Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
96Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dimensiunea Religioasa a Existentei

Dimensiunea Religioasa a Existentei

Ratings:

3.5

(4)
|Views: 10,687|Likes:
Published by sebyk

More info:

Published by: sebyk on Oct 04, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

04/23/2013

pdf

text

original

 
Dimensiunea Religioasa a ExistenteiInceputurile literaturii romane sunt legate de contextul ariei culturaledin rasaritul Europei, un spatiu complex format pe temeliile traditiei bizantine. Incepand cu secolul al XVII-lea, limba slavona, limba oficieriiserviciului divin in biserica, incepe sa fie inlocuita treptat cu limba romana.In aceasta perioada s-au tradus si s-au tiparit carti religioase de care aveaunevoie toti credinciosii. Acestea au fost cazaniile (evanghelii explicate,cuprinzand invataturi morale dezvoltate pe marginea textuluui biblic) si pravilele(corpuri de legi). Actele de cultura din cele 3 tari romanedemonstreaza ca mentalitatea religioasa, caracteristica Evului Mediu estedominanta.Domniile lui Matei Basarab, in Muntenia si Vasile Lupu, in Moldova,au marcat inceputul unei epoci de inviorare culturala. Pin tipografiileinfiintate cu sprijinul lui Petru Movila, fiu de voievod moldovean ajunsmitropolit al Kievului, cartile religioase se raspandesc si contribuie launificarea limbii romane literare. Zorii literaturii religioase poata astfelamprenta cartilor religioase care au iesit din aceste tipografii.Religia este o componenta importanta a culturii unui popor.Sentimentul religios se manifesta atat in cadrul bisericii, cat si dincolo dezidurile ei. In biserica, legatura cu Dumnezeu se exprima public, prinmijlocirea clerului, dupa o anumita randuiala. Insa credinta se oglindeste siin afara institutiei ecleziale, in modul de a gandi al oamenilor, incomportament, in modul de a se exprima, in obiceiurile lor, in ceea cecreeaza: in arhitectura,in arte plastice, in muzica, in literatura.Componenta religioasa a culturii romane este foarte vie in perioada premoderna. In Evul Mediu, crestinismul, care fusese adoptat timpuriu destramosii romanilor, devine o religie bazata pe carte. Cuvantul scris-maiintai, manuscris, apoi tiparit- circula prin intermediul cartilor de cult in limbaslavona. De ce nu in romana? Pentru ca traducerea cartilor de cult grecesti afost determinata de nevoia Bizantului de a crestina popoarele slave. In acestscop, Chiril si Metodiu au trades
 Biblia
si cartile liturgice in slavona si le-aufacut sa circule in tot spatial sud-est european.Religia si literatura dezvolta, incepand cu secolul al XVI-lea, un palier comun, in care prelati si carturari contribuie la modelarea limbii romane in
 
dorinta de a da glas credintei. La acest palier participa si cultura populara, prin componenta religioasa, crestinismul popular, si prin creatia folclorica.Cultura romaneasca intre secolele XVI-XVII poate fi abordata lanivelul culturii carturaresti (religie crestina, carte religioasa si literaturea) sila nivelul culturii populare (crestinism popular si folclor).Inceputurile culturii scrise a romanilor sunt profund legate de viata lor spirituala, de credinta in Dumnezeu si de raportarea la sacru a fiecaruiindivid, fie el om simplu, slujitor al bisericii sau voievod. Religia, alaturi deistorie, este cel dintai fundal de manifestare a culturii scrise si a literaturii.Cartea religioasa romaneasca este mai intai o carte de cult in limba slavona,apoi o carte de cult in limba romana. Traducerea ei prilejuieste cea dintaiexprimare a creativitatii prin cuvant in limba noastra, chiar daca timida,aproape insesizabila la inceput. Trairea religioasa determina trecerea prinmai multe filtre a dogmei crestine si a cartilor sfinte; unul este cel alidentitatii si al culturii colective, altul al identitatii si al culturii individuale.Dimensiunea religioasa a existentei capata treptat forme de expresieromaneasca mai intai prin actul traducerii, apoi prin actul creatieiindividuale, fie in cadrul bisericii, ca literatura religioasa, fie in afara ei, caliteratura de inspiratie religioasa.Cultura romaneasca premoderna se constituie din interactiunea maimultor grupuri culturale: cel eclezial, cel carturaresc, cel folcoric. Intre cele3 zone de cultura si cei care participala la ele-prelati, carturari, oamenisimpli- se produc schimburi, influente, asimilari, determinate de mediul deformare si de mediile culturale pe care le traverseaza indivizii.Primele forme de manifestare ale culturii romanesti scrise sunt legatede religia crestina, de institutia ecleziala si de necesitatea comunicarii ininteriorul comunitatii de credinta. Manuscrisele crestine in limba slavona siin limba romana, apoi tipariturile deschid calea pentru exprimareasentimentului religios.Biblioteca crestinismului contine doua compartimente: cel destinatspatiului eclezial (literatura patristica, liturgica, apologetica, teologala,canonica, pastorala, duhovniceasca) si cel destinat spatiului extraeclezial (pede o parte, o literatura destinata educatiei crestine si edificarii duhovnicesti a“bunului crestin”, legata de religia traita- Biblia, rugaciuni zilnice, cantari bisericesti, ode si imnuri, canoane, acatiste,
Psaltirea
, catehismul; pe de alta parte, o literatura pioasa: carti de rugaciune, scrieri apocrife, creatiihagiografice, literatura mistico-ascetica, calendare, literatura moral-edificatoare, literatura culta de inspiratie religioasa).
 
Mentalitatea medievala: homo religious
Omul medieval are alta mentalitate decat omul modern, traind in altorizont cultural. Omul medieval este prin excelenta un
homo religiosus
, carecomunica cu Dumnezeu, si cu sfintii, crede in semne si minuni, are cultulmoastelor, face pelerinaje la locuri sfinte.Omul medieval vede lumea ca pe o creatie divina, I se supuneneconditionat lui Dumnezeu, iar cataclismele si razboaiele ii apar ca moduride avertizare sau pedeapsa din partea lui Dumnezeu ori ca interventie a puterii diavolului. In ambele cazuri, iesirea din impas presupunerecunoasterea pacatelor si indreptarea lor prin penitenta.Realitatea din jur ofera semne la care au acces cu precadere ceiinitiati: calugari si peoti, astrologii de pe langa curtile domnesti, voievodulinsusi care domnea ca “
unsul lui Dumnezeu pe pamant 
”.Mentalitatea medievala se confrunta cu marile epidemii de ciuma,catastrofe naturale (cutremure, inundatii), perioade lungi de seceta sifoamete, razboaie ce dureaza uneori zeci de ani. Toate genereaza sentimentulde instabilitate a lumii si nesiguranta a vietii.Religia oficiala si autoritatea bisericii coexista cu crestinismul popular; de-alungul secolelor s-au perpetuat superstitii, credinte si practici pagane legate de vechile religii ale naturii.
Emanciparea limbii romane: mitropolitul Varlaam
Cel dintai dintre carturarii afirmati intr-un context cultural caracterizat prin incercarile tot mai insistente de introducere a limbii romane in biserica afost mitopolitul Varlaam. Principala sa contributie in domeniul culturiireligioase este
Cazania
, lucrare in care limba romana dobandeste un stil propriu, departandu-se astfel de modelele slavone. Mitropolitul Varlaam pune in valoare, prin fraze expressive, intreaga bogatie a limbii romane.Primele accente ale prozei artistice pot fi intalnite in pasaje remarcabile prinenergia tonului si prin ritmul constructiei. Figuri de stil precum repetitia sienumeratia ies imediat in evidenta:
“Pentr-acea, sa socoteasca cine cum este intru inima sa si cine cu ce gand asculta cuvantul lui Dumnezeu, ca pentru acea scrie evanghelistul lui Dumnezeu ca, graind Domnul Hristos aceste cuvinte, striga: Cine are urechide auzit, sa auda. Striga Hristos cu cuvantul, cu lucrul, cu vieata, cumoartea, ca sa ne intoarcem catr-insul. Striga celor surzi sa auda, stigacelor ce dorm ca sa se trezeasca, striga celor lenesi ca sa se simta, strigacelor neintelegatori sa inteleaga, striga celor rataciti sa se intoarca, strigacelor pacatosi sa se pocaeasca. Striga cu scripturile in toate zilele, cu

Activity (96)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Byz29 liked this
Andrei Terec liked this
Ana Polocoser liked this
Criss Cristina liked this
Robert Iosib liked this
Maria Cioc liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->