AURELIA PLESEA MANUALUL DULGHERULUI os ec gzManualul dulgherului Aurelia Plesea Manualul dulgherului Editura tehnica, 1989CARPENTER'S HANDBOOK The present work is meant as a support to those who wish to acquire the skills and craftsmanship of a carpenter's job. It is written in an accessible language and it contains a nich illustrative stuff (386 figures, 11 tables, 5 sketches) The work includes: a classification of carpentry works: the matenals and the equipment necessary for these works; wood processing, usage and maintenance of cutting and hewing tools and utensits; wood-joining (design ‘and technology principles for joining the wood elements used in carpentry). ‘ways of supporting the diggings and the walls; scaffolding and frameworks used in construction-manufacturing and assembly: wooden walls. floors. ceilings and roofs: construction site scaffolds, devices and insialiations; wood buildings; general notions on work structure (organisation) and labour technique for the works of carpentry. ‘The work is destined to the pupils in specialised professional schools, to carpenters and master carpenters, to the companies which want to ualifie their workers for this job, as well as to all those interested in doing small carpentry work themselves.Manvalul duigherutui Cartea este scrisa intr-un limbay accesibil publicului larg $1 cuprinde un bogat material ilustrativ (figuri, planse $i tabele). Ea a fost conceputé pentru a fi de un real ajutor in formarea unei noi generatii de iucralori calificati in aceasta meserie care implica’, pe l&ngé alte lucrari importante. $i © grijé deosebita in ceea ce priveste valonficarea superioara si pretuirea resurselor lemnoase de care dispune fara noastré. Lucrarea se adreseazd elevilor din scolile profesionale si liceele de spacialitate. muncitorilor $: maistrilor dulghen, firmelor care doresc sé-si formeze muncitori calificati in acest domeniu, precum $i tuturor celor care doresc sd execute singuri mici lucrari de duigherie. Doresc si multumesc pe aceasta cale domnului profesor Cornel Popa, care mia dat ideea elaborarii acestei lucréri si m-a incurajat pe parcursul intocminii ei, doamnelor Lucretia Balea si Doina Popa care m-au sprijinit in cursul scrieni cérti AUTORULCUPRINS 4. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.4, Rolut gi clasificarea constructitor 1.2, Clasificarea lucrarilor de dulgherie 2. MATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE. 2.1. Materiale lemnoase 2.1.1. Studiul lemnutui 2.1.2. Sortimente de fem folosite ia construct 2.1.3. Conservarea si depozitarea iemnului 2.2. Metale 2.3, Alte materiale folosite in tucrarile de dulgherie 2.3.1. Adezivi 2.3.2. Materiale de finisare 3. INSTRUMENTE, UNELTE, MASINI 8! INSTALATI! PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE, 3.1. Instrumente...... - 3.4.1. Instrumente pentru masurare. 3.1.2. Instrumente pentru trasat 3.1.3, Instrumente pentru verificat 3.2. Unelte folosite in dulgherie. 3.2.1. Unelte pentru cioplit 3.2.2. Unelte pentru taiat 3.2.3, Unelte pentru indeluit 3.2.4. Unelte pentru r&zuit 3.2.5, Unelte pentru daituit 3.2.6. Unelte pentru gaurt 3.2.7 Unelte pentru pilt 32.8 Unelte pentru batut si 32.9 Unelte pentru ingurbat si butonat 3.3 Magini folosite in dulghene. 3.3.1. Magini pentru taiat 3.3.2 Magini de nndeluit 3.3.3, Masini de frezat 3.3.4. Magini de burghat 51 scobit 3.3.5. Masini portabile " 4 13 14 14 15 29 35 39 39 a a At 43 45 45 45 ar 49 51 53 53 53 54 55 558 Manualul dulgherului 4, PRELUCRAREA LEMNULU! PENTRU LUCRARILE O& DULGHERIE - 59 4.1 Operatii pregatitoare.... 59 4.1.1, Sortarea 59 4.1.2, MBsurare? Pies2i0F.eeconnnnn : 60 41.3, Trasarea plOSEIOF orn oeeeeeererenraes ve 60 4.1.4. Verificarea pieselor ar 42. Operatii de prelucrere manuala.... 62 42.1. Cioplirea 62 4.2.2. Taierea.... 34 4.2.3. Rindeluirea .. 66 42.4, Razuirca 83 425. Datuirea secre - . 88 426. Gaurirea.. : 70 4.2.7. Pires... soe 70 4.22, Baterea §i scoateraa cuieior a 4.2.9. Montarea si demontarea $UPUBUTHIOF..nsnnnnsnn m 4.3. Operatii de prelucrare mecanizata nn 72 8. INTRETINEREA $! EXPLOATAREA UNELTELOR, sis SCULELOR TAIETOARE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI . 5.1. Intrafinerea uneltelor $2 SCUIELOE nn - - on oo TA 5.1.1, Intratinerea ferdstraului Incordat sn 74 512 Inennerea déltior...... i 75 5.1.3, Intretinerea rindeletor senna . 76 5.1.4 intretinerea burghielor .... B 5.1.5. Intretinerea sculetor taietoara ale masinilor. ze 5.2. Explozterea sculetor tietoare. sn ae im 1. Exploziarea pénzelor pangica... one . 78 5.2.2. Exploatarea panzelor circulare. : 73 5.2.3. Expioatares irezetor si burghietor ee nn 90 6. IMBINAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE at 6.1. Clasificares impinariior duigherest... -3t 8.2. Exempie de imbinari dulgheresti sesteseesrensstneaaie 34 62.1. Innadir. sn — ae 62.2. Solidarizari sontnninnnninninninininnnnanninnnnninnne nnn ees 9B 6.2.3. Neduri (Sau intalnin) ; on 101 7, TEHNCLOG!A IMBINARI LEMNULUI 120 7.4 Trasarea .. sna nnnnnnnnnnnn 720 7.2. Executarea taietustor. : 123 7.2.1, Prelucrarea manusia, sassebensesensneanaae 123 7.2.2. Prelucrarea mecanizata 127 7.3, Asamblarea §1 consolidarea IMBINETHIOT nn nenwnnn wn nnn 135 8, SPRIJINIREA SAPATURILOR SI A ZIDURILOR 129 8.1, Sprijinirea sapaturilor.. 7 139 8.1.1 Generalitat 439 3.1 2. Sprijiniei onz 140Cuprins 9 8.1.3. Sprijniri verticale 145; 82. Sprijinicea ziduritor se 148 8.3. Condit de calitate pentru sprit. 2149 8.4, Cemantarea sprijninior 150 9. COFRAJE UTILIZATE IN CONSTRUCTI 151 9.1. Caracteristici generate 188 9.2. Clasificarea cotrajelor. 152 9.3. Dimensionarea cofrajelor 153 9.4. Elemente componente ale cofrajelor 154 9.4.1, Materiale utiizate la alcdtuirea cofrajelor. 154 9.4.2. Modularea dimensionalé a constructilor industriale pentru folosirea cofrajelor unificate de inventar enn so 155 9.4.3. Descrierea elementelor de cof... 155, 95. Descrierea principalelor tipuri de cofraje.... 163 95.1. Cofraje fixe, 163, 95.2. Coftaje demontabile 475 95.3. Cofraje mobile 187 9.5.4, Coftaje speciale....... 197 9.6, Confectionarea coftajelor: 198 9.6.1. Cititea planuriior de cofraj si intocmirea sche. . 198 9.6.2. Alegerea materialelor....... 203 96.3. Confectionarea elementelor cofrajului 204 9.6.4. Marcarea elementelor cofrajulu.... wo 2M 9.6.5. Condit de caltate pentru elementele cofrajului.. oe BM 97. Asamblarea si montarea cofrajelor 2M 9.7.1. Asamblarea s1 montarea cofrajelor fixe... 212 9.7.2. Asamblarea si montarea cofrajelor demontabile 214 9.7.3. Prescripti tehnice pentru montarea cofrajelor 216 98. Decofrarea 216 9.9. Manipularea, transportul §i conservarea elementelor de cofra). 218 40. PERETI DIN LEMN 20 10.2. Alcatuirea peretilor din lemn. ; een 221 10.3. Realizarea peretilor din lema son 224 de calitate pentru peretii din lemn 231 11. PLANSEE, TAVANE $i PARDOSELI OIN LEMN 232 11.1, Plangee.... 232 V2. TAVANE sor renonnnnninninnnninniuntinninnnninnnnnncnnne 239 11.3. Pardosel “240 11.3.1. Realizarea pardoselilor 243 11.4, Conditii de calitate pentru plangee. 248 12. ACOPERISURI DIN LEMN 249 12.1. Aledtuirea acoperigurilor 252 42.1.1. Saipante 282 12.1.2. invelitori 254 12.1.3. Elemente auniliare 258 12.4. Condit de calitate pentru acoperiguri 25910 Manualul duigherulut 43. SCHELE one on ee 263 13.1. Schele confectionate pe santier ers 263 13.2. Schele de inventar (prefabricate)... on 264 13.3. Condit de calitate pentru schele nnn 265 13.4 Intretinerea gi depozitarea scheletor 266 14, DISPOZITIVE $1 INSTALATI! FOLOSITE PE SANTIER sen 270 14.1 Mese gi bancuri de tucru.... so 270 14.2. Cutii pentru depozitarea materialelor. 271 14.3. Varnite senna se 272 14.4. Alte dispozitive §1instalati eeesereerareseete see 272) 18. CONSTRUCTII DIN LEMN - ara 15.1. Tipuri de construct din iemn 274 15.2. Conditi de calitate pentru constructile din tenn 279 16, PRINCIPILE PROIECTARI IMBINARILOR DIN LEM... conn 282 16.1. Dimensiuni, abateri, tolerante 282 16.2. Ajustaje ree so - sooner 2M 163. Stabitirea si alegeree claselor de precizie 285 16.4. Precizia formei geometrice 236 16.5. Tensiuni in imbinanle din iemn . 288 17. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE DULGHERIE enn 29 17.4. Procesu! de productie in construct... son 291 17.2. Subdiviziunile procesului tehnologic 202 17.3. Organizarea productei stn es nnn ne 293 17.4, Organizarea muncti 298 17.4.1, Formele de organizare a muncit 295 17.4.2. Structura timpulur de tucru sense 296 17.4.3. Organizarea loculut de munca 297 17.4.4, Metode de organizare a muncii see tn 297 17.4.5. Fige tehnologice 298 18. TEHNICA SECURITATH MUNCII 7 299 BIBLIOGRAFIE 303 PLANSE oe svnnnstnnninnnnnseestn 303NOTIUNI INTRODUCTIVE Oulgheria reprezinté ansambiu! lucrarilor de executie a lemnariei pentru constructii (in special la cladiri). 1.1, Rolul si clasificarea constructiilor Constructiile sunt destinate asigurarii unor conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea vietii si activitatii umane. Conceptia, alcatuirea si modu! de executie sunt determinate de urmatorii factori: omul, care necesita anumite conditii de temperatura, umiditate, lumina, igiena etc.; activitatea omeneasca pentru care este destinatd constructia: natura, care exercita supra constructiilor actiuni variabile (biologice, fizice, chimice. mecanice). Constructiile se pot clasifica in functie de criterille prezentate mai jos. a. Dupé destinatie, exista urmatoarele tipuri: cladirile, care pot fi civile (de locuit, publice si administrative, socio-cutturale), industriale (cladiri de productie sau pentru deservirea productiei), agrozootehnice (constructii legu- micole. pentru ad&postirea animalelor, pentru produse agricole); constructiile ingineresti. care cuprind toate constructille ce nu se pot incadra la cladiri (drumuri si poduri. tuneluri, consiructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri. canale, conducte de apa. gaze etc.) ©. Dupé calitate. exista trei categorii de constructii: cu cerinte ridicate, cu cerinte medii: cu dorinte obignuite. Aceasta clasificare tine seama de gradul de rezistenta a consiructiei. de durabilitatea ei. precum gi de cerintele de exploatare.12 Manuatul dulgherului c. Dupa structura de rezisten{a, se intainesc cladiri cu urmatoarele structuri. din lemn, din zidarii diverse; din beton simpiu sau armat (turnat sau monolit, elemente prefabricate sau beton precombinat); cu schelet metalic, cu alcatuire mixta; structuri speciale (cu arce, placi curbe etc.). Fig. 1. Elementele generale ale unei cladii: 1 -fundalie; 2— perete interior; 3— perete exterior; 4~ pianseu; 5 - garpanta; 6 — invelitori; 7 - fereas- ‘rd; 8 balcon; 9 — soclu: = subsol; Elementele unei constructii sunt urmatoarele (fig.1): ~ fundatia, cu rolul de sustinere a cl&dirii si care se poate executa din beton (simplu sau armat) sau piatra; ~ perefii, care impart constructia in plan orizontal, formand inc&perile (camerele); exist’ pereti portant (asigura rezistenta cladinii) si pereti despar- fitori sau de umplutura (pentru compartimentare); peretii se pot executa din cramida, beton, materiale lemnoase, ~ plangeele, care impart constructia In plan vertical formand nive- lurile, $i anume: subsolul (sub nivelul terenului), parterul (la nivelul terenului) $i podul (intre etaje si acoperig); ele se pot executa din beton armat, lemn Sau grinzi metalice cu umplutura; — scérile, care asigura circulatia intre niveturi si pot fi exterioare sau interioare; acestea se pot confectiona din lemn, beton armat, metale; = acoperigul, care are dou componente principale, si anume: inve- litoarea (se confectioneaza din tigla, olane, materiale lemnoase, tabl&) si arpanta (este scheletul de sustinere a invelitorii si se poate confectiona din beton armat, lemn, metal).Notiuni introductive 13 in afara lucrarilor de duigherie, ta executarea unei constructii sunt necesare si alte lucrri de specialitate, cum ar fi: lucrari de terasare (s4paturi umpluturi, nivel), lucrari de betonare, zidarie si izolafi (hidrofuge, termice si fonice), lucrari de invelire (cu tabla, tigle etc.), lucrari de placare (cu faianta, marmurd etc.) lucrari de pardoseli, lucrari de zugrveli, vopsitorii, tapetan, lucrdri de instalatii (saritare, electrice, de gaze etc.). Ordinea normal de executie a lucrdrilor la 0 constructie este urmatoarea: s&paturi, fundatti, schelet de rezistenta, zid&rii, acoperig, tencuieli, placari, pardoseli si, la urma, zugrveli, tapetari gi vopsitori 1.2. Clasificarea lucrarilor de dulgherie Lucrdrile de dulgherie sunt foarte variate gi se pot clasifica dupa criteriile prezentate in continuare. a. Dupé locul in care se executa lucrarile, intalnim: — lucrari executate in ateliere; — lucrari executate pe santiere; b. Dupa importanta lucrérilor si gradul de calificare a muncii prestate, se realizeaza: — luerari cu caracter provizoriu sau auxiliar; in acest ci elemente constructive (de exemplu: schelete, elemente de sp turilor, cofraje etc.) care ajut3 la confectionarea unor parti de constructie, iar la terminarea acestora, ele se demonteaza; — lucrari cu caracter definitiv, care raman permanent in componenta constructiei respective; in acest caz se confectioneaza fie constructii intregi (case, baracamente etc.), fie doar parti din acestea (schelete de rezistent’, pereti si plangee, acoperiguri etc); — lucrari de dulgherie secundare; in acest caz, se realizeaza diferite dispozitive gi instalatii de gantier necesare bunei desfasurari a lucrarilor, si anume: cai de acces, instalatii de ridicat etc; — lucr&ri de dulgherie speciale; aceste tipuri de lucrari se folosesc in cazul execut&rii unor constructii speciale: poduri, tuneluri, puturi etc.; la aceste tipuri de lucrari este necesara 0 calificare deosebita a dulgherilor, Pe un gantier de constructii, lucrarile de dulgherie au un rol important, alaturi de celelalte lucrari, iar dulgherul este unul din principalii muncitori, alaturi de zidari, betonisti, fierar — betonisti, cu care deseori conlucreaza. El are sansa sd lucreze cu o materie deosebit, lemnul, care nu trebuie risipita. in conditile moderne, lemnul se foloseste in proportie de 85% la executarea elementelor gi structurilor de rezistenta, si numai de 15 - 20% pentru coftaje, schele sau alte lucrari provizorii. Pe plan mondial, se constat& ocrestere anuala constanta, de 2,5 - 3,5%, a utilizarii lemnului in constructiiMATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE in lucrrile de dulgherie se utilizeazd urmatoarele categorii de materiale: — materiale lemnoase; acestea au ponderea cea mai mare, utilizandu- ‘se urmatoarele sortimente: lemn rotund, cherestea (lemn ecarisat), parchet, scanduri rindeluite si profilate, furnire, produse stratificate (placaj, panel, placi celulare etc.), semifabricate superioare din temn (P.A.L. $i P.F.L.); — metale, ca otelul pentru accesorii, ofelul special folosit ta fabricarea sculelor, tabla etc.; - alte materiale, ca materialele pentru incteieri (adezivi) si materialele pentru finisare (lacuri, vopsele etc.) 2.1. Materialele lemnoase Materialele lemnoase au o larga utilizare in executarea lucr&rilor de constructii, datorité faptului ca ofera o serie de avantaje in comparatie cu alte materiale, si anume: elasticitate mare; greutate mica; prelucrare, asamblare gi manipulare usoare. Nu sunt de neglijat, ins&, nici dezavantajele: rezistentele neuniforme: pericolu! de incendii si durabilitatea redusa fata de a altor materiale. Acestea implic& efectuarea unor operatii supli- mentare (impregnarea cu diferite substante ignifuge, hidrofuge sau de prezervare a lemnului).Materiale pentru lucrarite de dulgherie 15 2.1.1, Studiul lemnului Lemnul este produsul unor plante - arbori, arbusti, subarbusti, liane lemnoase. Cel mai valoros lemn se gaseste in trunchiul arborilor. Din punctul de vedere al lemnului, plantele lemnoase se impart in doud subincrengatur raginoase sau conifere (brad, molid, pin, duglas, larice etc.) si foioase (fag, stejar, tei, paltin, ulm, frasin, nuc, carpen, plop etc.) in constructi, cea mai larga utilizare 0 are lemnul de rasinoase, care are urmatoarele caracteristici: structura simpli si uniforma, durabilitate Ndicata; proprietati fizico-mecanice bune. Deoarece rasinoasele sunt importante si pentru alte domenii (fabricarea mobilei, fabricarea instrumen- telor muzicale etc.) si uneori e mai rentabila folosirea lor acolo, se utilizeaza din ce in ce mai mult si lemnul de foioase. Fig, 2. Elementele anatomice ale lemnului A sectiunea transversala; B - sectiunea radialé (1.1 - coajé moarté: 1.2 - coaja vie sau liber); C- sectiunea tangentiala (1 ~coajé (scoarta); 2 - cambiu; 3 - maduva; 4 ~ raze medulare secundare: 5 - raze medulare principale: 6 - inele anuale: 7 ~ album: 8 - duramen). Lemnul este un material neomogen gi foarte complex. alcatuit dintr-un numar mare de celule vegetale. numite si elemente anatomice. care sunt foarte variate. Acestea diferd prin: functille din timpul vietil arborelui forma si dimensiuni, pozitia in arbore si cantitatea sau numéarul lor. O mare parte din celule mor incd din timpul vietii arborelui. avand doar rol de rezistenta in componenta acestuia16 Manuaiul duigherului 2.1.1.1. Structura macroscopica a lemnului. Modul de grupare a elementelor anatomice observabile cu ochiul tiber se numeste structura ma- croscopica. Este importanta cunoasterea ei deoarece, in functie de aspectul acesteia, se pot identifica diversele specii de lemn. Ea este diferita in functie de specie, iar in cadrul aceleiasi specii difera in functie de pozitia din arbore si planul de sectionare a arborelui. Arborele se poate sectiona dupa trei planuri (fig.2), realizandu-se sectiuni transversale, sectiuni radiale si sectiuni tangentiale. Maduva este formata din tesut moale, situat in centrul cilindrului lemnos. Albumul este situat in imediata apropiere a cojii, iar prin el circula ‘seva. Lemnul din alburn este mai putin rezistent si putrezeste. Prin urmare, jin cazul lemnului pentru constructii, de obicei el se inl&tura prin cioplire. Lemnul matur este situat in zona centralé a trunchiului si este format din celule moarte. Acesta este un lemn cu calitati superioare fata de cele ale lemnului din alburn si rezist3 mai bine la putrezire. In cazul In care culoarea Jemnului matur este mai inchisi decat a lemnului din alburn, el poarté denumi- fea de duramen. Ca speci de rasinoase cu duramen, se pot mentiona pinul negru, pinul strob, laricele, tisa, duglasul, iar ca specii de foiase stejarul, nucul, ulmul, frasinul, sale&mul, salcia, ciresul, plopul negru si plopul alb. Dintre specille de raginoase fara duramen fac parte molidul si bradul, iar dintre cele de foioase — fagul, paitinul, carpenul, teiul, plopul tremurator, mesteacdnul, aninul jugastru. Inelele anuale reprezinta cantitatea de lemn formata intr-o perioada vegetativa (un an). Inelul anual are doud zone - lemnul timpuriu (de Primavard) si lemnul tarziu (de toamna) - care se deosebesc atat ca aspect, cat si ca densitate si rezistentd. Prin numdrarea inelelor anuale se poate determina varsta arborelui. Razele medulare sunt formate din celule in care se depoziteazd substante hranitoare. Ele dau aspect frumos lemnului, mai ales in sectiunea radial. Razele medulare se mai numesc i ,lenticele* (la fag) sau ,oglinzi" (la stejar, paltin etc.) Ponii sunt prezenti doar la lemnul de foioase. In sectiunea trans- versala au aspectul unor orificii, iar in sectiunea tangential se prezint’ sub forma de zgarieturi de diferite dimensiuni. Cambiul este format din celule care asigura cresterea in grosime a cilindrului temnos. In fiecare an se formeaza un tesut de coaja vie (liber) spre exterior gi un inel anual spre interior. Cambiul este situat sub coaja si se observa usor, imediat dupa indepartarea acesteia, avand aspect lipicios. Coaja (sau scoarta) are doud componente: coaja vie $i coaja moart3. Ea constituie inveligul protector al arborelui. 2.1.1.2. Defectele lemnului. Foarte des, lemnul prezinta defecte care limiteazé posibiltatile de utiiizare in constructi. Unele defecte micsoreazs rezistenta lemnului, altele influenteazS negativ aspectul lui. Din aceste motive, defectele lemnului trebuie cunoscute de catre dulgher. Ele nu pot fi evitate in totalitate, la intrebuintarea lemnului fiind admise o parte din ele (limitandu-se, ins, numérul \or), Principalele defecte ale lemnului sunt urmatoarele: defecte de forma a trunchiului, defecte de structura: noduri; crapaturi; gauri gi galerii de insecte; coloratii anormale $i alteratiMateriale pentru lucrarile de dulgherie 17 Fig. 3. Tipuri de curburi ale trunchiutui a-curburd simpla intr-un singur plan. > -curburd multipié intr-un singur plan: ¢—curburd in planuni diferite. Defecte de forma ale trunchiului sunt: curbura, insdbierea, conicitatea anormals, labartarea trunchiului, ovaiitatea, canelura, infurcirea, Curbura este devierea curba a axei trunchiului de pe linia dreapta si poate fi de mai multe tipuri (fig.3). Prezenta curburii duce la scdderea rezistentei lemnului rotund folosit la constructii, mai ales cand el este solicitat la compresiune. Datorita faptului ca fibrele lemnului nu sunt paralele cu axa pieselor debitate din busteni cu acest defect, piesele respective se crap’ si se deformeazd mai usor in timpul_uscdrii. Marimea curburii_ se exprima prin raportul dintre sageata maxima s si lungimea portiunii curbate /, in cm/m sau procente. insdbierea trunchiului (fig.4) apare la arborii care cresc pe pante mari si este, de fapt, o curba situata intr-un plan. Ea ia nastere in partea inferioara a trunchiului. insabierea apare foarte des fa pin Conicitatea anormala consta in diferenta prea mare dintre diametrele de !a baza gi varful unui bustean. Se calculeaza cu formula C=D0-dil in care: D este diametrul bazei busteanului, in m; d ~ om; L — lungimea busteanului, in m Fig. 4. Insabierea trunchiului Fig 5. Labararea *" runchiulut diametrul varfului, in18 Manuatul duigherului Fig. 6. Ovalitatea Fig. 7. Canelura Conicitatea se considera defect numai daca C > 1 cmim. Ea micsoreaza calitatea sortimentelor obtinute din bugtenii afectati (apare defectul de fibra inclinata). Labarfarea trunchiului (fig. 5) const in ingrosarea pronuntata a bazei trunchiului. Lemnul din aceasta zona prezinta fibra inclinata. Defectul se masoara prin diferenta dintre diametrul de la baza trunchiului D si diametrul ¢ masurat la inaltimea de un metru. Ovalitatea (fig. 6) se consider defect doar cand este pronuntata. Inelele anuaie au iatimi diferite si, deci, comportarea lemnului este diferita in cazul utilizarilor practice. Ovalitatea se masoara prin diferenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (Dd), imp&rtité la m&rimea axei mari O. rezultatul exprimandu-se in procente. Canelura (fig. 7) consta in valurirea suprafetei trunchiului si apare mai ales la carpen. Piesele debitate din bustenii cu caneluri prezinta fibra inclinata. Infurcirea trunchiului (fig. 8) apare atunci c4nd trunchiul se ramifica in doud sau mai multe parti. Ea se exprim prin distantele, in metri, de la capatul gros al trunchiului pana ta locul infurcirii. Lemnu! din aceasta zona are structura neregulatd, inimi concrescute $i coaj infundata. Defectele de structura ale femnului sunt: neregularitatea latimit inelelor anuale; fibra creata; fibra incalcitaé; fibra inclinata; lemnul de compresiune: excentricitatea: inima concrescuta si coaja infundata. Aceste defecte sunt vizibile, de obicei, dupa debitarea bustenilor. Lemnul de compresi- une (fig. 9) apare in special la rginoase si consta in ingro- sarea puternicd a femnului tarziu din inelele anuale. care primeste 0 culoare rosie-bru- Fig, 8. infurcirea trunchiului. n& inchisa. Arborii cu acestMateriale pentru lucrérile de dulgherie 19 defect au forma ovalé, cu inima excentricd. Structura, compazitia chi- mic si proprietatile lemnului de compresiune difera mult de cele ale lemnului normal, iar piesele confec- tionate din acest lemn se deformeaz3 puternic gi uneori crapa dup uscare. _ Neregularitatea inelelor anua- fe. in acest caz, inelele anuale au latimi diferite. Cu cat nereguiaritatea inelelor anuale e mai accentuata, cu ataét lemnul e mai neomogen si se comporta diferit. Fibra creat (fig. 10) apare mai des la foioase (paltin, frasin etc.) si consta in devierea elementelor ana- Fig. 9. Lema de compresiune. tomice dupa lini ondulate. Aceast’ particularitate se considera defect doar pentru cd este o abatere de fa cresterea normala, dreapt, in timp ce unele proprietati mecanice sunt mai bune. Paltinul cret este chiar foarte cutat pentru furnire estetice gi fabricarea instrumentelor muzicale. Fig. 10. Fibra creata, Fibra inclinat& (fig. 11). in acest caz, fibrele gi inelele anuale sunt deviate de la axa longitudinala a arborelui. Acest defect se masoara Prin raportul dintre devierea fibrelor - de la 0 linie paralelé cu axa piesei, h, si lungimea de referint& considerata, J. fiind exprimat in mm. Fibra inclinata apare in cazul bustenilor cu curburd. Fig, 11. Fibra incinata insdbiere, labartare, conicitate sau in cazul t3ierii pieselor din lemn f&r3 defecte, dar dupa un plan inclinat fat& de directia fibrerlor. Acest defect micgoreaza rezistentele mecanice ale lemnului gi ingreuneaza prelucrarea lui, suprafetele find mai aspre si mai greu de finisat Fibra rasucita (fig. 12) consta in devierea elicoidala a fibrelor lemnului in jurul axei trunchiului gi se recunoaste ugor dupa crapaturile care insotesc acest defect. Lemnul cu fibra rasucité este de calitate inferioara, se despicd si se prelucreaza greu. iar piesele se deformeaza puternic. Fig. 12. Fibra rasucits20 Manualul dulgherului Fig. 13. Excentricitatea. Fig. 14. Coaja infundata. Fig. 18. inima concrescuta. Fibra incélcité apare in general la foioase (anin, mesteacdn, cires. nuc etc.) si consta in devierea locaia a fibrelor. Fibra incalcité este prezenta mai ales in portiuni cu umflaturi pe trunchi. Zonele de femn cu acest defect se prelucreaz4 greu, rezultand suprafete aspre chiar si dupa rindeluire, si se finiseaza greu. Excentricitatea (fig. 13) const in devierea laterala a maduvei fat de axa trunchiului. Acest defect este insotit de ovalitatea si nereguiaritatea tatimii inetelor anuale. Lemnul cu acest defect are rezistenta scazuta. se deformeaza $i crap mai usor. Coaja infundata (fig. 14) desemneaza situatia in care coaja patrunde in cilindrul lemnos. Inima concrescuté (fig. 15) apare in cazul cregterii impreunad a doua sau mai multe tulpini (trunchiul are o forma ovala neregulatd). La arborii dezvoltati normal, inima concrescutd apare in zona de infurcire a tulpinii si e insotita foarte des de coajA infundata. Lemnul cu acest defect este neomogen, se deformeaz putemic si se prelucreaza greu. ‘Nodurile sunt cele mai rdspandite defecte si apar pe trunchiul oricaruii arbore, fiind resturi de craci inglobate in masa lemnului. Nodurile sunt considerate defecte deoarece lemnul lor are proprietati diferite si duritate de trei ori mai mare decat a lemnului din jur. iar in apropierea lor fibrele sunt deviate. Din acest motiv, nodurile creeaza dificultati la prelucrare. iar rezistentele lor mecanice sunt scdzute. Rasinoasele au mai multe noduri decat foioasele, dar mai mici. Arborii din padure au noduri mai putine $i mai mici decat cei crescuti izolat. Dupa gradul de aderenté la lemnul din jur, exist urmatoarele tipuri de noduri (fig. 16): noduri concrescute, noduri partial concrescute, noduri c4zatoare (nu sunt legate de masa lemnoasa). Dupa gradul de sdnatate, se deasebesc: noduri sAnatoase, noduri vicioase (partial putrezite), noduri putrede, noduri negre, noduri crapate. Dupa forma lor se disting: noduri rotunde, noduri ovale, noduri alungite. Dupa pozitia lor in pies, acestea se impart in: noduri pe fata, noduri pe cant, noduri pe muchie, noduri longitudinale. noduri transversale. noduri strpungatoare si noduri nestrapungatoare. Dupa gavparea lor pe piesa, se intélnesc: noduri izolate. noduri duble (,noduri mustata*) si noduri grupate (.in cuib").Materiale pentru tucrdiile de dulgherie 21 Crapaturile pot aparea la arborii in picioare sau la arborii dobo- rati. Principalele cr&paturi care apar la arborii in picioare sunt: gelivura, care apare mai des la foioase datorita ge- U V rului gi poate fi inchis& sau deschisa (fig. 17.4); rulura (fig. 17,0), care con- std in desprinderea tesutului lemnos dup& limita inelului anual, pe o anumita jungime, si apare mai des ta moiid, brad, castan, ulm. Ea poate fi partiala sau completa a b Gaurile si galeriile de in- Fig, 18. Aderenja nodurtor: secte. Datorité faptului cd lemnul —_— nod conereseut: b - nod e&zAtor. este un material organic, el con- stituie hran3 sau ad3post pentru insecte (gandaci, viespi. furici, larve de fluturi) numite insecte xilofage. Acestea produc galerii de diferite forme si dimensiuni, micgorand rezistenta lemnului. Galerile pot aparea la arborii in picioare, la lemnul umed doborat si la lemnul uscat din constructii sau mobilier. Cotorat ciupercilor. anormale $i alteratiile sunt datorate bacterillor sau Fig. 17. Crapaturi care apar ta arberi a ~ gelivura (1 — deschisé: 2 - inchisa): b ~ rulura (1 - partala; 2 ~ completa): O ~ diametrul trunchivlui: d= diametrut ruluri22 Manuatul dulgherului Coloratille anormale sunt provocate de bacterii sau ciuperci si pot cuprinde intreaga masa a lemnului sau doar anumite zone. Lemnul cu acest defect nu prezinté modific&ri importante in ceea ce priveste rezistenta, modificandu-se doar aspectul lui. Dintre coloratile anormale mentionam: albastreala (apare mai ales vara, in alburnul rAsinoaselor gi mai ales la pin, dar gi la unele foioase albe - planga |); duramenut fals (apare la speciile fara duramen, mai ales la fag ~ planga Il); incinderea (apare sub forma de pete sau benzi) i lunura (const in aparitia unui inel anual cu proprietatile si culoarea alburnului in zona duramenului, provocand neomogenitatea acestuia - planga II!). ‘Alterafile sunt cauzate de ciupercile xilofage, iar apari- fia lor duce fa schimbarea culorii si propretatilor lemnului, Cele mai rspandite alteratii sunt: = rscoacerea (fig.18), care apare mai ales vara, la fo- ioasele afectate de incindere; lemnul cu acest defect are aspectul marmorat (zone albi- cioase delimitate de lini negri- cioase), prezinta un inceput de Fig. 18. Rascoacerea. putregai, — putregaiul, care apare tot datorita ciupercilor xilofage, dar in lemn au loc modificari insemnate ale culorii, structurii gi proprietatilor fizico- mecanice, lemnul devenind sfaramicios; existé putregai brun (ciupercile distrug celuloza din emn) si putregai alb (ciupercile distrug lignina din lemn); ~ mucegaiul apare la suprafata lemnului umed si neaerisit, sub forma de praf fin, verde-cenusiu. 2.1.1.3. Proprietatile lemnului. Lemnul are proprietti foarte variate, care se pot clasifica in felul urmator: proprietati fizice (densitatea, umiditatea, umflarea gi contragerea, culoarea, mirosul si textura); proprietati termice (conductivitatea, caldura specifica, difuzivitatea termica si puterea calorica); propriet&ti electrice si magnetice (rezistenta electric4); proprietati acustice (viteza de propagare a sunetelor, amortizarea sunetelor, absorbtia sonora sau fonicd gi rezonanta lemnului); proprietdti mecanice (elasticitatea, plasticitatea; duritatea; rezistenta la tractiune, compresiune gi incovoiere static’. sau dinamica, forfecarea si despicarea); proprietati tehnologice (uzura, rezistenta la smulgerea culelor si guruburilor, durabilitatea lemnului). Proprietatile fizice ale lemnului sunt prezentate in continuare. Densitatea lemnului este raportul dintre masa m si volumul aparent al lemnului V, (se numeste volum aparent deoarece lemnul are si goluri in structura sa). Densitatea este important atat pentru transport, cat si pentru utilizarea gi prelucrarea lemnului. Deoarece densitatea este influentata multMateriale pentru lucrate de dulgherie 23 de umiditatea temnului, trebuie precizaté, printr-un indice, si umiditatea lemnului in momentut determinani masei si volumului. In practica se folosec urmatoarele densitati: —densitatea aparentd a lemnului absolut uscat ro, aceasta se folo- segte pentru compararea densitatilor anumitor specii; speciile noastre au densitate aparenta cuprinsa intre 300 si 990 kg/m* ~ densitatea aparenta a lemnului la 0 umiditate oarecare r,; = densitatea conventionala r,, care arat4 cantitatea de masa lemnoa- s absolut uscata pe care o contine un metru cub de lemn verde. Aceste densitati se caiculeaz cu formulele mo Be. mo Po Pye ti Pex. Vo Vo Vrax in care: mo este masa lemnului in stare absolut uscat& (U = 0%), in kg; m,—masa lemnului la umiditatea U, in kg; V, - volumul lemnului fa umidi- tatea U, in.m®; Vmax — volumul maxim ai lemnului la umiditatea de saturatie a fibrei, in m*. Umiditatea lemnului reprezinta cantitatea de apa pe care 0 contine lemnul gi se simbolizeazd cu U. Umiditatea se poate masura cu aparatul electric prezentat in figura 19. Fig, 19. Aparat electric pentru masurarea umiditatt temnului 1 ~ cabiu de legatura la retea: 2 - tntrerupator; 3 - galvanometru; 4 ~ potentiometry; 5 - comutator: 6 - buton de grosime; 7 ~ buton cu ac indicator, 8 ~ scala de umiditate: 9 buton de masurare; 10 ~ electrozi, 11 ~ conductor de legaturd.24 Manualul dulgherului In practica se folosesc urmatoarele umiditati - umiditatea absoluta a lemnului U, care se calculeaza cu formula: Ua Me Mo,400 [%); ~ umiditatea relativa, care se calculeaza cu formula’ U, = B= x 400(%]. mu jin lemn, apa se poate gsi in peretii celulari; in acest caz, ea se numeste apd legaté. Cand toate golurile din peretii celulari sunt pline cu apa se atinge umiditatea de saturatie a fibrei (Uy). Valoarea medie a acesteia este de circa 30% pentru lemnul din trunchi gi difera de la specie la specie. Apa legata influenteaza toate proprietatile lemnului: prin cresterea ei de la 0% la Uy, lemnul se umf si multe din valorile care caracterizeaz4 pro- prietatile lui scad. ‘Apa care se gaseste in golurile celulelor (lumen) si in spatiile libere dintre acestea se numeste apd liberd. Aceasta apa se elimina mai usor din lemn gi nu influenteaza proprietatile acestuia. In cazul in care toate golurile si spatiile celulare sunt pline cu ap4, se atinge umiditatea maxima (Ume:), numita si umiditatea de saturatie a lemnului (a nu se confunda cu umiditatea de saturatie a fibrei Us). Deoarece lemnul este un material higroscopic (are proprietatea de a absorbi apa din atmosferd, aceasta patrunzand in peretii celulari sub forma de apa legata), el isi modifica umiditatea absorbind sau cedand apa in functie de umiditatea relativa a aerului (€) si de temperatura ( t ), ajungand la umiditatea de echilibru higroscopic (U.). Din aceasta cauza, este necesara eliminarea apei din lemn prin uscare (naturala sau artificiala) pana la umiditatea corespunzatoare conditillor de utilizare a lemnului respectiv. In functie de umiditate, lemnul se poate clasifica astfel: — lemn verde (U > 30%); — lemn zvantat (U = 24-30%); - lemn semiuscat (U = 18-24%), — lemn uscat (U < 18%); —lemn anhidru (U = 0%). Vatorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la diferite produse sunt: ~ obiecte de interior (mobila, parchet etc.).........U= 812%; ~ ferestre, usi exterioare......... oe .. U= 10-13%; — obiecte in aer liber. U= 12-15%: = lemn in pivnita .... . U= 19-20%. Contragerea si umflarea lemnutui Datorit’s cresterii continutului de apa legata de la 0 la 30%, lemnul se umfla. Cand continutul de apa legata scade intre aceste valori (30%-0%) lemnul se contrage, micsorandu-si di- mensiunile. Este important de retinut faptul ca proprietatea lemnului de a seMateriale pentru lucrarile de dulgherie 25 umfla si contrage se manifesta doar in domeniul apei legate (apei higros- copice), deci pana la atingerea umiditatii Uy. Peste aceasta limita, oricaté apa absoarbe sau cedeaza Jemnul, nu se mai produc modificari ale dimensiunilor acestuia. Contragerea gi umflarea va- riaz@ in functie de zona de lemn din care provine piesa (fig. 20); din acest motiv, piesele de cherestea se vor deforma diferit prin uscare, in functie de pozitia lor in bugtean. De asemenea, aceste proprietati Se — Fig. 20. Deformarea pieselor provenite din manifesta diferit de la o specie diferite zone ale busteanuiui lemnoasa !a alta; lemnu! de foioase se contrage si se umf, in general, mai mult decat cel de rasinoase, iar pentru aceleasi specii, contragerea si umflarea cresc odat cu cresterea densi- t&tii aparente gi a proportiei de lemn tarziu. in tabelul 1 sunt cuprinse valori ale contragerii pieselor la cateva speci Tabetul 1 Valorile contragerii pieselor la diferite speci iacoeinaeemeseeaiatomscenes umiditatii de 1%. in procente Specia ; ‘ongitudt- | radiaté, |tangentala,| volumic’, | radiata, | tangential. | volumica nada; | ar a ay an en an Brad oo 38 77 a8 {| 013 [ 026 | 039 Molid 03 37 76 1s | or | 025 | 038 Fag 05 58 18 | 180 | o78 [ 0.39 0.60 Stejar oa | as i 38 145_| 015 | 029 | 048 Caren | 05 68 | 115 196 | 022 038 | 055 Ter a3 55 an 155 | 018 | 030 | 052 Nuc 05 54 75 136 | 0.16 025 | 045 Contragerea si umflarea se mai numesc, in practica, si ,jocu! lemnului*, constituind unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului folosit in construct, fabricarea mobilei etc. Culoarea lemnului variaza in functie de specie, de ia alb la negru. Ea ne poate da indicatii si asupra gradului de sdnatate a lemnului, Lemnul sAnatos are culoarea distincta, uniform gi, dacd e proaspat taiat, mai puternic&. Prezenta petelor arat& cA lemnul nu e sanatos (vezi coloratile si26 Manualul dulgherului alteratiile). in functie de culoare, se poate face urmatoarea clasificare a lemnului: —lemn alb-galbui...... ... Molid, brad, paltin, jugastru, alburn de salce alba etc.; album de frasin si cer; -tei, par, album de ulm de munte; ~ lemn alb-cenusiu .. .carpen, plop tremurator, album de nuc; = temn gafbui-brun... . duramen de pin negru; = lemn brun deschis...............ulm, frasin, duramen de castan; = temn brun gaibui... . duramen de stejar, gorun; ~lemn brun-roz.. .duramen de duglas; = lemn brun-rosietic. .. fis, duramen de larice, inima rosie la fag; —lemn alb-galbui-roz.... ~femn alb-gilbui-rogcat — lemn brun-verzui... sss duramen de salcam; —lemn rosiatic-brun _ cies, plop alb, duramen de pin, platan; = lemn cenusiu-albicios.......... duramen de nuc si de plop negru; —lemn verde-bru ...guiac etc.; —lemn violet-rosiatic..... . palisandru (exotic); ~lemn negru .. abanos (exotic). Mirosul lemnului se datoreaz’ componentilor chimici secundari si volatili ai lemnului (rasini, substante tanante etc.). Mirosul este mai putemic la jemnul verde sau proaspat taiat. Unele specii au miros mai puternic, altele — foarte stab. Textura femnului reprezinté aspectul structurii temnului si este deter- minatd de marimea si modul de agezare a elementelor anatomice. Poate fi find (uniforma), de exemplu la tis’, plop, mesteacan etc., sau grosiera (neuniforma), de exemplu la stejar, frasin, salcdm, ulm etc. Proprietatile termice se refer& la modul de comportare a lemnului fata de caldura. Conductivitatea termicd este proprietatea unui corp de a conduce caldura. in cazul lemnului, conductivitatea termicd este influentata de densitate (conductivitatea se mareste odataé cu cresterea acesteia, deci femnul greu conduce mai bine cdldura), de umiditate (conductivitatea creste direct proportional cu cresterea umiditatii) si de temperatura (la temperaturi mai ridicate, conductivitatea creste). in comparatie cu alte materiale, conduc- tivitatea termicd a lemnului este redusd. Datorita acestei proprietati, lemnul (mai ales cel ugor) si materialele pe baza de lemn se pot folosi in constructii ca materiale de izolare termica. Cdldura specificd reprezinta cantitatea de calduré necesara pentru ridicarea temperaturii unui kilogram de lemn cu 1°C. Caldura specifica a femnului este muit mai mare in raport cu a altor materiale. Deci, la‘o cantitate de caldura data, lemnul va atinge o temperatura mai micd decat alte materiale.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 27 Difuzivitatea termicé reprezinta viteza cu care lemnul igi ridicd temperatura sub actiunea caldurii. Lemnul uscat se incalzeste mai repede decat lemnul umed. Puterea caloricé reprezinta cantitatea de cdldurd degajata de un kilogram de lemn, in timpu! arderii. Ea scade odata cu cregterea umiditatii Proprietatile electrice $i magnetice ale lemnului sunt enumerate in continuare. Rezistenta electricd este capacitatea lemnului de a se opune la trecerea curentului electric. Ea este influentaté cel mai tare de umiditate, Jemnul absolut uscat fiind bun izolator (are rezistenta electric’ mare), iar lemnul umed fiind bun conducator de electricitate (cu cregterea umiditatii, scade rezistenta electric’) Rezistenfa magneticé. Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza Proprietatile acustice ate lemnului vor fi enumerate mai jos. Viteza de propagare a sunetului variaz& foarte mult, chiar si in cadrul aceleiasi speci. Comparativ cu alte materiale, chiar cu densit&ti mai mari, lemnul conduce mult mai bine sunetul. Datorité acestei proprietati, lemnul este folosit la confectionarea instrumentelor muzicaie. Amortizarea sunetului este o propnetate foarte importanta la alegerea lemnului pentru instrumentele muzicale Absorbtia sonora este capacitatea lemnului de a absorbi o parte din erlergia sonora. Ea este mai buna ia lemnul cu densitate mai mare, la lemnut cu suprafete neregulate sau la lemnul neomogen. De asemenea, absorbtia sonora creste odatd cu cresterea grosimii materialului lemnos. Aceast proprietate ofera posibilitatea folosirii materialelor lemnoase la captusirea salilor de concerte, spectacole, conferinte ete. Izolarea sonora este capacitatea unui perete din lemn de a reduce intensitatea unui sunet care trece prin el. Lemnul masiv nu este bun izolator acustic. Celelalte materiale lemnoase fi sunt superioare din acest punct de vedere. Rezonanta lemnului este capacitatea temnului de a amplifica sunetele (datorité acestei proprietati, lemnu! este foarte valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicaie). Proprietatile mecanice sunt legate de capacitatea lemnului de a se opune fortelor exterioare care vor s4-l rupa, sa-i schimbe forma sau sa patrunda in masa lui. Proprietatile mecanice variaz’ in functie de multi factori gi sunt prezentate in continuare. Elasticitatea lemnufui variaz4 de la specie la specie. Speciile cu elasticitate mai mare se folosesc in industria articolelor sportive, la fabricarea ménerelor de instrumente etc. (de exemplu frasinul, hicori si altele). Plasticitatea lemnutui este 0 proprietate care poate fi imbundtatita prin tratamente speciale de plastifiere, putandu-se apoi confectiona piese cu forme curbe. Cel mai bun pentru curbare este fagul, apoi urmeaza ulmul, frasinul, stejarul. Lemnul tanar este mai ugor de curbat.28 Manualul duigherului Rezistenta la tractiune reprezint& opunerea lemnului la forte care tind sé- alungeasc3. Cea mai buna rezistenta la tractiune o are lemnul de rginoase, urmeaza apoi lemnul de foioase moi, iar cea mai slaba rezistent& la tractiune o are lemnul de foioase tari. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind s&-1 comprime, paralele sau perpendiculare pe fibre. Rezistenta la compre- siune paraleta cu fibrete este importanta pentru lemnul cu lungime mica $i mijiocie (folosind la schele, la lemn de mina, la piloti de poduri etc.). Ea este mai slaba decat rezistenta la compresiunea perpendiculara pe fibre. Compre- siunea perpendiculara pe fibre se intalneste, in practica, ia imbinarile din constructii, Dintre speciile cu rezistenta buna la compresiune mentionam (in ordine descresc&toare): carpenul, frasinul, fagul, stejarut, ulmul, laricele, bradul, molidul etc. Rezistenta la incovoiere statica raspunde unei solicitari care apare des la lemnul folosit in constructii. Rezistenta la incovoierea static este influ- entata de multi factori, dintre care defectele prezente in lemn au rol impor- tant. Cateva specii cu rezistenté buna la incovoiere sunt (in ordine descres- c&toare): carpenul, fagul, frasinul, stejarul, duglasul, bradul, motidul etc. Rezistenfa la incovoiere dinamicé (la $oc) se mai numeste si rezilienta. in acest caz, fora se aplicd brusc. Speciile cu rezistenta buna la $0¢ se mai numesc si tenace (reziliente). Dintre acestea mentionam: frasinul, molidul, bradul. Lemnul tenace se foloseste la elementele de constructii supuse la gocuri si vibratii (avioane, articole sportive, cozi pentru unelte etc.) Lemnul cu rezistenta scdzuta la soc se numeste fragil. Astfel de specii sunt raginoasele, piopul, castanul. Rezistenfa la forfecare corespunde solicitarii la forfecare care apare in multe utilizdri ale lemnului, mai ales in constructii, Aceasté rezistenté variaz4 mult in functie de pianul de forfecare, specie, umiditate, temperatura, defecte etc. Rezistenta la despicare este o proprietate caracteristica a unor mate- riale fibroase cum este si lemnul. Ea este importantd la asamblarea ele- mentelor de construcfie cu buloane, guruburi, cuie etc, Dintre toate carac- teristicile mecanice ale lemnului, aceasta este cea mai buna. Duritatea lemnului este proprietatea de a rezista la p&trunderea in inteniorul sau a unui material mai tare. In functie de aceasta proprietate, lemnele se pot clasifica in ,tari* si ,moi". Lemnul are duritatea maxima in sectiunea transversala. Proprietatile tehnologice ale lemnutlui vor fi prezentate, pe scurt, in cele ce urmeaza. Uzura lemnului este distrugerea acestuia datorita frecani cu corpuri mai dure (strivire, macinare, desprindere). In construct, lemnul e supus actiunii de uzura, mai ales in cazul confectionani parchetelor, dugumelelor, scarilor etc. in functie de aceasta proprietate, lemnul se poate clasifica astfel: foarte rezistent (salcAm); rezistent (stejar, carpen, fag, nuc, frasin); putin rezistent (brad, paltin, ulm, salcie alba); foarte putin rezistent (moiid, tei, plop).Materiale pentru lucrérile de dulgherie 29 Rezistenta la smulgerea cuielor si suruburilor este foarte importanta, deoarece asamblarea prin cue si suruburi este foarte des folosita in practica In report cu pozitia cuiului faté de duirectia fibrelor, s-a constatat ca rezis- tenta este maxima i cazul in care cuiele se introduc tangential in lemn si minima cand cuiele se introduc paralel cu fibrele. Durabilitatea lemnului (tréinicia) este capacitatea lemnului de a-si pastra in timp insusirile naturale la actiunea factorilor de distrugere biologici, chimici). Cele mai durabile (trainice) specii sunt cele care contin substante tanante sau cele cu multa ragina. Deoarece aceste substante se gasesc mai mult in duramen, rezulta c& acesta e mai trainic decat alburnui Cea mai mare durabilitate o are lemnul pastrat in aer liber, in contact cu solul sau partiat ingropat in pamant. In functie de durabilitate, lemnul se poate clasifica astfel. lemn foarte durabil (stejar, castan, salcdm, tisd, ulm. duglas. pin); lemn durabil (molid, brad, frasin) si lemn putin durabil (plop, tei. carpen. mesteacan, salcie, paltin, anin). Pentru a-i mari durabilitatea, lemnului i se pot aplica diferite tratamente de protectie sau se poate acoperi cu diferite substante peliculogene (facuri, emailuri, vopsele). 2.1.2. Sortimente de temn folosits in constructii Lemnul rotund (fig. 21) se obtine prin doborérea arborilor in exploatanile forestiere, din trunchiuri sau crengi groase. El poate fi cojit sau necojit. Bustenii de raginoase se decojesc imediat dupa doborare, deoarece altfe! sunt predispusi la atacul ciupercilor si insectelor xilofage. Exist urmatoarele sortimente de lemn rotund, in functie de dimensiuni (tabelul 2) — bustenii, cu diametrul cel mai mare, de minimum 20 em: ~ bilele. care sunt varfuri sau trunchiuri cu urmatoarele dimensiuni L=6-9m, d= 12-16 cm. D< 20 cm; sunt folosite la schele, egafodaje etc ~ manelele. ou L = 36m: dz 8-14 om: sunt folosite la sprijiniri, schele etc. ~ prajinile, cu L = 2,6-4 m; d = 4-7 cm: se folosesc ca $1 manelele - pilotii, cu L = 3-15 m $i diametrul la jumatatea fungimii cuprins intre 20 $i 40 cm: se folosesc la fundatti, diguri. poduri Fig 21 Lemn rotund. Fig. 22. Ciopitura.30 Manuatut dulghepulu Tabelul 2 Dimensiunile de fasonare a lemnului rotund pentru constructii [Diametru a capa subt (818 cogja). om 12-16 ‘Sentimentul de Femn rotund Lungimee Bie Manele Prajint 1 &. 2 5 4 a Fig. 23. Cheresiea - Fig. 24. Derumirea pieselor de cherestea dupa gradu! de elemente componente’ prelucrare a canturilor: 1 ~ fata: 2~cant; 3 capat; __a—cherestea twitd: b ~ cherestea semitvits: c~ cherestea 4—muchie; 5~ tesitura. netivta Fig. 25. Sortimente de cherestea, dupa forma geometricé a Sectiuni transversale: 2—lemn semirotund. b—lemn sferic; c-grind’ cu doud fete: d- grinda cu trei fete, e — grind cu patru fete f= margine; g ~ laturoi Lemnul cioplit sau .cioplitura" (fig. 22) se obtine prin cioplirea lemnului rotund, rezultand grinzi cu fete netede si muchii tesite sau ascutite Lemnul cioplit se foloseste mult la constructii rurale. poduri. traverse. Cheresteaua (lemnul ecarisat) se obtine prin debitarea bustenilor paralel cu axa longitudinala, cu ajutorul gaterelor, ferdstraielor panglica sau ferastraielor circulare, si are cei putin o fata neted&Materiale pentru lucrarile de dulgherie Ei Cheresteaua fivata santie- relor de constructii se poate clasifica dupa urmatoarele criteri: a) dupa specia lemnoasé, exist’: cherestea de rasinoase (brad, molid, pin etc.); cherestea de foioase tari (fag, stejar, carpen, pal- tin, ulm etc); cherestea de foicase moi (plop, tei, anin, salcie etc.); b) dupa gradul de prelucrare a canturior (fig. 24), exist& urmatoa- rele tipuri: cheresteaua tivité, care are ambele canturi prelucrate (dac& este fr tesitur pe canturi, ea se numeste ,cherestea tivit curat"), cheresteaua semitivité, care are un singur cant prelucrat; cheresteaua netivit’, care are ambele’ canturi neprelucrate (are forma rezuttata din bustean); c) dupa forma geometric’ a Fig. 26, Sortimente de cherestea, in functie __& a de grosime: sectiunii transversale (fig. 25), exist& a scandur&: b- dap; ¢- margine; d- grind3: urmatoarele sortimente: lemn semi- e— sipea; f— rigla. rotund, sfert, grinzi sau prisme cu dou’ fete, grinzi sau prisme cu trei fete, grinzi sau prisme cu pairu fete, margini, laturoaie; 4d) dupd grosime (sau raportul intre grosime si l&time, fig. 26), exist urmatoarele sortimente: scandur4, dulap, margine, grind, sipcd, rigld. in tabelul 3 sunt cuprinse dimensiunile principalelor sortimente de cherestea, de foioase gi rAsinoase; Tabelul 3 Sortimente de cherestea dupa grosime sau dupa raportul dintre lafime $i grosime ae Cherestea de foioase Cherestea de risinoase produselor de Grosimea, Grosimefatime, | Grosimea, | Grosimefatime, jcieresiz2| mm romiene mom rom/mnm, 20, 25, 30 (32), | 60...nelim. 12, 18, 24 40 100...nelim 50...100 100...netim. 28.75 100...300 numai stejar 100...300 100...300 120...350 50... 100 50...100 28...96 38.150 20. 25, 30, 40 20.40 | 12, 18,24 18...48 20, 25 120 18, 24 36...9532 Manualul duigherulu: Tatelul 4 Sortimente de cherestea dupa lungime ["“Sonimenta’ | _Cherestea de foioase ‘Cherestea de rasinoase de cherestea Limitele Crestere, Limitele | Crestere. + _lungimitor, m en lungimilor, m crt 4,80 6.00 10 3,00...6,00 25 [ Scurte" T_100...1,70__| 10. 4,00...2,75 25 ‘Subscurté 0,45...0,9 5 0,50...0,95 5 Frze = seurte 020...0,25 5 - = |___= lungi 1,00...3,00 10 = - Spa 0,40...1,00 5 7,00...2,75 Rigie este 1,00) 70 3,00...6.00 2 o£=60-90° 6 of=45~60° =0-45" c Fig. 27. Denumirea pieselor de cherestea, in functie de pozitia fefelor in raport cu inelele anuate: a —cherestea radiala, b — cherestea semiradiala; ¢ - cherestea tangentiala. ) dupa lungime, exist urmatoarele sortimente de cherestea: lung, normala, scurta, subscurta; dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse in tabeiul 4; f) dupa pozitia piesei de cherestea in raport cu inelele anuale (fig. 27) exista urmatoarele sortimente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioard este cuprins intre 60° si 90°); cherestea semiradiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioard este cuprins intre 45° si 60°); cherestea tangential (unghiul dintre tangenta la inelele anuale si fata exterioar’ este cuprins intre 0° si 45°); ) dupa locu! ocupat in sectiunea transversala a bustenilor (fig. 28), exist& urmatoarele sortimente: piesa axiala, piese centrale, piese laterale gi laturoaie; h) dupa calitate, lemnul se clasifica in functie de prezenta defectelor (numarul gi marimea lor), precum gi in functie de calitatea prelucrarii Parchetul (fig.2) este un produs semifabricat din femn, sub forma de lamele paraielipipedice, avand canturi prelucrate astfel incat sa se poata imbina intre ele. Se foloseste la pardoseli si se fabricd in mai multe sorti- mente: piese de parchet, frizuri de parchet, pervazuri. Parchetul se fabrica din frize si sipci de foioase, mai ales de fag gi stejar, in mai multe va- riante dimensionale.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 33 Fig. 28. Denumirea pieselor de cherestea, dupa locul ocupat in sectiunea transversald a busteanului: 1~ piesa axiala; 2 ~ piese centrale; 3 - piese laterale; 4 ~ laturoaie. ScAndurile rindeluite $i profilate (fig.30) sunt pro- duse semifabricate din temn, care se folosesc in constructii fara alte prelucrari. Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba gi uluc, falt etc.). ScAndurile rindeluite se folo- sesc la dusumele, la placarea peretilor, plafoanelor etc. Furnirele sunt foi sub- {iri obfinute prin derularea sau tdierea plana a bustenilor de diferite specii. Furnirele pot ii: - estetice, cu desen decorativ gi grosimi de 0,4-1 mm; sé obtin prin taiere plana sau derulare excentrica si se folosesc la acoperirea unor su- prafete de material lemnos; — tehnice, cu grosimi de 0,5-3,1 mm; se obtin prin derulare centric si se folosesc la fabricarea placajului, panelului, lemnului stratificat sau la aco- perirea suprafetelor cu subfumir sau furnir de dos. Produsete stratificate sunt de mai multe felun, gi anume: placaj, pa- nel, panouri celulare etc, Placajul (fig. 31,4) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice, incleiate intre ele, cu directia fibrelor alternativ perpen- dicular. Placajul se fabric cu diverse dimensiuni si numere de straturi. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. in lucrarile de constructii, placajele se pot folosi la pardoseli, pereti desparfitori, cofraje etc. Placajul prezinta multe avantaje fata de lemn, si anume: are latimi cu mult mai mari decat cele mai late sortimente de scanduri (deci se poate reduce numéarul de inadiri); are structura mai omogena decat lemnul masiv; Fig. 29. Parchetul: 1 —piesa de parchet, 2~ frizuri de perete; 3~ pervaze.