COLEGIUL TEHNIC,,MATEI BASARAB CARACAL

PROIECT

COORDONATOR prof.ing. DINU GABRIEL

ABSOLVENT ILIE GABRIEL

2010-2011

TEMA PROIECT

ELEMENTE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE ACTIONARE ELECTROMAGNETICE

Argument
In aplicatiile caznice , Contactoarele se folosesc in mare parte , pentru comandarea unor consumatori de putere mare sau foarte mare , pentru protectia respectivilor consumatori dar si pe post de "intrerupatoare trifazice ". De exemplu , daca vrem sa pornim un motor trifazic de cativa Kw dintr -un simplu intrerupator ce suporta maxim 10 amperi . Acest lucru nu e posibil fara ajutorul contactorului din cel putin doua motive Intrerupatorul nostru foloseste doar un simplu contact , iar in cazul nostru avem nevoie de 3 contacte actionate simultan (cate un contact pentru fiecare faza ) . Intensitatea curentului pe care "il cere" motorul la pornire e foarte mare iar contactele intrerupatorului (sa presupunem ca ar avea trei ) ar ceda imediat . Un alt beneficiu in folosinta contactoarelor, ar fi protectia unui consumator impotriva supraincalziri acestuia peste o anumita limita admisa . Sunt multe tipuri de contactoare , iar acestea difera incepand de la modul de utilizare , modul de comanda sau tipul de actionare ( Electromagnetic sau electronic folosind componente semiconductoare de putere cum ar fi tiristoarele ) Contactoarele clasice sau cele cu bobina se folosesc in general in comanda motoarelor , a rezistentelor de incalzire (de exemplu pentru incalzirea in pardoseala) sau (in general vorbind ) la comandarea aparatelor ce folosesc curentul electric in circuite inductive (bobine ) sau termice (rezistente). De asemenea , contactoarele se pot comanda (in functie de tipul acestuia ) in curent continuu sau in curent alternativ . La fel putem spune si despre tensiunile de comanda care , pot fi mult mai mici fata de cea pe care o foloseste respectivul consumator comandat de contactor . De exem plu putem comanda un motor de 220 V cu o tensiune de 12V C.C. / C.A. 24 V C.C. / C.A. Mecatronica reprezinta o stiinta inginereasca bazata pe disciplina clasice ale constructiilor de masini ,electrotehnicii si informaticii avand ca scop imbunatatirea functionarii utilajelor si sistemelor tehnice prin contopirea disciplinelor componente intr-un tot unintar.In prezent o definitie larga acceptata priveste mecatronica drept imbinarea sinergetica dintre imaginea mecatronica,electronic de comanda si control si informatica in proiectarea,realizarea si exploatarea produselor si proceselor tehnologice.Este important de subliniat ca mecatronica nu este numai o simpla alaturare a mecanicii,electronice si informaticii,mai cere si abilitati personale necesare in industrie pentru a atinge standarde inalte de performanta iar aceeasta priveste abordarea si dezvoltarea corespunzatoare a resurselor umane la toate nivelele de invatamant tehnic.Mecatronica a inceput sa se dezvolte in mod dinamic la inceputul anilor 1980 perioada in care era proaspat definite,iar conceptual sufera permanent.A fost o perioada de dezvoltare in directia obtinerii elementelor integrate,menite sa asigure pe deplin control utilajelor ,masinilor si utilajelor

complexe.Printre productiile mecatroni ce se numara imprimantele,copiatoarele din noua generatie,masinile de current si tricotat cu comanda interna sisteme antiderapante(ABS) si pernele de aier din tehnica automobilistica Tot produsele mecatronice sunt si camerele video miniaturale CD Playere si alte micromasini dar si sisteme cu gabarit mare si lini i de productie automate.In prezent cel mai mare complex mecatronic din lume este cel care asigura inchiderea si deschiderea canalului de acces dinspre mare catre portul Roterrdam avand o deschidere de peste 300 de m.utilajele mecatronice sunt asamblari care integreaza elementele componente simple sau complexe ce indeplinesc diferite functii actionand in baza unor reguli si conditii impuse.
1. Constructia si functionarea releelor de protective

Definirea si clasificarea releelor de protectie electromecanice (cu contacte) 1.Generalitati y Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de protectie si comanda automata. In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia. In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire. Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev. y Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele: -natura marimii de intrare (sau actionare ) -puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub 1W si circa 40W); -curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe 2A la 110V si sarcina rezistiva, sau 0,5A la 220V si sarcina inductive)

4 -numarul si pozitia contactelor releului : Un releu poate avea un numar de contacte normal deschise si (sau) un numar de contacte normal inchise. Prin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului ); -domeniul de actionare sau gama de reglaj pentru marimea de intrare -timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de actionare, pana la inchiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la relee

instantanee, la valorii de 0,1.10s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor). 2.Clasificare Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii. y Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc: -relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate) -relee electrodinamice (fara fier sau cu fier) -relee magnetoelectrice -relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice) -relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic)
y Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc: -relee de curent (pt curent continu sau alternativ) -relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa) -relee de putere (activa, reactiva, aparenta) -relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta) -relee de frecventa (sau de alunecare) -relee de defazaj (de succesiune a fazelor )

Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc: -relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita; -relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita; -relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale; -relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.
y

1.1Definirea releelor de protec ie. Func ii. Cerin e. Un sistem de protec ie prin relee este alc tuit din totalitatea dispozitivelor i aparatelor destinate s asigure, n mod automat, deconectarea unei instala ii la apari ia unui defect sau regim anormal de func ionare periculos pentru instala ie, sau cel pu in s semnaleze aceasta.

Dezvol

ea tehni ii de protec ie prin relee i etapele parcurse

Pri separarea aut -

at a unei instala ii defecte se urm resc trei obiecti e:

s mpi i dezvoltarea defectului i extinderea acestuia asupra altor instala ii; s prentmpine distrugerea izola iei i aparatelor ca urmare a ocului electrodinamic i electrotermic, ntrerupnd rapid toate posibilit ile de alimentare a locului de defectare;

s contrib ie la restabilirea func ion rii normale pentru continuitatea alimentarii consumatorilor de energie electric . 6 Releul electric de protec ie este, deci, un aparat electric care execut nchiderea, deschiderea sau comutarea unuia sau mai multor contacte la varia ii ale unor marimi electrice aplicate la intrarea acestuia. n cazul releelor f r elemente mobile , respectiv f r contacte, are loc o basculare a valorii de ie ire la producerea unei varia ii n salt la intrare. Releul transmite comanda de declan are la mecanismul (dispozitivul de declan are al ntreruptorului. In figura 1.1 este reprezentat sintetic dezvoltarea tehnicii de protec ie prin relee i etapele parcurse. Structura releului de protec ie: n figura 1.2, a, b i c sunt reprezentate: schema bloc, schema desf surat general pentru releul de protec ie. i simbolul

Scheme ale releelor i simbolizarea lor: a.)schema bloc; b.)schema desf urat ; c)simbol pentru releul de protec ie ES - Element Sensibil (de intrare); EC - Element de ompara ie sau prelucrare logic a informa iei i de Decizie; EE - Element de Execu ie.

Caracteristica intrare ie ire (static ) a unui releu de protec ie

Schema bloc de elemente a unui circuit de protec ie prin relee Parametrii principali ai releelor: 1) Parametrii nominali ( Un, In, fn, Zn , etc.) - m rimi ce pot fi suportate timp ndelungat de aparat; 2) Valori de pornire (ac ionare) - valori la care ac ioneaz releul; 3) Valoarea de revenire - valoarea m rimii controlate la care elementele de execu ie ale aparatului ac ioneaz invers dect la ac ionare; 4) Factorul de revenire : K rev ! valoarea de revenire {1 valoarea de pornire
(1.1)

La releele maximale care ac ioneaz la dep irea unei m rimi Krev<1; la releele minimale, care ac ioneaz la sc derea m rimii de ac ionare sub valoarea reglat , Krev " 1. Se consider ca un releu este cu att mai bun cu ct Krev este mai aproape de 1. 5) Timpul propriu de ac ionare al releului care este timpul m surat din momentul atingerii valorii de ac ionare pn la emiterea m rimii de execu ie (la ie ire). La acest timp se adaug iner ia proprie a aparatului, la care se adun timpul reglat al aparatului. 6) Puterea consumat de releu - este n raport invers cu sensibilitatea releului. Aceast m rime intervine la nc rcarea circuitelor secundare i la calculul i alegerea transformatoarelor de m sur care alimenteaz schema (TC,TT) 7) Puterea de rupere (capacitatea de comutare) este puterea maxim din circuitul comandat prin contactele releului f r ca acesta s se deterioreze. 8) Pozi ia normal a contactelor (normal deschise sau normal nchise). Se consider pozi ie normal a contactelor starea lor ini ial ,cu aparatul nealimentat. 9) Sta ilitatea termic i electrodinamic care este capacitatea aparatului de a suporta un timp limitat efectele curen ilor de scurtcircuit, far consecin e negative. 10) Eroarea releului este diferen a dintre valoarea real de ac ionare i valoarea reglat pentru ac ionare. n concluzie: Se poate spune c releele electrice sunt aparate automate care, sub ac iunea unui parametru electric aplicat la intrare, produc varia ia n salt (brusc) a m rimii de ie ire la o anumit valoare a parametrului de intrare. Ele func ioneaz pe baza codului DA/NU i fac parte din categoria aparatelor pentru comenzi discontinue. n figura 1.3, caracteristica static intrare - ie ire pentru un releu de protec ie, n general. n cazul unei varia ii a parametrului x de la intrare ntre 0 i x, acestuia i corespunde o valoare constant a parametrului de ie ire y=ymin, i cel mai des ymin =0. Cnd x atinge valoarea xpornire, y variaz n salt de la ymin la ymax, iar timpul n care se produce aceast varia ie este determinat de durata procesului tranzitoriu n circuitul comandat. La o cre tere ulterioar a parametrului x de la intrare (de exemplu x=xmax) valoarea lui y r mne neschimbat . La descre terea parametrului x (xmax xmin), valoarea y=ymax r mne neschimbat dar pentru x=xrev se produce mic orarea prin salt n jos pn la valoarea y=ymin. Func ia releului de protec ie realizeaz o comand automat de tip releu cu o caracteristic unidirec ional . Schema bloc de elemente a unei instala ii de protec ie prin relee este ilustrat n figura 1.4, unde s-a considerat o protec ie maximal de curent pentru o linie electric aerian conectat prin ntreruptorul I1 la barele SEE. Elementele din schem sunt: transformatorul de curent TC, transformatorul de tensiune TT, blocul de intrare BI care poate fi realizat cu relee cu contacte, sau printr-o interfa format din traductoare i/sau filtre la instala ii realizate cu QP sau automate programabile. M rimile M1 i M2 se aplic blocului de prelucrare logic a informa iei BPL care este i un bloc de decizie. Acesta stabile te dac exist regim anormal de func ionare, iar n caz afirmativ elibereaz un semnal de execu ie la blocul de ie ire BE. De la aceasta pleac comanda de declan are la ntreruptor, respectiv semnalizarea execu iei acestei comenzi. BTP - blocul de temporizare care asigur dac este necesar o anumit temporizare; BA - blocul de alimentare al schemei care asigur tensiunile operative de CC pentru func ionarea ntregii scheme de protec ie. Instala ia de protec ie - are un caracter mai larg, putnd fi examinat n mai multe ipoteze:

1. protec ia de tip sau func ie elementar independent de obiectivul protejat (de exemplu:protec ia maximal de curent sau protec ie diferen ial sau protec ie minimal de impedan etc); 2. protec ia ca instala ie de comand automat pentru un anumit tip de defect (protec ie mpotriva scurtcircuitelor polifazate, protec ie mpotriva suprasarcinilor, protec ie mpotriva punerilor la p mnt); 3. protec ia ca instala ie complex cu func iuni corelate n cadrul unui ansam lu de elemente de protejat (protec ia p r ii electrice a unei centrale sau protec ia unei re ele electrice). Scheme folosite in reprezentarea instalatiei de protectie prin relee: Acestea pot fi: - scheme functionale; - scheme loc; - scheme logice - n care apar elementele din sistem n succesiunea logic a func iunilor ndeplinite. Schemele de principiu (sau principiale) ale instala iilor de protec ie pot fi: - scheme de principiu restr nse, monofilare sau trifilare; - scheme de principiu desf urate; - scheme de amplasare; - scheme de montaj; - scheme de execu ie.

1.2 Relee electromagnetice

Releele construite pe principiul electromagnetic sunt cele mai raspandite relee electrice cu contacte.Aceste relee sunt utilizate in curent continuu si alternativ; functionarea lor se bazeaza pe atragerea unei armaturi de otel de catre o bobina cu miez de fier (electromagnet).

1.RELEE ELECTROMAGNETICE DE CURENT SI TENSIUNE

Releele electromagnetice de curent si tensiune sunt relee de curent maxim, si tensiune maxima si de tensiune minima. Din aceasta categorie fac parte releele de tip RC (relee de curent) si de tip RT (relee de tensiune ), fabricate in tara. y Releul maximal de curent tip RC (fig. 1.1) este un aparat electromagnetic cu armatura mobila rotitoare, alimentat cu curent alternativ de 50Hz. Releul se compune dintr-un miez de fier 1, pe care sunt atasate bobinele 2.

In intrefierul electromagnetului se poate roti o armatura de otel 3 (paleta mobila), solidara cu axul releului .Pe acelasi ax este fixat un capat al resortuli 4.celalalt capat al resortului 4 este solidar cu levierul indicatorului de regalaj 7, care se poate deplasa intre limitele fixate pe scara de reglaj 8.O piesa izolata poarta calaretul metallic 5 care asigura ichiderea contacelor fixe 6 se leaga la cele doua borne ineterioare ale rleului. Cand bobinele electromagnetuli sunt parcurse de curent, armatura 3 tinde sa se roteasca in intrefier spre polii miezului 1. sub actiunea proportionala cu patratul fluxului magnetic *, ocupand pozitia cea mai favorabila unui flux maxim. Cuplul activ care produce deplasarea armaturii se poate exprima prin relatia; Ma=Kt*2=K2I2r Ir fiind curentul prin bobina releului, iar K1 si K2 constante care depind de caractersticile constructive ale releului . Deplasarii armaturii 3 in sensul direct indicat de sageata in fig. 1.1 (sensul actionarii contactelor mobile ale releului) I se opune cuplul antagonist dat de resortul 4 si cuplul antagonist produs de frecari in lagare. Se poate scrie deci relatia cuplului antagonist rezultat; Mr=Mro+K3 (H-Ho)+Mfr, In care, Mro este cuplul antagonist initial, H-Ho deplasarea unghiulara a armaturii, Mfr cuplul antagonist produs de frecari (practi constant); In cazul cresterii curentului in infasurarile releului pina la valoarea pentru care Ma" Mr, pe tot parcursul deplasarii armaturii mobile, in urma atragerii acestei armaturi spre polii electromagnetului , contactele 5 si 6 (normal deschise) se inchid si releul actioneaza . Valoarea minima a curentului Ir la care releul actioneaza, inchizandu-si contactele se numeste curent de actionare al releului Iar. Raportul dintre curentul de revenire si curentul de actionare a releului reprezinta factorul de revenire a releului :

I rev r I ar Factorul de revenire este intodeauna subunitar pentru releele maximale si supraunitar penutru cele minimale. Releul de curent tip RC este un releu de maximal, actionand numai in cazul cresterii curentului Ir, peste valoarea reglata.Coeficientul de revenire a releului RC este : Rrev=0,85. Releul are infasurari cu spire putine, de sectiune mare, care sunt parcurse de curenti mari; Irn=0,2.200A. Curenrul de actionare a releului maximal de curent RC poate fi reglat prin variatia tensiuni initiale a resortului antagonist (reglare continua) si prin schimbarea conixiunii (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinei releului (reglare in trepte). Alte relee electromagnetice de curent si de tensiune fabricate in tara sunt prevazute cu o singura bobina, avand o priza mediana, pentru modificarea domeniului de reglaj de la simplu la dublu. Tensiunea resortului se modifica, rotind indicatorul de reglaj 7. Punerea la punct a releului se modifica (aducerea in scara) se poate face cu doua suruburi care limiteaza pozitia de repaus (corespunzatoare curentului Ir ) si pozitia de actionare (corespunzatoare curentului Irev r ) a paletei mobile 3 in campul magnetic al electromagnetului 1. Timpul propriu de actionare al releului RC este practic nul (de ordinul 0,05s).Releul poate fi folosit atat in curent continuu cat si in curent alternativ , are o constructie simpla si prezinta mare stabilitate in functionare. y Releul de tensiune RV maximal sau minimal de tip electromagnetic. K rev ! Se deosebeste de releul de curent RC, numai prin faptul ca bobinele releului de tensiune au spire multe si subtiri, fiind construite astfel incat sa reziste la o tensiune nominala de alimentare. Releul maximal de tensiune actioneaza la cresterea tensiuni peste valoarea reglata, inchizandu-si contactele normal deschise; cel de tensiune minima (sau minimal) actioneaza la scaderea tensiunii sub valoarea reglata. Tensiunea de actionare al releului se regleaza prin modificarea tensiunii ini iale a resortului antagonist si prin schimbarea (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinelor de tensiune. Factorul de revenire al releului maximal de tensiune este 0,85, iar minimal are valoarea : 1 } 1,2 0,85

1.3 RELEE ELECTROMAGNETICE DE TIMP

Releele electromagnetice de timp se folosesc in schemele de protectie in scopul introducerii temporizatorilor necesare pentru functionarea selective a protectiei prin relee. Releul electromagnetic de timp RT, cel mai frecvent intalnit, este compus dintr-un system electromagnetic de tip solenoidal si un mecanism de ceasornic care este armat de sistemul electromagnetic (fig. 1.2).

La trecerea curentului prin bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este atras si, prin intermediul surubului fara sfarsit 2 si al rotii dintate 3, determina rotatia piesei intermediare 4. Aceasta produce tensionarea resortului 5, care antreneaza in rotetie axul echipajului mobil 6 (de retinut ca axu rotii dintate 3 nu este cuplat mecanic cu axul echipajului mobil). Roata dintata 7, fixata pe axul 6, se angreneaza cu roata dintata de pe axul unui mecanism de ceasornic 8, care determina o anumita viteza de rotatie a echipajului mobil al releului de timp. Tot pe axul 6 este fixat contactul mobil 9, care se roteste odata cu cu axul echipajului mobil, pana ajunge la contactul fix 10, inchizand circuitul AB (releu actioneaza ).

t l i i i l t t l i 1, i l t i t i i t l i 11 t . Axul echipajului mobil impreuna cu toate elementele solidare cu axul revine brusc in pozitia initiala (releu dezeexcitat). Un opritor 12 limiteaza cursa contactuluimobil 9 la revenire. Timpus de actionare a releului RT se regleaza prin variatia distantei dintre pozitia initiala a contactului mobil 9 si a contactului fix 10 care limiteaza cursa. Pentru fixarea unui anumit reglaj de timp (timpul de actionare al releului Iar) contactul 10 se deplaseaza pe sacara de reglaj 13 pana la o anumita diniziune a acestuia . Scara de reglaj a releului este etalonata in secunde si are o foarma semicirculara. Bobina electromagnetului 1 este calculata pentru un curent de scurta durata (de maxim 20-30s) la tensiunea nominala Temporizarea releului RT este independente de valoarea tensiunii amplificate bobinei, cu conditia asigurarii unei tensiuni de actionare Uar u 0,7Unr.

i t

1.4 RELEE ELECTR MAGNETICE INTERMEDIARE

In cazurile in care capacitatea de rupere a contactelor sau numarul de contacte de lucru ale releelor principale electromagnetice (de exemplu de tensiune, de timp etc.) sunt insuficiente se folosesc relee inermedi re . Releele inermediare de tip RI, se construiesc in tara noastra. Sunt aparate electromagnetice cu armatura basculanta, de curent continuu sau alternativ;in fig. 1.3 este reprezentat schematic un

astfel de releu. Circuitul magnetic este construit din tole magnetice. Cand curentul circula prin infasurarea bobinei 1, miezul ei atrage armatura basculanta 2, impruna cu puntea de contacte mobile 3, care deschid contactele fixe , normal inchise 5 si inched contactele, fixe, normal deschise 4 si, in consecinta, releul actioneaza. Dupa intreruperea curentului din bobina 1, sub actiunea resortului 6, armatura basculanta 2, revine imediat in pozitia initiala si contactele releului revin la pozitia normala (releu dezexcitat). Timpul de actionare a releelor inermediareeste de numai cateva sutimi de secunda si din aceasta cauza, ele influientiaza putin aspra timpului de actionare a protectiei Releele intermediare se utilizeaza fie pentru a amplifica un semnal mai slab, de la un traductor sau un alt releu , fie pentru multiplicarea numarului de circuite. Releele intermediare se executa pentru tensiuni nominale de 24, 48, 110 si 220 V, avand tensiunea minima de actionare 0,5Un (la aceasta tensiune este invinsa forta antagonista a resortului 6). Contactele releului suporta , fara sa se deformeze, un curent de 5A timp de 20 min. In fig 1.4 este reprezentat un astfel de releu intermediar

1.5 RELEE ELECTROMAGNETICE DE SEMNALIZARE

Releul de semnalizare tip Rds, fabricat de asemenea in tara, este un releu electromagnetic care semnalizeaza optic si isi inchide contactele, in functie de marimea de actionare (curentul continuu sau tensiunea continua) ce se aplica bobinei. In fig. 1.5 este reprezentata schema constructiva a unui asemenea releu . In momentul in care infasurarea 2 a electromagnetului 1 este parcursa de current (bobina se alimenteaza la bornele A, B), armatura mobila 3 este atrasa spre electromagnet. Cand armatura 3 se deplaseaza , clapeta de semnalizare (steguletul) 6 nu mai este sustinuta si cade sub actiunea greutatii proprii, efectuand o rotatie de 900 pana in dreptul ferastruici 7 . Clapeta 6 este readusa manual in pozitia normala (corespunzatoare starii dezexcitate a releului) cu ajutorul butonului

8. Intregul mecanism al releului este inchis intr-o carcasa , avand o ferastruica in dreptul pozitie clapetei cazute . Daca steguletul (clapeta ) este in dreptul vizorului , inseamna ca releul a lucrat . Readucerea clapetei se face manual pentru ca personalul de serviciu sa fie obligat sa inregistreze protectia care a lucrat

Deoarece actionarea unor tipuri de protectii este insotita de o semnalizare luminoasa s-a prevazut o lama de contact 4, care, la rotirea clapetei , inchide contactele 5 ale circuitului de semnalizare . Releele de semnalizare din seria Rds se construiesc in doua variante ; -releu tensiune, avand bobina cu un numar mai mare de spire (se conecteaza in derivatie cu infasurarea releului de timp, sau cu infasurarea releului intermediary. -releu de current, avand bobina cu spire mai groase si mai putine (se leaga in serie cu bobina de declansare a dispozitivului de actionare a intreruptorului, sau infasurarea releului intermediar).

2.

Relee magnetoelectrice

Functioanare releelor magnetoelectrice se bazeaza pe cuplul care se exercita aspura unei bobine parcurse de curent continuu de catre campul magnetic al unui magnet permanet. In figura 1.6 este prezentat schematic un releu magnetoelectric.In intrefierul magnetului permanet 1 se gaseste un miez cilindric 2, de fier moale, in jurul caruia se poate roti un cadru mobil 3, care poarta bobina 4 a releului.Curentul continuu I este adus la bobina releului prin intermediul unor antagoniste. O data cu rotirea intr-un sens sau altul a cadrului mobil se

deplaseaza contactul fix 6, solidar cu cadrul, ceea ce provoaca inchiderea sau deschiderea contactelor fixe 7. Cuplul aplicat bobinei releului este proportional cu, curentul care o parcurge conform relatiei : M=KI Releele magnetoelectrice sunt foarte sensibile, putand fi construite pentru puteri de actionare de ordinul 10-10 W. Ele prezinta insa dezavantajul ca nu pot funciona in curent alternativ, deoarece atunci cuplul midiu de actionare este nul.

2.1 Relee de inductie

Releele de iductie sunt relee electrice cu contacte a caror functionare se bazeaza pe cuplurile si fortile electromagnetice care se exercita asupra unor conductoare masive sau filiforme (situate intr-un camp magnetic variabil in timp), in care se induc curenti prin inducti electromagnetica. Relee de inductie sunt de mai multe feluri : de curent, directionale, de impedanta,diferentiale si releele-balanta (ele lucreaza numai in curent alternativ).

2.2 Releu de inductie directional de putere

In cele ce urmeaza se prezinta, spre exemplificarea, releul de inductie directional de putere.

Releul de putere directional (tip IMB 171/1), cu doua bobine cu rotor cilindric, actionand la schimbarea sensului puterii electrice este reprezentat schematic in figura 1.7.

In principiu, releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli aparenti, un rotor cilindric de aluminiu r, infasurarile de curent si tensiune plasate pe jugul m, un contact normal deschis c si un contact mobil actionat de paleta p, fixata pe axul rotorului cilindric. Cilindrul de otel f, plasat in interiorul cilindrului de aluminiu r, serveste la reducerea reluctantei circuitului magnetic total. In intrefierul electromagnetului M se roteste cilindrul de aluminiu ( polii sunt notati cu M in figura 1.8.), avand rolul de a amortiza oscilatiile rotorului, si un resort antagonist RA, care mentine contactele releului dezexcitat in pozitia normal deschis. Infasurarea este formata de doua bobine legate in serie, a ezate pe doi poli, iar Infasurarea de tensiune din patru bobine legate in serie, a ezate pe toate laturile circuitului magnetic exterior. In figura 1.9 este reprezentata diagrama fazoriala a tensiunilor si a curen ilor. Func ionarea releului de putere se bazeaz pe ac iunea reciproca dintre fluxurile magnetice variabile in timp si curen ii indus de acestea in elementul mobil al releului ( rotorul cilindric r ). Cuplul de rota ie al releului este dat de rela ia : M rot = K
I U

cos (

).

( 1. 5. )

Pana la satura ia miezului magnetic, fluxurile sunt propor ionale cu curen ii, adic :
I=

K1 I r ;

=K2It=K3

Ur =K4 Ur ZU

( 1. 6. )

Unde Z U este impendanta bobinei de tensiune a releului, iar K 1, K 2, K 3, K 4 sunt coeficien ii de propor ionalitate. La func ionarea in regim nesaturat, in rela ia 1. 5. devine : M rot = K U r I r cos (
r

).

( 1. 7. )

Expresia U r I r cos ( r + ) are aspectul unei puteri. Dup cum aceasta expresie este pozitiva sau negativa, releul ac ioneaz sau nu ac ioneaz ( rotorul se rote te intr-un sens sau altul ). De aceea, releele de putere se mai numesc si relee direc ionale. Pentru = 0, cuplul de rota ie maxim se ob ine la valoarea : r = 0. In acest caz, releul are o caracteristica de ac ionare cosinusoidala si se nume te releu Wattmetrie ( ac ioneaz numai pentru U r Ir cos r > 0 ). Daca in serie cu bobina de tensiune se leag un condensator de capacitate C, care defazeaz curentul I t, compensnd complet reactan a inductiva a bobinei ( ceea ce echivaleaz cu = 90 0 ), expresia cuplului M rot devine ( in modul ) : M rot = K U r I r sin r, iar condi ia de ac ionare al releului este : U r I r sin r > 0. Un asemenea releu are o caracteristica sinusoidala si poarta numele de releu varmetrie. Valorile uzuale pentru unghiul sunt cuprinse intre 30 0 si 45 0. Releul direc ional intra in func iune atunci cnd cuplul de rota ie M rot ntrece cuplul antagonist, dat de resortul RA ( fig. 1. 8. ) .

Func ionarea releului direc ional poate fi studiata pe caracteristica unghiulara al releului, care reda dependenta dintre tensiunea de ac ionare U act si defazajul r pentru I r = ct ( fig. 1. 9. ). Pe aceasta curba, pentru fiecare curent I r dat se poate citi care este valoarea tensiunii de ac ionare U r = U act corespunz toare unui anumit defazaj r m 0 . Pentru diferite valori ale lui I r se ob ine o familie de astfel de caracteristici cu Ir = ct . Cu ajutorul curbelor U act = f ( r ) pentru I r = ct, se poate determina unghiul r la care releul direc ional are cea mai mare sensibilitate numit si unghiul sensibilit ii maxime ( fig. 1. 10. )

3 Contactoare electromagnetice Scopul lucr rii

Scopul lucr rii este de a prezenta construc ia, particularit ile func ionale ale contactoarelor electromagnetice, criteriile de alegere pentru utilizarea lor corect n practica inginereasc .

Programul lucr rii

Studiul contactoarelor electomagnetice Se vor analiza datele de catalog ale diferitelor variante de contactoare, avnd n vedere parametrii nominali: - tensiunea nominal Un [V]; - curentul nominal In [A]; - tensiunea de comand pentru alimentarea bobinei electromagnetului de ac ionare Uc [V]; - frecven a de conectare fc [c/h]; - durata relativ de conectare DC [%]; - categoria de utilizare; - capacitatea de nchidere nominal i capacitatea de rupere nominal [kA]. Alegerea i utilizarea contactoarelor electromagnetice trebuie s se fac n func ia de parametrii nominali i innd seama de natura sarcinii, condi iile de func ionare impuse sarcinii comutate prin procesui tehnologic. Norme unanim acceptate pe plan mondial (CEI 158/1) au stabilit o clasificare a contactoarelor electromagnetice n func ie de categoria de utilizare. Contactoarele de curent alternativ se ncadreaz n urm toarele categoriii: ACI - sarcini neinductive sau slab inductive: cuptoare cu rezistent; AC2 - pornirea-oprirea motoarelor asincrone cu rotor bobinat i frnarea prin contracurent; AC3 - pornirea-oprirea motoarelor asincrone cu rotor n scurtcircuit; AC4 - pornirea-oprirea motoarelor asincrone cu rotor n scurtcircuit, mers n ocuri, inversarea sensului de rota ie (regim greu de exploatare); AC5 - comutarea l mpilor cu vapori de mercur; AC6 - comutarea transformatoarelor, bateriilor de condensatoare; AC7 - aplica ii de uz casnic, sarcini slab inductive; AC8 - comanda comprsoarelor etan e ale instala iilor frigorifice. Similar, pentru contactoarele de curent continuu sau stabilit urm toarele categorii: DCI - sarcini neinductive sau slab inductive; DC2 - pornirea-oprirea motoarelor de c.c deriva ie; DC3 - pornirea motoarelor deriva ie, mers cu ocuri, inversarea sensului de rota ie; DC4 - pomirea-oprirea motoarelor serie; DC5 - pornirea motoarelor serie, mers prin impulsuri, schimbarea sensului de rota ie; DC6 - comuta ia l mpilor cu incandescen . Verificarea parametrilor cinematici ai sistemului de ac ionare Se realizeaz schema de mai jos:

100V 0...440V

mA

V
75/600V

TCT

F r alimentarea circuitului bobinei electromagnetului de ac ionare, cu ajutorul ublerului se m soar cursa echipajului mobil din pozi ia de repaus pn la deviera acului indicator al voltmetrului montat n paralel cu, contactele contactorului, determinnd astfel valoarea cursei libere, apoi pn la atingerea pozi iei finale pentru a determina valoarea cursei n contact. Ini ial se m soar tija echipajului mobil pentru a se putea determina cursa de plecare. Verifi rea domeni l i tensi nii de ac ionare Se alimenteaz circuitul bobinei electromagnetului de ac ionare cu tensiune cresc toare i se traseaz curba I=f U . Se verific func ionarea normal a electromagnetului de ac ionare pentru tensiuni de alimentare ale acestuia cuprinse ntre 0 1,1) x Un electromagnetul de ac ionare trebuie s men in armatura mobil atras , eventual cu vibra ii la 0,7 x Un, i trebuie s elibereze armatura mobil , (dup o ac ionare prealabil ), dac tensiunea de men inere scade intre(0,7. i .0,35) x Un. Verificarea timpului de ac ionare Se realizeaz schema de montaj de mai jos:
        

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Obligatii generale ale angajatorilor

( ) In cadrul raspunderilor sale, angajatorul ia masurile necesare pentru protectia securitatii si sanatatii lucratorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale si asigurarea informarii si formarii, precum si asigurarea organizarii si mijloacelor necesare. Angajatorul trebuie sa vegheze la adaptarea acestei masuri, tinand seama de schimbarea imprejurarilor, cu scopul de a imbunatati situatiile existente. (2) Angajatorul aplica masurile mentionate la alineatul ( ) primul paragraf pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: (a) evitarea riscurilor; (b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; (c) combaterea riscurilor la sursa; (d) adaptarea muncii in functie d e persoana, in special in ce priveste proiectarea locurilor de munca, alegerea echipamentului de lucru si a metodelor de productie si de lucru, in vederea, in special, a atenuarii muncii monotone si a muncii normate si a reducerii efectelor acestora asupr a sanatatii; (e) adaptarea la progresul tehnic; (f) inlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai putin periculoase; (g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa includa tehnologia, organizarea mun cii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor legati de mediul de lucru; (h) acordarea prioritatii masurilor de protectie colectiva fata de cele de protectie individuala; (i) acordarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. (3) Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei directive si tinand cont de natura activitatilor din intreprinderea sau unitatea in care lucreaza, angajatorul: (a) evalueaza riscurile privind securitatea si sanatatea lucratorilor, intre alt ele, la alegerea echipamentului de lucru, a substantelor chimice sau a preparatelor utilizate si la amenajarea locurilor de munca. Ulterior acestei evaluari si in functie de necesitati, masurile de prevenire si metodele de productie si de lucru aplicate d e catre angajator trebuie: sa asigure o imbunatatire a nivelului de protectie a securitatii si sanatatii lucratorilor; sa fie integrate in toate activitatile intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice; (b) ia in consideratie capacitatea lucratorilor in ceea ce priveste sanatatea si securitatea lor ori de cate ori le incredinteaza o sarcina; (c) se asigura ca planificarea si introducerea de noi tehnologii fac obiectul consultarii lucratorilor sau a reprezentantilor l or in ceea ce priveste consecintele alegerii echipamentului, conditiilor de lucru si mediului de lucru asupra securitatii si sanatatii lucratorilor; (d) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca numai salariatii care au primit

instructiuni adecvate sa poata avea acces in zonele de risc grav si specific. (4) Fara a aduce atingere celorlalte dispozitii ale prezentei directive, in cazul in care, la acelasi loc de munca, sunt prezenti lucratori ai mai multor intreprinderi, angajatorii coopereaza pentru apl icarea prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena profesionala si, luand in consideratie natura activitatilor, isi coordoneaza actiunile de protectie si prevenire a riscurilor profesionale, se informeaza reciproc si ii informeaza si pe lucrato rii lor sau pe reprezentantii acestora in privinta riscurilor profesionale. (5) Masurile privind securitatea, igiena si sanatatea la locul de munca nu trebuie sa presupuna, in nici o situatie, obligatii financiare din partea lucratorilor.
OBLIGATIILE LUCRATORILOR

( ) Fiecarui lucrator ii revine obligatia de a avea grija, in masura posibilului, de sanatatea si securitatea sa si a altor persoane care pot fi afectate de actele sau omisiunile sale la locul de munca, in conformitate cu formarea si instructiu nile date de angajatorul sau. (2) In acest scop, lucratorii, in conformitate cu formarea lor si instructiunile primite de la angajator, trebuie, in special: (a) sa utilizeze corect masinile, aparatele, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; (b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie pus la dispozitie si, dupa utilizare, sa il inapoieze la locul sau; (c) sa evite deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitivelor de securitate a masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive de protectie; (d) sa comunice imediat angajatorului si altor lucratori cu raspunderi specifice privind securitatea si sanatatea lucratorilor orice situatie de munca pe care au motive intemeiate sa o considere un pericol grav pentru securitate si sanatate, precum si orice defectiuni ale sistemelor de protectie; (e) in conformitate cu practica interna, sa coopereze cu angajatorul si l ucratorii cu raspunderi specifice privind securitatea si sanatatea, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror sarcini sau cerinte impuse de autoritatea competenta pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor; (f) in conformitate cu practica interna, sa coopereze cu angajatorul si lucratorii cu raspunderi specifice privind securitatea si sanatatea lucratorilor, atat timp cat este necesar, pentru a da posibilitatea angajatorului sa se asigure ca mediul de lucru si conditiile de munca sunt corespunzatoare si nu prezinta riscuri pentru sanatate si securitate in cadrul domeniului sau de activitate.

BIBLIOGRAFIE
1.Masini,aparate actionari si automatizari clasa XI-XII Nastase Bichir,Dan Nihoc Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1994 Doina, Dick, Nicoleta,Fediuc

2.Mecatronica

Bucuresti 2004 Delta Publishing House

3.Notiuni generale de tehnica securitatii muncii

Bucuresti 2001

CUPRINS

1 Constructia si functionarea releelor de protective 1.1 Definirea releelor de protec ie. Func ii. Cerin e. 1.2 Relee electromagnetice 1.3
RELEE ELECTROMAGNETICE DE TIMP

1.4 RELEE ELECTROMAGNETICE INTERMEDIARE 1.5 RELEE ELECTROMAGNETICE DE SEMNALIZARE 2. Relee magnetoelectrice 2.1 Relee de inductie 2.2 Releu de inductie directional de putere
3 Contactoare electromagnetice