1

Analiza matematica Unitatea de invatare 1

Dr. Liana Manu Iosifescu Februarie 2011 CUPRINS 1. Obiectivele unitatii de invatare 1. 2. Elemente de topologie 2.1 Spatiul topologic 2.2 Multimi deschise 2.3 Multimi inchisa 2.4 Alte definitii ale topologiei 2.5 Multimi compacte 2.6 Funcii continue pe spaii topologice 2.7 Proprieti ale funciilor continue pe mulimi comp 2.8 Norm. Spaii Normate 2.9 ir convergent n (V ,T ) 2.10 Funcii vectoriale de variabil vectorial 2.11 Limita unei funcii vectoriale de variabil vectorial 3. Exercitii rezolvate 4. Exercitii propuse

1. Obiectivele unitatii de invatare 1.

2. Elemente de topologie 2.1. Definitia topologiei si spaiului topologic Fie X i o familie de pri ale lui X . 2.1.1. Definiie : Familia este o topologie pe X (sau se spune ca pe X s-a dat o

topologie ) , dac sunt indeplinite axiomele: 1. X , , ( 2. Daca Ai ) iI este o familie oarecare, nevida, de multmi care aparitn lui reuniunea oricrei familii de elemente din aparine lui , adic: i ( Ai ) iI cu Ai , I I Ai , i 3. intersecia unui numr finit de elemente din aparine lui , adic:
i i =1, n Ai . A ,
n

) 2.1.2. Definiie : Perechea ( X , se numete spaiu topologic. n acest caz, elementele lui se numesc mulimi deschise, iar X se numete spaiul total. Observaii. Axiomele 2. i 3. au urmtoarea semnificaie: 2. reuniunea unei familii de mulimi deschise este o mulime deschis; 3. intersecia finit de mulimi deschise este o mulime deschis.

i= 1

2 Exemplu: 1. Fie X i g = {, X } . Atunci este o topologie pe X , numit g ( X , g ) este un spaiu topologic, numit spaiul topologic grosier. topologia grosier, iar Exemplu: 2. Fie X i d = P ( X ) . Atunci este o topologie pe X , numit d topologia discret, iar ( X , d ) este un spaiu topologic, numit spaiul topologic discret. Exemplu: 3. Fie X = R i dreptei reale, iar ( R, T0 ) este un spaiu topologic, numit spaiul topologic obinuit al dreptei reale. Exemplu: 4. Fie X = R i T1 familia tuturor mulimilor care sunt reuniuni de intervale , ] de forma [ a ), ( a, b ), (b, , a, b R . Atunci T1 este o topologie pe R , numit topologia uzual, iar R , T1 este un spaiu topologic. Exemplu: 5. Fie X = R n i

T0 = { A R | x A, ( a, b ) a. i. x ( a, b ) A} = { A R | x A, rx > 0 a. i. ( x rx , x + rx ) A} Atunci este o topologie pe R , numit topologia obinuit ( uzual, normal ) a 0

Atunci este o topologie pe R n i ( R n , T ) este un spaiu topologic. OBSERVATIE: Am vazut in exemplele anterioare ca pe multimea X am putut defini mai multe topologii. Sa notam doua din ele cu T1 si T2 . Se spune ca T1 este mai grosiera (cu granulatie mai mare) decat T2 sau ca T2 este mai fina decat T1 daca T1 T2 .
Spaii topologice notate x , T (X fiind o multime si T de multime a parti ale lui X) sunt structuri matematice care permit definirea formal a conceptelor, cum ar fi convergena, conexiunea i continuitatea. Ele apar n aproape orice ramur a matematicii moderne i sunt o noiune unificatoare fundamentala . Ramur a matematicii care studiaz spaiile topologice lor se numete topologie. Un spaiu topologic este o multime X, mpreun cu , o familie de submultimi ale lui X, care ndeplinesc urmtoarele axiome: 1. mulimea vid i X sunt n . 2. reuniunea oricarei colecii de multimi din este, de asemenea, n . 3. intersecia de oricarei perechi de multimi din este, de asemenea, n . Familia se numete topologie pe X. Elemente lui X sunt numite de obicei puncte, dei ele pot fi orice obiecte matematice. Un spaiu topologic n care punctele sunt funcii este numit un spatiu functional. Multimile din se numesc multimi deschise i completarea lor in X se numesc multimi nchise. O multime din X poate fi nici nchisa, nici deschisa, fie nchise sau deschise, sau ambele. O multime care este att nchisa cat i deschisa se numete un multimr clopen (prescurtare de la closed and open) 1. daca X = {1, 2, 3, 4}, familia = {{}, {1, 2, 3, 4}} formata din doar dou submulimi ale lui X care satisfac axiomele topologiei reprezinta o topologie triviala . 2. daca X = {1, 2, 3, 4}, familia = {{}, {2}, {1,2}, {2,3}, {1,2,3}, {1,2, 3,4}} de ase submultimi din X formeaza o alta topologie. 3. daca X = {1, 2, 3, 4} i familia = P (X) (puterea multimii X) formeaz o a treia topologie, topologia discreta. 4. daca X = Z, multime de numere ntregi, familia egala cu toate subgrupurile finite a numerelor ntregi Z plus ea insasi nu este o topologie, deoarece (de exemplu), unirea tuturor seturi finite care nu conin zero este infinit, dar nu este tot in Z i deci nu este n .

T = U R n U , x = ( x1 ,..., xn ), x > 0 a. . y = { y1 ,..., yn } R n xi yi < x , =1, n U x i

3
In figura de mai sus se dau patru exemple i dou non-exemple de topologii pe multimea de trei pucte {1,2,3}. In primele patru figuri avem o topologii dearece familiile

= {{ }, {1}, {1,2,3}} , = {{

= {{ } , {1,2,3}} , }, {1}, { 2}, {1,2}, {1,2,3}} , = {{ }, {1,2}, { 2}, { 2,3}, {1,2,3}}

satisface

axiomele Exemplu de jos-stnga nu este o topologie, deoarece reuniunea {2} i {3} [de exemplu, {2,3}] lipsete; exemplul din dreapta jos nu este o topologie deoarece intersecia de {1,2} i {2,3} [de exemplu, {2}], lipsete.

2.2. Mulimi deschise Fie ( X , ) un spaiu topologic.

2.2.1. Definiie: Fie x X . Se numete vecintate a lui x , o mulime A X cu proprietate c exist o mulime deschis G T , astfel nct x G A . Exemplu1 1.: Fie x X, si definim Tx = { , {x}, X }. Atunci Tx este o topologie pe X si A X este o vecinatate a lui x daca si numai daca x A adica x A = {{ x}, X } . Totusi, sigura vecinatate a lui y X unde y x este X insusi deoarece y X si numai in X. Exemplu1 2. Fie X = {1,2,3} si x = 2 X . Fie topologia T = {, {1}, { 2}, {1,2}, X } . G Vecinatatea A este multimea A = {{ 2}, {1,2}, { 2,3}, {1,2,3}} deoarece A , x G . Deci G este oricare submultime extrasa din A, cu avem indeplinita conditia ca conditia G T adica G A T . De exemplu G = {{ 2}, {1,2}} T , care este evident deschisa. Observaii. 1) Dac A este o vecintate a lui x i B A , atunci B este vecintate a lui x . 2) O mulime deschis este vecintate pentru orice element al su. 2.2.2. Definiie: O vecintate a lui x , care este i mulime deschis, se numete vecintate deschis a lui x . Observaie. Din orice vecintate a lui x se poate extrage o vecintate deschis. Exemplu. Fie x X, si definim o topologie (x) pe X astfel: (x) = { G X: x G} { }. Observam ca orice vecinatate a unui punct din X este deschisa. 2.2.3. Propozitie : Urmtoarele afirmaii sunt echivalente: 1) A X este o mulime deschis. 2) A este vecintate pentru orice element al su. Exemplu. Fie x X, si definim E(x) pe X astfel: E ( X ) = {G X : x G} { X } Observam ca {y} este deschisa pentru orice y x din X, si atunci {x,y} nefiind deschisa nu este o vecinatate a lui x desi este o vecinatate a lui y. De fapt, singura vecinatate a lui x este X. 2.2.3. Definiie: Daca x0 A X atunci x 0 se numete punct interior al lui A , dac A este vecintate a lui x 0 . Mulimea tuturor punctelor interioare ale lui A se noteaz prin A sau Int A i se numete interiorul lui A . 0 Observaie. A A . Exemplul 1. Fie ( R, T ) i A = {1,2,3} R . a) Dac T = T0 este topologia obinuit a dreptei reale, atunci A = .
0 b) Dac T este topologia discret, atunci {1}, {2}, {3} sunt mulimi deschise, iar A = A .
0

4 Exemplul 2. Fie ( R, T0 ) A = ( 2,7] {10} R , atunci A = ( 2,7 ) . 2.2.4. Teorema: Fie ( X , ) un spaiu topologic. Atunci:
0

A, B X , A B A B .

A X este deschis A = A .
A, B X AB A B
0 0 0

0 0 0 4. A, B X A B = A B .

2.3. Mulimi deschise Fie ( X , ) un spaiu topologic.

2.3.1. Definiie: Mulimea A X se numete nchis, dac CX A , adic CX A este o mulime deschis. Exemplul 1. n orice spaiu topologic, mulimile i X sunt n acelai timp nchise i deschise. Exemplul 2. ntr-un spaiu topologic discret, orice mulime este i nchis i deschis. Consecina 1. Intersecia unei familii de mulimi nchise este o mulime nchis. Consecina 2. reuniunea unui numr finit de mulimi nchise este o mulime nchis. 2.3.1. 2.3.2. Definiie: Fie A X . x X se numete punct aderent al lui A , dac orice vecintate V x a lui x are proprietea: Vx A . 2.3.3. Definiie: Mulimea tuturor punctelor aderente ale lui A se noteaz prin A i se numete aderena sau nchiderea lui A . Observaie. A A . Exemplul 1. Fie A = ( 3 ,2 + 7 ) {10 } R i topologia obinuit a dreptei reale. A = [ 3 ,2 + 7 ] {10 } . Atunci: Exemplul 2. Fie A = N R i topologia discret pe R . Atunci: A = N . Exemplul 3. Fie A = Q R i topologia obinuit a dreptei reale. Atunci: A = R . 2.3.4. Propoziie: Mulimea A X este nchis, dac i numai dac A = A . 2.3.5. Definiie: Fie A X i x X . x se numete punct de acumulare al lui A , dac orice vecintate V x a lui x are proprietea: (Vx { x} ) A . 2.3.5. Definiie: Mulimea tuturor punctelor de acumulare ale lui A se noteaz prin A ' i se numete mulimea derivat a lui A . Observaie. A ' A . Exemplul 1. Fie A = (4,1 + 2 ] {5} R i topologia obinuit a dreptei reale. Atunci A ' = [ 4,1 + 2 ] . Exemplul 2. Fie A = N R i topologia obinuit a dreptei reale. Atunci A ' = . Dac se consider R , T1 i N R , atunci A ' = {} . 2.3.6. Propoziie: Are loc: A = A A ' . 2.3.7. Definiie: Fie A X i x X . x se numete punct de acumulare al lui A , dac orice vecintate V x a lui x are proprietea:

(Vx { x} ) A .
2.3.8. Definiie: Mulimea tuturor punctelor de acumulare ale lui A se noteaz prin A ' i se numete mulimea derivat a lui A . Observaie. A ' A . Exemplul 1. Fie A = (4,1 + 2 ] {5} R i topologia obinuit a dreptei reale. Atunci A ' = [ 4,1 + 2 ] . Exemplul 2. Fie A = N R i topologia obinuit a dreptei reale. Atunci A ' = . Dac se consider R , T1 i N R , atunci A ' = { } . 2.3.9. Propoziie: Are loc: A = A A ' . DEFINIIE. x A X se numete punct izolat, dac x nu este punct de acumulare al lui A ( A nu este vecintate a lui x (pentru orice vecintate V x a lui x are loc: V x A = { x} )). Mulimea tuturor punctelor izolate ale lui A se noteaz prin Iz A . Exemplu. Fie A = (4,1 + 2 ] {5} R i topologia obinuit a dreptei reale. Atunci Iz A = {5} . 2.3.10. Definiie: O mulime format numai din puncte izolate se numete discret. Exemple. n topologia obinuit a dreptei reale, mulimile N i Z sunt discrete. 2.3.11. Definiie: x A X se numete punct frontier a lui A , dac oricare ar fi o vecintate V x a lui x are loc: V x A V x CX A . 2.3.12. Definiie: Mulimea tuturor punctelor frontier ale lui A se noteaz prin Fr A i se numete frontiera lui A . Exemplu. Fie A = (4,1 + 2 ] {5} R i topologia obinuit a dreptei reale. Atunci Fr A = { 4, + 2 ,5} . 1 2.3.13 Definiie:. Se numete exteriorul lui A i se noteaz prin Ext A , mulimea:

Ext A = CX A . 2.3.14.Teorema: Fie ( X , ) un spaiu topologic. Atunci: 1. Dac A B X , atunci A B .

2. Oricare ar fi A X , rezult CX A = CX A . 3. Oricare ar fi A X , rezult A = A Fr A . 4. A X este o mulime nchis, dac i numai dac Fr A A . 5. Oricare ar fi A X , rezult A = A . 6. Oricare ar fi A X , rezult c A = 7. Oricare ar fi A X , rezult c
0 A G

G.

A = F
F A

, F este o mulime nchis.

Consecin. A este o mulime nchis. Exemplu: Multimea tuturor punctelor limita finite ale unui sir este o multime inchisa inchisa in spatiul topologic ( R , T 0 ) .

2.4 Alte definitii ale topologiei

6 Exist multe alte moduri echivalente de a defini un spaiu topologic. Cu alte cuvinte, fiecare dintre urmtoarele propozitii definesc spaii topologice echivalente celor anterioare. De exemplu, folosind legile de Morgan, axiomele de definire a multimilor deschise de mai sus devin axiomele definirii multimilor nchise: 1. mulimea vid i X sunt nchise. 2. intersecia de orice colecie de multimi nchise este, de asemenea, nchis. 3. reuniunea oricarei perechi de multimi nchise este, de asemenea, nchis. Folosind aceste axiome, un alt mod de a defini un spaiu topologic este ca o multime X mpreun cu , o colecie de submultimi ale lui X care ndeplinesc urmtoarele axiome: 1. multimea vida i X sunt n . 2. intersecia de orice colecie de multimi din este, de asemenea, n . 3. reuniunea a oricarei perechi de multimi din este, de asemenea, n . Conform acestei definiii, se stabilete ca n topologia sunt multimi nchise, i complementele lor n X sunt multimi deschise. Un alt mod de a defini un spaiu topologic este prin utilizarea axiomele de nchidere Kuratowski, care defineste multimi putere (power set)ca puncte fixe fata de un operator definit pe multimea putere al lui X. O vecintate a unui punct x este orice multime care are o submultime deschisa care conine pe x . Sistemul de vecinatati ale lui x este format din toate vecinatatile lui x. O topologie poate fi determinat de un set de axiome referitoare la toate sistemele de vecinatati.
http://en.wikipedia.org/wiki/Characterizations_of_the_category_of_topological_spaces: In mathematica, un spatiu topologic este definit in general in rapoart cu multimile deschise (open sets). Exista insa o serie de definitii echivalente pentru caracterizarea categoriei de spatiu topologic, fiecare din ele dand o noua maniera de gandire a conceptelor de topologie si multe dintre acestea conducand la noi directii de investigaie i generalizare. Formal, fiecare dintre urmtoarele definiii, defineste o categorie concreta (concrete category) i fiecare pereche de astfel de categorii se poate arata ca este concret izomorfa (in Rn). Aceasta nseamn c pentru fiecare pereche de categorii definite mai jos, exist un izomorfism de categorii (isomorphism of categories), pentru care obiectele corespunztoare au acelai multime de baz (underlying set) i morfismele (morphisms ) corespunztoare sunt identice cu multimile de funcii. Stabilire efectiva a izomorfismelor concrete este mai mult laborioasa decat problema de sclipire. Cea mai simpl abordare este, probabil, de a construi perechi de izomorfismele inverse concrete ntre fiecare categorie i categoria de spaii topologice ( category of topological spaces sau pescurtat Top). Acest lucru ar implica urmtoarele: Definirea inversesului pentru functii, verificarea ca acestea au invers si ca aceste inverse apatin multimii de baza Verificarea ca aceasta multime de functii este "continua" (ex., un morphism) intr-o categorie data if and only if este continua (un morphism) in Top. Definitia via multimi deschise: Obiecte: toate topological spaces, i.e., toate perechile (X,T) de multimi (set) X impreuna cu familia T de submultimi ( subsets) ale lui X care satisfac axiomele: - Multimea vida (empty set) si X sunt in T. - Reuniunea (union) oricarei familii de multimi din T apartine lui T. - Intersectia (intersection) oricarei perechi de multimi din T apartine lui T. Multimile din T sunt multimi deschise (open sets). Morfisme: toate functiile ordinare continue (continuous functions) de ex. toate functiile a caror imagine inversa (inverse image) a unei multimi deschise este o multime deschisa. Aceasta este categoria ordinara de spatii topologice. Definitia via multimi inchise: Objects: toate perechile (X,T) de multimi (set) multimea X impreuna cu familia T de submultimi ( subsets) ale lui X satisfac axiomrle: - Multimea vida (empty set) si X sunt in T. - Intersectia (intersection) oricarei perechi de multimi din T apartine lui T. - Reuniunea (union) oricarei familii de multimi din T apartine lui T. Multimile din T sunt multimi inchise (closed sets).

7
Morfisme: Toate functiile a caror imagine inversa (inverse image) a unei multimi inchise este o multime inchisa.. Aceasta este categoria care rezulta prin inlocuirea intregii lattice o unei multimi deschise intr-un spatiu topologic prin multimile inchise ordertheoretic dual , latticea complementelor multimilor deschise. Relatia dintre cele doua definitii este data de legile lui De Morgan ( De Morgan's laws ):

A B = A B

, A B = A B .

Exemplu: Fie spatiul topologic

= {{

A = {1}

= {{ }, {1}, { 2}, {1,2}, {1,2,3,4}} care completat cu complementele submultimilor devine }, {1}, { 2}, { 2,3,4}, {1,3,4}, { 2,4}, {1,2,3,4}} pe care relatiile lui De Morgan sunt verificate. Pentru

si

B = {1,3,4}

avem

{1} {1,3,4} = {1,3,4} = { 2} = { 2,3,4} {2} = {1} {1,3,4} si respectiv

{1} {1,3,4} = {1} = { 2,3,4} = {2,3,4} { 2} = {1} {1,3,4}

Definitia via operatori de inchidere: Objects: toate perechile (X,cl) ale multimii X impreuna cu operatorul de inchidere ( closure operator) cl : P(X) P(X) satisface axiomele Kuratowski (Kuratowski closure axioms): -

A cl ( A)

(Extensivity) (Idempotence)

cl ( cl ( A) ) = cl ( A)

cl ( A B ) = cl ( A) cl ( B ) (Preservation of binary unions) - cl ( ) = (Preservation of nullary unions)

Morfisme : toate closure-preserving functions, de exemplu tote functiile f intre doua spatii inchise : astfel incat pentru toate submultimile A ale lui X avem

f ( cl ( A) ) cl ( f ( A) ) .

f : ( X , cl ) ( X , cl )

Axiomele de inchidere Kuratowski abstractizeaza proprietatile operatotului de inchiderepe spatiul topologic, care atribuie fiecarei submultimi inchiderea ( topological closure) sa. Acest operator topologic (closure operator) a fost generalizat in category theory. Definitia via operatori de interior: Obiecte: toate perechile (X,int) of set X impreuna cu operatorul interior (interior operator) int : P(X) P(X) satisfac urmatoarele axiome duale (dualisation) ale lui Kuratowsky (Kuratowski closure axioms): - A int A -

Morfisme: : toate interior-preserving functions, de exemplu toate functiile f intre doua interioare de spatii :

int ( A B ) int ( A) int ( B ) (Preservation of binary intersections) int ( X ) = X (Preservation of nullary intersections)

int ( int ( A) ) int ( A)

( )

(Idempotence)

f : ( X , cl ) ( X , cl )

astfel incat pentru toate submultimile A ale lui X avem

pentru toate submultimile A ale lui X avem

f 1 ( i nt ( A) ) i n tf 1 ( A)

Comments: The interior operator assigns to each subset its topological interior, in the same way the closure operator assigns to each subset its topological closure. Definitia via vecinatati: Obiecte: toate perechile (X,N) ale multimii X impreuna cu finctia vecinatate N : X F(X), unde F(X) reprezinta multimea tuturor filtrelor (filters) pe X, care satsatisfac pentru oricare x din X axiomele: - Daca U este in N(x), atunci x este in U. - Daca U este in N(x), atunci exista V in N(x) astfel incat U este in N(y) pentru toti y din V. Morfisme: all vecinatate-preserving functions, i.e., all functions f : (X, N) (Y, N') such that if V is in N(f(x)), then there exists U in N(x) such that f(U) is contained in V. This is equivalent to asking that whenever V is in N(f(x)), then f1(V) is in N(x). Comments: This definition axiomatizes the notion of vecinatate. We say that U is a vecinatate of x if U is in N(x). The open sets can be recovered by declaring a set to be open if it is a vecinatate of each of its points; the final axiom then states that every vecinatate contains an open set. These axioms (coupled with the Hausdorff condition) can be retraced to Felix Hausdorff's original definition of a topological space in Grundzge der Mengenlehre. Definitia via convergenta The category of topological spaces can also be defined via a convergence relation between filters on X and points of x. This definition demonstrates that convergence of filters can be viewed as a fundamental topological notion. A topology in the usual sense can be recovered by declaring a set A to be closed if, whenever F is a filter on A, then A contains all points to which F converges.

f : ( X , i n) ( X , i nt ) t

astfel incat

8
Similarly, Top can be described via net convergence. As for filters, this definition shows that convergence of nets can be viewed as a fundamental topological notion. A topology in the usual sense can be recovered by declaring a set A to be closed if, whenever (x) is a net on A, then A contains all points to which (x) converges.

2.5. Mulimi compacte

Fie spaiul topologic ( X , ) i A X , nevid. 2.5.1. Definiie: O familie de pri ( Ai ) iI ale lui X formeaz o acoperire a lui A ,

dac A I Ai . Dac I este o mulime finit, atunci familia ( Ai ) iI formeaz o i acoperire finit a lui A . 2.5.2. Definiie: Fie K X , nevid. Mulimea K se numete compact dac din orice acoperire cu mulimi deschise ( Gi ) iI a lui K se poate extrage o subacoperire finit, adic J I , finit, astfel nct J G j K . j Exemple. 1. n orice spaiu topologic o mulime finit este compact. Justificarea acestei afirmaii este urmtoarea. 2. Fie ( X , ) un spaiu topologic. 2.5.3. Definiie: Se numete ir de elemente din X o funcie f : N X , unde
f ( n ) = x n i se numete termenul general al irului. n acest caz, irul se noteaz prin ( x n ) nN sau ( x n ) . 2.5.4. Definiie: irul ( x n ) nN converge la x X sau are limita x i se scrie
not

lim x n = x , dac n afara oricrei vecinti a lui x se afl un numr finit de termeni ai n irului. Se consider irul ( x n ) nN care converge la x i fie mulimea K = { x n n N} { x} . Atunci K este o mulime compact.
http://en.wikipedia.org/wiki/Connected_space Connected space From Wikipedia, the free encyclopedia Jump to: navigation, search For other uses, see Connection (disambiguation).

Connected and disconnected subspaces of R. The space A at top is connected; the shaded space B at bottom is not. In topology and related branches of mathematics, a connected space is a topological space that cannot be represented as the union of two or more disjoint nonempty open subsets. Connectedness is one of the principal topological properties that is used to distinguish topological spaces. A stronger notion is that of a path-connected space, which is a space where any two points can be joined by a path. A subset of a topological space X is a connected set if it is a connected space when viewed as a subspace of X. As an example of a space that is not connected, one can delete an infinite line from the plane. Other examples of disconnected spaces (that is, spaces which are not connected) include the plane with a closed annulus removed, as well as the union of two disjoint open disks in two-dimensional Euclidean space. Formal definition

9
A topological space X is said to be disconnected if it is the union of two disjoint nonempty open sets. Otherwise, X is said to be connected. A subset of a topological space is said to be connected if it is connected under its subspace topology. Some authors specifically exclude the empty set with its unique topology as a connected space, but this encyclopedia does not follow that practice. For a topological space X the following conditions are equivalent: X is connected. X cannot be divided into two disjoint nonempty closed sets. The only subsets of X which are both open and closed (clopen sets) are X and the empty set. The only subsets of X with empty boundary are X and the empty set. X cannot be written as the union of two nonempty separated sets. The only continuous functions from X to {0,1} are constant. [edit] Connected components The maximal connected subsets of a nonempty topological space are called the connected components of the space. The components of any topological space X form a partition of X: they are disjoint, nonempty, and their union is the whole space. (For an empty topological space this partition consists of zero connected components.) Every component is a closed subset of the original space. The components in general need not be open: for instance the components of the rational numbers, as subspace of the real numbers, are the one-point sets. Let x be a connected component of x in a topological space X, and x' be the intersection of all open-closed sets containing x (called quasi-component of x.) Then where the equality holds if X is compact Hausdorff or locally connected. [edit] Disconnected spaces A space in which all components are one-point sets is called totally disconnected. Related to this property, a space X is called totally separated if, for any two elements x and y of X, there exist disjoint open neighborhoods U of x and V of y such that X is the union of U and V. Clearly any totally separated space is totally disconnected, but the converse does not hold. For example take two copies of the rational numbers Q, and identify them at every point except zero. The resulting space, with the quotient topology, is totally disconnected. However, by considering the two copies of zero, one sees that the space is not totally separated. In fact, it is not even Hausdorff, and the condition of being totally separated is strictly stronger than the condition of being Hausdorff. [edit] Examples The closed interval [0, 2] in the standard subspace topology is connected; although it can, for example, be written as the union of [0, 1) and [1, 2], the second set is not open in the aforementioned topology of [0, 2]. The union of [0, 1) and (1, 2] is disconnected; both of these intervals are open in the standard topological space [0, 1) (1, 2]. (0, 1) {3} is disconnected. A convex set is connected; it is actually simply connected. A Euclidean plane excluding the origin, (0, 0), is connected, but is not simply connected. The three-dimensional Euclidean space without the origin is connected, and even simply connected. In contrast, the one-dimensional Euclidean space without the origin is not connected. A Euclidean plane with a straight-line removed is not connected since it consists of two half-planes. The space of real numbers with the usual topology is connected. Any topological vector space over a connected field is connected. Every discrete topological space with at least two elements is disconnected, in fact such a space is totally disconnected. The Cantor set is totally disconnected; since the set contains uncountably many points, it has uncountably many components. If a space X is homotopy equivalent to a connected space, then X is itself connected. The topologist's sine curve is an example of a set that is connected but is neither path connected nor locally connected. The general linear group (that is, the group of n-by-n real matrices) consists of two connected components: the one with matrices of positive determinant and the other of negative determinant. In particular, it is not connected. In contrast, is connected. More generally, the set of invertible bounded operators on a (complex) Hilbert space is connected. The spectrum of a commutative local ring is connected. More generally, the spectrum of a commutative ring is connected if and only if it has no idempotent [edit] Path connectedness if and only if the ring is not a product of two rings.

This subspace of R is path-connected, because a path can be drawn between any two points in the space. A path from a point x to a point y in a topological space X is a continuous function f from the unit interval [0,1] to X with f(0) = x and f(1) = y. A path-component of X is an equivalence class of X under the equivalence relation which makes x equivalent to y if there is a path from x to y. The space X is said to be path-connected (or pathwise connected or 0-connected) if there is only one pathcomponent, i.e. if there is a path joining any two points in X. Every path-connected space is connected. The converse is not always true: examples of connected spaces that are not path-connected include the extended long line L* and the topologist's sine curve. However, subsets of the real line R are connected if and only if they are path-connected; these subsets are the intervals of R. Also, open subsets of Rn or Cn are connected if and only if they are path-connected. Additionally, connectedness and path-connectedness are the same for finite topological spaces.

10
A space X is said to be arc-connected or arcwise connected if any two distinct points can be joined by an arc, that is a path f which is a homeomorphism between the unit interval [0, 1] and its image f([0, 1]). It can be shown any Hausdorff space which is pathconnected is also arc-connected. An example of a space which is path-connected but not arc-connected is provided by adding a second copy 0' of 0 to the nonnegative real numbers [0, ). One endows this set with a partial order by specifying that 0'<a for any positive number a, but leaving 0 and 0' incomparable. One then endows this set with the order topology, that is one takes the open intervals (a, b) = {x | a < x < b} and the half-open intervals [0, a) = {x | 0 x < a}, [0', a) = {x | 0' x < a} as a base for the topology. The resulting space is a T1 space but not a Hausdorff space. Clearly 0 and 0' can be connected by a path but not by an arc in this space. [edit] Local connectedness Main article: Locally connected space A topological space is said to be locally connected at a point x if every vecinatate of x contains a connected open vecinatate. It is locally connected if it has a base of connected sets. It can be shown that a space X is locally connected if and only if every component of every open set of X is open. The topologist's sine curve is an example of a connected space that is not locally connected. Similarly, a topological space is said to be locally path-connected if it has a base of path-connected sets. An open subset of a locally path-connected space is connected if and only if it is path-connected. This generalizes the earlier statement about Rn and Cn, each of which is locally path-connected. More generally, any topological manifold is locally path-connected. [edit] Theorems Main theorem: Let X and Y be topological spaces and let f : X Y be a continuous function. If X is (path-)connected then the image f(X) is (path-)connected. This result can be considered a generalization of the intermediate value theorem. If is a family of connected subsets of a topological space X indexed by an arbitrary set I such that for all i, j in I, is nonempty, then is also connected.

If {A} is a nonempty family of connected subsets of a topological space X such that is nonempty, then is also connected. Every path-connected space is connected. Every locally path-connected space is locally connected. A locally path-connected space is path-connected if and only if it is connected. The closure of a connected subset is connected. The connected components are always closed (but in general not open) The connected components of a locally connected space are also open. The connected components of a space are disjoint unions of the path-connected components (which in general are neither open nor closed). Every quotient of a connected (resp. path-connected) space is connected (resp. path-connected). Every product of a family of connected (resp. path-connected) spaces is connected (resp. path-connected). Every open subset of a locally connected (resp. locally path-connected) space is locally connected (resp. locally path-connected). Every manifold is locally path-connected. [edit] Graphs Graphs have path connected subsets, namely those subsets for which every pair of points has a path of edges joining them. But it is not always possible to find a topology on the set of points which induces the same connected sets. The 5-cycle graph (and any n-cycle with n>3 odd) is one such example. As a consequence, a notion of connectedness can be formulated independently of the topology on a space. To wit, there is a category of connective spaces consisting of sets with collections of connected subsets satisfying connectivity axioms; their morphisms are those functions which map connected sets to connected sets (Muscat & Buhagiar 2006). Topological spaces and graphs are special cases of connective spaces; indeed, the finite connective spaces are precisely the finite graphs. However, every graph can be canonically made into a topological space, by treating vertices as points and edges as copies of the unit interval (see topological graph theory#Graphs as topological spaces). Then one can show that the graph is connected (in the graph theoretical sense) if and only if it is connected as a topological space. [edit] Stronger properties There are stronger forms of connectedness for a topological space. For instance, if there exist no two disjoint non-empty open sets in a topological space, X, X must be connected and thus hyperconnected spaces are also connected. Since a simply connected space is by definition, also required to be path connected, any simply connected space is also connected. Note however, that if the "path connectedness" requirement is dropped from the definition of simple connectivity, a simply connected space need not be connected. Yet stronger versions of connectivity include the notion of a contractible space. Every contractible space is path connected and thus also connected. In general, note that any path connected space must be connected but there exist connected spaces that are not path connected. The deleted comb space furnishes such an example, as does the above mentioned topologist's sine curve.

2.6. Funcii continue pe spaii topologice Fie ( X , T ) i (Y , T ' ) spaii topologice i o funcie
f ( x ) U f ( x0 ) .
0

f : X Y

2.6.1. Definiie: f este continu n x0 X , dac oricare ar fi U f ( x0 ) o vecintate a lui f ( x 0 ) , exist V x o vecintate a lui x 0 , astfel nct oricare ar fi x V x are loc
0

1 Fie funcia f : A B, A, B . Atunci f (Y ) = {x A f ( x ) Y }, Y B numete preimaginea lui Y sau imaginea invers a lui Y prin funcia f .

se

11 2.6.2. Definiie: f este continu n x 0 , dac oricare ar fi U f ( x0 ) o vecintate a lui

f ( x 0 ) , preimaginea f
1

(U

f ( x0 )

) este o vecintate a lui x

Observaie. Cele dou definiii sunt echivalente. 2.6.3. Definiie: f este continu pe X sau continu global, dac f este continu n fiecare x X . 2.6.4. Definiie: Criteriul de continuitate global: f este continu global, dac i numai dac preimaginea unei mulimi deschise din (Y , T ' ) este o mulime deschis din ( X , T ) .

2.7. Proprieti ale funciilor continue pe mulimi compacte Fie ( X , T ) i (Y , T ' ) spaii topologice i o funcie f : X Y .

2.7.1. Teorema 1: Dac f continu global i K X este o mulime compact n ( X , T ) , atunci f ( K ) este o mulime compact n (Y , T ' ) . 2.7.2. Definiie: Fie f : A R R . Funcia f este uniform continu pe A , dac x > 0, ( ) > 0, astfel nct , y A cu x y < ( ) are loc f ( x ) f ( y ) < .

Exemplul 1. f : R R , f ( x ) = c, c R este uniform continu pe R . Exemplul 2. f : R R , f ( x ) = x este uniform continu pe R . Observaie. f : R R , f ( x ) = x 2 nu este uniform continu pe R . 2.7.3. Teorema 2: Fie f : K R R , ( R, T0 ) , K o mulime compact. Dac f este continu pe K , atunci f este uniform continu pe K . 2.7.4. Teorema 3: Fie f : K R R , ( R, T0 ) , K o mulime compact. Dac f este continu global (pe K ), atunci: a) f este mrginit; b) f i atinge efectiv marginile.

2.8. Norm. Spaii Normate Fie (V , R ) un spaiu vectorial real.

2.8.1. Definiie: Funcia . : V 1) x = 0 x = 0V ,
[ ) 0,

se numete norm pe V , dac:

x R x V 2) = x , , , x +y x + y , , y . x V 3) x V Consecin. x 0, . 0 = x x x + x =2 x x 0, . x V Demonstraie. 2.8.2. Definiie: Un spaiu vectorial pe care s-a definit o norm se numete spaiu vectorial normat sau spaiu normat. Exemplul 1. ( R, R ) este un spaiu normat, n care norma este modulul. Exemplul 2. ( R n , R ), n 2 este un spaiu normat, n care norma se definete astfel:

x = ( x1 , x 2 ,..., x n ) R n , x

x
i =1

2 i

i este numit norma euclidian. ntr-un spaiu normat se poate defini o topologie, utiliznd norma.

12 2.8.3. Definiie: Fie a V . Se numete bil deschis cu centrul n a i de raz r > 0 i se noteaz prin Br ( a ) , mulimea: Br ( a ) = {x x a < r } . V 2.8.4. Definiie: Se numete bil nchis cu centrul n a i de raz r > 0 i se noteaz prin Br ( a ) , mulimea: Br ( a ) = {x x a r } . V 2.8.5. Definiie: M V se numete vecintate a lui a V , dac exist o bil deschis Br ( a ) M . 2.8.6. Definiie: M V se numete mulime deschis, dac este vecintate a oricrui element al su. 2.8.7. Definiie: M V se numete mulime nchis, dac C M este o mulime V deschis. Fie T familia mulimilor deschise din V . 2.8.8. Teorem: (V ,T ) este un spaiu topologic, numit spaiu topologic normat. Exemplu. Fie ( R n , R ) i e familia mulimilor deschise din R n , definite cu norma n euclidian. Atunci R ,T e este un spaiu topologic normat. ntr-un spaiu topologic normat se pot defini urmtoarele noiuni: punct aderent, punct interior, punct de acumulare, interiorul unei mulimi, nchiderea unei mulimi, mulimea derivat, frontiera unei mulimi, exteriorul unei mulimi, mulime compact.

2.9. ir convergent n (V ,T )
not

2.9.1. Definiie: Se numete ir de elemente din V , o funcie f : N V , unde

f ( n ) = x n i se numete termenul general al irului. Notaie: ( x n ) nN sau ( x n ) .
lim x n x = 0 . n

2.9.2. Definiie: ( x n ) converge ctre x V i se scrie lim x n = x sau x n x , dac n 2.9.3. Definiie: (echivalent). ( x n ) converge ctre x V , dac > 0, n( ) N , n astfel nct n( ) are loc x n x < . 2.9.4. Definiie: ( x n ) se numete fundamental, dac > 0, n( ) N , astfel nct , m n( ) are loc x n x m < . n Fie ( x n ) , ( y n ) V i ( n ) , ( n ) R . 2.9.5. Propoziie: Sunt adevrate afirmaiile: 1. Dac x n x i x n x ' x = x ' ( unicitatea limitei). 2. Dac x n x i y n y x n + y n x + y . 3. Dac x n x i n n x n x .
V R

Caz particular: Fie ( R n , R ) i e familia mulimilor deschise din R n , definite cu n norma euclidian. Atunci R ,T e este un spaiu topologic normat.

4. Dac x n x i n , n 0, n N, 0 V R

1 1 xn x . n

13
n p p p n Fie irul ( a p ) pN R . Atunci a p = ( a1 , a 2 ,..., a n ) . Fie a = ( a1 , a 2 ,..., a n ) R
*

. 2.9.6. Propoziie: irul ( a p ) pN converge ctre a , dac i numai dac irul de p i componente ( ai ) pN converge ctre ai , =1, n , adic:
*

a p a aip ai , i = 1, n .

2.9.7. Teorem: Un ir din R n este convergent, dac i numai dac este ir fundamental. 2.9.8. Definiie: Un spaiu topologic normat, n care un ir este convergent, dac i numai dac este fundamental, se numete complet. n Exemplu R ,T e este complet.

* 2.9.9. Teorem: Fie a A ' , A R n . Atunci exist un ir ( a p ) pN A, a p a, p N ,

*

astfel nct a p a .

2.10. Funcii vectoriale de variabil vectorial

n m * Fie ( R n , R ), ( R m , R ), n, m N * , R ,T e , R ,T e , n, m N . 2.10.1. Definiie: O funcie f : R n R m se numete funcie vectorial de variabil vectorial. Cazuri particulare. a. Dac n = 1 i m 2 , atunci f este o funcie vectorial de variabil real. b. Dac n 2 i m = 1 , atunci f este o funcie real de variabil vectorial sau o funcie real de n variabile reale. x = ( x1 ,..., x n ) A . Atunci f : A Rn Rm f ( x) R m Fie i i f ( x ) = ( y1 ,..., y n ) sau f ( x1 ,..., x n ) = ( y1 ,..., y m ) . r 2.10.2. Definiie: Se numete proiecia de ordin i i se noteaz prin p i , funcia definit astfel: pri : R k R , pri ( x1 ,..., x k ) = xi , i = 1, k , k N * . f i = pri f : A R . Fie Atunci f i ( x ) = pri ( f ( x ) ) = pri ( y1 ,..., y m ) = y i , i = 1, m . Rezult c f ( x1 ,..., x n ) = ( y1 ,..., y n ) = ( f 1 ( x ) ,..., f m ( x ) ) , x A i se poate scrie: f = ( f 1 ,..., f m ) .

)(

2.10.3. Definiie: Funciile f 1 ,..., f m se numesc componentele funciei vectoriale f .

2.11. Limita unei funcii vectoriale de variabil vectorial

n m * Fie R ,T e , R ,T e , n, m N , f : A R n R m , f = ( f 1 ,..., f m ) i a A .

)(

2.11.1. Definiie 1. Funcia f are limita l n

*

* ar fi irul ( a p ) pN A, a p a, p N , astfel nct a p a , s aibe loc: lim f ( a p ) = l.

a i se scrie lim f ( x ) = l , dac oricare x a

2.11.2. Definiie 2. Funcia f are limita l n , ( ) > 0, astfel nct x A cu x a

e

< ( ) ,

a i se scrie lim f ( x ) = l , dac > 0 x a

s aibe loc f ( x ) l
e

< .

14 2.11.3. Definiie 3. Funcia f are limita l n

V ar fi vecintatea U l , a 2.11.4. Teorem. Cele trei definiii sunt echivalente. Caz particular. Pentru n = 2 i m = 1 , avem

a i se scrie lim f ( x ) = l , dac oricare x a x V astfel nct a are loc f ( x ) U l .

f ( x, y ) = l sau lim f ( x, y ) = l . x a
y b

f : A R 2 R , ( x , y ) R 2 ,

( a, b ) A' R 2 i se poate scrie:

( x , y ) ( a ,b )

lim

1. Fie X ={a, b, c, d , e} . Determinati daca urmtoarele familii de sumultimi ale lui X reprezint o topologie pe X. Pentru demonstratie vor trebui verificate axiomele topologiei:

3. Exercitii rezolvate

i) X si multimea vid apartin lui ii) Reuniunea oricrui numr (nit sau innit) de multimi din apatine lui , iii) Intersectia oricror dou multimi din apatine lui . a) 1 = { X , , { a}, { a, f }, {b, f }, { a, b, f }} ; Considerand 1 = { X , , S1 , S 2 , S 3 , S 4 } si verificand axiomele definitiei avem ca : X Si = X 1 , X Si = Si 1 , Si = Si 1 , Si = 1 si Si S j = S k 1 , Si S j = S k 1 , , j {1,2,3,4} deci este o topologie pe X. i 1 b) 2 = { X , , { a, b, f }, { a, b, d }, { a, b, d , f }} ; Considerand 2 = { X , , S1 , S 2 , S3 } si verificand axiomele definitiei avem ca : X Si = X 2 , X Si = Si 2 , Si = Si 2 , Si = 2 si Si S j = S k 2 , Si S j = S k 2 , , j {1,2,3} i deci 2 este o topologie pe X. c) 3 = { X , , { f }, {e, f }, { a, f }} ; nu este o topologie pe X deoarece de 3 exemplu {e, f } { a, f } = { a, e, f } 3
2. Scriti toate topologiile posibile pe urmatoarele multimi: a) X = {a, b} . b) Y = {a, b, c} Cea mai grosiera topologie in ambele cazuri va fi topologia triviala 0 = { X , }

respectiv 0 = {Y , } iar cea mai fina va fi topologia scrisa pentru multimile putere, avand 2 2 si respectiv 23 membrii: = {, { a}, {b}, X } si respectiv

= {, { a}, {b}, {c}, { a, b}, { a, c}, {b, c}, X } din acestea urmand a fi extrase si

celelalte topologii posibile. Celelalte topologii posibile in cazul unu vor fi: 1 = { , X , { a}} ,

2 = {, X , { b}} , 3 = {, Y , {c}} , 4 = { , X , { a, b}} , 5 = {, X , { a}, { a, b}} , 6 = {, X , {b}, { a, b}} , in total 7. Celelalte topologii posibile in cazul doi vor fi: 1 = { , Y , { a}} , 2 = { , Y , { b}} , 3 = {, Y , {c}} , 4 = {, Y , { a, b}} , 5 = {, Y , { a, c}} , 6 = {, Y , {b, c}} , 7 = {, Y , { a}, { a, b}} , 8 = {, Y , {b}, { a, b}} , 9 = {, Y , { a}, { a, c}} , 10 = {, Y , {b}, {b, c}} , 11 = {, Y , {b}, { a, b}} , 12 = { , Y , { c}, {b, c}} , 13 = {, Y , {c}, { a, c}} , 14 = { , Y , { a} , { b} , { a, b}} , 15 = {, Y , { a}, {c}, { a, c}} , 16 = {, Y , {b}, {c}, {b, c}} .

15 3. Se da topologia = { X ,, {a}, {c, d }, { a, c, d }{b, c, d , e, f }} pe X ={a, b, c, d , e, f } . Sa se determine multimile inchise. Multimile nchise sunt X , {b, c, d , e, f } , {a, b, e, f } , {b, e, f } si {a} . , ( X , ) este un spaiu discret, atunci este evident c fiecare submultime a lui X este Dac ) o multime nchis. Cu toate acestea ntr-un spaiu trivial ( X , , multimi nchise sunt numai X i . 4. Se da topologia = { X ,, {a}, {c, d }, { a, c, d }{b, c, d , e, f }} pe X ={a, b, c, d , e, f } . Sa se determine multimile inchis-deschise, nici inchise nici deschise, numai deschise, numai inchise. i) multimea {a} este att de deschis i nchis (clopen) deoarece complementul sau {b, c, d , e, f } si invers, adica { a} este si complement pentru {b, c, d , e, f } ; ii) multimea {b, c} nu este nici deschis, nici nchis deoarece nu are nici complement in topologie si nici nu este complementul nici unui membru din topologie; iii) multimea {c, d } este deschis deoarece {c, d } conform definitiei topologiei si nu este inchis deoarece complementul ei {a, b, e, f } ; iv) multimea {a, b, e, f } este nchis, deoarece complementul sau {c, d } este deschis in topologie conform definitiei dar nu deschis deoarece {a, b, e, f } . Obs: Simplu spus, daca submultimea este in topologie capt calificativul de deschis. Daca complementul ei este in topologie capt calificativul de inchis. Deci in functie de apartenenta ei sau a complementului ei la topologie va pstra ambele calificative (inchis deschis sau clopen), unul din calificative sau nici unul.
5. Fie R mulimea tuturor numerelor reale. Demonstrati c fiecare din urmtoarele colecii de submultimi ale lui R reprezint o topologie pe R. I) constand din R, , i fiecare interval ( n, n ) , unde n este orice ntreg 1 pozitiv; ii) 2 constand din R, , i fiecare interval [n, n ] , unde n este orice ntreg pozitiv; ) iii) constand din R, , i fiecare interval [n, , unde n este orice ntreg 3 pozitiv. Evident, oricare ar fi S o submultime a lui X avem satisfcute relatiile S = S , S = , S X = X , S X = S , valabile si pentru

Notm S n = ( n, n ) si S m = ( m, m ) intervale deschise din R . Cum intersectia a dou intervale deschise da un interval deschis rezult c 1 este o topologie pe R. Analog pentru intervale inchise si 2 este o topologie pe R. In cazul ultim, S n S m =

m , Sn . S

S m X = R . Se mai vede c S n S m = Sn

mn Sn si S n S m = nm S m

mn , nm

m , S n si notand S n = [ n, ) si S m = [m, ) intervale pr R, avand S S n S m 3 si S n S m 3 rezult ca este o topologie pe R. 3

S m Sn

mn Sn si S n S m = nm S m

mn , nm

16

4. Exercitii propuse
1. Fie X= {a, b, c, d, e, f} si ={X, ,{a},{c, d},{a, c, d},{b, c, d, e, f}}. Sa se arate ca este o topologie pe X . 2. Fie X= {a, b, c, d, e} si ={X, ,{a},{c, d},{a, c, e},{b, c, d}}. Sa se arate ca este o topologie pe X . 3. Fie X= {a, b, c, d, e, f} si ={X, ,{a},{f},{a, f},{a, c, f},{b, c, d, e, f}} . Sa se arate ca este o topologie pe X .

4. Fie N mulimea tuturor numerelor ntregi pozitive. Demonstrati c fiecare din urmtoarele colecii de submultimi ale lui N reprezinta o topologie. i) constand din N, , i fiecare interval {1,2,..., n} , unde n este orice ntreg 1 pozitiv; (Aceasta se numete topologie segment initial.) ii) 2 constand din N, , i fiecare interval {n, n +1,... } , unde n este orice ntreg pozitiv; (Aceasta se numete topologie segment final.) Rezolvarea este absolut similar exercitiului rezolvat nr. 5, in care X=N si S n = {1,2,3,..., n} si S n = { n, n + 1,...} . Cum sunt indeplinite conditiile din

axiome rezult c in ambele cazuri avem topologii pe N. 5. Fie X = {a, b, c, d } . a) Care din urmtoarele familii de pri ale lui X este o topologie pe X : 1 = { X , , { a}, {b}, { c, d }, {b, c, d }} , 2 = { X , , { a, b}, {b, c}, { a, b, c}, {b, c, d }} , 3 = { X , , { a}, {b}, { a, b}, {b, c}, { a, b, c}} . b) S se afle F familia mulimilor nchise n spaiul topologic ( X , 3 ) . c) S se afle pentru A = {b, d } n ( X , 3 ) , interiorul, nchiderea i mulimea derivat. 6. Fie X = N i = {} { E n n N} , unde E n = { n, n +1, ...} . S se arate c familia este o topologie pe X . 7. Fie X o mulime infinit i = {} {G CX G este finit sau vid } . a) S se arate c ( X , T ) este un spaiu topologic. b) S se arate c ( X , T ) este spaiu topologic neseparat. 8. n topologia obinuit a dreptei reale, s se afle: Q, Q, I, N, A i A , unde:
1 1 1 A = , , ,..., ,... . 1 n 2 3

9. n orice spaiu topologic, o reuniune finit de mulimi nchise este o mulime nchis. 10. Fie ( R, T0 ) , spaiul topologic obinuit al dreptei reale i 11. Fie ( X , P ( X ) ) spaiul topologic discret. S se stabileasc: a) nici un element al spaiului nu poate fi punct de acumulare pentru vreo mulime. b) A X are loc: FrA = . 12. S se afle toate topologiile formate din 4 mulimi, pentru care spaiul total este: X = {a, b, c} . i 13. Fie ( X , T ) un spaiu topologic i A, Ai X , =1, n . Atunci:

[ A = 10 + 2 5,7 ) 9 3 ,

} . S se determine:

A, A, A ' , FrA .

17
n n

a)

i= 1

Ai = Ai
i= 1

b) FrA = C A C C0 A . X X X FrA = Fr CX A . c) 14. n spaiul topologic obinuit al dreptei reale, s se indice o acoperire cu mulimi ) deschise a lui A = [0, . * R. I n = ( n 2, n ) , n N . 15. n orice spaiu topologic, reuniunea a dou mulimi compacte este o mulime compact. 16. n spaiul topologic obinuit al dreptei reale, s se stabileasc: a) mulimea [1,0] {1,2,..., n} este compact. ) b) mulimile ( 1,0], (1,3), [3, nu sunt compacte. ( X , T ) , unde: 17. Fie spaiul topologic X = {a, b,..., e} i T = { X , , { a}, { a, b}, { a, c, d }, { a, b, c, d }, { a, b, e}} . a) S se determine F , familia mulimilor nchise n ( X , T ) . b) S se determine nchiderile mulimilor: {a}, {b}, {a, c, e} . c) S se afle interiorul mulimilor: {b, c, e}, {a, b, c, e} . d) Mulimea {a, c} este compact, dar nu este nchis.

Bibliografie