Hazardurile naturale

Hazardurile antropice

 Hazardurile sunt evenimente produse de fenomene

cu putere distructiva, care afecteaza atat mediul natural cat si activitatea omului. Hazardurile naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator. Cand hazardurile produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un milion de dolari.

 2. Trasaturi ale hazardurilor naturale

Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazardurilor, indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al numarului de raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice. 3. Hazardurile naturale pot fi: Hazarduri endogene sunt generate de energia provenita din interiorul planetei(cutremure, eruptii vulcanice). Hazarduri exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

 Hazarduri endogene: Cel mai costisitor dezastru a

fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975, cu pagube de 100 mld de dolari. Hazarduri primare legate de transmiterea undelor seismice . Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii care duc la fisurarea,distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti. Hazarduri secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivitatea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite tsunami.

In tara noastra, cele mai puternice cutremure se inregistreaza in zona seismica Vrancea, situate in regiunea de curbura a Carpatilor.

Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor acumulate in rezervorul subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice, care determina ascensiunea materiilor incandescente spre suprafata.

 Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii

vulcanice: Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite, cutremur lave fluide, bazice, care sunt evacuate prin cratere. Eruptiile de tip strombolian cutremur lave mai vascoase, cutremur eruptii moderate Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase, cutremur explozii puternice, extreme de periculoase (Vezuviu, Volcano- Italia,ParicutinMexic). Eruptiile pliniene (1991- vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice. Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori extreme de periculosi, iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 eruptia vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur acelasi nume).

 Hazarduri Exogene

Hazardurile geomorfologice cuprind o gama variata de procese, cum sunt alunecarile de teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de eroziune in suprafata si ravenarea, care produc mari pagube materiale si uneori victime. Eroziunea in suprafata este procesul de desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a caror adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0,5- 2m adancime) si ravenele, cand adancimile depasesc 2m. Hazardurile climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator.

 Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate

intre 5 si 15 grade lat N si S, avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora. Furtunile extratropicale se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase. Seceta este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol, cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole. Tornade are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii,viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii, aerul in miscare are cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie.

Hazardurile oceanografice cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor, de producerea fenomenului El Nino, de ridicarea nivelului oceanului planetar.

 Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure

puternice, eruptii vulcanice si alunecari submarine.Cel mai puternic tsunami, provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William, din Alaska, a fost inregistrat la 28 martie 1964; a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez, iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore, intregul Ocean Pacific. Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine un hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate, datorita pericolului de blocare, navele de cercetari sau de pescuit oceanic.

 Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata

desprinse din calotele glaciare sau din ghetarii polari, care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici. Hazardurile biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii, ricketsiile, bacteriile, fungi si protozoarele. Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat milioane de victime, mai ales in evul mediu (ciuma bubonica, spre exemplu, in Europa).

 Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc

pagube mari agriculturii, in deosebi in Africa, Asia, estul Europei si America de Nord. Incendiile sunt hazarduri periculoasde pentru mediu si pentru activitatile umane si determina distrugeri ale recoltelor. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele, eruptiile vulcanice, fenomene de autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului, incendieri intentionate, accidente tehnologice).

 HAZARDURILE ANTROPICE (catastrofele) sunt

fenomene cu consecinte negative provocate de dezechilibrele mediului prin actiunea unor factori antropogeni. Hazardurile au implicatii asupra evolutiei fizice si biologice pe Pamant. Hazardurile se diferentiaza astfel: a)Hazarduri globale sistemice(tendinta de incalzire a climei datorita efectului de sera, tendinta de ridicare a Oceanului Planetar, reducerea stratului de ozon); b)Hazarduri globale cu efecte regionale(eroziunea solurilor); c)Hazarduri regionale care afecteaza suprafete intinse pe continente si oceane (poluarea apei, a aerului si a solului, explozii nucleare); d)Hazarduri locale si punctuale(alunecarile de teren).

 Bombele atomice utilizate la incheierea celui De al -lea

Razboi Mondial , la Hiroshima (6 august 1945) si Nagasaki pierderile de vieti omenesti. Substantele radioactive raspandite necontrolat in afara instalatiilor nucleare si depozitele de deseuri radioactive poarta numele de accidente nucleare. Hazardurile nucleare sunt legate de centralele nucleare electrice, de instalatii nucleare din institutele de cercetare stiintifica, de caderea pe Pamant a unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si de transportul si depozitarea deseurilor radioactive. Cel mai grav accident nuclear din istorie s-a inregistrat in Ucraina-Cernobal, in 1986.Exploziile nucleare arunca in aer cantitati uriase de praf care ecraneaza Soarele si pot provoca iarna nucleara (racirea intensa si rapida a atmosferei).

 Cauzele degradrii solurilor sunt: defrisarile de paduri defrisarea nerationala a

padurilor, pentru obtinerea de terenuri agricole si pasuni; exploatarea excesiva a vegetatie defrisarea tufarisurilor, in special a jnepenisurilor din etajul subalpin a dus la intensificarea eroziunii, a avalanselor de zapada si la dezechilibrarea regimului de scurgere; pasunatul excesiv mai ales pe pasuni sarace, pe terenuri in panta, pe soluri cu textura usoara si deficit de umiditate duce la declansarea unor puternice fenomene de eroziune :in Subcarpatii de Curbura, in Podisul Moldovei si Campia Transilvaniei.

activitatile agricole culturile agricole pe terenuri necorespunzatoare sau cu o agrotehnica neadecvata declanseaza o eroziune intensa care duce la degradarea accentuata a acestor suprafete. activitatile industriale exploatarile miniere duc adesea la degradarea terenului fie direct prin decopertare, cand minereul se exploateaza la suprafata. - amenajarile hidroameliorative sau de cai de comunicatie, necorespunzatoare pot duce la dezechilibre declansatoare de prabusiri sau alunecari de teren. - evacuarea resturile menajere si deversarile de la marile crescatorii de animale prin noxele continute pot determina poluarea solului.

 - utilizarea in mod excesiv a unor

substante chimice(insecticide, ierbicide, ingrasaminte chimice) duce la poluarea solurilor cu consecinte pe termen lung.
Referat realizat de : Aristide Andrei Buga Daniel Lungu Costin Marlogeanu Lavinia Olexsiuc Oana Tanasescu Antonia Tanasescu Flavia Tudor Cristian