INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE

Instala ia de protec ie prin relee este formata din totalitatea aparatelor i dispozitivelor destinate s asigure deconectarea automat a instala iei n cazul apari iei regimului anormal de func ionare sau de avarie (defect), periculos pentru instala ia electric : n cazul regimurilor anormale care nu prezint pericol imediat, protec ia semnalizeaz numai apari ia regimului anormal. Deconectarea instala ie electrice se efectueaz de c tre ntrerup toare, care primesc comanda de declan are de la instala ia de protec ie. Se realizeaz separarea p r ii cu defect de restul instala iei (sistemului) electrice, urm rindu-se prin aceasta: -limitarea dezvolt rii defectului, ce se poate transforma ntr-o avarie la nivelul sistemului: -prentampinarea distrugerii instala iei n care a ap rut defectul: -restabilirea regimului normal de func ionare, asigurnd continuitatea n alimentarea cu energie electric a consumatorilor. n ara noastr a avut loc o perfec ionare continu a instala iilor i echipamentelor de protec ie, n prezent fabricndu-se majoritatea echipamentelor necesare. Se cerceteaz noi instala ii de protec ie. care utilizeaz tehnica de calcul i sistemele de achizi ie cu microprocesor n instala iile de protec ie care sunt n curs de asimilare i 1a noi n ar . Acestea permit reducerea timpului de lucru al protec ie i reducerea gabaritului echipamentelor, odat cu cre terea num rului parametrilor analiza i i a fiabilit ii sistemului de protec ie pe ansamblu. Se produc relee i sisteme de protec ie la Media , ICEMENERG, IPA Bucure ti i la diverse firme private din ar . Pentru a ndeplini n bune condi ii obiectivele impuse, instala iile de protec ie trebuie s satisfac anumite performan e (calit i). Rapiditatea Protectia trebuie s ac ioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curen ilor de scurtcircuit, sc derea tensiunii, pierderea stabilit ii sistemului electric. Timpul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protec ie ( =0,020.04 s), timpul de temporizare reglat i timpul de declan are a ntreruptorului ( =0,04...0,06 s). Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul apari iei scurtcircuitului va fi =0,060,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instala iile electroenergetice. Deci rapiditatea se ob ine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante). Selectivitatea

Reprezint proprietatea unei protec ii de a deconecta numai elementul (echipamentul, tronsonul) pe care a ap rut defectul, restul instala iei (sistemului) r mnnd sub tensiune.Protec ia trebuie s comande declan area celor mai apropiate ntreruptoare de la locul defectului. Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporiz ri), pe baz de curent sau prin direc ionare. n fun ie de particularit ile instala iei i de importan a consumatorului se va adopta prioritatea ntre rapiditate i selectivitate. De exemplu, n reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de transformare i pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie (intreruptoare automate cu declansatoare, siguran e fuzibile, relee termice) alese in functie de cerintele impuse de por iunea respectiva a retelei. Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta i alte aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul produs. De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivitatii protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protec ie de pe tronsonul cu defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune. Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare spre sursa) sau prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil). Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va face analizand comportarea acestora la suprasarcini i la scurtcircuit. , Selectivitatea ntre elementele de protec ie se va face comparand caracteristicile timp-curent, astfel incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul total al sigurantei din aval sau timpul de declansare al intretruptorului. Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat. Pentru aparatele de protec ie se poate calcula pentru curentul limita termic i timpul impus. Selectivitatea siguran elor fuzibile poate fi analizata i din punct de vedere al stabilit ii dinamice a aparatelor de comuta ie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul siguranta-contactor-relee termice, siguran a asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat

de contactor. Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor fi incercate la . Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie. Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la acelea i valori ale curentului. Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente. Siguran a Aceasta presupune ac ionarea protec iei numai cnd este necesar, f r func ion ri intempestive, adic atunci cnd nu au aparut defecte in instalatia protejat . Siguranta presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului i calculul acestuia) i echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate. Sensibilitatea Instala iile de protectie trebuie s lucreze (ac ioneze) la abateri ct mai mici de la valoarea normala a m rimii fizice controlate. Sensibilitatea protc iei se apreciaz prin coeficientul de sensibilitate, care pentru protec iile maximale de curent se calculeaza cu rela ia: in care: este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de for (primar) al instalatiei protejate. Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre) Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere redusa pentru actionare. Independen a de schem de conexiuni Protec ia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de numarul surselor in func iune i

pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand selectivitatea in regim maxim si sensibilitatea in regim minim. Eficien a economic Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii i de exploatare vor fi comparate cu daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca economii la acest capitol. Pe langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se vor mai avea in vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea caracteristicilor de ac ionare, tipizarea (modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor reglati i a caracteristicilor indiferent de condi iile de functionare (vibratii, temperatura variabila, variatia regimului de functionare al instalatiei protejate). O problema importanta care apare in functionarea instalatiilor de protec ie o constituie saturarea transformatoarelor de masura, care duce la modificarea formei de unda a semnalului aplicat echipamentelor de protectie, precum si comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in regim deformant si dezechilibrat. Pentru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de traductoare (de curent, de tensiune, de putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul transmiterii la distanta a marimilor controlate. Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie sa aiba ca obiectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor defecte in sistem. PROTECTIA DE CURENT Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de curent care ac ioneaz atunci cand curentul din circuitul protejat depa e te o anumita valoare de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al protectiei, notat cu . Pentru ca protectia sa ac ioneze corect trebuie sa fie indeplinite conditiile: ; >; >; in care: I este curentul din circuitul protejat; -curentul nominal al instala iei; -curentul de sarcina maxima admis; -curentul de revenire al echipamentului de protectie.

 Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul transformatoarelor de curent. Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate n figurile a,b,c. La montajul indirect, tipul i curentul nominal al releului se aleg in func ie de curentul de actionare al releului care se calculeaz cu relatia: Curentul nominal al releului se alege astfel nct curentul de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat i sa indeplineasc condi ia de sensibiltate. Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece cre terea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei protejate, dar i scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp). Se pot folosi i protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la intreruperea circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in practica. PROTEC IA DE TENSIUNE Protec iile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea

eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei . Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de pornire a protec iei, , s fie ndeplinite urm toarele condi ii: ; ; ; Avnd n vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se poate calcula cu rela ia: In practica se utilireaz n general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire a releului cu relatia: in care: este raportul de transformare a transformatorului de tensiune. Releul se alege astfel inct valoarea calculata sa poata fi reglat . In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minim tensiune este asigurata de bobinele contactoarelor sau de declan atoarele de minima tensiune ale ntreruptoarelor automate. Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit sc derea tensiunii fiind resimtit si in exteriorul instala ie in care a ap rut defectul. Protec iile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cre terea tensiunii circuitului, U, peste tcnsiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protec ia sa nu ac ioneze in regim normal de functionare, este necesar sa fie ndeplinite condi iile: ; ; ; in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a protectiei. In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea m rimii de revenire a releului i valoarea m rimii de actionare. PROTECTIA DIFERENTIALA Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la capetele zonei protejate).

curentii de la capetele zonei protejate se considera egali i in faza, deci: is1=is2; is1-is2=0 La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea curen ilor va cre te proportional, diferenta lor ramanand tot zero. Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor se modifica, deci: Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti i deci protectia va da comanda de declan are la depa irea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protec ia maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protec iei. Dupa modul de realizare, exista protectii diferen iale longitudinale i diferen iale transversale.

 PROTECTIA DE DISTAN Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedan a, care ac ioneaza la mic orarea impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta func ioneaza pe principiul balan ei, masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste, deci Z scade. La aceste protec ii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul defectului, permi and ac ionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate. Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii complexe, care in ultima vreme se folosese i in retelele de medie tensiune.

protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc protectii termice, cu relee de gaze i altele. La proiectarea instala iilor de protec ie prin relee, se vor prevedea protec ii de baza i protectii de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza. Protec iile de rezerva vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte. RELEE DE PROTEC IE Parametrii releelor de protec ie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv i se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul i pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica i dinamica. Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii: 1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect); 2) dupa modul de ac ionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee sau dispozitive); 3) dupa principiul de construc ie i func ionare: electromagnetice de inductie, magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare; 4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc RELEELE TERMICE Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor electrice. Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la i relee tip TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea corecta a protec iei este influentata de diferentele care exist intre constantele de timp la incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate diferite ale suprasarcinii. Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu ajutorul termistoarelor montate in inf ur rile motoarelor. Circuitul de protec ie poate fi prevazut i cu compensare in functie de temperatura mediului ambiant.

calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia: Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia: In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal i tipul releului termic. Functionarea releelor termice este influen at de tempeatura mediului ambiant. Timpii de declan are sunt influentati i de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai jos Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15 Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se regleaza la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa ce a func ionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declan eaza, se va roti butonul de reglaj spre limita inferioara pana cand releul declan eaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa pauza necesara se verifica daca releul nu declan eaza la pornire. CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu pe baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor i verificarea calitatilor instalatiei de protectie. Schema instala iei de protec ie depinde de echipamentele protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine, condensatoare) i de importanta (complexitatea) instala iei (sistemului) protejate. Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament i instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori. PROTEC IA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE Pentru protec ia trasnformatoarelor electirce montate n posturile de transformare (industriale, rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare n func ie de defectele ce pot

transformator i de normativele n vigoare. Se pot utiliza: Protec ia maximal de curent temporizat . Reglajul protec ie se calculeaz cu rela ia: in care este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune. Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala de curent temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile: Protec ia homopolara de curent temporizat . Se realizeaza cu releu maximal de curent montat la ie irea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip CIRHi. Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile: ; Timpul de reglaj al protec iei se ia t = 0,2 s. Protec ia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele montate pe stalpi sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza consumatori casnici sau sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se poate asigura i cu sigurante fuzibile tip SFEn (SFIn). Curentul nominal al fuzibilului se alege cu rela ia: in care: este curentul nominal al transformatorului de medie tensiune. Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul 1 i se verifica selectivitatea lor fata de protec ia din amonte. In aceste cazuri este important de verificat i sensibilitatea protectiilor din primarul i secundarul transformatorului in raport cu defectele (scurtcircuitele) produse in reteaua de joasa tensiune.

ELECTRICE Protectiile motoarelor electrice sincrone i asincrone se prevad impotriva defectelor interne (scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleia i faze, puneri la pamant) i a regimurilor anormale (suprasarcini datorate mecanismului antrenat, ramanerii in doua faze, scaderea tensiunii). La motoarele sincrone trebuie, de asemenea, sesizat ie irea din sincronism. Protectia prin relee se prevede, n general, la motoare cu tensiune peste 1 kV, dar i la cele cu tensiune sub 1 kV de putere mai mare i care antreneaza utilajele importante. Protec ia mpotriva scurtcircuitelor n motor. Pentru motoarele cu puteri sub 5000 kWse prevede o protectie maximala de curent netemporizata. In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5000 kW se va prevedea o protec ie diferen iala longitudinala pe doua sau pe trei faze. Valoarea curentului de pornire a protectiei maximale de curent se calculeaza cu relatiile: in care = 1,4...1,6 are in vedere componenta aperiodica a curentului de pornire . Se pot utiliza relee de tip RC - 2A sau relee RESS (relee electronice de suprasarcina i scurtcircuit). Coeficientul de sensibilitate

Protectia impotriva suprasarcinilor. Aceasta protectie se prevede in general la motoarele care antreneaza mecanisme care sunt supuse suprasarcinilor tehnologice i a celor cu condi ii grele de pornire. Schemele de protec ie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee maximale de curent RC- 2A, curen ii de ac ionare a releelor calculandu-se cu relatia: = 1,1.. 1,2 este curentul nominal al motorului; = 1 sau . Temporizarea protec iei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea (autopornirea) motorului: Protectia impotriva punerilor la pamant. Se realizeaza cu filtre de curent sau de tensiune homopolare, calculele facandu-se cu relatiile prezentate anterior. Protec ia de minima tensiune. Are ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii motoarelor importante, ea comandand cu temporizare declan area motoarelor mai pu in importante i a motoarelor care prin autopornire ar periclita securitatea personalului de deservire. Reglajul protectiei se face pentru la t=0,5 secunde si la t=5..10 secunde. Motoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protec ii expuse anterior i in plus cu o protec ie impotriva ie irii din sincronism. In detaliu protec iile sunt similare cu cele ale generatoarelor electrice. PROTECTII NUMERICE Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. S-au utilizat ini ial relee electromecanice (termice, electromagnetice), care se folosesc i in prezent. Cre terea complexitatii instalatiilor i dezvoltarea tehnologica au facut posibila construirea releelor statice cu componente discrete, folosind elemente semiconductoare i traductoare, iar apoi cu circuite integrate. Acestea au permis imbunatatirea performantelor instalatiilor de protectie. In deceniul 8 o data cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat protec iile numerice, care permit realizarea unor sisteme de

protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca protectii de rezerva. In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate (protectii de distanta) sau complexe multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare, motoare, generatoare. SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE La conceperea i realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere rezolvarea urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instala ii, cat i ca sisteme de protec ie in sisteme computerizate; realizarea unor interfe e care sa permita implementarea lor in orice tip de instalatie; achizi ia i transmiterea datelor i semnalelor de la i catre instalatiile protejate sa se faca prin sisteme aliniate la standardele interna ionale, fiind compatibile cu alte sisteme; asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de protec ie. In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale i sistemele de actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declan are. Pe parcurs vor fi concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare, care vor permite reducerea gabaritului i a erorilor de masura. Fa a de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de func ii: achizi ie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare. Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protec ie sunt convertite in semnale tip binar. Numarul lor se reduce prin prelucrarile par iale locale efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de protectie. Informatia binara este prelucrata cu ajutorul unor programe care au la baza algoritmi i parametri (conditii) de reglare a protec iilor. Pentru asigurarea functionarii corecte a protec iilor se folosesc diverse criterii: sensul de circula ie a puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul impedan ei prin derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza elementele R i X pentru calculul impedantei i argumentului , iar pentru cre terea preciziei, metoda reflectarii impulsurilor. Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit determinarea unor marimi sintetice ca: -valorile efective, medii sau de varf ale U i I; - puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe rezultate din analiza spectrala (de exemplu analiza Fourier), din descompunerea in sisteme de componente de succesiuni directe, inverse

medie tensiune i motoare. Ele sunt produse de firmele ABB, Siemens, English Electric, Merlin Gerin, iar in ultimii ani chiar de firme din tara. Experien a i rezultatele obtinute in exploatare vor permite in viitor extinderea acestor sisteme de protectie. homopolare sau din descompunerea in sisteme de coordonate rectangulare (componente reale-imaginare) sau cilindrice. Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care con in biblioteci de functii de protectie i biblioteci de programe. Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara i modulata, functiile de protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile i importanta echipamentului protejat, cu schema electrica a statiei la care este racordat, cu topologia retelei i cu cerintele tehnologice ale procesului. Se va avea in vedere existenta sau nu a altor instalatii de protectie analogica i numerica. Pentru cre terea siguran ei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice de protectie sunt prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardware paralele. Ele se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. n plus aceste sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor protec iei, cu diagnostic i alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere centralizata. Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite cuno tinte de programare. Cu ajutorul calculatorului personal se pot regla valorile de pornire, parametrii caracteristici i temporizarile protectiilor. Se pot de asemenea asocia diferite tipuri de protec ie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declan are a intreruptoarelor in sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne i externe pentru asigurarea diferitelor func ii de blocare a functionarii protec iilor sau a efectuarii unor manevre. Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protec ie a permis imbunata irea calita ii i unele facilita i ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare u oara, autotestare; flexibilitatea executarii reglajelor prin algoritmi numerici de urmarire a evenimentelor in timp; posibilitati de arhivare a reglajelor i testelor de verificare; sistem de operare accesibil prin tastaturi locale sau cu PC; executie compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor electromagnetice, posibilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda i control centralizat; cost de achizitie rezonabil prin facilita ile pe care le creeaza in cazul unei exploatari corespunzatoare. Introducerea i dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va permite imbunatatirea func ionarii sistemelor de protectie in conditiile cre terii complexitatii evenimentelor. Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insu irea unor cuno tinte noi in domeniul sistemelor de achizitie i prelucrare a datelor i acceptarea de catre oameni a unor noi tehnologii. In prezent sunt in exploatare in tara noastra sisteme numerice de protec ie pe generatoare (CET Turceni), linii de inalta tensiune, retele de