierusalimul. Dar vezi c ea vrea s m conving s merg acolo, sustinnd c Rusia este o tar plin de biserici si mnstiri, iar eu vreau s o duc cu mine n Israel - tar de care ea nici nu vrea s aud. Doamne, arat-mi Calea cea dreapt pe care trebuie s merg ca s m mntuiesc, fr s fac s sufere sau s se tulbure nimeni! 26 octombrie - Sfntul Dumitru n ciuda ploilor, a frigului si a comunismului care vrea s ne striveasc cu totul, n ciuda faptului c au luat msuri draconice mpotriva noastr si au mutat moastele Sfntului Dimitrie la biserica Sfntul Nicolae (la 11 iunie), am stat toti la rnd (sute de persoane) si ne-am nchinat, rugndu-l pe Sfntul Dimitrie si pe Sfntul Nicolae s fac o minune si s ne izbveasc de fiara asta rosie care vrea s ne sfsie. Din mila cea mare a lui Hristos si pentru rugciunile printelui Argatu, Galeriu si Sofian, mama se simte destul de bine, cu toate c a fcut raze citostatice. Din pcate, ns, orice argument aduc, att stiintific, ct si religios, nu vrea s tin post, nu vrea s se spovedeasc. "Tine-te matale de rugciuni si de canon si stie Dumnezeu ce trebuie s fac cu ea", mi-a spus printele Argatu. "Da, asta si fac printe, i-am spus, cci ziua la biseric, dup ce mi termin treaba, m apuc de rugciuni si apoi citesc din Vietile Sfintilor, din Filocalie si din Pateric." "Domnul s te ajute s rezisti pn vom fi liberi, cci nu mai dureaz prea mult" mi-a spus dnsul. Da, am auzit si eu cte ceva la Ioan Alexandru, la care au venit din nou Leonida Lari si Grigore Vieru, care ne-au povestit c sunt ceva miscri n Basarabia si n tot lagrul comunist. Ioan Alexandru ne-a dat spre ntrire si rbdare un citat din Heidegger, publicat n Der Spiegel: "Filozofia nu va putea s produc o mare schimbare imediat a strii actuale a lumii. Numai 116

Dumnezeu ne poate salva, cci n chipul lui Dumnezeu absent suntem noi nsine cei ce ne pierdem". Apoi am fcut cu totii o rugciune ctre Maica Domnului, cernd s ocroteasc tara noastr de apostazie si s mijloceasc ctre Tatl Ceresc s cptm cu totii "chip si timp de pocint". 11 noiembrie Mi-a dat voie printele Iatan s plec mai devreme astzi si s m duc la Sfntul Mina, unde am fcut rugciuni speciale pentru plecarea n Israel, cci n acatist se mentioneaz acest rol dat de Dumnezeu sfntului. Aici m-am ntlnit cu fetele lui Baronu', care erau foarte plnse, si miau spus c si tatl lor are cancer declarat. Le-am povestit despre operatia mamei si despre dorinta mea fierbinte de a ncerca si anul acesta s plec la Ierusalim. M-au rugat cu lacrimi n ochi s le ajut s mearg si ele la Ierusalim. Le-am promis c voi face tot posibilul, si pentru aceasta am stabilit cu Adi s mearg cu mine la printele Argatu s se spovedeasc si s ia binecuvntare de plecare. Dar eu nu am liber dect marti, 22 decembrie. A fost de acord. 6 decembrie Cu toat bucuria srbtorilor ce au nceput, cu toate mngierile spirituale obtinute n bisericile prin care merg, sunt foarte trist. La nceput am crezut c e vorba de tristetea provocat de boala mamei, dar consultndu-m cu oamenii din jur am constatat c este ceva ce pluteste n aer. O tristete adnc, de parc plng toti sfintii. 12 decembrie - Sfntul Spiridon Dup amiaz m-am dus la Cernica si l-am rugat pe printele s-mi fac o rugciune special mpotriva tristetii nesfrsite care mi-a cuprins toat inima. Printele Argatu mi-a citit o dezlegare, dar mi-a spus c toat lumea se plnge de aceast apsare sufleteasc. Ea nu prevesteste ceva bun. Ne-a sftuit s o chemm n ajutor pe Maica Domnului, cci EA are puterea s ne ocroteasc n momentele critice. 22 decembrie Incredibil! Imposibilul s-a produs! Doamne, ajut-ne n continuare, cci ntelegem c ceea ce trim acum este planul Tu Sfnt. Da, a avut dreptate printele Argatu. Doar astzi am fost la spovedit si mi-a spus s fiu linistit, c bomba o s explodeze curnd si n Bucuresti, c la Timisoara, acum o sptmn, au fost si victime atunci cnd oamenii au iesit n strad strignd. Dar ceea ce am trit noi astzi este parc extras din romane. Tocmai m ntorceam cu Adriana (fata lui Baronu') de la Cernica, unde ne spovediserm. Eram usoar ca un fulg, liber, ncreztoare si fceam mpreun planuri de plecare n Israel. Cnd am cobort din tramvaiul 14 la Sfntul Gheorghe, ea si-a exprimat dorinta s se nchine la mna Sfntului Nicolae, ctre care are o mare evlavie. La racla Sfntului Nicolae mi s-a ntmplat ceva ciudat, s-a vrsat aproape toat candela de deasupra capului meu. A fost ca o binecuvntare si ca o acoperire pentru cele ce-au urmat, cci, iesind din biseric, am auzit strigtele oamenilor ajunsi la disperare: "Jos comunismul", "Libertate", "Moarte trdtorilor". Am alergat n strad si ne-am alturat grupului urias care mergea spre Universitate. O senzatie stranie cuprinsese inimile noastre. Patriotismul acesta care se perimase, se autodesfiintase si murise n fiinta mea prea c tsneste de undeva din adncuri, mai ales cnd am vzut alt mare de oameni venind dinspre Piata Roman. Ne-am unit cu totii la Intercontinental strignd tare: "Jos Ceausescu", "Jos comunismul", "Libertate". Un rnd mare de militieni narmati pn n dinti, avnd niste scuturi de aprare uriase, transparente stteau n fata noastr, gata s trag. La un moment dat, s fi fost ora 14:00, au nceput s trag. La nceput n aer. Nu am vrut s plec nicieri, simtind un soi de bucurie care mi umplea inima la gndul c poate prezenta mea acolo nu era ntmpltoare, ci hotrt de Dumnezeu, si o solidaritate cu miile de amrti care strigau si ieseau n primele rnduri cu riscul vietii. Dar Adrianei i s-a fcut fric si m-a rugat s o duc acas. Am nteles responsabilitatea pe care o aveam, cci cu mine plecase la Cernica, iar tatl ei era bolnav de cancer si asta mai lipsea - s moar Adriana mpuscat. Am luat-o la fug printre gloante si n dou minute am ajuns pe Vasile Conta, am intrat n cas si ne-am prbusit n genunchi n hohote de plns, alturi de Irina si Baronu'. I-am dat imediat telefon mamei si iam spus c sunt bine. Era si ea foarte ngrijorat. n colt la Dalles tocmai treceau cu tancurile peste oameni si noi priveam uimiti, plngnd n hohote, cum zburau n aer capete, mini si picioare, iar sngele siroia. Ca s ne linistim, am nceput s facem multe rugciuni la Maica Domnului, la Sfntul Nicolae si la Cuvioasa Paraschiva. Ne rugam noi asa de cteva ore cnd s117

a auzit un elicopter zburnd si, deschiznd radioul si televizorul, am aflat vestea cea mare: A FUGIT CEAUSESCU! SUNTEM LIBERI! Am srit prin cas toti de bucurie, am plns si ne-am rugat. I-am dat imediat telefon mamei, care plngea si ea de bucurie. Am hotrt totusi s nu iesim din cas si s ne vedem mine cu totii. L-am sunat si pe printele Iatan si mi-a zis s stau cuminte n cas pn se potolesc lucrurile. 23 decembrie Dimineata am iesit (cu team, este drept) s cumpr pine si am vzut cum splau sngele cu furtunul. Era liniste si foarte pustiu pe strzi, dar dup ora 12:00, cnd s-a anuntat oficial fuga sotilor Ceausescu, am iesit si noi n strad s ne bucurm de libertatea cstigat cu snge. Bunul Dumnezeu s primeasc jertfa lor! Asear, cnd am iesit n balcon, am vzut vreo douzeci de tineri (15-18 ani) care se luptau cu un militian fiindc nu i lsa s treac si au reusit s-l conving, ndreptndu-se spre esplanada Teatrului National si cntnd "Desteapt-te romne". Probabil c au czut la datorie. Aproape c nu-mi vine s calc pe trotuarele pe care a curs atta snge nevinovat. Lumea pe strad cnt, se srut, se bucur. Nu se mai tine cont de circulatie, iesind cu sutele, cu miile s-si mprtseasc bucuria cea mare. Cnd am ajuns acas cu Adriana si Irina, mama era foarte bucuroas, chiar fericit, si am vzut-o pentru prima oar n viat c si-a fcut o cruce mare si i multumea lui Dumnezeu pentru c nu a murit si a apucat aceste clipe de libertate. 24 decembrie Zile tensionate, n care se vorbeste chiar de rzboi, de intrarea rusilor, de nu stiu ce comploturi, de nu stiu ce puciuri puse la cale de tri ndeprtate. Toat noaptea s-au auzit elicoptere si mitraliere trgnd dinspre Piata Unirii. Am fost si la biseric, unde am stat dou-trei ore mpreun cu Adriana si Irina. La un moment dat a venit un brbat disperat s-l roage pe printele s o aduc pe sotia lui n biseric, cci a fost omort astzi n blocul de la Perla, unde locuia. S-a uitat femeia putin pe geam cnd a auzit focuri de arm si curiozitatea a costato viata, cci glontul a strpuns geamul dar si capul ei. Am fugit si noi ntr-acolo, trecnd printre gloante si ncercnd s ajungem la Televiziune. Dar pe orice strad intram, erau baraje care ne opreau. Am renuntat si m-am ntors acas si am primit telefon de la Carmen, care s-a ntors n tar. Am felicitat-o c a prins cel mai mare eveniment din istoria vietii noastre si am stabilit s ne vedem imediat. Asa c am lsat-o pe mama la vecinii cu care sporovia si mi-am luat picioarele la spinare, strbtnd pe jos, printre gloante, cordoane de militie si chiar baraje de tancuri, tot Bucurestiul, fiindc nu circula nimic. Existau unele zvonuri c ar fi mari probleme la Academia Militar. Dar ca s ajung n captul Drumului Taberei, unde sttea Carmen, am trecut chiar pe la Academie, unde erau ntr-adevr multe tancuri si armat, dar nu se trgea si era destul de liniste. Am ajuns n dou ore si jumtate la Carmen. Aici casa era plin de musafiri, masa plin de buntti si un brad mare cu beculete aprinse si cu multe daruri din Italia. Ne-am lsat furati de bucuria Crciunului si a colindelor aduse de Carmen. 25 decembrie Slav Tie, Doamne! Mare este Dumnezeu si minunat ntru lucrurile minilor Sale! S-a sfrsit! Ceausestii sunt morti! Azi, n sfnta zi de Crciun, n zi de vineri, pentru mrsviile pe care leau fcut si gheara pe care ne-au pus-o n gt douzeci si cinci de ani, pentru drmarea bisericii Sfnta Vineri si multe alte rele au pltit cu viata. Suntem n sfrsit liberi, asa cum proorocea printele Argatu cu trei ani n urm. Concluzia pentru soarta mea decurge firesc si logic: voi pleca la Ierusalim. I-am spus si lui Carmen, si am stabilit cu ea ca, dup ce vin de la Ierusalim, s vin si la Roma, s facem o vacant mpreun, asa cum am visat. 26 decembrie Astzi am avut liturghie la biseric si toat lumea era extrem de fericit, desi toti spuneau acelasi lucru - c iesirea Ceausestilor din tab a fost penibil si chiar s-a discutat despre posibilitatea ca mpuscarea s fie trucat. Nu cred nimic din gura lumii. Printele Argatu, la care am fost ieri mpreun cu Carmen, spune c sunt foarte morti si c noi suntem foarte liberi, dar c abia de acum ncep greuttile politice, materiale si mai ales spirituale. C vor ptrunde n Romnia toate relele occidentului (crime, droguri, violuri, arme) si mai ales pornografia oficial, iar biserica nu va avea prea multe de spus din cauz c lumea este cuprins de un duh de toropire din care foarte greu se iese (ne-au trebuit douzeci si cinci de ani pentru ndeprtarea 118

comunismului). Am fcut planuri pentru plecare. Pastele cade anul viitor pe 30 aprilie. Deci vom pleca la nceputul lunii, ca s putem face si excursii pn n srbtori. 1 ianuarie 1990 La multi ani n libertate, spre mntuire! Ziua de hram a bisericii care mi-a adus atta bucurie n suflet. Sunt obosit cci a fost mult de munc, dar pentru Hristos si biserica Lui nu voi lenevi niciodat. n rest este mult vnzoleal, mult incertitudine si mult haos, dar mie nu-mi pas. Mama m streseaz cu plecatul n Rusia. Nu stiu cum s o refuz, mai ales c nu prea se simte bine fizic. Am rugat-o s vin la biseric, dar "las-m s te las" al ei nu-i d voie. Fac Domnul ce-o sti si cu ea. 15 februarie Iarna trece greu n afara bisericii. Dar n biseric este un rai. Focul n sob arde si n inima mea la fel. Mi-e dor de Ierusalim, mi-e dor de Hristos si vreau s m bucur cu adevrat de libertatea obtinut. Nu m intereseaz nici o opinie politic, nici o partid politic sau spiritual, nici o cstorie, nici o meserie. Tot ce vreau e s m ajute Dumnezeu s pun n aplicare tot ceea ce am acumulat n acesti patru ani de crestinism si tot ceea ce am citit n crtile Sfintilor Printi. S m asez ntr-o mnstire din Tara lui Dumnezeu, unde s triesc pn cnd va voi El s m cheme si s m ia n Bratele Lui Sfinte. Sptmna viitoare m duc s-mi fac pasaportul. 15 martie Nici nu am simtit cnd am intrat n Postul Pastelui. Evenimentele curg asa de iute, toat suprafata pmntului este ntr-o continu transformare, totul a cptat un ritm att de alert nct se ntrevd urmtorii pasi, precum au prorocit multi Sfinti Printi (ncepnd cu Sfntul Nil la anul 600 si terminnd cu printele Cleopa, Argatu si altii). Simt cum ne ndreptm spre o hotrre divin care priveste ntreaga omenire, nu numai biata Romnie. Asa c am nteles, ajutat desigur de printii Argatu, Sofian si Galeriu, c suntem generatia care se afl sub ochiul direct al lui Dumnezeu pentru a vedea ce vom face n fata diavolului, care va avea libertatea s-si aleag slujitorii lui din rndurile noastre. Atentie mare la orice pas pe care l facem mpotriva aproapelui sau a lui Dumnezeu. Totul se va plti - cu sufletul! 25 martie - Buna Vestire Cu adevrat o Bun Vestire a vrut si Maica Domnului s-mi druiasc ieri, cnd am fost la ambasada Israelului si am obtinut viza de sedere o lun de zile. Nu-mi vine s cred si de aceea tin pasaportul la capul patului, lng candel si Biblie. Simt c plutesc, cu toate c fericirea mea este umbrit de boala mamei. Printele Argatu mi-a spus c dac voi face rugciuni puternice pentru ea la Sfntul Mormnt, m voi elibera ntr-un fel, fie c mama se va nsntosi, fie c i se va curma viata si chinul, si astfel revenindu-mi mie toat greutatea, cci prin mntuirea mea o voi scpa si pe ea si toate neamurile pn la al noulea. Viata mi este plin de attea evenimente majore, de att de multe daruri de la Dumnezeu nct nu mai am nici timp s scriu n caiet, preocupare care mi-a tinut treaz constiinta pe parcursul a zece ani de viat, chiar si atunci cnd Satana fcea ce vroia din mine. Acest caiet a jucat cumva rolul avocatului aprrii n procesul pe care diavolul ar fi vrut s mi-l intenteze n fata lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu a stiut c nu am fcut nimic premeditat sau din rutate, c am iubit lumea si continui s-o iubesc, ba pot s spun c abia acum, prin prisma crestinismului, am nteles ce este iubirea si vreau s repar acolo unde a fost patim. 30 martie Mai am trei zile si voi zbura ctre Ierusalim. Sunt foarte emotionat si am reusit putin s-i transmit si mamei aceast stare, care a determinat-o s scoat de la "ciorap" 200 de dolari smi pltesc drumul si s am un ban acolo. Este drept c m vor ajuta si Aurelia cu Lic, care stau n Tel-Aviv si abia asteapt s m vad. mi pare ru totusi c printele Argatu nu a putut merge acum cu mine. Au hotrt s vin n Sptmna Mare (23-30 aprilie) cu masina mic, venind din Grecia cu vaporul. i voi astepta la Ierusalim, la cminul romnesc. Am primit binecuvntare de la toti trei duhovnicii mei, m-am spovedit, m-am mprtsit, asa c plec cu inima usoar si cu grab n suflet s ajung acolo si s srut locul unde au stat "picioarele Lui n butuci", cci si pentru mine, pctoasa, a fcut acest mret gest. Pentru mine si pentru alte desfrnate si mari pctoase care mcar acum, n ceasul al unsprezecelea, s facem tot ce nam fcut ntr-o viat. 119

EPILOG

Iulie 1990 - Bucuresti: A MURIT MAMA! Sacrificiul a fost urias, inevitabil si n acelasi timp folositor, cci plecarea mea n Israel a nsemnat eliberarea ei din chinurile unei boli necruttoare, dar, mai ales, a pus capt sirului lung de hule mpotriva lui Dumnezeu si a Maicii Domnului, pe care, mi face bine s cred, nu le spunea din adncul sufletului. Cci n adncul fiecruia slsluieste un smbure de divinitate, cu att mai mult cu ct n ultima perioad ddea semne c l caut pe Dumnezeu, dar dintr-un sentiment pe care nu l nteleg (poate face parte din complicatul suflet slav) cuta s m evite n biseric si mai ales nu vroia s aflu c frecventeaz biserici. E drept c se ducea mai mult pe la biserica rus (subiectivismul ei a fost ntotdeauna exagerat). Ndjduiesc ca suferintele din ultimele sptmni s-i fi splat multime de pcate, desi nu stiu ce jertfe, ce pocint ar trebui s fac cineva pentru 22 de avorturi, pentru c toti Sfintii Printi si actualii Printi repet nencetat, ceea ce spune Biblia "dac este cineva care moare nepocit, NU VA VEDEA FATA LUI DUMNEZEU, CI VA TRECE DIRECT N CHINURI". Sufr cumplit la gndul acesta, dar m mngi cu hotrrea de a intra definitiv n viata monahal si a plnge pn la mormnt pcatele mele, ale printilor si ale strmosilor mei. Oricum, ea nu ar fi rezistat n Israel, orict de mult as fi dorit eu, iar eu n Rusia as fi murit pentru c drumul meu este deja pecetluit cu multe binecuvntri pentru Ierusalim, unde att printele Argatu, ct si eu am promis c vom tri pn la moarte. Nu mi iese din cap figura oarecum profetic a printelui Pantelimon (grecul de la Sfntul Mormnt) cu care m-am mprietenit si care m-a vzut zdruncinat de vestea pe care o primisem din Romnia (c trebuie s vin urgent acas pentru c mama moare). M-a asigurat c SIGUR VOI REVENI LA SFNTUL MORMNT, cci, spunea el, timp de 30 de ani de cnd este slujitor la Sfntul Mormnt a observat zeci de cazuri n care persoane care au promis c rmn slujitori n Ierusalim pe viat si, din pricina unor probleme grave, au plecat n trile lor, chiar si dup cinci sau zece ani s-au ntors si au rmas pn la moarte aici. Dumnezeu nu si retrage niciodat promisiunea. "Asa a fost voia Domnului, mi-a spus printele Argatu, ca printii matale s moar, s nu ai copii, deci s fii liber pentru Hristos." "Bine, printe, dar eu am fost o mare pctoas, cum s ndrznesc eu s-L slujesc pe Hristos ntr-o mnstire alturi de cuviosi si cuvioase?" "Da' matale nu cunosti viata Mariei Magdalena si nu stii c, dup ce Mntuitorul a tmduit-o prin iertare (pentru dragostea ei foarte mare), ea L-a nsotit pn la Cruce si apoi a propovduit n lumea larg, ajungnd pn la Roma si Paris? Oricui i este ngduit, prin marea mil a Tatlui Ceresc, s-L urmeze pe Hristos, dup ce s-a spovedit. Asa c acum, fiindc ai rmas singur pe lume, esti liber s-L urmezi asa cum au fcut-o multe femei chiar si desfrnate. Ai s gsesti n cartea Vietile Sfintilor multe exemple. Ai fost pe Muntele Mslinilor la mormntul Sfintei Pelaghia?" "Da, printe, e foarte impresionant, chiar dac este la arabi." "Api, da, l-au cucerit aceia pe la anul 600 si de atunci se tot plteste bir ca s te nchini acolo. Am auzit c vor s-l ia grecii si s-l fac biseric. Bine ar face, cci Sfnta Pelaghia a fost mare rvnitoare la dragostea lui Hristos, ntr-att nct s-a zvort pe sine n pestera pe care ai vzut-o si s-a legat cu lanturi acolo, primind de la preotul care o spovedea, din cnd n cnd ap, pine si mprtsanie. Dar stiai c n viata ei a jucat teatru, asa cum ai fcut si matale?" "Vai, nu am stiut, printe. Ce minunat!" "Da, dar cnd si-a dat seama pe cti brbati (poate si cstoriti, i-a dus n pieire cu sulemenelile si firea ei desfrnat, a renuntat la toat averea, mprtind-o la sraci, si a plecat la Ierusalim, unde s-a mntuit. Nu vrei s faci si matale asa? Mai ales c n felul acesta ti vei scoate sigur din iad toate neamurile." "Binenteles c vreau, printe, i-am zis, dar va trebui s m ajutati s mpart averea cu judecat dreapt, s stiu c este bine primit, att de oameni, ct si de Dumnezeu". Iat-m, deci, cu toate cloazone-urile, chinezriile, diamantele si safirele, perlele si aurul, argintriile, biedermayer-urile si multe, multe INUTILITTI de care abia astept s scap. Am s dau TOTUL, ABSOLUT TOTUL - pentru sufletul lor. Am si vorbit deja cu cele dou Eleonore de la printele Argatu, si o mare parte o vom rndui unor biserici si mnstiri din Ardeal (care sunt att de srace nct stau cu toalele pe jos n Sfntul Altar si cu hrtie pe Sfnta Mas n locasuri vechi de o mie de ani). Voi pleca cu ele sptmna viitoare la mnstirea Izbuc, lng Bile-Felix, unde este un printe clugr mbunttit si are nevoie de unele si altele. Voi face acolo parastas pentru mama si voi plti pentru sapte ani pentru toat familia. Am fcut asa si la Patriarhie, la mnstirea Antim, la mnstirea Cernica, la mnstirea Secu, la Sihstria si vreau s mai trimit la Iasi, la Cuvioasa Paraschiva, si n total vor fi sapte mnstiri pentru sapte ani. S fie primit n fata Domnului, pentru iertarea mea si a ntregii familii. 120

Septembrie O lun de zile la mnstirea Izbuc. A fost cea mai bun terapie pentru sufletul meu ndoliat. Loc tainic si izolat n vrf de munte, cu un staret tnr dar foarte postitor si rugtor, care a nteles din dou cuvinte sufletul meu. Cu emotie mare am participat la o clugrie si mi-a plcut att de mult, nct pe loc am hotrt ca mobila brncoveneasc pirogravat s i-o dau printelui staret s o pun n chilia noului clugr, mai ales cnd am vzut c nu avea dect un fotoliupat si o msut. Toti clugrii din mnstirea Izbuc sunt foarte tineri si rvnitori, iar printele staret este hotrt s-i fac pe toti teologi, asa c am convenit s-i druiesc si o jumtate din crtile bibliotecii mele, n special operele complete: Sadoveanu, Arghezi, Tolstoi, Dostoievski, Hegel, Cehov, Eminescu. Oricum, l astept zilele acestea s vin cu o masin s ia mobila si ce crti va mai voi n afar de cele promise. i voi da si dou covoare basarabene, fiindc sunt foarte lungi (patru metri) si se potrivesc n trapez. Octombrie - Roma O toamn divin, plin de ntelesuri ascunse si de cuvioase binecuvntri. Nu stiu dac exist ceva mai dulce n culoare dect carminul apusurilor sau rsriturilor de soare deasupra Romei, vzute de pe una din dulcile sale coline. Probabil c Roma m-ar fi cucerit pe viat, dac aceast vizit as fi fcut-o nainte de botez, pe cnd Carmen era cuplat cu Silvano (barem el era nevinovat n prostia lui). Dar acest nou brbat al ei - Eduardo - este chiar malefic. Ea rde de mine si spune c am devenit habotnic Dar eu ce s cred despre ei, dac n prima sear cnd am ajuns (dup o cltorie de dou zile si dou nopti cu trenul) de la gar m-au dus direct la cimitirul Verano?! Era 12:00 noaptea. E drept, unul dintre cele mai frumoase si vestite cimitire din lume, cu o statuie pe aleea principal reprezentndu-L pe Hristos care Se nalt la Cer. Statuia este fcut din marmur alb si luminat puternic de jos cu patru reflectoare. n mijlocul noptii, n linistea cimitirului cu multe candele aprinse, am avut ciudata senzatie c nu sunt pe pmnt. Totusi eram rpus de oboseal si ne-am dus direct acas, cci altfel, la ct de ciudat este Edy, ne-ar fi plimbat pe aleile cimitirului la ora aceea. Oricum nu am scpat de plimbarea printre mormintele mafiei unde noaptea se fac magii negre si se organizeaz crime, dar mcar a fost ziua, cu cimitirul plin de lume. Mine plec la Bari, s m nchin moastelor Sfntului Nicolae. Carmen trebuie s nasc din zi n zi, asa c nu m poate nsoti. Decembrie - Bucuresti A trebuit s-mi scurtez vizita n Italia din cauza nenorocitului acesta de rzboi din Golf care bate la us. Las' c nu am apucat s ajung la Torino s vd Giulgiul (era nchis si trebuia s mai astept dou luni), dar acum mi este n pericol si ntoarcerea n Israel. I-am spus printelui Argatu c plec not, sau pe sub pmnt cu crtitele, si tot am s ajung. Dnsul a rs, dar mi-a spus c Domnul va socoti sinucidere plecarea mea n conditiile de rzboi de acolo, n timp ce aici n tar am tot ce-mi trebuie (o lun, un an, ct va trebui ca s fie liniste acolo, pentru c dac Dumnezeu a hotrt s mor la Ierusalim, atunci tot voi ajunge). Mi-am adus aminte de spusele printelui Pantelimon de la Sfntul Mormnt si m-am linistit. Toat lumea m-a ntrebat de ce nu am rmas n Italia, mai ales c aveam posibilitti att la Carmen ct si la biseric. Da, este superb Italia. Fiecare biseric este un muzeu plin de capodopere, cu icoane semnate de Tizian, El Greco, Rembrandt si Michelangelo, cu tablourile si sculpturile lui, toate ti taie respiratie. Am stat trei ore n fata statuii Pieta a lui Michelangelo. Fiecare biseric mi-a rpit cte o dimineat pentru a o vedea n amnunt si a m bucura deplin. Am fcut zeci de fotografii, si sper s ias toate. Vaticanul este strivitor, att din punct de vedere al constructiei, ct si al picturilor si sculpturilor. Toate acestea, plus abundenta material si aerul misterios al nceputului crestinismului din jurul catacombelor m-ar fi putut rpi dac nu cunosteam Ierusalimul, dac nu vedeam Sfnta Lumin, dac nu m urcam pe Muntele Taborului, dac nu m scldam n Iordan si n Marea Galileii si dac nu treceam milimetric pe lng pasii lui Hristos si a altor mii de sfinti, probabil c as fi rmas la Bari, s fiu lng dulcele si blndul Sfnt Nicolae care m-a ajutat att de mult de la intrarea mea n crestinism. Sau poate as fi rmas n Roma, s fiu aproape de Sfntul Apostol Petru sau de biserica Santa Croce, unde se afl, ca si la Ierusalim, o bucat din Sfnta Cruce a Domnului, precum si cuiele, coroana de spini, plcuta de deasupra capului, pe care scria I.N.R.I., si crucea tlharului mntuit. Dar acum nimic nu m mai opreste s m ntorc la Ierusalim si s stau n mnstirea Maria Magdalena pn la venirea printelui Argatu si nceperea constructiei la Ierihon, unde a avut dnsul descoperire c va putea face o mnstire romneasc, unde s-mi nchei viata n slujirea lui Hristos pn la moarte. 121

Februarie 1991 "Rbdare, rbdaaare, rbdaaaaare!" Acestea au fost dintotdeauna cuvintele printelui Argatu n orice situatie care nu se rezolv la timp. La fel a procedat si cu mine acum si binenteles c a avut dreptate si am reusit pentru rugciunile lui s depsesc cu bine piedica pus n calea plecrii mele definitive, adic rzboiul din Golf. Din mila Domnului, de cteva zile rzboiul s-a sfrsit, este pace pentru o perioad si vom profita de aceast pace, plecnd cu totii la Ierusalim la sfrsitul lui martie, cci Pastele este pe 7 aprilie. Desfacerea casei m streseaz foarte tare. Nu nteleg cum am putut s m extaziez ani de zile n fata unor obiecte, indiferent dac ele sunt din lemn, brocard, aur sau diamante. Tot nchintor la idoli se cheam. Mi-e sil de tot si abia astept s lichidez si s plec. Mai greu mi este s m hotrsc ce s fac cu casa. Este totusi un apartament de 180 de metri n centrul Bucurestiului si, chiar dac vechiul act de posesiune a fost anulat n timpul lui Ceausescu, la ntocmirea actului de cumprare mama avansase 10.000 de lei; mama a locuit n acest apartament 40 de ani, iar eu m-am nscut aici. Nu sunt sentimental deloc, din contr, att de mult am pctuit n casa aceasta, nct am fost de acord cu printele Argatu, care m-a sftuit s caut un preot cruia s-i druiesc casa si care s se roage toat viata pentru mine si printii mei. M gndisem la printele Galeriu, pe care l-am si contactat. Dar printele Argatu m-a atentionat c printele Galeriu este destul de n vrst si c nu va locui mult timp acolo, cci pe cei buni i cheam Dumnezeu la ei. "Deci vor rmne copiii dnsului care nu sunt preoti, mi-a spus printele Argatu, iar matale ti trebuie un preot tnr, care s se roage ani de zile pentru mntuirea matale si a printilor, punndu-v la proscomidie, la liturghie, la parastasele de la smbetele mortilor". Mai am si alte propuneri cu garsoniere proprietate personal si bani lichizi (300.000 lei la schimb), dar eu poate cheltuiesc banii aiurea, asa c m-am rugat Maicii Domnului s-mi scoat n cale preotul salvator. Martie Dac planurile tale omule, corespund n totalitate cu cele ale lui Dumnezeu, atunci s stii c ele se mplinesc nentrziat si beneficiezi n mod nevzut de ajutorul ngerilor si sfintilor din garda Domnului. Asa mi s-a ntmplat si mie. Cci atunci cnd ajunsesem la disperare n legtur cu casa, a aprut la mnstirea Christiana, recent nfiintat de printele Galeriu cu printesa Ileana si doctorul Pavel Chiril, un preot din Moldova, din familia Mihoc (7 frati, 7 preoti), cu sotia si doi copii. El este numit preot la Christiana si profesor la Facultatea de Teologie, iar sotia secretar la aceiasi facultate, si binenteles nu au unde s stea. Am vorbit cu ei, au venit, au vzut casa si n cteva zile s-au si mutat. Casa era aproape liber, pentru c mobila pirogravat am trimis-o la Izbuc, biedermayer-urile le-am vndut, alt dormitor l-am dat unei familii cu sapte copii si celelalte piese separate le-am lsat n apartament si le-a preluat printele Mihoc. Din tot acest amalgam m-am bucurat c pn la urm a luat si printele Argatu cteva piese (un candelabru superb din aram si unul din fier forjat) pentru biserica din Boroaia. I-am dat si cteva covoare si vreo trei kilograme de argint (vestitul cordon din bani rusesti si tacmurile). Acestea le va da la un schit, pentru biseric si clopot. Am luat binecuvntare de la printele Argatu, si au fost de acord si printele Galeriu, si printele Sofian ca n planul meu de milostenii s intre si sase persoane credincioase, alese de mine, crora s le pltesc eu un pelerinaj de dou sptmni la Ierusalim si s plecm cu totii o dat cu printele Argatu. De aceea mi-am oprit ceva bijuterii, icoane, chinezrii, albume de pictur precum si fete de mas si chilimuri, toate din Ucraina anilor 1800, si le voi vinde n Israel ca s pot plti celor sase persoane. Mi-a spus printele Argatu s m rog la Maica Domnului s-mi primeasc Dumnezeu jertfa si milostenia, ca pe o obligatie pe care o aveam n fata imensei Sale mile, cci mi-a iertat cumplite pcate si tot ca pe o obligatie fat de printii si bunicii de la care am mostenit averea, cci de fapt totul le-a apartinut. Dar nu fac nici un efort n aceast milostenie, are dreptate printele nti pentru c totul este o obligatie "in memoriam" si, al doilea, pentru c aceast virtute de a da totul si cu mare plcere nu este rodul unei strdanii obtinute prin lacrimi si rugciuni, asa cum au fcut multi Sfinti Printi, ci este un Dar. Un minunat Dar de la Dumnezeu, talantul pe care nu am dreptul s-l ngrop, ci s-l nmultesc. Eu m-am bucurat de fiecare dat de cte ori am putut s ajut pe cineva, dar bucuria era a lui Hristos, Care lucra prin talantul pe care mi-l dduse. Asa simt si acum. Aprilie - Bucuresti A murit Baronu'! Dumnezeu s-l odihneasc! Asta m-a hotrt definitiv s le iau la Ierusalim pe cele dou fete gemene ale lui. Sunt foarte cuminti si credincioase. Cel putin Irina cred c se va clugri. Le voi lua si pe cele dou surori Pan, pe care le-am cunoscut la cursurile lui Ioan 122

Alexandru. Si ele au avut o tentativ de clugrie acum ctiva ani, dar cred c nu aveau nc bine definit notiunea n inim. Doar inima trebuie s vorbeasc atunci cnd faci acest pas, ca si la cstorie. Doar l "iei" pe Mirele Hristos, deci cu att mai mult trebuie s fii definitiv hotrt si cu inima curtit de orice impuritate. La priveghiul de la Baronu' a venit si mama lui R. Ne-am revzut cu plcere. El avea spectacol, asa c i-am dat ei o Biblie, s i-o druiasc din partea mea si s-i spun c m voi ruga pentru linistea sufletului lui si pentru mntuire la Sfntul Mormnt 5 aprilie - Desprtirea Mare esti Doamne si minunate sunt lucrurile Tale! De aproape o or suntem n cursa Bucuresti - Tel-Aviv, care va ateriza n Ben-Gurion peste o alt or si jumtate. n fata mea se afl asezat pe scaun printele Argatu si lng el Paul, profesorul de englez si nsotitor al printelui, iar n spatele meu sirul celor sase fete (cele dou cupluri de surori, Marilena - vecina si buna mea prieten - si Cateluta de la Cernica). Peste dou zile este Pastele. Mine la ora asta voi fi n Sfntul Mormnt, jucndu-m cu flacra Sfintei Lumini, si apoi m voi duce la mnstirea Maria Magdalena, unde maica staret mi-a pregtit o chilioar lng sora Ileana, fata pe care am cunoscut-o la cursurile lui Ioan Alexandru si care, iat, a ajuns naintea mea la mnstirea Maria Magdalena. Sunt n fata celui mai mare eveniment din viata mea, de care atrn mntuirea mea si a familiei mele. Nu am dect un singur regret, c am pierdut 33 de ani de viat pe pmnt, n care nu am avut nici o legtur cu Dumnezeu, dar n acelasi timp i dau Slav Lui pentru c El a rnduit n asa fel existenta mea nct numai botezul a putut s spele cumplitele mele pcate si s m scoat din ncremenirea n care eram. Da, alt solutie nu a fost si nu este dect renuntarea mea la tot, iesirea din lume si ncununarea prin clugrie la Ierusalim, alturi de printele Argatu. Ce-mi pot dori mai mult? Ajut-m, Doamne, s Te iubesc pn la moarte asa cum Te iubesc acum, si s fac n toate Voia Ta!

Pentru corespondent: monicafermo@yahoo.com

123