Sisteme Telefonie Mobila

Sorin Huides
Sisteme de telefonie mobila
BUCURETI 2007
Sorin Huides
Acest material este destinat uzului studenilor Departamentului de Tehnologii al Universitii din Bucureti, forma de nvmnt la distan. Reproducerea integral sau parial a acestui material este posibil doar cu acordul scris al Departamentului
Universitatea din Bucureti Editura CREDIS Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5 Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47 Fax: (021) 315 80 96 Email: credis@credis.ro Http://www.credis.ro
Copyright 2007
Sorin Huides Telefonie mobila celulara Cuprins
1. Undele electromagnetice . .2 2. Modulatia in Radio Frecventa ..5 3. De ce DA transmisiilor digitale? .7 4. Modularea semnalului digital8 5. Tehnici de acces: FDMA, TDMA, CDMA..10 6. Erorile transmisiei radioelectrice si clasificarea perturbatiilor.........................11 7. RF si informatia digitala. De ce CDMA? ..13 8. Norme digitale de transmisie. Stabilirea normelor............................................17 9. Norma GSM.........................................................................................................18 10. Norma CDMA....................................................................................................21 11. Conceptele sistemului celular...........................................................................22 12. Structura sistemului GSM.................................................................................25 13. Structura sistemului CDMA.............................................................................29 14. Infrastructura reelei GSM.............................................................................. 30 15. Tehnologia reelei CDMA.......41 16. Infrastructura reelei CDMA...45 17. Transmisia multi-slot ..59 18. Codarea semnalului "voce".60 19. Procesele Scrambling & Spreading..71 20. Terminale CDMA. Receptorul de tip Rake..74 21. Terminale GSM.92 22. Introducere 4G................................................................................................. 97
Copyright 2007
Sorin Huides
1. Undele electromagnetice
Cuvintele, sau mai specific sunetele pe care omul le poate auzi (20Hz -20kHz), se propag prin presiunea generat asupra moleculelor mediului (aer) nconjurtor. Aadar, sunetul ii pierde energia relativ rapid i este limitat n propagarea pe distane lungi. Contrar, undele electromagnetice pot cltori o distan mult mai mare dect undele sonore. Omul de tiin James Clerk Maxwell, n 1864, a prezis posibilitatea propagrii undelor electromagnetice. Teoria sa era bazat pe lucrri facute de Michael Faraday. Omul de tiin Heinrich Hertz, printr-o serie de experimente a reuit s demonstreze teoria lui Maxwell n 1886 i 1888. Ideea de baza era de a cupla energia electromagnetic de un mediu de propagare, printrun element radiant precum o anten. Frecvena, sau lungimea de und, ca i caracteristic a undei electromagnetice, are o strans legatur cu, capacitatea de propagare a acesteia. Undele de frecvene joase, sau undele lungi, au tendina de a urma suprafaa pamntului i sunt reflectate i refractate de ctre ionosfer (poriune a atmosferei pmntului, aflat la 60Km deasupra suprafeei acestuia). La frecvene de peste 300MHz, undele electromagnetice se propag cu viteza luminii, i undeva la frecvene peste 1000GHz, undele au caracteristici optice. n anul 1876 Graham Bell inventeaz telefonul, iar n 1896 G. Marconi realizeaz prima transmisie radio. Telefonia fix i epuizeaz rapid resursele de a produce profit astfel nct n anul 1950 n USA apare primul serviciu de radiotelefonie (Bell Tell) pentru public. Instituiile erau cu un pas nainte. n 1964 apare n cadrul reelelor de radiotelefonie conceptul de partajare a resurselor. Acesta va permite administrarea dinamic a reelei (frecvenelor) astfel nct pentru prima dat numrul abonailor dintr-o reea depete numrul frecvenelor. n 1971 tot Bell Tell prezint conceptul de reea celular ca rspuns la utilizarea unei resurse limitate (banda de frecven) de ctre un numr ct mai mare de abonai. Primul sistem comercial care aplic noul concept este AMPS Advanced Mobile Phone System - operaional din 1978 n Chicago. Bineneles, totul era n tehnologie analogic. Conceptul de reea celular aduce n principal dou elemente noi: - schimbarea dinamic a frecvenei de emisie a unui punct abonat mobil n timpul unei comunicaii n funcie de deplasarea n reea i 4
Copyright 2007
Sorin Huides
- reutilizarea frecvenelor din celulele adiacente, suficient de deprtate unele de altele. Sistemul american adoptat sub denumirea de AMPS n 1982 se extinde i n Europa fiind preluat sub denumirea de Total Acces Celular System n GB i Italia. rile scandinave, Benelux i Frana adopt sistemul NMT (Nordic Mobile Telephone). Dezvoltarea telefoniei mobile este exponenial n raport cu timpul, ntr-o perioad scurt se ajunge la epuizarea resurselor oferite de tehnologia analogic: numrul de cereri de abonament depete posibilitile operatorilor de satisfacere a legturii. Cererea i oferta i spun cuvntul: o nou tehnologie trebuia s preia tafeta. Multiplexarea temporal i tehnologia digital au oferit soluia. n 1982 CEPT (Conferina European a Administraiilor Potelor i Telecomunicaiilor) creeaz Grupul Special Mobil ce avea ca sarcin elaborarea de norme europene pentru comunicaiile prin radio cu staii aflate n micare, ntr-o band de frecvene ce fusese rezervat nc din 1978 acestui scop. Obiectivul desemnat de ctre CEPT era depirea limitrilor de capacitate a sistemului de telefonie mobil bazat pe telefonia analogic, n condiiile pstrrii compatibilitii la scar internaional. n luna septembrie a anului 1987, utilizatorii din 13 ri europene (Germania, Belgia, Italia, Danemarca, Spania, Finlanda, Frana, Irlanda, Norvegia, Olanda, Portugalia, Anglia i Suedia) semneaz un memorandum pentru punerea n funciune a unui sistem celular, digital european. n anul 1989 Grupul Special Mobil ncheie prima faz a elaborrii standardului noului Global System for Mobile Comunications, aka GSM i l nainteaz Institutului European pentru Standardizarea Telecomunicaiilor (ETSI) care l va dezvolta n continuare pe cinci subgrupe cum urmeaz: servicii oferite, interfa radio, configurarea reelei, transferuri de date, modulul de identitate a abonatului (SIM card). Avantajele utilizrii tehnologiei digitale, n afara celor implicite, vis-a-vis de calitatea semnalului vocal prelucrat digital, pot fi enumerate astfel: creterea de aproximativ trei ori a numrului de abonai n reea datorit tehnologiilor de multiplexare n timp, TDMA (AMRT) Time Division Multiplex Acces, n cod, CDMA (AMDC) Code Division Multiplex Acces, apariia de noi servicii n reea cum ar fi transmisia de date binare, fax, text, imagine, confidenialitatea transmiterilor prin codare, limitarea penetrrii reelei de ctre persoane
Copyright 2007
Sorin Huides
neautorizate prin autentificare, controlul automat al puterii la emisie utiliznd algoritmi, coduri corectoare de erori, accesul ISDN, (RNIS) Integrated Services Digital Network.
Fie semnalul sinusoidal y(t), de forma y(t) = A * sin(2p * F * t + f), prezentat n figura:
i un semnal y'(t) defazat cu +. Mrimile caracteristice ale semnalului lent: amplitudinea (A), frecvena (f) i faza (). Modificarea fiecrei caracteristici a semnalului y(t) numit i purttoare sau semnal modulat cu un semnal ce conine informaia ce se dorete s fie transmis, numit i purttor sau modulator are ca rezultat obinerea unui semnal complex format din purttoare i modulaie astfel: prin modificarea amplitudinii purttoarei proporional cu semnalul ce trebuie transmis se prin modificarea frecvenei purttoarei proporional cu semnalul ce trebuie transmis se prin modificarea fazei purttoarei proporional cu semnalul ce trebuie transmis se obine Cele trei tipuri de modulaie prezentate mai sus, se ncadreaz n categoria transmisiunilor cu semnal purttor sinusoidal fiind cu modulaie liniar n cazul modulaiei de amplitudine (forma semnalului modulator este pstrat de-a lungul lanului de transmisie ca de exemplu n cazul transmisiilor TV) i cu modulaie neliniar, exponenial (n unghi) n cazul modulaiei n faz sau frecven (ca n cazul transmisiilor radio MF pe UUS). n mod evident modulaia liniar are dezavantajul de a fi foarte sensibil la perturbaii, orice alterare a formei semnalului pe canalul de transmisie producnd inevitabil erori de recepie dup demodulare. obine modularea n amplitudine (MA); obine modularea n frecven (MF); modularea n faz (MP).
Copyright 2007
Sorin Huides
Faza, respectiv frecvena semnalului sunt greu de modificat din cauze extrinseci sistemului de transmisie, consecutiv protecia acestuia la transmisie este mult mbuntit. Frecvenele radio sau RF (Radio Frequencies) fac referire n general la radiani, w, unde w = 2p*f. frecvene cuprinse ntre 30kHz i 30GHz. Acestea sunt utilizare n reelele de comunicaii mobile (sau sisteme celulare). Semnalul RF, y(t) = A * sin(2p * F * t + f), se presupune c este un semnal pur sinusoidal cu amplitudinea A, frecvena F si faza f.
Frecvena principala, sau frecvena de centru, se numete frecvena purtatoare, sau purtatoare. Frecvena purtatoare trebuie s fie mult mai mare decat largimea de band efectiv a semnalului util. Deoarece n propagare semnalele RF sunt mult mai bune decat sunetul, alegem semnalul RF s transporte informaia dorit. Procesul de a face ca un semnal RF s poat purta o informaie anume (un alt semnal) se numete modulare.
2. Modulaia n Radio Frecven

Avnd semnalul sinusoidal y(t) = A * sin(2p * F * t + f), putem ajusta, sau modula, trei parametri cu semnalul original care urmeaz a fi transmis, m(t). Cei trei parametri sunt amplitudinea (A), frecventa (F), faza (f). Modulaia n amplitudine - AM Cnd semnalul ce conine informaia m(t) moduleaz amplitudinea semnalului iniial (purtatoarea), numim acest tip de modulatie, Modulatie in Amplitudine (MA). y(t) = A(t) * sin(2p * F * t + f) Beneficiul semnalului modulat n tehnici de modulare n amplitudine este simplitatea cu care poate fi demodulat. Faptul c semnalul poate fi degradat foarte uor, de interferene sau zgomot, reprezint un neajuns major al modulaiei n amplitudine.
Copyright 2007
Sorin Huides
Modulaia n frecven -FM Cnd semnalul ce conine informaia m(t) moduleaz frecvena purttoarei, numim acest tip de modulaie, Modulaie n Frecven (MF). y(t) = A * sin(2p * f(t) * t + f) Modulaia n frecven necesit, comparativ cu modulaia n amplitudine, un demodulator complex care s poat detecta deviaii ale frecvenei. Sensibilitatea mai sczut la interferene sau zgomot reprezint un avantaj al modulaiei n frecven.
Modulaia n faz - PM Cnd semnalul ce conine informaia m(t) moduleaz faza purttoarei, numim acest tip de modulaie, Modulaie n Faz (MF). y(t) = A * sin(2p * F * t + f(t)) Deoarece cele dou tipuri de modulare seamn foarte mult ntre ele, modulaia n frecven i respectiv n faz se afl n aceeai parantez i influeneaz n mod direct funcia sin() din expresia de mai sus, putem spune c ele vor avea aproximativ aceleai caracteristici privind rezistena la perturbaii.
Cele trei tipuri de modulaie prezentate mai sus, se ncadreaz n categoria transmisiunilor cu semnal purttor sinusoidal fiind cu modulaie liniar in cazul modulaiei de amplitudine (forma semnalului modulator este pstrat de-a lungul lanului de transmisie ca de exemplu n cazul transmisiilor TV) i cu modulaie neliniar, exponenial (n unghi) n cazul modulaiei n faz sau frecven (ca n cazul transmisiilor radio MF pe UUS). n mod evident modulaia liniar are dezavantajul de a fi foarte sensibil la perturbaii, orice alterare a formei 8
Copyright 2007
Sorin Huides
semnalului pe canalul de transmisie producnd inevitabil erori de recepie dup demodulare. Faza, respectiv frecvena semnalului sunt greu de modificat din cauze extrinseci sistemului de transmisie, consecutiv protecia acestuia la transmisie este mult mbuntit. Schema bloc a unui lan de transmisie (analogic):
n cazul n care mediul de transmisie este atmosfera terestr sau vidul, avem de-a face cu un canal radio. n mod asemntor se pot defini transmisii pe fir, fibr optic sau mai nou medii magnetice. n cazul n care sursa de semnal nu mai este generator de semnal continuu ci devine un generator de impulsuri, avem de-a face cu un lan de transmisii digital. Rezistena la perturbaii a transmisiei digitale poate fi teoretic fcut orict de bun, decizia de luat la recepie fiind dac la un moment dat de timp exist sau nu bit de informaii transmis sau cu alte cuvinte este sau nu este ceva pe linie! Din aceste considerente, dar nu numai, tehnologia digital a devenit practic singura pentru transmiterea informaiei la distan. Schema bloc a unui lan de transmisie (digital) Include pe lng echipamentele prezentate n cazul semnalelor analogice introducerea ntre surs i modulator, la emisie, a unor echipamente de digitizare i codare, respectiv de decodare i sintez la recepie. Tem: Desenai lanul de transmisie digital
Revenind la avantajele transmisiei digitale, trebuie amintit posibilitatea oferit de sistem de a reface forma semnalului, chiar dac perturbaiile au distrus parial secvena de date 9
Copyright 2007
Sorin Huides
transmis pe canal prin utilizarea codurilor corectoare de erori, informaia redundant adugat semnalului util fiind folosit n acest scop; acest lucru nu este posibil n cazul transmisiei analogice. Dintre dezavantejele sistemului digital se menioneaz complexitatea crescut a echipamentelor (preul n momentul de fa nu mai constituie un obstacol), precum i zgomotul de eantionare introdus la prelucrarea digital a semnalelor analogice. Conform teoremei lui Nyquist, orice semnal analogic poate fi refcut din eantioanele sale dac frecvena de eantionare este de cel puin dou ori mai mare dect frecvena maxim a semnalului: fe 2fmM. Acesta poate fi considerat dezavantajul major al utilizrii tehnologiei digitale: pentru a transmite un semnal cu fmax = 4 KHz (cazul semnalului telefonic), trebuie transmise eantioanele lui codate cu o frecven de 2 ori mai mare fe = 8 KHz.
3. De ce DA transmisiilor digitale?
In 1928 Harry Nyquist face publica teorema esantionarii. Teorema de esantionare sau criteriile Nyquist, spune ca un semnal analog poate fi reconstituit complet dintr-un set de esantioane uniform distribuite in timp, daca rata de esantionare este egala sau mai mare decat banda semnalului. Transmisia semnalului Analog vs. zgomot Semnalele analogice sunt mult mai susceptibile la zgomot decat cele digitale. Calitatea semnalului analogic depinde de cat de bine se poate face detectia de anvelopa la receptor. In figura este reprezentat un semnal analog cu zgomot adaugat. Semnalul corect este si el reprezentat prin linia continua. Cand zgomotul este adaugat, valoarea instantanee a anvelopei poate varia semnificativ fata de anvelopa actuala, degradand astfel calitatea semnalului.
Transmisia semnalului Digital vs. zgomot Cand transmitem un semnal digital, trebuiesc detectati numai bitii cu valoare 1 sau 0. Detectia poate fi facuta folosind un decodor de plauzibilitate maxima sau ML (Maximum Likelihood). Daca presupunem ca 1 digital este reprezentat ca -1 volt, iar 0 digital este +1 volt. Atunci cand se face detectia, decodorul de plauzibilitate maxima poate decide daca bitul 10
Copyright 2007
Sorin Huides
receptionat este 1 in cazul in care tensiunea este mai mica ca 0 si daca bitul este 0 in cazul in care tensiunea este mai mare ca 0. Se poate observa usor ca semnalul digital poate sustine mai usor zgomotul decat cel analog si poate transmite informatia de bit fara a avea pierderi in calitate la receptie. Odata cu transmisia digitala vin si toate avantajele pe care microprocesoarele traditionale le au in opozitie cu cele analogice. Orice intrerupere de scurta durata in canalul de comunicatie poate fi rezolvata folosind un software adecvat. Circuitele de eroare pot asigura corectitudinea receptionarii informatiei. De asemenea, informatia poate fi acum criptata, iar functiile corectiei de eroare pot asigura corectitudinea transmisiei efectuate.
4. Modularea semnalului digital

Cand transmitem un semnal digital folosim variatii ale celor trei tipuri de modulare AM, FM si PM. Schemele de modulare a unui semnal digital se regasesc sub denumirea Amplitude Shift Keying (ASK), Frequency Shift Keying (FSK) si Phase Shift Keying (PSK). Precum FM si PM, modularea FSK si PSK ofera o imunitate ridicata la zgomot, fiind si cele mai preferate scheme de modulare digitala in aplicatiile curente. Amplitude Shift Keying (ASK) Tinand cont ca se transmit numai simboluri ce reprezinta valorile 1 si 0, modularea ASK transmite un semnal cu o amplitudine data pentru o valoare, iar amplitudine zero sau foarte scazuta pentru cealalta valoare. In trecut modulatia ASK era utilizata pentru transmiterea codului Morse, dar in prezent acest tip de modulatie in forma ei pura este rar utilizata.
Frequency Shift Keying (FSK)
11
Copyright 2007
Sorin Huides
O simpla variatie a modulatiei analogice FM poate fi implementata prin aplicare unui semnal digital la intrarea modulatorului. Semnalul de iesire capata forma unei unde sinusoidale cu doua frecvente distincte.
Demodularea acestei unde se face trecand semnalul prin doua filtre si transformarea rezultatului inapoi intr-un semnal digital. Phase Shift Keying (PSK) PSK presupune schimbarea fazei si nu a frecventei undei transmise. O unda PSK poate fi grenerata utilizand informatia digitalizata pentru a comuta intre doua semnale de frecventa egala, dar cu faza opus (Binary PSK, sau BPSK). Daca unda rezultata este inmultita cu o unda sinusoidala de frecventa egala, sunt generate doua componente: o unda cosinus de frecventa dubla fata de cea receptionata si inca o unda a carei frecventa nu conteaza dar care are amplitudinea proportionala cu cosinusul schimbarii de faza. Filtrand semnalul de frecventa ridicata, ramane doar semnalul modulat important ptentru transmisie. Conceptul PSK este dificil de reprezentat grafic, in general fiind descries matematic.
Quadrature Phase Shift Keying (QPSK) Quadrature Phase Shift Keying, ducand mai deparete conceptul PSK, se poate presupune ca numarul de schimbari de faza nu este limitat la doua stari ci chiar la mai multe. Purtatoarea transmisa poate transporta oricate schimbari de faza, iar prin inmultirea semnalului receptionat cu o unda sinusoidala de frecventa egala se pot demodula schimbarile de faza in nivele ale tensiunii, fara dependenta directa fata de frecventa.
12
Copyright 2007
Sorin Huides
5.Tehnici de acces: FDMA, TDMA, CDMA

Sistemele de comunicatii mobile de tip celular, se bazeaza pe utilizarea frecvetelor radio ca suport primar de comunicatii intre statiile mobile si statiile de baza. Intr-o lume ideala ar exista un spectru nelimitat de frecvente. In realitate exista un spectru limitat, deoarece un anumit numar din frecventele disponibile sunt deja alocate pentru utilizare in cadrul unor aplicatii comerciale sau necomerciale, precum AM/FM radio, taransmisii TV, sisteme de navigare etc. Pentru a avea acces la acest spectru limitat de frecvente, in sistemele de comunicatii mobile de tip celular exista cateva scheme sau tehnici de acces. Cele mai comune dintre aceste tehnici de acces sunt: FDMA sau Frequency Division Multiple Access (Acces Multiplu Separat in Frecventa), TDMA sau Time Division Multiple Access (Acces Multiplu Separat in Timp), CDMA sau Code Division Multiple Acces. Prin FDMA, largimea de banda disponibila B este impartita in N numar de canale fiecare cu o largime de banda BN (~30kHz). Fiecarui utilizator activ ii este alocat un canal. Cu alte cuvinte, N este numarul total de utilizatori. Numarul total de utilizatori suportati in sistem, poate fi marit prin implementarea unui plan de reutilizare a frecventei, respectiv aceleasi canale sunt reutilizate la o distanta suficient de mare astfel incat sa nu apara interferente.
Time Division Multiple Access (TDMA) Prin TDMA, largimea de banda disponibila B este impartita in N numar de canale, fiecare cu o largime de banda BN (~30kHz pentru IS-136 si 200kHz pentru GSM). In plus, fiecare canal este divizat intr-un numar TS de perioade de timp mumite time slots (3 pentru IS136; 8 pentru GSM). Fiecarui utilizator activ ii este alocat un canal si un time slot. Cu alte cuvinte , N*TS este numarul de utilizatori care se pot afilia.. Capacitatea totala poate fi marita prin folosirea unei scheme de reutilizare a frecventelor.
13
Copyright 2007
Sorin Huides
Code Division Multiple Access (CDMA) Prin CDMA, o banda de largime extinsa BC, este alocata unui singur canal CDMA. Aceasta largime de banda este de 1-5MHz, in functie de tehnologia utilizata. Unui utilizator activ ii este alocat un cod unic in acel canal CDMA. Stiind si folosindu-se de codul unic, receptorul poate extrage din canalul CDMA doar informatia estinata special pentru un anume utilizator. Capacitatea suportata este dinamica fiind strans legata de nivelul de interferente. Intr-un sistem CDMA nu este necesara folosirea unui plan de reutilizare a frecventei.
6. Erorile transmisiei radioelectrice si clasificarea perturbatiilor

Spre deosebire de celelalte medii de transmisie (cupru, FO) pentru care teoria definete tipurile de erori ce pot apare la propagare i consecutiv gsete i mijloacele tehnice de compensare a acestora, n cazul transmisiei n spaiul liber (radioelectric), influena mediului de transmisie asupra semnalului transmis nu poate fi prevzut, mediul nefiind controlat. De aceea toate modelele matematice ce reprezint propagarea undelor electromagnetice n spaiul liber sunt aproximri, uneori grosolane, ale comportrii semnalului de transmisie. Perturbaiile sunt semnale aleatoare care intervin n canal, micornd capacitatea de transmisie a acestuia, implicit msura n care semnalul de la recepie reprezint copia fidel a celui de la emisie. Perturbaiile pot fi aditive sau multiplicative. Din clasa perturbaiilor aditive (adic a acelora care se adun cu semnalul) fac parte: zgomotele diafoniile
Copyright 2007
14
Sorin Huides transmise. distorsiunile
Zgomotul este o perturbaie care nu este coerent cu nici unul din semnalele utile Diafoniile sunt semnale perturbatoare provenite din semnalele utile ale altor canale. Distorsiunile sunt semnale perturbatoare coerente cu semnalul util din canalul considerat. Zgomotul poate fi alb sau colorat n funcie de repartiia densitii spectrale de putere (constant sau variabil n funcie de frecven), gaussian sau negaussian, ergodic (previzibil n medie, nu n detaliu), de impulsuri (energie mare i durat mic) sau de fluctuaii (nsumarea unor zgomote de energie foarte mic, dar numeroase - zgomot de agitaie termic). Conform principiului lui Huygens, atunci cnd un front de und (ansamblul punctelor materiale care oscileaz n faz) ntlnete un obstacol, acesta se transform el nsui ntr-un generator de unde, rezultnd astfel dou unde defazate. n cazul propagrii undelor radio refexiile pe obstacole sau pe sol genereaz interferen de fading. Amplitudinea semnalului recepionat, ca sum a amplitudinilor semnalelor undelor direct i reflectat, poate fi la un moment dat mai mic n modul dect amplitudinea undei directe, datorit nsumrii undelor reflectate, fiecare cu ntrzieri diferite i deci defazate.
Interferenele de cofrecven sau "intercanal" sunt interferene cauzate de emitoarele altor staii (celule) care emit pe aceeai frecven cu celula n care se afl receptorul, dar care dei sunt ndeprtate, produc zgomot n canal. Interferenele de intermodulaie sunt interferene datorate emitoarelor ce emit pe alte frecvene dect cea recepionat i fac parte din categoria zgomotelor de diafonie. Cu ct frecvena perturbatoare este mai apropiat de frecvena generatorului util i cu ct puterea perturbatorului este mai mare, cu att zgomotul produs la recepie crete. Zgomotul de fond este zgomot de fluctuaie, datorat micrii electronilor n semiconductor. Este un zgomot de agitaie termic ce crete odat cu creterea sensibilitii receptorului i bineneles cu creterea temperaturii. n categoria zgomotelor de impulsuri intr zgomotul atmosferic datorat furtunilor sau altor fenomene atmosferice ce produc descrcri 15
Copyright 2007
Sorin Huides
electrice, precum i zgomotul industrial, datorat motoarelor electrice cu perii la rotor sau motoarelor cu aprindere prin scnteie.
7. RF si informatia digitala. De ce CDMA?

Frecventele RF fac referire in general la undele electromagnetice propagate in plaja de la 30kHz pana 30GHz. Utilizand diverse tehnici de modulare a semnalului uti, acestal poatetransportatn de un semnal RF, sau frecventa purtatoare. Pentru a modula informatia digitala exista tehnici de modulare precum ASK, FSK si PSK. Transmisia digitala este preferata fata de cea analogica deoarece semnalul digital poate sustine mai mult zgomot si in acelasi timp se poate implementa un sistem de corectie de eroare. Metode de acces Cu un spectru de frecvente limitat si numerosi utilizatori, metoda de acces trebuie aleasa astfel incat sa satisfaca necesarul de capacitate. Dintre cele trei metode descrise, respectiv FDMA, TDMA si CDMA, ultima este preferata datorita capacitatii dinamice, performantelor RF (Rake receiver si soft handoff) si nivelului ridicat de securitate. Capacitatea este dinamica datorita faptului ca in toata reteaua este folosita aceeasi frecventa pentru purtatoare. Multiple purtatoare CDMA pot co-exista cu conditia ca ele sa fie separate in frecveta (channel spacing) si sa nu existe suprapunere peste largimea de banda de 3dB (1.23 MHz or 3.69 MHz). Interfata-aer in CDMA In aceasta lucrare sunt prezentate trei tehnologii CDMA air-interface, anume IS-95 (cdmaOne), IS2000 (CDMA2000, 3G-1X, or 3G-3X) si IS-856 (1xEV-DO). Dintre aceste trei tehnologii IS-2000 si IS-856 sunt catalogate ca tehnologii 3G conform ITU. Standardul IS-2000 este compatibil in jos cu sistemul IS-95. Standardul IS-856 este o dezvoltare a standardului IS2000, si este orientat doar catre a suporta traficul de date nu si cel de voce. De ce CDMA? Unul din beneficiile native ale tehnologiei CDMA este dinamica capacitatii. Asa cum o sa demonstrez mai tarziu, capacitatea sistemului variaza in functie de nivelul de interferenta in sistem. In CDMA se utilizeaza aceeasi frecventa de purtatoare pentru intreg sistemul (celule si sectoare). Prin optimizarea sistemului, respectiv prin optimizarea hardware si software a componentelor din retea, capacitatea sistemului poate fi marita. In CDMA, acoperirea,
16
Copyright 2007
Sorin Huides
capacitatea si calitatea serviciului sunt dependente una de alta, iar cresterea uneia dintre acestea duce la afectarea uneia din celelalte doua. In comparatie cu alte tehnologi precum GSM si IS-136 (TDMA), performantele unui sistem CDMA sunt imbunatatite prin rake receiver si soft handoff. Rake receiver-ul permite receptorului sa combata eficient multiplele cai/reflectari ale semnalului sursa, iar soft handoff-ul permite terminalului receptor mobil sa fie intr-o conexiune permanenta si fara intreruperi fata de sistem, daca acest terminal mobil se deplaseaza in retea. In CDMA, prin transmiterea digitala a informatiei si utilizand tehnici de codificare eficiente, puterea de emisie a terminalului mobil este mentinuta la un nivel scazut. Acest lucru duce la mentinerea unui nivel scazut de interferente in sistem, dar si la marirea duratei de viata a bateriei ce alimenteaza terminalul mobil. Un alt beneficiu nativ al tehnologiei CDMA este nivelul foarte ridicat de securitate prin utilizare de coduri tip pseudo-zgomot (pseudo-noise), coduri ce fac ca semnalul sa fie asociat ca un zgomot si sa fie inpenetrabil. Interceptarea semnalului nu se poate face fara o actiune intensiva de decodificate ce necesita o mare putere de calcul. Datorita acestui sistem nativ de codificare, in sistemele CDMA informatia nu este criptata, aceasta trebuind a fi facuta inainte de procesarea de tip CDMA a semnalului. Deteriorarea calitatii semnalului RF Intarzieri de imprastiere. Propagarea pe cai multiple. Cand un semnal RF transnsmis intalneste un corp solid (cladiri, autovehicule etc.) acesta este reflectat si apare fenomenul de multiplicare a semnalului intial. Prin reflectare semnalul isi poate schimba directia de propagare, acesta poate fi rasfirat sau chiar redirectionat catre un alt reflector. Atunci cand un semnal ajunge din diferite directii la antena unui receptor spunem ca acesta este propagat pe mai multe cai. Intr-un sistem CDMA, existenta unor caile multiple de propagare poate fi interpretata si ca un avantaj dar si ca un dezavantaj. Daca semnalele din canalele multiple ajung la o distanta de aproximativ 4ms unul de altul atunci ele pot fi folesite pentru a mentine un nivel scazut al FER. Daca semnalele ajung cu intarzieri mai mari de 4ms pot inrautati calitatea semnalului receptionat. Semnalul de la transmitator este receptionat de receptor ca fiind format din o suma de semnale, fiecare calatorind pe o cale separata. Din cauza faptului ca lungimile acestor cai radio nu sunt egale, informatia continuta in acestea intampina intarzieri de imprastiere pe distanta dintre statia de baza si mobil.
17
Copyright 2007
Sorin Huides
Intr-un sistem CDMA, acest efect al intarzierii de imprastiere poate fi redus sau eliminat prin utilizarea receptoarelor de tip Rake si a unor ferestre de cautare. O fereastra de cautare se defineste ca fiind o fereastra de timp in care receptoarele de tip Rake pot decoda componenetele multicale ale semnalului.
In imagine este expemplificata transmiterea unui purtatoare sub forma unui singur puls, dar care la receptor ajunge ca fiind compusa din patru pulsuri, atunci cand intrazierea de imprastiere este definita ca TM. Intarzierile tipice de imprastiere pentru zona urbana sunt de la 2 la 5ms. Fadingul Rayleigh Pe masura ce aceste semnale multicale sunt insumate constructiv sau distructiv la antena de receptie, pe langa intarzierea de imprastiere acelasi mediu multicale provoaca si variatii severe de putere ale semnalului. Acest tip de variatie se numeste fading Rayleigh. Statistic in 1% din locatii. Acest lucru poate duce la pierderea unor blocuri mari de informatie. Daca setul de semnale reflectate are o componenta dominanta, precum un semnal linie de vedere, utilizand modelul Rician fadingul este modelat mult mai corespunzator. A se tine cont ca daca viteza statiei mobile este zero, nu exista fading, asta doar daca semnalul nu este reflectat de un obiect in miscare. Intr-un sistem CDMA, pentru a preintampina fadingul lent se utilizeaza functia de control al puterii emisie. Deoarece controlul puterii este prea lent pentru a preintampina fadingul rapid Rayleigh, in aceasta situatie se utilizeaza codarea FEC si intercalarea de bit. Avand o 18
Copyright 2007
s-a
observat ca semnalul receptionat este cu 10dB sub medie in 10% din locatii, si 20dB sub medie
Sorin Huides
purtatoarea CDMA de banda larga, fadingul selectiv de frecventa ingusta va avea o influenta limitata asupra semnalelor. Deplasarea Doppler Caile multiple de propagare ale unui semnal si faptul ca statia mobila se afla in miscare creaza o deplasare Doppler. Semnalul receptionat este deplasat in frecventa/faza ca functie a directiei si a vitezei de deplasare. O deplasare de 100 si 200 Hz poate avea loc la 900 MHz si respectiv 1800 MHz. Deplasarea maxima apare atunci cand unda vine din directia opusa directiei statiei mobile. O solutie de a preintampina deplasarea Doppler intr-un sistem CDMA o reprezinta urmarirea continua a fiecarui semnal si utilizara unui semnal Pilot de sincronizare si pentru estimarea de canal. Pierderi de cale si umbra de fading Intr-un sistem de RF celular exista doua tipuri de variatii ale puterii semnalului: Variatii microscopice sau de scurta durata, cunoscute ca fading Rayleigh si care au loc atunci cand statia mobila strabate o distanta mica in comparatie cu distanta dintre ea si statia de baza. Variatiile macroscopice sau pierderile de cale, care se pot descrie ca fiind suma a doua componenete care duc la pierderi de cale intre statia mobila si statia de baza. Prima componenta este una determinista L (linia de centru, punctata) care creste nivelul pierderilor odata cu marirea distantei intre statia mobila si statia de baza. L = 1 / R unde n este 3,84 in functie de mediul RF. In decibeli aceasta componenta contribuie la o indepartare a 38,4dB pe fiecare a zecea parte din distanta. L [dB] = 38,4 * log(R). A doua componenta, umbra de fading, parte a variatiilor macroscopice este o variabila aleatoare X. Variabila X (linia intrerupta) urmareste distributia, avand o valoare de 0dB si poate lua valoarea tipica de 8dB pentru o deriviatie standard calculata. Aceasta componeta reprezinta efectul de umbra de fading cauzat de diversele variatii de teren sau orice alt obiect ce poate obstructiona calea radio. Cand adaugam componenta deterministica, obtinem valoarea pierderii de cale, valoare in decibeli ce se scade din valoarea puterii RF radiate de transmitator rezultand puterea receptionata la antena statiei mobile. Functia de control al puterii este utila si la combaterea umbrei de fading, iar atunci cand se planuieste realizarea sistemului din punct de vedere RF, se include in design si o margine a umbrei de fading.
n
19
Copyright 2007
Sorin Huides
Legatura RF dintre transmitator si receptor este supusa afectarii de catre fenomene naturale ce pot sa apara aleator. Semnalele reflectate sau multicale pot modifica semnificativ semnalul transmis initial. Semnalele reflectate ajung la receptor in timpi diferiti cauzand intarzieri de imprastiere a semnalului, iar diferentele de faza ale semnalelor reflectate se pot insuma constructiv sau distructiv la antena de receptie; fadingul Rayleigh. Cand un utilizator este in miscare frecventa semnalului se poate schimba conform deplasarii Doppler. In final, obstacolele aflate in calea caii RF pot crea o umbra de fading. Receptorul de tip Rake Reprezinta un receptor CDMA ce utilizeaza un numar "degete" Rake pentru a combate propagarea multicale, prin aceste degete se va acorda pe componentele multicale si le va decoda. Accesul aleator este ilustrat de situatia in care un utilizator intra in contact cu sistemul folosind un canal de acces (Acces Channel) obtinut printr-un protocol de acces tip "trial-anderror". Soft handoff Soft handoff-ul reprezinta o functie unica a sistemelor CDMA ce permite statiei mobile sa realizeze conexiuni cu o noua statie de baza inainte de a rupe legatura cu cea veche. Aceasta functie aduce un castig prin diversitate in sistem, ceea ce duce la imbunatatirea performantelor RF. Deciziile legate de soft handoff sunt luate pe baza semnalelor pilot ale statiilor de baza. La receptor Pilotii sunt divizati in patru seturi: Active Set, Candidate Set, Neighbor Set si Remaining Set; iar deplasarea lor intre seturi este guvernata de catre un set de reguli si parametrii de handoff. Controlul Puterii Este folosit pentru a controla nivelul puterii de emisie al statiilor mobile astfel incat acestea sa fie receptionate la acelasi nivel de energie decatre statia de baza, astfel incat semnalele slabe sa nu fie acoperite de un alt utilizator. Pentru calea inversa statia de 20
Copyright 2007
Sorin Huides
baza are la indemana un algorit de control al puterii in functie de raportul Eb/Nt. Decizia de a trimite biti de control al puterii catre un anume terminal mobil, se ia pe baza compararii raportului Eb/N0 masurat cu cel de referinta. Prin bitii transmisi statiei mobile se comunica acesteia sa ridice sau sa coboare nivelul puterii de emisie. Ridicarea zgomotului Cu cat numarul (incarcarea) de utilizatori creste, la receptor se intampina mai mult zgomot. Cand ridicarea zgomotului creste, aria de acoperirea pentru un semnal fix de calitate se reduce si vice versa.
8. Norme digitale de transmisie. Stabilirea normelor

Pentru tehnologia GSM, normele tehnice de produs sunt stabilite de ctre UIT (Uniunea Internaional de Telecomunicaii) i ISO (International Standard Organisation). Privind organizarea serviciilor GSM, ISO a recomandat modelul OSI (Open Sistem Interconect) pentru structurarea reelelor, dar a lsat deplin libertate Autoritilor de Reglementare i Operatorilor n alegerea i dezvoltarea sistemului de ierarhizare a serviciilor. Normele digitale de transmisie stabilesc parametrii sistemelor, domeniul de utilizare al acestora, ara, denumirea standardului, mrimile caracteristice ale interfeelor sistemului n raport att cu utilizatorul, ct i cu mediul de transmisie. Odat adoptate, normele devin obligatorii de respectat att pentru productorii de echipamente care le utlizeaz la atestarea produselor lor prin obinerea unui certificat de conformitate la o anumit norm, ct i pentru utilizatorii produselor crora li se interzice modificarea acestora ce ar avea ca rezultat nencadrarea n normele produsului omologat. Normele prevd att tipul de reea i arhitectura acesteia, ct i gama de servicii minim pe care produsul trebuie s le ofere utilizatorului. La nivel mondial cele mai importante organisme care stabilesc norme n domeniul telecomunicaiilor i tehnologiei informaiei sunt: ISO International Standard organisation 89 ri UIT Uniunea Internaional de Telecomunicaii cu 3 organisme: CCITT Comitet Consultatif International pour Telephone et Telegraphe CCIR Comitet Consultatif International pour Radio Communication IFRB International Frecquency registered Board Pentru Europa, ETSI European Telecommunication Standard Institute creat n 1988 normeaz toate reelele publice de telecomunicaii din Europa
21
Copyright 2007
Sorin Huides
Normele garanteaz utilizatorilor calitate, performane, securitate pe parcursul utilizrii i furnizeaz repere pentru toate aceste criterii. Pentru productorii de echipamente ce obin atestarea produselor lor n raport cu un set de norme ct mai larg aplicabil, desfacerea pe orice pia nu reprezint o problem, ei avnd din start un avantaj fa de competitorii ce nu au produse atestate. n acelai timp, n cazul producerii unor evenimente nedorite pe parcursul utilizrii produselor, responsabilitatea productorilor vis-a-vis de pagubele produse este limitat de respectarea de ctre produs a unui set de norme care lrgete orizontul att productorului ct i utilizatorului. Consumatorul i va uura existena procurndu-i un produs atestat, pe care-l poate utiliza oriunde n lume (exemplu: cartea de credit). Tot astfel norma GSM pentru telefonie mobil celular permite utilizatorului s-i cumpere de exemplu telefonul n Olanda, s vorbeasc n Romnia unde locuiete permanent i s comunice n Norvegia cu operatorul local pe timpul vacanei. Din punct de vedere al operatorului GSM norma i permite s utilizeze n reeaua pe care o administreaz echipamente de la productori diferii, n funcie de preferin, raport calitate/pre etc., toate subansamblele reelei fiind compatibile ntre ele.
9. Norma GSM
Reeaua GSM ofer abonailor si trei categorii de servicii: mobil). Acestea sunt: - Transmisie de date asincron duplex - Transmisie de date sincron duplex - Acces sincron la un pad - Transmisie de pachete asincron duplex - Transmisie digital alternativ a sunetului 300 - 9600 bit/s 1200 9600 bit/s 300 9600 bit/s 2400 9600 bit/s 2400 9600 bit/s servicii suport teleservicii servicii suplimentare
Serviciile suport sunt servicii n cadrul aceleiai reele (ea pentru ea, mobil pentru
Teleserviciile sunt aplicaii operaionale oferite abonailor de ctre reea. Ele permit transmisia de informaie de la utilizator la utilizator n cadrul unei aplicaii. Cel mai important este telefonia. Acest teleserviciu ofer: 22
Copyright 2007
Sorin Huides
comunicarea de la un abonat mobil la alt abonat mobil comunicarea de la un abonat mobil la un abonat fix comunicarea de-a lungul unui numr oarecare de reele
Un alt teleserviciu este serviciul apelurilor de urgen. Atunci cnd un utilizator apas butonul corespunztor acestei funcii se genereaz n mod automat un apel destinat serviciului de urgen. Mai nou, prin directiva Congresului USA pn n anul 2004 i corespunztor a Consiliului UE pn n 2005, operatorii de telefonie mobil din SUA respectiv Europa vor fi obligai s doteze reelele pe care le opereaz cu echipamente n stare s localizeze cu o precizie de 200 m staia mobil de la care s-a emis un apel 112. GSM ofer de asemenea serviciul de transmitere de text scris( fax ), norma G3 viteza pn la 9600 bps i pe cel de transmitere de mesaje SMS ce permite transmiterea de mesaje alfanumerice scurte (max. 140 caractere). Un semnalizator confirm transmiterea mesajului ctre corespondent ceea ce reprezint un pas nainte fa de serviciul radio-paging clasic. Acest din urm teleserviciu poate fi exploatat att punct la punct, ct i punct la multipunct. Serviciile suplimentare oferite de GSM sunt foarte numeroase, lista fiind nc deschis (e-bankingul de exemplu), iar o parte din ele sunt prezentate mai jos: identificarea abonatului chemtor; redirecionarea apelului n situaii de urgen; afiarea progresului stabilirii convorbirii; bararea apelurilor: intrare, ieire, internaional; informaii despre durat, tarif convorbire; mesagerie vocal; numerotare scurt; dubl; centrex; VPN-VIRTUAL virtual private network( grup nchis de utilizatori). Tehnicile de multiplexare GSM prevd prin norma adoptat utilizarea a dou tipuri de multiplexare: TDMA- Time division Multiplex Acces( Acces multiplu de diviziune n timp), FDMA-Frecvency Division Multiplex Acces( Acces multiplu de divizare n frecven). Cerinele normelor GSM- ETSI peste 140 de specificaii pentru GSM 900 DCS1800 i combinaia lor avnd n vedere utilizatorul, operatorul, productorul i autoritatea de reglementare din fiecare ar. a) Cerinele utilizatorului transmisia vocal de calitate asemntoare serviciului telefonic clasic cu fir;
23
Copyright 2007
Sorin Huides confidenialitatea conversaiilor; autentificarea utilizatorilor; acoperire teritorial larg (naional);
transmisie de voce, date, mesaje scurte, fax cu acelai terminal; costuri de utilizare i acces rezonabile; terminal ergonomic, uor, compact, cu autonomie funcional mare; disponibilitate mare a serviciului (GoS crescut); acoperire internaional (Roaming - posibilitatea de a beneficia de servicii i n alte reele dect cea la care este abonat utilizatorul n mod obinuit).
b) Cerinele operatorului Operatorul privete reeaua ca pe o investiie care trebuie s fie rentabil, s dureze i s poat fi modernizat. Operatorul este prin definiie un furnizor de servicii pentru abonai; reeaua este instrumentul su de lucru i nsi raiunea de a fi a activitii sale. De aceea operatorul cere: utilizarea optim a resurselor (frecvene radio, capacitatea de transmisie); disponibilitate mare; exploatare uoar i eficace; identificare facil a abonailor i a terminalelor; numr mare de abonai; echipamente standardizate cu standarde flexibile, produse de muli productori; cost rezonabil al infrastructurii.
c) Cerinele productorului definirea exact a funciilor pe care produsul s le ndeplineasc; definirea clar a restriciilor; un organism unic pentru acreditarea produselor; pia de desfacere ct mai larg.
d) Cerinele autoritii de reglementare oferirea accesului de serviciu al ntregii populaii; libera concuren ntre operatori; utilizarea intensiv a frecvenelor; acoperirea naional.
24
Copyright 2007
Sorin Huides
10. Norma CDMA

Relatii intre standardele IS-95A, IS-95B, IS-2000 si IS-856 IS-95 revizie A, IS-95A -a fost prima implementare comerciala a tehnologiei CDMA ca sistem de comunicatii mobile. Publicate in 1993, specificatiile standardului devin foarte foarte populare in special in America de Nord. IS-95A ofera suport pentru transmisii voce si pentru aplicatii date ce folosesc rate de trasfer scazute, de pana la 14,4 kbps. IS-95 revizie B, IS-95B -lansat la inceputul anului 1999. IS-95B mareste performantele sitemului CDMA prin imbunatatirea algoritmilor si a parametrilor deja existenti. Ofera suport transfer de date la o rata de pana la 115,2 kbps. Datorita aparitiei tehnologiilor 3G, au fost lasate in lume foarte putine retele de telecomunicatii mobile prin implemetarea standardului IS-95B. IS-2000 -datorita faptului ca nu au mai fost facute si alte revizii la IS-95, atentia a fost indreptata catre dezvoltarea IS-2000 sau IS-95C dar cu o descriere mai oportuna in ceea ce priveste timpul lansarii, respectiv inceputul anului 2000. In IS-2000 au fost facute cateva imbunatatiri tehnice, imbunatatiri ce au crescut dramatic capacitatea de suport voce in comparatie cu IS-95, dar in acelasi timp pastrand si compatibilitatea cu acesta. De asemenea, au fost implementate si rate de transfer ridicate, exprimate teoretic pana la 1.036,8 kbps, iar practic cu un maxim de pana la 307,2 kbps. Prin utilizarea a doua purtatoare RF diferite si a canalelor aditionale, IS-2000 se dovedeste a fi mult mai scalabil decat IS-95. IS-856 -este publicat la inceputul lui 2002 si se bazeaza pe IS-2000, dar din care se exclude capacitatea de a suporta voce si este orientat doar catre suport date. Prin optimizarea pentru aplicatii de tipul Data (transfer date), in acest sistem rata de transfer poate ajunge pana la 2.457,6 kbps. Inca o diferenta intre IS-856 si IS-2000 este aceea ca IS-856 este o retea de tip IP, respectiv batazata pe Internet Protocol, iar IS-2000 este bazata pe protocoale proprietare. IS-856 este compatibil cu IS-2000 la nivel RF. Ceea ce inseamna ca la nivel RF se pot utiliza aceleasi componente de catre ambele sisteme, daca acestea coexista in aceeasi retea.
25
Copyright 2007
Sorin Huides
Relatiile dintre standardele IS-95A, IS-95B, IS-2000 si IS-856 Evaluare Mrimile caracteristice ale unui semnal electric i tipurile de modulaie pe care le determin ele sunt amplitudinea, frecvena, faza, MA, MF, MP. Desenai un lan de transmisie digital.
Perturbaiile pot fi aditive sau multiplicative. Zgomote, diafonii, distorsiuni. Zgomot alb sau colorat, gaussian sau negaussian, ergodice, de impulsuri, de fond. Interferen de fading, de cofrecven, de intermodulaie. Serviciile oferite de reeaua GSM sunt determinate de cerinele utilizator, operator, productor si autoritate de reglementare.
11. Conceptele sistemului celular

Reutilizarea frecvenelor Mobilitatea Stabilirea normelor Structura sistemului (OSI) 26
Copyright 2007
Sorin Huides Reutilizarea frecvenelor
Banda de frecven alocat comunicaiilor mobile digitale n standard GSM este 890 915 uplink, 935 - 950 MHz down link. Dup cum am vzut, lrgimea unui canal este de 200 KHz ceea ce nseamn c cele 124 de canale epuizeaz pentru o legtur full duplex ntreaga band de frecven. Aceasta numai aparent, deoarece prin directivitate combinat cu puterile relativ mici de emisie utilizate de sistem, frecvenele pot fi reutilizate dup cum vom vedea. Limitrile determinate de mobilitatea abonailor n reea influeneaz caracteristicile unui post de abonat. Mobilitatea postului de abonat n reea poate fi intrinsec (se mic abonatul) sau implicit (abonatul st pe loc ntr-un mobil n micare). n ambele situaii, asigurarea continu a legturii implic pe de o parte un volum mic al echipamentului de abonat, denumit n continuare terminal, dar i necesitatea staiei radio de baz denumit n continuare BTS( Base Transceiver Station) de a putea localiza abonaii, de a le putea urmri micrile, precum i de a vedea n orice moment starea acestora de accesibilitate (prezen n reea sau nu). O alt cerin a sistemului dat fiind caracteristica de portabilitate a terminalului este autonomia energetic de o durat convenabil. Evoluia tehnologic n domeniu a condus, pentru satisfacerea compromisului autonomie mare volum i greutate reduse, la apariia noilor tipuri de acumulatori NiMHybrite, LiIon, etc. , ce asigur pentru cele mai moderne terminale o autonomie de circa 200 h / stand by sau 15h / convorbire. O ultim caracteristic amintit a posturilor mobile const n faptul c acestea funcioneaz adesea n medii cu nivel mare al bruiajului frecvenelor cmpului electromagnetic, de exemplu n orae, uzine, etc. Tehnologia digital elimin o parte din neajunsurile privind protecia la perturbaii a undei radio, totui problema rmne de actualitate, perfecionarea continu a tehnicilor de modulaie i a algoritmilor de corecie contribuind n mare msur la creterea calitii serviciului oferit. O caracteristic a serviciului de telefonie mobil fie el analogic sau digital o reprezint utilizarea pe o anumit poriune( ntre terminal i BTS )a undelor radio drept mediu de transmisie. Necesitatea reutilizrii frecvenelor ca urmare a tratrii spectrului de frecven ca resurs limitat n conexiune cu cererea de capacitate a condus la apariia telefoniei celulare. Termenul deriv de la celula radio definit ca zona acoperit de o staie radio din reea (BTS). Principiul care st la baza mpririi n celule a reelei de telefonie celular este propagarea undelor. Se tie c dac puterea emitorului este Pe i puterea recepionat la distan este Pr, atunci puterea recepionat la distana 2d va fi de 4ori mai mic sau cu alte cuvinte puterea la recepie este invers proporional cu ptratul distanei dintre emitor i receptor (Pr ~ Pe / d2). Dac puterea de emisie este mic, cum este cazul terminalelor portabile GSM, atunci putem considera c zona acoperit de un astfel de terminal este limitat i ca urmare frecvena
27
Copyright 2007
Sorin Huides
de emisie poate fi folosit de un alt terminal ntr-o celul suficient de ndeprtat, astfel nct interferenele de cofrecven s nu deranjeze. ntr-o reea celula este unitatea elementar de structur a unui spaiu n care este utilizat un ansamblu de frecvene. Reutilizarea frecvenelor este un concept foarte important n radiotelefonie public, eficiena unui sistem fiind apreciat dup gradul intensiv de prelucrare a benzii de frecven utilizat, tiut fiind faptul c numrul de frecvene disponibile pentru o reea determin traficul maxim al acelei reele (capacitatea maxim de procesare). n concluzie, ntr-un spaiu dat, cu ct celulele sunt mai mici, cu att numrul de frecvene ce pot fi utilizate simultan este mai mare i deci capacitatea reelei crete. Pe de alt parte, interferenele de cofrecven i costul reelei fixe cresc i ele din nou, compromisul innd de gradul de serviciu pe care operatorul l impune reelei. Gradul de serviciu (GoS) este msura n care un anumit serviciu satisface nevoia pentru care a fost creat. n cazul reelelor GSM, acesta are printre altele i urmtoarele componente: acoperirea, accesibilitatea, eficacitatea spectral. Pentru exploatarea frecvenelor alocate unei celule, ntr-o alta, aceasta din urm trebuie s se afle la o distan minim egal cu cel puin dou ori diametrul unei celule, tocmai cu scopul de a limita interferenele de cofrecven. Un exemplu de aranjare a celulelor n form de hexagon este dat n figura urmtoare:
ntr-o reea GSM, un grup de 9 celule reprezint un sistem complet (ansamblu funcional). Sistemul este unitatea utilizat n telefonia celular pentru a structura un spaiu geografic. n general, staiile fixe ale unei reele sunt localizate n punctele de intersecie a trei celule cu scopul de a optimiza numrul lor. n figur, dac BTS este la intersecia celulelor A1 A2 A3 atunci el acoper cel mai bine celula A. Modelul prezentat ia n considerare un spaiu geografic perfect plan, fr denivelri (cu curb de nivel zero) fr cldiri sau alte obstacole 28
Copyright 2007
Sorin Huides
naturale (pduri, lacuri etc.). n realitate ns, dup cum uor ne putem da seama, aceast situaie nu este niciodat ntlnit, aezarea BTS-urilor fiind simulat cu programe complexe de computer, corelat cu harta topografic a zonei, dar innd seama de anotimp (iarna nu sunt frunze i propagarea este diferit de var!), de planuri urbanistice etc. Optimizarea reelei este din punctul de vedere al reutilizrii frecvenelor prin amplasarea convenabil a BTS-urilor, o chestiune de experien. Productorii de echipamente (antene) vin i ei n ajutor aducnd pe pia diverse tipuri de antene BTS utilizate n funcie de condiiile reale. Modelarea pe calculator a reelei din punct de vedere al acoperirii radio, dar i de optimizare a raportului calitate-pre pentru operator este i ea de ajutor. Mobilitatea Mobilitatea abonailor unei reele impune considerarea urmtoarelor aspecte: - localizarea abonailor n reea; - estimarea deplasrilor abonailor n reea; - pstrarea legturii ntre abonat i reea n timpul trecerii acesuia de la o celula la alta. Dac reeaua apreciaz c un abonat aflat n convorbire urmeaz s intre n teritoriul altei celule, ea iniiaz transferul comunicaiei dintr-o celul n alta, ntr-o manier "seamless" fa de convorbirea aflat n desfurare. Practic, abonatul, dei aflat n convorbire, nu i d seama c a fost mutat de la o celul la alta ("hand-over"). Aceasta este una din marile realizri ale tehnologiei digitale. n reeaua de transmisie analogic, cnd un punct mobil (terminal) trece ntr-o alt celul, nainte de a stabili dialogul cu noua celul, dialogul cu celula activ este ntrerupt. n cazul reelelor GSM, terminalul este inzestrat cu mai multe demodulatoare care permit o comunicaie simultan ntre dou staii de baz, astfel nct transferul nu produce nici o ntrerupere n convorbire. De asemenea, datorit faptului c transferul este iniiat de reea i nu de abonat, efectul de ping-pong la trecerea repetat n zona de grani comun ntre dou celule este i el nlturat. n tehnologia GSM, un terminal aflat n reea, n timpul ct nu se afl n convorbire, i construiete un tabel de alocare a BTS-urilor de la care primete semnal. Pn la 32 de staii de baz pot ncpea n acest tabel. Locaiile sunt prioritare pe considerente de putere recepionat, pe locul nti aflndu-se staia cu puterea recepionat cea mai mare, creia i se i aloc legtura n momentul iniierii ei, dup verificarea, autentificarea i acordarea accesului n reea. Pe msur ce terminalul i modific poziia relativ fa de BTS-urile nconjurtoare, tabelul este actualizat, o schimbare a emitorului activ fiind oricnd posibil fr ca abonatul aflat n convorbire s perceap vreo modificare. Recepionarea semnalelor de ctre mai multe
29
Copyright 2007
Sorin Huides
staii radio de baz permite de asemenea goniometrarea semnalului unui terminal i localizarea sa cu o precizie de pn la 200 m.
12. Structura sistemului GSM

Sistemul de telecomunicaii GSM are structura organizat conform recomandrilor IS0. Modelul, denumit OSI, (Open System Interconnect) organizeaz funcionalitile la diferite niveluri, numrul acestora fiind apte, fiecare dintre acestea ndeplinind funcii bine specificate i delimitate. n nodul unei reele, nivelul de ordin N comunic cu nivelele adiacente pe vertical N-1 i N+1 printr-o interfa, urmare a comunicrilor de serviciu primite de la diferite alte niveluri. Pe orizontal, un nivel N comunic cu un altul de acelai ordin dintr-un nod de reea prin PDU - Protocol Data Unit. Unul dintre conceptele majore ale acestui tip de structur este c un nivel N considerat ofer servicii nivelului de ordin superior N+1; cnd nivelele N+1 solicit un serviciu ctre nivelul N, poate cere specific anumii parametri. Aceasta este faza de negociere. Principiul mpachetrii mesajelor se pstreaz; fiecare nivel adaug propria sa adres, pe vertical, transmind mesajul mai departe. Analog, cnd se recepioneaz un mesaj din reea, nivelurile folosesc un mecanism de extragere pentru a elibera mesajul adresat unui nivel superior. Cele 7 niveluri i modul de mpachetare a mesajelor este precizat n figura urmtoare:
30
Copyright 2007
Sorin Huides
Nivelul Application al etajului A trimite un mesaj (I) nivelului aplicaie al etajului B; pentru aceasta l transmite nivelului prezentare al propriului su etaj care l insereaz n zona de date a unui mesaj; apoi trimite n A zona antetului descriptiv (adresei) informaii destinate nivelului prezentare al modulului B; sunt descrise originea, destinaia, tipul mesajului etc. Fiecare nivel adaug o adres pn se ajunge la nivelul fizic care emite mesajul ctre B unde se execut operaia invers. Nivelul fizic: Acest nivel se nvecineaz n partea inferioar cu linia de transmisie, iar n partea superioar cu nivelul legtur de date. El se adapteaz caracteristicilor suportului de transmisie al reelei. Soft-ul nivelului fizic emite i recepioneaz date de la suportul de transmisie, rolul su principal fiind transmisia de informaii binare. La acest nivel se alege tipul de transmisie (sincron, asincron), debitul canalului de transmisie, modul de transmisie( analogic, digital ), tipul de codare pentru transmisia de date i tipul de comunicare cu alte tipuri de reea (pp, pmp). Nivelul fizic face schimb de cadre de informaii cu nivelul de legtur de date. Nivelul legtur de date Situat ntre nivelul fizic i nivelul reea, acesta primete informaii (cadre) pe care le asambleaz n pachete pentru a le transmite nivelului reea. Principala funcie a acestui nivel este controlul i detectarea erorilor de transmisie din cadrele recepionate la nivelul fizic; astfel se elibereaz nivelurile superioare de aceast nsrcinare. Unul dintre cele mai utilizate protocoale este High Level Data Link Control( ISO ) n varianta CCITT LAP-B-Link Acces Protocol-Balanced. Aceste protocoale utilizeaz coduri de detectoare a erorilor, adic adaug semnale de control CRC cadrelor ce trebuie emise, atingnd o anumit sum. Destinatarul, cunoscnd algoritmul de calcul, socotete sum de control ateptat pentru fiecare cadru i apoi compar valoarea calculat cu valoarea recepionat. Dac cele dou valori difer, nseamn c n timpul transportului a aprut o eroare i deci cadrul este greit. Procentul de erori reziduale garantat de nivelul de legtur de date nedetectate de nivelurile superioare este inferior unei valori determinate n funcie de procentul dorit de utilizatorul de reea (prin algoritmul ales). n reelele locale, nivelul legtur de date rezolv problema legat de metoda de acces la reea, atunci cnd mai muli utilizatori se afl n competiie pentru folosirea reelei. Evidena adreselor nodurilor reelei prin asocierea unei adrese fizice cu una logic este inut cu ajutorul nivelului legtura de date care n unele situaia administreaz i controlul fluxului ntre dou puncte date (rerutarea dinamic a fluxului de date).
31
Copyright 2007
Sorin Huides Nivelul reea
Acest nivel supravegheaz reeaua, adic inventariaz n permanen staiile din reea i nregistreaz adresele, lucru ce-i permite s in evidena actualizat n orice moment (cu ajutorul nivelului legtur de date) a staiilor din reea precum i a strii acestora, eviden denumit nivel de dirijare. Pentru a ndeplini aceast funcie nivelul reea emite cadre speciale, denumite cadre de semnalizare pentru a putea fi deosebite de cadrele de date. Cu ajutorul tabelului, nivelul poate determina sortarea pachetelor n reea, adic staia care va nlocui pachetele ctre un anumit destinatar, atunci cnd acesta nu este vizibil direct de ctre staia emitoare. Sortarea se poate face att n reele de conexiune, n acest caz pachetele urmnd un traseu unic. n cazul datagramelor sortarea se face pentru fiecare pachet n parte. Tot nivelul reea este acela care reordoneaz pachetele recepionate de la reea pentru a obine secvenialitatea, dac acest serviciu este oferit. n general nivelul reea este cel care asigur controlul fluxului transmis ntre dou noduri ale reelei. Nivelul transport Acest nivel marcheaz frontiera ntre elementele fizice ale unei reele (hardware - Hw) i elementele sale logice (software - Sw). Asigur un transfer transparent de date ntre nivelul sesiune a dou entiti distincte ale sistemului. Categoriile de servicii oferite nivelului superior (sesiune) pot fi de la simplu la complex, catalogate n 5 grupe: detecie eroare detecie i reanalizare multiplexare de conexiuni n fluxuri fr reanalizare i asigurarea controlului fluxului multiplexare, control, reanalizare (total 1+2) control, multiplexare, reanalizare, conexiuni de fluxuri Cerinele aplicaiilor i calitatea reelei dicteaz alegerea categoriei de servicii oferite de nivelul transport. Nivelul sesiune Realizeaz sincronizarea comunicaiei ntre dou aplicaii i controleaz serviciile oferite de nivelul transport. El poate identifica aplicaiile, dar nu administreaz transferurile de date ntre ele (operaie ce trebuie s fie perfect). La deschiderea unei conexiuni prin nivelul prezentare exist n faza negocierii urmtoarele opiuni: dimensiunile maxime ale blocurilor de date tipul de comunicare folosit de utilizatori (semiduplex, full duplex, data etc.) Nivelul sesiune tipologizeaz structurarea datelor. 32
Copyright 2007
Sorin Huides Nivelul prezentare
Acest nivel administreaz descrierea datelor i sintaxa utilizat pentru a le structura. El prezint datele ntr-o manier identic celor dou extremiti ale unei conexiuni logice. Nivelul negociaz prezentarea de date aplicative i sintaxa de schimb utiliznd limbajul abstract Syntax Notation One (ASN.1), informaia fiind codat conform BER (Basic Encoding Rules). Informaiile complexe descrise cu aceste reguli (BER) permit manipularea cu uurin din partea proiectantului de sistem pe de o parte iar pe de alta o traducere rapid cod main pentru programator. Nivelul aplicaie Propriu-zis nu este un nivel funcional al modelului fiind de fapt o interfa cu utilizatorul ce permite comunicarea ntre utilizatori i interaciuni ale acestora cu sistemul de comunicaii.
13. Structura sistemului CDMA Sistemele de comunicatii bazate pe CDMA au adoptat de asemenea modelul OSI (Open System Interconnection) care a fost creat in 1984 de catre Internatonal Standardization Organization (ISO). Modelul OSI se refera la o structura bazata pe 7 straturi, structura folosita ca referinta atunci cand se descrie arhitectura unui protocol si caracteristicile functionale ale acestuia. Definirea celor 7 layere ale modelului OSI: 7 - Applications: Stratul Aplicatie ofera suport pentru aplicatii si procese ce interactioneaza in mod direct cu utilizatorul. Acest strat ofera aplicatii tip servicii pentru transferul de fisiere, email etc; 6 - Presentation: Stratul Prezentare transforma informatia provenita de la utilizator intr-un format standard, informatia urmand a fi transmisa prin retea, oferind astfel compatibilitate in retea. Acest strat se mai numeste si strat Sintaxa; 5- Session: Stratul Sesiune initiaza, coordoneaza si inchide conexiunile create intre aplicatii. Acest strat initiaza, coordoneaza si inchide conversatiile, schimburile de informatii si dialogurile intre aplicatii la ambele capete; 4 - Transport: Stratul Transport ofera transparenta in transferul de date intre sisteme si este responsabil pentru corectiile de eroare in transferul si controlul datelor. Acest strat asigura transferul datelor complet si fara erori; 3 - Network: Stratul Retea ofera tehnologii de rutare si switching, realizand trasee logice 33
Copyright 2007
Sorin Huides
cunoscute ca circuite virtuale pentru transmiterea informatiei de la un nod la altul; 2 - Data Link: Furnizeaza controlul erorilor aparute intre nodurile de comunicatie; 1- Physical: Stratul Fizic ofera suport in transmiterea sirurilor de biti prin canalele de comunicatie. Pentru aplicatiile de voce, modelul OSI nu a reprezentat o problema deoarece fiecare utilizator de voce este vazut ca o resursa (RF, hardware etc). Dar, in aplicatiilor orientate strict catre date, utilizatori diferiti posibil sa foloseasca aplicatii diferite. Fiind posibil ca fiecare aplicatie sa aiba nevoi diferite in ceea ce priveste necesitatea de locare a resurselor. Asadar, pentru a coordona informatia in sistem este importanta structura acestuia. Cele mai multe aplicatii sunt bazate pe o retea IP. Din punct de vedere RF, intr-o retea IP, reteaua de acces radio CDMA (CDMA radio access network -RAN) se suprapune peste primele trei straturi ale modelului OSI, respectiv straturile 1, 2 si 3 suportand trafic IP. In timp ce RAN (Radio Access Network) poate lucra cu primele trei straturi ale modelului OSI pentru a oferi suport unei retele IP, RAN poate avea straturile sale interne asemanatoare modelului OSI (ex. IS-856). Evident, modelul OSI reprezinta structura orientativa si pentru ca un sistem de comunicatii sa poata functiona nu este necesara folosirea stricta a structurii sale. Evaluare Conceptul de reutilizare a frecvenelor reprezinta solutia gasita la epuizarea resurselor de frecvent si este bazat pe putere mic de emisie i pe faptul c semnalul la recepie scade n putere invers proporional cu ptratul distanei, ca urmare este posibil reutilizarea acelorai frecvene la o distan suficient de mare, d2D unde D este diametrul celulei. O celul radio este zona acoperit de o staie radio de baz (BTS) din reea Un sistem complet este un ansamblu de 9 celule i reprezint unitatea utilizat n telefonia celular pentru a structura un spaiu geografic GoS este msura n care un serviciu satisface nevoia pentru care a fost creat. Ex: accesibilitate, acoperire, eficacitate spectral. Aspectele considerate in mobilitatea abonatilorsunt: localizarea abonailor, estimarea deplasrii, handover. Structura sistemelor este OSI. Nivelurile sunt: fizic, date, reea, transport, sesiune, prezentare, aplicaie. Nivelul modelului OSI care reprezint grania dintre Hw i Sw-ul unei reele este nivelul transport.
34
Copyright 2007
Sorin Huides
14. Infrastructura reelei GSM

Prezentarea infrastructurii generale a unei reele de comunicaii (GSM) Subsistemele reelei GSM - subsistemul radio - subsistemul transmisiuni (reea) - subsistemul OMC (gestiune reea) Prezentarea general a infrastructurii unei reele de comunicaii mobile
MS- mobile station- terminal BTS- Base Transceiver Station- staie de baz BSC- Base Station Controller- Conttrollerul staiilor de baz OMC- Operation&Maintenance Center- Centrul de operare i mentenan MSC- Mobile Switching Centre- Comutatorul reelei GSM VLR- Visitor Location Register- registrul pentru evidena abonailor vizitatori mobili Vm- interfa radio mobil- BTS Abis- interfa date BTS- BSC A - interfa date BSC- MSC PSTN - Public Switched Telephone Network- reeaua de telefonie public Phone/Data - abonat telefonic sau date Echipamentele reelei GSM Staia radio de baz (BTS) Celula este unitatea de baz pentru acoperirea radio a unui teritoriu n cazul GSM. BTS asigur acoperirea radioelectric a unei celule din reea i ofer o poart de intrare n reea
35
Copyright 2007
Sorin Huides
abonailor si aflai n celula respectiv. Staia de baz poate administra simultan cel mult 8 comunicaii (datorit multiplexrii TDMA de ordin 8) pe o frecventa. Suprafaa unei celule difer mult de la zona urban la cea rural. n urban densitatea de abonai pe unitatea de suprafa este mare i considerentul preponderent la dimensionarea reelei este capacitatea, pe cnd n rural aceasta este acoperirea. n zonele urbane se poate ajunge la dimensiuni ale celulelor de 200 m (impus de cost i propagare) iar n rural de pn la 30 Km (limitat de puterea emitorului). Staia de baz este n esen un emitor-receptor. Comanda se poate face local sau prin controllerul su. BTS este conectat cu BSC prin interfee A bis. Controllerul staiilor de baz (BSC) Un BSC administreaz una sau mai multe BTS ndeplinind att funcia de comunicare ct i de exploatare. n acelai timp BSC-ul polarizeaz traficul de informatii determinat de BTS i orienteaz traficul de comunicaii spre MS-ul destinatar de la MSC. Privind funciile de exploatare a reelei, BSC-ul este pentru OMC ultima verig din lanul de comunicaie care poate fi telemanevrat n mod direct. El reprezint un releu pentru alarmele i statisticile BTS, o banc de date pentru configuraiile reelei radio. Controlerul se ocup i de transferurile intracelulare, cnd o staie mobil trece grania ntre 2 celule. El este cel care anun celula care urmeaz s preia abonatul, comunicndu-i datele sale concomitent cu informarea HLR despre noua localizare a abonatului. BSC este conectat cu MSC prin interfaa A i cu OMC prin interfaa Q3. Un BSC poate administra intre 3 si 8 BTS ca n figur:
Comutatorul (MSC) Comutatorul asigur conexiunea dintre reeaua de radiotelefonie i reeaua de telefonie public. El ine seama de elementele specifice determinate de mobilitate, transfer intracelular i de administrarea abonailor vizitatori (abonai ai altor reele aflai n tranzit n reeaua respectiv). Autocomutatorul de tip ISDN este cel mai ntlnit n reele. Funcionalitile oferite de comutator sunt: accesul ctre bazele de date din reea i ctre centrul de autentificare ce
36
Copyright 2007
Sorin Huides
verific drepturile abonailor, administrarea mobilitii abonailor, localizarea n reea, oferirea ctre abonai a serviciilor reelei (teleservicii, servicii suplimentare etc). comunic cu STN prin SS7 i cu OMC prin X25 i cu BSC prin A. Registrul pentru evidena abonailor mobili vizitatori (VLR) este baza de date asociat fiecrui MSC. Funcia sa este de a nregistra informaii dinamice despre abonaii vizitatori. Aceste informaii sunt necesare deoarece reeaua trebuie s cunoasc n permanen localizarea tuturor abonailor adic s tie n care celul se afl ei. n VLR abonatul este descris printr-un identificator i o localizare. Orientarea apelurilor ctre abonat, dat fiind mobilitatea acestuia, se face pe baza celor dou date, la fiecare schimbare de celul acestea fiind actualizate att n VLR ct i n HLR. Exist deci o necesitate continu pentru transmiterea de informaii ntre bazele de date din reea deci a existenei serviciilor suport. Registrul pentru evidena abonailor mobili locali (HLR) Home Location Register mpreun cu centrul de autentificare (AUC) - Authentication Centre reprezint o alt entitate a reelei GSM. HLR este o baz de date care conine informaii despre abonaii reelei. O reea poate avea mai multe astfel de baze. HLR face diferena dintre abonat i terminalul su pe baza SIM-ului (Subscriber Identity Module). Practic, un abonat poate folosi terminalul altui abonat, fr probleme de taxare, fiind recunoscut tocmai pe baza datelor sale de abonament nscrise n SIM. O parte din aceste date din SIM sunt transferate la fiecare tentativ de accesare a reelei ctre HLR care recunoate sau nu abonatul distingndu-l astfel de terminal. Informaiile dinamice referitoare la starea i poziia unui abonat sunt n permanen actualizate n HLR. n HLR se introduce de ctre operator i cheia de secretizare a abonatului, sub forma unui cod, pe baza creia se stabilete identitatea sa. HLR lucreaz n tandem cu AUC. Centrul de autentificare (AUC) Authentication Centre este tot o baz de date care conine informaii confideniale despre drepturile conferite fiecrui abonat. AUC este solicitat de HLR s confirme de fiecare dat cnd un serviciu este solicitat de cel care confirm identitatea abonatului, asigurnd plata numai pentru serviciile efectiv utilizate. Identificarea se face n dou etape: 1 local - atunci cnd este pus n funciune un post abonatul trebuie s se identifice prin introducerea unui cod PIN (Personal Identification Number) verificat de P SIM introdus n aparat i confirmat - aceast etap d dreptul abonatului la utilizarea postului. 2. distant - cnd abonatul solicit un serviciu taxarea i se atribuie solicitndu-i-se s-si transmit numrul de telefon. Acesta este comparat n AUC cu cel nscris de operator dac rezultatul este acelai se autorizeaz operaiunea, dac nu.... De remarcat este faptul 37
Copyright 2007
Comutatorul
Sorin Huides
c prin reea nu circul algoritmul de recunoatere ci numai rezultatul su. Astfel AUC autentific un abonat comparnd rezultatul primit cu cel ateptat. Dup ce abonatul este autentificat AUC solicit HRL pentru a verifica opiunile nscrise n tipul e abonament i n funcie de rspunsul primit d dreptul de acces la serviciu sau nu Centrul de exploatare i mentenan (OMC) Operation&Maintenance Centre Este entitatea care administreaz exploatarea reelei. Aici se regrupeaz gestionarea administrativ a abonailor i gestionarea tehnic a echipamentelor. Activitile includ: abonamente n curs de creare, de modificare, de anulare i de facturare, statistici de la MSCurile din reea privind obiceiurile i ateptrile abonailor, actualizri ale msurtorilor de trafic, rerutri de fluxuri ntre nodurile reelei, administrarea software - ului, supravegherea alarmelor. O bun parte din administrarea de ctre OMC a reelei interacioneaz cu HLR motiv pentru care de cele mai multe ori se afl n aceeai locaie (cldire). Subsistemele reelei GSM: - subsistemul radio - subsistemul reea (transmisiuni) - subsistemul OMC ( gestiune)
Subsistemul radio Subsistemul radio este un sistem format din una sau mai multe staii radio de baza i BCC ul asociat. Acest ansamblu administreaz canalele radio dintr-o centrala a reelei. Subsistemul radio este prezentat n figura urmtoare:
38
Copyright 2007
Sorin Huides
Staia de baza BTS administreaz interfaa radio dintre infrastructura GSM i staiile mobile. BCC ul conduce una sau mai multe BTS-uri n funcie de arhitectura reelei care depinde de restriciile impuse de relief si densitatea abonailor. BSC-ul administreaz frecvenele radio utilizate de diferite BTS ct i funciile de exploatare i mentenan a staiilor de baz, comandate de la distan. n mod autonom BSC-ul decide transferurile intercelulare ale staiilor mobile din zona sa de acoperire. Controlerul are trei interfee prin cablu, prevzute n reglementri: Abis cu BTSurile, A cu MSC-ul i X25 cu OMC. Interfaa Abis este o legtur PCM de 2Mb/s, protocolul utilizat fiind LAPD. n BTS pe interfaa radio, canalul de sunet are 13Kb/s fa de 64Kb/s al canalului PCM. Rezult c un numr de 4 canale radio pot fi codate ntr-un canal PCM de 64Kb/s prin multiplexare, reducnd costul liniilor de transmisie i utiliznd echipamente deja banalizate. Tranzistorul realizeaz trecerea de la 13Kb/s la 64KB/S canal cu canal, rezolvnd problema transmisiei ntre MSC-BSC (interfaa A). Interfaa A este definit la nivel fizic de legtura de 2Mb/s, conform CCITT no.7. Nevoia de acoperire radio impune prevederea urmtoarelor tipuri de configuraii ale sistemului radio, adaptabile la orice tip de regiune, la orice tip de relief, n zonele rurale cu densitate sczut a traficului i n zonele urbane cu densitate ridicat: 1- omnidirecional un BTS i un BSC se gsesc mpreun n aceeai zon (rural) 2- ciorchine (stea, ochi sau lan) - mai multe BTS sunt conectate la un BSC (urban) 3- sectorial (direcional) - trei BTS i un BSC se afl n aceeai zona (urban) Interfaa X25 se afl ntre BSC i OMC (interfaa Q3) i servete funcia de exploatare i mentenan a reelei. Relaiile ntre componentele interfeei radio sunt prezentate n figura urmtoare:
39
Copyright 2007
Sorin Huides
Funciile BTS sunt urmtoarele: -transmisie radioelectric conform formatului GSM care asociaz tehnicile saltului de frecven i ale diversitii antenelor -utilizarea algoritmilor de egalizare pentru luarea n calcul a traiectoriilor multiple -decodarea comunicaiilor -gestionarea datelor pe calea radio folosind protocolul LAPD -msurarea calitii i puterii de recepie pe cile de trafic -transmisia pe calea de semnalizare O staie de baz poate lucra cu 1-8 purttoare simultan fiecare cu 8 canale temporale. Poate fi echipat cu o singur anten omnidirecional sau cu una cu acoperire pe sectoare (1200). Astfel o zon poate recepiona mai multe purttoare fiind necesar sincronizarea lor pentru optimizarea transferului intercelular. Un BTS are urmtoarele blocuri funcionale: -baza de timp (sfert de bit, IT 577s, cadru (8IT=4.615ms), multixcadru 51c=supercadru) -unitate de mentenan (alarme, comenzi, local administrare) -unitate de salt de frecven -unitate de test radio/unitate radio -unitate de cadru (prelucrare BB) -echipamentul de transmisie (interfaa cu BSC) - multiplexare maxim 80 canale de 13Kb/s ntr-un flux de 2048Mb/s.
40
Copyright 2007
Sorin Huides
n zonele urbane o BTS administreaz 3 celule (A1,A2,A3), fiecare cu cte 8 purttoare (64 canale) sau 64 x3=192 canale (n total) radio.O BTS standard are n componen 1-4 emitoare/receptoare i alimentare dubl. Funciile BSC sunt urmtoarele: -administrarea resurselor radio (canale, trafic, semnalizatori) -administrarea apelurilor(stabilire ,supraveghere, eliberare) -administrarea transferurilor intercelulare proprii (hand over) -administrarea puterii emisiilor radio -administrarea comunicrii cu OMC -administrarea alarmelor, proteciilor -administrarea reconfiguraiilor BSC-ul este organizat n jurul unei matrice de comutare ce permite conectarea punct multipunct (o intrare spre toate ieirile) aa cum este prezentat n figura urmtoare:
Matricea are 64 de intrari putnd comuta un time slot al unui canal ctre un alt TS alturat la 64Kb/s. Fiecrui BTS i se aloc minim un suport (purttoare) deci un controler de interfa. Mai multe BSC uri pot fi conectate la o intrare a matricei, cile din legtura PVM fiind disponibile la un moment dat fiind alocate ntre controlerele conectate la matricea respectiv.
41
Copyright 2007
Sorin Huides Subsistemul reea
Este un sistem complex i reprezint legtura dintre partea radio GSM i reeaua telefonic public sau ISDN. Echipamentele integrate n subsistemul reea sunt prezentate n figura urmtoare:
Centrul de comunicare mobil MSC este elementul principal al subsistemului i asigur funciile de comutare, conectnd abonaii mobili ntre ei sau dirijndu-i spre reele fixe. MSC utilizeaz 3 tipuri de baze de date pentru procesarea apelurilor i a solicitrilor abonailor: - HLR, VLR, AUC - (registrul pentru evidena abonailor mobili locali, registrul pentru evidena abonailor mobili vizitatori, centrul de autentificare) pe care le schimb cu celelalte MSC-uri din reea. Un MSC furnizeaz urmtoarele servicii: -servicii suport ( audio 3,1 Khz ,date sincronizate ,asamblare pachete i comutare voce/date) -teleservicii (telefonie, apeluri de urgen,etc.) -servicii complementare (divert, billing, baring, etc.) HLR Registrul pentru evidena abonailor mobili locali - stocheaz informaii despre abonaii mobili reprezentnd: tip de abonament, servicii accesibile, nregistrarea datelor dinamice de localizare, starea terminalului i tipul. Reeaua cere informaii de la HLR pentru c nu cunoate dect numrul. Este o baz de date fix pe durata unui abonament. VLR Registrul pentru evidena abonailor mobili vizitatori memoreaz datele referitoare la un abonat, la ultima intrare a acestuia n zona de acoperire. Este o baz de date dinamic ce permite procesarea apelurilor unui abonat pe durata deplasrii acestuia din zona de deservire a unui MSC n alt zon a unui alt MSC. Datele abonatului l nsoesc pe acesta de-a lungul traseului su i sunt transmise din VLR n HLR. AUC Centrul de autentificare controleaz identitatea utilizatorilor reelei i pe cea a staiilor mobile. Dou din particularitile GSM sunt codarea transmisiilor pe calea radio i autentificarea utilizatorilor, cheia aflndu-se n staia mobil (SIM) i n centrul de autentificare. 42
Copyright 2007
Sorin Huides
Funcia AUC este de a preveni apelul fraudulos. Schema procesului de autentificare este prezentat n continuare:
Cheia de secretizare Kp i algoritmul sunt purtate n SIM (Subscriber Identity Module) i nu sunt accesibile utilizatorului. Numrul personal al utilizatorului circul o singur dat, la intrarea terminalului n reea; ulterior el este protejat de un substitut (Temporary Mobile Subscriber Identity). IMSI( International Mobile Subscriber Identity) contine numrul abonatului, numele reelei i codul rii n care este abonatul. Dup autentificare i logare n reea, aceasta cere terminalului s protejeze cadrele cu o nou cheie (Kc) ajungndu-se la algoritmi de ordinul 5. Acest mecanism complex garanteaz c nici o informaie nu poate fi transmis n clar (neprotejat) prin reea. n plus fiecare cadru este emis pe o frecven diferit. Registrul pentru identitatea echipamentelor Pentru descurajarea furtului de echipamente, fiecare staie posed un numr de identificare (International Mobile Equipment Identity) IMEI care nu are nici o legtur cu identitatea abonatului. Ea este nscris n terminal n momentul fabricaiei. Reeaua controleaz numrul la fiecare apel al unui terminal sau n momentul n care este localizat. Dac IMEI-ul figureaz n lista cu echipamente furate, EIR (Equipment Identity Register) furnizeaz: negru echipament interzis ; gri - sub observaie; alb - autorizat. Subsistemul OMC sau gestiune reea O reea de telecomunicaii se compune din echipamente fizice mpreun cu SW asociat. 43
Copyright 2007
Sorin Huides
Hw i SW fac posibil oferirea de servicii (suport, teleservicii, servicii suplimentare). Pentru a administra elementele fizice (HW) i logice (SW) ale unei reele, CCITT a definit TMN Telecom Management Network sau reeaua de gestionare a telecomunicaiiluor. TMN furnizeaz cadrul modular n care aplicaiile, echipamentele i operatorul interacioneaz. Funciile de administrare a reelei sunt urmtoarele: -gestionarea administrativ (inventar componente, baza de date IMEI, statistici trafic, reclamaii) -exploatarea (garantarea GoS, alarme, costuri, resurse) -mentenan (meninerea n funcie a sistemului) -gestionarea securitii (confidenialitatea identitii abonailor, autentificare, codare pe canal radio) -gestionarea evoluiilor (adaptarea la solicitrile clienilor, adaptarea reelei de trafic Suportul reelei de gestionare este reeaua de transmisiuni de date, independent de reeaua de telecomunicaii cu care se ntretaie n diferite locuri. Obiectivele reelei de gestionare a telecomunicaiilor (TMN) sunt de a permite interconectarea materialelor i a echipamentelor provenite de la fabricani diferii i de a le administra ncepnd cu interfeele standard. Interfeele dintre echipamente i OMC sunt conforme profilului Q3 definit de CCITT, profil ce respect modelul OSI (cum era de ateptat). Aplicaie Prezentare Sesiune Transport Network Date Fizic Evaluare 1. Desenai schema general a infrastructurii unei reele mobile i denumirile elementelor --------------------------------------------------------------------------------------------------Aplicaie X219/X229 X216/X226 X214/X224 X25.3 X25.2 Fizic
44
Copyright 2007
Sorin Huides
2. Denumii elementele subsistemului radio i enumerai funciile fiecruia (schema).
BTS 1 transmisie radioelectric 2 algoritm de egalizare pentru traiectorii multiple 3 decodarea comunicaiilor 4 gestionare date pe calea radio LAPD 5 msurarea calitii i puterii de recepie 6 transmisie pe calea de semnalizare BSC 1-administrarea resurselor radio (canale, trafic, semnalizri ,etc.) 2-administrarea apelurilor 3-administrarea transferurilor intercelulare proprii 4-administrarea puterii emisiilor radio 5-administrarea comunicrii cu OMC 6-administrarea alarmelor i a proteciilor 7administrarea reconfigurrilor 3. Denumii elementele subsistemului reea i enumerai funciile fiecruia (Schema)
MSC - servicii suport - teleservicii
45
Copyright 2007
Sorin Huides - servicii suplimentare HLR VLR - baz de date fix - baz de date dinamic cu abonai vizitatori.
AUC - Centrul de autentificare- controleaz ,autentific i autorizeaz abonaii din reea s primeasc anumite informaii/servicii. EIR - Registru de identitate a echipamentelor (alb, gri, negru)
4. Descriei schema procesului de autentificare cu cheie public
Subsistemul OMC - funcii: 1 - gestionare administrativ (inventar componente, baze de date IMEI, statistici, reclamaii, etc.) 2 - exploatare (garantarea GoS, alarme, costuri, resurse) 3 mentenan (meninerea n stare de funciune a sistemului) 4 - gestionarea securitii (confidenialitatea identitaii abonailor, autentificare, codare pe canalul radio) 5 - gestionarea evoluiilor (adaptarea sistemului la solicitrile clienilor, adaptarea reelei la trafic).
46
Copyright 2007
Sorin Huides
15. Tehnologia reelei CDMA

Canalul CDMA Un canal CDMA sau frecventa purtatoarei are o largime de banda de 1,23MHz pentru IS-95 si IS-856, iar pentru IS-2000 "largimea de banda de 3db" este de 1,23MHz sau 3,69MHz, in functie de configuratia aleasa. "Largimea de banda de 3db" a unui canal reprezinta plaja de frecventa unde semnalul are la margini cu 3db mai putin decat valoarea de varf pentru frecventa de centu a canalului. Frecventa de centru este utilizata pentru a preciza unde este pozitionat canalul CDMA in spectrul de radio frecventa.
Daca marginile canalului CDMA sunt vecine cu spectrul neutilizat pentru CDMA, aditional spectrului de frecventa necesar unui canal CDMA (delimitat de largimea de banda de 3db) mai sunt necesare la fiecare dintre aceste margini ale acestui canal si benzi de frecventa de garda. Specificatiile standardelor de performanta recomanda benzi de frecventa de garda de diferite largimi de banda; IS-97 defineste specificatiile de performanta pentru statiile de baza IS95 si IS-2000, iar IS-864 defineste specificatiile de performanta pentru statiile de baza IS-856. In cazul canalelor CDMA alaturate, nu sunt necesare benzi de frecventa de garda. Dar canalele CDMA trebuiesc distantate intre ele la cel putin 1,23MHz (sau 3,69MHz). Distanta dintre doua canale CDMA este definita ca "channel spacing" (distantare de canal). Distantarea de canal folosita depinde de schema de numerotare a canalelor pentru banda de frecventa folosita. De exemplu pentru spectrul 850MHz (band class 0), distanta de canal este de 1,23MHz, iar pentru spectrul 1900MHz (band class 1), distanta de canal este de 1.25MHz. Tehnici de comunicare duplex: FDD vs. TDD Intr-un sitem CDMA, in scopul de a oferi suport pentru operatiuni duplex (comunicatii simultane sau asa-zis simultane intre treminalul mobil si statia de baza) se poate folosi una din urmatoarele doua tehnici: 47
Copyright 2007
Sorin Huides Frequency Division Duplex (FDD)
Pentru fiecare canal CDMA, exista doua directii de comunicare una de la statia de baza catre terminalul mobil numit cale sau canal direct (forward link CDMA Channel) si una de la terminalul mobil catre statia de baza numit cale sau canal invers (reverse link CDMA Channel). Ceea ce inseamna ca daca un canal CDMA are o largime de banda de 1,23MHz, atunci pentru FDD este necesar de doua ori acest spectru de frecventa. Intre spectrul de cale directa si spectrul de cale inversa exista o banda de garda pentru a ajuta la separarea celor doua cai de comunicatii ale terminalului mobil (sau statie de baza). Metoda FDD este mai simplu de implementat si cea mai des intalnita, dar pentru transmisii de date unde cerintele de capacitate sunt asimetrice (adesea mai mare pe canalul direct) prin utilizarea FDD poate rezulta o folosire ineficienta a spectrului alocat.
Time Division Duplex (TDD) In loc sa impartim spectrul de frecventa alocat in doua canale unul direct si unul invers, acesta poate fi impartit in secvente de timp alocate canalului direct, respectiv celui invers. Cu alte cuvinte spectrul de frecventa disponibil este folosit pentru canalul direct o perioada data de timp, iar pe timpul unei alte perioade de timp data, spectrul de frecventa, este folosit pentru canalul invers. Intre aceste perioade de transmise se interpune o perioada de garda, pentru a ajuta la separarea transmisiei directe de cea inversa. Metoda TDD necesita un control foarte precis al sincronizarii in timp intre canalul de transmisie direct si cel invers, prin urmare creste si complexitatea sistemului. Beneficiul oferit de TDD consta in utilizarea mult mai eficienta a spectrului de frecventa alocat atunci cand pe legatura RF sunt intalnite necesitati de capacitati asimetrice. De exemplu pentru canalul direct se poate aloca o perioada de timp mai mare. De asemenea, TDD permite ca un canal CDMA sa fie implementat cu ajutorul unui spectru de frecventa restrans.
48
Copyright 2007
Sorin Huides
Demodulare coerenta vs. non-coerenta Prin standardul FS-1037C se defineste termenul de coerent ca fiind o relatie fixa de faza intre punctele corespondente de pe o unda electromagnetica. Ceea ce inseamna ca daca receptorul are o faza de referinta la dipozitie atunci cand demoduleaza informatia receptionata, se executa o demodulare coerenta. Faza de referinta intr-un sistem CDMA este data de canalul pilot "pilot channel". Canalul Pilot este usor de detectat deoarece contine un cod simplu, respectiv puterea semnalului este ridicata. Cand canalul Pilot este prezent, receptorul poate observa schimbarile din acesta (ex. faza) si respectiv schimbarile canalului ce contine informatia utila. In cazul in care canalul Pilot nu este prezent, receptorul trebuie sa execute o demodulare non-coerenta. Demodularea non-coerenta, inseamna ca receptorul trebuie sa presupuna si sa anticipeze schimbarile canalului ce contine informatia utila. Ceea ce inseamna ca in lipsa canalul Pilot, pentru demodularea canalul ce contine informatia utila, este necesara o putere mai mare (teoretic cu 3dB) pentru a minimiza discrepanta de faza intre semalul si faza utilizate in demodulator.
Tehnologii CDMA 2G (IS-95) si 3G (IS-2000; IS-856) Standardul IS-95 descrie specificatiile interfetei aer (air-interface) folosite de sistemul CDMA de generatie a doua (2G) cu denumirea comerciala cdmaOne. 49
Copyright 2007
Sorin Huides
Standardul IS-2000 este una din tehnologiile de transmisie radio (radio transmission technologies -RTT) utilizata pentru sisteme 3G; de aici termenii 1xRTT si 3xRTT pentru cele doua configuratii ale sistemului IS-2000. Denumire comerciala pentru IS-2000 este CDMA2000, iar uneori apare si ca CDMA2000-1x sau CDMA2000-3x in functie de configuratia adoptata (1x o purtatoare, respectiv trei purtatoare pentru 3x). Standardul IS-856 este o evolutie a sistemului IS-2000, si este optimizat doar pentru aplicatii de transfer date. Sistemul IS-856 este cunoscut sub denumirea comerciala 1xEV-DO sau CDMA2000-1xEVolution Data Optimized/Only. Ce reprezinta 3G? Uniunea Internationala pentru Telecomunicatii (International Telecommunication Union -ITU) a conturat un sistem format dintr-o retea terestra unificata ce ofera suport pentru comunicatii mobile de generatie viitoare sub denumirea de 3G. Recomandarile ITU pentru sistemele de tipul next generation se numesc International Mobile Telecommunications-2000 (IMT-2000). Cateva din principalele aspecte ale IMT-2000 sunt: -roaming global, prin care se permite utilizatorului indiferent unde calatoreste, din orice punct al Pamantului sa aiba acces la acelasi set de standarde ale serviciilor mobile; -rate de transfer ridicate, optimizate pentru diferite conditii de transmisii radio terestre, precum: - sateliti (megacell) minimum 9,6 kbps; - mobilitate ridicata, vehicule (macrocell) minimum 144 kbps; - mobilitate scazuta, persoane (microcell) minimum 384 kbps; - de interior (picocell) minimum 2 Mbps. -conexiune la internet si servicii comparabile conexiunilor fixe. De asemenea, cu suport pentru rate de transfer asimetrice si tehnologi gen "email push" (utilizatorul nu trebuie sa se conecteze la sistem pentru a receptiona e-mail-uri); negocierea calitatii serviciului, permitand utilizatorului sa negocieze QoS-ul (quality of service) in ceea ce priveste rata de transfer, rata de eroare pe bit si latenta; -suport pentru transfer de date la rate variabile, permitand utilizatorului ca atunci cand sitemul nu este ocupat sa obtina rate de transfer ridicate; - suport pentru servicii multimedia, asa cum sunt transmisiile video.
50
Copyright 2007
Sorin Huides
Doar doua din tehnologiile CDMA descrise in aceasta lucrare sunt clasificate de catre organizatia ITU ca sisteme 3G, acestea fiind IS-2000 si IS-856, standardul IS-95 nefiind clasificat ca tehnologie 3G.
16. Infrastructura reelei CDMA

Transmisie: -sunetul codat la o rata de bit scazuta, b(t) este imprastiat prin inmultirea cu un semnal/cod pseudo-zgomot (PN) ce are o rata de bit ridicata, c(t) -semnalul imprastiat, b(t)c(t) este modulat prin inmultirea cu o purtatoare RF si transmis in eter Receptie: -semnalul receptionat are o intarziere de t secunde si este demodulat prin inmultirea sa cu purtatoarea RF -semnalul demodulat b(t-t)c(t-t) este recompus prin inmultirea sa cu semnalul/codul PN, c(t-t) pentru a obtine b(t-t)c(t-t)c(t-t) = b(t-t) -semnalul recompus este detectat cu ajutorul unui detector de bit (procesul "integrate & dump" de durata Tb secunde) pentru a se obtine sunetul in forma originala de intrare, respectiv codat la o rata de bit scazuta.
51
Copyright 2007
Sorin Huides
Imprastierea in spectru cu secventa directa este tehnica in care pentru a imprastia un semnal util se utilizeaza un cod de imprastiere. Cu ajutorul codurilor de imprastiere ortogonale (coduri ce au caracteristici aparent aleatorii) mai multe semnale utile pot imparti acelasi spectru. Multiplele semnale utile sunt sumarizate liniar la nivel de chip. Prin inmultirea semnalului receptionat cu acelasi cod utilizat la imprastiere, se va extrage semnalul util original. Celelalte semnale ce au fost imprastiate cu alte coduri vor fi vazute ca zgomot. Cu cat semnalul util intampina mai mult zgomot (incarcare) cu atata ridicarea zgomotului va fi mai mare. Raportul Eb/Nt, reprezinta raportul intre energia de bit a semnalului util Eb si nergia zgomotolui Nt,, acest raport indica calitatea semnalului. Prin utilizarea tehnicilor de imprastiere in spectru apare un castig de procesare. Acesta este un castig aparent ce apare atunci cand semanalul este recompus. In timpul procesului de recompunere, doar semnalul util imprastiat cu cu exact acelasi cod de imprastiere folosit in procesul de recompunere, urmeaza a fi izolat si extras. Celelalte semnale fiind imprasitate cu acelasi cod. Dupa trecerea semnalului obtinut printr-un filtru trece jos, nivelul energiei zgomotului este redus, iar din acest moment semnalul util original pare sa fi intampinat un castigat de energie, numit castig de procesare. Castigul de procesare poate fi exprimat ca fiind numarul de chipuri de imprastiere pe bitul de semnal util. Tehnici spectru imprastiat Metode de imprastire in spectru 52
Copyright 2007
Sorin Huides
Tehnicile CDMA de modulare folosesc trei metode de imprastire in spectru: Metoda Sisteme cu salt de frecventa (Frequency Hopping -FH) Sisteme cu multiplexare de timp (Time Hopping -TH) Sisteme in secventa directa (Direct Sequence -DS)
Grafic Semnalul transmis apare aleator. Termenul CDMA Descriere Transmisii aleatorii in frecventa. Transmisii aleatorii in timp. in acesta lucrare implica imprastierea directa in spectru (DS spread spectrum). -eficienta ridicata cu privire largimea de banda -capacitate mare de imprastiere -timp de sincronizare relativ Avantaje mic -poate fi programat sa sara peste anumite portiuni din spectru -mai usor de implementat decat FH -metoda utila atunci cand emitatorul este limitat la o putere medie, dar nu si la o putere de varf -intr-un sistem controlat nu este necesar controlul puterii. -necesita un canal de banda -sintetizator de frecventa Dezavantaje complex -necesita corectie de eroare -timp ridicat de sincronizare -necesita corectie de eroare larga -timp ridicat de sincronizare -necesita controlul puterii. Imprastierea in secventa directa (Spreading) In figura este prezentata schema unui emitator de spectru imprastiat in secventa directa. -performante ridicate in conditii de interferenta -greu de interceptat -performante ridicate in conditiile unei propagari multicale a semnalului util
53
Copyright 2007
Sorin Huides
Sistem "Direct sequence spread spectrum" Prin metoda DS spread spectrum, semnalul b(t) ce contine informatia utila este inmultit cu un semnal de banda larga c(t), semnal de iesire al generatorului DS. Acesta este un semnal pseudo-zgomot (PN -pseudorandom noise). Semnalul de transmis in final, y(t)=b(t)c(t), va ocupa o largime de banda cu mult mai mare decat dimensiunea minima a largimii de banda necesara pentru ca informatia utila sa poata fi transmisa.
Procesul de imprastiere in secventa directa De retinut ca Tb este intervalul de bit al sirului informatie, iar Tc este intervalul de bit al sirului DS. Termenul Tc se mai numeste si timp de cip (time chip). De asemenea, trebuie retinut ca raportul de Tb la Tc face referire la un un castig de procesare. Spreading (imprastierea) Cand doua semnale b(t) si c(t) sunt inmultite impreuna, semnalul rezultat b(t)c(t) o sa aiba aceeasi perioada de bit (sau chip) ca si semnalul rapid (de banda larga), in acest caz c(t). Semnalul b(t) poate fi vazut ca alternator de faza al semnalul imprastiat c(t).
54
Copyright 2007
Sorin Huides
Imprastierea semnalului Prin forma undei, deoarece (1/Tc) >> (1/Tb), se observat ca semnalul rezultat are mai multe schimbari de frecventa rapida, decat schimbarile semnalului de informatiei utila. De retinut ca Tb este intervalul de bit al sirului de informatie utila, iar Tc intervalul de bit al sirului DS, numit si timp de chip. Cand c(t) este mai rapid, semnalul y(t) contine toata informatia lui b(t) si are rata de bit cea mai rapida, corespunzandu-i o largime de banda mai mare. Pe langa codarea sa (scrambling), spunem despre semnalul b(t) ca i-a fost imprastiat spectru. Scrambling (amestecare) Cand b(t) si c(t) au aceeasi rata, produsul lor y(t)=b(t)c(t) contine toata informatia lui b(t) si aceeasi rata. Spectrul semnalului ramane neschimbat, in acesta situatie se spune ca sirul de bit de intrare a fost amestecat sau codat (scrambled). Biti si cipuri In CDMA sunt utilizati in mod frecvent termenii biti (bits) si cipuri (chips). Ambii termeni fac referire la simbolurile 1 si 0, dar cu un inteles diferit. Cand discutam despre un semnal digital care este imprastiat peste un semnal de banda larga, b(t) in exemplul precedent, simbolurile 1 si 0 sunt denumite biti, iar simbolurile de 1 si 0 din semnalul digital c(t) folosit pentru imprastierea semnalului ce contine informatia utila, sunt numite cipuri. Cand un bit este +1, cipul ramane nemodificat prin procesul de imprastiere, iar cand bitul este -1, polaritatea cipului se schimba si-l intoarcem in oglinda pe verticala. 55
Copyright 2007
Sorin Huides
Corelarea de cod O parte fundamentala a unui sistem CDMA sunt codurile folosite la imprastierea si amestecare semnalului ce contine informatia. Este important ca aceste coduri sa aiba caracteristici foarte bune de corelare, o corelare ridicata cu acelasi cod si o corelare scazuta cu alte coduri. In sistemele CDMA prezentate in aceasta lucrare sunt folosite urmatoarele trei tipuri de coduri: long code, short code si Walsh code. Codurile CDMA Codul lung este folosit atunci cand este necesare un cod specific de utilizator. Codul specific de utilizator este obtinut prin mascarea codului lung cu o masca de cod lung unica pentru fiecare utilizator sau canal. Codul scurt reprezinta practic doua coduri, un cod pentru I-phase, iar cel de-al doilea pentru Q-phase, ambele sunt componente ale semnalului RF. Codul scurt este utilizat pentru imprastiere si amestecare. Prin aplicarea codului scurt a unei deplasari in timp este generat un PN offset. Acesta este utilizat pentru a identifica un sector al unei statii de baza. Cand un receptor cunoaste codurile folosite pentru un anume utilizator, acesta poate extrage din canalul CDMA informatia corespunzatoare utilizatorului respectiv. Modularea digitala Pentru a genera fazele I si Q, componenete ale semnalului RF, este utilizat un mixer in quadratura. Informatia (energia) celor doua faze este determinata in procesul de modulare digitala. In tehnologiile CDMA prezentate in aceasta lucrare folosesc urmatoare tehnici de modulare digitala: -Binary Phase Shift Keying (BPSK): transmite 1 bit odata (utilizata in IS-95) -Quadrature Phase Shift Keying (QPSK): transmite 2 bit odata (in IS-2000 si IS-856) -8-ary Phase Shift Keying (8-PSK): transmite 3 bits odata (utilizata in IS-856); -16-ary Quadrature Amplitude Modulation: transmite 4 bits odata (utilizata in IS-856). Receptorul Cand un semnal transmis este receptionat, pentru a putea fi posibila extragerea semnalului original ce contine informatia, in receptor, trebuiesc realizati toti pasii de procesare de semnal in ordine inversa. Recompunerea in secventa directa (Despreading) In figura de mai jos este prezentat intr-o forma simplificata, un sistem DS spread spectrum facand operatiunile de imprastiere (spreading) si recompunere (despreading)
56
Copyright 2007
Sorin Huides
Imprastierea (spreading) si recompunerea (despreading) in secventa directa Pentru a recompune un semnal b(t)c(t) receptionat, acesta este inmultit cu o replica identica a codului/semnalului original de imprastiere c(t). Rezultatul operatiunii de recompunere va fi: b(t)c(t)c(t)=b(t)
In figura de mai sus este prezentat procesul de DS despreading De retinut ca c(t)c(t)=+1 pentru toti bitii; acest lucru este adevarat pentru oricare unda bipolara codata ca +1 si -1. De asemenea, daca in propagarea semnalului b(t)c(t) apare o intarzierea in timp, aparitia si suprapunerea lui c(t) trebuie intarziata si ea cu exact aceeasi valoare, asfel apare necesitatea unei sincronizari. De ce functioneaza?! Motivul functionarii procesului de recompune in DS-CDMA este vazut prin intelegerea inmultirii lui c(t) cu el insusi, inmultire ce are ca rezultat +1 pentru toti bitii din sir. Deci c(t)c(t) este o operatie de identificare ce duce la producerea lui b(t).
57
Copyright 2007
Sorin Huides
Inmultirea codului de imprastiere cu el insusi De retinut, ca o copie a semnalului c(t) insoteste semnalul transmis si astfel se sesizeaza intarzierea de propagare. Celalat semnal c(t) este injectat in receptor cu delimitarile de bit aliniate/sincronizate cu secventa initiala a lui c(t). Procesul Integrate & Dump Intr-un receptor CDMA are loc un proces numit "integrate & dump". Acesta este efectuat dupa inmultirea codul de imprastiere cu semnalului receptionat, si are durata de un bit. Prin acest proces fiecare valoare de chip este insumata (integrate), apoi se ia o decizie asupra detectiei si se raporteaza catre urmatorul nivel, iar apoi valoarea de suma este resetata la zero (dump) pentru ca procesul sa fie pregatit pentru urmatorul bit. Receptia corecta Logica deciziei daca valoare unui bit este +1 sau -1 se poate exprima ca: - daca suma este mai mare ca zero, atunci bitul este +1 - daca suma este mai mica ca zero, atunci bitul este -1 Figura urmatoare ilustreza procesul "integrate & dump" atunci cand sirul de cipuri este lipsit de erori.
58
Copyright 2007
Sorin Huides
Erorile de chip Chiar daca sirul receptionat de chipuri contine erori, cu ajutorul procesului "integrate & dump" respectivul bit-ul poate fi detectat in continuare, atat timp cat 50% din chipurile acelui bit sunt fara erori. Iar daca un bit este receptionat eronat, un alt algorim de corectare al erorilor va actiona la nivelul respectiv, pentru detectarea si corectarea erorilor de bit. Figura de mai jos ilustreza procesul "integrate & dump" atunci cand sirul de cipuri contine erori de chip.
Deoarece +0,33 > 0 valoare corecta de bit poate fi determinat; respectiv +1, iar cum 0,83 < 0, bit-ul este -1.
59
Copyright 2007
Sorin Huides Sumarizare liniara
Cand sunt transmise simultan mai mule semnale utile sau canale, sirurile lor de bit sunt sumarizate liniar. Figura de mai jos ilustreaza procesul de sumarizare liniara a trei semnale, proces ce are ca rezultat un semnal compozit cu variatii de magnitudine.
Exemplu sumarizare liniara: Se vor utiliza urmatoarele formule (un bit contine 6 chip-uri): y1=b1*c1 y2=b2*c2 y3=b3*c3
apoi se calculeaza suma ytot=y1+y2+y3
60
Copyright 2007
Sorin Huides
Detectia cu zgomot Cand un semnal CDMA este transmis acesta este expus zgomotelor, cel mai important zgomot pentru mediul RF este N(t). Receptorul, receptioneaza semnalul CDMA original b(t)c(t) plus un zgomot N(t). In procesul de recompunere a semnalului (despreading), zgomotul va fi raspandit pe intreaga largime de banda a semnalui imprastiat.
d(t) = b(t)c(t)c(t) + N(t)c(t) = b(t) + N(t)c(t) Daca un filtru trece-jos este acordat sa filtreze tot, inafara de semnalul de banda ingusta b(t), rezultatul va fi un semnal cu o anume valoare a energiei pe bit Ebpentru b(t) si componenta zgomot, a semnalului de banda ingusta filtrat N(t)c(t), cu o energie NT (sau N0). Ca urmare raportul semnal zgomot se va reprezenta sub forma Eb/NT sau Eb/N0. Nivelul energiei zgomotului scade ca rezultat a recompunerii semnalului, iar b(t) apare in castig, numit si castig de imprastiere exprimat ca G=Tb/Tc.
61
Copyright 2007
Sorin Huides
Castigul de imprastiere, sau castigul de procesare, este obtinut atunci cand zgomotul sau pseudo-zgomotul (ex. alti utilizatori) ramane imprastiat atunci cand semnalul original este recompus. Atat timp cat semnalul original pare sa aiba un castig insemnat fata de zgomot se poate spune si ca zgomotul a fost indepartat.
Semnalul original poate fie extras prin filtrarea aproape totala a zgomotelor de banda larga, oferind suficienta enerigie de bit in raport cu zgomotul, Eb/Nt,. Se observa ca dupa recompunerea semnalului, raportul semnal zgomot va favoriza utilizatorul numarul 1 cu un factor G=BW/bw (sau fc/fb sau Tb/Tc). Dupa cum am spus G rerezinta un castig de imprastiere sau castig de procesare. Castigul de procesare poate fi asimilat si ca numarul de cipuri pe bit.
Explicarea raportului Eb/NT Dupa ce un semnal CDMA a fost recompus, semnalul rezultat consta in energia
62
Copyright 2007
Sorin Huides
semanalului util (relativ de banda ingusta) si energia zgomotului de banda larga.
Componentele semnalul recompus Atunci cand semnalul recompus este trecut printr-un filtru trece jos, energia zgomotului este indepartata aproape in totalitate, rezultand un semnal cu energia semnalului util de banda ingusta Eb si cu energia zgomotul de banda ingusta Nt. Raportul Eb/Nt este principalul indicator de calitate al unui semnal CDMA. Raportul Eb/NT si Ec/I0 Care este diferenta dintre Eb/NT si Ec/I0? este una dintre cele mai comune intrebari intalnite in discutiile inginerilor CDMA. -Eb/NT reprezinta raportul dintre energia de bit a canalului Traffic (Traffic Channel) si zgomot, expresie intalnita adesea sub forma Eb/N0 -Ec/I0 reprezinta raportul dintre energia de chip (bit) a canalului Pilot (Pilot Channel) si nivelul de interferenta. Asadar, ambele relatii, atat Eb/NT cat si Ec/I0 descriu raportul dintre energia de bit (1 si 0) pe nivelul de interferente, diferenta este facuta de canalele la care fac referire si daca discutia face obiectul bitilor sau a cipurilor. Cand vorbim despre un semnal digital care este imprastiat peste un semnal de banda larga, simbolurile 1 si 0 sunt denumite biti. Raportul semnal/zgomot pentru un semnal imprastiat se exprima sub forma Eb/NT, adica Traffic Channel Eb/NT. Mai este intalnit si sub forma Eb/N0 unde N0 reprezita zgomotul termic. NT si N0 se pot inlocui unul cu celalalt in CDMA. Simbolurile 1 si 0 ale unui semnal ce este utilizat pentru imprastierea semnalului ce contine informatia utila poarta denumirea de cipuri (chips). Raportul semnal/zgomot pentru un semnal utilizat in procesul de imprastiere se exprima sub forma Ec/I0. Intr-un sistem CDMA canalul Pilot este un semnal neimprastiat (cu largimea de banda 1.23MHz), iar ca urmare termenul Pilot Channel Ec/I0 este folosit frecvent. In mod normal I0 reprezinta nivelul de interferente, teoretic zgomotul termic (si alte surse de zgomot) afecteaza raportul Ec/I0. Practic, nivelul energiei interferentei generate intr-un sistem CDMA este mult mai mare decat nivelul zgomotului termic si ca urmare zgomotul termic 63
Copyright 2007
Sorin Huides poate fi ignorat.
Este important a se intelege ca exista o diferenta intre raportul semnal zgomot al purtatoarei RF CDMA si raportul Ec/I0 al semnalului digital CDMA Conceptul de ridicare a zgomotului Intr-un sistem CDMA fiecare utilizator al unui canal va avea un cod unic de imprastiere c(t), prin urmare pentru utilizatorul numarul 1 toti ceilalti utilizatori din sistem 2, 3..., n... sunt asimilati ca zgomot, sau interferenta, pentru utilizatotrul 1. Cu alte cuvinte, cu cat sunt mai multi utilizatori intr-un sistem CDMA, nivelul de zgomot inregistrat va creste. Acest fenomen poarta numele de ridicarea zgomotului (noise rise), fiind un concept intern al CDMA ce depinde de castigul de imprastiere G. Ridicarea zgomotului vs. incarcarea sistemului Incarcarea pe calea inversa (Revers link) sau incarcarea sectorului este reprezentata prin totalul surselor de interferente CDMA acceptate in sistem, in raport cu nivelul zgomotului termic la receptor. Cu cat numarul de utilizatori in sistem creste, va creste si ridicarea zgomotului. Mediana ridicarii zgomotului poate fi calculata in dB astfel: 10*log[ 1 / (1-incarcare) ] unde incarcarea reprezinta numarul de utilizatori activi in raport cu numarul maxim si teoretic de utilizatori, sau capacitatea de pol (pole capacity).
Ridicarea zgomotului vs. incarcare sistemului Ridicarea zgomotului creste dramatic atunci cand incarcarea sistemului atinge capacitatea de pol. Aceasta ridicare a zgomotului poate rezulta si ca urmare a incarcarii unei celule vecine, respectiv a cresterii ratei de bit pentru informatia utila transmisa.
64
Copyright 2007
Sorin Huides
Principalul tel este acela de a mentie o anume calitate a legaturii de comunicatie, iar prin cresterea lui NT in raportul Eb/NT, se afecteaza in mod direct acoperirea CDMA. Codarea informatiei in transmitatorul CDMA
Procesarea semnalului CDMA intr-un transmitator Inainte ca semnalul util, in forma digitala, sa fie transmis in mediul RF acesta trebuie sa parcurga un numar de pasi de procesare de semnal. Prezentati pe scurt, acesti pasi sunt dupa cum urmeaza (pot exista si alti pasi, iar ordinea de executie poate diferi): - codarea semnalului voce (in transmisiile de date acest pas este exclus); - indicator de calitate - codarea FEC (Forward Error Correction) - intercalare de bit (Interleaving) - amestecare (Scrambling) - imprastiere (Spreading) - modulare digitala - modulare RF - amplificarea semnalului RF
17. Transmisia multi-slot

Cand transmisia datelor se face la o anumita rata de transfer, aferenta transmisiei multislot (transmiterea unui pachet al stratului Physical prin mai multe sloturi), se utilizeaza o schema de intercalare a sloturilor "1 la 4". In aceasta schema fiecare pachet aferent transmisiei multi-slot este transmis cu fiecare al 4-lea slot. Spatiul de trei sloturi intre transmisia succesiva a sloturilor 65
Copyright 2007
Sorin Huides
unui pachet este necesara pentru a permite statiei de baza sa receptioneze confirmarile terminalului de acces. Dupa fiecare slot AT-ul informeaza statia de baza printr-un mesaj ACK daca pachetul a fost receptionat cu succes sau printr-un mesaj NAK daca acesta nu a fost receptionat. Daca statia de baza nu a receptionat un mesaj pozitiv ACK dupa transmiterea ultimului slot pentru un anume pachet acesta a fost receptionat cu eroare, iar terminalul terminalul de acces trebuie sa ceara retransmisia acestuia la nivelul RLP (Radio Link Protocol). Un nivel ridicat al ratei de eroare a pachetelor PER (Packet Error Rate) scade nivelul performantelor legaturii de cale directa. A se retine faptul ca nereceptionarea de catre statia de baza a mesajului pozitiv ACK se poate datora faptului ca terminalul nu a receptionat pachetul dar si faptului ca statia de baza nu a "auzit" mesajul ACK. Deoarece atunci cand pachetul este transmis este supus codarii FEC, informatia continuta in datele transmise beneficiaza de redundanta. Daca un terminal de acces poate valida corectitudinea receptiei unui anume pachet inainte ca ultimul slot al acestuia sa fie transmis, inseamna ca terminalul de acces a receptionat intregul pachet datorita redundantei oferita de codarea FEC. In cazul in care terminalul de acces va trimite un mesaj ACK inainte de utilizarea tuturor sloturilor pentru acel pachet, se realizeaza o terminare mai devreme a receptiei (sau "Early termination"). In cazul terminarii mai devreme a receptiei, statia de baza anuleaza transmiterea pachetului pe sloturile ramase de transmise din acel pachet, acestea ramanand libere, cu ajutorul lor se initiaza transmiterea unui alt pachet. Terminarea mai devreme a receptiei permite transmiterea mai multor pachete si astfel creste throughput-ul legaturii de cale directa.
66
Copyright 2007
Sorin Huides
Sisteme de telefonie mobila "Normal termination" in transmisia multi-slot (153,6 kbps)
"Early termination" in transmisia multi-slot (153,6 kbps) Receptorul CDMA In receptor sunt executati aceeasi pasi, dar in ordine inversa.
18. Codarea semnalului "voce"

Pentru a putea transmite vocea printr-un sistem digital, aceasta trebuie codata si digitalizata cu ajutorul unui codor vocal, numit si "vocoder". Vocea in forma ei initiala este receptionata ca un semnal analog, apoi acest semnal analog este convertit intr-un semnal digital utilizandu-se procesul de esantionare Nyquist. Proces prin care semnalul analogic este reprezentat cu o frecventa de esantionare de 8.000 de simboluri pe secunda. La iesirea acestiui proces gasim o unda digitala numita PCM (pulse code modulation). Acest semnal este transferat mai departe catre un vocoder care comprima acest semnal voce digitalizat intr-un semnal cu o rata de 8 kbps (Rate Set 1 sau RS1) sau cu o rata de 13 kbps (Rate Set 2 sau RS2) in functie de tipul de vocoder folosit. In CDMA se folosesc vocodere cu rata variabila, iar cel mai comun este RS1 EVRC (Enhanced Variable Rate Coder). Vocodere cu rata variabila, implica un codor/decodor care va comprima vocea digitalizata (de care un convertor analog/digital) si va produce un semnal de iesire corespunzator ratei de date cu care urmeaza a fi transmis (sau rata de transfer) . O alta tehnica de codare a vocii folosita in CDMA este VCELP (vector code-excited 67
Copyright 2007
Sorin Huides
linear predictive) tehnica capabila de a reproduce vocea la o calitate superioara, dar cu o rata de bit scazuta, mai putin de 16 kbps. Aceste tipuri de codare se aplica doar in cazul IS-95A, IS-95B, IS-2000 nu si in IS-856 (tehnologia 1xEV fiind orientata doar catre aplicatii de date nu si voce) Frame-uri si indicatori de calitate Frame (cadru) -Biti de informatie sunt grupati in frame-uri. Un frame reprezinta unitatea de timp de referinta in sistem. Lungimea unui frame depinde de canalul in care este transmis (ex. Sync Channel, Traffic Channel), de tipul informatie transmisa in frame (ex. overhead messages, traffic information) si de standardul adoptat pentru interfata aer (ex. IS-2000, IS-856). Pentru transmiterea informatiei prin canalul Traffic, se folosesc frame-uri cu o lungime de 20ms pentru IS-95 si IS-2000, respectiv 26.67ms pentru IS-856. Numarul de biti pe frame depinde de rata de codare a datelor utilizata si daca a fost adaugate sau nu informatii aditionale frame-ului. Frame offset -reprezinta pozitionarea in timp a frame-urilor din canalul Traffic in raport cu timpul de referinta din sistem. Scopul acestuia frame offset este de a preciza exact timpul de transmitere in canal a unui frame, pentru a minimaliza intarzierea indusa de procesare frameurilor la statia de baza (ex. frame-uri de la terminale diferite ajung la statia de baza in unitati de timp diferite). Idicatorul de calitate a frame-ului -in functie de ce canal este utilizat pentru transmitere si de rata de date a frame-ului acesta poate include si un indicator de calitate. Pentru un receptor indicatorul de calitate a frame-ului poate avea doua functii. Prima este aceea de a determina daca frame-ul contine erori, iar cea de-a doua este de informare cu privire la rata de date a frame-ului respectiv. Este posibil ca pe langa indicatorul de calitate sa fie necesari si alti parametrii pentru determinarea ratei de codare a frame-ului, precum rata de eroarea estimata pe simbol la diferite rate de codare (symbol error rate). Indicatorul de calitate a frame-ului este de tip CRC (Cyclic Redundancy Code). CRC-ul este o detectie de eroare de tip liniara, reprezentata printr-o suma de control obtinuta prin aplicarea secventei de biti din frame a unui algoritm polinominal, exceptand indicatorul de calitate si biti de semnalizare de sfarsit de secventa. Masurarea nivelului de eroare -in transmisiile CDMA pentru masurarea nivelului de eroare se utilizeaza urmatorii indicatori: Bit Error Rate (BER), Frame Error Rate (FER) si Packet Error Rate (PER). Codarea de tip FEC
68
Copyright 2007
Sorin Huides
Codarea de tip Forward error correction (FEC) ofera receptorului capacitatea de a face detectia si corectarea de eroare de bit. Prin redundanta sirului de bit realizata cu ajutorul codari FEC se pot realiza comunicatii fara interferente/zgomot pentru o gama larga a conditiilor de deteriorare a semnalului de intrare. Exemplificare procesului de codare: Sa presupunem ca in codor se receptioneaza un numar de biti, iar acesta ii inmulteste cu 3. Daca sirul de bit de intrare este 11001, la iesire codorul reproduce fiecare bit ca fiind triplat, rezultatul fiind 111 111 000 000 111.
Schema simplificata a codarii FEC Multiplicarea frame-ului Data de intrare, ofera protectie impotriva pierderilor de date datorate interferentelor. Presupunand ca pe timpul transmisiei un oarecare frame este deteriorat, este posibil ca receptorul, fara accesul la biti adaugati special, sa nu poata reconstrui frame-ul respectiv. Utilizand exemplul sirului 11001, daca nu-l codificam acesta poate fi receptionat ca 1xxx1 daca este deteriorat de catre interferente. Bitii adaugati in procesul de codare ofera receptorului o sursa tip backup (sursa de restaurare) cu ajutorul careia poate fi posibila reconstruirea frame-ul original. Codoarele FEC folosite in CDMA sunt mai complexe decat exemplificarea de mai sus. In aceasta lucrare voi prezenta doua tipuri de codoare folosite in CDMA, anume Convolutional encoder (in IS-95, IS-2000) si Turbo encoder (in IS-2000, IS-856)". Decodorul utilizat cel mai frecvent este de tip Viterbi. Convolutional encoder Codorul convolutional si repetarea de simbol folosesc avantajul oferit de banda larga a sistemului CDMA cu spectru imprastiat pentru a aduce redundanta sirului de date (biti) original. Aceasta redundanta este folosita de receptor pentru corectarea erorilor. Utilizand codorul convolutional se poate reduce energia pe simbol si puterea de transmisie, sistemul putand sa atinga acelasi FER (frame error rate). Codorul convolutional este caracterizat in principal prin doi parametri, acestia sunt Coeficientul de codare R si Lungimea codului K. Coeficientul de codare R, determina nivelul de redundanta din sirul de bit. Spre exemplu R=1/2 inseamna ca pentru fiecare bit care intra in codor, doi biti sunt produsi de catre acesta. 69
Copyright 2007
Sorin Huides
Lungimea codului K, determina "memoria" codorului convolutional sau a numarului de registre de schimb. Sirul de iesire al codorului nu depinde numai de bit-ul curent ce intra in codor, ci si de bit-ul care tocmai a trecut prin codor. Utilizarea unei memorii mai lungi, creaza un sir de iesire mai robost, dar creaza si o intarziere in timp a transmisiei. De asemenea, avantajele codarii convolutionale fata de complexitatea procesului se diminueaza daca K devine mai mare de 9. Exemplificare a procesului de codare a sirului 1 0 1 1 prin utilizarea unui codor convolutional K=9, R=1/2
Frame-ul transmis anterior a resetat la valoare zero registri codorului (r0, r1, r2, ) utilizand bitii de codare, sir de biti pozitionati la sfarsitul unui frame, utilizati pentru resetarea registrilor codorului. Cand fiecare bit intra in codor, iesirea depinde de valoare intrata in fiecare registru. Codorul avand un coeficient de codare R1/2, doi biti (simboluri) sunt generati pentru fiecare bit de intrare. Cand sirul de intrare este 1 0 1 1, sirul de iesire este 1 1 1 0 1 0 1 1. Turbo encoder Turbo Codorul poate fi vazut ca doua codoare convolutionale ce functioneaza in paralel. Codoarele convolutionale mai sunt numite si codoare constituente. Procesul numit "turbo interleaver" sau intercalarea turbo face selectia semnalului de intrare pentru fiecare codor convolutional. Rezultatul de iesire al celor doua codoare convolutionale este concatenat alegand schema optima dictata de procesele "symbol repetition" (procesul de repetare a simbolurilor de modulare) si "symbol puncturing" (procesul de stergere a simbolurilor de modulare) astfel incat
70
Copyright 2007
Sorin Huides sa se atinga rata de simbol corecta.
Turbo Codorul Turbo codurile sunt mult mai robuste decat codurile convolutionale, dar introduc intarzieri de timp in traficul datelor. In consescinta, codurile turbo nu sunt recomandate pentru traficul de voce, functionalitatea lor este utila in traficul de date. Viterbi decoder Decodarea unui semnal codat este mult mai complexa decat codarea semnalului. Decodorul Viterbi este ultimul pas prin care un frame trece in cadrul unei transmisii CDMA. Decodorul Viterbi primeste frame-ul de la deinterliver (procesul revers al intercalarii de bit si prin analiza organizarii simbolurilor in frame determina secventa de bit din acesta, in forma cea mai apropiata de realitate (maximum likelihood decoding). Decodorul poate detecta si corecta simbolurile receptionate corupt datorita redundantei in codarea de bit (coeficientul de codare) si a sistemului de memorare (lungimea codului). Algoritmul folosit pentru a realiza decodarea Viterbi este proprietatea Qualcomm si este incorporat in cipurile fabricate si distribuite sub licenta de Qualcomm. Symbol repetition & puncturing Rezultatul de iesire din codor poarta numele de simboluri de codare. Aceste simboluri sunt repetate sau/si eliminate inainte de intrarea in procesul de intercalare de bit. Scopul este de a asigura o rata de simboluri constanta pentru procesul de intercalare de bit. De asemenea, cand un simbol este repetat de N ori, puterea de transmitere poate fi redusa de N ori, iar energia oferita catre receptor este similara. Prin repetarea simbolurilor se genereaza si mai mult redundanta, pe cand prin eliminarea de simboluri reducem redundanta. Cat de des sunt repetate sau eliminate simbolurile depinde de canalul folosit si de rata de transfer. Procesul Bit interleaving Procesul de Bit interleaving sau intercalarea de bit functioneaza strans legat de codor 71
Copyright 2007
Sorin Huides
pentru a oferi redundanta aditionala prin intercalarea bitilor codati astfel incat frame-ul transmis este practic trimis de mai multe ori. Decodorul este foarte eficient in detectarea si corectarea bitilor corupti ne-consecutiv, dar nu este eficient in corectarea bitilor corupti, pozitionati consecutiv. Prin procesul de intercalare de bit, decodorului i se mai ofera o posibilitate de a reconstrui frame-ul deteriorat in timpul transmisiei. Cand frame-ul este deintercalat (procesul revers a intercalarii de bit), bitii continuti in frame sunt aranjati in pozitia lor initiala de codare. Decodorul din receptor este capabil sa compare bitii receptionati cu cei imediat alaturati si astfel poate decoda frame-ul intr-o copie a originalului. Intercalarea aleatorie a unui bloc de biti reduce efectul interferentelor. Prin procesul de codare (repetarea de cod si intercalarea de bloc) se reduce semnificativ posiblitatea ca unul sau mai multe frame-uri sa fie complet indescifrabile unui receptor. Acest proces este foarte important pentru a mentine nivelul FER cat mai scazut. Semnalul codat este intercalat prin scrierea unui bloc de biti codati intr-un tablou, matrice, conform unei scheme si apoi prin citirea din acest tablou conform unei alte scheme. Concluzie: Erorile aparute in sirul de biti transmisi au fost imprastiate pe intregul sir in procesul de deintercalare. Evaluare Inainte ca un semnal digital sa fie transmis, acesta este codat pentru ca transmisia lui sa fie realizata cu success fiind transformat in simboluri de catre un Vocoder. Un alt avantaj al vocoderului este acela ca rata de date (cantitatea de informatie transmisa intr-o unitate de timp) transmise poate varia in functie de activitatea informatiei de tip voce. Un vocoder CDMA suporta diferite variatii ale activitatii semnalului tip voce ptin utilizarea ratei maxime (1/1), rata 1/2, rata 1/4 si 1/8. Orice semnal util suporta codarea FEC (forward error correction). FEC este procesul prin care semnalul util este transformat intr-un sir de biti ce contine un numar mai mare de biti decat semnalul initial. In CDMA se utilizeaza doua tehnici de codare FEC si anume convolutional coding (pentru IS-95 si IS-2000) si turbo coding (pentru IS-2000 and IS-856). Codarea FEC functioneaza bine cu biti corupti ocazional, dar in mediul RF fenomenul de fading genereaza coruperea bitilor consecutiv, biti pe care decodorul FEC posibil sa nu-i poata corecta. Pentru a mari eficienta decodorului FEC, bitii sunt intercalati inainte de a fi transmisi. Prin intercalare bitii nu mai sunt transmisi in ordinea lor intiala. Daca la aparitia fenomenului de fading se genereza o corupere consecutive a bitilor, prin procesul de deintercalare, acesti biti corupti vor fi imprastiati pe intreaga lungime a sirului ajutand astfel decodorul FEC in operatiunea de corectie.
72
Copyright 2007
Sorin Huides Codurile CDMA . Codurile utilizate in CDMA sunt: Long code (242 1 bits), Short code (215 bits), Walsh code (4 256 bits).
Acestea sunt utilizate in procesele de amestecare (scrambling), imprastiere (spreading), modulare digitala si in identificarea de utilizator sau canal. Functia indeplinita de aceste coduri, depinde de tehnologia utilizata si de tipul canalului de comunicatii in care sunt folosite, respectiv calea directa sau calea indirecta. PN long code (cod lung pseudo-zgomot) -eticheta de cod lung provine din faptul ca acest cod se repeta odata la 41,1 zile. Informatiile cu privire la codul lung sunt transmise si adresate tuturor statiilor mobile prin Sync Channel (sau Control Channel) pentru a ajuta statia mobila sa se indentifice si sa intre in comunicatie cu statia de baza, ajutand la separarea comunicatie fata de cea a altor statii de baza. PN short code -acest cod este unul din codurile utilizare impreuna cu codul Walsh. Pe legatura directa codul PN scurt este folosit pentru a oferi un cod unic de identificare statiei de baza, cod pe care o statie mobila il utilizeaza in identificarea statiei de baza aflata in serviciu. Deoarece in CDMA comunicarea se desfasoara in aceeasi banda de frecventa cu mai multe apeluri active simultan, identificatea statiei de baza si a sectorului in serviciu este de importanta majora pentru statia mobila. Ca avantaj DS-CDMA lucreaza la pragul de zgomot RF, ingreunand astfel detectarea si decodarea semnalului transmis. Prin urmare, statia mobila trebuie sa aiba la dispozitie o cale de a detecta si de a comunica cu statia de baza/sectorul in serviciu dintre toate celelalte stati de baza si sectoare din imprejurimi. Walsh function -semnalul generat de un utilizator (sau control channel) este inmultit cu un cod Walsh. Codul Walsh ofera fiecarui utilizator un canal sau identificator unic si intr-un sistem cu imprastiere in secventa directa (DS spreading) poate imprastia continutul frame-ului pe intreaga latime de banda. Procesarea tipica de semnal in transmitatorul CDMA
73
Copyright 2007
Sorin Huides
Procesarea semnalului CDMA intr-un transmitator Inainte ca semnalul util, in forma digitala, sa fie transmis in mediul RF acesta trebuie sa parcurga un numar de pasi de procesare de semnal. Prezentati pe scurt, acesti pasi sunt dupa cum urmeaza (pot exista si alti pasi, iar ordinea de executie poate diferi): - codarea semnalului vocal (acest pas se executa doar daca informatia de transmis este vocea, in transmisiile de date acest pas este exclus; - indicator de calitate - codarea FEC (Forward Error Correction) - intretesere de bit (Interleaving) - amestecare (Scrambling) - imprastiere (Spreading) - modulare digitala - modulare RF - amplificarea semnalului RF Receptorul CDMA In receptor sunt executati aceeasi pasi, dar in ordine inversa. Corelarea codurilor Pentrua a corela un cod PN trebuie sa inmultim secventa de cod PN regenerata cu secventa receptionata. Apoi se face media rezultatului si se urmareste maximul, daca rezultatul nu este maximul, se schimba pozitia secventei de cod generate si se repeta. Pentru a se marii performantele unui sistem CDMA codurile trebuiesc aliniate, iar pentru a se alinia si pentru a se mentine sincronizarea de cip si cod este necesara utilizarea timpului GPS ca 74
Copyright 2007
Sorin Huides
referinta. Intr-o retea CDMA timpul de referinta ajuta transmitatorul si receptorul la sincronizarea codurilor. Daca semnalul este acelasi sau o secventa deplasata a sa, corelarea poartea numele de autocorelare sau "auto-correlation", iar daca un semnalul este diferit de celalalt semnal atunci corelarea este de tip incrucisata sau "cross-correlation". Generatorul secventelor de cod pseudo-zgomot (PN code) Un sir in secventa directa (DS) sau pseudo-zgomot (PN) este generat intr-un registru de pozitie cu lungime maxima de m pozitii. Secventa, sau codul PN care este produs la iesire, se repeta dupa o perioada de timp maxima de 2 -1 pozitii. Cea mai mica unitate de timp in secventa de iesire este de durata Tc si se numeste timp de cip. Pentru ca unda de iesire rezultanta sa aiba proprietatile de pseudo zgomot derite, iesirile mai multor stadii trebuie sa aiba conexiuni de informare realizate conform unei anume structuri.
m
Codul Lung "Long Code" Codul lung este generat prin utilizarea unui generator de secvente de cod PN cu 42 de pozitii. Lungimea codului este de 2-1 biti. Codul are o rata de 1,2288 Mbps si se repeta la aproximativ 41.1 zile. Polinomul utilizat pentru a genera codul lung este definit in specificatiile de standard ca: 4235333127262522211918171610 p(x) = x +x +x +x +x + x +x + x + x + x +x +x +x +x + x + 65321 x + x +x +x +x + 1 75
Copyright 2007
Sorin Huides
Generator de cod lung si masca cod lung Pentru a genera un cod lung care sa fie unic pentru canalul sau utilizatorul in cauza, pe langa generatorul de secvente de cod, se mai utilizata si o masca de cod lung. Codul lung rezultat este utilizat in procesul de amestecare (scramble) a sirului de biti transmisi sau pentru a aloca unui utilizator un cod de identificare. Utilizarea sa difera in functie de canalul in care este folosit, pe calea directa codeaza informatia, iar pe calea inversa este folosit pentru identificarea statiei mobile. Long code masks Traffic Channel arunci cand o masca de cod lung este folosita in canalul Traffic, sunt utilzate versiuni publice si private de cod.
Masca de cod lung este folosita in canalul Traffic (Traffic Channel long code mask) Masca publica foloseste numarul de serie electronic al statiei mobile (ESN electronic serial number) intr-o permutare specificata in standard. Permutarea previne corelarea intre codurile lungi corespunzatoare unor ESN-uri consecutive. In situatia de fata nu este vorba de criptare, pentru ca daca ESN-ul este public atunci si masca este cunoscuta. Masca codului lung privata este determinata de o specificatie in standard, aceasta specificatie este supusa unui control de confidentialitate, iar distribuirea sa este controlata de catre TIA. Access Channel -masca codului lung pentru canalul Access este una publica.
76
Copyright 2007
Sorin Huides Access Channel long code mask
* Ilustrarea este simplificata pentru a intelege conceptul. Multiplele masti de cod lung utilizate in standardul IS-856 EV-DO sunt putin diferite. Coduri scurte "Short codes" Codurile scurte, sau PN short codes, au o lungime de 215 biti si sunt utilizate atat in procesul de imprastiere cat si ca identificator. Componenetele in-phase si quadrature-phase au coduri scurte diferite, respectiv PNI si PNQ. Polinoamele utilizate pentru a genera codurile scurte sunt definite in specificatiile de standard dupa cum urmeaza: 15139875 PNI(x) =x + x + x + x + x + x + 1 151211 106543 PNQ(x) =x + x + x + x + x + x + x + x + 1 pentru standardul IS-856 (EV-DO), codurile scurte folosite pentru canalul direct sunt: 15108762 PNI(x) =x + x + x + x + x + x + 1 151211 109543 PNQ(x) =x + x + x + x + x + x + x + x + 1 Codurile PNI [PN-I-i(t)] and PNQ [PN-Q-i(t)] pentru diferite celule si sectoare sunt separate in timp printr-un index offset fata de codul de referinta: secventa de offset zero PN-I0(t) si PN-Q-0(t) (ex. i = 0) Semnalele transmise de o singura antena, intr-un anume canal radio CDMA, impart o faza de cod PN comuna (sau offset de timp). Incluzand secventa de offset zero PN-I-0(t) si PNQ-0(t) rezulta 512 valori "time offset" pentru a identifica celulele. Fiecare offset de timp are o lungime de 64 de cipuri (chips) iar PN-I si PN-Q sunt identificate de un index offset raportat in timp fata de secventa de PN offset zero PN-I-0 si PN-Q-0, ce are valori de la 0 la 511. Ceea ce poate fi exprimat ca: PN-I-i-(t) = PN-I-0 (t-i x 64Tc) PN-Q-i(t) = PN-Q-0 (t-i x 64Tc) unde i = 0, 1, 2,...511, iar Tc este durata de cip. Offset-ul de timp utilizat pentru un cod PN se bazeaza pe codarea ortogonala, in care semnalul de imprastiat este impartit in doua si este trecut printr-un proces de imprastiere in quadratura, iar la iesire offsetare este de 90 grade. Pe canalul invers pentru imprastierea in
77
Copyright 2007
Sorin Huides quadratura sunt folosite coduri PN de offset zero. Identificarea sectoarelor folosind offset-uri PN
Canalul direct utilizeaza un semnal Pilot pentru a permite statiilor mobile, aflate in celula respectiva sa se sicronizeze cu statia de baza. Canalul Pilot ofera un semnal de referinta, iar toti utilizatorii din celula sau sector folosesc aceeasi pereche, in quadratura, de coduri PN modificate. Acest semnal de referinta se mai numeste si "Pilot PN offset". Fiecare statie de baza va utiliza aceleasi coduri scurte PN, dar cu un offset diferit Din moment ce aceste coduri au offset-uri diferite, vor avea o corelare foarte scazuta intre ele. Statiile mobile indentifica statia de baza ce urmeaza sa le serveasca prin cautarea offset-ului alocat acelei statii de baza.
In figura de mai jos sunt exemplificate doua secvente PN care difera doar prin offset.
Secventa PN cu offset-ul deplasat cu 0 si 4 cipuri (chips) Coduri Walsh Codurile Walsh au o lungime ce cuprinde plaja intre 4 si 256 biti, iar modul in care sunt utilizate depinde de tehnologia in care sunt folosite. Codurile Walsh sunt utilizate pentru identificare, in ceea ce priveste identificarea canalelor transmise, iar in standardul IS-95 codurile Walsh sunt folosite in modularea digitala.
78
Copyright 2007
Sorin Huides
Codurie Walsh utilizate trebuiesc sa fie ortogonale si ortonormale. Codurile sunt ortogonale atunci cand au suma produselor sau o integrala egala cu zero, iar ortonormale cand corelarea intre coduri identice este egala cu 1. Pentru ca intercorelarea sa fie zero trebuie sa existe o aliniere in timp, respectiv sincronizare. Prin utilizarea altor metode de aliniere nu se obtine intotdeauna o intercolerare egala cu zero. Pentru a genera coduri ortogonale este utilizata matricea Hadamard, utilizand copii ale matricei precedente si inversul ei. O matrice Hadamard de marimea NxN are N coduri Walsh de lungimea N.
19. Procesele Scrambling & Spreading

Presupunand ca principalul proces realizat este inmultirea a doua semnale, b(t) si c(t) astfel incat y(t)=b(t)c(t), atunci procesul de scrambling (amestecare) si cel de spreading (imprastiere) pot fi explicate. Scrambling: atunci cand b(t) si c(t) au aceeasi rata, produsul y(t)=b(t)c(t) contine toata informatia lui b(t) si are aceeasi rata. Spectru semnalului ramne neschimbat, iar sirul respectiv de biti se spune ca a fost amestecat sau trecut prin procesul de scrambling. Spreading: atunci cand doua semnale b(t) si c(t) sunt inmultite impreuna si semnalul rezultat b(t)c(t) are aceeasi perioada de bit (sau chip) cu semnalul cel mai rapid (cu o largime de banda mai mare); in acest caz c(t). Semnalul b(t) poate fi vazut ca alternator de faza al semnalului de imprasitiere c(t). A se observa ca unda semnalului combinat are mai multe schimbari de inalta frecventa decat schimbari ale informatie purtate atat timp cat (1/Tc) >> (1/Tb). A se retine ca Tb este intervalul de bit al sirului de informatie, iar Tc este intervalul de bit al sirului DS, Tc mai poarta si numele de timp de chip. Cand c(t) este rapid, y(t) contine toata informatia lui b(t) si are o rata de bit mai mare si un spectru corespunzator marit. Pe langa faptul ca b(t) a fost amestecat putem spune ca spectrul acestuia a fost imprastiat. Pentru a realiza procesele de scrambling si spreading este necesara utilizarea codurilor CDMA. Modularea digitala Prin modularea digitala un bit sau un anume tipar de biti genereaza o anume energie in fazele Q si I componenete ale semnalului (Q, quadrature-phase si I, in-phase). Aceste faze 79
Copyright 2007
Sorin Huides
compun un vector (i, q) cu o anume amplitudine in faza [a, j] intr-o diagrama tip constelatie.
Diagrama tip constelatie. Tehnici de modulare digitala: - Binary Phase Shift Keying (BPSK): transmite 1 bit odata (utilizata in IS-95) - Quadrature Phase Shift Keying (QPSK): transmite 2 bit odata (in IS-2000 si IS-856) - 8-ary Phase Shift Keying (8-PSK): transmite 3 bits odata (utilizata in IS-856); - I6-ary Quadrature Amplitude Modulation: transmite 4 bits odata (utilizata in IS-856). Modularea si amplificarea in RF Ortogonalitatea cosinusurilor si a sinusurilor fac posibila transmiterea si receptionarea simultana a doua semnale independente pe aceasi purtatoare. Aceasta tehnica se numeste modulare in quadratura. In mixerul in quadratura, faza Q si faza I sunt inmultite cu sin(2pfct) and cos(2pfct), astfel creandu-se un semnal RF.
Mixer in quadratura realizand modulareain RF Modularea in quadratura este o metoda eficienta de a transmite semnalele a doua mesaje utilizand aceeasi largime de banda, dar intre transmitator si receptor este necesara o sincronizare de faza foarte precisa.
80
Copyright 2007
Sorin Huides
Dupa ce semnalul a fost modulat in RF, trece printr-un proces de amplificare RF pentru a genera puterea necesara transmiterii acestuia. Procesul de receptie La receptie trebuie sa se realizeze majoritatea pasilor de procesare ai semnalului, dar in ordine inversa. Transmitatorul inpacheteaza semnalul util intr-un numar de straturi de procesare de semnal, iar receptorul despacheteaza semnalul prin a realiza in ordine inversa fiecare pas, respectiv strat de procesare a semnalului.
Procesul de receptie Intr-un mediu multi-utilizator prin combinarea codurilor CDMA (long code, short code, Walsh code) se realizeaza o izolare a unui utilizator sau canal, receptorul stiind ce coduri trebuie sa urmareasca pentru el restul codurilor apar ca fiind zgomot.
20. Terminale CDMA. Receptorul de tip Rake

Un receptor ce foloseste avantajul oferit de mediul de propagarea multicale pentru a imbunatati performantele receptorului prin decodarea celei mai puternice componente multicale. Receptoarele Rake sunt necesare in ambele directii ale transminsiei. Antena receptorului utilizeaza un receptor tip Rake ce are un numar de n degete (fingers) acordate pe semnalul de receptionat. Fiecare deget receptioneaza un semnal venit pe o cale diferita, estimare facuta in functie de puterea semnalului. In receptor, semnalul receptionat este comparat si corelat. Erorile dintr-un frame receptionat de un deget alt receptorului Rake pot lipsii din acelasi frame receptionat de un alt deget. Utilizand toate frame-urile receptionate prin toate degetele, receptorul poate reconstrui frame-ul, pentru a oferi o conexiune cu o calitate imbunatatita.
81
Copyright 2007
Sorin Huides
Receptorul de tip Rake In unele cazuri propagarea multicale poate fi interpretata ca interferenta pentru semnalul de receptionat. In aceste cazuri intarzierea de propagare este asa de mare, incat frame-ul receptionat nu poate fi folosit la recontructia frame-ului receptionat de celelate degete ale receptorului Rake. Aceasta situatie este intalnita mai rar decat situatia in care propagarea multicale este un avantaj pentru un sistem CDMA. Prin faptul ca nu utilizeaza receptoarea de tip Rake, alte tehnologii nu pot folosii propagarea multicale ca un avantaj. In acest tip de receptor un "scanner" cauta in mod constant diferitele componente multicale. Degetele receptorului de tip Rake sunt folosite pentru a fi acordate pe receptia frameurilor venite din directii diferite. Asa cum am descris mai sus, frame-urile de biti receptionate de degete diferite sunt comparate unul cu celalalt si pot fi folosite pentru a recupera bitii lipsa dintrun frame, ca urmare a interferentelor. Receptorul Rake si recompunerea in quadratura (quadrature despreading) In imagine este reprezentat un receptor de tip Rake. Receptorul insumeaza si demoduleaza componentele de faza I si Q pentru fiecare cale. Pentru a realiza acest lucru receptorul masoara si intarzierile de propagare. Suma pentru fiecare cale este apoi integrata, urmand ca rezultatele de la fiecare cale sa fie insumate impreuna pentru a obtine un semnal mai bun. In functie de numarul de degete, receptorul de tip Rake poate urmarii un numar fix de cai, anume numarul total de degete-1, respectiv degetul cu functia de cautare (searcher/scanner). Caile sunt urmarite separat, iar valoarea sumei semnalelor receptionate este folosita pentru a detecta semnalul util.
82
Copyright 2007
Sorin Huides
Receptorul Rake si recompunerea in quadratura (quadrature despreading) Procesarea de apel in CDMA Pentru a observa benefiiciile oferite de un sistem CDMA si pentru a intelege
elementele de baza ale CDMA trebuie sa cunoastem procesul initierii de apel. O statie mobila are patru nivele de stare in procesul de initiere apel si anume: Initialization State, Idle State, Access State, and Traffic Channel State. Initialization State -Atunci cant un terminal (statie mobila) este pornit acesta se initializeaza. Aceasta stare este necesara pentru ca terminalul sa se alinieze timpului si codurilor sitemului CDMA. Informatiile cu privire la sincronizare si timp sunt trimise de catre statia de baza pe un canal de suprafata, cum este Sync Channel in IS-95 si IS-2000. Idle State -Dupa initializare, terminalul intra in starea de asteptare. In aceasta stare reteaua poate comunica cu acesta. Un canal de suprafata este folosit pentru a realiza aceasta comunicare cu terminalul, acest canal este Paging Channel pentru IS-95 si IS2000 sau Control 83
Copyright 2007
Sorin Huides Channel pentru IS-856.
Terminalul mobil monitorizeaza canalul de suprafata pentru mesaje de tip page care-i sunt adresate. Aceste mesaje pot informa terminalul sa initieze o conexiune catre retea (sau "terminare"). Terminalul poate decide singur sa initieze o coexiune catre retea fara sa primesca un mesaj de tip page (sau "originare"). Contactul se realizeaza in starea de acces prin canalul Access si se numeste "incercare de conectare". Daca sesiunea stabilita (conexiunea virtuala) e de tip Data atunci starea de asteptare se numeste "Dormant State" Access State -Atunci cand incercarea de acces este realizata cu succes, statia de baza initiaza si aloca terminalului un canal Traffic. Alocarea unui canal de trafic este comunicata statiei mobile printr-un canal de suprafata unidirectional (ex. Paging Channel pentru IS-95 si IS2000). Traffic Channel State -In starea de utilizare a unui canal de trafic are loc schimbul de date. Tot in aceasta starea statia mobila realizeaza mai multe activitati ce fac parte din procesarea de apel, cum ar fi handoff-ul si controlul puterii de emisie. Procedura de Acces Un terminal mobil poate incerca sa acceseze statia de baza oricand acesta are nevoie sa comunice cu statia de baza, respectiv atunci cand terminalul origineaza un apel sau la comanda sistemului. Aceasta incercare de acces de desfasoara in starea de acces (sau Access State). Problemele ce pot sa apara sunt determinate de posibilitatea ca mai multi utilizatori sa acceseze sistemul simultatan si de faptul ca accesul se face aleator. Access Channel Protocol sau protocolul canalului de acces, fixeaza un set de reguli pe care terminalul trebuie sa le respecte pentru transmite prin Access Channel. Acestea au la baza protocolul de acces multiplu ALOHA si procesul Trial-and-error. In procesul Trial-and-error au loc urmatorii pasi: - o sonda este trimisa prin canalul Access de calea inversa; - un mesaj AKT (Acknowledgement) este transmis prin Paging sau Control Channel; -daca nici un mesaj AKT nu este receptionat, atunci puterea este marita si o alta sonda este trimisa. Obiectivele protocolului canalului Access sunt de a facilita un acces rapid si de a evita interferentele intre utilizatori.
84
Copyright 2007
Sorin Huides Access Channel Protocol
Statia mobila acceseaza statia de baza prin Access Channel utilizand o procedura aleatorie pentru a minimiza sansele de a interfera cu alti utilizatori. Protocolul de acces este controlat printr-un set de paramentrii, controlati de catre statia de baza si care sunt comunicati statiei mobile. In figura urmatoare este prezentata o forma simplificata a Access Channel Protocol, protocol introdus pentru prima data in IS-95A. Incercarea de Acces Intregul proces de accesare a unei statii de baza poarta numele de incercare de acces (sau "access attempt"). Fiecare transmisie din acest proces se numeste sonda de acces (sau "access probe"). In incercarea de acces, statia mobila transmite aceeasi informatie cu fiecare sonda de acces. In incercarea de acces, acestea sunt grupate in secvente de sonde de acces. Fiecare secventa este alcatuita dintr-un numar de sonde de acces si toate sunt trimise prin acelasi Access Channel. Fiecare prima sonda a fiecarei secvente este transmisa la un nivel al puterii anume, in functie de puterea semnalului receptionat. Fiecare sonda din o secventa este transmisa cu un nivel al puterii mai ridicat pana cand statia de baza ia la cunostinta de transmisie. Pentru a evita riscul de coliziune a sondelor de acces, la receptorul statiei de baza, timpul de transmitere al acestora este aleator.
Schema simlificata a Access Channel Protocol Testul de persistenta Acesta poate avea loc inainte de trimiterea fiecarei secvente de sonde. Scopul acestui test este de a mari probabilitatea prin care un utilizator cu prioritate mare va obtine acces in defavoarea unui utilizator cu prioritate mica, pe timpul unor posibile conditii de urgenta sau de 85
Copyright 2007
Sorin Huides incarcare ridicata a sistemului. Access probe
Structura unei Sonde de acces Sonda de acces (sau "Access probe") este formata dintr-un segment preambul (utilizat pentru a sincroniza statia de baza cu statia mobila) si un segment mesaj. Segmentul peambul plus cel mesaj formeaza un slot de acces. Standardul IS-856 utilizeaza conceptul de Access Channel Cycles si nu cel de slot. Conceptul ramane neschimbat, diferenta consta doar in faptul ca ciclul canalului Access nu trebuie sa fie de lungimea segmentul peambul plus lungimea segmentului mesaj. Functiile de Access Handoff Prin standardul IS-95B au fost introduse cateva functii care prin cresterea eficientei schemei de acces tinteau catre reducerea numarului de erori la originare si/sau terminare de apeluri. Functiile de Access Handoff fac ca statia mobila sa comunice in permanenta cu cel mai bun server (sau BTS). Aceste functii sunt: Access Entry Handoff (AEHO) -permite statiei mobile sa transfere receptia canalului de paging de la o statie de baza la alta, inainte ca aceasta sa transmita o sonda in cazul unei terminari. Access Probe Handoff (APHO) -permite statiei mobile sa relizeze un transfer tip handoff catre un plilot CDMA mai puternic, in timp ce asteapta mesajul de confirmare cu privire la
86
Copyright 2007
Sorin Huides
sonda trimisa catre sistem. Access Handoff (AHO) -permite statiei mobile sa realizeze un transfer de la o statie de baza la alta dupa o incercare de acces reusita. Cand o statie mobila trimite un mesaj catre o celula si receptioneaza mesajul de confirmare de la aceasta, s-a realizat o incercare de acces cu succes. Channel Assignment Into Soft Handoff (CAMSHO) -ofera posibilitatea statiei mobile, la momentul alocarii unui canala Traffic, de a cere mai multor celule accesul la canalele de trafic (soft handoff). Functia de Soft handoff Termenul de Soft Handoff este folosit pentru a descrie o functie unica a sistemului CDMA prin care o statie mobila poate comunica simultan cu doua sau mai mule statii de baza (sau sectoare). Alte tehnologii precum FDMA si TDMA folosesc functia de Hard Handoff la transferul de la o statie de baza la alta. Functia Hard Handoff implica schimbarea statiei de baza cat si a frecventei si prin urmare statia mobila trebuie sa rupa conexiunea cu celula in serviciu, iar apoi sa-si acordeze receptorul pe frecventa noii statii in serviciu si in cele din urma sa-si continuue apelul. Datorita faptului ca CDMA implica utilizarea unei singure frecvente, statia mobila are capacitatea de a monitoriza si de comunica cu mai multe statii de baza simultan. Acest lucru permite statiei mobile sa realizeze conexiunea cu noua statie de baza in timp ce inca mai comunica cu statia de baza in serviciu.
87
Copyright 2007
Sorin Huides
Se spune despre o statie mobila CDMA ca se afla in Soft Handoff atunci cand comunica cu doua sau mai multe sectoare (PN offset-uri). PN offset-urile implicate in procesul de Soft Handoff fac parte din tabela de Active Set a statiei mobile. Aceasta tabela de Active Set poate contine pana la 6 PN offset-uri. Frame-urile de trafic receptionate de diverse sectoare sunt trimise catre MSC, unde este selectat cel mai bun dintre acestea.
O statie mobila aflata in Soft Handoff cu statiile de baza A si B Procesul de Soft Handoff ofera posibiliatatea statiei mobile de a intra in contact cu sectoarele ce par atractive, inainte de a parasi sectorul in serviciu. Pe langa acest aspect, suportul de comunicare simultana ofera un castig in diversitate, castig ce imbunatateste calitatea legaturii realizate la limita ariei de acoperire, iar propagarea pe cai multiple este un avantaj oferit de receptorul Rake. Implementarea functiei de control al puterii pentru site-urile vecine, asigura ca o statie mobila ce se distanteaza de sectorul in serviciu nu va marii puterea de emisie nejustificat, devenint astfel o sursa principala de interferenta pentru celula vecina. Softer handoff O serie de soft handoff-uri poarta numele de Softer Handoff, daca acestea sunt realizare intre sectoarele aceleiasi celule, iar statia de baza foloseste doar un Channel Element (CE). Intro statie de baza majoritatea procesarilor digitale ale unui semnal util sunt realizate de CE, folosindu-se un singur channel element se pot salva resursele de procesare. Pe legatura de cale inversa (Reverse link), elementele de canal ale receptorului Rake combina informatia provenita de la ambele sectoare intr-un singur frame de trafic si il trimite catre MSC. Iar MSC-il trateaza acest frame ca fiind singurul receptionat de catre elementele de canal ale respectivei statii de baza. Pe legatura de calea directa (Forward link) MSC-ul trimite un singur frame catre statia de baza, apoi elementul de canal al statiei de baza genereaza doua frame-uri Forward Traffic 88
Copyright 2007
Sorin Huides
Channel, fiecare sector folosind un cod Walsh diferit. Soft/softer handoff process Soft si Softer handoff-urile sunt ajutate in realizare de catre statia mobila, ca urmare Soft si Softer handoff-urile se mai numesc si handoff-uri asistate de catre mobil. Acestea sunt bazate pe nivelul puterii semnalelor Pilot Channel ale statiilor de baza vecine. In procesul de realizare a Soft si Softer handoff-urilor sunt incluse trei faze si anume: Measurement, Trigger si Transition. Measurement -In aceasta faza, mobilul masoara calitatea semnalului si puterea semnalului provenit de la celula (celulele) in serviciu sau celulele vecine lor. Statia mobila masoara valoare Ec/Io pentru canalul Pilot si raporteaza puterea semnalului catre statia de baza. O statie mobila IS-95 sau IS-2000 raporteaza puterea semnalului printr-un Pilot Strength Measurement Message, iar un terminal de acces (sau statie mobila IS856) raporteaza puterea semnalului printr-un RouteUpdate Message. Trigger -Rezultatul masuratorilor este comparat cu valorile de margine conform unor reguli definite in sistem. Statia de baza decide daca handoff-ul trebuie initiat sau nu. De asemenea, statia de baza decide si ce tip de handoff trebuie efectuat, respectiv Soft handoff, Softer handoff sau Inter-frequency handoff (handoff intre purtatoare diferite). Transition -Daca un handoff este initiat, statia de baza ordona statiei mobile sa execute handoff-ul incepand sa comunice cu noul sector, sau sa inceteze a mai comunica cu sectorul care a iesit din starea de handoff. Seturi Pilot si parametrii de handoff Pentru o anume statie mobila, Pilotii (PN offset-urile) sunt organizate in patru seturi care se exclud reciproc si care sunt controlate de anumiti parametrii si reguli de handoff. Active Set -Pilotii implicati activ in procesul de soft/softer handoff sunt plasati in Active
89
Copyright 2007
Sorin Huides
Set. Statia de baza informeaza statia mobila ce piloti sa califice in Active Set. Candidate Set -Pilotii care indeplinesc criteriile de a fi inclusi in Active Set, dar care nu au fost calificati inca, sunt pastrati in Candidate Set. Neighbor Set -Pilotii care par a fi candidati pentru soft/softer handoff sunt pastrati in Neighbor Set. Neighbor Set este controlat de catre statia de baza si sunt statii de baza care acopera zone vecine statiei mobile. Remaining Set - Pilotii neinclusi in celalalte seturi fac parte din Remaining Set. Add threshold -Un pilot trebuie sa fie mai puternic ca valoarea limita de calificare pentru a fi posibila adaugarea sa in Active set. Valoare limita de adaugare se numeste t_add in standardele IS-95 si IS-2000 Drop threshold si drop timer -Un pilot mai slab decat valoarea limita de descalificare pentru un timp mai mare decat timpul de descalificare va fi descalificat si scos din Active Set. Aceste doua valori se numesc t_drop si t_tdrop in standardele IS-95 si IS-2000 Comparison threshold -Este valoarea de margine utilizata pentru a compara daca un anume pilot din Candidate Set este mai puternic decat un pilot din Active Set inainte ca acesta sa se califice in Active set. Aceasta valoare se numeste t_comp in standardele IS-95 si IS-2000. Exemplificarea algoritmului original de soft handoff In acest exemplu statia mobila este in serviciul statiei de baza 1 (BS1). BS1 este in Active Set-ul statiei mobile. Puterea semnalului scade in timp ce statia mobila se deplaseaza catre statia de baza 2 (BS2) al carei semnal devine mai puternic.
Exemplificarea algoritmului original de Soft handoff In imagine sunt prezentati parametrii de handoff cand puterea semnalului statiei de baza 90
Copyright 2007
Sorin Huides
2 (BS2) ajunge la valoare de margine de calificare in Active set (point 1) si aceasta este adaugata in Active Set. Cand puterea semnalului statiei de baza 1 (BS1) scade sub valoarea de margine pentru descalificare (point 2) si ramane acolo pana cand timpul de descalificare expira (point 3), din acel moment statia de baza BS1 este exclusa din Active Set. De retinut ca valorile de margine pentru calificare si descalificare sunt fixe si nu tin cont de faptul ca adaugarea unui Pilot slab in Active Set nu va aduce nici un beneficiu daca in Activ Set mai sunt adaugati alti piloti puternic dominanti. Adaugarea unui pilot slab nu creste performanta. In schimb, daca toti pilotii din Active Set sunt slabi, adaungarea a inca unui pilot slab devine benefica. Castigul de Soft handoff -Intr-un sistem CDMA in comparatie cu alte tehnologii, datorita soft handoff-ului exista un avantaj din care rezulta o scadere efectiva a maginii de fading necesara obtinerii unei anume probabilitati specifice in ceea ce priveste acoperirea de margine. Pentru un sistem CDMA in care se poate realiza soft handof-ul, cu cat receptia la doua sau mai multe statii de baza este mai buna sau mai puternica pentru un anume frame, cu atat va fi mai util in selectia de frame realizata in mod normal la nivelul MSC-ului. Presupunand ca deviatia standar este de 8dB si un handoff pe doua cai corelat partial la un nivel de 50%, atunci castigul din Soft handoff este de aproximativ 4db. Datorita functiei de Soft handoff limita de margine a unei conexiuni a scazut cu 4dB. Gradul de acoperire fiind imbunatatit ca urmare a acestui avantaj. Algoritmul soft handoff IS-95B Experienta practica a aratat ca, utilizandu-se algoritmul original de handoff IS95A, in anumite conditii pot sa apara mai multe Soft handoff-uri decat ar fi necesare. O asemenea incarcare de handoff poate duce la o supra-utilizare a resuselor sistemului, ajugandu-se la o degradare a capacitatii sistemului. Prin algoritmul de soft handoff din standardul IS-95B se intentioneaza o imbunatatire a situatie prin introducerea a inca doi parametrii si anume Dynamic Add si Drop Thresholds (DAT si DDT). Parametrii DAT si DDT sunt determinati prin combinarea puterilor pilotilor din Active Set (PSi). Cu cat Active Set-ul este mai puternic, valorile lui DAT si DDT cresc. In acest algoritm, statia mobila trimite un mesaj cu masuratorile de putere ale semnalului pilot catre statia de baza pentru a cere promovarea sa in Active Set doar atunci cand pilotul respectiv chiar este suficient de atractiv. Statia mobila va cere statiei de baza sa descalifice un pilot din Active Set daca acesta contribuie foarte putin la calitatea apelului. Avantajul algoritmului soft handoff IS-95B este ca aduce imbunatatiri ce reduc timpul in care un apel se afla in soft handof si elimina hadoff-urile care nu sunt necesare pentru fiecare
91
Copyright 2007
Sorin Huides
apel. Prin urmare, numarul mediu de operatiuni implicate in handoff pentru fiecare apel este diminuat, iar capacitatea pe calea directa creste. Valoarea dinamica de margine din IS-95B introduce inca trei parametrii aditionali folositi in calcularea DAT si DDT, acestia sunt: Add Intercept (add_intcpt), Drop Intercept (drop_intcpt) si Soft Slope (soft_slope). Exemplificarea algoritmului soft handoff IS-95B In figura este exemplificata o reprezentare in timp a soft handoff-ului si a evenimentelor asociate cand statia mobila se indeparteaza de statia de baza in serviciu, respectiv BS1, catre o noua statie de baza si anume BS2. Combinarea limitelor de margine statica si dinamica (in comparatie cu utilizarea doar a limitelor statice) conduce la reducerea numarului de regiuni de soft handoff.
Exemplificarea algoritmului soft handoff IS-95B Principiile de calificare/descalificare ale Dynamic Add Threshold (DAT) si ale Dynamic Drop Threshold (DDT) in ceea ce priveste anumiti piloti sunt dupa cum urmeaza: Statia mobila detecteaza un pilot care trece peste o anumita valoare statica de limita de margine, respectiv add threshold [Ec/I0] (point 1). Pilotul respectiv este avansat in Candidate Set si este
92
Copyright 2007
Sorin Huides
urmarit si testat de mai multe ori cu a doua valoare de margine, cea dinamica, respectiv DAT. Prin compararea cu valoarea DAT se determina daca acel pilot merita a fi avansat in Active Set. DAT reprezinta o functiei a energiei totale a pilotilor demodulati coerent in Active Set. Cand pilotii din Active Set sunt slabi, adaugarea unui pilot aditional, chiar si slab, va imbunatatii performanta. Iar cand in Active Set avem mai multi piloti dominanti, adaugarea unui pilot mai slab, situat deasupra valorii de margine pentru calificare, nu va imbunatatii performantele, dar in schimb se vor utiliza mai mai multe resurse ale retelei. Valoarea dinamica de margine de soft handoff reduce si optimizeaza utilizarea resurselor retelei. Dupa ce se detecteaza un pilot deasupra DAT (point 2), statia mobila instiinteaza reteaua. Ca urmare, reteaua configureaza resursele necesare handoff-ului astfel incat statia mobila sa poata demodula pilotul aditional. Cand puterea unui semnal pilot scade sub valoare DDT (point 3), conexiunea de handoff este rupta dupa o perioada anume de timp (point 4), iar pilotul este mutat in candidate Set. DDT reprezinta o functiei a energiei totale a celorlalti piloti din Active Set. Acei piloti care nu au o contributie suficienta la energia totala de pilot sunt descalificati. O scadere sub valoare limitei de margine statice de descalificare a unui anume pilot va duce la eliminarea lui si din Candidate Set (point 5). Un pilot descalificat si aflat sub limita de margine DDT si drop threshold este raportat catre retea doar dupa un anume timp de stat sub aceasta limit. Acest lucru permite ca un plilot cu fluctuatii ale puterii sa nu fie raportat prematur. Inter-frequency handoff Intra-frequency handoff (soft handoff) reprezinta a realizare unui handoff intre statii de baza ce folosesc aceeasi frecventa pentru purtatoarea in uz. Inter-frequency handoff reprezinta realizarea unui handoff intre diferite purtatoare. Atunci cand o statie mobila realizeaza un interfrequency handoff trebuie sa intrerupa transmisia pe purtatoarea in uz si sa se acordeze pe un nou Traffic Channel, pe noua purtatoare. Motive pentru care se realizeaza un handoff inter-frequency: - dorinta de a maximiza utilizarea de resurse pe fiecare purtatoare; - aparitia de congestii in ceea ce priveste alocarea resurselor pe purtatoarea in uz, iar statia mobila face handoff pe o alta purtatoare pentru a decongestiona cealata purtatoare; -este posibil ca statia mobila sa necesite un handoff catre un alt operator, iar atunci se numeste interoperator handoff.
93
Copyright 2007
Sorin Huides
Majoritatea handoff-urilor iner-frequency sunt controlate de catre statia de baza, fara nici o asistenta explicita provenita de la statia mobila. Deoarece statia de baza controleaza acest tip de handoff, algoritmul utilizat este proprietar producatorului de statii de baza. Cand o statie mobila ofera suport statiei de baza in realizarea unui handoff inerfrequency, spunem ca se realizeaza un "mobile assisted inter-frequency handoff". In acest caz statia mobila trebuie sa aiba capacitatea de a masura puterea semnalelor pilot si pe celelalte purtatoare, iar apoi statia mobila trebuie sa includa atat numarul canalului pilot cat si clasa de banda in raportul catre statia de baza. Aceasta functie, nu este implementata in statiile mobile IS-95A. Mobile assisted inter-frequency handoff Pentru a realiza un handoff inter-frecventa asistat de catre o statie mobila se pot utiliza un receptor Dual sau un receptor Slotted mode (statia mobila sondeaza pentru perioade scurte de timp frecventa candidata). Receptorul Dual -Acest tip de receptor este potrivit daca statia mobila utilizeaza diversitate pe antena. Pe perioada masuratorilor inter-frecventa, un bloc al receptorului este alocat unei alte frecvente pentru masuratori, iar cel de-al doilea bloc ramane acordat pe frecventa curenta in uz. Pierderea castigului din diversitate pe perioada masuratorilor necesita o compensare prin marirea puterii de transmisie pe canalul direct. Faptul ca nu este necesar ruperea conexiunii de pe frecventa in uz reprezinta un avantaj. Receptorul Slotted mode -Acest tip de receptor este potrivit pentru terminale care nu folosesc diversitate pe antena. In aceasta situatie, pentru a face masuratorile de putere ale semnalelor pilot din frecventa candidata, statia mobila sondeaza acea frecventa pentru o scurta perioada de timp, respectiv pentru o perioada de frame. Raportarea puterii semnalului pilot -Dupa realizarea masuratorilor, utilizand mesajul obisnuit pentru raportarea puterilor semnalelor pilot, statia mobila realizeaza o informare catre statia de baza. Mesajul poate include numarul canalului pilot si banda de frecventa. Statia de baza poate decide ca mobilul sa continue apelul pe o noua frecventa, iar daca trecerea pe noua frecventa esueaza, mobilului trebuie sa i se permita sa revina pe frecventa initiala aflata in serviciu. Functia de control al puterii Datorita interferentelor create de accesul multiplu apare o problema de control al puterii. Toti utilizatorii dintr-un sistem DS-CDMA transmit informatia in acelasi timp utilizand aceeasi largime de banda, asadar utilizatorii se vor interfera reciproc. Semnalul receptionat de catre statia de baza de la o statie mobila aflata in aproprierea sa o sa fie mult mai puternic decat
94
Copyright 2007
Sorin Huides
semnalul receptionat de la o alta statie mobila aflata la marginea celulei.
Problema de pozitionare aproape/departe, pentru calea inversa Problema de pozitionare aproape/departe, priveste in mod direct existenta la receptor a unui puternic generator de interferenta, care ineaca alte semnal mai slabe. Intrun sistem celular aceasta situatie apare atunci cand un mobil aflat in apropierea statie de baza mascheaza semnalele receptionationate de la alte statii mobile situate la distanta si aproape de limita de margine a celulei. Acasta problema poate fi rezolvata prin controlul puterii de emisie a statiilor mobile. Pentru un sistem CDMA, acest lucru inseamna cotrolul selectiv al puterii de emisie a unei statii mobile catre statia de baza. Atunci cand puterea de emisie de la fiecare statie mobila este controlata, capacitatea sistemului este marita la maxim (pentru un anume raport semnal zgomot) astfel incat toate semnale emise de catre acestea ajung la statia de baza la o anume valoare egala a puterii (A1 = A2 = A3 = A4). Este important sa realizam ca intr-un sistem CDMA semnalul unui teminal mobil reprezinta interferenta pentru un altul. Pe calea directa toate semnalele se propaga prin aceleasi canale si din acest motiv sunt receptionate de catre statia mobila la acelasi nivel de putere. In cazul pozitionarii unui mobil mai aproape/departe de statia de baza, pe calea directa nu este necesar un control al puterii de emisie. Pe de alta parte, pe canalul direct un control al puterii este necesar pentru a minimiza interferentele intre celule si pentru a compensa intereferentele provenite de la alte celule. Scenariul cel mai rau este reprezentat prin pozitionarea echidistanta a unei statii mobile la limita de margine a mai multor celule. Controlul puterii la statia mobila. Puterea de emisie a unei statii mobile este stabilita in functie de masuratorile facute asupra semnalului pe care aceasta il receptioneaza. Aceste masuratori tin cont si de pierderea pe canalul de propagare cat si de fading. Dupa cum este observa in figura urmatoare, puterea de
95
Copyright 2007
Sorin Huides
emisie a statiei mobile variaza invers fata de puterea receptionata. Statia de baza va receptiona un semnal cu o putere aproape constanta. Aceasta metoda poarta numele de control al puterii in bucla deschisa (open loop power control) deoarece nu exista o comunicare intre statia mobila si cea de baza.
Pe langa aceste masuratori facute de statia mobila, pentru a se realiza ajustari ale puterii de emisie, statia de baza trimite care mobil si comenzi de control al puterii de emisie. Comenzile de control al puterii sunt alese astfel incat statia de baza sa faca receptia la un nivel acceptabil a FER pentru un anume canal Traffic. Aceasta metoda poarta numele de control al puterii in bucla inchisa (closed loop power control) deoarece se realizeaza o comunicare intre statia mobila si cea de baza. De ce este necesar controlul puterii? Intr-un sistem CDMA, controlul interferentelor este esential, iar scopul fundamental al functiei de control al puterii este de a mentine un nivel acceptabil al calitatii serviciului (Quality of Service sau QoS) pentru un numar maxim de utilizatori. Obiectivele principale ale utilizarii controlului puterii, identificate din punctul de vedere al unui ofertant de servicii de telecomunicatii in sistem CDMA, sunt cele de a mentine calitatea serviciului, de a maximiza capacitatea si a minimaliza interferentele. Pentru a atinge aceste obiective sunt utilizate doua tipuri de control al puterii pentru calea directa si respectiv calea inversa (Forward link power control si respectiv Reverse link power control). Controlul puterii de cale inversa Acesta se realizeaza prin utilizarea controlului de putere de bucla deschisa (Open loop power control), bucla externa inchisa (Closed outer loop power control) si bucla interna inchisa 96
Copyright 2007
Sorin Huides (Closed inner loop power control).
Open loop power control -Acesta fixeaza puterea de emisie in functie de puterea receptionata de catre statia mobila. Scopul este de a compensa pierderile pe calea de la statia mobila la statia de baza si de a preintampina fadingul de lunga durata. Closed outer loop power control -Preintampina fadingul de durata medie sau scurta si eventualele inexactitati ale controlului de putere de bucla deschisa, acesta din urma fiind un control al puterii lent. Acesta este alcatuit din doua parti, bucla interna si respectiv bucla externa. Controlul puterii de bucla externa este specific tipului de implementare, dar pentru a mentine un anume nivel al FER prin el se realizeaza ajustarea limitelor de margine ale controlului de putere in bucla inchisa. Closed inner loop power control -Consta intr-o bucla de feedback rapid intre statia de baza si cea mobila. Prin bucla interna se transmit comenzi, biti, de control al puterii catre statia mobila pentru ca aceasta sa-si ajusteze puterea de emisie.
In imagine, este prezentata o posibila schema de implementare, la nivelul statiei de baza, a controlului puterii de cale inversa. Bitii de comanda sunt extrasi printr-un filtrul si prin cobinatorul RAKE. Decodorul Viterbi poate fi folosit pentru a decoda sirurile de informatie codata, iar detectorul de eroare la nivel de frame poate determina daca acesta este receptionat eronat sau nu. Bazandu-se pe eroarea de frame controlul de bucla externa poate seta receptorul statiei de baza sa functioneze la un anumit raport Eb/N0. Valoare Eb/N0 deteriminata de controlul de bucla externa este folosita de controlul de bucla interna. Raportul Eb/N0 receptionat in mod curent, este masurat si comparat cu raportul de operare Eb/N0 setat sau raportul Eb/N0 tinta din controlul de bucla externa. Bazandu-se pe aceasta comparare controlul de bucla interna decide valoare bit-ului de control al puterii (PCB) care urmeaza a fi transmis. De ce este necesar un control rapid al puterii de emisie? Cu cat controlul puterii este mai rapid cu atat puterea de emisie este mai precisa in a respecta puterea necesara de emisie. 97
Copyright 2007
Sorin Huides
Daca emisia se face la o putere mai mare se induce interferenta in sistem, iar capacitatea acestuia poate fi redusa. Daca emisia se face la o putere mai mica atunci calitatea va fi insuficienta, iar performantele sistemului se vor degrada.
Conrol lent al puterii
Conrol rapid al puterii
In imagine sunt exemplificate atat controlul rapid al puterii cat si cel lent pentru o anume putere de emisie necesara. Se poate observa ca prin ajutorul controlului rapid de putere, puterea de emisie (linia in trepte) este mult mai apropiata de puterea necesara (linia curba) astfel reducandu-se interferentele excesive, dar pastrand o calitate suficienta. Ridicarea zgomotului vs. micsorarea ariei de acoperire Ridicarea zogmotului si impactul pe care il are in acoperirea pe cale inversa este un concept foarte important in CDMA, si priveste in mod direct conexiunea pe legatura de cale inversa. Zgomotul receptionat de catre statia de baza. Receptorul statiei de baza receptioneaza energia RF prezenta in banda receptorului. Informatia contiuta intr-un canal Traffic de calea inversa este extrasa de catre modulele din cadrul statiei de baza ce realizeaza procesarea de semnal. Informatia digitala extrasa are o anume energie de bit Eb, iar restul de energie RF este considerata ca fiind interferenta pentru acest canal de trafic. Aceasta interferenta este indepartata prin castigul de procesare. Raportul dintre Eb si energia zgomotului N0 sau energia interferentei, reprezinta unul dintre principalii indicatori de calitate pentru un canal de trafic. Ridicarea zgomotului si aria de acoperire Ridicarea zgomotului reprezinta ridicarea nivelului de interferente (sau zgomot) in sistem, iar atunci cand o statie mobila intampina ridicarea zgomotului trebuie sa-si mareasca puterea de emisie pentru a mentine un anume raport Eb/N0 la receptorul statiei de baza, asa cum a fost dictat de un anume QoS. O situatie similara apare si atunci cand statia mobila este localizata la marginea celulei. Situata la marginea celulei statia de baza va transmite la putere maxima. Cand aceasta statie va intampina ridicarea zgomotului nu-si va mai putea creste puterea de emisie. Singura solutie este ca aceasta sa se aproprie de celula pentru a permite reducerea pierderilor de cale si 98
Copyright 2007
Sorin Huides
mentinrea unui raport Eb/N0 corespunzator la receptorul statie de baza, satia mobila emitand tot la putere maxima. Cu alte cuvinte, nivelul crescut de zgomot (ridicarea zgomotului) va reduce nivelul de acoperire in ceea ce priveste legatura de cale inversa pentru un anume raport Eb/N0.
Impactul ridicarii zgomotului asupra legaturii de cale inversa, fara incarcare
Impactul ridicarii zgomotului asupra legaturii de cale inversa, cu incarcare Ca surse ale ridicarii zgomotului identificam: alte canale, zgomot extern sistemului si/sau perturbatori. Cea mai semnificativa sursa de ridicare a zgomotului o reprezinta canalele pe care comunica alti utilizatori ai sistemului. Atunci cand numarul de utilizatori creste, va creste si 99
Copyright 2007
Sorin Huides
nivelul ridicarii de zgomot. Se spune ca o data cu cresterea numarului de utilizatori si a crescut si incarcarea legaturii de cale inversa. Incarcarea pe legatura de cale inversa Incarcarea pe legatura de cale inversa (Reverse link loading) sau incarcarea sectorului este reprezentata prin totalul surselor CDMA de interferente acceptate in sistem in raport cu nivelul zgomotului termic. Cu cat creste numarul de utilizatori in sistem, va creste si ridicarea zgomotului.
Noise rise vs. Loading Mediana ridicarii zgomotului in dB poate fi calculata astfel: 10*log[ 1 / (1-incarcare) ] unde incarcarea este raportul numarului de utilizatori activi m pe numarul maxim si teoretic de utilizatori Mmax (sau "pole capacity"). Ridicarea zgomotului creste dramatic cand incarcarea atinge capacitatea de pol. Aceasta ridicare a zgomotului poate fi datorata si incarcarii unei celule vecine sau a ratei de bit pe informatia utila (sau gradul de activitate in canal). Comportamentul neliniar poate fi observat tinand cont ca raportul dintre puterea totala receptionata de catre receptorul statiei de baza si zgomotul acesteia, se dubleaza cu fiecare utilizare a jumatatii din valoarea ramasa pana la capacitatea de pol (maxima). Exemplu: Raportul creste de la 0 la 3dB cand factorul de incarcare creste de la 0 la 50%, si creste de la 3 la 6 dB cand factorul de incarcare creste de la 50% la 75%. Incarcarea tipica pentru IS-95 este de 55%, iar pentru IS-2000 si IS-856 poate ajunge la 72% dotorita cresterii generale a capacitatii de pol pentru aceste standarde. Deteriorari ale semnalului RF Deteriorarea totala RF (NT) este compusa din mai multe componente: deteriorarea totala NT = zgomotul termal N0 + interferenta de canal provenita de la un mobil servit de acelasi sector + interferenta de canal provenita de la un mobil servit de un sector vecin
100
Copyright 2007
Sorin Huides
Chiar daca zogomotul termal este neajunsul cel mai usor de aproximat, nu este si cel mai important neajuns pe care inginerii unui sistem CDMA il vor lua in considerare. Zgomotul termal este neajunsul care limiteaza aria de acoperie maxima a fiecarei celule. Sursa majora de interferenta este auto-interferenta provenita de la statiile mobile servite de sectorul de interes. O alta sursa majora este si auto-interferenta provenita de la statiile mobile servite de care sectoarele vecine. Capacitatea de pol pe legatura de cale inversa Notiunea de capacitate de pol a legaturii de cale inversa (Reverse link pole capacity) Mmax reprezita capacitatea unui canal CDMA limitata doar de auto-interferenta provenita de la toti utilizatorii sectorului de interes sau ai sectoarelor vecine.
21. Terminale GSM

Prezentarea terminalelor pe categorii i clase Criptografie SIMcard Prezentarea terminalelor pe categorii i clase Staia mobil se compune din dou entiti fizice: echipamentul mobil (partea comun, banalizat a terminalului) i modulul de identitate a abonatului (partea personalizat a terminalului) care permite distincia ntre abonai. Aceasta din urm este o cartel cu memorie activ. Un terminal ndeplinete urmtoarele dou funcii de baz: - funcia postului telefonic (legtur comutat cu selecie) - funcia unei staii radio (legtur n reea radio) - conexine radioelectric. Postul telefonic mobil trebuie s aib aceleai caliti ca i un telefon domestic n ceea ce privete acustica, estetica i uurina n utilizare. n plus utilizatorul pretinde ca terminalul s fie compact, uor, discret i s nu consume mult energie pentru a dispune de o ct mai mare autonomie. Din punct de vedere al conexiunii radioelectrice terminalul trebuie s respecte cerinele impuse de compatibilitatea electromagnetic, s administreze protocoalele de comunicare i algoritmii de codare i s asigure procesarea digital a cuvntului. Pentru a oferi abonatului autonomie maxim, consumul de energie este redus la maximum. Terminalul se poate afla ntruna din urmtoarele stri: activ, repaus, ateptare sau ON,OFF, Stand-by. Procesorul principal este cel care guverneaz schimbarea strii terminalului n funcie de dorina utilizatorului i cerinele reelei. Unul dintre principalele avantaje al normei GSM este puterea adaptiva. Aceasta nseamn reducerea puterii de emisie n anten pn la limita asigurrii unui BER (Bit Error 101
Copyright 2007
Sorin Huides
Rate) impus. Pe de o parte aceasta conduce la economisirea de energie, pe de alt parte la micorarea interferenei n cadrul aceleai zone n care se afl mai multe terminale. Ciclul emisierecepie al unui terminal (un interval de timp de 577s la fiecare 4.615 ms) este luat n considerare de asemenea prin utilizarea unui algoritm de economisire a energiei. Norma GSM definete 3 categorii de terminale: fix (pentru autovehicule) portabil i portativ. Terminalul fix este un aparat fixat n interiorul unui autovehicul (camion, autoturism, vapor, tren etc.),a crui anten se afl n exteriorul respectivului vehicul. Acest terminal rmne n permanen n interiorul vehiculului respectiv ,a crui baterie o utilizeaz ca surs de energie. Receptorul este plasat ntr-un suport special (furc) i prezint ca opiune un dispozitiv de tipul hands-free. Uzual sistemul este prevzut cu un cod de protecie ce permite utilizarea sa numai de ctre cel autorizat. Exist variante de terminale fixe ce pot deveni portabile prin extragerea din suport. Terminalul portabil este un terminal asemntor celui precedent care dispune de o singur surs de energie proprie (baterie) i o anten ce nu este fixat de vehicul. Cntrete sub 3 kg i este destinat celor ce doresc s rmn mult timp conectai (antiere, turnuri de control). Timpul de funcionare autonom n regim de convorbire este minim 7 ore. Terminalul portativ este robust, foarte compact (max.900mm) cu greutate maxim de 800g inclusiv bateria. Toate elementele aparatului sunt integrate ntr-un singur corp. Puterea de emisie este mai mic dar este apreciat pentru mobilitate. Exist dou tipuri: cu anten rigid sau cu anten retractabil. n funcie de puterea de emisie terminalele se mpart n 5 clase dup cum urmeaz:
Pc(w) Clasa 1 20 Clasa 2 8 Clasa 3 5 Clasa 4 2 Clasa 5 0,8
Pc(dBm) +43 +39 +37 +33 +29
Destinaie fix i portabil fix i portabil portativ portativ portativ
Puterea la emisie este reglabil din 2 n 2 dBm ntre +13 i +39dBm la intervale nsumnd 28ms.
102
Copyright 2007
Sorin Huides Caracteristici GSM fc 890915 fr 935960 chanel 200hz duplex 45hz Pe 1339 tc,d 28ms parazite <36dBm
faz(+/-) 5RMS
frecv.(hz) 95hz
sensibilitate -104
Sq -100
Imunitatea la perturbaii de cofrecven este < 86 dBm iar la intermodulaie <100dBm. Structura funcional a terminalului presupune existena a 5 elemente interconectate: bloc radio, procesorul, sintetizatorul, controlerul, interfaa de utilizator. Ea este prezentat n figura urmtoare: Subansamblul radio administreaz emisia i recepia, la recepie filtreaz i amplific semnalul radio de la anten, la emisie genereaz, moduleaz i amplific semnalul difuzat. Subansamblul procesor asigur conversia A/D a vocii, demodularea semnalului primit i codarea/decodarea canalului. Subansamblul sintetizator (OL) elaboreaz frecvena de emisie i de recepie i le comut n ritmul ceasului. I/O subansamblul interfa se compune din microfon, difuzor, tastatur, afiaj precum i modulul de identitate SIM.
Toate elementele terminalului sunt controlate de subansamblul control. Acesta dirijeaz interfaa I/O, SIM-card-ul, precum i codarea i decodarea datelor emise. Criptografie Principiul codrii prin cheie public (Kp) este cel aplicat n GSM. Acest tip de codare difer de codarea clasic prin asimetria modulelor de codare i decodare a mesajelor. n codarea clasic cunoaterea cheii de codare Fn permite reconstituirea cheii de decodare F-1 . (F* F-1 = 1) Aceast proprietate nu este valabil n cazul codrii prin cheie public, situaie n care utilizatorul genereaz dou chei A i B, una public (A) i una secret (B). Proprietatea acestui 103
Copyright 2007
Sorin Huides
mod de criptare este c nu se poate reconstitui cheia B cunoscnd cheia A. Cineva care dorete s trimit un mesaj confidenial unei persoane va utiliza mesajul cheie A trimis de aceasta. Autentificarea reprezint posibilitatea destinatarului de a identifica i a testa originea mesajului. Pentru autentificare este folosit semntura electronic adic o secven digital de o lungime dat proprie unui singur corespondent. Mecanismul de codare cu cheie public ofer un mijloc de a genera semntura digital. Iat cum prin urmtoarele ipoteze se stabilete o coresponden bijectiv ntre autorul unui mesaj i cheia sa de codare: -dac un fragment dintr-un mesaj poate fi decodificat cu o cheie dat Ks atunci mesajul a fost codat cu o cheie public dual Kp. -dac exist o singur persoan care cunoate cheia Kp atunci este autorul mesajului. Fragmentul ales trebuie s fie suficient de lung pentru a se distinge de unul ales la ntmplare. tiind c numai emitorul cunoate cheia Kp el nu poate nega faptul de a fi expeditorul i emitorul mesajului. Aceasta este o consecin dedus din ipotezele precedente. Astfel un mesaj semnat este constituit din mesajul propriu-zis i un fragment codat cu cheia secret a emitorului. Pentru verificare, destinatarul decodeaz fragmentul i compar textul obinut cu partea necodat pentru a vedea dac ele coincid (pe o lungime suficient). Certificarea reprezint procesul prin care se obine certitudinea asupra faptului c o cheie public aparine cu adevrat unui utilizator de drept i nu unuia care abuzeaz de ea. Mecanismul de verificare a cuplului cheie-utilizator reprezint chiar certificarea Aceasta este obinut off-line. Cartela SIM (Subscriber Identity Module) SIM card- ul reprezint partea personalizat a staiei mobile. Este o cartel cu memorie destinat s asigure securitatea accesului n reea. Operatorul poate controla prin SIM valabilitatea unui abonament, precum i taxarea unui anumit tip de serviciu, iar abonatul are certitudinea pstrrii confidenialitii. SIM card-ul are simultan dou entiti contopite :suportul fizic (Hw) i entitatea logic (Sw). Informaiile coninute n cartel sunt protejate prin chei speciale care securizeaz accesul la informaiile de pe cartel. Mobilitatea suportului permite fabricantului s produc n serie terminale banalizate, ce pot fi utilizate indiferent de operator sau abonat prin simpla introducere a SIM-ului n aparat.
104
Copyright 2007
Sorin Huides
Funciile SIM-card-ului sunt: autentificarea abonatului, securizarea transmisiilor radio, stocarea datelor private ale abonatului. Funcia de autentificare este repartizat n AUC i n SIM. Dou din tehnicile de autentificare sunt prezentate n continuare: Autentificarea pasiv (codul). Fie dou entiti A i B. A trimite un cod lui B; B compar codul furnizat de A cu unul pe care l are n memorie; dac sunt identice B recunoate pe A.(vezi PIN code). De notat c reeaua nu acord dreptul de acces pe baza ncrederii n informaiile din staia mobil ci numai pe baza informaiilor stocate n bazele de date din reea. Autentificarea activ (dovada). Principiul acestei tehnici este c B furnizeaz lui A o semntur de recunoatere pe care numai B o accept ca dovad. Prin prelucrarea semnturii de recunoatere cu semntura proprie (pe care A nu o cunoate), A i furnizeaz lui B un mesaj ce va constitui dovada c el este A. De fiecare dat cnd A se prezint, B i pune o alt ntrebare. Astfel cuplul ntrebare-rspuns este dinamic. Dovada este un algoritm de calcul nchis ntr-o incint inviolabil. Dac n cazul tehnicii pasive o a treia persoan C ascult conversaia dintre A i B dup aceea se poate substitui lui A fr ca B s-i dea seama de abuz, n cazul tehnicii active B pune de fiecare dat o alt ntrebare deci cunoaterea unui singur rspuns are puine anse de a fi eficace. GSM utilizeaz tehnica activ, dovada fiind n cartela SIM ; abonatul nu are niciodat acces la aceast informaie. Mecanismul de autentificare respect anumite norme dar fiecare operator i alege propriul algoritm de codare. Din motive de securitate bncile de date sunt centralizate. Pentru protecia comunicaiei pe canalul radio, identitatea abonatului nu circul niciodat n clar prin eter, SIM-ul este autentificat de ctre sistem iar legtura radio este codat. Autentificarea abonatului prin IMSI (International Module Subscriber Identity) identific utilizatorul ntr-un mod unic n ansamblul reelelor GSM (PLMN-Public Land Mobile Network). Abonatul are un numr de telefon diferit de IMSI care conine: ara, reeaua de origine, registrul de evidena (HLR) i adresa corespunztoare abonatului n HLR.Pe timpul deplasrii, abonatului i se va aloca la fiecare convorbire un TMSI (Temporary Mobile Subscriber Identity) pentru protejarea identitii sale. TMSI este asociat staiei mobile n limitele unei zone geografice bine determinate i pentru o perioad de timp suficient de scurt pentru ca un eventual intrus s aib puine anse de corelare ntre TMSI i IMSI. Localizarea i TMSI sunt inute la zi n SIM_card i VLR. SIM card-ul este o cartel cu microprocesor, ROM, RAM i EPROM. n practic ea reprezint un C la care lipsete interfaa om-main. Comunicarea dintre SIM i terminal se
Copyright 2007
105
Sorin Huides
realizeaz prin protocol asincron cu caracter orientat. Dimensiunea ROM este 5K, EPROM 2K. Zonele EPROM sunt 6: zona productorului, zona cache (secret) zona de stare, zona confidenial, zona de tranziie, zona de lectur. Evidena SIM card-ului are 2 perioade: - GSM utilizat de un abonat i - ADM fabricaie, distribuie, pre-personalizare, invalidare. Toate operaiile sunt realizate n cadrul relaiilor client-furnizor nefiind reglementate.
106
Copyright 2007
Sorin Huides
22. Introducere 4G
Saltul tehnologic pe de o parte precum i nevoia crescnd a utilizatorilor de a transfera cantiti mari de informaie nu doar prin voce ci i prin interconectarea sistemelor de calcul a condus la apariia conceptului de Universal Telephone Mobile System (UMTS) reprezentnd expresia internet-ului mobil. Dac telefoanele mobile n sistem analogic asigurau doar transmiterea mesajelor vocale (generaia 1) au evoluat spre transmisia mesajelor alfanumerice i a celor de tip fax (generaia 2) lucru posibil datorit tehnologiei digitale, n prezent asistm la naterea celei de-a patra generaii ce va permite conectarea mobil a sistemelor de calcul. Conceptul GPRS (General Packet Radio Service) sau generaia 2,5 face trecerea de la sistemele clasice de telefonie celular digital GSM cu conexiune orientat spre sistemele 3G cu conectare permanent. Realizarea practic a unui astfel de sistem oblig la cteva consideraii asupra tehnologiei folosite (banda de frecven limitat VS, transmiterea de cantiti mari de date) precum i asupra conceptului de telefonie clasic ce evolueaz spre cel de reea mobila de calculatoare. Practic terminalul ncepe s semene tot mai mult cu un computer n miniatur, transmisia vocii fiind considerat un caz particular al transmisiei de date. Bineneles c vorbim deja despre terminale multimedia, ce permit transmiterea i recepionarea de mesaje text, imagine, animaie, film totul n timp real. Transformarea este major tiut fiind c un sistem nou va trebui s fie compatibil cu unul deja n funciune. Tehnologic vorbind EDGE, ultimul pas al dezvoltrii GSM, a predat tafeta tehnologiei CDMA, care, la randul ei se indreapta spre Wi-Fi CDMA. Staia radio de baz BTS acioneaz n acest mod ca un server, iar terminalele ca nite console. Legtura n reea a unui abonat, odat logat, este permanent, taxarea fcndu-se dup numrul de Ko transmii, respectiv primii. Conexinea este ATM largimea de band alocat unui abonat fiind repartizat dinamic n funcie de necesitate, aplicaiile sunt nenumrate de la video conferine la video on demand. Evaluare Categoriile i clasele n care se mpart terminalele mobile sunt fix, portabil, portativ (criterii mobilitatea): 1-5 (afiaj+tastatur), sintetizator. Elementele de criptografie utilizate n GSM sunt autentificarea activ (cheie public), codarea, certificarea sau - pasiv ( cod ) SIM-cardul este o cartel (personalizat) procesor. Structura sa este: RAM, ROM, P, EPROM Pe+43+29 - clase (criterii puterea emisiei) Structura funcional a unui terminal este bloc radio, procesorul, controlerul, interfaa
107
Copyright 2007

Sisteme Telefonie Mobila

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Sisteme Telefonie Mobila

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Sorin Huides

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sorin Huides Telefonie mobila celulara Cuprins

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

2. Modulaia n Radio Frecven

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

4. Modularea semnalului digital

Frequency Shift Keying (FSK)

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

5.Tehnici de acces: FDMA, TDMA, CDMA

Sisteme de telefonie mobila

6. Erorile transmisiei radioelectrice si clasificarea perturbatiilor

Sorin Huides transmise. distorsiunile

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

7. RF si informatia digitala. De ce CDMA?

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

8. Norme digitale de transmisie. Stabilirea normelor

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

10. Norma CDMA

Sisteme de telefonie mobila

11. Conceptele sistemului celular

Sorin Huides Reutilizarea frecvenelor

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

12. Structura sistemului GSM

Sisteme de telefonie mobila

Sorin Huides Nivelul reea

Sisteme de telefonie mobila

Sorin Huides Nivelul prezentare

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

14. Infrastructura reelei GSM

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sorin Huides Subsistemul reea

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila

Sisteme de telefonie mobila