Romanian Tattoo News 3

Totemurile,identitatea unei culturiInterviu cu Bimbi de laDark ArtTattooInterviu :BIZZZARTTATTOOInventivitateatatuatorilor home-made

3 rd.Edition

Coperta: Geanina Mazilu

CUPRINS

:

Pagina 3: Totemurile, identitateaunei culturiPagina 14: Interviu cu Bimbi dela Dark Art TattooPagina 20: Idei cu si despretatuajePagina 24: Tatuaje sau acupunc-tura?Pagina 29: inventivitateatatuatorilor home-madePagina 31: Interviu cu ATTILAde la BIZZART TATTOO din ClujPagina 34: GIRLS with TATTOO’S

CASTIGATORII CONCURSULUI:

1. MATEESCU COSMIN ANDREI (BON 100 RON)2. KOVACS ANTON (BON 100 RON)3. NEGREA MIHAELA ( BON 50 RON)4. IONESCU FLORIN (BON 50 RON)5. CIORTESCU SILVIU (BON 50 RON)

ANUNTURI:

Cautam fete care doresc saapara pe coperta revisteiRomanian Tattoo News,iar cei care au un tatuaj ausanse mari sa apara ininteriorul revistei, in rubrica“Girls With Tattoo”Tot ce trebuie sa faceti estesa ne trimiteti 2-5 poze derezoluti buna.Artistii tatuatori sunt rugatisa ne trimita tot timpul pozecu tatuaje!Contact mail:romaniantattoos@gmail.com

2Cei care au participat larealizarea revistei:Attila, Csaba, Ova, AbieCoperta: Geanina Mazilu

Totemurile, identitatea unei culturiTotemurile, identitatea unei culturiTotemurile, identitatea unei culturiTotemurile, identitatea unei culturiCine nu auzit foarte multe despre Alaska are impresia c= acolosunt numai mun]i de ghea]= [i triburi de eschimo[i care tr=iesc \n igluri. Ei bine, nu ne refeream la cultura acestor ]inuturi \ntr-orevist= \n care discut=m despre tatuaje dac= nu se ascundeaceva mai mult \n cultura vechilor popula]ii de pe Coasta de NordEst a Canadei.Zona pacific= a continentului nord american, mai precis coastadintre Mun]ii Stânco[i [i ocean, este relevant= pentru tot ceeace \nseamn= totemuri \n istorie. Popula]iile indigene care le-aucreat sunt mo[tenitoarele unei evolu]ii \n acest sens de peste25.000 de ani. Triburile cele mai cunoscute - Yurook, Chinook,Nootka, Haida sau Tlingit - [i-au transmis, \n modul cel mai apro-piat omului, prin piele, propriile simboluri [i credin]a. |n acela[itimp, de la ele au pornit obiceiul de a \n=l]a monumente - stâlpitotemici - prin care au reu[it s=-[i perpetueze spiritualitatea din-colo de trupul efemer.Semnifica]ie [i spiritSemnifica]ie [i spiritSemnifica]ie [i spiritSemnifica]ie [i spiritTotemurile sunt simbolurile prin care popula]iile acestor locuri \[iidentificau apartenen]a la \ntregul univers din toate punctele devedere: social [i spiritual. Potrivit scriitorului român aflat \n Cana-da, Corneliu Florea, la aceste popula]ii existau stâlpi totemici dinlut, lemn [i piatr=, de „bun venit” - \nal]i, puternic reliefa]i [i \mpodobi]i - ridica]i la intrarea \n a[ez=ri sau lâng= ape, locuri deacostare sau p=strare a canoielor. Al]ii erau a[eza]i numai „\nfa

Ń

a casei“ [i con]ineau elemente specifice din via]a sau istoriaunei familii. La triburile Haida [i Tlingit, exist= totemuri„memoriale“ - stâlpi care purtau simboluri protectoare venerateca atare - ridica]i la moartea unui [ef admirat [i respectat, dar [itotemuri „povestitoare“ de legende sau întâmplări locale. Posesi-unea totemurilor era transmis= din genera]ie \n genera]ie prinviu grai iar istoriile \nsele contribuiau la identitatea lor ca partedintr-un anumit grup.Identificarea cu totemulIdentificarea cu totemulIdentificarea cu totemulIdentificarea cu totemulLa popula]ia Tlingit, simbolurile explic= existen]a lumii, leg=turaunui grup sau a unui individ cu \ntreagul univers \n care tr=ie[te, \i leag= pe to]i membrii grupului de restul naturii, dar [idelimiteaz= statutul lor social. Originea totemurilor era conside-rat= supranatural= [i semnifica evenimente din istoria clanului.Animalul de pe totem devine \nsu[i spiritul lui, dar define[te [ipozi]ia social=. Dreptul de a folosi un anumit simbol avea maimult= valoare decât posesiunea unui obiect fizic, a unei averi defamilie sau a unui stâlp totemic propriu-zis.Fiecare clan sau familie avea dreptul de a de]ine unul sau maimulte totemuri, dar trebuia s= le câ[tige [i s= le p=streze. Iarcum preten]iile la un anumit totem puteau fi contestate [i evalu-ate, uneori izbucneau r=zboaie din \ncercarea unui clan de apretinde suprema]ia asupra tuturor celor care mai de]ineau ace-lea[i totemuri.Câ[tigarea obliga la plata unei datorii sau la umilireaunui clan rival. Totu[i, bog=]ia juca un rol important \n num=rul lor. Exista chiar [i vorba c= unii „sunt atâtde boga]i, \ncât pot folosi orice totem”.La popula]ia Tlingit, simbolurile dau valoare obiectuluipe care sunt plasate, locului [i regiunii geograficeunde s-au petrecut evenimentele. Elementele totemi-ce se reg=seau pe orice obiect: p=turi, unelte [i arme,pe stâlpi totemici, \n sculpturi, coifuri, tatuaje [i usten-silele de tatuat. Iar tot ce purta un anumit totem tre-buia expus, pentru recunoa[tere [i prestigiu, la cere-monii. Cu cât erau ar=tate public mai frecvent, cu atâtacestea c=p=tau o valoare mai mare. iar cei care par-ticipau la un asemenea eveniment erau recompensa]ipentru c= validau prestigiul [i importan]a obiectuluitotemic, mai ales dac= era corpul proasp=t tatuat alfiului sau fiicei gazdei din popula]ia Tlingit.Tatuajele Tlingit [i HaidaTatuajele Tlingit [i HaidaTatuajele Tlingit [i HaidaTatuajele Tlingit [i HaidaPopula]iile Tlingit [i Haida sunt reprezentative maiales pentru elementele lor totemice aplicate pe pielede mii de ani. Cele mai populare [i frecvente simbo-luri erau animalele de uscat (lupi, ur[i), animaleleacvatice (balene uciga[e, rechini), p=s=rile (vulturi,bufni]e). Totu[i, utilizate \n mod special erau elemen-tele geografice (mun]i, iceberguri) [i corpurile cere[ti(soare, lun=, carul mare).PotlachPotlachPotlachPotlachTatuarea la Tlingit [i Haida coincidea cu ceremoniile.Membrii cei mai mari \n rang erau preocupa]i ca al]iis= le recunoasc= avu]iile clanului, statutul [i istoria.Pentru acest lucru, gazda distribuia public mari averila ceremonii, tangibile [i intangibile. Numiri, ranguri,privilegii [i onoruri pe linia de mo[tenire nu aveausens f=r= ritualul ospitalit=]ii [i accept=rii cadourilorde c=tre invita]i.

Totemurile, identitatea uneiculturi

3