Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
8.Potentialul demografic

8.Potentialul demografic

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 2,340 |Likes:
Published by klaus
Monografia orasului Sannicolau Mare
http://sannicolaumare-monografie.blogspot.
Monografia orasului Sannicolau Mare
http://sannicolaumare-monografie.blogspot.

More info:

Published by: klaus on Sep 30, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

 
8. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ
Studii asupra populaţiei unui teritoriu reprezintă o importanţă deosebită, din punctde vedere economic, social şi politic. Populaţia reprezintă o colectivitate, formată din persoane care trăiesc într-o anumită perioadă de timp şi într-un teritoriu bine delimitat.Principalele caracteristici care definesc populaţia sunt: numărul, repartiţia şi structura.(36)Totalitatea persoanelor care fac parte dintr-o anumită populaţie (colectivitate)formează numărul, volumul, dimensiunea sau efectivul populaţiei. Acestea se obţin prinoperaţiunea statistică, ce poartă numele de recensământ. Populaţia se află într-un procescontinuu de modificare a efectivului distribuţiei şi structurii şi se poate constitui în:-sisteme demografice deschise-sisteme demografice închise (45)Sistemul demografic deschis, sau populaţie de tip deschis, se caracterizează prin faptul căintrările se produc, atât din interiorul sistemului prin naşteri, cât şi din exteriorul lui prinimigrare, iar ieşirile au loc atât prin emigrare cât şi prin decese.Populaţia oraşului se înscrie în sistemul demografic deschis, iar mişcarea naturalăîmpreună cu mişcarea migratorie formează mişcarea generală a populaţiei.Analiza structurii demografice se poate realiza printr-o varietate foarte mare desurse:-recensămintele populaţiei-statistica srii civile-statistica migraţiei-anchetele şi monografiile de migriune-registrele de populie-registrele agricole-cărţile de imobil-listele de alegători-cadastrul funcia-rapoarte statistice privind activitatea economico-socia-recensăminte ale personalului de specialitate.Pentru documentare, am folosit o parte din aceste surse, punând accent perecensămintele populaţiei, rapoartele statistice şi monografiile demografice existente.
8.1. EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI
 
Populaţia localităţii, fiind aşezată într-o zonă istorică destul de zbuciumată, înfuncţie de etapele parcurse, a suferit mereu modificări în evoluţia sa numerică.Izvoarele istorice ale Evului Mediu nu ne pun la dispoziţie statistici reale privindnumărul de locuitori, ci numai după anul 1770, când contele Clary, din Timişoara începesă consemneze statistici în conscripţia despre Districtul Cenad din care face parte şilocalitatea Sânnicolau Mare.Evaluări cu privire la populaţie avem din timpul stăpânirii otomane, din jurulmijlocului secolului al XVI–lea, când deftendarul turcesc al Timişoarei, dintre anii 1557– 1558, desemnează că în localitate existau 30 copii de familie (într-o familie erau şi treigeneraţii), erau înstăriţi şi aveau case cu coş, iar ceilalţi locuitori nu erau luaţi înconsiderare, cei care trăiau în bordee.(20)În 1716, când stăpânirea otomană este înlocuită cu cea habsburgică, localitatea senumea Sf. Nicolau Velki şi avea 30 de case, (6) denumire după numele sârbilor din Sighet.Începând cu 1752, se populează partea de vest a localităţii cu colonişti germani şvabi, carevor forma mai târziu Comuna Germană.În anul 1776, localitatea avea un număr de 616 case, ceea ce echivala cu o populaţie de 2.200–2.600 de locuitori. În anul 1787, dispunem de prima cifră concretăreferitoare la populaţie, dar numai pentru Sânnicolau Sârbesc de 5.416 locuitori. Numărulcaselor era de 853, iar al familiilor de 898. În perioada 1701–1787, numărul caselor acrescut foarte mult, de la 30 la 833, deci de 28,43 ori. (6)La aceasta a contribuit dezvoltarea economică puternică a regiunii în secolul alXVIII – lea odată cu venirea administraţiei austriece. Această dezvoltare se datorează, în primul rând colonizărilor, dar nu numai cu populaţie germană, ci şi români, maghiari,sârbi, bulgari un adevărat mozaic etnic şi religios. Dezvoltarea aceasta contrastează puternic cu perioada de stagnare şi chiar regres demografic şi economic după 161, de anide stăpânire turcească.În 1792, s-a aflat de populaţia Sânnicolaului German de 1.890 locuitori, exclusivgermani. Fiind o diferenţa de cinci ani faţă de populaţia Sânnicolau Mare, nu putem facetotalul (care ar fi de 7.306), însă putem estima că la sfârşitul secolului al XVIII era posibilă o populaţie totală de aproximativ 7.000 locuitori.În următorii 50 de ani, populaţia totală ajunge la 9.912 locuitori, în 1839 fiind prima cifră concretă referitoare la totalul populaţiei. Din totalul de 9.912 locuitori, 8.306erau din Sânnicolau, iar 1.606 erau din Sânnicolau German. (13) Fiind comune fără hotar între ele, prin căsătoriile mixte încep şi într-o parte şi din alta , să migreze persoane, careau schimbat evoluţia numerică, pe etnii.Începând cu 1839, avem date fixe găsite în documentele vremii, inclusiv în cele bisericeşti. Numărul şi ritmurile de creştere între 1839–1869 erau de 10,82% înSânnicolau chiar de 18,49% în Sânnicolau German. În 1866 bântuie ciuma şi tifosul careseceră vieţi omeneşti modifică structura populaţiei.Dezvoltarea, în perioada 1787–1893, se datorează faptului că la 11 iunie 1787,Sânnicolau Mare a primit dreptul de târg de ţară, iar în 1807 prefectura judeţului se mutăde la Becicherecul Mare (Zrenjamin-Iugoslavia) la Sânnicolau până în 1821.(29) În acea perioadă Sânnicolau se mai numea şi Sânnicolau Sârbesc. A crescut numărul meseriilor şi breslelor.AnulSânnicolau MareSânnicolau Total
 
German1787541612166632179263101890820018228306160699121869920519031110818808988184810836189010340197112311190010711191812629191010617174012357192192301670109001930910715691067619418925171510640Tabel. 4 Evoluţia numerică a populaţiei în perioada 1787 – 1941 (13)Dezvoltarea manufacturilor a impus şi dezvoltarea comerţului. În această perioadă,din punct de vedere comercial localitatea era considerată egală cu localităţile Szeged, Aradşi chiar Timişoara. La sfârşitul secolului al XVIII–lea sosesc mai multe familii de macedo-români şi greci din Macedonia. Se estimau 427 de greci cu nume ca: Diamandi, Scarlato,Gheorghiades etc. Dintre românii macedoneni fraţii Kiril şi Cristofor Nako erau cei mai bogaţi. (6) Ei făceau comerţ cu vite direct cu Viena. În 1871 cumpără de la CameraErarială a statului, prin licitaţie publică, domeniul din Sânnicolau Mare.
AnulNumăr Locuitori194696691948978919569956196611428197712811198914585199013979199213083200212935
Evoluţia numerică a populaţiei în perioada 1946 – 2002 (13)La 27 februarie 1784, Împăratul Josif la II–lea îl ridică pe Cristofor Nako la rangde nobil „nemes” de Sânnicolau Mare, iar fiul lui Cristofor Nako, Alexandru primeştetitlul de conte „grof” la 26.02.1813. (6)

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Stefan Petrovici liked this
Alexutza Lex liked this
Leyla Sen liked this
Andreea Viki liked this
Andreea Viki liked this
Nicoleta Poiana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->