You are on page 1of 31

14-20 septembrie 2004 Anul XIV nr. 37 (666) 14-20 septembrie 2004 32 de pagini 15.

000 lei

{i boga]ii de la sindicate pl\ng

Liviu Luca: Petrolul face bogat pe oricine \n lume

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Ministerul afacerilor interne [i b`noase d` cu tunul pe hotar

Grani]e cu comision mare, dar f`r` frontiere E

fortul integr`rii \n Europa produce efecte perverse, ca de exemplu izolarea de Europa. Desigur, [i noi, ca [i ei, \n]elegem prin efort numai sumele pe care ni le-am putea trage noi, guvernan]ii, din afacerea integr`rii. Pe ultima sut` de metri \nainte de alegeri, eforturile se ]in lan]: azi v` prezent`m sacrificiile la care guvernul N`stase a supus Romnia, ca s` transforme o cheltuial` de c\teva zeci de milioane de euro \ntr-un cadou de un miliard pentru o fals` securizare a grani]elor.

Pagina 16 PSD a c\ntat la }ebea pe bani publici:

e laud` c` ]ine \n spate zeci de mii de sindicali[ti. Se spune despre el c` ar duce \n buzunare povara unei averi [i mai grele. Este Liviu Luca, sindicalistul de la Petrom. Reporterul nostru l-a g`sit \n birou. {edea acompaniat de 4 papagali exotici. ~stimp, celelalte zeci de mii de papagali mioritici trudeau f`r` nici un spor la ridicarea imperiului Petromservice. Neab`tut, Luca g\ndea \n biroul lui la eliberarea lui Cozma. Un alt sindicalist bogat la vremea lui, care p\n` la urm` a ajuns unde voia: la Bucure[ti. Pentru 18 ani. Un interviu incendiar, cu ceva petrol [i multe sc\ntei, \n

Pagina 4

Iancule tare, teancule mare!


No, servus, drag` domnu Iliescule! Dac` tot te-ai deranjat, uit`-te [i dumneata la ciocoflenderii `[tia doi! Ca s` vezi numa p`ntru cine am f`cut noi Revolu]ie, r`[pectiv dumitale Lovitur` de stat!

Hara[o, tavari[ Avram Cr`i[orovici Iancu! Ia liubliu }ebea!

La 180 de ani de la na[terea lui Avram Iancu, pesedi[tii au considerat c` personajul este suficient de matur pentru a intra \n r\ndurile partidului-stat

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE


{efu, am v`zut c` v-a prins bine ideea mea aia de la [pri]ul de s`pt`m\na trecut` cu fuziunea PSD-PUR. Mai am una pe ]eav`... mi-a venit acum la frizerie [i e ieftin`, s`-nnebunesc! Hai s` unim Romnia cu Ungaria [i Bulgaria \n 2007 sub numele, aten]ie, Europa de Est. Tot proiectul ar face trei milioane de coco, da dac` m` la[i s` te tutuiesc, ]i-l las \n dou`. De euro.

Academia Ca]avencu angajeaz`


Advertising Sales Manager Candidatul ideal va avea: Candidatul ideal va avea:
experien]` \n vnz`ri \ntr-o companie multina]ional` de cel pu]in 4 ani sau experien]` \n vnz`ri publicitate de minimum 2 ani; personalitate dinamic`, flexibilitate, abilit`]i de comunicare [i spirit de echip`; o limb` str`in` de circula]ie interna]ional`; studiile superioare reprezint` un avantaj; carnet categoria B. Oferta noastr` Oferta noastr`:: oportunitatea de a lucra \ntr-o companie \n expansiune; pachet motiva]ional atractiv [i competitiv; programe permanente de training; ma[in` pentru deplas`ri \n interes de serviciu. Trimite]i un C.V. \nso]it de o fotografie recent` la fax: 314.02.58 [i e-mail: office@catavencu.ro

Brfe, [menuri, [u[anele


Strategia electoral` PD-ului este [i Nrefer`una mai pu]in arostit` \n se la Traian B`sescu postur` de premier. Ba mai mult, exist` [i un slogan: Dup` Bucure[ti, Romnia eliberat` de PSD. Bine\n]eles, dac` Alian]a D.A. c[tig` alegerile. Problema ar fi PNLul, care prin aripa Stoica-Patriciu, are o cu totul alt` p`rere despre cine trebuie s` fie premier al viitorului guvern. Propunerea pentru ocupantul postului de premier din partea PNL-ului, aripa Stolojan, este un bancher de profesie, actualmente pre[edintele unei b`nci str`ine, Dan Pascariu, [i, ca am`nunt de via]` privat`, are o rela]ie cvasioficial` cu fosta ziarist` Gilda Laz`r, actualmente lucr`toare \ntr-o mare firm` interna]ional` de tutun. Poli]ia politic` a PSD-ului a [i scos dosarul unui accident nefericit de ma[in` pe care Dan Pascariu l-a avut \n urm` cu c]iva ani. {i nu numai. Unul dintre cei mai influen]i oameni din preajma [i umbra lui Adrian N`stase este unul dintre fo[tii [efi de campanie electoral` ai PSD, Dan Andronic. Dup` dezastrul de la locale, de[i mul]i i-au cerut capul, iar Ringierul i-a propus preluarea Evenimentului zilei al`turi de Ion Cristoiu, Dan Andronic a preferat s` lucreze, din motive foarte substan]iale [i mai ales din umbr`, cu PSD [i Adrian N`stase. Manevra cu alegerile preliminare, deplas`rile din ]ar`, atacurile la adresa Alian]ei, ba chiar [i unele dosare ale unor membri marcan]i, la care lucreaz` unele organisme abilitate ale statului, \l au la baza urechii pe Dan Andronic. {i pe Bogdan Teodorescu, cel cu care de]ine firma de consultan]` electoral`. Dup` ce c[tig` N`stase (dac` se-ntmpl`), ambi]iile lui D`nu] clameaz` un serviciu. Serviciu contra serviciu. Dan Nica a devenit celebru \n PSD prin faptul c` pe u[a sa st` scris mare, simplu, \n]elept: DAN NICA. Nu manager de campanie, nu fost ministru al Comunica]iilor, nu membru \n biroul de coordonare, ci doar Omul din noua Putere a PSD-ului, un fel de mn` stng` a Sultanului. Pentru ca imaginea s` fie complet`, mai trebuie ad`ugat c` Omul Nica trimite rezolu]ii imperative: Domnul Oprea, comunica]i solu]ie!, Domnul Mih`ilescu, v` rog rezolva]i!. |ns` mai are o mare problem` care nu o s`-l ajute \n cariera sa: nu se poate trezi diminea]a. Unul dintre cei mai vulnerabili (d.p.d.v. penal) mini[tri ai guvernului N`stase, Ovidiu Mu[etescu (APAPS), risc` s` r`mn` pe dinafara listelor electorale, adic` a imunit`]ii parlamentare. Drept pentru care a \nceput s` fac` valuri [i s` se lamenteze cum e posibil ca un om con[tiincios care a dus aproape tot la partid s` r`mn` de izbeli[te, iar al]ii care au dus mai mult acas` (m` rog, \n str`in`tate) s` fie reconfirma]i lideri centrali ai partidului. |n aceea[i situa]ie se afl` [i fostul ministru al Mediului, Petre Lificiu. Chiar dac` \n urma form`rii noii alian]e, PSD [i PUR nu vor decola prin sondaje, cevaceva tot va decola. Ba chiar va [i zbura. |n caz c` alian]a PSD-PUR nu c[tig` alegerile, vor decola spre ]`ri mai calde c]iva demnitari certa]i cu legea anticorup]ie. |n caz c` PSD-PUR va c[tiga alegerile, demnitarii vor r`mne la

NNN

NN

A[ez`m\ntul cultural

NN

(BULET NUL ACADEM E ) (BULETIINUL ACADEMIIEII) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NN

Dan Andronic, [eful de tain` al [efului s`u Adrian N`stase [i al [efei [efului s`u, Dana
sol [i vor avea grij` s` zboare aeroportul. Mai precis, Aeroportul B`neasa, care va zbura \n patrimoniul lui Dan Voiculescu. |n urma trocului cu N`stase, lui nea Dan i s-au promis, pe lng` cele 22 de locuri \n Parlament, un vice-premier [i un ministru al IMM, 100 de hectare de sub Aeroportul B`neasa [i \mprejurimi (pn` la Tunari), sub forma unei concesiuni pe 50 de ani. Dar, pentru a vedea actele semnate, Voiculescu trebuie s` dea Antena 1 pe mute [i s` ajute PSD-ul s` ob]in` \nc` un mandat la Guvern, \n general, [i la Ministerul Transporturilor, \n particular. Direc]ia de integrare european` a Ministerului Agriculturii are 38 de euroconsilieri, dintre care 7 euromasculi [i restul eurofemele. |ncepnd de luni, 13 septembrie, de Ziua pompierilor, ei vor fi trimi[i \n teren pe o perioad` nedeterminat`, or asta, din punctul de vedere al \nfocatului pesedist Daea, ministrul Agriculturii, \nseamn` campanie electoral` \n favoarea PSD. Parte din euroconsilieri au primit cte dou` jude]e \n lucru [i zeci de milioane de lei de c`ciul`, reprezentnd bani de deplasare. Scrbit` \n ultimul hal de politica de prostituat` a ministrului, o parte din echip` [i-a luat concediu f`r` plat`, ca s` nu pun` botul la aceast` mn`rie ordinar`. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NNN

NN

Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales

Bula demnitarului
CATEGORIA

Alexandru Athanasiu (ministrul Educa]iei): Cred c` eu [tiu destul de bine c` o s` vin` destul de mul]i profesori Gavril Colt`u (lider PSD Bihor): la deschiderea anului [colar. Unii profeVom face totul pentru ca partidul s` sori s\nt p`rin]i [i nu ar dori s` nu fie prezen]i \n prima zi de [coal`. c\[tige alegerile.

CEAU{ESCU N-A MURIT

Ce se-nt\mpl`? Nasol. A venit toamna, se-nchide terasele, se deschide sexiunea la noi la Parlament. Iar [edin]e, iar dezbateri, iar stat la masa aia numai cu microfoane [i ape minerale... Of, of, of... Noroc c` pre]urile e moca [i personalul to]i m` cunoa[te ca client permanent. P`rerea mea!

CATEGORIA

EMILEN}A CENU{IE

CATEGORIA

Emil Constantinescu (pre[edinte Alian]a Popular`): Partidele na]ionale Corneliu Vadim Tudor (pre[edinte au fost cheia vertebral` a politicii rom- PRM): S` vede]i c\nd se apleac` Bomne[ti. bonel, ce o s` fie
CATEGORIA CATEGORIA

TRAC}IUNEA PE SPATE

manager DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Te 021 205 72 00 Tell..:: 021..205..72..00;; Fax 021 223 21 00 Fax:: 021..223..21..00 Abonamente pr n Rod pet S A Abonamente priin Rodiipet S..A.. Nr de cata og 2002 sau d rect Nr.. de catallog 2002 sau diirect lla Academia Ca]avencu a

ACE{TI DALMA}IENI MINUNA}I {I PETELE LOR VORBITOARE


Constantin Ni]` (deputat PSD): Am v`zut c` numele apare pe acea list` a dalma]ienilor lansat` de partidele de opozi]ie. Numai c` p`rerea mea este c` dalma]ienii s\nt inteligen]i [i frumo[i. Iar dac` noi s\ntem dalma]ieni, atunci ei s\nt ni[te c\ini jig`ri]i.
CATEGORIA

G|NDIRE CU PREMEDITARE
Traian B`sescu (primarul Capitalei): Iliescu este povara trecutului, N`stase este povara prezentului, iar Geoan` este povara viitorului. Dan Ioan Popescu provine din structurile mafiote ale PSD, iar Victor Ponta este un desen.
CATEGORIA

ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

EMIL BOBU

LA STEAUA CARE M-A LOVIT

Nicolae V`c`roiu, un politician care, dac` nu exista, trebuia destupat

marius.bortea@catavencu.ro

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

Adrian N`stase (prim-ministru): Gigi Becali (pre[edinte PNG): B`, ce trei luni sau un an de zile nu faci de|ntr-un fel se desf`[oar` lucrurile la [es fii atent! Te-am re]inut dup` figur` [i e CATEGORIA FII ANTEN~! de r`u! c\t s` ataci, acum s` vii [i s` te lingi cu [i altfel \n zonele colinare. Nicolae V`c`roiu (pre[edintele SeDumitru Sechelariu (fost primar cineva. al Bac`ului): Alian]a PSD-PUR este cel natului): Vom \ncerca s` gestion`m ca Parlamentul s` lucreze. mai ur\t lucru care se putea face. Dup` |ntunericitul

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

Drago[ {euleanu penduleaz` \ntre N`stase, Ceau[escu [i fetele de la APACA


Drago[ {euleanu este relativ \nalt [i are musta]`. Ceau[escu era relativ scund [i, \ntocmai ca N`stase, nu avea musta]`. Sau avea, poate, dar nu o vedeam noi. Cert este c` Drago[ {euleanu, pre[edintele-director general al Societ`]ii Romne de Radiodifuziune (SRR), seam`n` din ce \n ce mai mult cu Ceau[escu. Probabil c` {euleanu nu ar sem`na at\t de bine cu Ceau[escu dac` nu l-ar copia at\t de mult pe N`stase, care seam`n`, totu[i, foarte bine cu Ceau[escu. La apuc`turi, bine\n]eles. prime tuturor salaria]ilor, dup` cum urmeaz`: 3.000.000 lei net, salaria]ilor care nu de]in func]ii manageriale, 4.000.000 lei net pentru managerii afla]i \n func]ie, 5.000.000 lei net membrilor Comitetului Director [i membrilor Consiliului de Administra]ie. Banii urmeaz` a fi vira]i \n termen de 48 de ore de la data afi[`rii prezentei decizii. Ceau[escu ar fi m\ndru de vl`starul-manager numit {euleanu.

Iar Iar \n ceea ce prive[te \n ceea ce prive[te atitudinea postului nosatitudinea postului nostru public fa]` de Guvern, tru public fa]` de Guvern, crede]i-m`, ne p`str`m crede]i-m`, ne p`str`m maniera critic`. P`i, nu va fi maniera critic`. P`i, nu va fi niciodat` premierul at\t de niciodat` premierul at\t de arogant pe c\t s\nt eu \n arogant pe c\t s\nt eu \n stare s` fiu de slustare s` fiu de slugarnic! garnic!

N`stase [i trage seva din bolnavii de la Deva


Adrian N`stase s-a aflat s`pt`m\na trecut` la Petro[ani, pentru a participa la inaugurarea unui nou centru de diagnostic, unde vor fi ndrepta]i to]i bolnavii din Deva [i Hunedoara pentru investiga]ii, tomografii etc C\nd toat` lumea credea c` premierul se afl` acolo pentru a mai aduna ceva voturi, un zvon dinspre lumea medical` ne-a [optit c`, de fapt, premierul a venit s` vad` dac` banii familiei s\nt bine gospod`ri]i, ntruc\t n spatele afacerii s-ar afla nimeni alta dec\t doamna Dana. Famiglia N`stase se mai afl` n spatele unor centre de diagnostic similare din Arad (International Medical Center) [i Constan]a, iar pe viitor pl`nuiesc inaugurarea unui centru pe l\ng` spitalul Fundeni.

6.6.6 (2+0+0+4)
Vi-l mai aminti]i pe N`stase \n seara de duminic`, 6 iunie, c\nd s-au anun]at rezultatele la alegerile locale, rezultate dezastruoase pentru PSD? N`stase a declarat atunci la televizor c` va dubla tot: salariile, pensiile, [p`gile, casele, ou`le etc. Exact cum f`cuse Ceau[escu pe 21 decembrie 1989, la mitingul din fa]a CC. |n seara de 6 iunie 2004, Drago[ {euleanu se afla la serviciu, era oarecum speriat de modul cum votaser` ascult`torii de Radio Romnia N`stase-Actualit`]i. La ora 8 seara se [tia deja c` Alian]a PNL-PD c\[tigase majoritatea voturilor, iar {euleanu era unul dintre ultimii oameni care puteau s` se bucure. Avea el destule probleme cu reorganizarea Radioului, pentru care era nevoie inclusiv de acordul salaria]ilor, iar pierderea alegerilor de c`tre PSD \i venea ca o m`nu[` aruncat` \n fa]`. Tot at\t de speriat ca [i N`stase & Ceau[escu (c\inii de cas` preiau, \n general, st`rile emo]ionale ale st`p\nilor), {euleanu trebuia s` fac` ceva \n acea sear` de 6 iunie. A b`gat computerul \n priz`, a deschis un document Word [i a \nceput s` scrie: Dragi colegi, Ast`zi m-am consultat cu Consiliul de Administra]ie [i Comitetul Director [i am hot`r\t s` acord`m \ncep\nd cu 1 iulie a.c. o cre[tere salarial` de 5% pentru tot personalul. Urmeaz` c\teva motive care au stat la baza acestei decizii, apoi, \ntr-un perfect limbaj de lemn audio, {euleanu scrie negru pe alb: V` mul]umesc pentru devotamentul cu care lucra]i s` atingem \mpreun` obiectivele strategice ale corpora]iei. Sper ca fiecare s` contribuie \n continuare la reducerea costurilor o cale sigur` de cre[tere a veniturilor individuale. Echipa managerial` este convins` c`, \n continuare, ve]i sprijini proiectele majore pe care le-am ini]iat. Cu colegialitate, Drago[ {euleanu, Pre[edinte/Director General, 6 VI 04, 20,03 h. O lun` mai t\rziu, pe 6 VII 2004, dup` ce salaria]ii SRR [i-au dat acordul pentru reorganizarea SRR, Drago[ {euleanu d` un comunicat \n care \[i anun]` oamenii c` vor mai primi o sut` de lei la salariu: Ca urmare a rezultatelor deosebite ob]inute \n primele [ase luni ale anului \n curs de c`tre SRR, Comitetul Director a hot`r\t acordarea unor

Reorganizare cu parfum de APACA


Una dintre cele mai spectaculoase decizii emise, pe unde ultrascurte la minte, de actuala conducere a SRR este aceea prin care biblioteca Radioului este pur [i simplu ras` de pe scoar]a cerebral` a angaja]ilor care [tiu s` citeasc`, \n locul bibliotecii urm\nd a se amenaja un restaurant pentru burt`, minte, inim` [i [i mai pu]in` literatur`, da? La subsol urmeaz` s` se pun` bazele unei s`li de fitness, fiindc` nu-i a[a? o emisiune precum Universitaria poate fi \nlocuit` lesne cu o alta, mult mai cool, numit` s` zicem Fitnessitaria. Decizia aceasta a fost luat` \n data de 21 iunie a.c. Pentru c` arderea c`r]ilor direct \n strad` ar fi f`cut prea mult fum, {euleanu a ales solu]ia \nchirierii unui spa]iu cu o suprafa]` de 328 mp din Bdul Iuliu Maniu nr. 7, la APACA adic`, \n vederea depozit`rii bibliotecii [i a arhivei (aproximativ 55.000 de volume). Astfel, fetele de la APACA se vor putea, \n sf\r[it, dedica studiului, \n timp ce redactorii Radioului vor putea s` se apuce lini[ti]i de croitorie [i, cu metrul pe dup` g\t, vor putea evalua corect m`surile [i lipsa de m`sur` ale conducerii [eulene. |n fond, o bibliotec` d`r\mat` de {euleanu nici nu conteaz` a[a mult pe l\ng`, de exemplu, bisericile demolate de Ceau[escu, t`tucul spiritual al [efului SRR. Iar angaja]ii Radioului nu au nici un motiv s` se pl\ng`, de vreme ce tartorul {euleanu a avut grij` s` pun` la avizier un anun] \n care se zice c` Angaja]ii SRR pot apela, pentru documentare, la Biblioteca Academiei [i la Biblioteca Central` Universitar`.

Drago[ {euleanu, cu buzele pe microfonul lui Adrian N`stase o emisiune deja consacrat` la Radio Romnia Banalit`]i
patru de redactori-[efi adjunc]i. n martie 2004, a fost programat examenul pentru postul de director. n urma zvonurilor (r`sp\ndite cu [tiin]`) c` acest post este rezervat unei personalit`]i din lumea scriitoriceasc` [i c` examenul ar fi un simulacru, nimeni din Radio sau din afara lui nu s-a nscris pentru examen. Firesc era ca postul s` fie din nou scos la concurs. Nu s-a nt\mplat astfel. S-a trecut peste etapa asta. Dup` mai multe am\n`ri, a avut loc examenul pentru redactor-[ef. Nici unul dintre candida]i nu a fost admis. Iar`[i firesc era ca postul de redactor[ef s` fie scos din nou la concurs. Dar neregula devenise deja regul` pentru conducerea Radioului. S-a trecut, a[adar, [i peste etapa asta, urm\nd s` se sus]in` examenele pentru redactori-[efi adjunc]i. Abia n acel moment (nceput de iunie), s-a aflat cum este structurat postul Romnia Cultural: f`c\nd tabula rasa din redac]iile existente Literatur`Art`, {tiin]`, nv`]`m\nt , prima av\nd o veche tradi]ie n Radio. Disp`reau cu toatele, se pulverizau, a[a cum se pulverizeaz` {euleanu c\nd se afl` \n fa]a lui N`stase. Doar limba [euleanului r`m\ne la locul ei, f`c\ndu-[i treaba. Dar s` revenim! Criteriul domeniului nu mai func]iona n concep]ia Marelui C\rmaci al Radioului, fiind \nlocuit cu acela al aten]ie! nivelului de v\rst` [i de n]elegere. Redac]iile devin, prin urmare, sec]ii [i ele se numesc: Ini]iere(?!), Educa]ie permanent`, Universitaria, Actualitate. Proprietatea termenilor (literatur`, art`, cultur`, civiliza]ie) a fost, astfel, \nlocuit` cu diverse ambiguit`]i. Bine m`car c` {euleanu a avut grij` ca \n func]ia de director al postului Romnia Cultural s` fie numit Eugen Uricaru, pre[edintele Uniunii Scriitorilor, un alt caracter deosebit, chiar foarte deosebit de oamenii cu caracter.

Gerontofilie, dulce melodie


P\n` la \nceputul acestui an, mai to]i directorii, redactorii-[efi [i redactorii-[efi adjunc]i din SRR erau c\[tig`torii unor concursuri date \n 1996, c\nd la conducerea Radioului se afla Tudor C`tineanu, zis [i Cl`tineanu. Din anul 2000, c\nd mandatele c\[tigate \n 1996 au expirat brusc, to]i cei afla]i \n conducerea Radioului au trecut, la fel de brusc, \n ilegalitate, fiind men]inu]i \n posturi artificial, prin diverse artificii, cel mai frecvent fiind interimatul. Unul ve[nic, dac` se poate. {i bine\n]eles c` se poate, de vreme ce s-a putut. Multe posturi nu au fost scoase niciodat` la concurs, iar cele care s-au scos, totu[i, au fost ocupate rapid de cei care se aflau la post. Directorii generali adjunc]i care au c\[tigat concursurile din 2004 s\nt, \n majoritate ultramajoritar`, aceia[i care erau p\n` la data concursurilor, chiar dac` unii se aflau aproape de pragul pension`rii: Gheorghe Verman, Ilie Mihai, Mihaela Dobo[. Director al postului Radio Romnia Actualit`]i este, desigur, eternul Viorel Popescu, personaj care trateaz` acest post de radio [i se poart` cu subalternii de parc` ar fi patron, iar nu angajat al unui post public de radio. Deciziile sale, \n general, nu se discut`, iar crizele de nervi pe care le face \n [edin]e sau \n biroul s`u s\nt trecute, pesemne, \n fi[a postului, date fiind frecven]a [i intensitatea acestora. Circumstan]e atenuante ar avea, totu[i, Viorel Popescu: omul are o v\rst` [i, de la o v\rst`, te mai las` [i nervii, nu doar vocea.

Generale a UER. N-a fost singur, ci \nso]it de un alt coleg-dinozaur, Dan {anta, directorul Direc]iei Rela]ii Interna]ionale. Dup` ce [i-a epuizat vocabularul slav din dotare, {anta a dat apoi o fug` p\n` \n Finlanda pentru a \nm\na cuiva o medalie. |n aceea[i zi de 2 iulie, se aflau \n str`in`tate, cu diverse treburi [i cump`r`turi, al]i 14 angaja]i ai SRR: Victoria St\ngescu \n Marea Britanie, Ion Dumitra[ \n Ungaria, Raluca Laz`r \n Fran]a, Mihnea Ionescu [i Daniela Iavane[ \n Germania, Alexandru Beleavski \n Federa]ia Rus`, Valentin Tig`u \n Moldova, Radu Dobri]oiu \n Irak, Drago[ Cioc\rlan \n Israel, {tefan Ne]in (ceva mai ubicuu) \n Serbia, Croa]ia [i Macedonia, Ilie Dobre [i R`zvan Apostolescu \n Portugalia, pentru a transmite emisiunea Euro cheltui]i minut cu minut, Elena Pispiris \n Grecia, pentru a transmite coresponden]e de la Festivalul interna]ional de muzic` religioas`. La c\te p`cate are {euleanu, astfel de coresponden]e s\nt absolut legitime.

Ochelarii de vedere s\nt buni [i la prevedere


Unul dintre sus]in`torii lui Nati Meir, consilierul Tribunului, n r`zboiul dus cu Radu F. Alexandru este un b`trnel moroc`nos pe nume Samuel, patronul lan]ului de magazine Optinova Romanian American Optical Co S.R.L., care vnd ochelari de vedere. Samuel s-ar fi v`zut pus \ntr-o postur` defavorabil` dac` Alexandru ar fi ajuns liderul evreilor din Romnia, a[a c` a gndit planul distrugerii imaginii lui cu ajutorul lui Meir, partener de multe alte jonglerii (reu[ite) pn` acum. E greu de spus de ce evit` Radu F. Alexandru confruntarea cu Nati Meir la PNA, de vreme ce nu se [tie vinovat. De frica presiunilor politice? Poate. Patronul Optinova este bun prieten cu Tavi Cozmnc` (de aia s-a [i vizitat cu Vadim) [i ar putea influen]a ntr-o oarecare m`sur` viitorul acestui scandal.

Firul scurt, c[tigul lung


Adrian N`stase ignor` mereu rezolvarea nemul]umirilor din filialele cu probleme. Bun`oar`, la Bihor, gra]ie partidului, Gavril` Ghilea, actualul vicepre[edinte al Consiliului Jude]ean, fost viceprimar, suge de patru ani contracte din bani publici sau aranjate cu dichis. {i [ti]i cum? Pe fa]`, f`r` menajamente! Ce dac` era incompatibil, n calitate de viceprimar? Firmele lui de construc]ii au lins peste un milion de dolari pentru reamenajarea Casei Jude]ene de Pensii Bihor. Ce dac` e [i acum incompatibil? Chiar dac` e vice la Consiliul Jude]ean, firma lui Ghilea, Construc]ii Bihor, se va ndestula cu cea mai mare tran[` din autostrada Bor[-Bra[ov. Cic` cei de la Bechtel nu au putut s` zic` nimic mpotriv`, fiindc` au fost suna]i de suus de tot, tocmai din stratul de ozon al politicii dmbovi]ene.

Epilog provizoriu
C\nd \l vede pe N`stase, {euleanu \ncepe s` tremure, inclusiv de pl`cere. La inaugurarea Biroului de coresponden]i al SRR din Washington, care a avut loc pe 21 iulie a.c., {euleanu a zis, \n prezen]a lui N`stase, lucruri uimitoare, de genul: credem \n libertatea presei, credem \ntr-o pres` liber` [i a[a mai departe. Cu nici o lun` \n urm`, acela[i {euleanu \l sanc]iona pe R`zvan Dumitrescu, jurnalist care denun]ase aservirea Radioului public. P`i, ce facem aici, domnu {euleanu?! Una fum`m, alta fur`m? Domnu N`stase [tie? Biroul de Investiga]ii

Pe Romnia Cultural, {euleanu practic` ini]ierile \n ilegalitate


|n vara lui 2003, conducerea SRR a anun]at \n glum`, dup` cum se va vedea organizarea de concursuri pentru ocuparea (de sus n jos) a posturilor de directori [i redactori-[efi. Examenele pentru concursuri n-au avut loc nici n toamna lui 2003, nici n iarna trecut`. Abia n prim`vara lui 2004 au fost afi[ate posturile [i s-a putut astfel ntrez`ri organigrama institu]iei. Pentru postul Cultural (numit Radio Romnia Cultural-Educa]ie!?) au fost prev`zute un post de director, unul de redactor-[ef [i

S` facem totul, tovar`[i, s` fim peste tot


Pe data de 2 iulie 2004, Drago[ {euleanu era pu]in plecat, se afla \n Federa]ia Rus` pentru a participa la lucr`rile celei de-a 55-a sesiuni ordinare a Adun`rii

f i n c`
Platon [i Aristotel punnd ochii pe Bechtel

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

LIVIU LUCA: Ce pot s` v` spun este ce v` fute pe voi grija cu averea mea
Bogat. Fiindc` are bani. {ef. Fiindc` este [eful sindicali[tilor din PETROM. Influent. Fiindc` nu [tii de unde \ncepe infatuarea lui. Priceput, unu. La oameni. Fiindc` \n PETROM se angajeaz` numai cine vrea mu[chiul lui. Priceput, doi. La media. Fiindc` dac` a pl`tit, cu sindicatul, bani buni pe un imperiu media, imperiul media \i desfiin]eaz` du[manii. Zilele astea, e \n colimator [eful cu antene de tinichea [i tr`d`torul Dan Voiculescu. Dar nu pentru principii, ci pentru situa]ii simple: interese. |n petrol. |n biroul lui Luca troneaz` lucruri. O cu[c` imens` cu papagali. E via]`. Se mi[c`. O colec]ie de minerale. Trabucurile Davidoff. |mi place s` fie.

Liviu Luca: Pune]i \ntreb`ri! (Papagalii bag` un tril.) Reporter: A]i declarat c` v` r\d sindicali[tii str`ini c` a]i uitat de Cosma \n pu[c`rie. (Un papagal ciripe[te.) L.L.: Fiecare dintre noi s` r`spund` pentru faptele noastre. Dar e absolut normal s` fiu solidar cu el, s`-l ajut \n pu[c`rie. Ce este deosebit \n ceea ce spun? Dac` nu avem o societate structurat`, bizuit` pe lege, p`]im ce e \n Cecenia pe urm`! Rep.: |n acela[i context al \ntrunirii petroli[tilor, v-a]i reales pre[edinte al sindicali[tilor. De[i vremea alegerilor era peste doi ani! L.L.: V` \n[ela]i de c\teva ori. A]i luat-o dintr-un ziar, [tim noi al cui este. Nu pot fi ales \nainte de termen. Trebuie s`-i \n]elege]i [i pe ai mei. Trebuie s` m` \n]elege]i [i pe mine. Vine peste ei privatizarea. {i este o m`sur` a lor de protec]ie c` voi fi cu ei pentru urm`torii [ase ani. Trebuie s` m` \n]elege]i [i pe mine. Am o v\rst` [i vreau s` m` retrag. Rep.: N-am \n]eles v-au votat \mpotriva voin]ei? L.L.: Da. (Reporterul r\de. Papagalii bag` un imn.) L.L.: Nu r\de]i! Rep.: Luca votat \mpotriva voin]ei, ha, ha, ha! L.L.: Da! Da! Da! Rep.: Dictatorul Luca? L.L.: Ce se \nt\mpl` Acum \ncerca]i s` m` scoate]i din s`rite, nu altceva! La nivelul percep]iei simpliste, pute]i g\ndi a[a, dar dac` dumneavoastr` pute]i fi dictator la o sut` de mii de oameni, v` urez succes.

Rep.: Ce [pag` \i dau lui Luca ca s` m` angajeze?, |n ce toane e Luca ca s` nu m` refuze? (Papagalii se agit` \n colivie.) L.L.: O singur` secund`! Sta]i calm! |n momentul \n care e[ti la[, `sta nu e un apropo c`tre cineva, dac` v` recunoa[te]i \n asta, e treaba dumneavoastr`, c\nd e[ti la[, \ncepi s` spui c` s\nt zvonuri. Acele zvonuri s\nt, de fapt, ceea ce vrei tu s` auzi. |n definitiv, e problema dumneavoastr`, nu a mea. Eu \mi fac jobul. V` \n]eleg, e o boal` profesional` hepatita c\nd scormone[ti prin gunoaie. At\t! Rep.: S\nte]i puternic? L.L.: Este cu totul altceva! Zvonul se nume[te Istodor! Ha, ha, ha! |nt\i zice]i c` eu angajez [i dau afar` dup` bunul plac, apoi c` iau [pag`, dup` aia c` s\nt puternic. Dup` Istodor, \nseamn` c` s\nt dictator! Mai \nseamn` ceva. Dumneavoastr` crede]i c` s\nte]i tare dac` v` pune]i \n b`taie cu oamenii. Nu s\nte]i puternic b`t\ndu-v` cu oameni puternici! (Papagalii nu zic nimic!) Rep.: Nu cred asta! L.L.: Puterea este o chestie trec`toare de care te vindeci! Rep.: Nu e nimic \n[el`tor la dumneavoastr`! S\nte]i puternic p\n` \n 2008! V-au ales! L.L.: Ca de obicei, dumneavoastr` dori]i s` m` \mpinge]i spre anumite r`spunsuri, nu cred c` g\ndi]i a[a simplist dac` nu ai credibilitate la cei pe care-i reprezin]i, e[ti zero! Rep.: Cum a]i dob\ndit aceast` credibilitate? L.L.: |ncerc\nd s` rezolv problemele lor Rep.: Care anume?

L.L.: Angaj`ri, dezangaj`ri dar le-am dat o stabilitate, fiindc` ea conteaz` cel mai mult pentru cineva care-[i c\[tig` p\inea din salariu. O via]` predictibil`, o via]` liniar`, asta vrea. Dac` nu are acest tip de via]`, e disperat. (Pauz` umplut` de papagali. Repet` cu disperare acelea[i note!) Rep.: Pute]i cump`ra media! L.L.: S\nt firme ale oamenilor no[tri [i Petromservice-ul \nseamn` optzeci [i dou` de mii de ac]ionari. Rep.: La ce v` trebuie media? L.L.: Media e o afacere! E o modalitate de a ordona societatea romneasc`. O parte din cei din media nu reflect` realitatea [i \[i prezint` interesul. De exemplu, dumneavoastr`! Trebuie s` m` vede]i pe mine c\t mai negru! Dar nu v` g\ndi]i c` prin ponegrirea mea, f`r` dovezi clare, \mi poate fi afectat` familia. Eu \ncerc s` fac o chestie c\t de echidistant`. Altfel nu e profitabil. Uite, singurul lucru care l-am interzis a fost show-ul cu p`pu[i. Era de un prost gust. C\nd simt c` s-a pus botul, intervin. Voi, ziari[tii, crede]i c` s\nte]i ve[nici. Nu s\nte]i ve[nici. Tu, c\nd o s`-]i rupi un deget, o s` vezi atunci! Rep.: Mi-am rupt ni[te unghii! L.L.: Nici o chestie, am v`zut c` ai manichiura f`cut`. M` rog, fiecare face ce-i trece prin cap. De ce lucrezi la Ca]avencu? Rep.: Nu [tiu! E normal s` ave]i bani [i ei s` fie investi]i! E dubios c` dintr-o afacere cu statul, c` doar PETROM a fost la stat p\n` acum c\teva luni, au ie[it at\]ia bani [i la Luca, [i la sindicat! L.L.: Astea-s afirma]ii ce le face]i dumneavoastr`! PETROM-ul e normal s` fie bogat. Petrolul face bogat pe oricine \n lume. Rep.: Dar dumneavoastr` de ce s\nte]i bogat? L.L.: De aia! E perfect incomod s` mi se pun` \ntreb`ri stupide ca ale dumneavoastr`! Este jenant! Rep.: Nu e dubios s` furi, e dubios s` pui \ntreb`ri? L.L.: Stimate domn, c\nd am nevoie de procuratur`, o s` merg la procuratur`!

Las`-m` Las`-m`, domnule, [i ce dac` au domnule, [i ce dac` au scris trei ziare despre priscris trei ziare despre privavatizarea Petrom? |]i aduc eu tizarea Petrom? |]i aduc eu alte alte trei ziare de noinoi din trust trei ziare de la la din trust care n-au scris absolut nimic. care n-au scris absolut nimic. {i-atunci pe care s`-i {i-atunci pe care s`-i mai crezi? mai crezi?

Liviu Luca, [eful sindicatului Petrom, care trage \n piept p\n` [i trabucele
Dumneavoastr` nu realiza]i c` s\nte]i penibil? F`r` glum`! Ce sens are ca pe l\ng` cei patru papagali din cu[c` s` mai fie doi aici? Rep.: Ce \ntrebare s` pun ca s` v`d o bucat` de suflet din Luca? L.L.: Pe mine Liviu m` cheam`, pe tine? Rep.: Eugen! L.L.: Eugene, c\]i bani iei tu? Rep.: Trei-patru sute de euro. L.L.: E[ti de acord s` dai treizeci de euro pe lun`, anul acesta, pentru c`r]i pentru copii? Uite, pe l\ng` altele, facem o [coal` \n Her]a, Ucraina, numai a noastr`. Nimeni nu [tie de asta! Rep.: }ine de sufletul lui Luca? L.L.: Da, fiindc` tu nu ai auzit niciodat` de a[a ceva! Eu nu spun de astea. Noi, \n Romnia, avem talentul s` d`m cu st\ngul \n dreptul, s` nu ne pr`p`dim dup` romnii no[tri care chiar o duc ceva mai greu. Rep.: Uite, a[ vrea s` fi]i simpatic. L.L.: Nu vreau s` fiu simpatic. A fi simpatic \nseamn` la [i al]ii. Tr`iesc, c\nd m` \njura]i! Rep.: Cine v` ap`r`? Cine e \n spatele dumneavoastr`? L.L.: O sut` de mii de petroli[ti! Rep.: Nu v-am prins cu nimic! L.L.: Ce pot s` v` spun este ce v` fute pe voi grija cu averea mea (Papagalii url`, ceea ce spune Luca nu se aude.) |n abecedarul care ar trebui s` se scrie \n Romnia ar trebui s` \nceap` cu litera a nu \n[ela! Doamne-ajut`! Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentale


Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Dare de seam` asupra chetei na]ionale


Dragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul genearal al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument


N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel

LEI: RO72 CBIT 4220 1022 9901 2000 USD: RO38 CBIT 4220 1022 9901 3000 EUR: RO04 CBIT 4220 1022 9901 4000 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

cuv\ntul care imagine[te


S`pt`m\na aceasta, ne vom ocupa, printre altele, de cuv\ntul care este \nso]it de ilustra]ii. Am f`cut o analiz` evident, ochiometric` a fotografiilor din pres`, iar juriul am decis: Evenimentul zilei pare s` fie publica]ia cea mai grijulie cu propria imagine. V\rful de form` al s`pt`m\nii trecute a fost ilustra]ia ce \nso]ea relatarea de la congresul PUR+PSD \n timpul c`ruia a decedat un delegat din partidul Antenei 1: \n partea de sus a fotografiei se vede, scris mare, PSD+PUR (un) plus pentru via]a ta!, iar \n partea de jos, sub inscrip]ii, targa cu cel care a \ncetat din via]`. La fel de inspirat` este, \n Adev`rul de s\mb`t`, fotografia cu c\]iva parlamentari mo]`ind \n sala de [edin]e titlul spune tot: Printr-o g`selni]` anticonstitu]ional` a PSD, care asimileaz` deputa]ii [i senatorii magistra]ilor, parlamentarii r`ma[i f`r` scaun vor m\nca pensii de sute de milioane anual. Adev`rul este c` dup` un somn ca lumea merge o mas` copioas`, mai ales \n cazul ale[ilor no[tri care, \ntr-adev`r, f`r` s` fac` nimic, vor hali pensii uria[e. Apropo de imagini [i de imagine: Adrian N`stase vrea s` se lepede, \n ajun, de atributul arogant. Cel care cerea lumii s`-i numere ou`le a ajuns acum s` ia masa \ntr-o cantin` din Valea Jiului, la un piure anost, popular [i populist, motiv pentru Na]ional s` se \ntrebe miercuri: Dar ce, s-a consumat caviar?. Cred c` ar fi \n stare s` bage o dat`, \n celebrul lan] de restaurante |mpinge Tava, special pentru vizitele astea de cer[it voturi, caviar cu mur`turi [i m`m`lig`, iar premierul s` ciupeasc` de fund o femeie de serviciu. C` tot vorbim de Na]ional: am impresia c` oamenii `[tia s-au str`duit s`pt`m\na trecut`, c\nd s-a consumat un conflict \ntre redactorii Ev. z. [i patronii lor de la Ringier, s` g`seasc` cele mai ur\te imagini cu Cornel Nistorescu. S-a v`zut \nc` o dat` c` Fane Jeg, zis [i {tefan Ioni]`, le zice bine cu aparatul de fotografiat. Al]i oameni care ]in la imaginea lor s\nt sanchi cei 82.000 de ac]ionari de la Petrom Service, care, sup`ra]i pe Antena 1 [i pe Dan Voiculescu, pun m\n` de la m\n` [i public` \n ziare un comunicat \n care-l t`v`lesc pe patronul PUR. Spre deosebire de comunicatele oficiale obi[nuite, care par scrise de m\na unui Iliescu, `sta al oamenilor lui Liviu Luca pare extras din l`turile lui Vadim: C`pu[a securist` (adic` Dan C`pu[` Voiculescu) are m\inile desc`rnate, a mo[tenit de la Ceau[escu un puroi de g\ndire [i ac]iune etc. |n Ziua, comunicatul nu apare la Publicitate, ca \n alte publica]ii, ci la Atitudini de[i mai aveau [i alte posibilit`]i, mult mai expresive, \n celelalte spa]ii editoriale scoase la v\nzare: Profil de firm` sau Obiectiv economic. Adev`rul de joi ni-l prezint` pe senatorul Constantin Dili {erb`noiu, alt personaj care, ve]i vedea, ]ine la imaginea lui. Omul e celebru pentru c` \n 2000 s-a

canalul

mass-midia n`vodari
q O alt` siren` cu mare influen]` la mintea r`t`cit` a premierului este Anca Alexandrescu, fiica marelui lingvist de ograd` Horia Alexandrescu. Presa romn` electronic` a ajuns \n asemenea hal de depravare \nc\t a \nceput s` primeasc` ordine telefonice de la jospusa. Cum a fost s`pt`m\na trecut`, c\nd a transmis s` nu se dea pe post moartea deputatului PUR din timpul discursului magistral al D\nsului. Culmea slug`rniciei este c` unii chiar s-au conformat. q La Antena 1 a venit un ordin clar pentru jurnal: se-nlocuie[te sintagma baron local PSD cu baron sindical. q Afl`m c` Ziua vrea s`-[i scoat` edi]ie [i \n alt` limb` dec\t cea moale: \n limba maghiar`. Redac]ia edi]iei \n maghiar` va fi la Miercurea Ciuc [i va fi format` din ziari[tii mafiotului Csibi Istvan, fo[ti la Jurnalul de Transilvania. O b\rf` pentru care nu b`g`m m\na-n foc, dar nici unghia-n g\t, spune c` noua redac]ie ar fi rodul unei colabor`ri dintre avocatul lui Csibi Istvan [i partea \ntunecat` a direc]iunii de la Ziua.

c`s`torit cu subprefectul de Dolj, Elena Oprea; dup` ce a divor]at, spre finalul mandatului, a cerut-o pe senatoarea Dobrescu. Acum, r`mas pe dinafar` dup` alegerile preliminare din partid, i s-a sugerat s` se orienteze spre una din doljencele candidate la un loc \n Parlament. Iat` ce a r`spuns: Ce s` fac acum, s` m`

\nsor cu Lili Shutz, c` o s` fie senatoare? P`i ce, am \nnebunit? S\nt [i eu b`iat de ora[, finu], de[tept, frumos [i cu bani Ce s` fac cu Lili? S` r\d` lumea de mine \n ora[?. Gabriel DROGEANU

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

mama natur` tat`l alcoolic


Hai, tu, Costele, z`u a[a! Ce profesor o s` vin` s` predea tocmai \n Fundu Her]ii? Tu nu [tii c` la ora[ profesorii prefer` s` se fac` taximetri[ti dec\t s` predea la ]ar` pe salarii de nimic? Mai degrab` facem comand` la taxi, poate vine un profesor. Da o s` ne coste mai mult [i nici n-o s` [tim ce materie urmeaz` p\n` nu sose[te ma[ina.

Romnia. Mici fragmente de neant.


Festina talente
Nu era prima oar` c\nd un tablagiu m` oprea \ntr-un sat din jude]ul Buz`u. Dar s`pt`m\na trecut` a fost prima dat` \n via]a mea c\nd aveam un senator \n ma[in`. Cu tupeul specific breslei (chit c` era din opozi]ie), demnitarul se r`ste[te la poli]ist agit\nd nervos legitima]ia: B`, eu s\nt senator! {i m` gr`besc. Bietul [ef de post, livid la fa]`, \[i pleac` umil privirea sub ploaia de invective. Apoi, brusc, un lic`r de speran]` lumineaz` fa]a s`rmanului, iar acesta r`spunde plin de curaj: Senator, senator Dar de la ce partid?.

reportaj cu ]ara de g\t

La Fundu Her]ii nu descalec` nici un dasc`l


[i fa]a P`m\ntului, cu ra]e, oi, alternan]a deal-vale, ap` cu bacili de tot felul, cu cozonac uria[ de Cr`ciun [i Pa[te. Or, la un milion [i jum`tate salariu nu vine nimeni calificat \n Fundu Her]ii. De aceea, i-am pus pe c\]iva copii de acolo s`-[i continue campania publicitar`, s` scrie ni[te compuneri, poate-poate o fi vreun naiv s` se lege de plaiurile acelea. Raluca, clasa a opta: Bunica a murit c` merge la ap` s` duc` ap` la porci a lovit-o cump`na la cap. Doctorul a venit la dou` zile [i a spus c` a murit. Mama zice c` un doctor la noi \n sat ar fi salvat-o pe bunica. Eu vreau s` m` fac doctor, dar mama zice c` nu m` poate \nv`]a nimeni \n sat, c` la facultate e greu. Marcel, clasa a [asea: Tata o s` m` fac` p`durar, c` a zis c` se c\[tig` bine la luat lemne din p`dure. Dac` ar veni un profesor la noi, eu a[ putea s` aduc numai [i numai lemne s` fac focul. Nu m-ar prinde p`durarul, c` e tata meu. Silviu]a, urc` pe a cincea, m\nca-o-ar mama: Un nenea profesor e bun, c` noi p\n` acum am \nv`]at cu soa]a lui dom viceprimar [i du-te acolo, du-te dincolo, era ocupat` cu gospod`ria [i ea a zis: bine c` [ti]i s` v` semna]i. Nelu]u, dintr-a [aptea: S\nt \ntr-a [aptea, c` a zis doamna \nv`]`toare: b`, tu urc` a [aptea. A[ vrea s` [tiu c\t

Cutia milei de viteze


Probabil c` m`car o dat` v-a]i \nt\lnit cu teroarea pe care o fac pe [osele [oferii de microbuze. De cur\nd, am fost agresat pe [oselele din Suceava de un microbuz condus de un pop`, care era s` m` loveasc` de mai multe ori \ncerc\nd s` m` dep`[easc`. Interesant e c` popa \[i at\rnase la oglinda retrovizoare a microbuzului o cruce mare de lemn. Probabil o cruce cu un rol asem`n`tor cu acela pe care-l au CD-urile antiradar ag`]ate de oglinzile laicilor: \n cazul lui, s` fenteze vigilen]a Agentului suprem, din Ceruri, care, dac` mai conduce mult \n felul `sta, l-ar putea trage definitiv pe dreapta. Dac`-i a[a, atunci s`-[i pun` [i-o toac` \n loc de CD-player.

B`taia e rupt` din r`i


Stelic`, cer[etorul din fa]a redac]iei, s-a b`gat \ntr-o b`taie dintre taximetri[tii de la Universitate [i c\]iva clien]i de-ai acestora. De[i este un om bun, Stelic` a ales s` fie de partea taximetri[tilor iar Cel de Sus l-a pedepsit imediat [i l-a scos din cafteal` cu hainele rupte. L-am \ntrebat de ce s-a b`gat [i mi-a zis: P`i, eu dac` a[ fi taximetrist [i tu clientul meu, sear` de sear`, nu te-ai b`ga pentru mine?. De-acum n-o s`-i mai dau bani. Uite cui a ajuns el s` dea banii \n timp ce eu credeam c` merge la curve.

Elevii claselor a cincea a opta din Fundu Her]ii-Cristine[ti caut` profesori califica]i. Astfel sun` anun]ul copiilor de unde se at\rn` harta \n cui. Anun]ul poate fi g`sit la mica publicitate din Monitorul de Boto[ani. Primarul din Cristine[ti spune: Copiii au dreptate, dar nu trebuia s` ne fac` de r\s. Tanti Mariana i-a spus lui Puiu s` nu se bage \n asta, c` se face de r\s \n sat. Dar, uite, Puiu a str\ns [apte mii [i i-a dat Raluc`i, care a pus [i ea cinci. Raluca o are mam` pe tanti Fr`]ini, ori tanti Fr`]ini e mai liberal`: Acum, ce s` zici, anun]ul ca anun]ul, dar copiii au dreptate! |n timpul lui Ceau[escu era mai bine c` dicta unde s` mearg` profesorii, dar acum, cine vine la Fundu nostru?. Fundu Her]ii e atractiv ca

Elevi din Fundu Her]ii, care ar prefera s` stea \n b`nci la ore dec\t s` bat` toat` ziua mingea \n fundu cur]ii
mai multe. Dintre lucrurile pe care copiii din Fundu Her]ii nu le [tiu, dar nici nu le-ar ajuta \n via]` prea mult s` le [tie, s\nt: dac` omul a ajuns pe Lun` [i dac` globul p`m\ntesc e rotund. Dintre lucrurile pe care ei le [tiu, dar nu ne prea ajut` nou` \n via]` c` [tiu e c` exist` Dumnezeu. Uite, eram eu mic` la cinci ani[ori [i m-am \nt\lnit cu un mo[ \n p`dure. M-a \ntrebat: te-ai r`t`cit? {i eu am zis: nu. Iar el a zis: te-ai r`t`cit, dar uite calea mea. A[a a trecut familia Mirunic`i la poc`i]i. Eugen ISTODOR

Carissima Donna versus charisma lui Bill Gates


Introducere [i descriere
Nici nu [tiu de unde s` \ncep s` \l descriu. S` \ncep de jos. Piciorul este f`cut din marmur` [i este deta[abil. De fapt, \ntreaga construc]ie poate fi dezasamblat` \n 4 buc`]i, fiecare cu cutia ei de transport. Piciorul este unit, sau mai bine zis izolat de platforma de sus de ni[te picioare mai mici f`cute dintr-un sandwich antirezonant numit Bogdan [i Lucian dup` numele creatorilor lui. Sandwich-ul este format din dou` buc`]i de marmur` unite printr-un material secret, iar cei doi cilindri s\nt \nconjura]i de un inel sub]ire de alam`. Partea de sus este din sticl` groas`, iar pe ea st` [i bordul din alam` unde s\nt comenzile. Butoanele s\nt tot din alam`, la fel ca [i o pl`cu]` cu o inscrip]ie rozacrucian` care explic` numele religios al CD-playerului: Carissima Donna. Partea electronic` st` ascuns` \n interiorul castelului f`cut din marmur` [i granit de Brazilia cu ametist, fiind izolat` la r\ndul ei \ntr-o cutie antirezonant` de travertin. Partea electronic` nu e copiat`, ci este f`cut` de Virgil Laboratories, adic` de colegul nostru Virgil. Cum \ntreaga construc]ie este o metafor`, sfera colorat` care se afl` \n v\rf este Soarele negru. Dac` observi, sticla colorat` de vitralii care \mpodobe[te soarele urmeaz` o spiral` invers` acelor de ceasornic, adic` invers timpului, adic` tinere]e ve[nic`. Telecomanda este sculptat` \n lemn de mahon. Dac` vreun cump`r`tor dore[te, locul piciorului de marmur` poate fi luat de un picior format din 7 trepte, adic`, metaforic, cele 7 trepte ale ini]ierii rozacruciene. Jos, sub ultima treapt`, ar putea fi ascuns, cu l`mpile la vedere, un amplificator stereo, iar sus, dup` ultima treapt`, sub panoul de comand` al CDplayerului, ar putea sta preamplificatorul, tot pe l`mpi. Astfel, construc]ia ar fi complet`: un sistem audio pe l`mpi \ntrun picior. Cam asta mi-a zis Lucian. Lucian Goil`, unul din inventatorii sandwich-ului antirezonant Bogdan [i Lucian. El [i firma lui au planuri mari de viitor. Dup` ce acest CDplayer se va vinde, cu banii vor \ncepe construc]ia unui proiect [i mai mare: o coloan` gotic` cu trepte, ce va \ncadra un vitraliu, iar \n interiorul vitraliului: va fi o sfer` luminoas` ca un meteorit care tocmai a intrat \n`untru, adic` un DVD-SACD-player, cu amplificator multicanal, totul,

]at la ideea de a mai vinde lui Jacksonii sau Luca[ii nu prea particip` la licita]ii online, Bill. Donna [ade frumos \n camera Carissima Donna (pe scurt, lui Lucian. {i, cum zice [i el, C.D.) se afl` acum \n Bu- nici nu prea \mi mai vine s` o cure[ti, \ntr-un apartament din dau. bine\n]eles, pe l`mpi. Alt pro- Drumul Taberei. Poza ei a stat iect, [i mai \ndep`rtat, sus]ine o vreme [i pe Ebay, unde se matei@catavencu.ro construc]ia de componente oferea Gate[ilor, Jacksonilor sau Luca[ilor pentru suma de audio cu forme de animale. 10.000 $. Dar cum Gate[ii,

{aga, [paga forestierului


La cap`tul moc`ni]ei care pleac` de la Vi[eul de Sus, undeva aproape de grani]a cu Ucraina, se afl` o exploatare forestier` la a c`rei intrare scrie: Accidentul nu e [ag`, / Se produce a]i aflat, / Atunci c\nd omul se bag` / Unde nu-i calificat!. Muncitorii de-acolo arat` ca [i cum calificarea lor de baz` ar fi aceea de alcoolici, de unde am \n]eles c` epigrama de la intrare este pentru a descuraja intru[ii care se apropie de sticla lor.

Desf`[urarea ac]iunii Bill Gates [i finalul


Costul acestui monument al red`rii CD-urilor este, f`r` a pune la socoteal` [i munca me[terilor, de c\teva mii de dolari. Ca orice obiect scump, fabricat din materiale nobile, el a fost creat cu g\ndul la un cump`r`tor cu bani. Carissima Donna a avut ghinionul s`-i fie destinat` lui Bill Gates. Ghinion nu pentru c` Bill Gates ar fi neserios sau ceva. Dimpotriv`. Lucian mi-a povestit cum st`tea treaba. Totul fusese aranjat. {tiau de un b`iat din Canada care se ocupa cu IT-ul, cu instala]iile wireless, care \l cuno[tea pe unul din designerii lui Bill Gates. Astfel, CD-playerul ar fi ajuns \n Toronto [i apoi direct la casa principal` a boss-ului Microsoft. I se g`sise p\n` [i loc \n cas`. |ns` romnul de contact din Canada s-a l`comit. A vrut un profit mai mare. Tot vorbeau cu el la telefon [i le tot zicea c` h\r, c` m\r, c` s`-i fac` telecomand`, c` s` construiasc` [i piciorul Carissimei [i p\n` la urm` Lucian a renun-

MergeHades cu 2 cai putere


S`pt`mna trecut` am nimerit, pe un sens unic, chiar n spatele unui dric. Dar nu dric din `sta, Mercedes, ci un dric ecologic, din `la gen cu[c` de sticl` tras` de ni[te cai mbr`ca]i n halate negre care fac caca pe strad`. M-am tot gndit: am impresia c`-n ziua de azi e mai scump s` te care cu dric din `sta la cimitir, c`ci e total ecologic [i nu polueaz` deloc. Cred c` n c]iva ani o s` fie plin de str`ini din `[tia mor]i dup` ecologie, care s` vin` s` se \nhumeze la noi. Ar fi o chestie o agen]ie de ecoturism funerar.

Ethos, Porthos [i Aramis

CdDplayerul din marmur` creat special pentru Bill Gates deschide seria cd-playerelor tematice din Romnia. Vor urma: CD-playerul cu din]i de vampir, CD-playerul cu motor de Renault, CD-playerul albastru de Vorone] [i CD-playerul \mpu[cat la T\rgovi[te.

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

PSD Arad a descoperit c` computerul are suflet de partid


Geaba url` N`stase c` presa e v\ndut`. Geaba vorbe[te Nica de \ncrederea \n computer. Asocia]ia Ini]iativa tinerilor din Arad a fost singurul ONG acreditat cu greu s` urm`reasc` alegerile preliminare din PSD de pe 5 septembrie. E vorba de jude]ul Arad, ve]i spune, unde nu au ie[it mai multe voturi dec\t membri votan]i. Sigur, dar e vorba de Aradul unde au fost anul trecut o arestare PNA a lui Medin]u, [ef PSD local, destule convulsii [i vome politice pesediste ca s` se mai tulbure apele cu impunere de la centru. Astfel \nc\t, corect [i disciplinat, s-au votat curat la \nt\mplare urm`torii potenta]i ai partidului: Ungureanu, Cr`ciun [i Sab`u, pentru Senat, Braica, Chiper, S\rbu [i C`prar la deput`]ie. La Ungureanu a contat c` e prefectul jude]ului? Nu. Au contat cei 17 ani c\t a fost judec`tor [i cele treizeci de zile de c\nd e membru [i vice PSD local. La Cr`ciun ce s` fi contat? Anii ca fost prefect? Ac]ionariatul sau membria sa \n [apte societ`]i de stat [i dou` private din localitate ce au dat cas`, dou` ma[ini [i depozite \n valut`? Dar la Sab`u? C` e proasp`t consilier jude]ean? Dar la Braica [i C`prar? C` s\nt tineri [i [efi TSD [i au drept deviz`: Nu trebuie s` a[tept`m zorile indiferen]i, mai putem mi[ca [i noi p`m\ntul spre ele. Dar la Chiper? C` a fost PDAR-ist, apoi mele[can \n Alian]a pentru Romnia [i, \n sf\r[it, pesedist de marc`? Dar la S\rbu? C` a declan[at numeroase scandaluri locale \n func]ia sa de inspector [colar? Da, sigur, toate acestea au contribuit la votul de duminica trecut`. Dar credem c` mai mult de at\t a contribuit modul cum a votat omul. Da, oamenii simpli, \n num`r de 6.012, ce au mers dis-de-diminea]` la cele 87 de sec]ii de vot PSD. La Ineu, Lipova, N`dlac majoritatea aleg`torilor nu au prezentat nici un act de identitate. La Lipova votau [i oamenii de pe strad`, fiindc` nu s-a prea prezentat carnetul de membru de partid. La N`dlac intrau doi-trei aleg`tori \n aceea[i cabin`. |n alte c`tune se vota cu un buletin pentru patru persoane, \n altele s-au adunat mai multe voturi dec\t vota]i, iar urna mobil` a fost luat` pe la parastase [i nun]i fiindc` [efii [i membrii birourilor electorale trebuiau s` fie prezen]i la aceste manifest`ri. Toate aceste sesiz`ri ale ONG-ului Ini]iativa tinerilor s\nt parafate cu [tampila prim`riilor din localitate sau cu cele ale PSD-ului local. A[a c` s\nt reale. Tinerii no[tri din Arad au pus [i o camer` ascuns` la Ineu. Scenele s\nt sf`tuitoare, comisia electoral` spun\nd unora [i altora ce s` voteze. Astfel a fost procesul electoral din Arad. Nu vreau s` manipulez. Nu vreau s` sup`r. Nu vreau dec\t s` r\de]i. De necaz. Fiindc` e mi[to ma[ina asta de vot PSD. Nica [i N`stase ne-au confiscat [i computerul. L-au compromis. Au min]it poporu cu calculatoru. Eugen ISTODOR

bursa [p`gilor
{pag` cu T.V.Atur`
Caracati]a perfid` a corup]iei continu` s` paralizeze sectoare \ntregi din economia [i societatea civil` romneasc`. Ultimul sector important al societ`]ii romne[ti blocat de o astfel de caracati]` galben` a fost ma[ina mea, \n spe]` roata din dreapta fa]`, un fel de cre[tin-democra]ie a pun]ii fa]`. Dup` un scurt sondaj pe un e[antion reprezentativ de cunoscu]i [i dup` un seminar la coada unde pl`team deblocarea, am aflat urm`toarele: de[i noi, contravenien]ii, pl`tim 175.000 de lei, nu exist` nici un proces-verbal al poli]iei care s` consemneze m`sura punitiv`. Evident c` \n atari circumstan]e poli]ia nu \ncaseaz` nimic, iar din c\te [tiu eu poli]ia este, totu[i, singura institu]ie abilitat` s` m` amendeze \n astfel de situa]ii. Acest tip de marketing vine \ntr-adev`r \n ajutorul consumatorilor de contraven]ii ca mine. Pentru c` \n prezen]a poli]istului [i a procesuluiverbal aferent mai s`ream din \nc` 350.000 de lei. Dar situa]ia \n care cineva pl`te[te jum`tate din cuantumul amenzii, pentru a fi iertat, f`r` s` existe nici un document justificativ din partea autorit`]ii de control are o singur` denumire: [pag` (mit`, dup` art. 254, 255 Cod Penal). Doar c` \n cazul Ciclop Service prime[ti bon fiscal la [pag` [i pl`te[ti [i T.V.A.-ul de 27.941 de lei. Ce ar zice domnii de la Ciclop Service dac` \ntr-o bun` zi le-a[ pune [i eu o caracati]` pe conturile din banc`, argument\ndu-le c` reprezint Finan]ele Statului, care momentan s-au dus s` fac` pipi, [i nu le deblochez dec\t dup` ce marcheaz` lozul la mine? S` [ti]i c` [i eu pot s` le dau factur` fiscal`.

Pene[ Fazanul

La alegerile PSD, V`c` a primit ca de obicei: o not` bun`, dar umflat`


Simpaticul Nicolae V`c`roiu de la masa 3 (dac` nu-l vede]i, uita]i-v` [i dedesubt) a pus ochii lui Dobrin pe \nc` un mandat de senator. La alegerile preliminare din PSD, el s-a lungit pe marginea listelor organiza]iei din Arge[ [i a a[teptat ca lumea care trece pe-acolo s` se \mpiedice de d\nsul, ca de obicei, [i s`-l voteze. Bine\n]eles, domnul Nicu a fost votat [i el a[a cum s-a votat la alegerile preliminare din PSD, adic` de prea mul]i oameni. Nici nu [tim ce concluzie s` mai tragem \n acest delicat, rafinat [i dublu rafinat caz: s` fie domnul Nicu victima fraudei de la vot sau s` i se fi \nc`rcat nota la num`r`toare adun\ndu-i-se [i data zilei plus dou` chifle?

Nicu WCroiu

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

Marea urnire

Adrian N`stase \[i face bea culpa


senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
A \nceput marea campanie electoral`. {i Adrian N`stase \ncearc` [i el, s`racul, s`-[i scoat` a[ii din m\nec`. Dar \n loc s` scoat`, a[a cum \i st` bine unui b`rbat, el mai mult o bag` pe m\nec`. Umbl` cu ursul [i cu Daea prin ]ar`, \ncerc\nd s` conving` poporimea c` [i el este un om din popor. M`n\nc` cu minerii nu b`taie, cum m\ncau intelectualii s`raci \n 90, ci chiftele cu piure, cum m`n\nc` rahat intelectualii lui Iliescu ast`zi. Tot cu circul [i p\inea electorale, N`stase a ajuns [i \n Maramure[. Unde, la un pahar de palinc` cu localnicii, a vrut s` par` iar`[i om [i a declarat c` prima dat` \n via]a lui s-a \mb`tat la 4 ani. Ce s-a \nt\mplat dup` aia, [tim cu to]ii, chelneri ori simpli cet`]eni. De-aia, venim, st`m un pic pe g\nduri [i \ntreb`m: e bine c` N`stase s-a \mb`tat prima dat` la 4 ani? Dup` care lu`m o juma de ceva, punem o pern` pe fa]` [i \ncerc`m s` r`spundem.

E BINE
Alin IONESCU B`i, tovar`[i, mie mi displace alcoolul (huiduieli puternice, njur`turi, semne obscene). Acum gndi]i-v` c`-mi displace [i N`stase (aplauze prelungite). Prin urmare, eu, unul, de[i nu cred c` palinca face bine creierului de 4 ani al lui N`stase, o s` zic totu[i c` e de bine c-a b`ut. Asta pentru c` l v`d cum se chinuie s` arate a om [i ncearc` [i el, vai de capul lui, s` fie popular, s` se pupe pe gur` cu aleg`torul. A[a c`, dus de vrtejul confesiunilor `stora electorale, dac` azi ne spune cum a machit n pruncie, poate c` mine ne va zice de gagica lui din gr`dini]`, iar poimine, n vizit` de lucru la o fabric` de prezervative, cum [i cu cine [i-a pierdut virginitatea (chestie care chiar nu m` intereseaz`). Oricum, n final, la o coad` la Loto, ne-ar putea spune [i cum a c[tigat primul milion de dolari. Marius BOR}EA P`rerea mea e c` e bine, p`rerea mea. Mai bine a[a, s-a \mb`tat la 4 ani, a v`zut cum e [i p-orm` s-a luat de alte vicii. Spre deosebire de colegul lui de la Senat, care s-a \mb`tat pentru prima dat` la o v\rst` mult mai \naintat`, dar nici nu s-a mai trezit de atunci. Ar fi fost p`cat s` doarm` [i el \n [an], c\nd are at\tea case. Plus c` i-ar fi fost cam greu s`-[i dea to]i banii pe b`utur`. La c\]i bani are, ar fi ajuns rapid la vechiul [i tristul adev`r c` b`utura nu-i destul`.

\nainte, el se n`scuse. S\nt de acord c`, mai t\rziu, \n facultate, a cunoscut dragostea adev`rat`. S\nt de acord c` s-a c`s`torit cu o femeie, Dana, fiic` de ministru al Agriculturii. S\nt de acord c` a acumulat tablouri, ni[te imita]ii dup` natura sa moral` de la T`rt`[e[ti. S\nt de acord c` Adrian este premier. S\nt de acord c` trebuie s`-i \nghit minciunile. S\nt de acord cu el c` trebuia s` se \mbete la 4 ani. Dar [i el s` fie de acord c` la cincizeci [i ceva de ani e turt` de beat dup` putere. Dan STANCIU Nu-i r`u c` premierul \[i deap`n` acum, \n prag de alegeri, amintirile etilice, vr\nd s` arate electoratului consumator o alt` fa]` a sa, aceea de ins popular, care alterneaz` sobrietatea cu ebrietatea [i care [tie ce-i aia s` cazi sub mas`, \mpreun` cu masele. Din asta se vede c\t de mult se bizuie domnia-sa pe votul masiv al cet`]enilor turmenta]i.

tase se tot \mbat` la fiecare 4 ani, ca [i cum s-ar \mb`ta pentru prima oar`. (Nota bene: oare c\nd s-o fi \mb`tat, pentru prima oar`, Nicolae V`c`roiu?! |n prima zi?) Revenind la subiect, ar fi interesant de [tiut c\nd a f`cut N`stase prima oar` dragoste. Sau, [i mai interesant, c\nd a f`cut prima oar` dragoste cu o femeie.

tule, ca premier. Ce-l stric` pe el ca om e c` caturile adic` etajele c` care le are el la vil` s\nt prea multe [i nu-l ajut` c` c\nd vrea s` fie [i el popular. Deci nu e bine.

E BINE {I NU E BINE
Ioan T. MORAR Pe de o parte, nu e bine, nc` de mic premierul a cochetat cu lucrurile interzise. Nu e bine s` te mbe]i la o vrst` att de fraged`. Pe de alt` parte, ar fi fost bine dac`, atunci sau ceva mai trziu, N`stase ar fi tras ni[te be]ii zdravene care s`-l mai fi vindecat de viciul de mai trziu, adic` de be]ia puterii. {i, dac` este chiar att de precoce, stau [i m` ntreb: oare ce a mai f`cut actualul premier nainte de a avea vrsta necesar`? Ct de mic a fost cnd [i-a tras prima cas`? La ce vrst` fraged` [i-a descoperit arogan]a? {i ntreb`rile ar putea continua, dar nu vreau s` fiu acuzat c` iar`[i re- Gabriel DROGEANU curg la cli[ee mai vechi. Sincer, nu m` intereseaz` c\nd s-a \mb`tat premierul prima dat`. E \n campanie, voia [i el s` fie simpatic \n fa]a celor care \i d`duser` s` guste un p`h`rel de palinc` [i s-a trezit vorbind, ca s` C`t`lin MATEI Dac` e bine c` N`stase a b`ut le fie pe plac. Ar fi \n stare ca ala 4 ani? Eu nu [tiu dac` e bine s` tunci c\nd merge \n vizit` de lufi f`cut ceea ce a f`cut dup` ce a cru pe la o alimentar` s` spun`, cu b`ut. Pe bune. La 4 ani, cu discer- vocea aceea pref`cut`: Mmm n`m\ntul diminuat de alcool? Ci- [ti]i, eu am m\ncat prima dat` la ne [tie ce a mai f`cut dup` ce a 7 ani. M` \ntreb ce ar spune b`ut? Poate s-a suit la volan. Poa- `[tia dac` s-ar nimeri \n campate l-a f`cut pe Mihnea. Poate s-a nie prin ni[te p\rn`i, \ncerc\nd apucat de fumat. Poate s-a f`cut s`-i conving` pe studen]ii caza]i pe acolo. mare prim-ministru

NU E BINE
Alexandru DU}U Oricum ar fi, nu e bine ca premierul s` bea. Cnd e beat [i \[i prive[te conturile, v` da]i seama c` ele se dubleaz`, la fel i se dubleaz` [i procentul \n sondaje [i asta nu e deloc bine. Apoi e nasol c` cel care i-o trage acestei ]`ri din toate pozi]iile de 4 ani s` fie beat. O chinuie cu social-democra]ia lui mic`. Nu vede]i c` el bea, dar noi ne mahmurim, noi vomit`m [i pe noi ne doare capul?

Viorel MO}OC {tefan AGOPIAN Pentru unii e cazul [i cu AE bine c` a nceput att de de- drian conteaz` enorm traumele vreme. P`cat c` ast`zi se mbat` din copil`rie. Pe alea din pubertate [i adolescen]` nu le mai pocu ap` rece. menesc aici. Dar c\nd, la v\rsta de 4 ani, micu]ul Adrian \[i punea Iulian T~NASE M` g\ndeam s` dau un r`s- buzi[oarele pofticioase pe ]oiul puns complex. A[adar, cred c` e de palinc`, vai, inevitabilul se probine, chiar foarte bine, c` Adrian ducea: \ncepea s` i se urce la cap. N`stase s-a \mb`tat prima oar` {i de atunci i s-a tot urcat. Arola 4 ani. Astfel de lucruri se \nt\m- gantul! pl` atunci c\nd copilul continu` s` sug` la ]\]a mamei p\n` la Drago[ MU{AT v\rste fragede \naintate. (CerceDeci. Adev`rul e c` c\nd Adrit`torii din Papua-Noua Guinee, an N`stase, c` care s-a \mb`tat vorbitori ai dialectului eKorn, au c` c\nd era el de 4 ani, nu e ca demonstrat c` alcoolul se trans- Cato, c` Cato, celebrul orator, ca mite din tat`-n mam`, respectiv canarii vorbea, c` ca canarii ar fi Eugen ISTODOR E bine [i s\nt de acord c` dom- din mam`-n fiu/fiic`.) Ceea ce nu vorbit [i premierul, c` c\t ori[ic\t nul N`stase s-a \mb`tat la 4 ani- cred c` e bine, [i nici foarte bine, b`utura dezleag` limba, se [tie. [ori. S\nt de acord c`, cu cinci ani este c`, de la o vreme, Adrian N`s- P`cat, \ns`, c` casele erau des-

MI-E INDIFERENT

NU {TIU
Daniel GOACE Deci a existat [i o perioad` \n care Adrian N`stase era [i el om ca to]i oamenii [i evalua scurgerea timpului \n ani? Curios, m-a[ fi a[teptat ca N`stase s` declare cam a[a: Prima dat` am fumat cam c\nd aveam o cas`, hai, o cas` cu curte. De \mb`tat m-am \mb`tat la a doua cas`. Pe la dou` case [i jumate m-am \nsurat, am intrat \n PSD la dou` case [i un apartament trecute fix \n acte, premier am ajuns pe la patru, [i cam pe la patru vile, dou` apartamente [i o ferm` m` g\ndesc s` m` mut la Cotroceni.

NU SE {TIE SIGUR

baronul oval

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

Comisia de Cercetare a Averilor Ah, ct este de frumoas` guvernarea lu N`stas`! (sau despre arta angajat`) (CCA) s-a f`cut de CCA
Mai ]ine]i minte anul 1996? Pentru cei care nu au prins vremurile [i nici gazetele acelui an, spicuim din oficiosul Romniei, Monitorul Oficial, articolul intitulat Legea 115/1996. Din text, re]inem: \nfiin]area Comisiei de Cercetare a Averilor (prescurtat, \n text, CCA, un fel de ilicit de mod` nou`). Mitreo, Micky, Opri[ane, Naste, speria]i-v`! Opt ani mai t\rziu, CCA a revenit, tot \n paginile Monitorului Oficial, nr. 423, cu un text \n exclusivitate. Din care iat` un intro cutremur`tor: |n urma verific`rilor efectuate de Corpul de Control al Ministerului Administra]iei [i Internelor, a rezultat c` numitul Sandu Mihai, comisar [eful Biroului Poli]iei Rutiere One[ti a acumulat o vil` estimat` la 5 miliarde lei [i dou` autoturisme (DACIA 1300 [i VW PASSAT) \n valoare de peste 19.000 USD. Se mai arat` c`, la data de 19 ianuarie 1995, ofi]erul a cump`rat un teren \n suprafa]` de 900 mp \n intravilanul municipiului One[ti. Sandule, pred`-te, e[ti \nconjurat! par a exclama redactorii Monitorului Oficial [i intr` direct \n inima problemei: S-a ar`tat \n sesizare c` ofi]erul a sus]inut c` banii necesari finaliz`rii construc]iei imobilului [i achizi]ion`rii autoturismului provin din economiile familiei, precum [i din ajutorul oferit periodic de C`[uneanu Costel, om de afaceri. (...) Au ar`tat c` numitul C`[uneanu Costel le-a dat, \n 1994, 30.000 m`rci pentru a-[i continua construc]ia ca na[ de botez al fiicei lor. (...) Referitor la achizi]ionarea autoturismului VW PASSAT au sus]inut c` au cump`rat autoturismul cu suma de 150 milioane lei, primit` tot de la numitul C`[uneanu Costel, ca [i cadou pentru fiica lor c\nd va fi major`. (...) De asemenea, au primit 50 mp parchet nelaminat pentru imobil de la C`[uneanu Costel, care a dat fiicei lor [i alte cadouri. P`i, se poate, Sandule?? Redactorii M.O. au fost nemilo[i \n continuare: |n cauz` a fost audiat ca martor [i numitul C`[uneanu Costel care a ar`tat c` (...) \n timp a f`cut cadouri mai substan]iale \n bani [i bunuri finei sale a c`rei zi de na[tere este s`rb`torit` din 4 \n 4 ani fiind n`scut` pe 29 februarie. Zi-le, Monitoare! Iat` finalul: Av\nd \n vedere situa]ia re]inut`, CCA va constata c` \ntre averea declarat` [i cea dob\ndit` pe parcursul exercit`rii func]iei de c`tre Sandu Mihai nu exist` diferen]e v`dite, motiv pentru care (...) va dispune clasarea cauzei, dob\ndirea bunurilor \n perioada cercetat` fiind justificat`. Academia Ca]avencu apreciaz` str`dania coledzilor de la M.O. [i, tocmai de aceea, face c\teva complet`ri: C`[uneanu este cotat ca av\nd o avere de 90 de milioane de coco [i e b`c`uan, ca [i Sandu Mihai. |n plus, firma sa, PA&CO International, pesedist` p\n` \n m`duv`, a ciugulit din bani publici pentru drumuri vreo 40 de meleoane de euroi. {i, doi, CCA nu a prins nici un ilicit din 1996 \ncoace. Scormonitorul Oficial
Turi[tii care trec prin Bucovina, dup` vizitarea Vorone]ului, se opresc la Gura Humorului [i fotografiaz` un grup statuar cu fntn` artezian`. Str`inii rd [i cred c`-i kitsch. Romnii nu rd, [tiind c` sculptura reprezint`, alegoric, guvernarea PSD. De monument se leag`, prin bun gust, numele fostului primar, Mircea Dobre. Pe marginile fntnii se afl` pe[tii cei mari, n simbioz` cu baronii locali. Pe[tii, condu[i de gr`sanii cu priviri strabice, vars` totul n acest caz doar ap` din re]eaua public`, n bazinul de partid. n centrul acestuia, mai voinic dect to]i, n postur` de Atlas fidel, geme Octav Cozmnc`, sus]innd neab`tut soclul pe care se nal]` n chip de fecioar` cu sn gol nsu[i premierul Adrian N`stase. Materialul strns de la pe[ti [i baroni ajunge, pe c`i nev`zute, tocmai n vasul ]inut pe umerii rotunzi, albi, dar puternici ai prim-ministrului. Din vas, un firicel sub]ire simboliznd declara]ia de avere se scurge pentru ochii lumii, tot n pu[culi]a de partid. Actualul primar al Alian]ei D.A., dup` alegerile generale, va sparge simbolurile pesediste. Cozmnc` va fi nlocuit cu un fost marinar de curs` lung`, sprijinind soclul, de pe care un fost contabil va num`ra vapora[ele de hrtie din bazin, reprezentnd fosta flot` a Romniei: dou` la prim`rie, dou` la prefectur`, dou`

Venus din Mil`

N`stase vrea s` vad` m\ncare pe care


Dup` ce, acum dou` s`pt`m\ni, Adrian N`stase a m\ncat mici cu p\ine, s`pt`m\na trecut`, premierul s-a aflat din nou \n provincie, unde a servit de aceast` dat` piure. V` reproducem \n continuare c\teva fragmente din agenda de lucru a premierului \n teritoriu, \ntocmite \n concordan]` cu programul vizitelor: Filia[i, 24 septembrie, [omaj, ciorb` de fasole, ciolan afumat, chifl`, Potroacele, 27 septembrie, inunda]ii, m`m`ligu]` cu br\nz`, 2 por]ii, Tecuci, 1 octombrie, vizit` spital din localitate, pache]el de acas` cu parizer, margarin`, franzel`, m`r romnesc mic verde, Cump`tu, 3 octombrie, incendiu devastator, 2 merdenele, 2 [trudele mere, 1 melc cu crem` vanilie pentru un copil localnic care s` m` pupe, Frumu[anii de P`dure, 7 octombrie, ceva u[or, nu foarte s`rat sau pip`rat c` \nc` mi-e grea]` de la kilogramele alea de c\rna]i de Ple[coi primite cu ocazia rezolv`rii conflictelor dintre patronatul str`in [i angaja]ii fabricii de mezeluri din localitate, Odobe[ti, 12 octombrie, ctitorirea Bisericii Sf\ntul Gavril, am poft` de sup` cu crutoane, coliv`, gr`tar [i compot de ananas, vede]i cum rezolva]i.

N`stase 7 oase

10

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

tunul catodic

Anacronica TV
Luna Amarie
Miercuri sear` la Marius Tuc` Show a venit \n emisiune ne cerem scuze s-a prezentat la emisiune domnul Ioan Amarie, [eful PNA. Nu [tiu ce m`n\nc` anticorup]ie [i antifoame angaja]ii PNA la cantina institu]iei, \ns` \n ziua respectiv` domnul Amarie parc` \nghi]ise un b`]. La toate \ntreb`rile lui Tuc` [i doar [ti]i [i voi cum s\nt \ntreb`rile lui Tuc` Amarie arbora o cut` proeminent` \ntre spr\ncene [i scotocea prin rani]` dup` expresii cazone: Doresc s` v` informez c`, Execut programul de lucru at\t c\t e nevoie, Servesc patria cu devotament, Noi ne facem doar datoria etc. D\nsul a ]inut s` r`spund` la toate \ntreb`rile venite prin e-mail, iar dac` Tuc` i le-ar fi citit, ar fi r`spuns [i c\torva viru[i din `ia cu Failure Delivery [i RE:Your Application. Amarie a \mpins devotamentul p\n` acolo \nc\t spre sf\r[itul emisiunii [i-a spus \n direct num`rul de telefon mobil. F`r` mi[to! Este 0744.556.518. For Coruption, press Ioan!

trampa [i ecranul
bra]e. De Caragiale ce s` mai vorbim... Ce s-ar fi f`cut ]ara asta f`r` c\rcota[i? Asculta]i Cronica c\rcota[ilor!. Eu m` g\ndesc nu numai la ]ara asta, ci la \ntreaga omenire, [i-mi fac rapid \n minte o list` cu tot felul de c\rcota[i interna]ionali, care-ncepe cu Platon [i Cristofor Columb [i se termin` cu Nietzsche. M` [i \ntreb ce s-ar fi f`cut omenirea f`r` Platon [i f`r` ceilal]i, f`r` Columb, f`r` Huidu, f`r` G`inu[`. Ar fi r`mas \n c`r]ile de istorie universal` doar Marius Tuc` [i cu Esca. 5 Duminic` ni s-au prezentat pe larg aspecte de la crima din Ia[i, unde o avocat` a fost ucis` de fostul ei so], cu care locuia mpreun`. ntrebat cum [i-a ucis fosta consoart`, criminalul a dat un r`spuns antologic: Cu mil`, c` am iubit-o!. 5 M-am uitat duminic` la Profe]ii despre trecut [i am observat c` ticul verbal al lui Brucan, nu-i a[a?, s-a mai scurtat un pic, iar acum este un fel de n[a?. Pe m`sur` ce anii trec, Brucan devine a[adat tot mai concis. Vor urma [i alte prescurt`ri: n[? peste doi-trei ani [i chiar [?, atunci c\nd se va \mplini termenul `la de 20 de ani, iar Brucan va uita complet celelalte litere ale alfabetului. 5 Am prins \nc` un spot publicitar \n care Guvernul se laud` c` ofer` vacan]e de neuitat pe Litoral p`turilor sociale defavorizate. La c\teva minute dup` aia, am prins [i buletinul meteo [i am dedus c` pentru cei care vor vizita \n perioada urm`toare Litoralul pentru to]i sejurul va fi \ntr-adev`r de neuitat, mai ales c` se vor sim]i acolo ca acas`, la viituri. 5 La Prima TV a \nceput emisiunea 70 Show. Chiar, s\ntem curio[i ce-o s` se prezinte acolo \n continuare: primele cozi la carne, filmele lui Sergiu, manifesta]iile de 23 August, ]ig`rile chineze[ti [i albaneze Arberia, Apollonia, ehehei! coniacul \n sticl` \nvelit` \n paie, activitatea de primsecretar a pre[edintelui Iliescu sau ce? M` tem c` vor da tot ceva cu N`stase, poate ceva din tinere]ile lui, c\nd st`tea la bloc [i nu la 8 case. 5 Aflat la Londra, Iliescu s-a

Tele-olfactiv

5 Nu c` a[ fi io prea c\rcota[, dar v` rog s` observa]i o chestie. De fiecare dat` c\nd la Antena 1 apar [tiri despre patronul Voiculescu, se folose[te un efect de suprapunere \ntre imaginea cu Voiculescu vorbind [i mul]imea care \l ascult`. Nu \n]eleg cine este geniul care \[i imagineaz` c` e ceva subliminal \n asta. Dac` voiau subliminal, suprapuneau o imagine cu Voiculescu arunc\nd cu dolari \n mul]ime. 5 Iat` cum a fost prezentat` o [tire care a curs pe una din benzile de la OTV: Un sibian a \ncercat s` se \nfig\ndu-[i un cu]it de buc`t`rie. P\n` la finalul textului nu am fost l`muri]i ce a \ncercat el. S\nt foarte multe nuan]e posibile: a \ncercat s` se distreze, s` se c`s`toreasc`, s` se fac` remarcat de OTV, s` fac` mizerie \n cas`, s` ajung` la spital c\t mai ieftin etc. PNA Curcanul Sau, pur [i simplu, a \ncercat s` se. 5 TVR Cultural sau TVR 2, nu mai [tiu care, a difuzat un film cu doi chinezi, un el [i o ea, Adev`rul e dincolo de noi. Dac` complet goi, care dansau. AleMihaela Tatu a sc`pat sau nu ni[te gerea a doi chinezi mi s-a p`rut aer zgomotos \n direct la Teo, nu foarte inspirat`. Av\nd organele vom afla niciodat`. Figura acr` a genitale foarte mici, at\t de mici moderatoarei, combinat` cu mina \nc\t nici nu at\rnau, nu a mai vinovat` a f`pta[ei m-a f`cut s` fost at\t de lipsit de pudicitate realizez pentru o clip` c` s-ar putea ca \n cazul \n care \n rolul lor ar s` nu visez. Nu puteam fi sigur, fi jucat, spre exemplu, un cuplu pentru c` mirosurile esen]iale ale de albi, un cuplu de negri, sau oamenilor nu trec de ecran. |ns` mai r`u, un cuplu de b`tr\ne. moderatorii [i cameramanii [tiu mai bine. Pruteanu se pretinde un tip 5 Iat` c` a trecut un an de rafinat de poezia francez`, \ns` Liana c\nd aveam probleme cu Oana Stanciu l-a sim]it c` tocmai a m\ncat Roman c` l-am f`cut pe prioaie sadovenian` cu mujdei, iar etenul ei Cornel stripper, c\nd el sacoul \i miroase a cartofi pr`ji]i [i este, de fapt, un \ntreg act artisnaftalin`. Cristian Tudor Popescu tic. Alalt`ieri, l-am v`zut \mprepare echidistant, \ns` Hurezeanu se un` cu trupa la Tatu \n emi]ine departe de traiectoria [preiat` cu siune. Recunosc. Acum, v`z\nAxe a invitatului. Iar adev`rul e du-l ca act artistic, am constatat propor]ional cu num`rul de camera- c`, spre deosebire de Cornelmani. Spre exemplu, dac` \n timpul stripperul, Cornel-actul are mare dramaticelor show-uri cu oameni nevoie de ni[te mu[chi, de ni[te persecuta]i de Securitate, Dan imagina]ie, de ni[te talent sau Diaconescu \[i scoate pantofii sub m`car de ni[te cursuri de dans birou, \[i pune ciorapii umezi pe modern pe dezbr`catelea. Spre scaunul de al`turi [i picioarele \ntr-un deosebire de Tatu, care are nelighean cu ap`, `sta ar putea fi voie doar de un act. secretul cel mai bine p`strat. 5 C\rcota[ii au pe radio un promo care sun` cu aproxima]ie C`t`lin MATEI cam a[a: Cioran a fost c\rcota[. Eugen Ionescu l-a luat pe nu \n

Petric`, nepoate, eu c\nd am profe]it 20 de ani vroiam s` spun, de fapt, 35-40. Da am r`mas a[a, c` m-am g\ndit c` n-are Srbu at\]ia bani s` m` pl`teasc` pentru toat` perioada.

Silviu Brucan invit\ndu-l pe Petre Roman la emisiunea Profe]ii despre un trecut


\nt\lnit [i cu [ase copii rromi de origine romn` care au venit la el [i s-au \ntre]inut cordial, abord\nd probleme dintre cele mai variate, \n special de natur` social`. Domnia-sa p`rea u[or nostalgic, de unde am \n]eles c`, v`z\ndu-i pe puradei, [i-a amintit de copil`ria lui revolu]ionar`, c\nd visa, ca [i ace[tia, s` mearg` prin capitalele lumii. Din p`cate pentru destinul ]`rii noastre, s-a oprit la Moscova [i n-a mai apucat s` ia contact cu capitalismul din metroul londonez. 5 Am v`zut la Realitatea TV cum au ar`tat unele tastaturi de calculator pentru votarea candida]ilor PSD. Dac` ar exista un sf\nt patron al tastaturilor de calculator, cu siguran]` i-ar tr`sni pe cei care au batjocorit bietele butoane. |nvelite \n h\rtii cu lozinci, acestea ofereau vederii [i degetelor doar c\teva taste, s` nu se \ncurce cumva \n ele utilizatorul de partid care n-a v`zut a[a ceva nici \n filmele indiene. 5 Pre[edintele Putin a vorbit \n direct poporului rus [i lumii pe tema atentatelor teroriste, iar cei de la Realitatea TV au ]inut s` ne ofere tot \n direct discursul, prin urmare au n`imit o traduc`toare de limba rus`. Aceast` traduc`toare \n direct cuno[tea \ntr-adev`r, poate chiar la perfec]ie, limba rus`; problemele ei \ncepeau \ns` cu oralul la limba romn`, prob` pe care n-ar fi trecut-o nici m`car st\nd \n cap. Ascult\nd-o, ne-am adus aminte de vremurile \n care moldovenii aveau ligheanele de pe blocuri \ndreptate spre Republica Moldova sor` de peste Prut [i urm`reau cu sufletul la gur` cum b`[\ca se p`le[te de parul por]ii sau se odihne[te \n n`vod, ori asta dup` 1990 vizionau pasiona]i trilogia SF G\l[eav` pi [ier [i serialul pentru adolescen]i Slobozi]i di t`l`ngu]`. 5 La Prima TV nou` ni s-a prezentat zilele trecute un material despre concursul Miss Turism 2004, desf`[urat pe Valea Prahovei. Candidatele s-au luptat pentru postul de reprezentant` a turismului romnesc \n lume [i, din c\te secven]e am prins noi, ni s-a p`rut c` unele dintre ele ne-ar putea reprezenta mai cu spor la Miss Agroturism. 5 Un t\n`r cet`]ean al patriei invitat la Monica fusese acuzat de p`rin]ii adoptivi c` ar fi ciordit ni[te bijuterii sau cam a[a ceva. El s-a ap`rat, zic\nd: Dac` am pus eu m\na pe verighetele [i ghiulurile alea, s` dea Dumnezeu s` ajung cel mai r`u, s` nu mai ajung eu la serviciu. Nu [tiu de ce, dar am impresia c` oricum \nt\rzie mereu la serviciu, av\nd mult` treab` pe drum, prin autobuz. 5 Speciali[tii din emisiunile de ma[ini ncep s` vorbeasc` to]i cam la fel. Zic chestii din astea gen linia ferm` a caroseriei, masca radiatorului i confer` o personalitate accentuat`, portbagajul e nc`p`tor f`cnd fa]` oric`ror nevoi [.a.m.d. Am impresia c`, ncet-ncet, o s` apar` rubrica Auto-meteo n care Ortansa Jude o s` ne spun`: Vor c`dea precipita]ii sub form` de lapovi]` [i ninsoare, ceea ce va necesita folosirea ABS-urilor ce confer` o siguran]` deosebit` n caz de fr\nare. 5 De la PRO TV, parc`, am aflat c` n Romnia exist` un baschetbalist care c[tig` mai mult dect oricare fotbalist. Sabin Ilie, rugat s` comenteze, st`tea n ma[in`, mai scotea cte-o vorb` [i n timpul `sta [i tot aranja p`rul n oglind`. M` gndesc c` putea, pur [i simplu, s` tac` [i s`-[i fac` freza: am fi n]eles mai bine de ce baschetbalistul `la era mai bine pl`tit dect el.

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

11

tupeu 2004
Dai PSD-ul afar` pe u[` la vot [i el \]i intr` pe Windows la loc!
PSD-ul s-a votat pe calculator, mai exact, \n sistemul binar 010010, 0000100, 0011011101. Adic` exact a[a cum s\nt [i membrii Partidului: ni[te zero-unuzero-uri pe toat` linia, de la Alba la Vrancea [i de la HC 85 la Windows 2000. Desc`rca-vi-s-ar Trash-ul \n fa]` la toate organiza]iile de partid [i da-i-s-ar Shut down \n fund lui Iliescu, c` ne-am s`turat de interfa]a aia de ilegalist care ne conduce Moftware-ul romnesc de 14 ani \ncoace. {i care ne-a l`sat cu burta goal`, c` e Menu-ul gol [i nou` ne ghior`ie ma]ele pe din`untru, c` lui N`stase numai Windos-ul \i place [i e plin de viru[i Guvernul, f`r` o sut` de mii de coco nici nu po]i s` te apropii, c` te \mboln`ve[ti ce ma[ini trag \n fa]` la Palatul Victoria! {i a]i v`zut cum cad la Tetris c`r`mizile alea? E, uite-a[a cad [i la N`stase c`r`mizile, [indrilele [i parchetul pe vile! S` vedem cine ne-a curentat cu Tupeul s`pt`m\na asta. Enter! Mega-tupeu 2004 (3 puncte): Ionel Bl`nculescu. Eurode[teptul de Bl`nculescu a declarat \n inclusivitate pentru Tupeu 2004: To]i corup]ii din Romnia se afl` \n opozi]ie! De-aia, dac` dai drumul la ap` \ntr-un sediu PSD [i anun]i c` vine PNLul la guvernare, ies dispera]i to]i hamsterii pesedi[ti cu gu[ile [i c`pu[ele pline cu tot cu nev`stucile cu bl`nuri scumpe pe ele [i o ard la fug` s` se scuze la Tuc` Show c` s-au \nscris \n PD. Astfel c` afirma]ia lui Bl`nculescu ar suna corect astfel: To]i corup]ii se afl` \n fosta Opozi]ie. |ntotdeauna. Super-tupeu 2004 (2 puncte): Parlamentarii PSD. Dup` ce nu s-au ales pe site-ul partidului, parlamentarii PSD care nu vor pupa Camerele 1 [i 2 ale Puterii la anul au refuzat s` intre la lucr`ri, f`c\nd planuri de r`zbunare \mpotriva alegerilor prin calculator, \mpotriva calculatoarelor, \mpotriva lui Bill Gates, \mpotriva lui mp3 [i trei la leu, \mpotriva lui Jeg [i Jpeg. La [unc`, b`, nu la-ntins m\na, gra[ilor, tentris pe Parlamentul vostru de [mecheri! Ultra-tupeu 2004 (1 punct): PSD. Dup` ce-a promis schimbarea, la actul isteric de la 5 septembrie 2004 PSD a \ntors urnele \mpotriva aleg`torilor: P`unescu, V`c`roiu, Dncu, Mitrea, T`r`cil`, Cozmnc`, Hrebenciuc, Nica s\nt noul val al PSD-ului \n politic`, cu care vor ataca Parlamentul, Guvernul [i Poporul. Cu t\n`rul V`c`roiu, la care doar ficatul e mai t\n`r \n fiecare zi cu dou` celule, cu juvetele T`r`cil`, care m\ine \ngroap` \nt\lnirea de 30 de ani de la absolvirea liceului, facult`]ii [i a corup]iei, cu pu]i Cozmnc` care nici nu [tie cine a fost Ceau[escu, c` el numai de mult iubite [i stimate, \nt\iul miner, comandant suprem al armatei [i strateg neobosit \l [tia pe Abuziv Decedatul ei bine, cu neinstrui]ii `[tia vrea PSD-ul s` intr`m \n Europa. B`, s` nu v` moar` Organiza]ia de Tineret \n cad` la Geoagiu, faza pe reumatism! Bursucul drastic {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

Cu N`stase n Novaci, printre boi [i pesedi[ti


N`stase cel Popular a nceput o vizit` neoficial` mpreun` cu so]ia [i vreo dou` persoane oficiale (aflate, desigur, n regim neoficial) prin Oltenia. Vizita a fost att de neoficial`, nct a avut doar cteva echipe de televiziune al`turi. Un popas al cortegiului neoficial a avut loc n ora[ul Novaci. Nu coment`m vizita pe la ciobani [i cresc`tori de vite, ci doar o stranie coinciden]`. Casa de cultur` din Novaci se numea (poate c` ntre timp [i-a schimbat numele!) Grigore Preoteasa, a[a cum se nume[te [i Casa Studen]ilor din Bucure[ti. {i aici vine partea interesant` a pove[tii. Fiica fostului ministru de Externe Grigore Preoteasa a fost prima nevast` a lui Adrian N`stase [i se spune c` socrul l-ar fi surprins pe viitorul ginere al lui Angelo Miculescu mbr`cat ntr-o rochie de-a ei, drept pentru care s-a cam destr`mat c`s`toria. Acum, fata lui Grigore Preoteasa este rec`s`torit`, bine-mersi, cu un b`rbat obi[nuit [i are un magazin de mobil` n Washington D.C. Revenind la vizita din Novaci, s` re]inem c` N`stase a intrat prin mai multe grajduri, contnd pe electoratul aflat n`untru, care, par]ial, l-a [i aplaudat.

Ionele, i-am v`zut PIN-ul lui N`stase. |ncepe a[a: 1, 2, a treia n-am v`zut-o, iar ultima cifr` era un miliard. Normal c` euro, fraiere! Ce dracu s` fac` cu un miliard de dolari la banii lui?

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

34 puncte 22 puncte 14 puncte

Dan Nica [i Victor Athanasie Bl`nculescu, un ministru care, v`z\nd c` se apropie Revolu]ia electoral` din noiembrie, [i-a b`gat piciorul \n ea de opozi]ie

TravesTitu Maiorescu

12

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

|nt\lnire de gradul 6, poli]ia!


S`pt`m\na trecut`, la Coste[ti, a avut loc o \nt\lnire la v\rf de sabie \ntre [efii lumii ]ig`ne[ti, respectiv majest`]ile lor purt`toare de coroan` [i ghiul \mp`ratul Iulian [i regele Cioab`. |nt\lnirea a fost atent preg`tit`, fiecare dintre cele dou` \nalte majest`]i trimi]\ndu-[i solii pentru a se anun]a. Care soli s-or fi \ntors de la cur]ile rivale nu numai cu vestea c` \nt\lnirea este agreat`, ci [i cu caii [i cu blugii adversarilor. Dar, peste toate astea, important este c` \nt\lnirea a avut loc \n condi]ii de pace, fiindc` nici nu vrem s` ne imagin`m ce-ar fi ie[it \n cazul unei confrunt`ri armate: to]i supu[ii ar fi trebuit s` r`scumpere capacele de canal de fier vechi ca s` aib` de scuturi.

mili]ia spiritual`

Firu a iubit din ilegalitate trandafiru


Prezen]a lui Zamfir Firu Dumitrescu n conducerea PSD ar putea s`-i mire pe unii dintre cei neinforma]i. Dar cei informa]i [tiu c` tovar`[ul Zamfir Dumitrescu este pesedist nc` din ilegalitate, adic` de pe atunci cnd viitorii membri ai partidului de azi se ascundeau n rndurile partidului de ieri, adic` n PCR. Func]iile au fost pasiunea lui Firu din tinere]e. Astfel, n facultate era, prin 1969, secretar al comitetului UTC de la Institutul de Arte Plastice din Bucure[ti. Pe vremea aceea, [eful s`u suprem pe linie utecist` era nimeni altul dect [eful s`u suprem de azi (pe linie de simpatii pesediste), Ion Iliescu. Pe atunci nea Nelu era prim-secretar al CC al UTC [i ministru pentru problemele tineretului. De]inem cteva pagini de colec]ie din revista Via]a studen]easc` (nr. 17, din 23 aprilie 1969) n care este vorba [i de cuvntarea tovar`[ului Firu Dumitrescu la Conferin]a Uniunii Asocia]iilor Studen]e[ti din Republica Socialist` Romnia. Iat` ce a spus vorbitorul: a subliniat aprecierea pe care tovar`[ul Nicolae Ceau[escu a dat-o la Conferin]a na]ional` a cadrelor didactice nv`]`mntului superior artistic, faptul c` acestuia i se acord` o aten]ie deosebit`, n func]ie de profilul specific al viitorilor absolven]i, slujitori prin instrumentele crea]iei ai operei de des`v\r[ire a construc]iei socialiste, ai n`zuin]elor de progres. Probabil c` n`zuin]ele de progres ale lui Zamfir Dumitrescu erau destul de mari de pe atunci, altfel nu ar fi n`v`lit cu limba sa catifelat` pe fundul nc` neobi[nuit cu laudele al lui Ceau[escu, dat fiind c` ne aflam, totu[i, n 1969, iar cultul personalit`]ii nc` era destul de incult! Dar, pe lng` limba de mai sus, Firu strecoar` de la tribun` [i o turn`torie n toat` regula: Unii dintre colegii no[tri [i ndreapt` c`ut`rile spre forme artistice s`race n con]inut, ce presupun angoasa [i absurdul, spre curente [i orient`ri care prezint` interes [i trebuie cunoscute n sine, dar nu pot fi adoptate structurii specifice societ`]ii socialiste, nu pot reprezenta n`zuin]ele [i idealurile noastre, ale tinerilor comuni[ti din Romnia. Vincent van Demagogh

Haiducii lui {aptefuste

Noua Alian]` a PSD-ului se poate transcrie [i a[a: FSN+PUR=FUR


Partidul Umanist din Romnia s-a aliat brusc cu PSD-ul, spre nemul]umirea multora dintre filialele locale. Astfel, se anun]` c\teva mari lovituri politice \n teritoriu dup` acest eveniment: de exemplu, sup`rat` pe lovitura de la centru, Antena 1 Gala]i trece la PNL, Ciao, Darwin Ploie[ti se mut` la PD, Observatorul din Tecuci defecteaz` [i trece in corpore la PUNR Ia[i, Din dragoste filiala Puchenii Mici se mut` cu arme [i bagaje la UDMR aripa PN} Lambru [i, nu \n cele din urm`, Recursul etapei S`ftica trece la PUR filiala Insula {erpilor, cea mai mare organiza]ie din ]ar`.

Tovar`[ul Zamfir Dumitrescu, actualul pictor cu acela[i nume, pe vremea c\nd \i condamna pe colegii s`i care practicau suprarealismul \n civil

Jocurile Olimbice de la Antena

Pe F\[ia Gazu din Pite[ti s-au dat lupte pentru |n`l]imile Logan
Miercuri noaptea, cu ocazia lans`rii noii Dacia Logan, organizatorii evenimentului i-au \narmat cu ciocane, polizoare [i borma[ini 4x4 pe membrii trupei Sistem [i i-au pus s` distrug` \n public un model mai vechi, o Dacie 1310. De[i s-au chinuit din greu s` avarieze ma[ina, p\n` la finalul show-lui nim`nui nu i-a trecut prin cap ideea salvatoare: s` fi a[ezat ma[ina pe contrasens [i s` o fi chemat cineva pe so]ia senatorului P`unescu s` vin` cu jeep-ul!

Eu, vacile din imagine, p`[team f`r` ]int` in d` mid`l of d` or`[elul C\mpulung Muscel. Dup` ridicarea s`lii de sport din programul guvernamental S`li de sport, eu, vacile din imagine, s\ntem mai puternice. Avem f\n mai pu]in, prin reducerea \ntinderii p`[unii, dar ne putem m\ndri cu un mu[chi mai fibros, put\nd trage de fiare \n voie. Din pariul dintre N`stase [i }iriac a beneficiat foarte mult zootehnia din zon`, mai ales ramura numit` t`ierea vitelor pentru mu[chiule], altfel nici c` se putea, dat fiind c` noi nu avem o s`rb`toare anume, de lobby [i hobby, vezi afacerea Cr`ciunul, \n care s\nt b`ga]i porcii p\n` la cap. Eu, vacile din imagine, vom vorbi ca [i \n alte zone s` se extind` aceast` experien]`. Mai ales c` am citit \n Evenimentul zilei c` banii de pe s`li au ajuns la firmele domnului N`stase. El se bucur` de sfor`rii [i bani, noi de s`n`tate, look [i t`iere.

Un MUUU mai Citius, Povestea Porcului (VI) Istorie cu miros altius, fortius de ma[ina porcului
Povestea porcului merge mai departe prin noroaiele istoriei. R\tul degrab` h`p`itor al poetului \[i g`sise cuibul, \ntr-o vreme, \ntr-un Mercedes negru care t`ia c`r`rile patriei \nso]it mai mereu de un Aro 244 albastru ce ]inea loc de paporni]` umbl`toare [i f`r` fund. Iar paporni]a asta, la drumurile spre Bucure[ti, d`dea biata de ea cu pragurile de asfalt, at\t de grele erau butoaiele cu vin [i spin`rile de godinaci care vor fi osReporterre--terre toit mai t\rziu apetitul sultanului. Totu[i, ca s` vede]i c` adunatul pe[che[ului nu era chiar floare de b`[ina porcului la ureche, asculta]i aici un incredibil episod, cu tente de povestire fantastic`, oferit pe tav`, cu un m`r \n gur`, de c\]iva povestitori olteni. Ne afl`m prin anul 1987. Dup` ce [i-a parcat impozanta personalitate pe stadionul din B`nie, la un meci al Universit`]ii Craiova, b\rcanul s-a tol`nit apoi \n Mercedesul negru [i a tulit-o, urmat de acel Aro ghiftuit, c`tre Bucure[ti. Mare om, mare ghinion, \ns`: poetul habar n-avea c` Mili]ia d`duse sfoar` \n ]ar` c` tocmai se furase un Mercedes negru, stirpe destul de rar` pe vremurile alea pe drumurile din Republica Socialist` Romnia. A[a se face c`, odat` p`truns pe teritoriul jude]ului Olt, un mili]ian a f`cut semn c`tre cutia p`unescului [i a cerut actele la control, tovar`[e, s` verific`m ma[ina. Tu-i pe m`-ta, tovar`[e, tu \l opre[ti pe marele poet Adrian P`unescu? ar fi apucat s` compun` pe loc bardul, \nainte ca plutonierul, ceva mai pu]in la minte, probabil, dar convins c` a g`bjit banditul, s` pogoare asupr`-i o ploaie de pulane ce a prevestit parc` celebra ploaie de flegme din iarna lui 89. Legenda spune c` porcul a ajuns \nc`tu[at la sediul Mili]iei din Slatina, de unde a fost imediat redat patriei [i poporului, cu un potop de scuze, plec`ciuni [i pup`turi de copit`. Godinacul [i c`me[a

Opri[an scoate mo[ia mamei la plimbare prin parc


Pensionara Lucia Gherarde, n`sc`toarea lui Marian Opri[an, a ajuns prin grija fiului ei o mam` de bani gata. Pentru c` a \nv`]at la [coal` mai bine ca el, Marean i-a luat mamei, acum doi ani, 8 hectare de teren pe l\ng` Foc[ani, la V\n`tori. Apoi, pe m`sur` ce \n pres` au ap`rut dovezi despre cuno[tin]ele teoretice ale doamnei Lucia, mult mai bun` la gramatica de turn`torie dec\t fiul el, Marean s-a sim]it obligat s`-i mai dea ceva mamei lui. Cum s`-i ia \nc` o mo[ie n-a putut, a \ncercat s` creasc` valoarea celei deja luate. {i ce s-a g\ndit, bietul copil: s` trag`, pe bani publici, un parc de distrac]ii, ceva tip DisneyMitrea \n frunte la alegerile interne din PSD Vrancea, Marean s-a reorientat spre sprijinul noului s`u protector, ministrul Transporturilor, Construc]iilor [i Turismului. Iar Mitrea, profund recunosc`tor slugii sale cu preten]ii de baron, a [i pus la cale un proiect pentru construirea unui parc turistic exact pe locul pe care voia Opri[an s` tr\nteasc` Disneyland-ul. Ca s` vede]i [i dumneavoastr`, doamn` Lucia, c\te face fiul dumitale pentru bi|ntoarcerea fiului risipitor nele mamei lui. Doar n-a]i crezut c-o s` v` lase pe strad` din de limbi pentru Mitrea |ns` Marean nu s-a l`sat cu cauza la un b`rbat \n stat, care una, cu dou`, [i p\n` la urm` a e Adrian. ob]inut ce-a vrut. Dup` ce l-a f`cut pe dracu \n 4x4 [i l-a scos pe Masca lui Zero land, fix l\ng` cele 8 hectare ale maic`-sii. Proiectul ar fi ajutat-o pe tanti Lucia de dou` ori: o dat`, c` i-ar fi crescut imediat valoarea mo[iei, a doua oar`, c` ar mai fi avut un loc unde s`-[i trimit` copilul la joac`, pe l\ng` cel de la Consiliul Jude]ean. Doar interven]ia lui Adrian N`stase a z`d`rnicit, atunci, proiectul lui Opri[an, c`ruia i s-a recomandat s` mai termine cu [mecheriile astea.

Dacia na, S\rbu!

Edilii ne-au b`gat coc` sub nas


Prim`ria sectorului 2 a organizat \n week-end-ul trecut a IV-a edi]ie a T\rgului de P\ine. Dac` mai a[teptau numai dou` luni, \l puteau organiza cu ocazia alegerilor, sub mult mai generoasa deviz` T\rgul de P\ine [i Circ.

Aluat din Pont

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

13

poli]ia presei
Inferioritate numeric` [i intelectual`
|ntre reclamele la Scandic [i Izvorul Minunilor, pe Na]ional TV mai \ncap uneori [i emisiuni. Ba, c\teodat`, chiar [tiri. {i, culmea, chiar [i [tiri sportive. |ns` aceste [tiri, din cauza reclamelor de care v` spuneam, s\nt at\t de scurte, \nc\t prezentatorii nici nu apuc` s` l`mureasc` telespectatorul. De exemplu, am aflat din [tirile sportive de la Na]ional TV c` \n meciul Peru-Argentina, dup` ce arbitrul a eliminat doi juc`tori, c\te unul de la fiecare, cele dou` echipe au r`mas \n inferioritate numeric`. |n inferioritate numeric` fa]` de cine, asta nu a mai apucat bietul comentator s` ne l`mureasc`. Dac` acest lucru s-ar fi \nt\mplat, s` zicem, \n meciul FC Na]ional CSM Re[i]a, atunci ar fi fost limpede: cele dou` echipe ar fi r`mas \n inferioritate numeric` fa]` de spectatorii din tribune. Dar a[a? Dan APOSTOLU

Nu v` fie fric`, avertismentul pic`!

descopery
Mecanica amnarului [i magia pietrelor de tunet
Anticii nu \[i imaginau c` uneltele de silex pot fi f`urite de mna omului, ci credeau c` sunt c`zute din cer [i ap`rute \n timpul tunetelor. Numele lor generic a fost acela de ceraunii lapides, adic` pietre de tunet. Cuvntul vine de la grecescul keraunos, care \nseamn` tunet. Episcopul Marbode din Rennes, din secolul XI, a consemnat c` ceraunii din Germania sem`nau cu cristalele albastre sau ro[ii, iar cei din Lusitania aveau o culoare asem`n`toare piropului. |n Cartea subtilelor creaturi divine, autorul medieval Hildegarde von Bingen scrie c` ceraunii sunt esen]a savorii magice [i mistice, a interferen]ei ordinii minerale cu cea spiritual`. |n timpul Rena[terii, existau la cur]ile prin]ilor cabinete de curiozit`]i, \n care te \ntmpinau inclusiv ceraunii, numi]i acum cerauniae fulgurae sau glossopetrae. Mult mai practici, ciobanii din Carpa]i au folosit pietrele de tunet pentru sc`p`rat pe amnar, care este un instrument de o]el, \n form` de lir`, pentru aprinsul focului. Ele mai erau \nc` utilizate de ciobani, \nainte de revolu]ie. Consultndu-le buc`]ile de cremene, arheologii au avut parte, adesea, de surprize de zile mari. |n 1956, arheologul C.S. Nicol`escu-Plop[or, coordonatorul cercet`rii paleolitice \n Romnia, a f`cut investiga]ii \n Mun]ii Cehl`ului [i a fost condus de ciobani \ntr-un punct numit La Scaune, aflat la 1.327 m altitudine, la sud-vest de vrfurile Toaca [i Panaghia, de unde se alimentau cu cremene de amnar. A[a a fost descoperit` una dintre cele mai interesante culturi epipaleolitice din Romnia, cea swiderian`, cu o vechime de 11.000 de ani, caracterizat` prin vrfurile de s`geat` pedunculate, cu retu[e inverse la vrf. Cercet`rile lui Plop[or au fost continuate de Alexandru P`unescu, al c`rui amnar a \ncetat s` scapere \n 2003. El a cerut ca, dup` moarte, trupul lui s` fie cremat, iar cenu[a \mpr`[tiat` peste situl paleolitic de la Ripiceni-Prut, unde s-au g`sit cele mai frumoase pietre de tunet din Romnia.

Ce-[i face scribul cu m\na lui: handlab

|n pagina de sport a ziarului Milcovul s-a f`cut zilele trecute o nedreptate. S-a anun]at c` handlabistele junioare din Foc[ani vor avea meciuri pe teren propriu cu forma]ii din mai multe ora[e. |n acest fel, au aflat [i prietenii lor la ce se dedau ele \n timp ce-i mint c` vor s` r`m\n` fete mari p\n` la c`s`torie, c\nd vor

lua m\na de pe minge sau de pe alte componente intime ale echipamentului ca s-o pun` pe crati]`. M`car s` ni se fi spus [i ce f`ceau \n timpul `sta juniorii b`ie]i, fiindc` avem o oarecare b`nuial` c` se aflau la du[uri [i exersau o partid` de handlab cu m\na. Augustin POPESCU

{i noi v` sf`tuim s` ocoli]i: chiar exist` pericolul producerii de accidente, mai ales dac` v` pic` \n cap chiar avertismentul. Avertisment care deschide drumul unui nou gen \n literatura de indicator, unul mai mult dec\t realist. Au plecat deja spre tipare copiii pe care scrie Aten]ie, copii!, bolovanii cu Aten]ie, cad pietre! [i raha]ii cu Ave]i grij` pe unde c`lca]i! (pentru cartierul Berceni), plus cel cu Ave]i grij` ce mai m\nca]i! (versiunea pentru cartierul Prim`verii). Star-ghips

Bolovan Gogh

14

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

hahalera 45

La Sibiu se joac`, prost, Monumente [i schi]e


La Sibiu este primar un neam] [i tot ce se face acolo se face dup` reguli nem]e[ti. Orologiile merg la fix, ofi]erii \[i verific` unghiile \nainte s` treac` b`tr\nelele strada, iar gunoaiele de pe str`zi stau cumin]i [i frumos aliniate \n a[teptarea m`tur`toarelor cunosc`toare a cel pu]in dou` limbi str`ine. Pe l\ng` aceste aspecte ce ]in de o via]` ordonat`, la Sibiu se mai \nt\mpl` un lucru: centrul ora[ului a fost trecut pe lista obiectivelor de patrimoniu [i a fost propus pentru includerea \n Patrimoniul Mondial. Prin urmare, tot ce se d`r\m`, construie[te sau restaureaz` acolo trebuie f`cut cu mare precizie, cum ziceam, dup` reguli nem]e[ti. Din p`cate, se mai \nt\mpl` ca administra]ia local` s` confunde unele dintre zidurile vechiului burg cu zidul de la Berlin [i s` le aplice acela[i tratament: demolarea f`r` prea mult echivoc, dup` metod` nem]easc`. Acest lucru tocmai i se \nt\mpl` cl`dirii unei foste fabrici de bere, care a fost construit` \n 1875, [i se \nt\mpl` f`r` aviz de la Comisia Regional` a Monumentelor Istorice [i de la Ministerul Culturii [i Cultelor. E normal ca oamenii de-acolo s` prefere berea nem]easc`, fiindc` [i noi mai gre[im \n sensul `sta, \ns` n-ar trebui s` uite c` o fabric` de bere e ca vinul: cu c\t e mai veche, cu at\t e mai bun`, [i cu c\t o dai gata mai repede, cu-at\t te doare mai tare capul p-orm`.

Dezv`luiri

Cum se poate face curat n Delt`


Nu numai canalul Bstroe amenin]` s` distrug` Delta Dun`rii: dac` ini]iativa ucrainean` nu o va face, turistul vesel va reu[i cu siguran]`. Sejurul acestuia n Delt` las` n urm` sticle de b`utur`, pet-uri [i cutii de cico [i brifcor, pachete de ]ig`ri [i pl`ci de polistiren. ncet, dar sigur, malurile bra]elor [i canalelor vor ajunge s` semene izbitor cu str`zile Bucure[tiului [i ne vom putea mndri nu numai cu o rezerva]ie unic` n Europa, dar [i cu un mod unic de a ne bate joc de ea. Dac`-l ntrebi pe turist de ce las` n urma lui toate mizeriile, zice c`-i lipsesc condi]iile. E adev`rat, nu g`se[ti co[uri de gunoi n Delt`. Asocia]ia Salva]i Dun`rea [i Delta Academia Ca]avencu are, ns`, o solu]ie. Pentru a nu fi acuza]i c` ne pricepem numai s` d`m sfaturi, am cerut ajutorul unor femei dispuse nu numai s` explice, ci s` ne [i arate live cum trebuie procedat. Ne-am dat ntlnire cu Cristiana Copos, Dana Deac, Mona Musc`, Alice N`stase [i Daciana Srbu la ceasul dimine]ii n Pia]a Victoriei [i am demarat opera]iunea Cu bra]ele curate. n cteva ore am ajuns la Murighiol, pe bra]ul Sf. Gheorghe, [i am f`cut jonc]iunea cu guvernatorul Virgil Munteanu [i cu ministrul Speran]a Ianculescu. narma]i cu pungi de gunoi, am luat malul bra]ului la picior [i n numai o jum`tate de or` doamnele ne-au ar`tat mndre o captur` de vreo dou`zeci de saci umplu]i cu gunoaie l`sate de turi[ti. Pentru cei care tot n-au priceput opera]iunea simpl` ca bun` ziua, Mona Musc` a reluat pa[ii n rezumat: se ia un sac de plastic cu tine, se umple cu gunoaiele pe care le-ai f`cut [i se duce napoi acas`, unde se arunc` n locuri special amenajate. Versiunea mbun`t`]it` a procedurii presupune doi saci: unul pentru gunoiul pe care-l faci [i altul pentru gunoiul pe care-l g`se[ti. La fa]a locului, marea uimire a fost s` descoperim c` solu]ia de ecologizare a Deltei propus` de asocia]ia noastr` este cunoscut` de mai mult` vreme n zon`. Membrii cercului ecologic al Liceului Grigore Antipa din Tulcea plimb` regulat sacii de gunoi prin Delt` [i nu-i plimb` degeaba, ci i umplu de fiecare dat` cu gunoaiele l`sate de al]ii, cum au f`cut-o [i cu ocazia opera]iunii Cu bra]ele curate. Am stat atunci [i ne-am ntrebat: dac` solu]ia e simpl` [i e, riguros vorbind, la mintea copiilor, pe oamenii mari ce-i mpiedic` s` lase Delta curat`? Data viitoare poate prindem vreo doi-trei turi[ti iresponsabili [i-i rug`m s` ne r`spund`. A[a, ca s` nu murim noi pro[ti cum mor pe[tii [i p`s`rile de prostia altora. Asocia]ia Salva]i Dun`rea [i Delta Academia Ca]avencu

La plecarea din Bucure[ti, membrii [i fanele Asocia]iei Salva]i Dun`rea [i Delta Academia Ca]avencu pun m\n` de la m\n` pentru toate trei bra]ele Dun`rii

Zinedine Zidar

|n Delt`, ministra Mediului, Speran]a Ianculescu (st\nga), [i deputata Mona Musc` (dreapta) dovedesc c`, indiferent de op]iunea politic`, se poate c`ra cu sacul [i \n scopuri mai nobile

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

15

Loc de retrocedat cu capul

Un fost ministru, r`mas \n continuare sinistru


|n aten]ia colegului Gabi Drogeanu, care m` tot pistoneaz` s` bag mai multe poante \n textele care apar \n aceast` rubric`: m` hot`r\sem ca de acum s` bag c\te o glum` la fiecare trei cuvinte, un calambur dup` fiecare virgul`, o ironie dup` fiecare , pe care oricum nu-l folosesc dec\t foarte rar, doar \n cuvinte gen romn, Romnia. Dar cum naiba s` faci umor c\nd trebuie s` scrii despre un ministru ceau[ist care s-a instalat \n casa unui de]inut politic [i n-a mai plecat de acolo, ba, mai mult, s-a f`cut [i proprietarul casei, \n vremea lui Iliescu? S` r\zi pe seama punga[ului Radu Abagiu, fost ministru la Comer]ul Interior [i vicepre[edinte al Capitalei \n anii 70 ar \nsemna s`-i g`se[ti un haz unui tip anost [i meschin p\n`-n m`duva oaselor. S` glume[ti pe seama familiei Vasiliadis, pe care comuni[tii au scos-o for]at din casa din Dimitrie Onciul nr. 31 [i au cazat-o vreo 15 ani la Aiud, Gherla, Jilava ar fi o impietate. {i ce-]i mai vine s` te spargi de r\s c\nd trebuie s` spui c` ICRAL Foi[or i-a v\ndut lui Abagiu casa \n 1996, de[i ea fusese revendicat` de proprietari \nc` din 1991! {i totu[i, o glum` se poate b`ga [i \n textul `sta. E judec`toarea Silvia

culta noastr` cea de toate zilele


Sub sloganul Te spovede[ti [i c[tigi!,

BOR [i face TV
S`tul de deformarea la care e supus` imaginea bisericii de c`tre televiziuni, Teodosie Tomitanul, cel mai n bani episcop din Sfntul Sinod, s-a hot`rt s`-[i fac` singur dreptate. A[a c`, zis [i achizi]ionat. Dup` ce a dat o tur` cu telecomanda prin audiovizual, a pus ochii pe Pax TV, cu gndul s-o pun` apoi la dispozi]ia Patriarhiei. {i cum n biserica noastr` str`mo[easc` ce azi se discut`, mine se execut`, probabil c` la aceast` or` deja se lucreaz` intens n studiourile din dealul Mitropoliei la grila de programe. Care gril` ar putea ar`ta cam a[a: 8,00 Dobro Utrenia cu Mi[u Dobrovolschi [i Wilmark (canoniz`ri celebre, ntroniz`ri mondene, meteo etc.); 10,00-12,00 AniMarx program de desene animate pentru micii cre[tini cu con]inut antiateist; 12,00-13,00 Telepoping, emisiune de prezentare a unor accesorii moderne care s` u[ureze munca n biseric` (c`delni]a cu aprindere cu cuar], sutana pentru sl`bit, [ampon minune pentru b`rbi lungi etc.). Urmeaz` apoi de la 13,00 la 16,00 telenovela cu tematic` religioas` Tn`r [i nemiruit, dou` episoade unul dup` altul. La ora 17,00, cum era [i normal, Pomelnicul de la ora 5, un scurt jurnal n care vor fi pomeni]i to]i cei disp`ru]i n accidente (rutiere, de munc`, de Viagra etc.). Seara, ncepnd cu ora 20,00, se va difuza emisiunea de divertisment Din pacoste, moderat` de |.P.S. Teoctist, urmat` apoi de emisiunea culinar` Pilit n post, n care ierarhii vor prezenta enoria[ilor diverse re]ete pe baz` de legume [i fructe. La nchiderea programului, n jurul orei 23,00, Epif. Norocel va prezenta enoria[ilor rezultatele extragerii Loto din cutia milei.

Pan`, o glum` proast` a Justi]iei Romne, care a dat c\[tig de cauz` ho]ului comunist Abagiu, pe motiv, aten]ie, c` acesta nu s-a prezentat \n instan]`. Adic` dac` venea \n instan]` putea s` piard`. |n lips`,

indivizii odio[i de mai sus, care \ns`, e declarat c\[tig`tor. Cu asemenea personaje, e clar vor primi un [ut \n parand`r`t tocc` nu-]i arde s` faci poante, a[a c` mai de la Strasbourg. textul pe care tocmai l-a]i citit, recunosc, e cam de rahat. Reprezint` Alexandru C~UTI{ \ns` materialul din care s\nt f`cu]i alexandrucautis@catavencu.ro

Cetatea Vatican-can-ului

16

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

Ca ]ar` situat` undeva \n fundul cur]ii Europei Unite, Romnia are sarcina de a sta cu ochii-n patru pe la grani]e. A[a c` st`, nene, [i st` bine, mai ales cu ochii dracului \n patru, \n cinci sau \n c\te p`r]i s-au \mp`r]it sutele de milioane de euro pe care [mecherii din Interne, \mpreun` cu prietenii lor, le-au spart f`r` mil`. Gabriel Drogeanu se simte u[urat dup` lectura textului de mai jos, a[a c` v` invit` [i pe dumneavoastr`, stima]i consumatori, s` \i urma]i exemplul. A, \nc` o precizare: evident, se simte u[urat la buzunare.

dosarele chi

x
Contractul l-a primit, prin \ncredin]are direct`, EADS. European Aeronautic Defence and Space Company este un mamut european cu parteneri din Fran]a, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie [.a. Deci, hai s` nu ne sup`r`m pe guvern c` n-a organizat o licita]ie: le eram datori pentru vize; apoi trebuia s` sc`p`m de bechteleal` (pentru amicii SUA reamintim c` europenii au crit la acordarea f`r` licita]ie a contractului pentru autostrada de Cluj companiei americane Bechtel). Meritau s` primeasc` un miliard? Nici nu conteaz` prea mult pentru ce. Ne-n]elegem noi. Oricum, celor de la EADS nu le-au fost solicitate oferte de pre] pentru a se face vreo compara]ie cu restul pie]ei. Pe scurt, Romnia s-a angajat la un contract de 1 miliard de euro cu ochii \nchi[i. Cine a \nchis ochii guvernului? P`i, EADS a fost adus prin componenta lui german` de prietenul romnilor Ion }iriac. A[a cum arat` contractul, EADS a fost invitat s` primeasc` 1 miliard de euro, vedem noi mai trziu pentru ce. Din suma asta, costurile legate direct de securizarea grani]elor s-ar situa pe la 400 de milioane; restul \nseamn` haine, [alupe, armament, elicoptere, ace, brice [i carice. Cheia proiectului de securizare se refer` la partea de tehnologia informa]iei [i comunica]ii. Ceea ce ar fi putut costa 40 de milioane, dac` ar fi fost acceptat` ideea de a completa o infrastructur` deja existent` [i o atitudine chibzuit`. Dar cum avem bani \n prostie, hai s` cheltuim. Marea problem` este c` dincolo de risipa aberant` s-au alocat 187 de milioane ceea ce se face cu ei nu ne aliniaz`, ci ne desparte de Europa. |n documente europene (diverse directive, Acordul Schengen etc.) [i, mai mult, chiar \n cele romne[ti (Hot`rrea Parlamentului, HG 471/2004) sistemul recunoscut ca fiind \n conformitate cu cel european se nume[te TETRA. Ei bine, Ministerul de Interne, r`mas pe minile lui Zaharia [i Berechet, a decis s` schimbe standardul cu un alt sistem, numit foooarte asem`n`tor, TETRAPOL. Produsul este promovat de compania francez` MATRA, care este partener \n EADS. MATRA a reu[it s` vnd`, \nc` de pe vremea lui Constantinescu, \n Romnia, aparatur` tip TETRAPOL. Exemple: \n 2001, aghiotantul lui Ion Iliescu anun]` \n sta]ia (Tetrapol): Coboar` pre[edintele. A cobort pre[edintele [i a descoperit c` nu-l a[tepta nimeni; la vizita papei \n Romnia, sistemul de comunicare (Tetrapol) al serviciilor de protec]ie s-a blocat; pe scurt, utilizatorii au renun]at la acest sistem pentru c` e neperformant, cea mai frecvent` bub` fiind c` se reseteaz` la trecerea dintr-o celul` \n alta. Avantajul lui este c` MATRA este unicul produc`tor, deci de]ine monopolul pe piese de schimb care, normal, cost` mult mai mult dect ar costa TETRA sistem deschis, produs de mai multe companii. Ei bine, s` nu crede]i c` MATRA a f`cut gafa de a propune romnilor acest sistem (a[a cum le-a f`cut cehilor de i-a scos din papuci); nu, chiar romnii, mai exact cei de la conducerea Ministerului de Interne, au cerut \nlocuirea \n contract a cuvntului TETRA cu TETRAPOL. Preciz`m c` sisteme TETRA exist` \n Romnia, c` infrastructura poate fi integrat`, ceea ce ar aduce economii nedorite de p`r]ile contractului. Mai mult, apari]ia TETRAPOL \n contract a provocat retragerea creditului nerambursabil din partea UE. Bun, dar cine sunt beneficiarii m`g`riei? Principalul vizat este Nicolae Badea (Computerland), al`turi de Tiberiu Urd`reanu (UTI) [i Dorin Mihu (Felix Telecom). Cei 3 s-au tupilat \n dosul reprezentan]ei autohtone a unei firme de prestigiu Fujitsu Siemens unde director este amicul celor trei, dl Claudiu Floric`. Sub identitatea firmei pe care o reprezint`, promovat` integrator \n proiect, acesta indic` EADS ce echipamente, la ce costuri [i din ce surse s` le achizi]ioneze. Banii pleac` la Viena, unde se despart \n bani de buzunar (care iau calea Irlandei, Elve]iei sau Greciei) [i m`run]i[ pentru achizi]iile de interes na]ional. Marele [men de importan]` na]ional` a fost declarat secret de importan]` na]ional`. Asta \nseamn` c` speciali[tii din institu]iile statului au fost sco[i din circuitul de decizie: speciali[tii din Ministerul de Interne, din Ministerul Comunica]iilor, beneficiarii din SRI [i SIE [i, mai presus de orice, Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii. Totul s-a reglat mafiot, la nivelul unor decizii de guvern [i de prieteni de fotbal ai lui Nicu Badea. Hai Romnia! O Romnie izolat` de Europa [i cu grani]e ferfeni]` \n calea trafican]ilor ucraineni. Mircea TOMA

dosarele chi

xXL
La PNA Ia[i, o m\n` spal` pe alta [i nu leag` pe nici una
orneliu Marian Gheorghi]`: \n 2001, ca prim-procuror al Parchetului de pe l\ng` Judec`toria Ia[i, a accidentat un om. Gheorghi]` era b`ut [i conducea un BMW. A fost scos treaz [i curat; tot \n 2001, l-a scos basma curat` pe fratele afaceristului [i fostului politician Victor Surdu, Cristian Mircea Surdu, care omor\se un om tot \ntr-un accident rutier; \n 2003, ca procuror PNA Ia[i, a fost denun]at de un afacerist ie[ean c`-[i favorizeaz` fiul, tot afacerist. Motivul? Simplu: un banal conflict comercial \ntre dou` firme, dintre care una a fiului lui Gheorghi]`, a ajuns de competen]a PNA. Alois Imbrea: ca [ef al Parchetului de pe l\ng` Curtea de Apel Ia[i l-a sc`pat pe Gheorghi]` de dosar penal dup` ce acesta, mang` la volan, a accidentat un om. Lumini]a Meri[escu: \n 2003, s-a g\ndit s` dea, \ntr-un dosar pe care-l cerceta de trei ani, scoatere de sub urm`rire penal`. Reanaliz\ndu-se dosarul, s-a declan[at urm`rirea penal`. {i urm`rirea Romniei la CEDO de c`tre p`gubitul \n dosar; tot \n 2003, pe fi[a ei de apreciere pe care figura men]iunea accept` compromisuri morale pentru realizarea ambi]iilor profesionale s-a a[ezat ni[te past` corectoare; \n 2004, a fost g`sit un dosar pe care Meri[escu \l \ncepuse \n 2000, dar de care uitase; 19961998: secretar` a lui B`d`r`u, na[ul de cununie al lui Amarie. Din 1998 a devenit procuror. Carmen Argentina G\lc`: cadru universitar la Universitatea Mihail Kog`lniceanu din Ia[i, unde \i ]ine orele lui {uhan, bizonul PNA. To]i cei patru reprezint` PNA Ia[i: Imbrea ca [ef, restul de trei

Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

Cornul lui Ivanciuc o s`-i ia la trnt`


pe viitorii colegi ai lui Iliescu, ie[i]i preliminar din pu[c`rie, pentru o gur` de aer \n Senat; pe Marian Gheorghi]`, prim-procuror al Ie[ilor, care a c`lcat un om, mai mul]i oameni de Neanderthal de la Curtea de Apel c`lc\ndu-se pe picioare s`-i mu[amalizeze dosarul; pe Bechtel, care ne face autostrada din Ardeal, cu firmele mafiei din Transilvania.

Romnia \[i securizeaz` frontiera contra Uniunii Europene


ormal c`, dac` te ia Europa \n bra]e, are s`-]i pretind` s` semeni cu dnsa. |ntre preten]ii, una este a dracului de sensibil`: trebuie musai s` ne asigur`m grani]ele, pentru c` grani]ele astea, copiii mo[ului, nu mai sunt grani]ele noastre sau ale copiilor etc. no[tri, ci ale Uniunii Europene propriu-zise. Brr, ctamai responsabilitatea! Ghid practic de securizat grani]e. O prim` tentativ` de blindat grani]ele dinspre est a avut-o chiar Ceau[escu, pe vremea cnd era erou al rezisten]ei anti-Kremlin. S-a importat [i atunci ceva tehnologie mitologia vorbe[te despre laseri, probabil c` a fost vorba despre aparate de ascultare etc.

de euro. |mprumut pe care-l acord`, sub form` de credit sindicalizat, trei b`nci de prestigiu dou` germane [i Socit Gnrale. Prestigiu \nseamn` [i c` nu te joci, c` guvernul va trebui s` restituie de undeva banii `[tia. Judecnd dup` viteza nemaiv`zut` cu care lucreaz` Ministerul Finan]elor ca s` se \ndatoreze, deducem c` nu de la N`stase, ci de la noi vor Poate c` ne-ar putea ajuta s` ne fi pl`ti]i banii. amintim de ini]iativa asta dl }iriac sau un cet`]ean francez botezat, Bine m`car c` [tie pe ce-i din Frncu, Le Franc. Sigur este c`, cheltuie[te. Dar chiar, [tie? P`i, pe atunci, nu cred s` fi \ndr`znit din informa]iile noastre P~ZEA! cineva s`-i dea ]eap` lui Nea Nicu. proiectul de contract pentru seEi bine, preg`ti]i-v` pentru una curizarea grani]elor (componenta tare: Europa nu se compar` cu Ni- de tehnologie a informa]iei&cocolae Ceau[escu. munica]ii) nu are nici studiu de fezabilitate, nici proiect tehnic. Dovada. Europa a propus un Ministerul Comunica]iilor avea credit nerambursabil de 18 mili- aloca]i 500.000 de euro pentru oane de euro pentru a ajuta gu- studiul care, pn` la urm`, nu i s-a vernul romn s` extind` un sis- mai cerut. Mai mult, dac` ave]i voi tem inteligent de comunica]ii pe posibilitatea s` cerceta]i, deschigrani]`. Guvernul preg`tise, pen- de]i contractul la anexe. Sunt 12 tru aceea[i problem`, un buget capitole de anexe. Goale. Anexele total de 40 de milioane. Dup` care, unui contract, nu-i a[a, se comdeodat`, acela[i guvern [i-a b`gat pleteaz` dup` ce se dau banii, s` picioarele \n m`run]i[ [i s-a arun- nu se certe lumea. cat la un \mprumut de 1 miliard

ca procurori. Ultima venit`, Meri[escu, acum o lun`. |n 2003, \n bilan]ul PNA Ia[i, la succese, figureaz` un poli]ist de ]ar` care a primit c\teva kile de caras.

Fetelor, profit de prezen]a mea la morm\ntul lui Avram Iancu, supranumit, cu destul` u[urin]`, Cr`i[orul Mun]ilor, ca s` reiterez faptul c` \nc` din anii 80 s\nt [i eu cunoscut prin anumite cercuri drept Cr`i[orul Ru[ilor. Grup de dou` fete peremiste ce l-ar sf`tui pe Ion Iliescu s` ias` acum din politic` pentru a nu sf\r[i ca Avram Iancu, nebun la doar 25 de ani. De mandate.

Banc trist cu Rus, cu ru[ii [i cu americanii de la Bechtel


uvernul nostru nu s-a obosit s` deconteze prima tran[` de vreo 70 de milioane de euroi din afacerea Bechtel. A[a c` americanii pl`tesc din buzunarul lor, deocamdat`, procesul de acumulare a ruginei pe utilaje. Chiar [i a[a, Bechtel a f`cut publice recent numele firmelor subcontractoare. Dac` cite[ti lista cu pricina, ]i vine s` plngi. Fie de fericire, c` pn` [i americanii pot lua ]eap`, fie dintr-o sincer` ngrijorare civic` de genul: uite c` [i `[tia fac afaceri cu bandi]i. Ei bine, prima firm` duba[` identificat` este ACSA C\mpia Turzii (construc]ii), unde l g`sim administrator pe Pavel Ivanov. B`iatul `sta e fost dihai ofi]erul de poli]ie economic` la Cluj, trecut printr-un sejur la bul`u [i, mai nou, prosper om de afaceri. Ce a f`cut Ivanov? A prins o re]ea de trafican]i de combustibil M, a b`gat-o la r`coare, dup` care a livrat schema re]elei unui tip pe nume Nicon ceva rud` nedeterminat`. C\nd a c`zut Nicon \n frez`, a c`zut [i Ivanov. Pe tehnica colegilor de la Doi [i-un sfert. n schema Nicon func]iona [i un cet`]ean din Belarus, pe numele c`ruia era trecut` firma Belpetrol, folosit` la opera]iunile cu com-

codrul bunelor maniere


Baronii locali prefer` telefonia nobil`
|n Gorj, unul dintre cele mai s`race jude]e din ]ar` [i, deci, automat, unul din cele mai sensibile la promisiuni electorale, consilierii jude]eni din toate partidele au f`cut front comun. Au dat stop joc la lupta electoral`, au b`gat sub pre[ adversit`]ile dintre partide, au m`tr`[it punctele de vedere diferite [i au fost cu to]ii de acord s` ia o hot`r\re mare. O hot`r\re spre binele jude]ului, desigur. Au votat la unison s`-[i ia fiecare consilier, din bugetul local, c\te un telefon scump, de 20.000.000 lei, ca s` aib` un loc de soi \n care s` se joace d\n[ii cu unghia aia mare de la degetul mic. Jude]ul Gorj, dar [i istoria \ntregii omeniri, de la Rovinari p\n` pe Marte, ar avea numai de c\[tigat de pe urma zecilor de aparate achizi]ionate, pentru c` acestea au camer` foto \ncorporat`. {i vor ap`rea fotografii cum nu s-au mai v`zut: actuale, dar totu[i din Evul Mediu, cu baroni, castelele [i sclavii de pe feudele lor.

Cine sunt viitorii colegi ai lui Ion Iliescu


ac` o s` ne arunc`m ochii pe listele preliminare ale ale[ilor PSD ai jude]ului Maramure[ pentru Senat, o s` ne defenestr`m imediat dup` aceea de la etajul zece. Pe locul unu plute[te Ludovica Prvu, cu 7.961 de voturi, pe doi, Aurel Filip, cu 7.020, iar pe trei, Teodor Ardelean, cu 5.888. Prvu a fost subprefect, f`cnd echip` cu Liviu Bechi[, tandem azvrlit la gunoi acum doi ani [i sanc]ionat pe linie de partid pentru incompeten]`, rea-credin]`, absenteism [i trafic de influen]`. Prvu a \ncercat s` candideze la alegerile locale pentru postul de primar la Baia Mare, cnd i s-a ar`tat pisi-

Biroul de Investiga]ii

Uau!... Adic`, tiii! Frumoase vaci, bade! Da ia zi-mi, pentru un fermier a[a ca mine n-ai [i d-alea cu op]iuni? Nu m` intereseaz` neap`rat s` aib` piele Gucci, urechi retractabile [i [i[tar de mahon. Ceea ce m` intereseaz` este s` aib` op]iuni PSD [i s` mearg` cu turma la vot cum au f`cut [i boii ceilal]i acum patru ani.

ca, iar acum se dovede[te taman bun` pentru Senat. Aurel Filip este [eful Direc]iei silvice jude]ene, demnitate \n care rade zeci de mii de hectare de p`dure, la Vi[eu [i Bor[a. Controleaz` exportul de cherestea spre Occident, din care PSD \[i ia tainul. Vars` fonduri de zeci de miliarde pentru pu[culi]a partidului, din bugetul alocat pentru repararea cabanelor de vn`toare [i cantoanelor silvice de protocol, din care \[i trage bani pentru vilele personale, mu[amaliznd absolut toate controalele interne ale Romsilva. Teodor Ardelean [i-a denun]at p`rin]ii la Securitate, care apar]ineau asocia]iei religioase Martorii lui Iehova. Eman` dup` revolu]ie \n structurile FDSN, apoi \n Consiliul Na]ional al Uniunii Vatra Romneasc` [i ajunge senator pe listele PUNR.

Dup` 1996 se prip`[e[te \n partidul lui M`gureanu, apoi la PD, de unde evadeaz` la PSD, ca membru al Consiliului Jude]ean Maramure[, unde devalizeaz`, pentru partidul de guvern`mnt, bugetul de 10 milioane de euro alocat construc]iei celei mai gigantice biblioteci din Romnia. Nu membrii de rnd au ales infama troic` de mai sus, ci \naltele comandamente inspirate de politica de recompensare a clien]ilor promovat` de N`stase. Or, Iliescu, \n calitate de viitor senator, ar trebui s` [tie cu cine-[i va \mp`r]i pita, mai ales c` din jude]ul de care vorbim provine mama de rezerv` a pre[edintelui.

bustibil. Dac` tot vorbim de ru[i, lu`m firma ACSA, o scutur`m [i l g`sim pe Vainberg Simha (administrator), n`scut n Ta[kent [i domiciliat n Chi[in`u. Nu uita]i ideea cu Simha, pentru c` bine de [tiut este c` Ivanov de]ine niscai ac]iuni pe la societatea Hiparion, unde func]ioneaz` numitul Rus, parte a marii familii de intelectuali Be[a-Rus care l-a dat pe fostul ministru de Interne. A[a! Ce vrea Simha de la Bechtel [i cu att mai mult ce vor americanii cu firma ACSA, n`p`dit` din cap pn` n picioare de ria ro[ie? Simha a fost ceva vreme un fel de supervizor Lukoil pe Cluj. Despre Lukoil presa sovietic` f`r` c`lu[ n gur` spune c` e un fel de baz` pentru kaghebi[tii f`r` joburi. Alt` bomboan`, care cu siguran]` l va ngre]o[a pe Ioan Rus, fostul ministru, care se l`uda c` poate da procente din lucr`rile de autostrad` cui vrea, e faptul c` acest Simha este att de aproape de c`ma[a PRM Cluj, nc\t ne vine nou` s` transpir`m, nu alta. Simha este n rela]ii cordiale cu patronul hotelului Melody, Marius Trif. Care Trif este fondatorul societ`]ii Avram Iancu, mo[tenitoarea organiza]iei de prietenie [i nfr`]ire cu Uniunea Sovietic`. Asocia]ia AV a beneficiat de grija p`rinteasc` a lui Ghi]` Funar, al c`rui fiu, Sabin, a f`cut [i el afaceri cu combustibil sovietic prin firma Transarom. Nu-i a[a, domnule ex-ministru, c` ar cam trebui s` transpir`m? V` place? {ti]i, poate nu e o ntmplare c` v` cheam` chiar Rus! Biroul de Investiga]ii

|n lupta pentru eradicarea arogan]ei, Adrian N`stase m\ng\ie orice cap \i pic` sub palme, sper\nd c` va ajunge s` m\ng\ie, \ntr-o bun` zi, [i capul ]`rii de la Cotroceni

Deci, domnu senator, sus]ine]i c` pe caseta fra]ilor C`m`taru cea cu care v` \nvelea]i pe burt` nu era prostituat`. Haide]i s-o lu`m altfel... Pute]i s` ne spune]i atunci dac`, ca gospodin` sau, m` rog, ca intelectual`, presta \n ma[in` sau numai la camer`? Vasile Du]`, senatorul PSD care a vrut s` le-o trag` fra]ilor C`m`taru din interior, din camerele lor de hotel

Ia zi, fata taichii, tu [tii s` spui Tat`l nostru, Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu?

Stai lini[tit, Sassule. C-om veni la putere cu pesedi[tii, c-om veni cu liberalii, nou` meseria de tr`d`tor nu ne-o ia nimeni din m\n`.

|PS Teoctist felicit\nd ni[te \ngera[i, dobor\]i parc` din picturile bisericii Sf. Vineri

Sassu [i Duv`z, acuza]i c` nu au m\ncat Saddam cu soia, spre deosebire de colega lor de tr`dare deta[at` \n Irak, doamna Simona Marinescu

18

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

MONDENII VECHI {I NOI


muzeul figuran]ilor de

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`


Andreea Marin \n Lacrim` [i pedeaps`
Dup` deliciosul ei obicei, Andreea Marin promisese c` va merge cu ga[ca LOral la Uzlina, un col]i[or luxos de Delt` a Dun`rii. Dar, conform aceleia[i apuc`turi tradi]ionale, nu s-a ]inut de cuv\nt. Cei de la firma de cosmetice au s`rb`torit f`r` diva c`l`toare lansarea campaniei de promovare a noii vopsele de p`r cu ulei de m`sline care, sub numele Garnier, o are pe Andreea Marin ca eroin` a clipului publicitar menit s` sparg` pia]a maglavaisurilor concurente. Miss Surprizu]a n-a venit la Uzlina, cum spuneam, dar noi am fost acolo [i am a[teptat-o. A[a c` am v`zut \n avanpremier`, pe ecranele l`b`r]ate unde ]i-era Delta mai drag`, derul\ndu-se spotul cu Andreea cea vopsit` la p`r. Pas`mite a[a stau lucrurile [i scenariile: mama Andreei o sun` pe Andreea s`-i spun` c`-i place noua ei culoare de p`r. Andreiu]a ]uguiaz` gura a mul]umire [i-i spune aceleia[i mame din clip c` da, sigur, are o vopsea nou` care-i acoper` toate firele albe [i c` vopseaua cea [mecher` nu e deloc scump`. Drept care \i recomand` c`lduros m`icu]ei de la cap`tul cel`lalt al liniei telefonice s` dea fuga la magazin [i s`-[i cumpere [i ea din pensioar` un tub cu [mac [i s`-l \ntind` cu \ncredere peste cosi]a cea dalb`. Dac` n-am fi [tiut din povestirile mereu repetate [i mereu televizat \nl`crimate ale Andreei Marin c` mama ei a murit \ntr-un accident, ne-am fi bucurat c` vedeta se g\nde[te nu doar la firele ei c`runte, ci [i ale persoanelor mai \n etate din via]a [i familia ei. Dar pentru c` noi [tim c` Andreea a r`mas orfan` de mic`, nu putem avea bucuria dec\t pe jum`tate: poate doar }iriac s` mai beneficieze de vopseaua minune recomandat` de Andreea Marin, fiindc` mama ei, fie-i ]`r\na u[oar`, n-a mai apucat. Oricum, faptul c`, \n schimbul unui ghemotoc de euroi \n cont, Andreea Marin se preface c`-i vorbe[te maic`-sii la telefon ne cre[te admira]ia pentru talentele actorice[ti ale prezentatoarei care, uite, atunci c\nd este cazul, [tie s`-[i \nghit` nodul din g\t. A[a cum, atunci c\nd iar`[i este cazul, [tie s`-l deznoade, \n v`zul lumii, \ntr-un [irag de lacrimi

colec]ie! V

H EC

I!

Pleatele tinere]ilor

indexul evenimentelor mondene

Nu]u, nu]u, ia Grivei


Conform declara]iilor din dosarul C`m`tarilor, Oreste a fost la curvele lui Nu]u. Eu, unul, cred c` e nevinovat. Oreste nu pare genul care s` se duc` la curve. Cel mult s` ia ni[te reviste porno de la Nu]u C`m`taru [i s` se duc` cu ele la Mircea Badea, ca s` fac` \mpreun` revista presei.

George Copos \n epoca socialismului multilateral-frezat

Euro-scurtul e mai lung


Cic` prostituatele romnce din Olanda fac 70.000 de euro pe an. Corect. Dac` ar fi r`mas \n Romnia, n-ar fi f`cut dec\t ni[te sifilis la 50.000 bucata [i foarte mul]i clien]i cu salariu mediu pe economie.

Aga]ament ambulatoriu
Avertizat de psihologi, prin intermediul presei, c`-i trebuie niscai terapie de specialitate, Adi Mutu a afirmat c` n-are nevoie de psiholog. Dar c`, \n schimb, fiind pu]in depresat, are nevoie urgent` de o canapea [i dou`-trei terapeute care s`-i fac` strip-tease pe muzic` de psihanaliz`.

Angela [terge mai departe


Nu [tiu al]ii cum s\nt, dar noi am auzit c` Angela Gheorghiu e cam ranchiunoas`. Pe lista celor care au nec`jit diva se afl`, de exemplu, dirijorul Ricardo Muti, care a anulat un contract pentru o \nregistrare cu Angela Gheorghiu declar\nd cu glas sonor: Nu s\ntem o agen]ie de publicitate. Ce-a f`cut apoi madam Gheorghiu? |ntr-un interviu publicat de Corriere della Sera, a \n[irat to]i dirijorii valabili ai lumii, omi]\ndu-l f`r` delicate]e pe cunoscutul Muti... Angela Gheorghiu a revenit zilele trecute \n Romnia sper\nd la c\teva aranjamente artistice. I-a propus lui {tefan B`nic` Jr. un rol young people pentru c\teva concerte viitoare [i, profit\nd de trecerea prin Capital`, a telefonat la Cotroceni anun]\nd c` dore[te s` fie invitat` la concertul Sarei Brightman, la care ar putea s` [ad` taman l\ng` pre[edinte. A fost trimis`, cu delicate]e, la casa de bilete, iar Iliescu a plecat, nepoliticosul, la Londra. Angela s-a bosumflat. Dac`-[i va redacta memoriile, atunci c\nd va \ns`ila lista pre[edin]ilor la urechea c`rora a c\ntat cu pl`cere \l va [terge cu n`duf pe Iliescu.

Scafandru auto-moto-nom
Roxana Ciuhulescu de la PRO Motor [i-a luat licen]a \n scufund`ri. S\nt curios, totu[i, unde a g`sit un submarin at\t de mare.

...{i acum, Iubi, adic` domnule miliardar }iriac, v-am preg`tit o emo]ionant` surpriz`, [i v` rog s` nu pl\nge]i. Dup` dou`zeci de ani, v` ve]i re\nt\lni, chiar aici, \n platoul Surprizelor cu... Erec]ia! S-o aplaud`m!

Piele [i sos
Horia Brenciu a sl`bit 23 de kilograme. Noroc c` [i-a dat demisia la timp de la Na]ional TV, \ntruc\t, dac` mai st`tea un an, ajungea numai piele [i os de la at\ta American Cola [i perni]e Viva cu ketchup Regal [i-l d`dea afar` Micula, pe motiv c` nu bea suficient` bere Brger care \ngra[`.

Filosofia dance pe \n]elesul tuturor


Student` \n anul I la Facultatea de Filosofie [i Jurnalism a Universit`]ii Spiru Haret, Andreea B`lan a luat nota 4 la examenul de Filosofie antic`. Logic: n-a [tiut pe ce album e muzica sferelor a lui Platon.

Ceea ce frapeaz` la imaginea de mai sus nu este, a[a cum ar p`rea la prima vedere, rezultatul indubitabil al muncii de educa]ie comunist` prin munc`. {i nici modul exemplar \n care ei, studen]ii romni, maghiari [i de alte na]ionalit`]i de pe meleagurile Cri[ului, militau neab`tut, \nc` de pe b`ncile facult`]ii, pentru productivitatea muncii, respectiv mica bi[ni]` cu BT din c`mine. La drept vorbind, nici faptul c`, pe vremea aia, Rapidul era ciuca b`t`ilor \n divizia A (sau B) nu ne mir`, de vreme ce, iat`, Gheorghe Copos se ocupa cu campionatul na]ional de socialism [tiin]ific. Bine, poate a]i sesizat [i dumneavoastr`, \n treac`t, faptul c` domnul Copos poart` ceva ciudat [i pufos pe cap, ca o [apc` neagr` de activist, cu c`rare pe st\nga. M` rog, n-are rost s` v` face]i at\tea probleme, a[a era moda pe atunci, s` zicem mersi c` nu se v`d pantalonii evaza]i cu dung`. Altceva ne-a atras nou` aten]ia, privind aceast` pagin` \ng`lbenit` de vreme din revista Via]a studen]easc` un exemplar rar, de colec]ie, de dinainte de Revolu]ie: chelia patronului din Giule[ti [i epoca de aur a lui Rednic la Rapid. Domnilor, deci ne declar`m uimi]i: cum adic`, s` nu zic` nimic Copos (\n luarea lui de cuv\nt, transcris` cu maxim av\nt revolu]ionar \n revist`) despre primitoarele hoteluri de la Poiana Bra[ov? Nici un cuv\nt despre av\ntul neab`tut al turismului romnesc, despre cadrul natural prielnic de manifestare plenar` a frumuse]ilor patriei? C` doar nu l-o fi prins revolu]ia cu 100 de lei \n buzunar [i biletele de sindicalist pentru Eforie Nord la saltea?

Chelie, lie, cioc\rlie

de la Craiova a r`mas f`r` Jean-club


Fan-clubul din Craiova al lui Jean de la Craiova s-a desfiin]at. Motivul: pre[edinta lui [i-a g`sit un alt idol, cu Bemveu mai bazat, apoi a aruncat pe geam toate invita]iile de nunt` ale lui Jean, pozele cu autograf din aur de la lan] [i mp3-urile de la sabia ninja cu 12 melodii.

Mutu, Ghear` [i ai lor, cascadorii ]oalelor


La \nchiderea edi]iei, revenim cu am`nunte despre deschiderea unui magazin. Nu e pentru noi, oamenii obi[nui]i, care nu juc`m fotbal \n str`in`tate, dar ne-am g\ndit c` d`m un final deschis rubricii, care las` loc de scoruri s` spui c` S`rm`lu]ele n foi de vi]` coapte n dovleac ar fi un fel sut` la sut` romnesc. n schimb, po]i afirma c` e sut` la sut` ardelenesc. Cum patronul restaurantului este un pasionat [i dispune [i de o gospod`rie ca lumea la ]ar`, n jude], produsele de aici, n special cele pe baz` de gsc`, dar [i afum`turile de porc, s\nt absolut f`r` E-uri, de cas`. La loc de cinste n meniul Casei Bulzan e vnatul, putnd opta, de pild`, pentru cerb lop`tar sau carpatin, pentru prepeli]` (cu sos de gutui!) sau potrniche (cu sos de afine [i nuc`), pentru chiftelu]e din carne de vnat. {i mai e ceva ce nu trebuie ratat: capitolul ciu-

Psihanaliza Minelli

Tat`l lui Ion Ion }iriac invit\nd-o pe Andreea Marin la un concert din muzic` de Maybach
pital`. Mi s-au scurs ochii pe toate rafturile pline cu brnzi]e mironosi]e crescute la licee fran]uze[ti, cu vinuri suave de Tokay, cu fondante nchipuite. Am asistat la discu]ii moroc`noase ntre n]eleptul domn trabuc Davidoff [i conservatorul Dom Prignon, de care se amuza nestingherit un b`trnel numit Martell. Cum torturile din sufleuri de ficat de ra]` nu participau la t`mb`l`u, mi-am ales pentru acas` un sfert de kil din Fructul Pasiunii, foarte utilizat de asiatici n diverse chestiuni cu a]]at de pasiuni. Bun, [i acum, frunz` verde ]epi de brad, intru la un restaurant n Arad, la ceva dep`rtare de tenta]iile or`dene. Am intrat la Casa Bulzan, despre care auzisem c` ar fi ceva deosebit. Am fost pu]in derutat de specifica]ia restaurant tradi]ional romnesc, dar deruta mi s-a risipit. Da, e vorba de ceva tradi]ional, dar nu neap`rat n genul localurilor cu ulcele kitsch pe pere]i, cu blan` de oaie pe scaune [i taraf care s` te agaseze. E vorba, a[adar, de o recuperare a buc`t`riei tradi]ionale de pe aceste meleaguri, o buc`t`rie romneasc` bine influen]at` de cea maghiar`, german`, srbeasc` sau chiar slovac`. Cum ar zice americanii, e un melting pot cu sosuri, condimente [i re]ete din care s-a hr`nit zona sute de ani. Pentru c` e greu

imprevizibil de mari. Ei bine, pe boutique-ul lui Adi Mutu de la Paris \l cheam` Ten Lifes (ca pe iaht) [i, dup` cum ne-am obi[nuit, nu e chiar al lui Mutu. Absolut normal, pe lista de ac]ionari \l reg`sim, b`gat p\n` la pl`sele, pe irezistibilul jup\n Nicu Ghear`. Plus un investitor italian cu nume de opera]iune militar` pe frontul rusesc, Rossi Barbarosa, despre care nimic nu m` mai mir` aflu c` a lucrat \n Turcia, ca designer la Damat-Tween. Magazinul (situat pe Rue Caron 5) e dotat, cic`, numai cu ]oale de firm` de fi]e, D&G [i Richmond, genul lui perci, garnitura de pitoance sau cea de g`lbenele s\nt un deliciu cum rar ntlne[ti. {i pentru ca patriotismul local s` fie dus pn` la cap`t, vinurile care fac parte din ofert` provin, n marea majoritate, din podgoriile jude]ene, de la Bara]ca sau de la Mini[. {i, ca un viitor cet`]ean european, mi pot permite s` spun, f`r` s` fiu acuzat de separatisme: a f`cut [i imperiul acela ceva treab`, mai ales n buc`t`rie! Bursucul gastric Buc`t`rie: DDDD ; pre]: ; WC: .

Mutu, clubbin cu avioane, dac` m`-n]elegi. I-a[ sugera s` bage la v\nzare [i 20-30 de metri p`tra]i de tatuaje asortate la colec]ia de toamn`-iarn`. {i s` dea c\te unul gratis la dou` perechi de blugi [i o batist` de 1.000 de euro (chestie de marketing). Iar la trei c`m`[i D&G cump`rate, cadou din partea firmei un trening de dus la striptease [i un volum din Idiotul, pentru cazurile \n care te ]ine prietena pe banca de rezerve. Veninul [i c\nepa

Localul b`lan
Local combat, cu ciuperci [i vnat
Cnd am auzit c` s-a deschis la Oradea primul magazin de delicatese din Romnia, ne-a umflat pu]in rsul. Ce delicatese po]i vinde, domle, pe la Oradea? Frutti Fresh cu E-uri naturale? Nici vorb`! Royal Shop e cu adev`rat un magazin de fi]e, a[a cum se pare c` tocmai s-a deschis unul n Ca-

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

19

dosarele hardcore
Ce are, \n detaliu, sula cu prefectura

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune

Prefectul de Dolj \[i bag` amanta \n Senat [i restul \n electorat


Jil]ul de prefect al jude]ului Dolj a suportat, \n ultimul an, v\nzoleli erotice care i-au cam tocit catifeaua. Cel care-l ocup` acum, Ion C`lin, [eful filialei craiovene a PSD, a avut dintotdeauna o sl`biciune pentru femeile social-democrate frumoase. Iar Oltenia e, s` fim cinsti]i, ]ara perfectului simplu (f`cui, dresei, futui) [i a perfec]iunii lesne de g`sit \n materie de muieri aprige. Pu]in` istorie masculin`, \ns`: prefectul de Dolj, Ion C`lin (foto 1), s-a n`scut \n comuna Vulpeni, o a[ezare \nvecinat` strategic cu Scornice[tiul lui Nicolae Ceau[escu. S-a \nsurat de t\n`r, dar asta nu l-a \mpiedicat s` \[i consume cu s\rguin]` av\nturile practico-poetice \n rela]ii extraconjugale de anvergur` [i, adesea, de notorietate local` vioaie. Cea dint\i poveste ilicit` de alcov pe care presa a demascat-o \l avea ca protagonist al`turi de Nicoleta Miulescu (foto 2), [efa oficiului juridic al Prim`riei Craiova. Femeia brunet`, cu ochi verzi, care \n primii ani dup` Revolu]ie era adesea comparat` cu Demi Moore, i-a acaparat interesul c\]iva ani buni. Ion C`lin era pe atunci secretar de stat \n Ministerul Administra]iei [i Internelor. Dar dup` ce, o dat` cu numirea \n func]ia de prefect al
1 2 3

La B1 TV, sexul e, ca de obicei, mai tare ca audien]a

R`zvan P`unescu a achizi]ionat o manechin` pentru grila de toamn`-iarn`


S\mb`t` sear`, la o or` c\nd mul]i dintre noi erau pe deplin con[tien]i c` singura lor [ans` de a ie[i la un after-hours cu o manechin` e s` pun` mai repede capul pe pern`, \n clubul Bamboo din Capital` se desf`[ura, logic, un concurs de Miss. S`-i zicem simplu, firesc, pe \n]elesul tuturor: Model of the Universe 2004, faza pe ]ar` (pentru amatorii de statistici, finala va fi la Beijing, pe 7 noiembrie). M` [ti]i cum s\nt: c\nd vine vorba de manechine, nu m` pot st`p\ni: o c`ldur` m` \nv`luie, misterioas`, inima-mi bate cu putere, s\ngele n`valnic mi se duce direct \n cap, iar capul, normal, \mi plesne[te de at\tea \ntreb`ri ner`bd`toare.

Doljului, a dat peste profesoara Daniela Tarni]`, C`lin s-a repliat rapid c`tre delicii cu iz pedagogic. Legenda spune c`, pe vremea c\nd era [ef` ASC, Daniela Tarni]` (foto 3) de]inea [i onorantul post de pu]in` aten]ie, tovar`[i metres` de ocazie a prin]i[orului Nicu[or Ceau[escu! |n prezent, onorabila doamn` este cadru universitar la Politehnica din Craiova [i, cum spuneam, amant` oficial` a lui Ion C`lin. Pe m`sur` ce sc\rbavnicul m`dular pesedist al prefectului s-a \nveselit, madam profesoar` [i-a \nt`rit [i ea mai dihai convingerile pesediste. Iar acum, dup` ce C`lin s-a convins c` doamna din cear[afurile sale e tob` de carte [i se las` cu pl`-

cere p`truns` de \nv`]`mintele politice ale partidului de guvern`m\nt, a a[ezat-o cu dr`g`l`[enie [i amor pe locul eligibil al treilea, din listele de senatori de Dolj ale forma]iunii din care fac parte \mpreun`. (Logic: pe primul loc se l`f`ie confortabil Mircea Geoan`, iar C`lin este primul pe listele de deputa]i doljeni.) Acum, pentru c` Ion C`lin [i-a \nsu[it temeinic lec]ia conform c`reia femeile din jurul s`u trebuie s` fie ocrotite [i propulsate, fiica lui, Livia C`lin, a devenit peste noapte, din avocat stagiar, conferen]iar universitar la Facultatea de Drept Nicolae Titulescu din Craiova. Tot Livia C`lin a devenit recent avocat [i consilier juridic pentru Lili

Schultz, femeia protejat` de Dana N`stase, proprietara serelor Codlea [i a unei averi obeze. Despre Lili Schultz jurnalele locale scriu repetat \n ultima vreme c` ar avea leg`turi cu mafia trafican]ilor de droguri din Belgia, dar fiica prefectului e gata s`-i sar` \n ap`rare, la beregata jurnali[tilor. {i tot ea ar r`cni un fraged [i parfumat obiectez, atunci c\nd cineva ar insinua c` escapadele nocturne ale fratelui s`u \n compania miliardarilor lumii interlope din Craiova, Cimino [i Samir Spr\ncean`, ar demonstra altceva dec\t o nevinovat` [i foarte dezinteresat` amici]ie. Biroul de moravuri u[oare

Frate-frate, dar nevasta e pe bani

Uimitoarele aventuri intraconjugale ale lui Nicu[or, pre[edintele CJ Constan]a


Povestea ce urmeaz` este inspirat` din fapte reale. Orice asem`nare cu realitatea este inevitabil`: dragostea nu cunoa[te limite! E o poveste romantic`, haiduceasc`, plin` de pasiune temerar` [i b\zd\c fratricid. Ea \ncepe ur\t, la Festivalul de la Mamaia, c\nd pre[edintele Consiliului Jude]ean Constan]a, omul de afaceri Nicu[or Constantinescu (foto), a decis s` ias` la ramp`, \n lumina reflectoarelor. Via]a lui e un spectacol de sunet [i lumini. Nevast`-sa, Codru]a, \l acompania, discret`, cum \i st` bine unei doamne din \naltele societ`]i pe ac]iuni ale so]ului. O familie de miliardari ca oricare alta, a[ezat` bine \n fa]a presei [i care crede \n valorile tradi]ionale: banii. Cu 10 ani \n urm` \ns`, c\nd pia]a nu era at\t de a[ezat`, iar investitorii aveau j`ratic la c`lc\ie, s` recunoa[tem, doamnei Codru]a i se aprinseser` botinele dup` domnul Constantinescu. Cu o mic` diferen]`, chestie de nuan]`: nu Nicu[or, ci Adrian, fratele actualului pre[edinte de consiliu. Amor mare, flac`r` arz\nd`. Pe scurt, stabiliser` [i nunta. Aranjamentele fiind f`cute, la Ploie[ti (de unde provin fra]ii Constantinescu, ultimul dintre ace[tia, Adrian, remarc\ndu-se tacit ca director la Telegraful de Prahova), viitorul mire [i-a pu]in luat la revedere de la frageda-i logodnic` [i a plecat la petrecerea burlacilor, care \nt\mpl`tor se situa \ntr-o sta]iune montan` [i, trist, dar adev`rat, dura cam c\t un sejur dichisit de sindicalist.

Cine este Nicu[or, personajul de poveste din Top 300


Nicu[or Contantinescu e un om cam mare. Nici nu putea fi altfel, la cele 5-6 milioane de dolari cu care particip` la capitalul Top 300, instal\ndu-se pe un confortabil loc 245, dup` Iosif Constantin Dr`gan, dar \naintea lui Radu Maz`re (257) sau Gabriel Strutinski (262). De fapt, despre acest pre[edinte de Consiliu Jude]ean, mare, cum spuneam, e greu s` vorbe[ti \n afara lui Maz`re [i Strutinski, c`rora li se al`tur` \ntr-un triumvirat de nenum`rate firme \mb\rligate de a[a natur`, \nc\t nimic nu se mi[c` \n Constan]a, cu excep]ia brizei, f`r` s` nu se-ncurce \n i]ele problemei. Un singur exemplu: Grupul Conpress, pe care cei trei mu[chetari financiari \l de]in \n pa[nic` fr`]\n`tate, este proprietarul hotelurilor Flora [i Victoria din sta]iunea Mamaia [i al trustului de pres` Telegraf, adic` TV Neptun [i altele. Pe scurt, Maz`re (PSD), Constantinescu (PSD) [i Strutinski (PNL) s\nt urm`toarele: prieteni, asocia]i, adev`ra]ii baroni ai jude]ului [i, dup` cum vom vedea [i \n episoadele urm`toare, personaje de roman. Romanul continu`, sper`m s` fie unul poli]ist. Compress cu ap` rece

Unele, f`r` cea mai mic` relevan]` pentru cititorii no[tri (ca de exemplu: cum o cheam` pe c\[tig`toare, ce num`r de telefon are, cum \[i explic`, ce flori \i plac, c\t de scumpe s` fie, ce planuri de viitor are al`turi de fanii ei, sponsorii etc.). Ca s` n-o lungesc, noroc cu Ilinca Vandici (foto), c\[tig`toarea premiului acordat de pres`, pentru cea mai frumoas` rochie mov, cel mai str`lucitor colier galben [i cel mai reu[it num`r 20 din concurs. Ei bine, singura \ntrebare care se pune \n ceea ce o prive[te pe t\n`ra cu nume str`vechi este de ce ea a c\[tigat, cu aceast` ocazie, [i un curs de preg`tire TV oferit de B1 TV, cu durata de un an de zile plus dependin]e [i, \ntr-un viitor preconizat, o mic` emisiune, care s`-i creasc` audien]a la v\nz`toarele din Mall. {i iat` r`spunsul, aflat la cald, care m` scute[te de orice comentarii, orice flori scumpe sau invita]ii la un suc f`r` zah`r, la Nababbo: pentru c` prezenta Ilinca este noua achizi]ie romantic` a lui R`zvan P`unescu, fiul fra]ilor P`unescu, fratele lui Bobby, posesor de Ferrari [i un mare amator de Pistol pe vremea c\nd \[i desc`rca muni]ia \n compania unei anumite Gina. Un new entry, care va s` zic`. Dar, dup` cum a]i sesizat, tradi]ia [i valorile tradi]ionale ale sexului joac` \nc` un rol important la B1 TV: dup` ce ies din dormitor, iubitele P`une[tilor trebuie s` intre pu]in \n televiziune, prin studiouri, apoi direct la contabilitate. {i c\nd te g\nde[ti c` unii aga]` doar cu ceva papagal [i dou` interviuri \n direct \n Club A. Eh, c\t despre mine, voi reveni cu am`nunte [i CV. Ilinco, fii tare! Nu-l l`sa s`-[i bat` joc de tine cu cine [tie ce emisiune f`r` prompter, pentru intelectuali!

Fata mo[ului [i fata Nababbei

Na[ul, fra]ii [i cu finii


S-a relansat Na[ul. La Cercul Militar Na]ional, fra]ii P`unescu au primit luni sear` mul]umiri cu glas tare de la Radu Moraru cel preg`tit s`-[i reia talk-show-ul. Dup` osanaua oficial`, sindrofia a demarat cu un carcalete artistic din care au f`cut parte un microrecital Gheorghe Zamfir, un moment de french can-can cu funduri cam \nfofolite dup` umilele noastre p`reri pofticioase, un giumbu[luc comis de o maimu]` condus` pe scen` de directoarea circului, Br\ndu[a Novac, [i o invita]ie la m\ncat [i b`ut dup` pofta bur]ii, adresat` finilor invita]i afla]i de fa]`. A trecut pe acolo Emil Constantinescu, dar nu l-a prea b`gat nimeni \n seam`, a[a c` a [ters-o, nu foarte engleze[te. Nici pe Bebe Mih`escu nu l-au asaltat admiratoarele, dar s-a consolat vorbind \ndelung la telefon. B`rbatul Mihaelei R`dulescu, Elan Schwartzenberg, a z`bovit c\t s` r`spund` la dou`-trei \ntreb`ri legate de noua sa condi]ie de tat`. Cozmin Gu[` s-a \ntre]inut cu Traian B`sescu, apoi s-a \nfixat \n decolteul vast al unei blonde frumoase, alta dec\t Tania Budi, care venise [i ea [i-[i a[tepta r\ndul la aten]ii.

La \ntoarcere, surpriz`, rivolu]ie, nu alta: aleasa inimii sale era c\t se poate de m`ritat` cu fratele s`u, Nicu[or, care profitase haiduce[te de neprev`zuta situa]ie ivit` \n a[ternuturile miresei. Ca o ironie plin` de incertitudini a destinului, la foarte pu]in timp dup` nunt` s-a n`scut Smaranda, fiica doamnei Codru]a (mai departe se ridic` ni[te uria[e semne de \ntrebare). Logic, proaspe]ii \nsur`]ei au sp`lat urgent putina vie]ii, cu destina]ia Constan]a, unde Nicu[or avea o treab` urgent` la Institutul de Marin`. Restul este istorie [i, dac`-mi permite]i, pur` literatur` contabil`.

Umil Constantinescu

20

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e


Dac` voi nu m` WWW eu v` www

No dao [pagau
A[a cum a anun]at deja toat` presa, \n seara zilei de mar]i, 7 septembrie, un grup de hackeri a spart site-ul www.nu daspaga.ro, l`s\ndu-l nefunc]ional c\teva ore. P`i, [i normal c` l-au spart. Dac` oamenii `ia au uitat cic` nu [tiu ce backdoor deschis pe undeva prin zona Forumului, hackerii au intrat [i ei s` vad` de ce ]in romnii mor]i[ s` nu dea

[pag` punct ro atunci c\nd toat` lumea [tie c` www.sedasiseiaspagalagreu.ro. {i l-au spart pentru c` era \ntuneric, nu era nimeni s` le aprind` vreun neon, a[a c`, la lumina aia chioar` de la mouse-ul optic, b`ie]ii or fi luat din gre[eal` \n picioare port-urile alea \mpr`[tiate pe jos, ori s-au \mpiedicat de bug-urile din Windows care ie[iser` pe Corso la ag`]at softuri pirat. Musafirii nepofti]i s-au recomandat a fi

membri ai grupului Spykids din Brazilia, dac` nu m` \n[el, aceia[i ca [i \n cazul incidentelor din octombrie 2003, \n care au c`zut la datorie mai multe site-uri romne[ti, printre care [i www.apador.org.

Proxyu saitului
Asta cu hackerii care sparg site-uri [i apoi las` firimituri p\n` acas` ca Hnsel [i Gretel m` face s`-mi aduc aminte de o metod` simpl` folosit` de cei care fac n`zdr`v`nii pe Internet [i nu ]in neap`rat s` li se identifice loca]ia at\t de exact precum orgolio[ii `[tia de la Spykids, care numai c` nu [i-au l`sat la locul faptei [i numerele de telefon. M` refer la instalarea unui proxy. S\nt cu ghiotura pe Internet, e de

ajuns s` da]i un search \n s De cnd nu mai am cablu, nu m` mai uit la [tiri, mai mult meditez Google dup` proxy. A, evident la ele. Ce sunt [tirile? De unde vin [tirile? Exist` [tiri dincolo de c` nu e legal... Proxy-urile au moarte? Sunt [tirile din sport mai sincere dect [tirile din politic`? ajuns s` fie f`cute publice pe Cui folosesc [tirile? Avem nevoie de [tiri? Cine a inventat [tirile? Sunt site-urile respective pentru c` [tirile arme? Sunt [tirile art`? Ei bine, da. {tirile pot fi [i art`, dac` mai \nt\i au fost furate de un- sunt sub form` de haiku, a[a cum sunt la http: //haiku.suchdeva. Altfel, marea majoritate like.net. nu mai func]ioneaz` \n primele trei zile dup` ce au fost puse s C`tre toate fanele mele care m` plac, m` iubesc [i m` doresc: mi pe Internet. A[a c`, dac` g`si]i pare r`u, dar gata, mi-am g`sit o prieten`. {tiu, ur`sc s` aduc ve[ti unul care s` mearg` (se \n- proaste, dar asta e, mi-a pl`cut prea mult fata ca s` nu m` dedic ei. cearc` mai multe la r\nd), se ia Nu lua]i situa]ia n tragic, m-am gndit la o solu]ie [i pentru voi. {tiu cu Copy, se configureaz` c` v` plac tipii care arat` bine (a[a ca mine) [i care au succes (a[a ca browserul, respectiv Tools-In- mine). A[a c` [terge]i-v` lacrimile [i da]i fuga pe Internet la ternet Options-Connections- http://models.com/model_culture/50topmalemodels [i Settings (ori LAN Settings)-bi- alege]i-v` alt b`iat de iubit din topul mondial de 50 de manechini. fare la Use a proxy server [i pac, la R`zboiu cu Paste \n s Anul: 2004. Loca]ia: nordul Irakului. Personaje: un cameraman, un Address [i \n Port. reporter [i 3 membri ai gherilelor de rezisten]` irakiene. Ceea ce se Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

anun]a a fi un simplu reportaj pentru un jurnal de [tiri se transform` ntr-o dram`, violen]a escaladnd chiar n timp ce reporterul lua un interviu unuia dintre membrii gherilei. |nc` o dovad`, dac` mai era nevoie, c` pacea poate fi spulberat` de cteva cuvinte. G`si]i filmule]ul cu pricina la http://www. abum.com/?show_

media=1095.
s {i fiecare ales se va c`s`tori cu 70 de virgine, n afara femeilor cu care s-a \nso]it pe P`mnt [i toate vor avea p`r]i feminine apetisante, spunea prin 1400 [i ceva comentatorul de Coran Al Suyuti. Sun` bine, dar dac` trebuie s` m` arunc n aer ca s` fiu unul dintre ale[i, eu zic pas [i r`mn la cre[tinism, c` uite ce zic unii, c` poligamia este obligatorie, scrie [i la Biblie [i la www.bibli-

calpolygamy.com.
Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

21

single player \mpotriva tuturor:


Chess doresc eu ]ie, dulce Romnie...
|n urm` cu c\teva s`pt`m\ni, Ubisoft Romania lansa pe pia]` Chessmaster 10th Edition, adic`, dup` cum \i spune [i numele, Tata lor \n materie de [ah ultima versiune. Pentru c` pe l\ng` redac]ia noastr` nu e nici o pia]`, alalt`ieri ne-a vizitat [i pe noi un reprezentant al cunoscutei companii pentru a ne \nm\na pachetul con]in\nd jocul pomenit mai sus. Nu v` spun ce surpriz` am avut c\nd am v`zut c` \n`untru s\nt 3 CDuri. Ce naiba ai putea s` bagi \ntr-un joc de [ah astfel \nc\t s`-l \ntinzi pe 3 CD-uri? S` avem pardon, da pe 3 CD-uri a venit vara asta Doom 3. Te pomene[ti c`, \n loc s` m` concentrez la mut`ri, va trebui s` m` p`zesc tot timpul s` nu-mi trag` Kasparov \n nebuni cu Kala[nikov-ul sau s` apar` Elisabeta Polihroniade transformat` \n monstru [i s`-mi captureze regina. |n acela[i pachet mai g`si]i un manual \n limba englez` [i o pereche de ochelari 3D. Jocul are trei sec]iuni: Play, Fun [i Learn. Capi-

hard de ner`bdare
Biznisu de la cable se-mpute
Am fi tenta]i s` nu mai avem nici un repro[ de f`cut grupului Romania Cable System Romania Data System (RCS/RDS) de c\nd am aflat c`, pentru bucuria noastr` interioar` [i nelini[tea noastr` exterioar`, a insinuat de cur\nd prin re]elele de cablu postul Playboy TV. Totu[i, ne vom p`stra luciditatea [i vom \ncerca s` trat`m cu seriozitate ultimele incidente ale grupului pe pia]a romneasc`, asta [i pentru c` am ajuns deja la o v\rst` la care ne folosim m\na dreapt` mai mult la scris dec\t la alte socoteli.

PCNET, vedea-te-a[ RCS


A[a cum a]i aflat, dup` ce \n urm` cu o juma de an au reu[it s` cumpere aproape integral Totalnet, cele dou` companii, RCS [i RDS, au pus ochii [i portofelele [i pe PCNET. |n felul `sta, grupul va ajunge s` controleze 70% din pia]a serviciilor de Internet. Lucru cu care s\nt de acord at\t Consiliul Concuren]ei, c\t [i principalul concurent al RCS/RDS, Astral, care a vrut s` comit` [i el achizi]ia, \ns` s-a ab]inut \n urma unei \n]elegeri ca de la monopolist la monopolist. |n ciuda aparentei concuren]e, de regul`, cei doi granzi \[i \mpart cu mare aten]ie zonele de interes, iar c\nd nu cad de acord, ajung chiar s` fac` biznisuri \mpreun`, a[a cum s-a \nt\mplat \n cazul cump`r`rii \n comun a firmei FX Communications. Un alt lucru care apropie cei doi concuren]i, poate cel mai important, este c` ambii au leg`turi str\nse, trainice, de-alea care numai pe bani se pot lega, cu un anumit partid la putere. {i mai ales cu o anumit` parte a acestui partid de la putere: cea care se afl` la guvernare, prin Palatul Victoria.

tolul Fun este pentru copii. Aici piesele s\nt creaturi de basm frumos animate care fac tot felul de giumbu[lucuri: regele doarme [i sfor`ie, regina este vr`jitoare [i-]i transform` piesa capturat` \n broasc` r\ioas`, calul zboar` Ni-hahaaa!, iar pionii fac a[a: Haha-ha!. Capitolul Play este destul de clar pentru ce e. Po]i juca [ah online sau te po]i antrena cu calculatorul, care \]i va recomanda apoi din baza sa de date o doamn` sau un domn de nivelul t`u cu care po]i juca. Exist` o gr`mad` de modele pentru piese: marmur`, sticl`, metal, piatr`, 2D, 3D [i, ce mi-a pl`cut cel mai mult, modelul animat de care f`ceam vorbire mai sus. Exist` de asemenea un consilier care te poate sf`tui \n timpul partidei, iar dac` nu vrei s` apelezi la el, atunci o s`

te trag` zdrav`n de urechi \n cadrul analizei de dup`. |ns` cel mai stufos mi s-a p`rut capitolul Learn. Pasiona]ii de [ah pot g`si aici o bibliografie imens`: \ncep\nd cu caracteristicile fiec`rei piese, continu\nd cu deschideri celebre, strategii de atac, tehnici de contracarare, psihologia adversarului, arta schimbului etc. Tot \n aceast` sec]iune pute]i urm`ri c\teva sute de partide, cele mai faimoase \ncep\nd cu Gioachino vs. un necunoscut (Roma 1619), continu\nd cu seria Kasparov vs. Karpov (prin 1992) [i termin\nd cu Liviu Dieter Nisipeanu vs. Serghei Volkov (Italia, 2003), \n care romnul l-a for]at pe rus s` abandoneze dup` ce i-a luat caii de la biciclet`. {ah matrix

RCS/RDS/PSD
Bun`oar`, RCS/RDS se prezint` la acest ultim capitol destul de bine [i solid, dup` cum urmeaz`: se \ngrije[te de sistemul de videoconferin]e al PSD, cu 41 de terminale \n tot at\tea ora[e, la care a mai ad`ugat [i un super-server, toate moca. Sau, mai bine zis, pe ochii frumo[i ai domnului N`stase (c` doar nu pe ochii tulburi ai lui V`c`roiu), [eful lui Remus Truic`, un mai vechi cunoscut [i client al grupului.

Destinul familiei Truic`, at\rnat de-un fir optic


Dup` declara]ia de avere, Remus Truic` este ast`zi un simplu membru al guvernului, \ns` dup` declara]iile pe care [i le face seara, cu consoarta, c\nd ajunge acas`, este ceva mai mult dec\t at\t. El mai are ceva interese \n zonele \n care activeaz` companiile mari, prin consoart`. Care, dup` ultimele b\rfe, se pare c` [i-ar fi f`cut o firm` de [treanguri optice, una mic`, dar cu poten]ial, bun` de v\ndut nu peste mult timp unor companii mari [i darnice.

Game Ovar

22

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`

Din nou la ca[


Una dintre cele mai tari b\rfe politico-economice pe care le-a auzit Yasser vreodat` mi-a spus-o chiar tata. Este vorba despre un om de afaceri din zona Moine[ti, posesor al unei impresionante turme de oi undeva prin Solon] (o comun` b`c`uan`). Turma acestui individ num`r` nici mai mult, nici mai pu]in de 1.300 de oi, din care numai 700 \i apar]in individului, restul de 600 [i aici intervine partea miraculoas` a b\rfei s\nt \mp`r]ite dup` cum urmeaz`: 300 ale lui Adrian N`stase [i 300 ale lui ]ine]i-v` bine! Andrei Ple[u. Dup` ce m-am oprit din r\s, i-am explicat tatei c` e foarte pu]in probabil, dac` nu chiar imposibil, ca Andrei Ple[u s`-[i amestece oile cu cele ale lui N`stase, c` drag` tat` ideologiile func]ioneaz` foarte bine inclusiv la nivel de oaie, chit c` psihologia turmei a[a cum [tim de la domnul Gustave Le Bon are [i ea p`r]ile ei imprevizibile. Cert este, domnule Ple[u, c` \n zona Moine[ti-Tescani, pe care dumneavoastr` o cunoa[te]i destul de bine, circul` aceast` b\rf` delicioas`.

Make lovele, not software


C\nd te recomanzi din Romnia, nu mai prezin]i nici o credibilitate afar`, c`ci nici un str`in nu te mai crede pe cuv\nt atunci c\nd \i spui c` vrei s`-l atragi \ntr-o afacere curat`. Nu conteaz` c`-]i dai cuv\ntul de onoare, fiindc`, pentru el, pentru str`in, acest cuv\nt de onoare este, orice i-ai spune, ori Haoleo! ori M\nca-]i-a[!. De aceea, dac` vrei s` p`c`le[ti un str`in, nu mai merge s` \ncepi cu Skolko, Caci parai [i Friki-friki, fata is clear!. Trebuie s`-i \ndrugi verzi [i uscate, dar mai ales verzi, adic` bancnote de-alea de peste Ocean [i, foarte important, s` nu-i spui c` bancnotele s\nt ale tale, ci c` s\nt ale partenerului t`u din America. Dup` ce reu[e[ti s`-l bagi \n afacere, \i m`n\nci banii [i-apoi, dac` ai chef, \l suni [i-i spui c` e[ti de la fabrica de pitici pe creier [i c` A murit ame-ricanu!. c`rii la noi \n ]ar`, \n Bucure[ti, undeva pe Mihai Bravu. Aceast` firm` pretinde c` lucreaz` pentru o companie de software din SUA, c`reia \i g`se[te cump`r`tori din Europa pentru ac]iunile sale aflate \n faz` pre-IPO (Initial Public Offer). Cu ajutorul cold calling-ului, managerii de la N. \i conving pe clien]ii europeni s` investeasc` care 10.000, care 100.000 USD, fiecare dup` c\t \l ]ine portofelul [i mintea, \n ac]iunile americanilor. Uit\nd \ns` s` le spun` c` firma lor este un boiler room [i c` americanii au un hangar gol \n loc de sediu. Imediat ce se \ncaseaz` banii pe ac]iuni, compania american` se dizolv`, iar investitorii s\nt pofti]i s`-[i recupereze paguba din hangarul gol. De la telefonul din Mihai Bravu, o voce de manager \ncearc` s` dea o explica]ie: And`stend? S-a dizolvat americanu! }eap`, sac`reee!.

Caziere lungi [i decese, cheia marilor succese

Cassa unde pl`tim nu-i acas`


Yasser [i-a cump`rat de multe ori ]ig`ri de la magazinele Mega Image [i nu au fost niciodat` probleme. |ns`, dup` ce am auzit o poveste de la cineva, v` spun sincer c` nu a[ avea curaj s` intru \n magazinul Mega Image de la Lizeanu, av\nd \n buzunar un pachet de ]ig`ri cump`rat anterior din acela[i magazin, fie c` pachetul este \nceput sau chiar gol. {i asta pentru c` este foarte posibil ca, la ie[ire, poarta de siguran]` s` \nceap` s` piuie aiurea-n tramvai, \ntru satisfac]ia badigarjilor care se plictisesc la serviciu. De fapt, poarta de siguran]` din acest magazin func]ioneaz` numai c\nd vrea ea, camerele de luat vederi merg o zi da, o sut` ba, [i orice se poate \nt\mpla. Dac` faci impruden]a s` intri \n magazin cu un spray \n buzunar, cump`rat de aici cu doar c\teva zile \nainte, po]i avea surpriza ca poarta de siguran]` s` ]ipe la tine, badigarjii s` te umfle pe sus, [eful magazinului s`-]i strige \n fa]`: Ho]ule! [i atunci, culmea, numai poli]ia este aceea care te mai poate salva din ghearele mega-[mecherilor.

Oceanul Atlantic, apa S\mbetei \n variant` interna]ional`

Pove[ti de adormit bonurile fiscale

S` lu`m spre exemplificare firma N., care, dup` ce [i-a luat boxu de la autorit`]ile din UnAuzind o astfel de poveste, care \n realitate este mult mai complicat`, Yasser [i-a zis c`, deh, astfel de lucruri se pot \nt\mpla, c` nici un supermarket nu este garia, s-a mutat cu c`]el [i porperfect [i a[a mai departe. |ns`, surpriz`: site-ul Protec]iei Consumatorului abund` \n tot felul de pove[ti a c`ror mega-imagerie este bogat` [i nu lipsit` de pitoresc. Cineva poveste[te cum un client a adus \napoi o sticl` de Fanta care nu avea dat` de expirare. Angajatele Mega Image au \nceput s` se contrazic` cu el. |n cele din urm`, omul a ob]inut o alt` sticl` [i a plecat. |n urma lui, una dintre angajate \i zice alteia: D`-l dracului de bou!. Preferata mea, \n materie de mega-pove[ti, este aceea cu un agent de paz`, angajat al magazinului, care se plimb` g\nditor printre rafturi. La un moment dat, agentul ia de pe raft un spray, se spreiaz` o vreme, dup` care \l pune, lini[tit, la loc. Mi[to ]ar` avem!

Stima]i cititori cei care a]i mai r`mas prin ]ar` , v` supunem aten]iei un anun] depistat recent de c`tre un cititor al revistei noastre preferate. Pe scurt: cei care doresc s` plece la munc` \n str`in`tate, dar pe baze legale, nu pe osia vreunui tren, trebuie s` de]in`, printre alte documente, dovada scris` a unui cazier curat, tuns, ras [i frezat. A[a scrie \n Legea 290/ 24.06.2004. H\rtia asta este boTac-su pe valoarea tezat` Certificat de Cazier Juad`ugat` diciar. Legea prevede \ns` [i c\teva situa]ii \n care cei cu cazierul defect \l pot scoate mai alb, mai curat, ceea ce echivaleaz` cu posibilitatea de a putea merge la munc` afar`. Iat` c\teva din-

tre aceste situa]ii \n care condamn`rile s\nt [terse din certificat: omul a beneficiat de o amnistie, a intervenit reabilitarea judec`toreasc` sau de drept sau a intervenit decesul. A[adar, devine clar c` odat` cu decesul vine [i un cazier curat [i, deci, po]i s` te angajezi lini[tit \n str`in`tate. Caz \n care angajatorul nu mai trebuie s` pl`teasc` asigur`ri, salariu, nu mai are grija caz`rii. Decedatul, de asemenea, poate munci lini[tit: scap` de pontaje, de condic`, poate s` trag` o bere \n timpul serviciului. Mesajul e clar: un muncitor bun e un muncitor mort! TIR-ul Bellu

Romnia, ]ar` banier`


G\ndul ascuns al bancherului de mod` veche: Time is manele
Mai ales \n domeniul b`ncilor, meseria e br`]ar` de aur tot a[a cum e [i ghiul sau lan] de neam prost, de asemenea de aur. Prin cercurile \nalte ale acestei lumi se \nv\rt fel [i fel de indivizi care-au schimbat sapa-n condei [i brazda-n criz` financiar`. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru credite, ei au ivit chiote potrivite. Domnul din imaginile al`turate este directorul general al B`ncii Carpatica, filiala Craiova, sucursala {tefan cel Mare. Dup` starea avansat` de chef care i se cite[te pe fa]`, pare s` nu fie la locul de munc`, de[i n-am b`ga m\na-n aperitive pentru asta. Pare mai cur\nd s` fie undeva \ntre ]ambal [i spital. cea, ia-]i mireas` ziua bun`, de la portofel, de la sum`. C` nu \nt\mpl`tor o fi ajuns Banca Carpatica prin pagina noastr` 3, acum c\teva luni. De mult nu mai este, biata de ea, fat` mare. C\t despre sloganul b`ncii, Mereu aer proasp`t, el nu prea mai ajut` \n conjunctura asta, \n care fumurile se cam \nt\lnesc cu p\r]urile. La \n`l]imea la care ajunge nasul lui Adrian, numai de aer proasp`t nu mai poate fi vorba.

Yasser ArAPAPS yasserarapaps@yahoo.com

Nu haina \l face pe om, ci m\ng`l`ul pe oam`


Au trecut peste ]ara asta vremuri frumoase, c\nd romnul muncea, dar [i avea cu ce s` se-n]oleasc` c\nd termina cu treburile. Nu umbla cu salopeta [i noaptea, acas`, c\nd dormea, [i ziua, la uzin`, c\nd dormea. Muncea 6 zile, iar \n a 7-a muncea s`-[i preg`teasc` ]oalele de sear`, de scandal la hor`. Nu cumva s` v` \nchipui]i c` femeia din imagine \ncinge cele dou` b\te \n a[teptarea so]ului iubit, care de dou` zile trebuie s` se \ntoarc` de la c\rcium`. Nicicum: cele dou` b\te alc`tuiesc genialul mecanism b`n`]ean numit m\ng`l`u. Adic` fierul de c`lcat din epoca lemnului de aur, format dintr-un sucitor, care se mai putea folosi [i la \ntins coca, plus un arac zim]at, care, de asemenea, putea avea [i alte utilit`]i gospod`re[ti mai ales atunci c\nd [i b`rbatul, [i amantul erau pleca]i din sat \mpreun` cu m`garul. C` nu degeaba se chema m\ng`l`u.

Banca Interna]ional` a Regilor manelelor


A doua fotografie nici c` mai merit` o analiz` semantic`, \ns` nu putem trece peste ea f`r` s` mai spunem un lucru despre domnul Rusu: p\n` s` se angajeze la Carpatica, d\nsul a lucrat la Banca Interna]ional` a Religiilor, ca director-adjunct, unde probabil a [i prins gustul pentru desfr\u [i muzica de bun` calitate. C` doar n-o s` credem acum c` a plecat de la Banca Religiilor fan \nr`it al muzicii din toac` [i glas popesc. N-a r`mas de acolo dec\t cu aprecierea pentru potirul cu vin, pe care-l vedem [i \n aceast` imagine, \ns` \ntr-un context mai pu]in monahal, cu un alt mare manelist pe fundal {tefan de la B`rbule[ti, Dumnezeu s`-l ierte! Top Ban

Sfin]ii muncinici

Adrian, copilu de bani gata lipi]i pe frunte


|n prima imagine, domnul Rusu este la un chef monstru de rutin`, \ncadrat de o sticl` de Jidvei la un litru [i un manelist la sfert. S`rb`tore[te c`derea leului, care a ajuns at\t de mic, de-a-nceput s` se vad` Copilul Minune c`lare pe acordeon. Vorba aia: pe la spate, pe la spate, a[a vrea trezoreristele toate. Dujmanii-mi poart` pic`, c` n-au valoarea mea de schimb. Cea-ca-li-chi-ci-chi-

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

23

protec]ia presei
Dup` lapte [i r`splat`
|nc` mai tr`iesc pe Terra demnitari romni care s\nt convin[i c` mijloacele de informare \n mas` trebuie s` tr\mbi]eze, printre altele, produc]iile record de lapte [i corn la hectar. Curierul zilei, cotidian din Pite[ti, era c\t pe-aci s` nimereasc` acest subiect, dar a dat un pic pe l\ng`. Mai exact, a \ndr`znit s` observe c`, \n jude]ul Arge[, comisia care se ocup` de licita]ia Lapte & Corn a fost alc`tuit` din ordinul pre[edintelui Consiliului Jude]ean, pesedistul Constantin Nicolescu, [i nu din dispozi]ia prefectului T`mag`, tot PSD. Nu c` ar fi o mare diferen]`, dar nu se face s` treci a[a u[or peste faptul c` ni[te oameni de la guvern s-au chinuit, prin 2002, s` lase un pic afacerile, s` se \nt\lneasc`, s` se g\ndeasc` [i s` dea o ordonan]` \n care spuneau clar c` licita]ia asta este treaba prefectului. |n Arge[ s-a ocupat, deci, Constantin Nicolescu, iar prefectul a fost uitat complet, nu l-au chemat nici m`car s` fac` ni[te cafele pentru comisie. Fie vorba \ntre noi, acest lucru nu \nseamn` c` [eful CJ nu s-a descurcat: ac]iunea s-a \ncheiat cu victoria unei firme (Lactag) la care a fost asociat` \ns`[i doamna Nicolescu (so]ia domnului Nicolescu), iar administrator este domnul Oi]` (prieten vechi al domnului Nicolescu). Oi]` [i Nicolescu au fost colegi de munc`, acum mul]i ani, iar acum s\nt [i colegi de dosar penal pentru sp`lare de bani (Romnia liber`, s\mb`t`, 11 septembrie). A doua zi dup` ce articolul cu lapte [i corn a ap`rut, la Curierul zilei a sunat telefonul. Nu c` ar fi ceva neobi[nuit s` sune telefonul, dar de data aceasta, Constantin Negu], directorul ziarului, a recunoscut vocea lui Constantin Nicolescu [i a auzit a[a: Pentru ce a]i publicat, s\nte]i \n r`zboi cu mine!. Dup` c\teva zile, Constantin Nicolescu a sus]inut c`, dimpotriv`, nu a amenin]at, ci doar a \ntrebat: Domnule director, de ce dori]i un r`zboi cu mine?. Vorba ceea: Domle, am \ntrebat [i eu, n-am dat cu parul!.

S`raru face pui vii [i b`tr\ni \n provincie


Dac` v` \ngrijoreaz` soarta teatrelor de provincie, nu e cazul s` o face]i [i pentru Teatrul Dramatic I.D. S\rbu din Petro[ani. Aici treaba duduie, salariile merg, actorii plesnesc de s`n`tate [i lumea e fericit`. L\ng` veteranii Valeriu Butulescu (PD), membru al CA, [i directorul Mitic` Velea, a mai venit anul acesta doar Valeriu Coandr`[ (PUR), ultimul secretar cu propaganda de la comitetul or`[enesc Lupeni al PCR. |mpreun`, au grij` ca tot ce se pune \n scen` la Petro[ani s` fie o tragedie. |n fiecare an, masochi[tii de la Consiliul Jude]ean pompeaz` opt miliarde de lei pentru ca dramaturgul, poetul, criticul, eseistul, regizorul, scenograful [i directorul Mitic` Velea s`-[i poat` pune \n scen` produc]iile sale dramatice [i pe cele ale bunului s`u prieten, dr. ing. Valeriu Butulescu. Sau adapt`ri de Mitic` Velea pe texte nedramatice ale lui Mihai Eminescu. Din cele 8 miliarde de lei pe care le prime[te, anual, de la Consiliul Jude]ean Hunedoara, aproape 5 miliarde de lei s\nt aloca]i pentru salarii. |n schimbul banilor primi]i, actorii repet` foarte mult [i joac` foarte pu]in. O pies` se joac` la Petro[ani cam de vreo dou`-trei ori. O dat` la premier`, c\nd e moca, adic` cu invita]ii iar a doua oar` la c`derea piesei, c\nd asist` la eveniment personalul \ndurerat al teatrului [i o seam` de amici ai celor de pe scen`. Acest lucru se petrece \n condi]iile \n care teatrul prime[te, cum ziceam, subven]ii de 8 miliarde pentru a oferi V`ii un produs spiritual de fix doi lei.

Redactorii Romniei libere protesteaz` [i ei


La nici o s`pt`m\n` de la protestul pe care 45 de ziari[ti de la Evenimentul zilei l-au adresat patronilor de la Ringier, redac]ia Romniei libere a f`cut un gest similar: luni, pe toat` prima pagin`, 13 septembrie 2004 a fost declarat` cea mai neagr` zi din istoria ziarului. Iar la aceast` declara]ie, nu tocmai de dragoste, a fost lipit un protest \mpotriva reprezentantului patronului WAZ, Klaus Overbeck, din care cit`m: |n ultimele luni atmosfera din redac]ia Romnia liber` s-a tensionat progresiv din cauza amestecului brutal al reprezentantului p`r]ii germane \n activitatea editorial`. (...) Iat` cum sun` recomand`rile p`r]ii germane: Trebuie comandate materiale [i reportaje cu subiecte mondene

din ]ar`. Materialele mondene vor fi a[ezate \n pagina zilnic` Eveniment. Respectiva pagin` Eveniment trebuie s` ia treptat locul paginii 3 de Politic` intern`. (...) Alte recomand`ri ale reprezentantului WAZ \n Romnia: Sesizez c` nu mai s\nt at\tea materiale despre PSD. Dar tot multe. Sau: S` se g`seasc` subiecte pozitive pentru investiga]ii. (...) Reprezentantul WAZ a ajuns chiar s` oblige curierul po[tal s`-i aduc` \nt\i lui scrisorile [i \ntreaga coresponden]` venit` pe adresele conducerii ziarului [i ale redactorilor. Abia dup` ce este cercetat` de dl Over-

beck coresponden]a este \mp`r]it` destinatarilor! Practici specifice mai degrab` ofi]erilor STASI, nicidecum unui reprezentant al presei dintr-o ]ar` democratic`, pion al Uniunii Europene. La fel cum au procedat [i \n cazul Evenimentului zilei, Academia Ca]avencu [i Agen]ia de Monitorizare a Presei se declar` f`r` echivoc \n favoarea ne\ngr`dirii dreptului la libera exprimare al jurnali[tilor [i sper` \ntr-o rezolvare \n acest sens a incidentului constatat din citatele de mai sus. www.freeex.org

Carnavalea Jiului

Anun]
D-na Rizescu Nicoleta Oana este rugat` s` ne comunice adresa unde dore[te s` primeasc` abonamentul, la urm`toarea adres` de mail: roxana.jipa@catavencu.ro

24

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

cornu de umbr`
V` V` spun sincer, dragi comespun sincer, dragi comeseni de la mas`, a[ da oric\nd seni de la mas`, a[ da oric\nd mesele scumpe [i fi]oase pe meniurile mesele scumpe [i fi]oase pe meniurile simple de la cantinele voastre muncitore[ti. simple de la cantinele voastre muncitore[ti. Cum? Sigur c` beau [i eu ap` de la robinet! Cum? Sigur c` beau [i eu ap` de la robinet! Apropo, de care ave]i: Perrier sau Evian? Apropo, de care ave]i: Perrier sau Evian? C` nu vreau s` m` balonez de la C` nu vreau s` m` balonez de la porc`riile astea ieftine porc`riile astea ieftine romne[ti... romne[ti...

Ve[ti bune Tacu, m` uime[ti!


A \nceput distribuirea c`tre popula]ie a noii Dacii. Copiii romnilor care \n urm` cu 15 ani [i-au l`sat saco[a cu 70.000 de lei la coad` la magazinele cu desfacere din comer]ul socialist la Dacia 1310 [i dup` Revolu]ie n-au mai apucat dec\t ma[ini de sp`lat Albalux 5 au intrat zilele trecute \n posesia noii cuceriri a [tiin]ei [i tehnicii moderne capitaliste: Dacia Logan nu-i Matiz, da nici Mer]an. La Ia[i, disidentul comunist Alexandru Tacu a c\[tigat procesul \mpotriva statului romn primind desp`gubiri \n valoare de 100.000 de euro, iar dac` are noroc la apel poate ob]ine chiar 3.000.000 de euro. Vede]i, domle? Au dreptate pensionarii prin tramvaie care, atunci c\nd cineva le ia locul pe scaun, zic c` \nainte era mai bine. P`i, c\nt` mata acum imnul regal, du-te c\]iva ani pe la Jilava [i las`-te urm`rit de c\]iva SRI-[ti, s` vedem cine \]i mai acord` desp`gubiri de milioane de euro s` po]i [i tu s`-]i iei un serviciu sau s`-]i faci o cas` pentru copii.

S`pt`m\na romnilor
Iliescu, Craniul Mun]ilor
S-a s`rb`torit Craiul Mun]ilor, Avr`mu]u, [i s-au s`rb`torit [i Iliescu [i N`stase. Descrei[orul Mun]ilor Vadim s-a bucurat ca un copil [i doar c` n-a aruncat \n ei din g`letu[a cu r`h`]el, iar Gicu Becali a venit la \nt\lnirea cu istoria \n elicopter. Ce credea Gigi c\nd \i f`cea must`]i [i penis lui Avram Iancu \n cartea de istorie, \ntr-a cincea, co s` vin` s` stea cu m\na la inim` [i de[tu-n cur la s`rb`torirea memoriei Cr`i[orului? Canci, vede]i voi c\nd o]i veni la s`rb`torirea lui Gigi, mam`, ce-o s` mai boceasc` Meme! {i ce-o s` se mai dea Hamutovski cu capul de bar`, iar Dic` o s` rateze un penalty \n memoria lui Gigi, Unicul Gigi, dar \n nici un caz unicul penalty ratat. {i ce-o s` se bucure Borcea, iar Zenga o s`-[i \ncre]easc` perciunii \n semn de doliu [i-o s`-[i mai fac` un tatuaj pe cot [i-o s` vin` cu batista aia transpirat` a lui Pavarotti, ca s` zic` c-a pl\ns. Singurul care-a lipsit, [i s-a sim]it absen]a lui din tribune de la ziua Craiului Mun]ilor, a fost M`d`lin Voicu. Cum de ce? P`i, nu e [i el, M`d`lin, Cra-ul Mun]ilor?! |n timpul `sta, la Bucure[ti, dosarele Sile [i Nu]u C`m`taru erau lucrate serios. Printre numele vehiculate Hrebenciuc, Cozmnc`, Ghear` apare [i prima victim` grea a C`m`tarilor: Oreste, care a f`cut [i el un sex oral cu o prostituat` de-a C`m`tarilor. ~sta era, m\nca-]i-a[! Pe el, pe coruptul Oreste! Oreste, d` sexul oral \napoi [i banii de la Bancorex, banditule! |n [i mai acest timp, milioane de bucure[teni din toat` ]ara s-au bulucit la noua Dacie. Cic` `ia de la Mercedes tremur`, pen c-au auzit c-o s` se relanseze [i L`stunul \n vreo 1000 de ani, direct ca ma[in` care doar s` explodeze \n filmele americane. Deocamdat` se fac primele teste de anduran]` cu L`stunul de teren adic` dac` rezist` s` fie tractat` 100 de metri p\n` la locul exploziei. Pe de alt` parte, Ion Iliescu nu este de acord cu intrarea lui Puiu Iord`nescu \n PSD a declarat el pentru Radio Europa de Est FM. Noi \ns` s\ntem de acord cu prezen]a lui McChicken \n PSD, cu condi]ia s` califice partidul \n toamn` cu PNL-ul cum a calificat Romnia cu Danemarca. {i senatorul Vasile Du]` a c`zut victim` cla-

Adrian N`stase, un premier foarte popular, care a m\ncat o dat` la cantina s`racilor pentru ca regimul alimentar al opozi]iei s` nu-l ia prin surprindere
nului C`m`tarilor, pentru c` cic` ar fi \ntre]inut rela]ii sexuale cu o fat` de-a lor. Pu]in` decen]`! Acuma, sincer, cu ce fete voia]i s` \ntre]in` rela]ii? Cu fetele din clanul lui Nicolae Manolescu?! Viitorii deputa]i vor \nv`]a bunele maniere pe banii UE, \n cadrul unor cursuri specializate. Se va \nv`]a cum s` furi civilizat, cu furculi]a [i cu]itul, [i cum s` dormi corect, mai \nt\i doamnele, [i pe urm` b`rba]ii. Speciali[tii electorali apreciaz` c` Alian]a D.A. [i PSD-ul vor fi departaja]i la voturi de-abia \n ziua alegerilor. Evident a]i v`zut vreodat` mor]i care merg ziua-n amiaza mare pe strad`?! Da mor]i care voteaz`, normal c` a]i v`zut pe toate str`zile, la toate sec]iile de votare amenajate \n toate gr`dini]ele, ca s`-i sperie pe copiii care ar vota cu Alian]a. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Str`buna Vestire

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

25

v-am print vr`jitoarelor

condica de sugestii [i reclame


S-a comis o discriminare perfect`

comunicare pe care
Mama centralei lui {tefan cel Mare

Oper` de mic]iune, inspirat` din realitate

Iat`, romnii s\nt din nou primii: am inventat culmea discrimin`rii. Dac` p\n` acum aveam de-a face, de obicei, cu clasicele exclus rromi, exclus femei, exclus femei frumoase sau exclus femei frumoase [i de[tepte, iat` c` am atins acum nivelul discrimin`rii nominale. Chestia e c`, prima dat`

c\nd am z`rit anun]ul, m-am speriat cumplit, mi-au scuipat c\]iva trec`tori \n s\n p\n` s`-mi revin: am zis c`-i vorba de Mircea Sandu, pre[edintele Federa]iei Romne de Fotbal! Dar nu este, c` deocamdat` mergem din succes \n succes, batem tot ce prindem, de la Andorra p\n` la Mobexpert {tef`ne[ti. |n fine,

nu conteaz`, a[tept`m de acum [i alte anun]uri, care mai de care mai ciudate. Un angaj`m dansatoare, literele C M, un Concediem masiv, rug`m seriozitate sau un simplu Nu angaj`m rela]ii la nr. de telefon. Anun]i [i Botezuri

Obuz \n serviciu
Avem dovada c` romnii au \nceput s` fie din ce \n ce mai mult influen]a]i de publicitate. {i nu ne referim aici la panoul banal, de mai sus, care \ndeamn` la p`strarea cur`]eniei. Ci la persuasiva campanie publicitar` a Rompetrolului, care iat`, a convins cel pu]in doi [oferi s` nu-[i mai goleasc` rezervorul personal \n rezervorul ma[inii, ci direct \n rezervorul naturii. Peco Rabanne

Masa preferat` a romnului: nimic cu mu[tar


Eheei, nu mai e nici nimicul ce era odat`! P`i, c\nd eram noi copii, nu g`seai nimic \n alimentare, st`teai la coad` pentru nimic [i nu-]i era poft` de nimic, pentru c` nimic nu era bun. Acum se g`se[te nimic pe toate drumurile, dar nu po]i s` iei nimic pentru c` nu are un pre] chiar de nimic. {i la noi nici nimic nu mai e gratis, de[i, paradoxal, avem o ]ar` de nimic. Nimicul Prin]

Bun` ziua, am [i eu o bazooka mic` de apartament, dac` m` pute]i ajuta. Ce s-a \nt\mplat: am f`cut sex cu nevast`-mea pe capota tancului din buc`t`rie [i aveam pus` la \nc`lzit pe ]eava tunului oala cu sarmale. C\nd s` \ncerc`m pozi]ia misionarului, pe care o v`zusem pe o caset` erotic` cu Rambo, so]ia mea s-a dezechilibrat [i a sc`pat grenada dintre s\ni direct pe racheta anti-grindin` la care fierbeam

oala cu ciorb`. Chiar atunci s-a f`cut un scurtcircuit [i s-a \ntrerupt lumina, de a trebuit s` aprind o bomb` nuclear` parfumat` ca s` vedem ce facem. S-a f`cut imediat lumin` \n tot cartierul, iar noi doi am atins orgasmul exact c\nd eram \n v\rful ciupercii. A fost minunat, dar p`cat c` a durat at\t de pu]in. Acum am venit la dumneavoastr` s`-mi face]i o opera]ie de m`rire de bazooka, fiindc` a[

vrea s` \ncerc o pozi]ie nou` care dureaz` mai mult: vrem s` ne urc`m pe proiectil [i s` ne lans`m din bazooka, c`lare pe el [i pe nevast`-mea, \n v`zduh. Am vrea ca \n culmea extazului s` lovim un MIG [i trebuie s` ne gr`bim, p\n` nu cad toate [i r`m\nem nesatisf`cu]i. M`r`[ti, M`r`[e[ti, Obuz

abera]ia de libertate
S-a deschis sezonul de locuit Curat murdar, balcoane F`nic`

Dau un regat pentru un bucal

V` mai aminti]i de fata fostului prefect R`duc`noiu, actual consilier al lui Adrian P`unescu? Cea care a devenit celebr` fiindc` a declarat c` d` ceva la tot cartierul? De-abia acum, v`z\nd noi cutia de medicamente de mai jos, am \n]eles c` ea voia s` dea, de fapt, Cunoa[te]i rubrica Administratorul revine, la tot cartierul Rovamycine. a fost de-at\tea ori la noi \n ziar, poate a]i primit [i dvs. anun]urile haioase prin e-mail. V-a]i \ntrePiramidon Juan bat vreodat` unde se duc administratorii respectivi atunci c\nd se duc? Ei bine, iat` unde: la Liga asocia]iilor de proprietari. Aici, alde nea Gogu, domnu Pandele, S`ndel, tanti Stana [i al]i administratori celebri ]in cursuri de MBA (Mare Br\nz` \n Administra]ie) pe specialit`]ile: Locuitul \ncotro?, S` \nv`]`m s` ne arunc`m singuri gunoiul pe geam, Problematica sifonului din pardoseal`, Cum s` ne inund`m vecinii corect, P`stra]i lini[tea \ntre orele 17 mic ghid pentru maneli[ti sau Metode de \ntre]inere a unui fond de rulment s`n`tos. Locul lebedelor

Pot accepta ca un apartament s` fie f`r` vecini cura]i, f`r` pere]i afuma]i [i f`r` g\ndaci sp`la]i. Dar f`r` balcon curat, asta mi se pare prea mult. Doar s\ntem \n Bucure[ti, nu-i o mare greutate s`-]i faci curat \n balcon. Dac` n-ai timp, la[i o noapte u[a descuiat` [i-]i fac al]ii curat \n balcon, ca [i \n restul casei. Iar dac` ai noroc [i trece Pruteanu \ntr-o noapte prin fa]a blocului, nici m`car pe-asta nu mai trebuie s-o faci. Totul e s`-i pui omului la dispozi]ie ustensilele de f`cut curat, adic` m\]a [i sfoara. Mick [i Jeg`r

Suntem n anul {tefan cel Mare, pardon de expresie. {tefan avea o mam`, ca orice pitic lubric, c` nu o fi ie[it din sputa Bahluiului, precum Afrodita din spumele m`rii. Mai nou, dac` urm`ri]i televiziunea la ceas aniversar, se arat` c` el are [i o central` termic`. Mama, originea acestei situa]ii, se cheam` C`lduric` de la p`s`ric`. Acesta este un slogan genial de cretin, care a triplat de jdemii de ori cifra de afaceri a unui distribuitor de centrale fran]uze[ti, altminteri foarte decente n exprimare. Trebuie s` fii inteligent ca s` o faci pe tmpitul. Pentru c` tmpenia se vinde mai bine ca Viagra n Romnia. Nu mai conteaz` ct e[ti de tmpit, atunci cnd e[ti impotent. {i dac` tot nu e[ti n stare de nimic, m`car distreaz`-te, have fun, c` oricum vremea trece [i se face rece. Deci, n concluzie, exist` un public complet tembel pe care se bat multe reclame. Te ntrebi ns` de unde doamneiart`m` au `[tia at]ia bani. {i cum fac de se nasc la fel de b`tu]i n cap ca [i mo[ii [i str`mo[ii lor, n veacul vecilor. Cum ar veni, {tefan cel Mare de la Teatrul Na]ional (directorul general al Teatrului Na]ional: Dinu S`raru), adic` actorul Costel Constantin, st` n patul lui de Domn cel Mare [i crap` de frig n cetatea lui, la 1475. n parantez` fie spus, cum ]i-o fi priind pe lumea cealalt` s` fii ditamai eroul, s` te cheme {tefan cel Mare [i s` fii interpretat de un actor pe nume Costel?? Aten]ie, posibili despo]i lumina]i, c` v` face `[tia de rs dup` ce v` putreze[te organismul mitic! {i el are un servitor cu aerul lui Jean Constantin, c`ruia acolo unde-i stau picioarele i-ar putea sta [i capul, pentru c` nu-l nc`lze[te bine pe Cel Sfnt [i Degrab` V`rs`toriu de Snge Nevinovat. Iar` dnsul merge la Romstal, cum e [i fire[te, [i-i cump`r` o central` domnitorului, care nu va fi a lui, cum s-a stabilit deja cu Basarabia. n economia de pia]` e posibil orice, chiar s` vinzi centrale celor care l iubesc pe {tefan cel Mare mai mult dect pe Andreea Marin, de[i sunt din aceea[i zon`. V`leu, s-a pr`p`dit pn` [i Dan Sp`taru, iar Stlpul cre[tin`t`]ii e tot viu [i moare de frig de 529 de ani?! Elvis sau JFK ar trebui atunci s` se simt` [i s` fac` reclam` la creme de bronzat, cum sunt ei refugia]i n paradisuri tropicale, cu frigurosul de Ceau[escu. Curios e c` au avut curaj doar cu centralele, cnd {tefan putea sus]ine [i campanii proviolen]`, prodemolare, proadulter, proantichrist. Dar [i cnd o veni Anul Vlad }epe[! Supozitorul va fi transmis oficial urma[ilor urma[ilor lor.

R`zvan EXARHU

26

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

Cioc-cioc-cioc \n u[`, cu ciocanul


Este uimitor, totu[i, c` ora[ul Ha]eg are un primar. Un primar precum primarul Nicolae Timi[, m` preg`team s` zic. Pe 16 august, \n timp ce majoritatea sediilor de partid din ]ar` erau bine-mersi, la locul lor, sediul PN}CD Ha]eg primea o grea lovitur` de ciocan \n moalele lac`tului de pe u[`. Efrac]iunea aceasta se \nt\mpla la ordinului primarului Timi[ (PUR), \n prezen]a viceprimarului Dabelea (PNL) [i cu ajutorul nemijlocit al gardienilor publici. De[i ]`r`ni[tii aveau un contract de \nchiriere pentru acel sediu, valabil p\n` la 31 decembrie, primarul n-a mai avut r`bdare, a scos ciocanul purist de la naftalin` [i i-a dat una \n cap cre[tin-democra]iei ha]egane, ca s` ]in` minte. A doua zi, a fost r\ndul ]`r`ni[tilor s` vin` la serviciu cu r`ngi [i ciocane, s` sparg` lac`tul pus de primar [i s` se a[eze lini[ti]i (sic!) la birou. P\n` la urm`, ciocanele primarului s-au dovedit mai tari, a[a c` ]`r`ni[tii au r`mas pe dinafar`. Ziua de 23 august a fost s`rb`torit` de primarul Ha]egului printr-o conferin]` de pres` \n care, printre altele, a recunoscut c` a \nc`lcat legea, dar cic` a f`cut-o \n interesul comunit`]ii. De tot hazul a fost, \ns`, urm`torul calup din g\ndirea edilitar` a edilului Timi[: La fel cum am procedat noi, s` spargem lac`tul sediului PN}CD, a[a au procedat [i ]`r`ni[tii. Ei au spart cu o rang` lac`tul [i au p`truns din nou \n sediu. Nu trebuia ca ei s` procedeze ca noi. Haios, primarul!

Juventus \nvins` la C\mpulung Moldovenesc


Localitatea C\mpulung Moldovenesc a fost pentru fotbalul romnesc o veritabil` valoare, o surs` de talente care a uimit \ntreaga mi[care sportiv`. |n 51, CA C\mpulung a promovat \n divizia A [i a terminat edi]ia urm`toare pe locul trei. |n pauza de var`, CA C\mpulung Moldovenesc a fuzionat prin absorb]ie cu Casa Central` a Armatei. Mai precis, conducerea comunist` a comasat fenomenul C\mpulung cu Steaua, iar juc`torii de aici au devenit principalii fotbali[ti ai Na]ionalei Romniei. Stadionul din localitate e o perl` a Moldovei, ceea ce face ca Lucescu s` vin` cu Na]ionala lui de dou` ori aici [i s` spun` c` e \ndr`gostit de acest loc. De antrenamentele pe acest stadion se leag` [i performan]ele unui Na]ional, unei Unirea Urziceni, unui CFR Cluj, unei Politehnica Ia[i, FC Vaslui, CS Boto[ani, FC One[ti. Dup` Revolu]ie, izvorul de talente nu s-a terminat, dar echipa local` Rar`ul e \n D. A[a ne vorbe[te de fotbal la C\mpulung Moldovenesc C`t`lin Dunea, pre[edintele de fotbal de la Rar`ul. Or, este o onoare [i o recunoa[tere a acestei tradi]ii ca localitatea moldoveneasc` s` g`zduiasc` un turneu \n [apte juc`tori. Celebrele Dinamo, Inter, Juventus, Manchester, Portas, Parma-Puma, Magic Oranj din C\mpulung. Van Basten a jucat excelent. Cu burta lui plin` de c\rna]i [i ridichi a c`lcat-o de dou` ori [i i-a marcat lui Juve de dou` ori. Sigur c` nici Hagi de la Oranj nu s-a l`sat mai prejos, lupt\nd s`-l faulteze pe Mutu de la Real, fiindc` avuseser` o discu]ie \n Consiliul Local pe tema banilor pentru asfaltare. Din p`cate, ambi]iile s\nt din ce \n ce mai mari, acest lucru resim]indu-se negativ at\t \n atmosfera din teren, c\t [i pe marginea terenului. ~sta-i campionatul! Terenul de bitum a lovit din plin, luxa]iile, entorsele s\nt specialitatea agen]ilor de circula]ie din echipa Dinamo, o dubl` fractur` a bra]ului marelui Platini a colorat \n sumbru competi]ia. Pro-vogue e echipa cea mai v\nat`, e antipatizat` r`u, mai ales c` are 4 titluri de campioan`. Aici activeaz` [eful Uniunii Rena[terii Romniei. La echipa poli]iei locale se huiduie, iar c\nd intr` primarul [i vicele, funda[ul [i atacantul de la Olimpia, e vai [i amar se arunc` din tribune cu buletine de vot [i se strig` cereri gen vrem butelii, vreau asfaltare, vreau cas`. Dar primarul declar` senin: De asta s\nt la Olimpia, fiindc` iubesc olimpismul. Realul a f`cut deplasarea la acest campionat din Sadova. B`ie]ii au meniu fix, fiindc` jum`tate s\nt [omeri, iar restul lupt` pentru a pune o p\ine pe mas`. Portas a b`tut Parma [i intr` \n final`, unde se va vedea cu Juventus. {i iat`, tiptil, a venit [i finala. Marea final`: Portas-Juve. Declara]iile dinaintea meciului s\nt de neuitat: Vede]i dumneavoastr`, eu am salariu de

Sta]i lini[tit, Sta]i lini[tit dom comisar, c` nu se pune ei cu dom comisar, c` nu se pune ei cu C\inii Ro[ii C\mpulungi. Lu liberou lor C\inii Ro[ii C\mpulungi. Lu liberou lor i-am luat carnetu de trei ori [i lu portaru lor i-am luat carnetu de trei ori [i lu portaru lor nu ii l-am dat de dou` ori [i acuma tre s` mai nu l-am dat de dou` ori [i acuma tre s` mai dea o dat` sala. Cineva \ns` trebuie s`-l ]in` dea o dat` sala. Cineva \ns` trebuie s`-l ]in` pe v\rfu de atac chiar [i de vorb`, c` pe v\rfu de atac chiar [i de vorb`, c` `sta e foarte periculos. El d` asta e foarte periculos. El d` casele \n Prim`rie. casele \n Prim`rie.

{coala de feste

Echipele Dinamo C\mpulung [i Olimpia C\mpulung demonstr\nd c` \n ora[ele mici nu se fac prea mari blaturi
2.000.000. Iar so]ia mea deja mi-a luat salariul [i a dat de m\ncare la copii, au r`mas bani doar de dat jum`tate din datorie... Via]a mea, dac` ar trebui s-o rezum... am fost un ins victorios de fiecare dat`. A murit mama, a murit tata. So]ia m-a \n[elat, iar copiii, ce vre]i, nu mai vor s` m` vad`, c` am b`tut-o pe mama lor. Am dou` fete... una e \n tribune, dar eu vreau s` ajung la alta care m` a[teapt`, dar cum scap eu de asta? Vom \nvinge. Am venit s` lupt`m p\n` la cap`t! |n teren. |ntr-o zi de 13. Dar, din martie, Juventus s-a calificat \n finala Cupei. Dup` dou` meciuri \ncheiate cu acela[i scor, 2-2, Juventus a dep`[it cu 5-4 la penalty-uri pe Inter Milano [i s-a calificat \n finala cupei. Dar \ntr-o zi de 11? Juve a f`cut Pireu din Olympiakos. Zarurile au fost aruncate. 7-0 \n fa]a echipei Olympiakos Pireu. Juve, de la criz` la o c`ru]` de goluri, a titrat La Gazzetta dello Sport. Ghinionul a fost spart. Pe 11 septembrie el s-a \ntors. La C\mpulung, Portas cu Juve. Portas trei. Juve zero. |nc` un ratat se \ntoarce \ntre ai lui. At\t am putut! A[a explica Mihalcea e[ecul \nregistrat. |nc` un fotbalist se \ntoarce din visare f`r` s` fi f`cut mare br\nz`. Juve a tr`it un campionat. Del Piero se \ntoarce la marile lui \ntreb`ri: mai am bani de bilet de autobuz? O s` am bani de lemne la iarn`? Reporterre--terre

Cererea cu ciocanul

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

27

s`pt`m\na str`inilor
q Un leu a fost g`sit ntr-o toalet` public` n ora[ul Nyamhunga din Zimbabwe. Acesta s-a ascuns de localnicii care ncercau s` l fac` sa ias` din ora[. Toate ca toate, da un leu \n veceu? Poate c` s`rmanul leu avea [i el dreptatea lui: erau ocupate toate tufi[urile din ora[ [i, politicos, a vrut s` nu fac` n strad`. q n Serbia, candidatul Partidului Radical Srb la alegerile locale are de nfruntat nc` un obstacol n campanie. Pe fiul s`u, care preg`te[te o anti-campanie cu numele Nu vota]i pentru tat`l meu. Se pare c`, oricare ar fi rezultatul alegerilor, ntre cei doi nu va exista nici o tensiune. Tensiunea va fi ntre g`rzile lor de corp [i asasinii pl`ti]i de cel`lalt. q n Chengdu, China de sud-vest, o femeie a c`zut de la etajul 5 [i a fost prins` de so]ul ei care st`tea pe strad`. Nu se [tie exact cauza c`derii, dar se presupune c` doamna l dojenea pe so] pentru c` s-a dus s` [i cumpere ]ig`ri, dup` o disput` familial`. Se mai crede c`, de fapt, ea voia s` se r`zbune pe so] [i pl`nuise s` l zdrobeasc`. q Krister Nylander din localitatea suedez` Bollstabruck a primit acas` o amend` de 90 de lire pentru parcare. {i nu orice fel de parcare, ci parcarea snowmobilului s`u n luna iunie n localitatea War-

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Noi s\ntem romni, noi s\ntem pe veci aici st`p\ni. Timpul e din ce \n ce mai probabil. Conteaz` distan]a. Ultimii 100 de metri s\nt cei mai importan]i. Sim]i c` nu mai po]i rezista? Sim]i c` trebuie s` torni? Pe corup]i? Pe corupte? Vre]i s`-]i ver[i oful? Vrei s` dai drumul la dezv`luiri? Vrei s` curg` informa]iile? Vrei s` le sim]i c`ldu]e, informa]iile? Acum e [ansa ta. Pentru c`, doamnelor [i domnilor, \n aceast` s`pt`m\n`, \n exclusivitate pentru glob [i pentru Romnia,

Afar` s-a r`cit. O s` picure. Cred Afar` s-a r`cit. O s` picure. Cred c-o s` mai dau jos ceva de pe c-o s` mai dau jos ceva de pe mine. Acum! Fiec`ruia dup` posimine. Acum! Fiec`ruia dup` posi bilit`]i, fiec`ruia dup` nevoi! bilit`]i, fiec`ruia dup` nevoi!

IOAN T. MORAR [i IOAN T. MORAR V~ PREZINT~ VREMEA

wick din Anglia. Amendatul sus]ine c` nici el, nici vehiculul s`u de z`pad` nu au p`r`sit Suedia anul acesta [i c`, dac` ar fi ie[it din ]ar`, nu ar fi mers oricum n iunie n Anglia, ci ar fi ales Finlanda, unde chiar e

z`pad`. Mai a[tept`m amenzi pentru parcarea ilegal` pe v\rful K2 a iahtului lui Mutu sau, de ce nu, parcarea ilegal` a bricului Mircea pe Lun`! AgenCIA de pres`

28

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

baronul oval
Unora le plaj` valul

Pu&Z Pu&Z v` ofer` rubrica:


Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:

g r`tar 2004

Mer] sana in corpore gr`sano


Uite, tat`, c\ta parcarea goal`!, trebuie c` [i-a zis proprietarul romnesc al autoturismului nem]esc din imagine ajuns pentru prima dat` pe o plaj`, \n spe]` plaja din Vama Veche, acum dou` s`pt`m\ni. E clar: unde te \mpinge dragostea pentru valuri nu te mai scoate nici tractorul satului. Singura explica]ie este c` [oferul nu avea costumul de baie la el [i, cum Vama s-a umplut de textili[ti, d\nsului i-a fost jen` s` intre \n pielea goal`, a[a c` a intrat \mbr`cat cu propria ma[ina. N-a reu[it s` ajung` p\n` la epav`, a[a cum [i-a propus, doar din cauz` c` pescarii \ntinseser` ni[te radare \n larg tocmai pentru a prinde guvizii care dep`[esc viteza legal`. Mitul lui Nisip

Azi, Opera]iunea

Romni, distruge]i Castelul din Carpa]i!


|l vede]i pe mo[u Jules Verne cump`r\nd un gr`tar de la PECO [i \ntinz\ndu-se cu burdihanu la soare ca s`-[i p\rleasc` trei cassolettes de mici [i ceaf` cu trichineloz`, b`g\ndu-[i apoi de[tu p\n`-n curul gurii ca s` scoat` ni[te r`m`[i]e de carne, ca s` fac` loc la ghiozdan pentru, probabil, cea mai proast` bere din lume, la plastic, urmat` de dou`zeci de groh`ituri ca la mama natur`, adic` cu p\r]uri de porc cu spiroche]i la gr`tar? Din fericire, c\nd a fost Jules Verne la Castelul din Carpa]i nu era a[a [i, din [i mai fericire, nici acum nu e chiar a[a. Ast`zi am s` v` prezint un loc special, frumos, curat [i f`r` prea mul]i ]`rani de gr`tar. Locul se afl` aproape de intrarea \n Parcul Retezat, pe drumul ce duce la complexul de vacan]` R\u[or. Cum abia a venit septembrie, sezonul mun]arilor, v` trimit s` urca]i un pic. Nu mult, c\t s` v` l`sa]i ni]el discopatia \n ma[in` [i s` lua]i pu]in aer curat \n piept. Merge]i a[a: de la Ha]eg \nspre S\nt`m`rie Orlea, [i de acolo 20 de kilometri p\n` la Cetatea Col]. A[a \i zice, iar legendele spun c` acesta este celebrul castel din Carpa]i al lui Jules Verne. Ba mai mult, expedi]iile organizate de cluburile de fani Jules Verne din Fran]a includ acest loc \n pelerinajul ce calc` pe urmele maestrului SF. Bun. Odat` ajun[i la Cetatea Col], ave]i de v`zut dou` obiective: \nt\i, m`n`stirea Col], o ctitorie ciudat` din piatr`, pe un col] de vale, \n stil romanic, profanat` de barbari [i ref`cut` cu greu \n prezent. Apoi urca]i spre Castelul din Carpa]i. Urca]i. O lua]i piepti[ printr-o p`dure bizar`, intra]i apoi \n potec`, v` ]ine]i respira]ia, mai turti]i ni[te ciuperci cu b\ta ca ecologi[tii nazi[ti, crede]i \n sinea voastr` c-o s` vede]i ceva ce n-a v`zut nimeni [i-ajunge]i. |ntr-o s`lbatic` splendoare, vi se-arat` ruinele Castelului: \n dreapta, de unde se rotesc ulii, vede]i valea Hunedoarei, iar \n st\nga se deschide, majestuos, m\nca-]i-a[, Retezatul! E a[a de sus c` ]i se face r`u, dar important este ce pute]i face acolo. Adic` s` \ndeplini]i visul de aur al oric`rui excursionist: s` faci pipi de la a[a o \n`l]ime, \nc\t jetul s` ajung` jos dup` ce ai terminat de urinat. Voil! E? E simplu, se aplic` formula h = g x t p`trat. Sincer, eu n-am reu[it. Dar e ame]itor, v` jur! Distruge]i, b`, [i Castelul din Carpa]i al lui Jules Verne! Aceast` rubric` v-a fost oferit` de P\ine ud` cu Zah`r (marc` romneasc` de tradi]ie \n fa]a blocului)

C`pitanul Nema

Sabotaj la Stufstock
Adev`ratele legende ale V`mii (III)

Spulberarea unui mit: MITocanii


Codul bunelor manele
|n sf\r[it, Mitocanii au \nceput s`-[i revin`. Dup` ce ani de zile au urlat F`r` plastice! \n corul veteranilor vamaio]i, de Stufstock, \n spatele scenei B, angaja]ii familiei Dogaru au implantat c\teva duzini de umbrele de plastic tip`rite cu sigla unei beri care-[i p`streaz` gustul [i \n pet-uri de plastic. Doar-doar s-o enerva Ursusul carpatin, sponsor principal al festivalului. {i asta nu-i nimic: joi, 9 septembrie 2004, la pensiunea Lyana au r`sunat din nou manelele, dup` o pauz`, ce-i drept, cam lung`. Da, da! Chiar a[a cum auzi]i! Pe la orele dou` din noapte, muzica bun` a lui Gu]` pusese st`p\nire pe saloanele din castelul cu popice de ciment. Duc`-se dracului toat` imaginea asta artificial` de mitocani de treab`! P\n` anul trecut, Dogaru Carmen Mitocanca poza \ntr-un fel de Ioana DArc a V`mii. Se lua de g\t cu jandarmii trimi[i de Apele Romne s` ridice corturile de pe plaj`, se r`zboia cu manelele lui Ciuciu, cu zg\rie-norii de la Frontiera, se arunca \n orice lupt` pentru izb\nda idealurilor vamaiote asupra cotropitorilor str`ini \nt\mpl`tor, acelea[i persoane fizice [i juridice cu care dumneaei se judeca \n niscaiva procese civile [i pe care le umpluse de pl\ngeri penale (urmeaz`). Dar marea lovitur` de imagine o d` Mitocanca noastr` abia la \nceputul acestei veri, cu ocazia negocierilor dintre funda]ia Save Vama Veche, pe de o parte, [i direc]ia Apele Romne DobrogeaLitoral, Agen]ia Na]ional` pentru Turism [i Prim`ria Limanu, pe de alt` parte, privind amplasarea corturilor pe plaj`. Protocolul s-a derulat inexplicabil chiar \n b\rlogul Mitocanilor, adic` la pensiunea Lyana. De ce nu la Bibi? De ce nu la cort? De ce nu la Rex?! R`m\ne un mister. V` \nchipui]i ce de implica]ii Mitocanca, cum era [i normal, a umplut coco[at` paharele toat` seara cu ap` plat`, tr`g\nd cu urechea la discu]ia boierilor. C\nd taberele erau pe punctul de a se \nc`iera \n argumente, sluga [ireat` s-a a[ezat discret \ntr-un col] de mas`, [i-a-ndreptat cocoa[a [i [i-a aprins o ]igar`, ca [i cum ar fi fost de la \nceput parte la discu]ie, hai s` zicem, \n calitate de reprezentativ antreprenor din Vama Veche. Nimeni n-a b`gat-o \n seam`, \ns` a doua zi presa [i Internetul vuiau despre istorica izb\nd` a corturarilor de la pensiunea Lyana! |n aceste condi]ii, cum s` nu \[i m`n\nce carne]elul, fil` cu fil`, \ndesat` cu pixul, organul statului venit, de exemplu, s`-i dea muzica mai \ncet, c\nd Mitocanca \[i pune numaidec\t pumnii \n [olduri: B`i, amploaiatule, b`i, coate-goale, tu [tii cine \mi suge mie din deget? |]i zic io: presa, PSD-ul [i toate oengeurile guvernamentale! Nu i-ai v`zut la mine la mas`, c\nd le aruncam cu [ni]ele? Sau vrei s`-l vezi [i pe Mitrea cum \mi pup` ghiulul ca s` nu m` mai deranjezi \n toiul nop]ii cu toate prostiile care se vehiculeaz` prin Monitorul Oficial? Hai, st\nga-mprejur!. E [i normal ca omul c`ci institu]ia trimite oameni, nu pere]i s` se \nmoaie cu un Scuza]i de deranj, s`ru m\na. C`ci oricine s-ar fi nimerit pe-afar` \n timpul unui asemenea summit, dup` ce a stat c\teva ore cu n`sucul lipit de geamul pensiunii Lyana, poate jura c` Mitocanca era, de fapt, chiar regina balului! P`i, [i nu era? Biroul de investiga]i-i

Ce-nseamn` s`-]i iei na[u la purtare


Spre deosebire de mer]anul `la de mai sus, care s-a \mb`tat [i a e[uat \n Vam`, pare-se direct din apa m`rii, mer]anul `sta de mai jos a f`cut exact pe dos: \mpreun` cu alte c\teva surate a reu[it s` \nfunde un pic conducta cu vamaio]i gr`bi]i care se v`rsau, prin centrul Mangaliei, c`tre ziua cea din urm` a Stufstock-ului. De nervi, unul dintre \nt\rzia]i ne-a \nfundat [i nou` ]eava de Internet (care a \nlocuit-o de mult pe aia de ap` cald`) cu c\teva imagini de la eveniment, mai exact de la cumetria la care, credea el, s-au nimerit \n chip de na[i c\]iva maneli[ti guvernamentali (s-a luat, evident, dup` ecusonul din geamul limuzinei, `la de acces liber [i parcare pe banii statului la Guvern), acompania]i de ceva notabilit`]i locale din categoria coco[-[ef de vam`. Iar poli]aii, \n loc s` destupe [u[eaua, se r`]oiau la [oferii exaspera]i care, ca s` se r`coreasc` [i ei cumva, \[i tot imaginau \n gura mare cum ar fi s`-i ia m`car o dat` locul mirelui. Chestia e c` na[ul nu era nicidecum vreun prealuminat de la guvern, dup` cum l`sa s` se \n]eleag` ecusonul prins la pieptul ma[inii, ci doar un consilier local din comuna Limanu. |nc` un set de blesteme c`zut degeaba \n freza angaja]ilor de la Palatul Victoria PSD-ului asupra romnilor. V` da]i seama c` dac` era vreunu de la Guvern venea cu elicopterul, cu dirijabilul sau cu naveta spa]ial` decapotat`. Vama con Dios

Foamea culpa

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

29

r`spunsuri la scrisori
Raoul din Berceni (Bucure[ti): Ai perfect` dreptate, chestia cu num`ratul ou`lor este mai complicat` atunci cnd, ntr-o anumit` situa]ie, domnul respectiv poate da impresia c` are patru! Dar, totu[i, spune-ne: cam la ce rubric` s-ar putea publica ele? Ai umor de bun` calitate. Te-ar interesa o colaborare mai serioas` la publica]ia noastr`? D`-ne cteva date personale [i un r`spuns mai pe larg la ntrebarea: cine e[ti matale, domnule Emy Grant?

Somnul dulce mult aduce


Fra]ilor, am a]ipit! Tocmai m` trezisem [i, c\nd m-am uitat la ceas [i am v`zut c\t de t\rziu este, am adormit la loc. Apoi m-am trezit [i, c\nd am v`zut c\t de devreme este, m-am \mbr`cat imediat, am ie[it din cas` [i m-am urcat \n ma[in`, pentru a merge la serviciu. La primul semafor, care ar`ta ro[u, am a]ipit. C\nd m-am trezit, semaforul ar`ta verde. P\n` la birou am f`cut vreo opt ore, timp \n care am a]ipit la toate stopurile, semafoarele [i cedeaz` trecerea. C\nd am intrat \n redac]ie, toat` lumea dormea. M-am dus la birou, am deschis calculatorul, am \nceput s` scriu articolul `sta [i, dup` dou` cuvinte [i o virgul` \ntre ele, am a]ipit. C\nd m-am trezit, un coleg ziarist nu-i dau numele citea Libertatea \n somn, cu voce tare. Zicea ceva despre o descoperire a cercet`torilor din Marea Britanie care g`siser` secretul succesului: somnul la serviciu. De bucurie, am adormit la loc [i, c\nd m-am trezit, managerul general ne-a anun]at, pe jum`tate adormit, c` ne-a m`rit salariile de zece ori.

Costel Priboi (Bucure[ti): Nu am mprumutat nici un reportofon, Nicoleta Panici eu, nici colegii taki (Vlaha, Cluj): Am mei, de la vechiul Ca]avencu, primit plicul cu ambalaa[a cum v-o fi pus cineva s` in- jul [i traducerea. Mul]umim. sinua]i. Ct despre problema cu MISA, da]i-mi voie s` studiez pe O.M. (Bucure[ti): Am primit ndelete documentarul pe care sugestiile [i, n m`sura necesimi l-a]i trimis. t`]ilor redac]ionale, vom apela la ele. Kilimaghearo (Sibiu): Am nmnat scrisoarea cu obserAno Nimica (Craiova): Pliva]iile colegului care a scris ar- cul dumneavoastr` a ajuns la ticolul. colegii care se ocup` de redactarea Bursei [p`gilor. Andr Isip (Paris): Eseul despre lene e interesant, dar eu Marinel A. (Oradea): |]i mulcred c` mai degrab` trebuie ]umesc pentru toate informa]iile trimis la Dilema veche. din municipiul respectiv. A[tept noi [i noi dezv`luiri despre ceea Bogdan Murg (Sibiu): Am ce se \nt\mpl` \n preajma ta. primit fotografia [i ne-a pl`cut! Ioan T. MORAR Emy Grant (Trgovi[te): O scrisoare haioas`, nso]it` de texte aproape la fel de haioase.

Sala Somnia

coasa lux
Joi a avut loc la Sala Palatului congresul Uniunii Na]ionale PSD+PUR. Partenerii electorali au convenit asupra strategiei de guvernare [i s-au \n]eles [i asupra oamenilor. Astfel, to]i cei prezen]i au fost unanim de acord c` Adrian N`st`se este candidatul ideal al Uniunii. La fel [i \n ceea ce-l prive[te pe domnul Costic` Constantin: to]i au fost unanim de acord c` vicepre[edintele PUR Gala]i a murit exact \n timpul congresului. Interesant este c` omul a suferit infarctul taman la una din interven]iile lui N`stase, care, ca [i ceilal]i reprezentan]i din prezidiu, nu s-a sinchisit de rumoarea din sal`. Pe Umani[ti i-a cam durut \n PUR. De remarcat [i sloganul, afi[at la vedere, sub care s-a desf`[urat congresul: Un plus pentru via]a ta!. Noi [tim c` pactul cu PSD-ul a fost dezaprobat de multe filiale umaniste din ]ar`, care deja au trecut \n bloc la alte partide. Dar parc` [i domnul Constantin prea a pus la inim`. L-o fi luat gura pe dinainte [i o fi zis c` alian]a cu PSD se va face doar peste cadavrul lui? Vestea bun` pentru N`st`se este c` a[a a ajuns s` monopolizeze [i [tirile de la ora cinci, c` doar acolo mai ap`reau [i al]ii, [i c` domnul Constantin nu mai poate s` treac` la PNL. Vestea proast` pentru noi este c` [i Romeo Stavarache e foarte bolnav. Are probleme complicate cu stomacul (a zis Voiculescu). P`i, normal c` de la stomac i se trage, c` nu poate s`-i \nghit` pe `[tia. {tirile de la ora chici

30

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Seppukultura japonez`
Povestea vie]ii [i literaturii lui Yukio Mishima*, spus` de Marguerite Yourcenar, nu este nici pe departe un produs de critic`, hai s`-i zicem profesionist`, ci o medita]ie namorat`. Un mare scriitor spune povestea unui alt mare scriitor. O minte literar` rafinat`, european` n esen]`, ncearc` s` n]eleag` [i s` dezv`luie o alt` minte literar`, la fel de subtil`, dar extrem-oriental`. Pentru c`, dincolo de bravadele sale de europenism, Mishima a r`mas pn` la ultimul s`u gest, celebrul harakiri din biroul generalului Mishita, un japonez sadea. Au trecut peste trei decenii de atunci [i Japonia bur]ilor pline pare s` nu se fi sinchisit de protestul lui Mishima [i s`-[i vad` de excursii. Vedem cum prosperitatea ame]e[te Japonia [i o pr`bu[e[te n neantul spiritului, striga el cu disperare din balconul Ministerului Ap`r`rii, ncercnd s`-i solidarizeze pe ofi]eri cu cauza vechii [i iubitei lui Japonii. Acum, peste tot prin lume, pe unde-i poart` agen]iile de turism, japonezii contemporani snt absorbi]i de tot ce-i nconjoar`. Ai zice c` n-au nimic pe din`untru [i c` respir` pe ochi. Se chior`sc cu o curiozitate infantil` la peisaje, colc`ie prin natur` cu un aer de droga]i, iar camera de luat vederi le e deja ca o protez` vizual`. E un cli[eu, sigur, dar cli[eul `sta vine de undeva, are o istorie, o baz` [tiin]ific` cum ar zice tov. Iliescu. Totu[i, nu [tiu dac` a]i observat, cel mai tare le place s` se chiorasc` la temple, biserici [i castele. Or, tocmai de aceea, am impresia c` invazia asta turistic` nipon` asupra lumii e ultima r`m`[i]` a dispozi]iei lor budiste c`tre contemplarea vidului. Pe scurt, o spun cumva pentru Mishima, am impresia c` snt ambeta]i de natura sacr` [i, dac` le zgrii pu]in coaja asta tehnologic` de-au prins-o n ultimii zeci de ani, po]i vedea dedesubt acea Japonie str`veche, plin` de gloria vechilor samurai, de ritualurile de la curtea mp`ratului [i de rigiditatea elegant` a unor tradi]ii medievale. Haide]i, recunoa[te]i c` ne uit`m la japonezi ca la ni[te gagii din Evul Mediu care, nu se [tie cum, brusc, au avansat tehnologic! n aceast` logic` temporal`, Yukio Mishima este un samurai supravie]uitor, pentru care literatura [i via]a snt ca t`i[urile aceleia[i s`bii. O sabie cu care, dac` nu po]i ntoarce Japonia din drumul pierzaniei, te po]i m`car ntoarce tu n eternitatea acelei Japonii nemuritoare. Alin IONESCU
* Marguerite Yourcenar, Mishima sau viziunea vidului, trad. Daniela Boriceanu, Editura Humanitas, 2004.

De ce s\nt mai buni b`rba]ii dec\t femeile? Dar de ce s\nt mai bune femeile dec\t b`rba]ii? Pentru c` Jurnalul lui Tetelu! Albul mut` [i c\[tig` 1 miliard de dolari!

mpreun`, s` nu distoneze. E clar c` to]i expozan]ii au dep`[it o inevitabil` etap` teribilist` n care, de multe ori, tinerii arti[ti vor s` demonstreze c` totul ncepe cu ei, c` ei au reinventat artele plastice. Lucr`rile din aceast` expozi]ie s\nt dovada c`, deja, autorii lor au g`sit un drum destul de bine trasat, c` au trecut peste bolile de cre[tere ale oric`rui artist. Exist` cteva nume de sculptori bine contura]i, unul dintre ei este Costin Ioni]`, cu un c`l`re] din lemn foarte bine f`cut, dovad` c` [i-a nsu[it temeinic tainele celor vechi [i c` poate s` nceap` ceva nou. Alina Aldea este un

alt nume de care, sper, vom mai auzi. La fel cum s-ar putea s` conteze ca nume de prim` m`rime, n anii ce vin, Iudith Balint, Caius Rotaru sau Mihai Balko, arti[ti forma]i, cu lec]iile bine nv`]ate [i care reu[esc s` tempereze elanul etapei, tenta]ia teribilismului [i, totu[i, s` nu treac` prin locuri comune, s`-[i lase personalitatea artistic` s` se afirme. Ioan T. MORAR
* Cocktail, 14 sculptori contemporani, galeria Apollo, Bucure[ti, curator Oana T`nase.

cinem-a p\r\t
Cronicile lui Riddicol
Vin Diesel, a[a cum \i spune [i numele, este un actor din clasa economic`. Vocea [i mu[chii lui se preteaz` doar la roluri \n care nu ai de spus mai mult de o propozi]ie pe replic`. Iar c\nd ai de spus doar o propozi]ie, ai tot timpul s` o spui a dracu de memorabil (a se auzi: Hasta la vista, baby, Ill be back sau He didnt know who he was fucking with). Ultima replic` \i apar]ine chiar lui Riddick, alias Vin Diesel, cunoscut telespectatorilor din semi-obscurul Pitch Black, un SF apropiat ca valoare de Alien 4. Urmarea clasicului Pitch Black se nume[te The Chronicles of Riddick*, filmul dezb`tut aici. Ei bine, dac` Pitch Black a fost o colec]ie de faze vizual [i situa]ional puternice, The C. of R. e din alt film. Subiectul e la fel de banal ca la P.B., \ns` nu mai are [pilul tensiunii, ci mai degrab` se bazeaz` pe o mul]ime de efecte vizuale (unele cu mult dep`[ite calitativ de Shrek 2 [i chiar de Matrix 3). Subiectul e bazat pe r`zboaiele de cucerire ale unora de pe planeta Necromanga, care vor s` pun` m\na pe toate planetele [i s` le bage supu[ilor prostii \n cap, la fel cum f`ceau borgii din Star Trek. Ei bicat, nici gura nu-i miroase, la pag. 11, Nicolae Coande semneaz` un articol n care Liiceanu e pus la zid. Am impresia c` C. St`nescu [i consider` cititorii cam tmpi]i. ({t. A.) q O mostr` de obr`znicie semnat` de R`zvan Theodorescu [i publicat` n Evenimentul zilei de duminic`: De obicei, editurile Humanitas [i Polirom nu primesc subven]ie. Ei nu au venit niciodat` la noi. Au venit n schimb edituri foarte bune, cum este RAO, care are [i achizi]ii, sau Univers Enciclopedic, sau Editura Enciclopedic`, edituri serioase din Romnia. Celelalte dou` nu au venit nici la subven]ii niciodat`. Editurile pe care le g`si]i pe list` snt cele pe care noi le consider`m necesare, din punctul de vedere al achizi]iilor, prin operele pe care le public`. Celelalte pot fi ad libitum; dar cele necesare snt acelea pe care le g`si]i la noi. Humanitas si Polirom snt cele mai mari edituri in viziunea dumneavoastr`; pentru mine, cele mai importante snt Univers Enciclopedic, Editura Enciclopedic` [i RAO. Fiecare poate s` considere cum vrea. Eu fiind n momentul de fa]` ministru, m-am raliat opiniei membrilor comisiei. V` rog s` m` crede]i ne, surpriz`: Riddick e singurul care li se poate opune, fiind ultimul dintr-o specie mai rezistent` (era Furios de pe planeta Furia). Dup` cum se vede, b`iatul care s-a ocupat de numele speciilor din scenariu se gr`bea la al doilea job c\nd a f`cut lista. Chiar acum, c\nd scriu, \mi dau seama c\t umor ridicol a avut filmul: un Furios se plimb` din planet` \n planet`, urm`rit de v\n`torii de recompense [i devine [eful Necromang`rilor, omor\ndu-l pe boss-ul lor (apropo, pe unul din c`pitanii boss-ului \l cheam` Vakka). Mai mult, mai exist` [i rasa numit` Elemental, o specie fantomatic`, ba apare, ba dispare, care are ca religie calculul. S` m` vede]i [i pe mine cum fac un calcul din `sta Elemental: 125.000 biletul + suc mare + floricele por]ie mamut \nmul]it cu 2. |ncep s` m` enervez. Necromang`ri [i Furio[i, fugi]i! S-a n`scut primul din specia Enervat, subspecia Fraier-mai-s`rac-cu-450.000 lei + taxi. V` sparg la nav`! C`t`lin MATEI
* The Chronicles of Riddick, SUA, 2004, regia: David Twohy.

rebele arte
Cocktail cu esen]e tari
Pentru mine e reconfortant s` constat c` arti[tii plastici pe care i socotim de viitor conteaz` [i n prezent, c` nu exist` neap`rat pr`p`stii ntre genera]iile de creatori de la noi. {i prilejul de reconfortare mi-a fost oferit de expozi]ia Cocktail* n care s\nt grupa]i c]iva sculptori tineri [i, ca s` reutilizez cli[eul, de viitor. Dincolo de titlul expozi]iei care chiar subliniaz` faptul c` expozan]ii s\nt diferi]i, chiar absolven]i din promo]ii diferite, c` nu s\nt un grup de crea]ie cu program artistic comun (ceea ce nu e r`u, desigur), exist` ceva ce i face pe sculptorii de aici s` nu sune r`u

show biz da cul]i


Adev`rul literar [i amnezic
q C. St`nescu face revista presei culturale n Adev`rul literar [i artistic (ALA). n nr. 732 din 31 august constat`, amuzat, c` Gabriela Adame[teanu, intervenind n a[a-zisa ceart` a intelectualilor, face inventarul revistelor care au g`zduit cearta, printre ele fiind [i revista la care lucreaz` [i pe care G. Adame[teanu o boteaz` Supliment Cultural [i Artistic. Nu-l enerveaz` noul nume, ci faptul c` Gabriela Adame[teanu crede c` ALA ar fi putut fi gazda vreunei certe. Scrie deci C. St`nescu: ...n suplimentul nostru nu s-a rev`rsat nici un fel de r`zboi: l-am comprimat ntr-o not` informativ` (!) absolut pa[nic` [...] din care r`zboiul lipsea cu des`vr[ire... {i continu` foarte serios: Adev`rul literar [i artistic nu particip` la r`zboaie, nici m`car la cele preventive. Cum lucrurile stau exact invers, este de presupus c` C. St`nescu fie a fost n concediu n luna iulie, fie s-a ramolit [i uit` ce a citit, fie nu cite[te dect ceea ce scrie domnia sa, fie ne minte n fa]` n speran]a c` nimeni nu-i va verifica spusele. q Pe data de 20 iulie, n ALA nr. 726, Ciprian {iulea public` o pagin` ntreag` (p. 5) n care spune clar: Simt [i eu nevoia s` intervin n polemica dintre reac]ionari [i progresi[ti... Cum nevoia nu i se termin` repede, n num`rul urm`tor al revistei [i continu` atacul mpotriva reac]ionarilor, din nou pe o pagin` ntreag` a revistei (p. 7). Concluzia lui e clar`: {coala Noica nu este altceva dect corolarul cultural al extremismului politic interbelic, adic` o mistic` a culturii. Iar Patapievici nu este, n viziunea lui {iulea, dect urma[ul gndirii legionare a lui Noica. La cele dou` pagini de atac, {iulea mai adaug` nc` una, n ALA nr. 728, n care se ap`r` mpotriva obiec]iei mele c` folose[te citatele incorect. q Iar n num`rul n care C. St`nescu sus]ine c` revista la care scrie nici usturoi n-a mn-

c` nu am avut nici o influen]` n acest sens, dar m-am bucurat c` alegerea lor este cea care a fost. Se pare c` gustul meu cultural corespunde gustului lor. Cnd va fi alt ministru, poate va face achizi]ii de la Humanitas. Dincolo de tonul arogant pe care un func]ionar de stat n-ar trebui s`-l aib` (dac` nu cumva e o directiv` a premierului s` se redistribuie arogan]a lui pe perioada campaniei!), afirma]iile lui R`zvan Theodorescu s\nt mincinoase, cel pu]in despre Polirom [tiu c` a preg`tit, an de an, documenta]ia pentru subven]ii, dar a fost refuzat`. Apoi, s` nu uit`m c` mai exist` o editur`, Miracol, care, chiar dac` nu e men]ionat` printre preferin]ele ministeriale, este binecuvntat` cu achizi]ii de dou` sute de milioane de lei. Achizi]iile agreate de minister se refer` mai ales la membrii comisiei [i nu iau n seam`, de pild`, numele noi [i valoroase ale literaturii romne contemporane care au ap`rut la Polirom [i Humanitas. Norocul nostru este, totu[i, c` zilele lui Theodorescu n prim-planul politic [i cultural s\nt num`rate pentru c`, n alegerile preliminare PSD de la Ia[i, nici colegii nu l-au mai votat pe un loc eligibil. (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

31

mazeta sporturilor

Partidul Noua Restaura]ie


don, b`ga-ne-am [i scoate-ne-am! C\t am fost noi pleca]i, nu s-a schimbat nimic esen]ial, s` moar` m`-sa! Acelea[i figuri, moace [i mecle arhicunoscute ]in capul de afi[. Dumitru Sechelariu de la Bac`u a intrat \n Partidul Noua Genera]ie al lui Gigi Becali din Pipera. De acum \ncolo, nea Doru va fi subordonatul lui nea Gigi pe linie politic`. {i poate c` n-o s` fie doar pe linie, ci [i pe mar] [i pe partid`. |n felul `sta se limpeze[te ra]iunea doctrinar` a transferului celor patru juc`tori trimi[i pachet la Steaua: p`i, a fost numai un aconto \n perspectiva constituirii aripii moldave a PNG! C\t despre programul Noii Genera]ii, el [ade sintetizat m`iestru \n vorbele adresate de Gigi Becali unui suporter: B`i, fii atent! Te-am re]inut dup` figur` [i e de r`u!. Da, nu-i bine. Din alt` parte a ]`rii, de la Craiova, ne-a mai venit o mostr` despre ce va s` zic` ideologia noii genera]ii de investitori \n fotbal. Patronul oltean Dinel Staicu [i-a v\ndut clubul c`tre prietenul s`u Adi Mititelu fix \n pauza meciului cu CFR Cluj. S`racu Mircea Rednic! |n minutul 45 mai era \nc` antrenor [i, \n

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport


q Acum ceva vreme, un fotbalist timi[orean a fost caftit pe strad`. Solidari, c\]iva colegi de la CIP Deva, juc`tori de fotbal \n sal`, i-au urmat exemplul. Incidentul s-a petrecut, dup` sursele noastre, la barul Bobo din Deva, unde un sportiv a dat iama n closetul damelor [i [i-a ag`]at fermoarul de la prohab de fusti]a unei cliente. Cafteala a avut loc dup` ce antrenorul adus cu mare pomp` din Portugalia, pe post de Jose Mourinho [i cei patru sportivi au fost ejacula]i n strad`. Prietenul fetei agresate de fotbali[ti i-a b`tut m`r pe b`ie]i. C\nd au ap`rut jandarmii, la locul faptei nu se mai aflau dec\t resturi de crampe [i crampoane. {i c\teva cucuie care o rupeau bini[or n portughez`. q Ceea ce p`rea a fi doar un zvon de o ureche pare s` fi trecut deja dincolo de bariera celor trei urechi consacrate la B\rfele din pagina 2: c\]iva jurnali[ti de sport bag` peni]a \n cerneal` pentru o veste care spune c` va ap`rea, c\t de cur\nd, un cotidian sportiv numit Fanatik. Solii s`i umbl` deja prin redac]iile altor publica]ii consacrate, c`ut\nd m\n` de lucru calificat`. Nu se [tie \nc` exact cine va pl`ti salariile la noua pr`v`lie, numele v\nturate fiind, \n ordinea numerelor de pe sacou, Gigi Ne]oiu, Nicos Ghear` [i fra]ii Becali.

|n week-end, s`pt`m\na asta, am urm`rit o interesant` partid` de rugby feminin, categoria junioare, disputat` pe plaja din Mangalia. Juca Ia[iul cu Ciorog\rla. |n final, la cap`tul unei confrunt`ri nu lipsite de virtu]i tehnice [i spectaculare, a c\[tigat Ciorog\rla cu 7-1 la eseuri. Ne-a cam pl`cut. Jocul de rugby r`m\ne mereu un sport frumos, chiar atunci c\nd e doar beach-rugby [i \l joac` fetele. Am (\n)scrie [i noi un eseu pe tema asta, numai c` rugby-ul, prin ampla lui desf`[urare epic`, predispune mai degrab` spre roman, de nu cumva spre epopee. Cine mai cite[te epopei \n ziua de azi, c\nd to]i idolii au murit [i nici noi, fanii, nu ne sim]im prea bine? A[a c`, melancolic, p`r`sim plaja [i ne \ntoarcem la civiliza]ie. Am zis cumva civiliza]ie? Par-

Ce s`-]i fac, Seche, dac` nu te-ai orientat? Trebuia s` te g\nde[ti c`, dac` vin al]ii la putere, o s` schimbe numele stadionului \nc` de a doua zi. Dac` ai fi botezat un mare bulevard cu numele t`u, r`m\nea B-dul Dumitru Sechelariu, m`car \n vro zece mii de buletine de identitate. Dar uite, am cutia aia de table, cu care te-am cur`]at de-at\tea ori. {tii c` am botezat-o cutia Dumitru Sechelariu? Consilierul Dan Pavel are din nou de lucru: dup` ce a \nv`]at un cioban s` vorbeasc`, a primit acum [i un fost mecanic auto pe care trebuie s`-l \nve]e s` tac`
momentul golului victorios din minutul 90+1, deja nu mai era. Mititeii tocmai \l arvuniser` pe Pi]urc` mutarea victorioas`, [ase-[ase, poart`-n cas`. Or, v`z\nd unde ne-am \ntors din concediu, mai c` ne-am face bagajele, ca Rednic, [i ne-am \ntoarce la rugby feminin, pe plaja de la Mangalia. C`, cu fotbalul `sta al nostru, mai mult ne facem inim` rea, iar`[i, de poman`. Din simpla enumerare a numelor din acest articola[, a]i v`zut cam cine ni-s investitorii: fo[ti mili]ieni, osp`tari, mecanici auto [i ciobani de discotec`. Ei, cic`, vrea s` ajungem \n Europa [i la Mondiale. H\m. Bine m`car c` am b`tut, dracului, Andorra! Viorel MO}OC

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 37, 14-20 septembrie 2004

dubios democra]ia trecea

Romnia a declan[at r`zboiul stelelor de pe etichet`


Cu dou` minute mai devreme [i cu o zi mai t\rziu, prima rachet` romneasc` s-a ridicat de la sol 1.300 de metri, dup` care s-a pr`bu[it \n mare. Chestia e c` bolidul, deocamdat` f`r` pilo]i, func]ioneaz` cu ap` chioar` pe post de combustibil. Asta spre bucuria lui Nicolae V`c`roiu, expertul nostru \n pr`bu[iri, care [i-a v`zut demonstrate ni[te teorii mai vechi. Adic`: dac` nu iei nimic la bord [i \i tragi numai cu ap`, te pr`bu[e[ti dracu \n mare, de-o mai accidentezi la Cap [i pe Midia. |ns` dac` o ]ii pe reac]ie toat` noaptea, iar spre diminea]` umbli pu]in [i la antigel, nu ri[ti s` zbori dec\t doi-trei metri [i s` aterizezi lejer sub mas`, accident\nd cel mult maidanezul localului.

contraeditorial

Sf\r[itul rezisten]ei din mun]ii de ziare


Pe vremea c\nd presa romn` \[i savura perioada romantic`, pe la \nceputul anilor 90, jurnalismul era un fel de tr\nt` popular` \n care precump`neau musculatura indign`rii [i tehnica isteriei. Picat` dup` decenii de abstinen]`, \nv`lm`[eala de p`reri [i sentin]e f`cea sarea [i piperul paginilor de ziar \n care fiecare punea piedic` tuturor. S` scrii tot ce-]i trece prin cap, s` terfele[ti tabuuri, s`-]i r`scumperi frustr`ri legitime [i s`-i insul]i cu sinceritate pe derbedeii de la putere era privilegiul compensatoriu al unei anumite p`r]i a presei cum o numea un Iliescu mai t\n`r, scos din min]i. Mi-e dor de vremurile \n care noi, ziari[tii din categoria m`i animalule!, ne m`suram vitejia direct prin independen]a cuv\ntului. Ast`zi, acea magie edenic` a expirat, iar valoarea gazetei se exprim` nemilos prin \ncas`ri. Cifrele tirajului [i veniturile din publicitate alc`tuiesc acum, doar ele, acea gravita]ie vital`, singura care face posibil` existen]a unei publica]ii. A[a se face c`, de la un timp \ncoace, c\inele de paz` al democra]iei latr` din ce \n ce mai r`gu[it, independen]a opiniei fiind contaminat` tot mai des de obsesia rentabilit`]ii. |n acest c\mp neiert`tor de for]e, ziarele au \nceput o harnic` revizuire de con]inut [i au ie[it \n \nt\mpinarea banilor necesari d\nd din coad` sau, dup` caz, m\r\ind. A m\r\it mai \nt\i Evenimentul zilei, c`ruia grupul elve]ian Ringier i-a umblat timid la sumar. Subiectele anti-PSD publicate \n timpul campaniei electorale au f`cut ca publicitatea \ncasat` de la stat, distribuit` presei pe criterii de m\lc, s` fie mai str`vezie dec\t calculaser` managerii elve]ieni. A m\r\it mai apoi Romnia liber`, fiindc` proprietarii nem]i s-au amestecat \n editorial [i au sugerat ziari[tilor schimb`ri. Presiunile politice directe asupra con]inutului nu s\nt nici ele o practic` rar`. Ca s` num`r`m pe degete televiziunile independente jurnalistic ar trebui s` ne amput`m m\inile. Radioul a dat [i el obol acestui ritual de \nmuiere cu jenanta poveste de la BBC Sec]ia romn`, unde jurnali[tii cei mai valoro[i ai postului au demisionat. Politica [i banii s\nt cele dou` poveri ce curbeaz` insistent spinarea presei romne[ti. Un mecanism cinic, dar foarte actual, descris de o logic` pragmatic`, \mpinge opinia independent` spre dou` tipuri de deces: slugarnic sau profitabil. Cele c\teva ziare \n care mai p\lp\ie onoarea, un soi de lupt`tori anacronici \n mun]i, e bine s` \n]eleag` c` americanii pe care-i a[teapt` nu mai vin. Au venit doar elve]ienii [i nem]ii. Oferta mai cuprinde [i c\]iva bandi]i locali, speciali[ti \n desant politic [i tunuri de partid. |n rest, e treaba jurnalistului s` \n]eleag` c`, pentru a exista, presa trebuie s` se v\nd`. Fie la tiraj, fie la caracter.

Racheta Halb`

Doru BU{CU

You might also like