Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
10Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
11.Zona de Influienta Urbana Si Concluzii

11.Zona de Influienta Urbana Si Concluzii

Ratings:
(0)
|Views: 550|Likes:
Published by klaus
Monografia orasului Sannicolau Mare
http://sannicolaumare-monografie.blogspot.com
Monografia orasului Sannicolau Mare
http://sannicolaumare-monografie.blogspot.com

More info:

Published by: klaus on Sep 30, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

 
11. ZONA DE INFLUENŢĂ URBANĂ
11.1 ORAŞUL- CENTRU POLARIZATOR 
Poziţia unui oraş, într-un anumit areal geografic, exprimă particularităţile zonei respective,desprinsă din unitatea carpato-danubiano-pontică.Sânnicolau Mare, de-a lungul istoriei, sale a fost, este şi va fi un centru polarizator pentrulocalităţile din jurul său, datorită poziţiei sale geografice. Aşezat la întretăierea drumurilor comerciale V-E şi N-S şi de-a lungul văii Mureşului, Sânnicolau Mare a fost un centru nodal,cu diferite funcţiuni administrativ-teritoriale, în etapele istoriei.Prin localitate, au trecut, de-a lungul vremii, armatele marilor imperii: roman,habsburgic şi otoman, în confruntarea lor pentru cucerirea acestui pământ mănos, care esteBanatul. A fost, de-a lungul timpului, un loc de popas al poştalioanelor, diligenţelor şicărăuşilor care veneau şi plecau din aproape toată zona central europeană şi cea estică, pe axaIstambul-Bucureşti-Timişoara-Viena-Berlin precum şi pe axa Bucureşti-Sibiu-Timişoara-Viena.Odată cu dezvoltarea economică a Banatului, localitatea a devenit un nod de cale feratăimportant, de unde veneau şi plecau trenuri în patru direcţii:
-
Sânnicolau Mare – Mako (Ungaria)
-
Sânnicolau Mare – Kikinda (Iugoslavia)
-
Sânnicolau Mare – Arad
-
Sânnicolau Mare – TimişoaraÎn existenţa sa, ca centru administrativ-teritorial în diferite etape ale istoriei, a făcut săfie, mereu, în contact cu problemele localităţilor din jur, creându-şi rolul de influenţă în parteacea mai vestică a ţării.Schimbarea sistemelor sociale şi administrative nu a redus importanţa sa zonală, ci acontinuat să aibă un rol important, în dezvoltarea economică a zonei.Localitatea, fiind un spaţiu multietnic (un adevărat mozaic de la 10 la 17 naţionalităţi), în caretoate etniile trăiesc şi convieţuiesc împreună, a atras după sine imaginea unui oraş deschis, încare orice persoană, indiferent de naţionalitate, se poate afirma şi convieţui, respectândtradiţia locului.O caracteristică generală a rolului său de centru polarizator, l-a constituit, de-a lungulvremii, şi faptul că aici, au trăit evreii, negustorii greci şi macedo-români renumiţi pentruactivităţile lor în domeniul economic, iar colonizarea germanilor şvabi, în localitate, alături deromâni, sârbi şi unguri, a dat un impuls nou preluând de la aceştia valorile şi concepteleeuropene.Dezvoltarea sa industrială, evoluţia sistemului educaţional, marea diversitate a activităţilor economice particulare a atras un număr mare de cetăţeni din comunele din jur, din multelocalităţi ale ţării şi din alte zone ale Europei.Fiind un oraş cu un sistem deschis, un oraş de graniţă, el şi-a schimbat, de-a lungul istorieisale, structura etnică, dar a rămas un centru polarizator, fiindcă cei care au venit în locul celor  plecaţi au continuat tradiţia, ca să păstreze personalitatea oraşului, în această zonă.La o analiză făcută, privind relaţiile interumane se poate spune, că locuitorii săi au legături defamilie, prieteni, cunoscuţi pe tot mapamondul începând cu România, Europa, SUA şi până înAustralia ,dovedind ,încă o dată, că oraşul este permanent în contact cu realităţile lumiimondiale.
 
Începând cu anii 1870, când începe dezvoltarea industrială a localităţii, continuându-seşi mai apoi după 1969, când industria se reface în concepţie socialistă. După 1990 cândinvestitorii străini construiesc firme pe piaţa capitalistă, forţa de muncă din oraş, nefiindsuficientă, s-a apelat la cetăţenii din localităţile din jurul oraşului şi la alţii veniţi din ţară,astfel că, numărul muncitorilor navetişti este de 3000 – 4000 persoane, de pe o rază de (40 – 60 km).După deschiderea, în octombrie 2000, a punctului de trecere a frontierei de la Cenad,de către primii miniştrii ai României şi Ungariei (Isărescu Mugur şi Orban Victor), oraşul aintrat din nou în circuitul european.Aşezat pe drumul european E 70, care leagă Bucureşti–Timişoara–Sânnicolau Mare (km 620)Szeged–Budapesta–Viena, Sânnicolau Mare este primul oraş cu care iau contact străinii, cevin în România. Se refac vechile legături comerciale, ce leagă Banatul de Europa Centrală şiOccidentală.Existenţa judecătoriei, parchetului, cadastrului, biroului notarial, birourilor de avocaţi,spitalului cu policlinica, cabinetele medicale, farmaciile etc., fac ca în zilele de lucru, oraşulsă fie vizitat de mulţi cetăţeni.Întrucât, în oraş funcţionează un liceu teoretic şi grupul şcolar agricol (şcoala de artă şimeserii) vin mulţi elevi din localităţile din jur: Cenad, Beba Veche, Dudeştii Vechi, TeremiaMare şi Lovrin, ce frecventează cursurile acestor instituţii.Subunităţile M.I., existente în oraş: Poliţia (serviciul informatizat al persoanei), Poliţia deFrontieră şi Pompierii, cu răspunderi teritoriale în afara oraşului, fac să se mărească şi maimult rolul de centru polarizator.Sediile firmelor româno-italiene, specializate în domeniul agricol, ce au o suprafaţă de peste10.000 ha în zona cea mai vestică a ţări polarizează şi localităţile din jurul lor.Toate acestea luate la un loc, au creat din localitate o zonă de influenţă urbană în partea de NVa Banatului. În conceptul european, privind dezvoltarea euroregiunilor Sânnicolau Mare, seînscrie în euroregiunea DKMT (Dunăre–Kriş–Mureş-Tisa) cu câteva proiecte pentru viitor. Lanivel interjudeţean, s-a încheiat o colaborare cu judeţele limitrofe din Ungaria şi Serbia(Csongrad şi Voivodina).Sânnicolau Mare este înfrăţit cu localităţile Mako şi Battonya (Ungaria) şi colaborează foarte bine cu localităţile Birgkirchen şi Ludwisburg din Germania. Cu localitatea Mako s-a creat omicroregiune, care prin proiecte viabile, pot fi finanţate de Uniunea Europeană, prin fonduriPHARE, SAPARD etc.Statul român, având ca obiectiv de importanţă strategică aderarea României la NATO (2004)şi la UE (2007), oraşul Sânnicolau Mare întruneşte multe din condiţiile cerute de aceste forurieuropene, putând deveni unul din primele oraşe moderne ale României.Crearea unei zone rezidenţiale, deschiderea prin PTF Cenad a traficului greu, construcţiaocolitoare a drumului european, în partea de sud a oraşului, precum şi captarea de noiinvestiţii străine, inclusiv exploatarea zăcământului natural de apă geotermală, va mări înviitor rolul său ca centru zonal de influenţa urbană, nu numai în România, dar şi în Ungaria şiSerbia.În concluzie, se poate spune că oraşul Sânnicolau Mare poate deveni oraş model, de tipeuropean, în care să primeze legea democratică, drepturile omului, toleranţa şi încrederea însemeni, respectul reciproc şi credinţa în Dumnezeu.,,Eu mi-s sânmiclăuşan”(înseamnă a fi cineva). 
 
12 .CONCLUZII
O definiţie simplă a monografiei înseamnă un studiu ştiinţific asupra unui subiect.Prin lucrarea ,,Monografia oraşului Sânicolau Mare”, am încercat să redăm o primăabordare şi studiere a imensului volum de date şi evenimente, pe care oraşul le are, de-alungul istoriei sale. Elaborarea lucrării a necesitat un efort mare, timp, cheltuieli financiare şiample căutări, pentru a putea centraliza bazele de date necesare, care puse într-o ordinecronologică şi analizate ştiinţific, să poată reda cât mai real, imaginea oraşului.Pentru întocmirea lucrării am apelat atât la metode, procedee ştiinţifice tradiţionalecât şi la cele moderne, utilizate de geografie în studiul acestei entităţi teritoriale. Pe lângăanaliza şi sinteza studiului, am utilizat metode şi procedee geografice ca; dialectice, inductive,deductive, istorice, cartografice, matematice, modelare, comparative precum şi observaţia şidescrierea geografică.Am desfăşurat planul lucrării după următoarea metodologie, aplicând următoarele principii;
Principiul repartiţiei spaţiale (poziţia geografică şi cadrul natural).
Principiul cauzalităţii (relaţia dintre studiul populaţiei şi aşezare).
Principiul integrării geografice (analiza localităţii, ca unitate structural-funcţională amediului geografic).
Principiul istoricului (analiza evolutivă a oraşului, de-a lungul existenţei sale).
Principiul regionalismului (rolul localităţii în cadrul Banatului, cu componentele salenaturale, economice şi sociale).
Principiul ecologic (raportul dintre om şi mediul înconjurător).
Principiul sociologic (aplicarea în viaţa localităţii a factorilor sociali şi legile sociale).
Principiul autropic (prezentarea în timp şi spaţiu a modificărilor mediului localităţii,de către locuitorii săi).Izvoarele de documentare, prin care s-a putut prezenta trecutul şi prezentul localităţiiau fost;diplomaţia, epigrafia, arheologia, numismatica, lingvistica, folclorul şi etnografia, sursele juridice, cartografice etc. Folosind această bază ştiinţifică, am dorit să redăm un document destudiu şi analiză pentru generaţiile prezente şi viitoare, pentru a-şi putea hotărî viitoruloraşului, în contextul integrării noastre în marea familie europeană.Locuitorii acestei aşezări s-au integrat organic, în spaţiul etnic românesc şi au evoluatîn aceleaşi condiţii, forme şi tipare, ca pe întreg teritoriul românesc, adaptând forme şi tipareoccidentale la specificul zonei. Istoria şi viaţa comunităţii acestui plai bănăţean este extrem deimpresionantă, impunându-se ca acest studiu să fie continuat, întrucât lucrarea cuprinde doar o parte din cele mai importante date, însă ele sunt enorm de multe şi trebuie puse în valoare, pentru a le prezenta ţării şi Europei, că Sannicolau Mare este o aşezare cu valori istoricecreate de înaintaşi, un oraş exemplu demn de urmat şi de celelalte localităţi ale ţării.În concluzie, vom relua cele mai importante aspecte, cu care se poate mândri oricesânmiclăuşean cu oraşul său;
Cel mai puternic avanpost de apărare al cetăţii Morisena (Cenad).
Descoperirea comorii, ca tezaur cu valoare universală (atestă existenţa localităţii încădin secolele IX-XI).
Trecerea, cu mari sacrificii, pe sub diferite stăpâniri străine (românii, popoarelemigratoare, turcii, austrieci, unguri).

Activity (10)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Ramona Stanciu liked this
Zoia Bafani liked this
Zoia Bafani liked this
Sannicolau Mare liked this
Miruna Radu liked this
mx_arch liked this
TezadeLicenta liked this
VladRusu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->