Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Potentialul Natural

Potentialul Natural

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 779|Likes:
Published by klaus
Monografia orasului Sannicolau Mare
http://sannicolaumare-monografie.blogspot.com/

Monografia orasului Sannicolau Mare
http://sannicolaumare-monografie.blogspot.com/

More info:

Published by: klaus on Sep 30, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2013

pdf

text

original

 
2. POTENŢIALUL NATURAL
Potenţialul natural are în componenţa sa următoarele:- structura geologică- relieful- clima- hidrografia- flora şi fauna- solurilePotenţialul natural stă la baza dezvoltării unei comunităţi umane în timp şi spaţiu şi seaflă înaintea potenţialuilui demografic şi economic. 
FAVORABILITĂŢI
 
Condiţiile geografice (litografia, structura tehtonică, neotehtonică, seismicitatea,resursele solului) au o influienţă specifică, în principal indirectă, mai greu de sesizat la primavedere, ce afectează dezvoltarea şi repartiţia comunităţilor umane.Suprafaţa teritorială a localităţii face parte din Bazinul Aranca, fiind o componentă aCâmpiei Panonice.Din punct de vedere al condiţiilor geologice, acestea au favorizat existenţa umană pevatra localităţii.Din punct de vedere litologic, acestea au favorizat irigarea terenurilor, iar cazăcământ natural, localitatea a beneficiat de apa geotermală. Şi celelalte componente alegeologiei au favorizat dezvoltarea localităţii.Relieful zonei cu o altitudine medie de 85 m, a avut o consecinţă directă a uneigeneze complexe şi îndelungate, reunind o gamă variată de însuşiri calitative şi cantitative,care au o însemnătate deosebită în viaţa şi activitatea comunităţii din această zonă.Declivitatea este o altă trăsătură a reliefului din zona, înclinat de la E la V ( de la cota 92,0 lacota 77.00) cu efect important asupra zonei.Întregul relieful localităţii este brăzdat de canale şi ridicături de pământ, numitehuncii, iar la nord şi la sud terenul este mult mai ridicat comparativ cu terenul înconjurător.Toate aceste aspecte ale reliefului, au favorizat circulaţia persoanelor şi a mărfurilor, de la E laV şi de la N la S.Zona oraşului se află sub influenţa centrului de presiune Azore şi sub o influienţăslabă a centrului de maxim barometru siberian, fiind o zonă cu o climă de tranziţie între climacontinentală şi cea oceanică, cu o temperatură normală de 10,80C.În general clima din zonă se găseşte sub influenţa combinată a climatului continentalşi mediteranian, având o nuanţă mai pronunţată mediteraniană, fapt ce a avut un efect beneficdezvoltării zonei.Precipitaţiile sânt în general îndestulatoare pentru dezvoltarea plantelor, iar vânturile atingtăria medie între 2.5-3.00 m/sec.Condiţiile climatice au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea localităţii din punctde vedere demografic şi economic.
 
Hidrologia în zonă este rezultatul acţiunilor combinate ale factorilor climaterici,hidrografici, morfologici şi geologici.Morfologia terenului a influienţat adâncimea şi drenajul apei freatice, factoriiclimatici şi hidrografici au influienţat alimentarea, drenarea şi variaţiile nivelului apei freatice,iar factorul geologic a determinat existenţa stratului freatic şi a straturilor acvifere deadâncime, favorizând dezvoltarea agriculturii.Având apa freatică la o adâncime de 4 – 6 m, locuitorii au folosit apa pentrucultivarea legumelor. Existenţa canalului Aranca şi a întregului sistem hidrotehnic(construirea lui a început în 1887 şi s-a terminat în 1984) a, avut efecte benefice pentruagricultura din zonă. Cele 75 de canale (principale şi secundare) precum şi existenţa a douăstaţii de pompare de pe râul Mureş, au dat posibilitatea de irigare a culturilor, de eliminareaapelor abundente de suprafaţă şi la o compartimentare a terenului, favorizând organizarea şiaplicarea celor mai noi tehnologii agrotehnice de prelucrare a pământului şi obţinerea unor recolte bogate.Amenajarea întregului bazin al Arancăi şi al teritoriului oraşului, a favorizat aceastăzonă, devenind accesibilă pe toate direcţiile. Pe vechiul Drum al morii, către râul Mureş, în perioade vechi existau amplasate mori pentru măcinat cereale, de unde se obţinea materia primă pentru oameni şi animale.Învelişul biotic al suprafeţei teritoriului localităţii, prin componenţa şi extensiune, ainfluienţat puternic existenţa şi activitatea locuitorilor. El, a avut şi are un rol deosebit în viaţacomunităţii, deoarece continuă să asigure esenţa alimentaţiei prin produse vegetale şi animaleşi mai contribuie ca materie primă pentru industrie.Alte formaţiuni vegetale cu rol benefic sânt păşunile şi fâneţele folosite pentrucreşterea animalelor, iar plantaţiile de duzi existente până în anul 1945, a făcut posibilăcreşterea viermilor de mătase, materie primă pentru fabricile de bumbac, din fostul imperiuaustro – ungar, iar apoi pentru cele din ţară.În evidenţă astăzi mai sunt terenuri destinate ca izlazuri şi fâneţe, pentru creştereaanimalelor, existând şi păşuni amenajate lângă fermele agrozootehnice de stat şi apoi privatizate.Lumea animală a oferit fie resurse de hrană, fie de sprijin în transporturi. În epociîndepartate, în această zonă, oamenii î-şi asigurau prin vânătoare cantităţile necesare de carne,grăsime, tendoanele fiind folosite la cusutul pieilor şi blănurilor, pentru îmbrăcăminte sauacoperitul locuinţei.În perioada actuală, vânatul există insuficient, iar vânătoarea este organizată legal (înoraş existând o filială de vânătoare).Animalele de tracţiune şi transport au avut un rol decisiv în dezvoltarea localităţii, cares-a aflat pe drumul de caravană încă din timpul romanilor şi apoi pe drumul comercial carelega Transilvania de-a lungul văii râului Mureş, cu Occidentul. Aici era un loc de popas aldiligenţelor, poştalioanelor şi căruţelor, având destinat un teren denumit ,,Pământul poştalioanelor cu 100 ha.”Existenţa râului Mureş şi a Arancăi, au creat în zona localităţii, mari posibilităţi pentruoamenii ce aveau nevoie de peşte, în special după revărsări, formându-se lacuri pline cu stuf şi peşte.După modernizarea sistemului hidrotehnic, aproape toate canalele erau pline cu peşte,raci şi broaşte, devenind pentru mulţi cetăţeni ca pasiune – pescuitul, în oraş existând peste400 de pescari cu permise de pescuit.O altă preocupare majoră a cetăţenilor, până în anul 1947, a fost creşterea albinelor şi producerea mierii de albine, astăzi practicându-se foarte puţin, în schimb pe hotarul localităţii, primavara şi vara, sosesc apicultorii din alte zone ale ţării.
 
Fertilitatea naturală a solului a constituit un factor de atractivitate în procesul deformare şi constituire a comunităţii pe această vatră. Din timpurile străvechi, pământul acesteizone a fost fertil, asigurând atât hrana oamenilor şi animalelor, cât şi comercializarea produselor, fie prelucrate, fie ca materie primă.Influienţa şi acţiunea în timp a factorilor pedogenetici (relief, rocă, climă, hidrografie),ca şi intervenţia omului prin importante lucrări hidroameliorative începute cu mai bine de 200de ani în urmă, au determinat existenţa unei cuverturi de sol de o accentuată complexitate şidiversitate.Prin aplicarea unei tehnologii moderne de prelucrare a pământului, în perioada 1960 – 1990 se asigura materia primă pentru industria locală, dar şi pentru alte zone ale ţării şi chiar  pentru export în fostele ţări socialiste ( legumicultura se efectua pe o suprafaţă de peste 800ha).După o perioadă de stagnare, 1990 – 1997, pământul fiind împropietărit, începe ca prinforme asociative, această bogaţie să-şi recapete valoarea, exemplul cel mai elocvent, esteapariţia investitorilor italieni şi germani în agricultura din zonă.
RESTRICŢII
Potenţialul natural al zonei oraşului a îngreunat de-a lungul timpului, realizarea unor obiective economice şi o dezvoltare mai dinamică.Din punct de vedere geologic, zona se înscrie în activitatea neotectonică ce s-a formatdupă colmatarea Mării Panonice, ducând la formarea de noi falii cu acţiune tehtonică devaloare mică.Caracterul profund şi activ al faliilor, care separau blocurile tectonice, este dovedită şide existenţa apelor termale , minerale, a gazului de sondă şi a ţiţeiului.Din punct de vedere neotectonic, zona face parte din Grabenul Sannicolau Mare învest. În această zonă s-au produs şi este posibil să se mai producă cutremure de naturătectonică, în care adâncimea, depăşeşte 10 km.În zona oraşului, de-a lungul vremii sunt consemnate un număr de 7 cutremure. În1879 şi 1931 s-au produs cutremure având intensitatea de 4 grade pe scara Mercali, cuepicentrul în zona localităţii, fără a, avea însă urmări grave. Se mai resimt cutremure în zonă,de intensitate mai mică, având epicentrul în zona Bancloc. Acest fapt a făcut ca toateconstrucţiile şi obiectivele din zonă să nu depăşească înălţimea de 2 – 5 nivele şi cu o fundaţiemare (exemplul Castelului Nako şi Biserica Catolică).Relieful din zona localităţii, de-a lungul vremii fiind foarte variat datorită mlaştinilor şi revarsărilor de ape, a îngreunat mult dezvoltarea economică. Abia după 1716 prinelabolarea ,,Planului de modernizare a Banatului” emis de Curtea Imperială din Viena,relieful în zona localităţii suferă transformări prin acţiunea umană astfel: în 1816 seconstruieşte digul pe malul stâng al râului Mureş, se amenajează canalul Aranca şi alte lucrărihidrotehnice, ceea ce a costat timp, vieţi omeneşti şi imense cheltuieli financiare (fiecarecomună avea stabilită o poţiune de dig de realizat).Condiţiile climatice, cu toate că de-a lungul timpului au favorizat zona, sunt perioadede timp, când temperaturile sunt mari vara fără precipitaţii şi sunt perioade când umiditateadepăşeşte limitele normale.Reţeaua hidrografică a zonei a funcţionat bine până în 1990, având în funcţie toatestaţiile de pompare a apei, iar după 1990 acestea nu mai functionează, fapt ce face ca apeledin stratul de suprafaţă să ajungă la adâncimi mai mari, ducând la obţinerea unor producţiiagricole slabe.Un prim semnal de repunere în funcţiune, îl va da firmele italiene care lucrează pământul, punând în funcţiune sistemul de irigaţii, ajutaţi şi de statul român.

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Moshu Maximus liked this
Oxana Marian liked this
Julecica liked this
andreeaghiurca liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->