Note de curs - Tranzacii Comerciale

pentru studenii anului III ID,

Facultatea de Comer Academia de Studii Economice din Bucureti

Drept de autor : conf.univ.dr. Nela POPESCU

Capitolul 1 NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRANZACIILE COMERCIALE

Pentru buna nelegere i utilizarea corect a termenului de tranzacie comercial se impun cteva precizri. n primul rnd este vorba de faptul c regulile care guverneaz contractele speciale civile sunt aplicabile i contractelor comerciale, n msura n care legile comerciale nu prevd o alt reglementare, conform Codului Comercial n vigoare. Prin urmare, n cazul contractelor care reprezint fapte (acte) obiective de comer datorit naturii lor i n cazul contractelor care reprezint fapte (acte) subiective de comer fiindc sunt ncheiate de comerciani n exercitarea profesiei lor - chiar dac numai una dintre pri are calitatea de comerciant i dac contrariul nu rezult din actul ncheiat sau contractul nu este prin esen civil (cu titlu gratuit, spre exemplu) - sunt aplicabile legile i normele comerciale. Este extrem de important de reinut c statul i unitile sale administraiv-teritoriale nu pot avea niciodat calitatea de comerciant i deci nu pot realiza acte subiective de comer, contractele pe care le ncheie fiind de domeniul dreptului public (n special dreptul administrativ), dac nu reprezint acte obiective de comer supuse legilor comerciale.

1.1

Natura i tipologia tranzaciilor

n vorbirea curent, noiunea de tranzacie este folosit cu sensul de convenie ntre dou sau mai multe pri prin care se transmit anumite drepturi sau se realizeaz un schimb de bunuri sau servicii. In materie comercial, termenul tranzacie desemneaz un acord, nelegere, nvoial ntre prile raportului juridic cu privire la obligaia de a da, a face sau a presta ceva, n scop economic. Mai exact, tranzacia comercial este un raport obligaional cu privire la faptele de comer - acte juridice i operaiuni calificate ca atare n Codul Comercial i legile comerciale speciale. n materie civil, tranzacia este un contract prin care prile ncheie un proces nceput sau prentmpin, prin concesii reciproce, un proces ce se poate nate, constnd n renunri 2

reciproce la pretenii sau n prestaii noi realizate ori promise de o parte n schimbul renunrii de ctre cealalt parte la dreptul care este litigios sau echivoc [Deak, Fr., 2007]. Tranzacia din materia civil poate avea caracter comercial - spre exemplu contractul de tranzacie prin care doi comerciani sting un proces generat de o vnzare comercial. Tranzacia comercial, ca i cea din materia civil, este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ i consensual. Un contract sinalagmatic, bilateral, prin ncheierea sa genereaz obligaii reciproce ntre prile contractante. Spre exemplu, n cazul contractului de vnzare - cumprare, vnztorul are obligaia de a preda lucrul vndut i de a garanta pentru eviciune i vicii, iar cumprtorul are obligaia de a plti preul. n cazul unui contract cu titlu oneros, ambele pri urmresc interese patrimoniale, mai exact primirea unei contraprestaii ca echivalent pentru cea la care se oblig. Pentru exemplificare, rmnnd n sfera vnzrii - cumprrii, vnztorul urmrete s primeasc preul ca pe un echivalent al prestaiei sale, iar cumprtorul primete bunul achiziionat, n schimbul preului. Comutativitatea unui contract vizeaz existena i ntinderea obligaiilor reciproce i cunoaterea acestora de ctre pri, la ncheierea contractului. Un contract consensual poate fi ncheiat prin simplul acord de voin al prilor, fr ndeplinirea vreunei formaliti i fr remiterea lucrului vndut i a preului n momentul ncheierii contractului. n cazurile special prevzute de lege, pot fi excepii de la principiul consensualismului. Avnd n vedere tipologia faptelor de comer, aa cum sunt ele expuse n Codul Comercial, noiunile de tranzacie comercial, afacere i ntreprindere sunt interdependente. Referitor la conceptul afacere, noiunile englezeti business" i affairs" redau cel mai bine sensurile acestuia din limba romn, lund n considerare caracterul (non)pecuniar al scopului actelor i faptelor asociate raportului obligaional aferent fiecrei situaii. Aadar, cuvntul afacere, cu sensul de business" (care provine din engleza veche, conform Compact Oxford English Dictionary, din busy + -ness), nseamn orice activitate comercial sau profesional derulat de ctre o persoan sau un grup de persoane n scopul obinerii unui profit, ctig financiar. Adic un raport obligaional materializat n operaiuni sau tranzacii cu impact pecuniar, care sunt generate de acte i fapte de comer realizate de ctre comerciani. 3

Termenul afacere, n sensul lui affairs", desemneaz ceva ce este fcut sau urmeaz a fi fcut, i presupune tranzacii i chestiuni care implic pe cineva n mod direct sau personal. Interesele i problemele subsumate acestui sens al noiunii afacere au scop non-pecuniar, social cu predilecie. Spre exemplu, afacerile interne, afacerile externe etc. Termenul englez affairs" provine din franceza veche de la a faire" care 1-a preluat din limba latin din verbul facere. n contextul de fa, al tranzaciilor comerciale, prezint interes doar sensul de business" al cuvntului afacere i nu cel de affairs". Cum o societate comercial realizeaz o multitudine de operaiuni comerciale, se poate spune c relaia dintre conceptele tranzacie comercial - afacere este una ca de la parte la ntreg. ntreprinderea reprezint o organizare autonom a unei activiti, cu ajutorul factorilor de producie, de ctre ntreprinztor i pe riscul su, n scopul producerii de bunuri, executrii de lucrri i prestrii de servicii, n vederea obinerii unui profit. Noiunea de societate provine din cuvntul latinesc societas, care nseamn

ntovrire, asociaie, comunitate, tovrie, unire [Crpenaru, D., S., 2007]. ntre societatea civil i cea comercial nu exist deosebiri de esen. ns trebuie reinut c societatea civil, spre deosebire de cea comercial, nu are personalitate juridic - ea rmne un simplu contract, fr a fi subiect de drept de sine-stttor. Deosebirile dintre societatea comercial i cea civil prezint interes n context practic. Primele au obligaii care nu se ntlnesc la cele din urm. Trebuie precizat c societatea comercial i cea civil se deosebesc de asociaii, din perspectiva scopului lucrativ, membrii asociaiei urmrind un scop moral, ideal i nu de natur patrimonial, pecuniar. Noile tendine n definirea societii comerciale accentueaz dubla natur juridic a acestora, insistnd pe mbinarea laturii contractuale - voina asociailor - cu cea instituional personalitatea juridic, ca efect al legii, care este predominant n contextul redefinirii societii comerciale. Societatea comercial este, n consecin, un mod de organizare juridic a ntreprinderii.

1.2

Raportul obligaional n tranzaciile comerciale

Justinian definea obligaia ca fiind o legtur de drept prin care suntem constrni a plti ceva conform dreptului cetii noastre". Potrivit definiiei date de Justinian, obligaia este vinculum iuris, adic este o legtur de drept, mai exact un raport juridic [Molcu, E., 2007]. n definiia dat, obiectul obligaiei este desemnat prin termenul plat, ns acesta nu desemneaz obligaia de a remite o sum de bani, ci are sensul de dare, facere sau prestare. O plat se poate materializa n: transmiterea dreptului de proprietate; remiterea unei sume de bani; prestarea unui serviciu; procurarea folosinei unui lucru. Dare indic obligaia de a transmite dreptul de proprietate asupra unui lucru sau de a constitui un drept real ori de a plti o sum de bani. Facere implic obligaia debitorului de a face ceva pentru creditor sau de a nu face. Prestare presupune obligaia de a procura folosina unui lucru fr a constitui un drept real. n limbajul curent noiunea prestaiune, derivnd din prestare, desemneaz obiectul oricrei obligaii. Obligaia este un raport juridic de drept personal, care se stabilete ntre creditor i debitor. n diferite lucrri, termenul de obligaie este folosit cu diverse sensuri, nct prin neles nu mai desemneaz raportul juridic obligaional, ci dreptul de crean al creditorului. Alteori, cuvntul obligaie este asociat cu datoria pe care trebuie s o plteasc debitorul. Cert este c ntotdeauna sensul rezult din context. Raportul juridic obligaional cuprinde, n principal, subiectele - o persoan numit creditor i o persoan numit debitor - i obiectul. Subiectele raportului juridic obligaional sunt creditorul, care este subiectul activ al obligaiei, ntruct are dreptul de a pretinde o plat", i debitorul, care este subiectul pasiv, ntruct trebuie s execute acea plat", la nevoie chiar prin constrngere. n tranzaciile comerciale cel puin una dintre prile - subiectele raportului juridic obligaional este sau trebuie s fie comerciant. Obiectul obligaiei este asociat cu dare, facere sau prestare. ns oricare ar fi

caracterul material al acestora, obiectul obligaiei trebuie s ndeplineasc anumite condiii. n principal, obiectul obligaiei trebuie s fie: a) licit, adic n conformitate cu cerinele normelor legale i cu cerinele moralei; 5

b) posibil din punct de vedere fizic i din punct de vedere juridic; imposibilitatea fizic consta din promiterea unui lucru ce nu exist n natur; imposibilitatea juridic consta din promisiunea de a transmite un lucru ce nu se afla n circuitul patrimonial. c) determinat sau cel puin determinabil; d) obiectul obligaiei trebuie s prezinte interes pentru creditor. n funcie de cauzele generatoare, obligaiile se clasific n obligaii contractuale i obligaii delictuale - izvorsc din delicte, fapte contrare legii, cauzatoare de prejudicii, care oblig la repararea prejudiciului sau la plata unei amenzi. Obligaiile contractuale se numesc astfel pentru c izvorsc din contracte, filonul tranzaciilor comerciale. Trebuie precizat c din perspectiva manifestrii de voin orice contract este bilateral, pentru c presupune manifestarea de voin a dou pri. Dar, prin prisma efectelor, contractele pot fi unilaterale sau bilaterale (sinalagmatice). Sunt unilaterale atunci cnd una dintre prile contractante are calitatea de debitor, iar cealalt are calitatea de creditor. Sunt bilaterale acele contracte care dau natere la obligaii n sarcina ambelor pri. n funcie de numrul participanilor, obligaiile pot fi cu un singur debitor i un singur creditor, precum i obligaii cu pluralitate de subiecte. n cazul obligaiei cu pluralitate de subiecte se disting dou situaii: prile pot fi sau nu pe picior de egalitate" [Sebeni, A., 2007]. n cazul n care prile sunt pe picior de egalitate" avem obligaii conjuncte i obligaii solidare. Obligaiile conjuncte sunt guvernate de principiul divizibilitii creanelor i datoriilor. Dac vor fi mai muli creditori, fiecare dintre ei va putea s valorifice numai partea sa din crean, iar dac exist mai muli debitori, fiecare dintre ei va putea fi obligat numai pentru partea sa de datorie. n situaia obligaiilor solidare, care constituie o excepie de la regul, dac sunt mai muli creditori, oricare dintre ei va putea valorifica ntreaga crean. Pe principiul simetriei, dac sunt mai muli debitori, fiecare dintre ei va putea fi inut pentru ntreaga datorie. Dac prile nu sunt pe picior de egalitate", vor exista dou situaii: adstipulatio actul prin care un creditor accesor se altur creditorului principal, i adpromissio - actul prin care un debitor accesor, numit garant, se altur debitorului principal, n acest fel, creditorul asigurndu-se mpotriva insolvabilitii debitorului.

n privina efectelor raportului juridic obligaional, efectul normal al obligaiei rezid n executarea ei. n unele cazuri, atunci cnd debitorul nu i-a executat obligaia, acesta trebuie s plteasc despgubiri sau daune-interese, fie judectoreti - cnd sunt fixate de ctre instana de judecat, fie convenionale - cnd sunt stabilite de ctre prile contractante, ns n legtur cu neexecutarea obligaiilor, se pot ivi diverse situaii, n funcie de care se pltesc sau nu despgubiri: cazul fortuit, for major, culp, doi, mora i custodia. Cazul fortuit este evenimentul neprevzut, care intervine fr vina debitorului i se soldeaz cu dispariia lucrului datorat, fcnd imposibil executarea obligaiei de ctre debitor, dei debitorul a luat msurile obinuite de diligent. Cazul fortuit poate fi prevenit ns dac debitorul ia msuri excepionale la care, deseori, nu este obligat. De regul, intervenia cazului fortuit l exonereaz pe debitor de rspundere. Fora major este evenimentul de nenlturat, care face imposibil executarea obligaiei de ctre debitor, ca de exemplu, un incendiu, o inundaie. De unde rezult c fora major nu poate fi prevenit, orice msuri ar fi luat debitorul. Motiv pentru care, n cazul forei majore, debitorul va fi ntotdeauna exonerat de rspundere, fr excepie. Culpa se poate manifesta sub form de intenie, neglijen sau nendemnare. Poate exista culpa delictual i culpa contractual. Culpa delictual se poate manifesta sub forma inteniei, sub forma neglijenei i sub forma nendemnrii. Culpa delictual presupune un fapt pgubitor, de natur s creeze un prejudiciu, de unde rezult c n cazul culpei delictuale, fapta comis cu vinovie este anterioar raportului juridic obligaional. Altfel spus, culpa este cea care genereaz obligaia, urmnd ca n virtutea raportului juridic nscut din fapta culpabil, debitorul s plteasc o despgubire creditorului Culpa contractual este atitudinea vinovat a debitorului obligat prin contract. Atitudinea culpabil este ulterioar raportului juridic generat de contract i poate avea loc numai dup naterea raportului juridic, adic dup naterea obligaiei. Culpa contractual poate mbrca fie forma unei aciuni, a unei fapte, fie forma unei abineri. Culpa contractual se manifesta numai sub forma neglijenei sau a nendemnrii. Dolul este aciunea sau abinerea intenionat a debitorului, de natur s provoace dispariia lucrului datorat. Dolul este o form a vinoviei debitorului obligat prin contract, ca 7

i culpa. Dar, spre deosebire de culp, dolul este o form a vinoviei debitorului care se manifest prin intenie, ceea ce nseamn c debitorul distruge cu bun tiin bunul datorat. Datorit acestui fapt, debitorul va rspunde pentru doi n toate contractele, att n situaia n care urmrete un interes - urmeaz s primeasc un pre, ct i n cazul n care nu urmrete un interes, pe cnd debitorul ce se face vinovat de culp va rspunde numai n acele contracte n care are un interes. Prin urmare, acolo unde nu are interes, debitorul nu va rspunde pentru culp.
[

Mora mbrac dou forme: mora debitoris - ntrzierea debitorului i mora creditoris ntrzierea creditorului. Mora debitoris este o ntrziere vinovat a debitorului. Aceast ntrziere vinovat produce cteva efecte juridice, dintre care cel mai important este perpetuarea obligaiei. Motiv pentru care dup punerea n ntrziere, debitorul nu va putea fi exonerat de rspundere, chiar dac intervin cazul fortuit sau fora major. Dup punerea n ntrziere, debitorul este obligat n mod obiectiv, adic nu se mai ine seama de atitudinea sa vinovat sau nevinovat. Mora creditoris, adic ntrzierea vinovat a creditorului, survine atunci cnd debitorul, dei face plata la termen, conform condiiilor prevzute n contract, creditorul refuz s primeasc plata. n acest caz, efectele morei debitoris nceteaz, chiar dac plata se face dup punerea n ntrziere, dar creditorul nu o primete. Din acel moment, debitorul nu va mai rspunde obiectiv, iar intervenia cazului fortuit sau a forei majore l vor exonera de rspundere. Custodia este o form de rspundere obiectiv, rspundere care poate lua natere fie n virtutea legii, fie din convenia prilor. Astfel, potrivit legii, hotelierii rspund obiectiv, chiar dac ntre pri nu se ncheia o convenie special. Potrivit acestei rspunderi, dac bagajele cltorului erau furate, hotelierul nu putea invoca n aprare cazul fortuit, pentru c el rspundea obiectiv, trebuind s ia msuri de paz excepionale. Custodia poate lua natere i din convenia prilor, cnd debitorul accept s ia msuri cu caracter excepional. Rspunderea obiectiv se limiteaz numai la cazul fortuit, n sensul c fora major l va exonera pe debitor ntotdeauna de rspundere. 1.3 Bunurile - obiect al tranzaciilor comerciale n termeni juridici, obiectele naturii sunt desemnate prin termenul de lucruri. Lucrurile susceptibile de apropriere sub forma dreptului de proprietate se numesc bunuri [Molcu, E., 2007]. Noiunea bunuri desemneaz acele lucruri care fac parte din patrimoniul unei persoane.

n sfera juridico-economic, prin patrimoniu se nelege totalitatea drepturilor, obligaiilor i sarcinilor unei persoane susceptibile de valoare pecuniar. Drepturile patrimoniale pot fi reale, ceea ce nseamn c poart ntotdeauna asupra unor lucruri corporale, sau personale, care se mai numesc i drepturi de crean. Fr a insista asupra detaliilor i caracteristicilor proprii fiecrei categorii de bunuri, acestea pot fi mobile, imobile, corporale, necorporale, de gen sau individual determinate. Pot fi obiect al tranzaciilor comerciale numai bunurile mobile, precum mrfurile, titlurile de credit, productele, i prin excepie, conform practicii judiciare n materie, bunurile imobile doar dac fac parte din fondul de comer ca obiect al contractului de vnzare cumprare comercial, adic al unei tranzacii comerciale. Conform Codului Comercial, vnzarea cumprarea imobilelor, nchirierea lor, ca i concesionarea lor, sunt operaiuni cu caracter civil, i nu comercial. Practica judiciar ns a admis c are caracter comercial vnzarea cumprarea bunurilor imobile, dac acestea fac parte din fondul de comer, precum i nchirierea bunului imobil, dac acesta este destinat unei activiti comerciale. Bunurile mobile sunt acelea care se pot mica prin putere proprie sau care pot fi micate cu ajutorul unei fore exterioare lor, fr a-i pierde forma sau identitatea, pe cnd lucrurile imobile i schimb forma dac sunt mutate. Bunurile corporale au o form material, sunt tangibile, pe cnd bunurile necorporale mbrac forma drepturilor subiective. Bunurile de gen se identific prin trsturi ce aparin categoriei din care fac parte. Bunurile individual determinate se identific prin trsturi ce le sunt proprii, le aparin n exclusivitate. Bunurile sunt de gen sau individual determinate nu prin natura lor, ci prin convenia prilor, cci dac dobnditorul vrea s achiziioneze un bun oarecare va cumpra un lucru de gen, pe cnd dac intenioneaz s cumpere bunul X va cumpra un lucru individual determinat. Aceast clasificare este foarte important n materia riscurilor, deoarece genera non pereunt - lucrurile de gen nu pier. Motiv pentru care, riscurile n contract sunt reglementate diferit, dup cum contractul are ca obiect lucruri de gen sau lucruri individual determinate. Categoriilor de bunuri amintite anterior li se adaug fructele i produsele (productele). Fructele sunt generate, n mod periodic, de un alt lucru, conform destinaiei economice a 9

acelui lucru, fr ns a epuiza substana lucrului n cauz. Fructele care se obin numai prin fora naturii se numesc fructe naturale. Fructele care implic munca omului sunt numite fructe industriale. Produsele sunt bunurile crora le lipsete caracterul periodicitii. Bunurile pot fi stpnite cu trei titluri: posesiunea, deteniunea i proprietatea. Posesiunea este o stare de fapt ocrotit de drept i const din stpnirea fizic a unui lucru. Posesiunea presupunea ntrunirea a dou elemente: animus i corpus. Animus consta n intenia unei persoane de a pstra lucrul pentru sine, ceea ce nseamn c posesorul se comport fa de lucru ca un adevrat proprietar. Dar aceasta trebuie s se exercite pe baza i n cadrul legii. Corpus presupune toate actele materiale prin care se exercit stpnirea fizic asupra unui lucru. Posesiunea poate coexista cu proprietatea, fiindc toi proprietarii sunt posesori, ns posesiunea poate exista i separat de proprietate, pentru c nu toi posesorii sunt proprietari. Deteniunea, ca i posesiunea, presupune ntrunirea acelorai dou elemente. Spre deosebire de posesiune, deteniunea rezid n intenia unei persoane de a stpni lucrul nu pentru sine, ci pentru adevratul proprietar. Prin urmare, detentorul nu urmeaz s devin proprietar, el intenioneaz s restituie lucrul adevratului proprietar fie la termen, fie la cerere. Detentorul, spre deosebire de posesor, nu putea deveni proprietar prin uzucapiune. Aceast operaiune juridic este justificat de considerente practice, pentru a se face posibile operaiuni care altfel nu se puteau realiza prin utilizarea conceptului de posesiune, spre exemplu mprumutul (de folosin), depozitarea unui lucru, arendarea. Dreptul de proprietate are dou sensuri: unul obiectiv i un altul subiectiv. n sens obiectiv, dreptul de proprietate presupune totalitatea normelor juridice care reglementeaz repartizarea bunurilor ntre persoane. n sens subiectiv, dreptul de proprietate nseamn posibilitatea unei persoane de a stpni un bun prin putere proprie i n interes propriu. Cele dou sensuri nu pot fi disociate n practic, ci doar teoretic, deoarece posibilitatea de a stpni lucrul prin putere proprie i n interes propriu este definit de normele care reglementeaz proprietatea. Prin urmare, dreptul de proprietate n sens subiectiv este definit de dreptul de proprietate n sens obiectiv. Titularul dreptului de proprietate se bucur de usus, fructus, abusus sau ius utendi - dreptul de a folosi, ius fruendi - dreptul de a culege fructele, ius

abutendi - dreptul de a dispune de lucru. Titularul dreptului de proprietate are dreptul de a culege fructele, de a se folosi i de a dispune de lucru. 10

Din punct de vedere teoretic, orice lucru poate, n anumite condiii, s devin bun. Prin urmare, exist posibilitatea de suprapunere a lucrurilor cu bunurile, n sensul c toate lucrurile ar putea deveni bunuri. Este cunoscut faptul c bunurile intr n patrimoniul persoanei (fizice sau juridice), prin patrimoniu nelegndu-se totalitatea drepturilor, obligaiilor i sarcinilor unei persoane susceptibile de valoare pecuniar. Potrivit concepiei curente, patrimoniul presupune existena unui activ i a unui pasiv, activul fiind format din drepturi. Drepturile patrimoniale pot fi reale sau personale. Drepturile personale se mai numesc i drepturi de crean. Trebuie reinut c drepturile reale poart ntotdeauna asupra unor lucruri corporale. Drepturile reale nu se sting prin exercitarea lor, ci se consolideaz, ceea ce nseamn c drepturile reale se valorific prin exercitarea unor atribute ale titularului dreptului. Prin comparaie cu drepturile reale, drepturile de crean se sting n momentul exercitrii lor, deoarece, prin exercitarea dreptului, creditorul i valorific integral interesul care a stat la baza raportului obligaional i care decurge din acesta. 1.4 Costul de tranzacionare Din cele prezentate anterior, se poate afirma c dreptul de proprietate reprezint posibilitatea exersrii ntr-o manier liber a opiunii sau alegerii asupra unui bun sau serviciu. Pentru c comerul prin natura sa implic un transfer al dreptului de proprietate, nseamn c nu exist comer, i ctig din comer, n absena dreptului de proprietate. Costurile de tranzacionare reprezint costurile pentru stabilirea, dobndirea i meninerea dreptului de proprietate. Costul de tranzacionare include orice cost direct, chiar i ineficienta procesului de producie sau alocarea inadecvat a resurselor rezultat din aceasta. Ronald Coase [1937] consider imposibil o nelegere corect, adecvat, a funcionrii sistemului economic, a pieei, prin ignorarea costului de tranzacionare, care n fapt constituie elementul de baz al politicii economice. n concepia lui Coase, costul de tranzacionare este compus din: a) costul de informare - costul aflrii preurilor relevante, informaiei privitoare la preuri, piaa e t c ; b) costul negocierii i ncheierii contractului; c) costul asociat executrii contractului, anticiprii tendinelor pe termen mediu sau lung i al gestiunii riscurilor pe pia. 11 cutarea i procesarea

Plecnd de la cele expuse anterior, definiia costului de tranzacionare din perspectiva drepturilor de proprietate respect limitele de demarcaie ntre firme, piee sau orice alt concept teoretic. Prin urmare, ori de cte ori, indiferent de context, dreptul de proprietate este protejat i aprat, costurile de tranzacionare exist. Cu alte cuvinte, costul de tranzacionare rezult din transferul drepturilor de proprietate, fiind inexistent n orice sistem socio economic n care lipsete dreptul de proprietate privat. Teoria neoclasic respinge ideea conform creia costul intra-firm ar fi cost de tranzacionare. Costurile de tranzacionare sunt acelea care apar ntre firme sau indivizi generate de procesul schimbului pe pia. Dat fiind faptul c costul de tranzacionare este un cost de schimb el este pretabil la modelri ntr-o form recognoscibil. Costurile informrii sunt un determinant al costurilor de tranzacionare i sunt o condiie necesar pentru existena lor. Costurile de informare nu sunt totui sinonime cu costurile de tranzacionare. Calitatea i disponibilitatea informaiei n timp real, abilitatea prilor implicate n tranzacie de a cuta, colaiona, procesa i evalua informaia influeneaz nivelul acestora de a nelege i percepe costurile i riscurile la care i expun afacerea sau organizaia. Capacitatea prii implicate n tranzacie de a obine informaia necesar diminurii costului, riscului sau incertitudinii este rezultatul costului procurrii informaiei, abilitilor i posibilitilor de analiz proprii prii implicate n tranzacie, al conjuncturii

pieei pe care opereaz ntreprinderea furnizoare a bunului sau prestatoare a serviciului n cauz i al situaiei n care se afl aceasta [Popescu, N., 2004; Becerra-Fernandez, I., 1999; D. Gurteen, 1999]. Abilitatea de a culege, compara i utiliza informaiile n interiorul i n afara firmei, n timp real, este fundamental. Flexibilitatea sistemului informaional este condiia necesar succesului. Datele sunt fapte i cifre neprelucrate i nesistematizate care, n sine, s-ar putea s nu prezinte nici utilitate i nici relevan. Neorganizate, informaiile sunt nc date. Pentru a fi utile, datele trebuie procesate i convertite ntr-o informaie concludent pentru receptor. Cu toate acestea, nu se poate spune c o form anume de structurare prezint utilitate maxim n raport cu alta, din considerente legate, n special, de context i de utilizator. Datele pot fi organizate n diverse moduri pentru diverse scopuri. Mai mult, niciodat dou persoane nu vor putea organiza aceleai date n acelai mod. Calitatea i utilitatea unei informaii este condiionat de urmtoarele atribute [Popescu, N., 2007]: 12

a) din perspectiv temporal: actualitate, accesibilitate, periodicitate; b) referitor la coninut: relevan, acuratee i concizie, completitudine; c) n privina formei: claritate, cursivitate, compleivitate.

Fluxul informaional reclam structurare logic, aciune deliberat i ameliorare permanent. Din acest considerent, prile implicate n tranzacie nu trebuie s priveasc lucrurile ntr-o manier mecanic", ci intuitiv i realist, comparnd, selectnd i utiliznd metode cantitative i calitative n tranzacionare. Cum costul de tranzacionare apare n procesul schimbului, mediat de pia, exist n logica lucrurilor i un cost asociat negocierii i ncheierii contractului. Contractul ca acord de voin, ntre dou sau mai multe persoane, cu intenia de a produce efecte (juridice), se consider ncheiat n momentul n care voinele libere ale prilor se reunesc pentru formarea unui astfel de acord, cu respectarea condiiilor generale de valabilitate - capacitate, consimmnt, obiect i cauz. Desigur, contractul se poate ncheia ntre persoane aflate n acelai loc sau ntre persoane aflate la distan unele de altele. ncheierea contractului poate fi rezultatul unui acord de voin spontan sau poate fi precedat de invitaii la negociere, acorduri de principiu, acorduri de confidenialitate etc. ntr-o astfel de situaie, numit i etap precontractual de altfel, este extrem de important distincia dintre ofert - propunerea ferm i precis de a contracta - i acceptarea acesteia, pentru a determina momentul i locul ncheierii contractului dar i unele dintre efectele juridice ale acestuia - legea aplicabil, competena de soluionare a litigiilor etc. Prin ofert sau policitaiune se nelege manifestarea unilateral de voin prin care o persoan, numit ofertant, propune unei alte persoane, ncheierea unui contract. Oferta trebuie s ndeplineasc cteva condiii [Sebeni, A., 2007]. Sub aspect subiectiv, din perspectiva persoanei - subiect al raportului contractual, oferta trebuie s fe real, serioas, neviciat i ferm, adic s exprime o propunere indubitabil pentru un angajament, care n urma acceptrii, s permit ncheierea contractului. procesarea informaiilor i managementul costului de

13

Din punct de vedere obiectiv, oferta trebuie s fie clar (neechivoc), precis i complet. S conin, prin urmare, elementele de coninut ale contractului pe care l determin i urmeaz a fi ncheiat. Oferta ns nu este sinonim cu antecontractul, care reprezint o promisiune unilateral de vnzare, prin care o parte se oblig s ncheie n viitor un contract, iar cealalt parte poate cere executarea acestei obligaii. Oferta nu trebuie confundat nici cu invitaia la negociere, pentru c spre deosebire de aceasta din urm, oferta exprim voina precis i ferm de a contracta. Trebuie precizat c o propunere, chiar precis i ferm, nsoit de rezerve exprese - precum o aprobare ulterioar din partea unei persoane, oferta mai bun a unui concurent sau posibilitatea modificrii ulterioare a preului - nu reprezint o ofert, ci o invitaie la negociere. Oferta i acceptarea ei, poate fi scris sau verbal, poate rezulta din gesturi sau semne indubitabile. Tcerea poate fi asimilat manifestrii de voin. Oferta poate fi adresat unui segment de persoane bine determinat sau se poate adresa publicului - n general. Pentru a permite ncheierea contractului, acceptarea ca acord de voin trebuie s fie n concordan cu oferta fcut, s fie incontestabil, indiscutabil, i s provin de la destinatarul ofertei. Conform Codului Comercial, acceptarea condiionat sau limitat se consider un refuz al primei propuneri, constituind o nou propunere [art.39 C. Corn.]. De asemenea, oferta trebuie s ajung la destinatarul su nainte ca timpul de valabilitate al ei s fi expirat sau nainte ca ea s fi fost retras de ctre ofertant. Retractarea ofertei, i pe cale de consecin nencheierea contractului, genereaz destinatarului o pierdere pecuniar, fiind n situaia de a suporta cheltuielile din faza precontractual - cheltuieli de deplasare, cheltuieli de consultan economic, tehnic, juridic etc. - pierznd astfel nu doar posibilitatea ncheierii unei tranzacii similare cu un alt partener n acest rstimp, ci expunndu-se i unui risc de imagine cu impact asupra reputaiei sale. n practic, rspunderea ofertantului este una extra-contractual, fundamentat pe conceptul abuzului de drept. Ceea ce nseamn c destinatarul ofertei trebuie s dovedeasc caracterul abuziv al retractrii. Ofertantul, pentru a nu fi n situaie culpabil, conform conceptului amintit, nu nseamn c are obligaia de a menine oferta un timp rezonabil, ci

14

prin atitudinea sa nu poate induce destinatarului impresia c i ofer exclusivitate sau c se angajeaz s menin oferta un anumit timp (principiul ateptrii legitime). Altfel, dac ofertantul ar fi constrns s ncheie contractul, n condiiile revocrii ofertei, situaia contravine principiului contractual - voina prilor. Referitor la momentul i locul ncheierii contractului, se prezum c ofertantul are cunotin de acceptare, din momentul n care aceasta a ajuns la sediul sau domiciliul su. Cum momentul i locul ncheierii unui contract nu sunt chestiuni de ordine public, imperative deci, prile pot deroga prin convenie de la exigenele legii. n privina efectelor, orice contract odat ncheiat d natere unor drepturi i obligaii, fiind o convenie cu putere obligatorie. Atunci cnd prevederile contractuale, recte voina manifestat de pri, creeaz dificulti n stabilirea exact a nelesului contractului, pentru clarificarea dispoziiilor contractuale se recurge la interpretarea contractului. Regulile de interpretare nu sunt pendinte arbitrariului prilor contractuale sau unor factori contextuali, ci sunt reglementate prin norme juridice [Codul Civil]. Norma n cauz prevede reguli generale de interpretare, care se aplic oricrui tip de contract, i reguli speciale de interpretare a anumitor prevederi contractuale. Trebuie spus c regulile de interpretare au caracter supletiv, de ndrumare. Regulile generale sunt: prioritatea voinei reale a prilor asupra sensului literal al termenilor folosii; un contract produce, pe lng efectele expres prevzute, i alte efecte ce echitatea sau legea asociaz obligaiei derivate din contract sau convenie; de asemenea prevederile obinuite ntr-un contract se subneleg. Regulile speciale sunt: toate clauzele se interpreteaz unele prin altele, dndu-se fiecreia nelesul ce rezult din actul ntreg; interpretarea clauzelor susceptibile de mai multe nelesuri sau al cror sens este dificil de stabilit se face: 1) dup nelesul ce reiese din natura contractului, 2) n sensul n care sunt susceptibile de a produce efect, 3) dac persist ndoielile, n folosul celui care se oblig. n contractele de vnzare - cumprare clauzele neclare se interpreteaz mpotriva vnztorului. Referitor la cea de a treia component a costului de tranzacionare, vor fi expuse cteva precizri legate de teoria riscurilor n executarea contractului i riscul de pia n tranzaciile comerciale. 15

Cnd o parte n contract se afl n imposibilitatea executrii obligaiei derivate din contract din cauza unui eveniment independent de voina sa, cealalt parte n contract este degrevat de propria obligaie. Aceasta este o consecin logic a interdependenei obligaiilor derivate din contractele bilaterale, sinalagmatice. ns de la aceast regul exist o excepie, atunci cnd contractul are ca obiect transferul proprietii unui bun individual determinat. n cazul vnzrii, transferul riscurilor opereaz odat cu transferul proprietii. Vnzarea odat ncheiat l oblig pe cumprtor, dei vnztorul este exonerat de obligaia sa, n cazul dispariiei fortuite a bunului. Dac ns transferul proprietii este amnat pn la remiterea material a bunului, iar bunul dispare naintea acestui moment, atunci riscul pierderii bunului este suportat de vnztor, conform principiului res perit domino. Trebuie menionat c regula res perit domino se aplic doar contractelor bilaterale care stipuleaz obligaii de a da. Nu se aplic contractelor de locaiune sau altor contracte sinalagmatice. Cum regula transferului riscurilor odat cu ncheierea contractului de vnzare - cumprare nu este de ordine public, prile contractante pot conveni ca transferul riscurilor s opereze n alt moment. n literatura de specialitate, clasificarea riscurilor i criteriile folosite sunt extrem de variate, de la un autor la altul, n funcie de perspectiva autorilor asupra analizei riscului: riscuri pure, riscuri de pre i de dobnd, riscuri directe i riscuri virtuale, riscuri obiective i riscuri subiective, riscuri interne i riscuri externe, riscuri locale i riscuri globale, macro i micro-riscuri, riscuri de ar, riscuri de firm, riscuri de proiect etc. n contextul de fa, din perspectiva costului de tranzacionare prezint relevan riscul sistematic (nediversificabil) i nesistematic (comercial, al afacerii, diversificabil, operaional), riscul pur, riscul de pre i riscul de dobnd. Riscul de pre este asociat schimbrilor posibile, n structura i nivelul preului bunurilor i serviciilor oferite pe pia de ctre o firm, ca urmare a variaiilor preului resurselor utilizate. Analiza riscului de pre joac un rol central n tranzaciile comerciale. Riscul de pre are ca surse preurile produciei industriale, cursul de schimb i rata dobnzii. Preurile produciei industriale sunt rezultatul fluctuaiilor preului energiei electrice,

combustibililor, gazului natural etc. care reprezint intrri" pentru unele firme i ieiri" pentru altele. Cursul de schimb i rata dobnzii afecteaz, de asemenea, intrrile" i ieirile" unei entiti. Spre exemplu, creterea ratei dobnzii are impact att asupra consumului (scade), ct i asupra costului de finanare a firmei (crete) [Popescu, N., Dimitriu, S., 2004].

16

Riscul pur este asociat pierderilor (daunelor), fizice sau financiare, posibile sau probabile cu care s-ar putea confrunta o firm. Riscul diversificabil este n strns legtur cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de activitate sau unei firme date. Acest tip de risc poate fi ntlnit i sub denumirea de firm-specific-risk, idiosyncratic risk sau nonsystematic risk. Riscul

diversificabil include toate riscurile asociate particularitilor operaionale ale ntreprinderii. Acesta acoper o varietate de riscuri specifice afacerii, precum: riscul generat de operaiuni ilegale, fraud, eroare uman, comunicare organizaional inadecvat, pierderea clienilor i/sau furnizorilor, atacuri teroriste, dezastre naturale i multe altele. Competena uman este decisiv n asigurarea succesului, n condiiile n care practic, n cele din urm, managementul riscului depinde de raionament i intuiie, dei teoretic se bazeaz pe tiin. Prin contrast, riscul care afecteaz economia, piaa, n ansamblul su, nu poate fi eliminat prin diversificare. Variabilele riscului nediversificabil (risc sistematic) nu pot fi controlate de ctre firme, ns prin operaiunile curente i/sau de perspectiv, o firm i poate diminua sensibilitatea" la evenimentele sau schimbrile indezirabile din economie. Prin urmare, riscul total poate fi grupat n dou mari categorii: diversificabil i nediversificabil Dup probabilitatea de producere i amploarea impactului asupra rezultatelor afacerii, se ntlnesc urmtoarele categorii de riscuri: riscuri cu probabilitate mic de producere i cu impact sczut, riscuri cu probabilitate mare de producere i cu impact crescut, riscuri cu probabilitate mare de producere i cu impact sczut, riscuri cu probabilitate mare de producere i cu impact sczut. Dac la prima vedere riscurile cu o probabilitate mic de producere i cu impact sczut par a fi mai puin importante, chiar neglijabile, totui aceast categorie de riscuri trebuie luat n calcul pentru a evalua potenialul su asupra altor evenimente, activiti sau operaiuni, lipsite de relevan, n prima faz, dar care pot deveni critice. Prin urmare, toate riscurile trebuie luate n calcul, dat fiind faptul c expunerea fa de risc este dat de probabilitatea multiplicrii efectelor, pozitive sau negative, prin producerea unui eveniment. In mod uzual, decizia final se materializeaz prin aciuni de asumare, diminuare, transfer sau evitare a riscurilor. Tendina de asumare sau evitare a riscului este influenat de caracteristicile individuale, de factorii contextuali i de structura organizaional. Deciziile sunt cu att mai riscante, cu ct incertitudinea rezultatelor este mai mare, cu ct obiectivele stabilite sunt mai

17

ambiioase i cu ct potenialul de ctig sau pierdere este mai mare. Percepia unei situaii decizionale, evaluarea riscului i a alternativelor, alegerea fcut sunt influenate de atitudinea fa de risc a individului. Propensiunea fa de risc reflect tendina general a individului de asumare sau de evitare a riscului. Aceasta influeneaz modul de evaluare a riscului i de selecie a alternativelor. Identificarea, cuantificarea i ierarhizarea riscurilor, controlabilitatea acestora, validitatea estimrilor i informaiilor privind riscurile, etichetarea unei ipostaze de ctre un individ ca fiind mai mult sau mai puin riscant depinde fundamental de percepia i propensiunea fa de risc. Particularitile branei din care face parte firma au influen, de asemenea, asupra conceptualizrii, interpretrii, asumrii i controlul riscului. Cultura organizaional are un rol decisiv n ceea ce privete direciile de aciune ntr-un context macro i microeconomic dat. Pentru c exist o relaie de cauzalitate ntre riscurile asumate i performanele economice ale firmei, politica firmei privind riscul este esenial.

1.5 Uzanele uniformizate n materia contractului de vnzare comercial internaional - incoterms 2000 1 Terminologie INCOTERMS reprezint o prescurtare Terms", semnificnd reguli de comer internaional. Regulile au fost adoptate de Camera de Comer Internaional din Paris, organism cu caracter internaional, compus prin afilierea unui numr foarte mare de societi comerciale din multe dintre statele lumii. Prima variant de baz a fost elaborat n 1953. Regulile au fost perfecionate n mai multe rnduri iar n 1990 a fost adoptat o noua variant de baz, ca urmare a necesitii de a adapta aceste reguli la comerul electronic. Varianta de baz a suferit modificri n 2000. Camera de Comer de la Washinghton a elaborat i ea codificarea R.A.F.T.D. a cuvintelor "Internaional Commercial

(Revised American Foreign Trade Definitions) n 1941. Datorit succesului mai redus, dup 1990 aceast Camer a recomandat comercianilor americani s foloseasc INCOTERMS.

Drept de autor - conf.univ.dr. Nela POPESCU, prof.univ.dr. Drago - Alexandru SITARU

18

Regulile INCOTERMS au natura juridic a unor uniformizri de uzan n materia vnzrii internaionale de mrfuri, pe zona european. Ele nu se impun prilor ci se aplic numai dac prile au trimis la ele n mod expres sau tacit (recepiunea contractual). Obiectul de reglementare al INCOTERMS l constituie raporturile juridice nscute

din contractul de vnzare comercial internaional. Altfel spus, aceste reguli se refer numai la termenii comerciali folosii n relaia dintre vnztor i cumprtor. Aadar, contractul de vnzare supus regulilor INCOTERMS, pe de o parte, i contractele adiacente vnzrii (transport, asigurare etc.), pe de alt parte, sunt independente, n sensul c dispoziiile acestor reguli privind raportul dintre vnztor i cumprtor nu afecteaz eventualele prevederi speciale cuprinse n contractele de transport, asigurare etc. ncheiate ntre oricare dintre aceste pri i un ter, reciproca fiind, de asemenea, valabil.

Categoriile de obligaii ale prilor la care se refer

Regulile INCOTERMS stabilesc trei categorii de obligaii ale prilor : a) Prima categorie este format din obligaia de predare mrfii i de plat a preului. De momentul predrii mrfii este legat momentul transmiterii riscului de la vnztor la cumprtor. Regulile INCOTERMS nu reglementeaz transferul proprietii, care urmeaz s fie stabilit de pri n contract, iar dac nu este stabilit de pri va fi determinat potrivit sistemului de drept la care trimite norma conflictual aplicabil. b) A doua categorie este format din obligaiile privind cheltuielile de transport, de asigurare, de conservare i celelalte cheltuieli legate de marf, din momentul n care pleac de la vnztor pna la momentul ajungerii la cumprtor. c) a treia categorie este format din obligaiile privind cheltuielile de export al mrfii din ara vnztorului, cheltuielile de tranzit i cheltuielile de import din ara cumprtorului.

19

Clasificarea regulilor INCOTERMS

Sunt n total 13 reguli INCOTERMS. n funcie de tipul de transport al mrfii de la vnztor la cumprtor, regulile INCOTERMS se clasific n reguli privind transportul

maritim i reguli privind celelalte tipuri de transport.

Regula FAS (Free Alongside Ship ) - liber de-a lungul vasului + port de ncrcare convenit. Aceast regul implic cele mai puine obligaii pentru vnztor i cele mai multe pentru cumprtor. Treptat la urmtoarele reguli se transfer din obligaiile cumprtorului spre vnztor. Ultima regula, D.E.Q, implic cele mai multe obligaii pentru vnztor i cele mai puine pentru cumprtor. Momentul livrrii mrfii regula FAS este acela n care i transmiterii riscurilor de la vnztor la cumprtor la marfa, individualizat ca aparinnd cumprtorului, este

depus pe cheiul portului de ncrcare convenit, la data stabilit. Dac cumprtorul ntrzie n aducerea vasului n port la data fixat, riscul pierii sau deteriorrii mrfii se transfer cumprtorului la data cnd vasul trebuia s ajung n port. Cheltuielile de transport revin cumprtorului. Acesta trebuie s ncheie un contract de navlosire (de nchiriere a vasului ), acel vas trebuind s preia marfa care face obiectul livrrii. Cumprtorul trebuie s asigure marfa din momentul ncrcrii pn la destinaie i este obligat s conserve marfa pe parcursul transportului. Cheltuielile de export. n varianta de baz (INCOTERMS 1990), aceste cheltieli

reveneau cumprtorului (vnzare intern). Exportul mrfii se produce fizic n momentul n care marfa trece peste balustrada vasului n portul de ncrcare. In INCOTERMS 2000 operaiunea de export din Romnia i cheltuielile aferente revin vnztorului romn, vnzarea F.A.S. devenind astfel o vnzare extern. 20

Cheltuielile de tranzit, de descrcare n portul de destinaie i de import n ara de destinaie revin cumprtorului.

Regula FOB (Free On Board ) - liber la bordul vasului + port de ncrcare convenit. Momentul predrii mrfii i transmiterii riscurilor este momentul n care marfa,

individualizat ca fiind pentru acel cumprtor, este trecut peste balustrada vasului, n portul de ncrcare convenit. Cheltuielile de transport a mrfii pn n portul de ncrcare i ncrcarea mrfii revin vnztorului. Cumprtorul trebuie s ncheie contractul de transport fs navloseasc vasul). Asigurarea i conservarea mrfii pe parcursul drumului revin cumprtorului.

Cheltuielile de export din Romnia revin vnztorului. Cheltuielile de tranzit, de descrcare i cele de import revin cumprtorului. Una dintre variantele F.O.B. este F.O.B. TRIMMED (F.O.B. stivuit), n care momentul predrii mrfii este mpins pn n momentul n care marfa este stivuit pe vas,operaiunea de stivuire fcndu-se pe riscul vnztorului.

Regula CFR (Cost and Freight) - cost i navlu + port de descrcare convenit. CFR = FOB + freight (navlu). Toate regulile sunt ca la FOB, cu deosebirea c vnztorul este cel care trebuie s navloseasc vasul i s plteasc navlul. Momentul predrii mrfii i transmiterii riscurilor este momentul cnd marfa,

individualizat ca fiind pentru un anumit cumprtor, este trecut peste balustrada vasului n portul de ncrcare convenit.

21

Navlul

este pltit

de vnztor. Vnztorul trebuie s ncheie un contract de

navlosire, s nchirieze un vas apt pentru a prelua ntreaga cantitate de marf i s o transporte pn n portul de destinaie. Asigurarea cumprtorului. Cheltuielile de export din Romnia revin vnztorului iar cele de tranzit i de import n ara de destinaie, revin cumprtorului. mrfii i cheltuielile de conservare ^jle acesteia rmn n sarcina

Regula CIF (Cost, Insurance and Freight ) - cost, asigurare i navlu + portul de descrcare convenit. CIF = FOB+asigurare+navlu Regulile sunt ca la FOB cu doua excepii: navlu i asigurarea sunt suportate de vnztor, iar nu de cumprtor. Toate celelalte cheltuieli legate de marf rmn n sarcina cumprtorului. Exportul.tranzitul i importul sunt ca la FOB.

Regula DES (Delivered Ex Ship ) - livrat din vapor n portul de descrcare + port de descrcare convenit. Momentul predrii mrfii i transmiterii riscului este momentul n care marfa,

individualizat ca fiind pentru un anumit cumprtor, este pus la dispoziia cumprtorului n vas n portul de descrcare. Toate obligaiile pn n portul de destinaie revin vnztorului. Vnztorul trebuie s navloseasca vasul, s plteasc navlul , s asigure marfa, s plteasc cheltuielile de conservare a mrfii. Cheltuielile de descrcare nu revin vnztorului ci cumprtorului Cheltuielile de export revin vnztorului, cheltuielile de tranzit revin vnztorului,

cheltuielile de import n ara de detinaie revin cumprtorului.

V
22

Pentru cumprtor, cumprarea este extern ntruct preia marf din afara teritoriului naional.

Regula DEQ (Delivered Ex Quay) - livrat pe chei n portul de descrcare + plus port de descrcare convenit. Momentul predrii mrfii i transmiterii riscurilor este momentul n care marfa, individualizat ca fiind pentru un anumit cumprtor, este pus la dispoziia acestuia pe cheiul portului de descrcare convenit. Regula DEQ este simetric cu regula FAS. Regula FAS implic cele mai puine obligaii pentru vnztor i cele mai multe pentru cumprtor, regula DEQ implic cele mai multe obligaii pentru vnztor i cele mai puine obligaii pentru cumprtor . Vnztorul suport toate cheltuielile pn n portul de descrcare (navlu, asigurare, conservare, tranzit) i cheltuielile de descrcare pe cheiul portului de destinaie. In INCOTERMS 1990, vnzarea DEQ reprezenta pentru cumprtor o cumprare intern, cheltuielile de import n ara de destinaie revenind vnztorului. n INCOTERMS 2000, cheltuielile de import n ara de destinaie revin cumprtorului, devenind o cumprare extern. Exist o variant a reguli DEQ care se numete "DEQ Duty Paid" - DEQ cu taxa vamal pltit, unde cheltuielile de import n ara de destinaie revin vnztorului. Regula EXW (Ex works) - Franco fabric... (loc convenit). Punerea mrfii la

dispoziia cumprtorului, n locul convenit (depozit, fabric etc.) cu vnztorul, atest faptul c vnztorul s-a achitat de obligaia de a livra marfa. Vnztorul nu are obligaia de a ncrca marfa n vehiculul pus la dispoziie de cumprtor sau de a vmui marfa, cu excepia cazurilor n care acest lucru este stabilit prin contract. Cumprtorul suport toate costurile i riscurile generate de preluarea mrfii de la vnztor i transportarea acesteia ctre destinaia vizat. Este dezirabil ca aceast clauz s nu fie folosit n situaiile n care cumprtorul nu poate executa, direct sau indirect, formalitile de export. n astfel de situaii este recomandabil clauza franco cru". Regula FCA (Free Carrier) - Franco cru... (loc convenit). Predarea mrfii vmuite cruului desemnat de cumprtor, la locul sau n punctul convenit, indic faptul c vnztorul s-a achitat de obligaia de a livra marfa. n cazul n care cumprtorul nu a precizat un loc anume unde s-i fie livrat marfa, vnztorul poate alege un punct din zona menionat

23

n contract, de unde cruul urmeaz s ia n primire marfa. Atunci cnd practica comercial impune asistena vnztorului n momentul ncheierii contractului cu cruul (cum este cazul transportului feroviar sau aerian), vnztorul poate aciona pe riscul i cheltuiala

cumprtorului. FCA poate fi utilizat pentru orice tip de transport, inclusiv pentru transportul multimodal. Cru" este orice persoan care se oblig printr-un contract de transport s execute sau s dispun efectuarea unui transport pe calea ferat, pe calea aerului, pe osea, pe mare, pe cile navigabile interioare sau o combinaie a acestor moduri de transport. Dac cumprtorul cere vnztorului s livreze marfa unui tranzitar, vnztorul i-a ndeplinit obligaia de livra marfa n momentul n care aceasta a intrat n posesia tranzitarului. Terminalul de transport" este o gar, o staie de mrfuri, un terminal de containere, un terminal de mrfuri multifuncional sau orice alt punct de primire a mrfurilor. Noiunea container" desemneaz orice echipament folosit la uniformizarea

ncrcturii. Regula CPT (Carriage Paid to) - transport pltit pn la...(port de destinaie convenit). Vnztorul suport cheltuielile de transport al mrfurilor pn la destinaia convenit. Riscul pierderii sau deteriorrii mrfurilor, precum i costurile suplimentare cauzate de evenimente ulterioare momentului n care mrfurile au fost remise cruului sunt preluate de ctre cumprtor de la vnztor, din momentul n care mrfurile au intrat n custodia cruului. Dac pe durata transportului mrfurilor intervin mai muli crui, riscul este preluat de cumprtor n momentul n care marfa este remis primului cru. Clauza CPT presupune vmuirea mrfurilor pentru export de ctre vnztor, i poate fi folosit pentru orice tip de transport, inclusiv pentru transportul multimodal. Regula CIP (Carriage and Insurance Paid to) - transport i asigurare pltite pn la ...(port de destinaie convenit). Vnztorul are aceleai obligaii ca n cazul clauzei CPT, cu deosebirea c vnztorul asigur marfa mpotriva riscului pierderii sau deteriorrii ei pe durata transportului. Vnztorul ncheie asigurarea i pltete prima de asigurare.

Cumprtorul nu trebuie s ignore faptul c vnztorul este obligat, prin aceast clauz, la o acoperire minim a riscurilor privind mrfurile ce fac obiectul transportului. Vnztorul are obligaia de a se ocupa de vmuirea mrfii pentru export. CIP poate fi folosit pentru orice tip de transport, inclusiv pentru transportul multimodal. Regula DAF (Delivered at Frontier) - livrat la frontier... (loc convenit). Vnztorul se achit de obligaia livrrii mrfurilor atunci cnd acestea se afl, vmuite, n punctul de

24

frontier convenit, ns fr a trece de frontiera vamal a rii vecine. Noiunea frontier" poate fi folosit pentru orice grani, inclusiv cea a rii de export. Din acest motiv este esenial ca frontiera n cauz s fie clar specificat, indicndu-se n clauz punctul sau locul vizat. Clauza se folosete, cu predilecie, atunci cnd marfa urmeaz a fi transportat pe calea ferat sau rutier, ns poate fi folosit n orice tip de transport. Regula DDU (Delivered Duty Unpaid) - livrat nevmuit... (destinaie convenit). Vnztorul se achit de obligaia livrrii mrfurilor n momentul n care acestea sunt puse la dispoziia cumprtorului, n locul specificat din ara importatoare. Vnztorul suport toate riscurile i cheltuielile generate de transportul mrfurilor pn la locul specificat, mai puin taxele vamale, impozitele i alte speze oficiale ce trebuie achitate la import, costurile i riscurile implicate de formalitile vamale. Cumprtorul suport orice cost suplimentar legat de mrfuri, precum i riscul de nu putea vmui mrfurile pentru import. Dac se convine ca vmuirea pentru import s fie fcut de vnztor, care s plteasc i taxele vamale, acest lucru trebuie specificat clar n clauz. De asemenea, dac prile doresc s includ n obligaiile vnztorului unele cheltuieli obligatorii la importul mrfurilor, acest lucru trebuie specificat clar. DDU poate fi folosit pentru toate tipurile de transport. Regula DDP (Delivered Duty Paid) - livrat vmuit ...(destinaie convenit).

Vnztorul se achit de obligaia livrrii mrfurilor n momentul n care acestea sunt puse la dispoziia cumprtorului, n locul specificat din ara importatoare. Vnztorul suport toate riscurile i cheltuielile generate de transportul mrfurilor pn la locul specificat, inclusiv taxele vamale, impozitele i alte speze oficiale ce trebuie achitate la import, costurile i riscurile implicate de formalitile vamale. Pentru evitarea problemelor, este recomandabil utilizarea DDP, doar dac vnztorul poate obine, direct sau indirect, autorizaia de import. Practica cotidian este adesea foarte diferit de regulile edictate de Camera

Internaional de Comer de la Paris. n cazul FOB..., n teorie, cumprtorul trebuie s indice vnztorului numele navei i data plecrii acesteia din portul de ncrcare. Muli cumprtori nu fac acest lucru n practic. Vnztorul fiind cel care se substituie cumprtorului pentru alegerea navei i ncrcarea acesteia. n cazul EXW..., ncrcarea mrfurilor incumb n teorie cumprtorului, or n practic n marea majoritate a cazurilor vnztorul face acest lucru. n cazul CIF..., mrfurile sunt transportate pe riscul cumprtorului i, dac se produc avarii, cade n sarcina cumprtorului aciunea de a obine rambursarea de la compania de asigurare. n practic, n baza titlului comercial, vnztorul va fi cel nsrcinat cu aceast obligaie. 25

Capitolul 2 CONCENTRAREA ECONOMICA 2

Tendina naturala a comerciantului (a agentului economic in sens mai larg) este de a-si elimina concurenii si de a ramane singur pe piaa pe care activeaz, cu alte cuvinte de a atinge si de a pstra poziia de monopol. In opoziie, consumatorul/ utilizatorul, furnizorii si concurenii comerciantului/ agentului economic doresc ca piaa sa fie cat mai atomizata (adic, sa existe cat mai muli concureni de putere mica), astfel incat consumatorii sa beneficieze de posibiliti de alegere cat mai variate si preturi cat mai sczute, furnizorii sa aiba posibilitatea de a negocia termeni si condiii cat mai bune de livrare cu cumprtori (ageni economici) lipsii de putere economica, iar concurenii comerciantului sa poat accede cat mai uor la statutul de monopol prin eliminarea unor concureni slabi economic. Din

punct de vedere economic, confruntarea acestor tendine trebuie sa duca la un echilibru intre ele, sa sprijine echilibrul mai larg dintre cerere si oferta pe o anumita piaa. Aceste adevruri economice de necontestat isi pun amprenta asupra reglementarilor concurentei in modul urmtor: reglementrile concurentei nu sunt ndreptate mpotriva luptei concurentiale comerciale (care este considerata un motor al dezvoltrii economice), ci impotriva abuzurilor in exercitarea concurentei. In consecina, reglementarea concurentei accepta (si legalizeaz) unele consecine negative ale luptei concurentiale (eliminarea agenilor economici mai slabi de pe piaa; pierderea de clientela si de venituri pe care o sufer unii ageni economici), dar numai daca ele sunt generate de o concurenta comerciala loiala, care se desfoar in limitele considerate normale de catre societate la un moment dat (aceste limite sunt stabilite/ reglementate prin normele dreptului concurentei). Agentul economic monopolist dorete eliminarea concurenilor sai pentru a dobndi clienii acestora, dar aceeai intenie o are si agentul economic care svrete un fapt de concurenta neloiala, deci finalitatea este comuna ambelor categorii de fapte anti-

concurentiale. De asemenea, este de domeniul evidentei ca svrirea unui fapt monopolist este contrara uzanelor comerciale cinstite, la fel cum este si svrirea unui fapt de concurenta neloiala. In ce ma privete, cred ca elementul esenial care difereniaz un fapt

monopolist de unul de concurenta neloiala este mrimea, puterea economica a agentului agresor comparativ cu a celorlali concureni de pe piaa.
2

In consecina, folosirea unor

Drept de autor: lector univ.dr. Sorin David.

26

mijloace anticoncurentiale sancionate de Legea n r . l l / 1991 de ctre un agent economic de mrime mica sau medie comparativ cu puterea economica a concurenilor sai sau altor ageni economici afectai, va fi prezumata un fapt de concurenta neloiala. Folosirea insa a acelorai mijloace concurentiale contrare uzanelor cinstite (si care sunt interzise in baza Legii nr. 11/ 1991) va fi prezumata un fapt monopolist daca agentul economic poate fi incadrat in categoria agenilor economici mari in raport cu concurenii sai sau cu alti ageni economici afectai si care nu ii sunt concureni. O alta precizare importanta privete legtura intre reglementarea concurentei si protecia consumatorilor. Aceasta legtura reprezint rspunsul la urmtoarea intrebare: in ce msura impactul asupra consumatorilor generat de folosirea mijloacelor concurentiale influeneaz aplicarea normelor concurentei? Subiectul protejat este diferit: consumatorul care este un neprofesionist - in cazul consumatorilor, agentul economic -un profesionist -in cazul concurentei. Pe de alta parte, este de necontestat faptul ca exista multe interferene intre reglementarea concurentei si legislaia consumatorilor. Totui, eu consider ca

aplicarea normelor dreptului concurentei nu trebuie legata in principiu de nclcrile aduse dreptului consumatorilor si de eventualele daune suferite de consumatori datorita faptelor agentului promotor, exceptnd cazul in care legea prevede altfel. Aceasta deoarece, in

opinia mea, dreptul concurentei nu are menirea si nici nu trebuie sa protejeze in mod direct consumatorii, ci numai indirect, prin protecia concurentei normale pe piaa relevanta. Este adevrat, consumatorii reprezint cererea in cadrul raportului cerere-oferta, dar nu trebuie pierdut din vedere faptul ca aceasta cerere nu se formeaz transcedental, undeva in afara pieei, ci prin luarea in considerare a diferitelor oferte concurente pe piaa. Normele privind protecia consumatorilor ar putea fi luate in considerare in aplicarea normelor concurentei numai in msura in care ofer standarde de conduita in relaia consumator-agent

economic, standarde care se ncadreaz in categoria de uzane cinstite in activitatea comerciala. De asemenea, nu trebuie uitat ca protecia consumatorilor este o parte a

proteciei sociale, iar protecia sociala este o forma de inginerie sociala care inevitabil afecteaz, intr-o msura mai mare sau mai mica, jocul normal al forelor pieei, ori rglementarea concurentei are drept finalitate pstrarea jocului normal al forelor pieei. Legea romana a imbinat componenta economica cu cea sociala in legtura cu protecia pieei libere. Relativ recent, prin modificarea Legii nr.l 1/1991 privind concurenta neloiala, legiuitorul a impus agenilor economici ca in desfurarea activitii lor, sa respecte si 27

interesele

consumatorilor (art.l).

In consecina,

modul

de

respectare

a intereselor

consumatorilor poate circumstantia aprecierea caracterului anti-concurential al unei fapte, dar nu reprezint in sine criteriul de determinare a acestui caracter anti-concurential. Se poate astfel afirma ca legislaia privind protecia consumatorilor are o natura dubla, pe de o parte urmrete sa corecteze disfunctiile pieei iar pe de alta parte promoveaz valori sociale (sntatea si sigurana consumatorului, justiia sociala si prevenirea exploatrii). Aceasta legislaie urmrete de asemenea sa promoveze informarea completa si la timp a consumatorului, mai ales in legtura cu bunurile complexe si sa intervin in raportul de forte dintre consumator si agent economic, in cazul care primul este lipsit de puterea efectiva de negociere a condiiilor contractuale. Din aceasta ultima perspectiva, se nate si o poziie critica: intervenind prea mult in sprijinul unor grupuri de consumatori considerate mai vulnerabile, statul dovedete un anume paternalism, in dauna considerentelor de eficienta a pieei. De aceea, orice control exercitat asupra practicilor concurentiale neoneste trebuie sa ia in considerare atat interesele consumatorilor, cat si cele ale agenilor economici, incercand totodat sa armonizeze poziiile diferitelor parti interesate (de ex., intre grupurile de consumatori cu interese diferite). 2.1 Concepte fundamentale A. Legislaia anti-monopol da expresie conflictului permanent intre necesitatea de a maximiza profitul agenilor economici si cea de a maximiza protecia agenilor economici concureni si a consumatorilor/ utilizatorilor. Ea nu are drept scop primordial consumatorilor, dar este influenat de cerina proteciei consumatorilor. Factorul economic cel mai mult utilizat in aprecierea modului in care sunt atinse scopul si obiectivele dreptul anti-monopol este preul produsului/ serviciului analizat. In consecina, un element indispensabil in analiza unui fapt presupus monopolist este evoluia (pe trecut si in viitor) a preului acelui produs/ serviciu. Cteva precizri terminologice: concurenta comerciala nu trebuie sa o intelegem limitata la comerciani, ci extinsa la toti agenii economici; "monopolul" este acel agent economic a crui poziie pe piaa relevanta este suficient de puternica astfel incat sa isi stabileasc propriul comportament pe piaa fara ca deciziile sale sa fie condiionate de comportamentul concurenilor sau al cumprtorilor (consumatorilor) de pe acea piaa; spre deosebire de monopol, oligopolul nu este un agent economic ci o modalitate de a descrie o 28 protecia

structura a pieei relevante, caracterizata prin existenta unui nr. redus de ag.ec. cu putere mare de piaa, nici unul din ei nefiind in situaia de a domina piaa, al cror comportament pe piaa este influenat de comportamentul oricruia din marii ag.ec. concureni dar nu este influenat de reaciile si comportamentul micilor ag.ec. existeni pe acea piaa; cumprtorii de pe acea piaa pot influenta comportamentul de piaa al fiecrui agent economic cu putere mare, in cazul in care concurenta in interiorul oligopolului este suficient de intensa; Referitor la conceptul de "monopol" si derivatele sale (monopolism, monopolizare etc.) ar trebui sa distingem intre monopolul de stat si celelalte forme de monopol. Monopolul de stat reprezint o interdicie legislativa de a savarsi o activitate de natura celei monopolizate, fara a avea autorizarea prealabila a autoritii publice (accentuez: monopolul se stat se poate crea numai prin lege; fiind o restrngere, o atingere adusa principiului libertii comerului consacrat prin art. 135 (2)(a) din Constituie, ele trebuie prevzut expres printr-un act normativ al Parlamentului si nu se poate considera ca fiind subinteles). La noi, monopolul de stat este reglementat prin L 31/ 1996 iar organul adm. indrituit sa autorize un agent economic in vederea exercitrii unei activiti reprezentnd monopol de stat este Ministerul Finanelor ("MF"). Din reglementarea L 31 nu rezulta ca o activitate constituind monopol de stat trebuie exercitata numai de un singur agent economic, MF putnd acorda licene de exploatare a aceleiai activiti mai multor ageni ec. Din pcate, cuvntul cheie este "poate", iar modul in care este transpus in practica acest "poate" este controlat numai de organul adm. superior MF, anume Guvernul. Spre deosebire de monopolul de stat, monopolul de exploatare nu presupune interdicia activitilor concurente, dar persoana care exploateaz acest tip de monopol -un organ adm., monopolul de exploatare fiind specific sferei serviciilor publice- are dreptul de a acorda licene de exploatare ag.ec. care doresc sa desfoare activiti similar. Din fericire

sau din nefericire, conceptul de "interes public" este foarte flexibil, ceea ce permite ca in funcie de concepia politica dominanta la un moment dat, o activitate economica sa fie considerata ca aparinnd sferei publice sau celei private. Monopolul de exploatare nu este

stabilit prin lege, ci prin acte de natura administrativa si poate fi pus in valoare de un agent economic privat numai pe baza acordrii unei licene de ctre organul adm. care a creat monopolul de exploatare sau il supravegheaz. Dupa cum vedem, cele doua tipuri de

monopoluri se aseamn din punct de vedere al efectelor lor, dar difer din punct de vedere al naturii si originii lor: unul se nate pe baza legii, altul pe baza unui act administrativ.

29

Monopolul natural - activitate de producie sau de prestri servicii care, datorita necesitaii unor tehnologii specifice sau a unor investiii de capital cu costuri ridicate, nu se poate realiza in condiii de eficienta normala in uniti concurentiale sau care ar deveni concurentiale pe termen scurt sau mediu. Spre deosebire de celelalte doua forme de monopol, monopolul natural nu este protejat prin lege sau act administrativ. cade sub incidena legislaiei anti-monopol. B. Noiunea de piaa relevanta - ca orice piaa, si piaa relevanta este un loc in care se confrunta cererea si oferta in legtura cu un anumit produs/ serviciu, insa acest loc este delimitat de doua elemente: intinderea geografica (piaa geografica), adic zona in care sunt localizai ag.ec. care Exploatarea lui abuziva

livreaz produsul/ presteaz serviciul ce face obiectul pieei produsului/serviciului. Ceea ce conteaz nu este originea geografica a produsului/ serviciului, ci

accesibilitatea lui pentru acelai grup de cumprtori in condiii omogene de concurenta; (de ex., este prea scump sa merg sa cumpr din Baia Mare un pachet de unt, cand eu locuiesc in Bucureti si am alternativa economica in oraul meu pentru acel produs. Aceasta inseamna ca piaa untului este locala? Nu, pentru ca exista aceeai concurenta si la Baia Mare, si la

Bucureti intre productori si putere de cumprare pentru unt este aproximativ egala, astfel incat condiiile de concurenta sunt omogene in cele doua orae si atunci piaa este naionala. Cu alte cuvinte, nu conteaz faptul ca cumprtorul nu se poate deplasa in alt oras, important este ca productorul poate vinde in oraul sau in condiii similare cu cele in care vinde in alt oras). Datorita progreselor tehnologice, majoritatea produselor/ serviciilor pot fi transportate oriunde in Romnia, deci majoritate pieelor relevante vor fi naionale. Mai exista si cazuri de piee regionale (de ex., piaa betoanelor, datorita limitrilor privind prepararea si transportul lor). In procesul de stabilire a intinderii pieei geografice, un loc foarte important il ocupa evaluarea barierelor la intrarea pe piaa (acestea pot fi date de resursele financiare -costuricerute ag.ec. pentru a penetra sau a se menine pe acea piaa in raport cu perioada necesara pentru amortizarea acestor costuri; costurile legate de cercetare si dezvoltare -R&D-; drepturi de propr.intelectuala; reputaia ag.ec. acuzat de practici monopoliste; percepia

consumatorilor/ utilizatorilor asupra substituibilitatii produsului/ serviciului, etc.) si ponderea pe care o ocupa costul transportului produsului de la productor la cumprtor in preul pe care il pltete cumprtorul.

30

gradul de substituire a produsului/ serviciului in cauza cu alte produse/ servicii

identice sau asemntoare. Substituibilitatea (intersanjabilitatea) se apreciaz in funcie de destinaia si natura bunurilor/ serviciilor, precum si de preferinele consumatorilor/

cumprtorilor, astfel incat acetia sa aiba o alternativa economica reala cand aleg intre ele. Substituibilitatea se apreciaz si din punct de vedere al ofertei (adic, cat de uor este unui productor sa isi mreasc capacitatea de producie sau sa reconverteasca producia astfel incat sa ofere intr-un timp rezonabil o alternativa la produsul analizat, in condiii similare de pret). Intersanj abilitatea are la baza conceptul de elasticitate ncruciat a cererii. Elasticitatea ncruciat a cererii nseamn ca mrirea preului unui produs orienteaz o parte a consumatorilor spre un produs intersanj abil, dar cu un pret mai redus. Aciunile concurentiale pe o piaa inelastica sunt mai strict/ restrictiv analizate din perspectiva legislaiei anti-monopol, dect cele de pe o piaa elastica. C. Piaa relevant afectata - terminologie folosita numai in legtura cu pieele afectate de concentrrile economice, astfel: 15% din piaa este afectata in cazul relaiilor orizontale si 2 5 % din piaa este afectata in cazul relaiilor verticale. Strns legata de piaa relevanta este piaa derivata -atat piaa in aval, cat si piaa in amonte (concept legat de integrarea pe verticala a circuitului economic). Uneori, efectul practicii monopoliste se produce tocmai pe aceasta piaa. Din punct de vedere practic, determinarea pieei relevante este o chestiune foarte delicata. Determinarea ei se face de la caz la caz, luandu-se in calcul si scopul pentru care se delimiteaz piaa relevanta (de ex., pentru prestarea serviciilor de transport de calatori, piaa transportului aerian ar putea fi considerata distinct de cea a transportului pe cale ferata, desi ambele sunt parte a pieei transportului de calatori). 'Piaa relevanta' este un concept cheie atat pentru reglementarea anti-monopol, cat si pentru cea a concurentei neloiale. Clientela nu este un concept-cheie pentru dreptul anti-monopol, ci numai pentru dreptul concurentei neloiale.

2.2

Analiza economica a faptului monopolist

ntotdeauna, incalcarea regulilor de desfurarea a jocului concurentei comerciale are o justificare economica. Pentru a aprecia daca exista intr-adevar o incalcare, trebuie evaluat raionamentul economic al autorului, pentru a vedea daca justifica o asemenea incalcare. Cu

31

alte cuvinte, daca beneficiile economice generale (adic, nu numai in favoarea autorului, ci in favoarea pieei in general) ale actului respectiv exced efectele negative ale acestuia, actul nu ar trebui sancionat, chiar daca aparent reprezint o nclcare a regulilor legale ale concurentei. 'Anatomia' mecanismului analitic folosit in aprecierea conformitii unui fapt

concurential cu normele jocului anti-monopolist presupune parcurgerea urmtoarelor etape de raionament: stabilirea tuturor elementelor de fapt, pentru a avea o imagine completa si corecta a faptului monopolist si mecanismului sau de producere; nelegerea mecanismelor si raionamentelor economice care l-au condus pe autor la svrirea faptului monopolist; determinarea pieei (lor) relevante romaneti (dr. anti-monopol roman nu este interesat inca de efectele anti-concurentiale pe alte piee naionale ale unui fapt svrit sau conceput in Romnia) pe care s-a produs faptul monopolist (sunt necesare cat mai multe informaii statistice si studii de piaa care sa pro vina de la teri independeni, cu reputaie). In general, Consiliul Concurentei favorizeaz stabilirea pieelor relevante

pe baza valorica, si nu ca volum (uniti, numr total de produse vndute, etc.). Exista insa situaii in care dorete sa cunoasc piaa atat valoric, cat si ca volum; stabilirea barierelor la intrare pe piaa relevanta (costul unei investiii noi si perioada ei de amortizare; existenta unor cerine administrative -licene, autorizaii adm., etcpentru importul sau comercializarea produsului/ serviciului in cauza pe piaa

romaneasca; cat de mult este deschisa piaa romaneasca la produsele / serviciile venite din afara tarii; determinarea importantei mrcilor pe piaa relevanta; importanta efortului de marketing si valoarea lui pentru a castiga cota de piaa; rolul contractelor de distribuie exclusiva, licenelor, contractelor de cumprare exclusiva pe piaa relevanta; rolul R&D pentru dobndirea si extinderea cotei de piaa a produselor/ serviciilor in cauza), evaluarea structurii pieei relevante, pentru a determina daca piaa este concurentiala sau nu {numrul de concureni si puterea lor pe piaa - la acest punct al analizei, un rol important il are determinarea gradului de concentrare a pieei. Pentru a cunoate gradul de concentrare al pieei, se folosete deseori indicele Herfindahl-Hirschman (HHI). Daca indicele HHI are o valoare mai mica de 1,000, concentrarea este

prezumata redusa, intre 1,000 si 1,800 este prezumata medie si peste 1,800 este

32

considerate ridicata. Cu cat piaa este mai concentrata, cu atat faptele care au impact asupra concurentei sunt apreciate mai restrictiv; evoluia preturilor pe acea piaa in ultimii 3 ani si tendina de evoluie pe urmtorii 3 ani, evoluia cererii si a ofertei pe ultimii trei ani, etc. In aceasta etapa a analizei, un rol foarte important cu impact

fundamental in soluia/ decizia finala este il joaca nelegerea rolului pe care il joaca diferii factori economici, sociali si uneori politici si in mecanismul de formare a preului produsului/ serviciului). In analiza moderna a faptului monopolist, analiza

evoluiei in timp si a structurii preturilor pe piaa relevanta joaca un rol fundamental; stabilirea poziiei autorului pe acele piee relevante afectate de faptul sau (cota sa de piaa si in unele cazuri, cotele de piaa ale concurenilor celor mai importani. In acest context are loc si stabilirea cifrei de afaceri a agentului economic autor in anul anterior svririi faptului monopolist - atat cifra de afaceri generala (totala), cat si cea alocabila pieei relevante a faptului monopolist; identificarea ag.ec. care sunt concureni direci ai autorului faptei si a celor care nu concureaz direct cu el (in cazul in care nu exista concurenta intre agenii economici participani la o nelegere monopolista, legislaia anti-monopol este mai permisiva); identificarea normelor legale care au fost incalcate prin faptul monopolist; analiza elementelor componente ale faptului monopolist si a faptului in intregul sau, pentru a vedea in ce msura a nclcat litera si/sau spiritul legii.

2.3.

Forme de practici monopoliste Legea romana sancioneaz urmtoarele forme de practici monopoliste: intelegerile

monopoliste si abuzul de poziie dominanta.

In ceea ce privete concentrrile economice

excesive, legea are mai puin un caracter sancionator, cat mai ales unul preventiv. nelegerile monopoliste pot fi definite ca fiind acele manifestri de voina colectiva ale unor ag. ec. suficient de independeni unii in raport cu alii spre a putea decide autonom comportamentul lor pe piaa, manifestri de voina care au drept obiect sau drept efect mpiedicarea, restrngerea sau denaturarea concurentei pe piaa relevanta. Legea clasifica intelegerile monopoliste in: acorduri propriu-zise, decizii ale asociailor de ageni economici si practici concertate. O alta clasificare importanta este data de "palierul" economic unde se formeaz nelegerea monopolista: intelegeri orizontale (acelai nivel al circuitului economic, de ex. intre productorii de otel; sunt in general prezumate ca fiind contrare concurentei normale,

33

deoarece agenii ec.participani sunt concureni direci pe aceeai piaa relevanta) si verticale (nivele diferite ale circuitului economic, de ex., intre o rafinrie si distribuitorii de benzina; tendina recenta este de a le considera, in principiu, benefice pentru concurenta si pentru consumatori). Si in cazul multor intelegeri verticale, ag.ec. participani pot fi considerai ca aflandu-se in competiie directa deoarece produsele/ serviciile pe care le vand ajung pe aceeai piaa relevanta, insa in ultimele decenii formele moderne de distribuie a produselor au condus la specializarea agenilor economici la diferitele nivele ale lanului economic ce leag productorul de consumator in asa msura incat astzi asemenea nivele sunt privite ca piee relevante distincte. nelegerea monopolista sancionabila este cea care are drept obiect sau efect restrngerea, denaturarea sau impiedicarea semnificativa a concurentei normale (este suficient ca obiectul ori efectul sa fie anti-concurential. Nu are importanta ca prile nu au urmrit ca nelegerea lor sa afecteze concurenta, daca efectul acestei intelegeri este totui in acest sens. In practica, se pare ca este mai uor de demonstrat efectul dect obiectul monopolist). Dupa ultima modificare a legii din 2004, cerina este ca efectul anti-concurential sa fie actual sau viitor (dar cuantificabil), nu este suficient ca el sa fie doar potenial.

a) Acorduri propriu-zise - reprezint convenii bi- sau multilaterale care pot imbraca o mare varietate de forme (contracte de licena, vanzare-cumparare, locatiune, distribuie exclusiva, contracte de asociere, de specializare, de franciza, etc.) fara a fi necesar ca respectiva convenie sa creeze legaturi de asociere intre participani. Important este ca, in principiu, prin respectivele

acorduri se nasc drepturi si obligaii juridice intre parti. In UE se admite ca si "gentleman's agreements" pot fi considerate acorduri in sensul reglementarilor concurentei, chiar daca ele nu duc la naterea de drepturi si obligaii cu fora legala intre parti, ci numai la exprimarea inteniei prtilor, cu condiia ca prile sa execute ulterior de buna-voie cele convenite in gentlemen' agreements. La fel, conveniile de asociere (de ex., cele de pool) care nu dau natere la o noua persoana juridica - in baza lor, participanii la asociere folosesc in comun anumite facilitai sau pun in comun anumite resurse, cu scopul de a-si eficientiza activitatea (ex. din industria aviatica - "code-sharing") - in rndul acordurilor propriu-zise se pot include si cele privind constituirea unei filiale comune, dar numai daca in urma acordului respectiv ag.ec. participani nu isi pierd

34

independenta economica (in cazul in care isi pierd independenta, este vorba de o concentrare economica).

b) Deciziile luate de asociaiile de ageni economici - deciziile asociaiilor de ageni economici sunt manifestri de voina colectiva ale membrilor unei grupri de ag.ec. (aceasta grupare nu constituie o concentrare ec. In cadrul asociaiei de ag.ec, fiecare participant isi pstreaz independenta, nu se poate vorbi de un control comun a se vedea si art.ll alin.3 din L 21/1996). Nu este necesar ca asociaia de ag.ec. sa aiba personalitate juridica pentru ca decizia sa cada sub incidena L 21/ 1996. - deciziile susceptibile de reprimare pot imbraca forma de circulare, directive, regulamente, etc. si sunt aplicate efectiv de ag.ec. asociai. In acelai sens, recomandrile fcute de organul asociaiei sunt considerate decizii reprehensibile daca ele sunt urmate efectiv de participanii la asociaie. O problema actuala a practicii romaneti o ridica asociaiile profesionale in anumite industrii, care in foarte multe cazuri au creat prin intermediul asociaiei un mecanism de schimb de informaii sensibile din punct de vedere concurential (niveluri de pret, structura costurilor, volumul investiiilor fiecrui membru, e t c ) .

c) Practici concertate - presupun o comportare similara si coordonata a unor ageni economici, realizata in mod voit, dar far a a se baza pe un acord intre ag.ec, substituind cu buna tiina riscurilor concurentei cele ale cooperrii intre acei ageni e c , cooperare ce nu se justifica tinand cont de condiiile normale ale pieei in cauza. - pt. a avea o practica concertata trebuie intrunite in acelai timp un element subiectiv si unul obiectiv. Elementul obiectiv consta in existenta, la un moment dat, a unui comportament

paralel si similar al ag.ec. in cauza. Numai acest lucru nu ar constitui o practica monopolista, deoarece pe o piaa libera fiecare ag.ec. are dreptul de a tine cont de activitatea concurenilor sai si de a-si modela comportamentul in consecina. Si atunci intervine elementul subiectiv, si anume fiecare ag.ec. se comporta in modul respectiv deoarece urmrete atingerea unui obiectiv comun cu al celorlali: mpiedicarea, restrngerea sau denaturarea concurentei. In

realitate, este extrem de greu de a demonstra aceasta intenie, mai ales cand ag.ec. in cauza funcioneaz pe o piaa oligopolistica (nr.redus de ag.ec mari). De aceea, organul de

supraveghere trebuie sa porneasc de la elementul obiectiv si pe baza lui sa cldeasc -prin

35

mecanismul prezumiilor, al analizei comunicrii informaiilor fcuta intre parti (de ex., principalii concureni isi comunica costurile la un anume produs in cadrul unei intruniri informale, etc.) elementul subiectiv. - invocarea practicilor concertate de ctre organul de supraveghere poate fi utila atunci cand exista un acord intre ag.ec, dar nu poate fi dovedit. Mai sus au fost analizate principalele categorii de intelegeri monopoliste. epuizeaz sfera intelegerilor monopoliste. Totui, ele nu

d) Lista de factori a cror existenta prezuma tendina spre incheierea de intelegeri monopoliste intre agenii economici: - putini vnztori si muli cumprtori - barierele la intrare necesita o perioada lunga pentru a fi depite - bunuri/ servicii sunt vndute pe baza unor structuri contractuale standard sau a unor uzane comerciale acceptate de cvasi-totalitatea agenilor economici sau produsele/ serviciile sunt standardizate - costurile productorilor/ prestatorilor sunt similare - cererea este inelastica - cererea este statica sau in scdere - majoritatea concurentei are loc la nivelul preturilor - gradul de integrare verticala este similar Pentru a nu cdea sub incidena articolul 5 din Legea nr.21/ 1996, o intelegere monopolista trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmtoarele criterii: a) in anul financiar precedent celui in care s-a incheiat pentru prima data intelegerea monopolista, cifra de afaceri totala a agenilor economici participani nu trebuie sa depeasc un anumit plafon stabilit anual de CC (actualmente 4 milioane lei) si

b) cota de piaa totala a agenilor ec. participani pentru anul financiar anterior celui in care s-a incheiat prima data intelegerea monopolista nu depete pe nici una din pieele relevante afectate cota de 5% (pentru ag.ec. concureni). In cazul ag.ec. neconcurenti, cota de piaa a fiecrui ag.ec. participant nu trebuie sa depeasc 10% si

c) intelegerea monoplista nu are drept obiect sau efect preturi, tarife, partajarea pieei sau licitaii - v. art.8 alin.2 din L 21/1996.

36

nelegerile monopoliste

orizontale sunt considerate cele mai nocive

forme de

nelegeri monopoliste, dupa clasificarea in funcie de palierul pieei pe care opereaz. Totui, pentru anumite categorii de intelegeri orizontale au fost emise regulamente specifice de exceptare (intelegerile privind consultri pentru tarifele de transport aerian de pasageri si alocarea de sloturi in aeroporturi; intelegerile de cercetare-dezvoltare - asemenea intelegeri pot fi atat verticale, cat si orizontale; intelegerile de producie/ specializare - asemenea intelegeri pot fi atat verticale, cat si orizontale; intelegerile in domeniul asigurrilor; intelegeri privind transfer de tehnologie si know-how). O intelegere monopolista pe orizontala poate cuprinde si elemente ale unei intelegeri verticale, caz in care se vor aplica normele adecvate. Daca insa cooperarea stabilita prin

intelegerea dintre ag.ec. conduce la dobndirea controlului ec. de ctre unii participani la intelegere asupra altora, intregul aranjament intre parti va fi considerat o forma de conc.ec. si va fi analizat conform Regulamentului privind conc.ec. Reguli specifice aplicabile anumitor tipuri de intelegeri orizontale: - acordurile de cercetare-dezvoltare. - acordurile de producie (inclusiv acordurile de specializare). - acordurile de cumprare (cumprarea in comun a produselor) - in acest caz, pieele analizate sunt piaa de unde sunt cumprate produsele -piaa achiziiei- si piaa unde sunt vndute produsele realizate de participanii la intelegere. Sunt acorduri discutabile din punct de

vedere al dreptului concurentei, deoarece aproape ntotdeauna efectul pozitiv al reducerii costurilor produselor cumprate este insotit de efectul negativ al restrictionarii concurentei intre cumprtorii acelor produse. - acordurile de comercializare (vnzarea, distribuia sau promovarea in comun) - riscul concurential generat de aceste intelegeri consta in coordonarea politicii de preturi si a strategiei comerciale (cu impact direct asupra stabilirii preturilor), impartirea pieelor si trucarea licitaiilor. Din aceasta cauza, are putina relevanta pentru CC daca intelegerea este exclusiva sau neexclusiva. - acordurile cu privire la standarde. - acordurile de mediu (participanii se angajeaz sa reduc poluarea asa cum este definite ea in legislaia mediului sau sa indeplineasca obiective de mediu).

nelegeri monopoliste verticale. Aceste intelegeri sunt considerate de ctre CC mai puin restrictive de concurenta. O intelegere verticala este acea intelegere (acord sau practica

37

concertata) intre participani aflai la niveluri diferite ale lanului productie-distributie, referitoare la condiiile in care prile pot cumpra, vinde sau revinde anumite produse sau servicii. Conform actualei reglementari, orice intelegere verticala intre ag.ec. a cror cota de piaa (a furnizorului sau cumprtorului, dupa caz) nu depete 30% din piaa relevanta si care indeplineste condiiile din Regulament, se incadreaza automat in exceptarea pe categorii, fara a fi necesara notificarea ei la CC si autorizarea de ctre acesta. Restul intelegerilor

(adic, (1) intelegeri unde cota de piaa a unui participant depete 30% sau (2) intelegeri unde cota de piaa este sub 30% dar peste pragurile prevzute in art. 8 alin.l din L 21/ 1996 si care nu indeplinesc condiiile din Regulament) pot fi acceptate de ctre CC in baza unei dispense individuale (in acest sens, ele trebuie notificate CC inainte de a produce efecte juridice, altminteri participanii sunt pasibili de aplicarea sanciunilor din L 21/ 1996). Piaa relevanta unde se aplica criteriul cotei de 30% este piaa participantului la intelegere care are calitatea de furnizor (piaa furnizorului), mai puin in cazul intelegerilor care conin obligaii de vnzare exclusiva cand piaa relevanta este cea a participantului care are calitatea de cumprtor (piaa cumprtorului). In acest din urma caz, raiunea este

urmtoarea: vnztorul, datorita clauzei de exclusivitate, nu mai are dreptul sa isi vanda produsele si altei persoane. Prin urmare, concurenii cumprtorului pierd accesul la

produsele acestui vnztor. Cu cat cumprtorul are o putere mai mare pe piaa, cu atat mai afectai sunt concurenii acestui cumprtor de acordul de exclusivitate pentru ca pierd o resursa alternativa de aprovizionare. In cazul in care contractul de vanzare-cumparare cuprinde o dubla exclusivitate, se va aplica criteriul cotei de 30% numai pe piaa cumprtorului. Exceptarea pe categorii a intelegerilor verticale: - Regulamentul prevede ca art. 5 alin. (1) nu se aplica (1) intelegerilor verticale in care cota de piaa a fiecrui participant nu depete 10% pe nici una din pieele relevante afectate si pragul valoric stabilit anual de CC; (2) intelegerilor intre membrii aceluiai grup de ag.ec;

(3) intelegerilor de agent propriu-zise, adic acele intelegeri in baza crora agentul nu isi asuma sau isi asuma intr-o msura nesemnificativa riscul financiar sau comercial al activitii desfurate in favoarea comitentului (a nu se confunda dependenta economica cu

independenta juridica a agentului e c ) .

Riscurile comerciale si financiare sunt fie riscuri in

legtura cu contractele negociate/ incheiate pentru comitent, fie riscuri in legtura cu investiiile pe care trebuie sa le faca pentru a derula contractul de agent.

38

Categorii de nelegeri verticale care nu pot fi exceptate pe categorii (dar de la caz la caz pot fi admise pe baza unei dispense individuale): obiectul sau efectul lor consta in restrngerea libertii cumprtorului de a-si determina preul de revanzare al produselor care fac obiectul intelegrii (dar preturile maxime recomandate sunt premise); obiectul sau efectul lor consta in restrictionarea teritoriului in care sau a clientelei creia cumprtorul poate revinde produsele care fac obiectul intelegerii (dar vnzrile active si anumite vnzri in sistemele de distribuie selectiva pot fi restricionate). Tipuri de obligaii care nu pot fi. acceptate in cadrul intelegerilor verticale: -orice obligaie directa sau indirecta de neconcurenta cu o durata care depete 5 ani sau nedeterminata (cu exceptrile prevzute de art. 6 lit.a) din Regulament); - orice obligaie directa sau indirecta care nu permite cumprtorului sa fabrice, vanda, revanda sau revanda produse/ servicii dupa expirarea intelegerii. Prezumii privind gradul de nocivitate al intelegerilor verticale: restrictionarile induse concurentei inter-marca sunt mai nocive dect cele induse concurentei intra-marca; intelegerile exclusive sunt mai duntoare dect cele neexclusive; restrictionarile convenite pentru produse 'de marca' sunt mai duntoare dect cele care privesc produse fara nume de marca; combinaiile de restrictionari verticale agraveaz efectele anti-concurentiale; daca mai muli cumprtori si vnztori aplica aceleai tipuri de restrictionari verticale, creste efectul nociv asupra pieei (cu alte cuvinte, intr-un caz izolat anumite restrictionari verticale pot fi acceptate) Factori care sunt analizai pentru a determina gradul de restrictionare a concurentei printr-o intelegere verticala: poziia pe piaa a furnizorului; poziia pe piaa a concurenilor; barierele la intrarea pe piaa; maturitatea pieei; nivelul de comercializare; natura produsului;

39

2.4. Abuzul de poziie dominanta Titularul poziiei dominante poate fi atat un agent ec., cat si o grupare de ageni ec. (care sunt autonomi intre ei dpdv decizional, dar care datorita legaturilor directe si stabile intre acetia -legaturi care nu au caracterul unor intelegeri monopoliste- au o unitate de direcie sau o aciune coordonata pe piaa. In caz contrar este vorba practic de un singur agent ec. sau de o concentrare ec. excesiva). Cu alte cuvinte, avem poziie dominanta individuala sau colectiva. Noiunea de "poziie dominanta" - legea nu definete poziia dominanta. In general, se considera ca poziia dominanta este acea situaie in care un agent ec. sau o grupare de ag.ec. are posibilitatea de a determina propriul comportament pe piaa relevanta facand abstracie de concureni si de clienii sai (se observa ca definiia poziiei dominante nu difer de cea a monopolului). Criterii pentru determinarea poziiei dominante: 1) profiturile - daca un ag.ec. are pt. o perioada suficient de lunga de timp, profituri care exced media profitului in industria (adic, piaa relevanta) din care face parte, acesta este un indiciu privind existenta unei poziii dominante. Argument: un ag.ec. fara poziie dominanta nu ar putea sa-si menin pe o perioda de timp aceste profituri in exces, deoarece alti ag.ec. ar intra intre timp pe piaa, oferind preturi mai sczute (sau aceleai preturi dar calitate superioara) si ar cuceri in acest fel parte sau toata piaa primului ag.ec. Attn: nu

vorbim in acest stadiu de abuz de poziie dominanta. Poziia dominanta nu are nimic ilicit in sne, exceptnd cazul in care a fost dobndita in mod ilicit. Reciproca insa nu este adevrata (adic, lipsa profitului nu exclude existenta poziiei dominante). Bilanul contabil al unui

monopolist poate prezenta profituri normale sau chiar sub medie pentru mai multe motive: (i) monopolistul poate avea, pe langa activitatea monopolizata, si alte activiti care produc pierderi, astfel incat profiturile in exces vor acoperi pierderile, (ii) monopolistul opereaz in mod neeficient, costurile ineficientei sunt pltite de consumatori dar monopolistul nu isi poate permite sa includ in pret si o marja mare de profit sau (iii) daca ag.ec. care are poziia de monopol a fost vndut recent, preul vnzrii este de regula exagerat de mare, incluznd si valoarea data de posibilitatea exploatrii consumatorilor. In bilanul contabil al

cumprtorului, nu vor apare profituri mari deoarece profiturile de monopol sunt folosite pentru a plai dobnzile si restitui sumele imprumutate pentru cumprarea ag.ec. monopolist. 2) comportamentul monopolistului - acest comportament nu este tipic unui ag.ec. care este supus unei puternice competiii.

40

Acest comportament nu trebuie sa fie ilegal, el poate fi si legal. De ex., in SUA "Du Pont de Nemours" a mrit preturile la unul din produsele sale pentru ca din veniturile obinute sa isi finaneze construirea unei noi capac, de producie pentru un alt produs (care nu era intersanjabil cu primul). Mrirea preturilor a fost considerata legala, dar instana a decis ca acest fapt dovedete existenta puterii de monopol deoarece in absenta ei, o altfel de decizie ar fi dus la pierderea clienilor pentru acel produs. 3) structura pieei - cat, procentual, din piaa relevanta este ocupat de monopol? In SUA, jurisprudenta a considerat ca 30% din piaa inseamna lipsa unei poziii de monopol, 60% din piaa creeaz o prezumie puternica in favoarea existentei unei poziii de monopol, iar 90% din piaa creeaz o prezumie absoluta de existenta a poziiei de monopol. De regula, cand un ag.ec. deine sub 50% din piaa, prezumia in sensul lipsei poziiei dominante este relativa. In EU, s-a decis ca "Hoffman-La Roche" nu deine o poziie dominanta pe piaa anumitor vitamine, deoarece cota sa de piaa era de 20-30% iar un alt concurent avea o cota similara. In aceasta spea nu a fost insa identificat niciun lider al preturilor. In spea "United Brands" (EU) s-a decis ca ag.ec, desi deinea aprox. 4 5 % din piaa, avea totui poziie dominanta deoarece ceilali concureni aveau fiecare mult mai puin (10-15% al doilea). Noiunea de "abuz" de poziie dominanta. L 21/ 1996 nu sancioneaz poziia dominanta prin ea insasi, ci numai abuzul ei. Nu exista o def. legala a abuzului. Este o

situaie care se apreciaz de la caz la caz. In principiu, exista abuz in cazul in care titularul poziiei dominante recurge la practici ce au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea semnificativa a concurentei (ex.: eliminarea concurentei, impiedicarea intrrii unui ag.ec. pe piaa relevanta, adoptarea de practici ce i-ar afecta interesele in situaia in care nu s-ar bucura de poziia dominanta, de ex.vanzarea sub costurile de producie). Prezumii stabilite de L 21 in sensul neafectarii semnificative a concurentei de ctre intelegeri monopoliste sau de poziii dominante (art.8 alin.(l) ) - doua condiii cerute cumulativ: - cifra de afaceri cumulata (a ag.ec participani) pentru exerciiul financiar precedent celui in care s-a recurs la practici anti-concurentiale, nu depete un anumit plafon (stabilit anual de Consiliul Concurentei. Momentan, este de 4 milioane lei) si - cota de piaa cumulata nu depete 5% pentru intelegeri orizontale si 10% pe fiecare participant la o intelegerea verticala (trebuie remarcat ca in cazul in care te situezi in apropierea acestor criterii, nu putem obiectiv vorbi de existenta unei poziii dominante dect

41

in cazul in care piaa relevanta este extrem de fragmentata, ceea ce este destul de rar cazul in practica). nelegeri monopoliste prezumate in mod absolut ca afectnd in mod semnificativ concurenta: intelegerea monopolista afecteaz semnificativ concurenta sau poziia dominanta este exploatata abuziv in cazul fixrii/ impunerii (adic, aranjarea, concertarea preturilor, respectiv impunerea de ctre monopolist a unui anume pret fara a negocia sau fara a lua in calcul obieciile clienilor sai. Decizia de a mari preturile nu este in sine un act de fixare sau de impunere a preturilor) preturilor/ tarifelor, partajrii pieei (posibila numai in cazul intelegerilor monopoliste) si aranjrii (trucrii) licitaiilor; enumerarea este limitativa. Faptele sunt in practica foarte greu de dovedit.

2.5. Concentrarea economica excesiva Spre deosebire de praticile monopoliste analizate anterior, unde sanciunea intervine post-factum, in cazul conc.ec. excesive are loc o analiza in lipsa svririi unui fapt monopolist si in ideea prevenirii unui asemenea fapt in viitor. Cu alte cuvinte, in acest caz prevaleaz caracterul preventiv al legislaiei concurentei si nu cel sancionator, Consiliul Concurentei urmrind sa impiedice apariia unei poziii dominante care afecteaz sau poate afecta semnificativ concurenta pe piaa relevanta. Precizare: Consiliul Concurentei nu interzice conc. ec. minore (care nu sunt excesive). In ipoteza in care exista un grup de ag.ec. avnd iniial o putere ec. redusa pe piaa relevanta, iar ulterior acest grup dobndete o poziie dominanta pe piaa relevanta, org. de supraveghere nu va putea interveni dect daca exista un abuz de poziie dominanta. Cu alte cuvinte, conc. ec. sunt interzise sau cel puin acceptate in mod condiionat de org. de supraveghere numai daca la momentul constituirii lor prezint un caracter excesiv. Ulterior momentului constituirii si dupa ce au fost acceptate de organul de supraveghere, conc. ec. sunt analizate din punct de vedere al caracterului excesiv al puterii lor numai in contextul anchetrii abuzului de poziie dominanta. Noiunea de "concentrare economica" inseamna operaiunea prin care doi sau mai muli ageni economici se grupeaz fie intr-un singur ag.ec, fie sub un control unic sau comun, ori prin care o persoana sau grup de persoane dobndete controlul asupra unui sau mai multor ageni economici. Esenial pentru existenta unei concentrrii ec. (in sensul de

realitate economica) este controlul. Dar noiunea de "control" nu este aceeai cu "poziia de control" din L 297/ 2004 privind piaa de capital (adic, 3 3 % din totalul drepturilor de vot), ci 42

inseamna dreptul si /sau puterea de a determina, in mod direct sau indirect, managementul si politica de afaceri a unui comerciant (Regulamentul vorbete de dreptul si/sau posibilitatea de a exercita o influenta determinanta, direct sau indirect, asupra unuia sau mai multor ageni economici). Datorita existentei controlului, ag.ec. participanii la conc. formeaz un grup de ag.economici. Criterii de apreciere a caracterului "excesiv" al conc. Nu orice conc.ec. are efecte anticoncurentiale, ci numai una excesiva. In multe cazuri, conc.ec. este expresia unei cooperri/ specializri intre ag.ec. concureni sau a dorinei/ necesitaii de a eficientiza activitatea participanilor la concentare, ceea ce poate fi benefic d.p.d.v. al participanilor si al consumatorilor. Pt. a caracteriza conc.ec. ca fiind excesiva, doua cerine trebuie intrunite cumulativ: (i) operaiunea de concentrare duce la crearea sau intarirea unei poziii dominante pe piaa relevanta (aici este vorba numai de efect, nu si de obiect); in cazul conc. ec. nu vorbim de piaa relevanta, ci de "piaa afectata", ceea ce inseamna deinerea de catre participanii la conc. ec. a unei cote in comun de cel puin 15% din piaa relevanta a produsului (daca este o concentrare orizontala) sau de cel puin 2 5 % din piaa relevanta a produsului (daca este o concentrare pe verticala); rezulta ca o conc.ec. care este sub cota minima de piaa afectata nu ar trebui sa fie considerata ca fiind excesiva; dar determinarea pieei afectate nu inlatura obligaia de notificare a concentrrii daca s-au atins pragurile obiective (valorice) prevzute in art. 15 din L 21/ 1996; si (ii) concentrarea afecteaz sau poate afecta semnificativ concurenta pe piaa relevanta; criteriile pentru aprecierea existentei sau nu a caracterului excesiv pot fi grupate (i) in criterii economice, de ex. structura pieei relevante din punct de vedere al concurentei si raporturile dintre piaa relevanta si cea derivate din amonte sau aval (de ex., piaa relevanta este cea a confeciilor, cea derivata este piaa firelor si fibrelor textile), evoluia pieei relevante (din punct de vedere al ofertei dar si al cererii), ciclul economic in care se afla piaa (expansiune sau restrngere), cerine impuse de promovarea progresului tehnic, protecia consumatorilor, si (ii) criterii de natura cantitativa, de ex. cota de piaa deinuta de participanii la concentrare, puterea lor economica si financiara etc. Sunt admisibile conc. ec. care sunt benefice, chiar daca la prima vedere par excesive (recte, cele care contribuie la export, la creterea eficientei economice, efectele favorabile compenseaz a progresului tehnic, nefavorabile ale

competitivitatea

efectele

restrngerii concurentei si consumatorii sunt beneficiari ai conc.ec.) si cele care nu indeplinesc condiiile pentru a fi notificate Consiliului Concurentei.

43

Forme de realizare a conc.ec. n esena, sunt doua modaliti de realizare a unei conc. ec. - prin (i) transfer dreptului de proprietate/ de folosina asupra activelor sau aciunilor/ titlurilor de participare ale unui ag.ec. sau (ii) prin contract, dar in ambele modaliti se ajunge in final la dobndirea si exercitarea controlului asupra ag.ec. participani. Cu alte cuvinte, indiferent de forma in care se realizeaz, efectul este acelai: ag.ec. anterior concentrrii erau independeni economic, dupa realizarea concentrrii cel puin o parte dintre participanii la concentrare isi pierde independenta economica. Cel mai frecvent conc. ec. se realizeaz prin participarea la capitalul social al agenilor economici participani. Insa aceasta participare trebuie sa rezulte in exercitarea (efectiva sau poteniala) pe termen lung a unui control asupra mecanismului decizional al ag.ec. participani in vederea determinrii comportamentului concurential al acestora. Cazuri in care o dobndirea controlului asupra unui agent economic nu reprezint concentrare economica: - agentul economic este supus unei proceduri de executare silita in favoarea creditorilor; - controlul este dobndit de un investitor de portofoliu; investitorul pasiv de portofoliu cumpra valori mobiliare emise de un agent economic in scopul de a le revinde ulterior cu profit, nu intenioneaz sa detina aceste valori pe termen nedefinit si prin urmare nu ar trebui sa intervin in determinarea comportamentului concurential al agentului economic respectiv; daca investitorul de portofoliu are totui o poziie de control si ajunge totui in situaia de a-si exercitarea controlul asupra unui agent economic in scopul determinrii comportamentului sau concurential, ii este permis acest lucru numai daca il face in principal in scopul maximizrii valorii titlurilor de participare pentru a le putea revinde in decurs de un an de la data dobndirii; pornind de la date cantitative, exista posibilitatea de control daca investitorul are o participare de 25 -30% cand mai este cel puin un acionar avnd aceasi cota de participare iar restul acionarilor au cote foarte mici, sau o cota de 10-15% cand actionariatul este foarte fragmentat (ceilali acionari avnd cote foarte mici din capitalul social) iar cota investitorului respectiv este cea mai mare. Societi in comun cooperative si societi in comun concentrative. Asocierea dintre ageni economici care nu duce la pierderea autonomiei economice a participanilor, chiar daca se creeaz in acest fel entiti comune (deinute in comun) si concentrarea economica propriuzisa sub forma crerii unei societi in comun in care se pierde autonomia decizionala a

44

participanilor la acea societate. In primul caz avem o societate in comun cooperativa, in al doilea caz este o societate in comun concentrativa. Indiferent daca este excesiva sau nu, realizarea oricrei conc.ec. intre ageni economici cu o anumita putere economica, trebuie notificata Consiliului Conc. inainte de a incepe sa isi produc efectele. Pentru a fi notificata, trebuie sa fie atinse cumulativ doua praguri valorice (ambele praguri sunt raportate la anul anterior celui in care se realizeaz concentrarea): (a) cifra globala de afaceri cumulata a tuturor participanilor la concentrare este de cel puin 10 milioane Euro (sau echivalentul in lei)^ si (b) cel puin doi dintre participanii la concentrare au fiecare o cifra de afaceri aferenta pieei romaneti de cel puin 4 milioane Euro (sau echivalent in lei). Consiliul Concurentei este obligat sa se pronune asupra concentrrii

economice in termen de 30 zile de la depunerea dosarului (in forma sa completa din punct de vedere al Consiliului Concurentei), respectiv in termen de 5 luni de la depunerea dosarului (daca in termenul de 30 zile Cons.Conc. decide deschiderea unei investigaii). Daca

Cons.Conc. nu rspunde in aceste termene, se considera acceptata concentrarea economica. In termenul de 30 zile, Cons.Conc. poate emite o decizie de neintervenie (daca este de prere ca operaiunea de concentrare economica nu cade sub incidena legii) sau o decizie de neobiectiune (daca este de acord cu concentrarea economica). In termenul de 5 luni,

Cons.Conc. poate emite o decizie de refuz a concentrrii economice, o decizie de autorizare sau o decizie de autorizare condiionata.

Se calculeaz cifra globala de afaceri a fiecrui participant (adic, cifra de afaceri aferenta tuturor pieelor relevante pe care funcioneaz) si dupa aceea se aduna aceste cifre globale de afaceri pentru a obine cifra cumulata

45

Capitolul 3 FAPTE DE CONCURENT NELOIAL 4

5

3.1.

Concepte de baza, principii Concurenta neloiala - antagonismul dintre agenii economici (ag.ec.) exercitat prin

instrumente contrare uzanelor comerciale cinstite, in sectoarele de libera competiie a pieei. Exista si sectoare sustrase prin lege sau prin contract (de ex., contractul de distribuie exclusiva) liberei competiii. Diferena dintre conc. neloiala si practicile monopoliste : a) finaliti diferite (conc. neloiala presupune captarea clientelei concurentului lezat, in

timp ce practicile monopoliste presupun captarea pieei ca atare, ceea ce in subisidiar conduce si la dobndirea clientelei concurenilor lezai); b) rezultatele (conc. neloiala duce la deformarea competiiei in timp ce practicile

monopoliste duc la suprimarea concurentei). c) concurenta neloiala reprezint incalcarea unor norme deontologice, in timp ce

practicile monopoliste duc la dezechilibre socio-economice. Concurenta neloiala graviteaz in jurul conceptului de "clientela", in timp ce practicile monopoliste au in vedere conceptul de "piaa". Totui, tendina recenta in cazul ambelor

practici anti-concurentiale este de a le evalua prin prisma atingerilor aduse consumatorilor. Elemente comune celor doua practici: ambele presupun existenta unui raport de concurenta intre ag.ec. agresor si ag.ec. agresai, aflai pe aceeai piaa relevanta (v. "piaa relevanta" la seciunea de practici monopoliste). Cat privete caracterul neloial al aciunii, el consta in incalcarea unor reguli de comportament economic, independent de existenta unei forme de vinovie. nclcarea

regulilor de conduita economica reflecta un comportament contrar bunei-credinte. Pentru a aprecia buna-credinta in acest caz special, trebuie avute in vedere doua criterii: un criteriu etic (constand in morala comerciala, in regulile de deontologie profesionala si in uzanele comerciale, codificate sau nu, morala care constituie un liant intre concureni si clieni si care

Drept de autor: lector univ.dr. Sorin David.

46

asigura meninerea unei ncrederi indispensabile schimburilor economice) si un criteriu economic (abuzul de libertate economica denatureaz concurenta normala). faptele prevzute de Legea nr.21/ 1996 ca fapte monopoliste pot fi calificate si drept fapte de concurenta neloiala, daca impactul lor asupra pieei este mai redus. Aceasta deoarece ambele categorii de fapte sunt contrare uzanelor cinstite. Drept urmare,

principalul criteriu de distincie intre faptele monopoliste si cele de concurenta neloiala este dat de magnitudinea puterii economice a autorului nclcrii uzanei cinstite. In ultimele trei decenii, reglementarea concurentei a fost influenat tot mai mult de ideea proteciei consumatorilor, consumatorul alaturandu-i-se astfel agentului economic ca subiect pasiv al faptului anormal de concurenta. Dar nu numai protecia consumatorului a

influenat reglementarea concurentei, aciunea a fost si inversa. Astfel, s-a observat o tendina a legiuitorului de a include in sfera consumatorilor si micii ageni economici, micii comerciani. Legislaia moderna privind sancionarea faptelor comerciale neoneste a fost a proteja consumatorii, dar aceste sanciuni se aplica frecvent si

adoptata pentru

comportamentelor care nu sunt ndreptate impotriva consumatorilor, ci impotriva altor ageni economici, pornind de la ideea ca eradicarea unor asemenea comportamente de pe piaa este cel mai bine promovata de o interdicie generala a activitii neoneste, chiar daca nu sunt afectai consumatorii in cazuri particulare. Drept urmare, si agenii economici urmresc

aplicarea legislaiei privind protecia consumatorilor, pentru ca in acest fel se ajunge la suprimarea practicilor neloiale. Pe de alta parte, standardele privind protecia consumatorilor nu mai au un caracter pur local, ele trebuie privite in contextul internaional. Se poate astfel afirma ca legislaia privind protecia consumatorilor are o natura dubla, pe de o parte urmrete sa corecteze disfunctiile pieei iar pe de alta parte promoveaz valori sociale (sntatea si sigurana consumatorului, justiia sociala si prevenirea exploatrii). legislaie urmrete de asemenea sa promoveze informarea completa si Aceasta a

la timp

consumatorului, mai ales in legtura cu bunurile complexe si sa intervin in raportul de forte dintre consumator si agent economic, in cazul care primul este lipsit de puterea efectiva de negociere a condiiilor contractuale. Din aceasta ultima perspectiva, se nate si o poziie critica: intervenind prea mult in sprijinul unor grupuri de consumatori considerate mai vulnerabile, statul dovedete un anume paternalism, in dauna considerentelor de eficienta a pieei. De aceea, orice control exercitat asupra practicilor concurentiale neoneste trebuie sa ia in considerare atat interesele consumatorilor, cat si cele ale agenilor economici, ncercnd 47

totodat sa armonizeze poziiile diferitelor parti interesate (de ex., intre grupurile de consumatori cu interese diferite). nu exista un drept exclusiv al comerciantului asupra propriei clientele. Atragerea

acestei clientele de catre un alt comerciant este licita atat timp cat ea nu este acompaniata de acte de concurenta neloiala. Deturnarea clientelei este pana la un

punct un rezultat al jocului cererii si ofertei, dar libertatea concurentei nu poate fi fara limite. Libertatea concurentei este un corolar al libertii comerului. Libertatea comerului este o libertate fundamentala, care trebuie insa exercitata cu respectarea libertii altora. In lipsa oricrui control, s-ar putea dezvolta practici contrarea uzanelor comerciale cinstite, ctigtorul luptei de concurenta nefiind cel mai bun, dar fiind in mod cert lipsit de scrupule. Cu alte cuvinte, prejudiciul concurential (transferul clientelei de la un agent economic la altul) este licit, dar numai daca sunt respectate uzanele comerciale loiale. libertatea comerului implica libertatea preului. Astfel, un comerciant nu svrete

un act de concurenta neloiala atat timp cat vinde produsele sale la un pret inferior celui al concurenilor, cu condiia ca acest pret sa nu fie derizoriu sau contrar uzanelor comerului. in legislaia franceza nu exista un fundament juridic special al concurentei neloiale. Nu exista o reglementare speciala a faptelor de concurenta neloiala. De aceea, se considera ca aciunea in concurenta neloiala- ca instrument prin care se asigura se respectarea concurentei loiale- este o aciune bazata pe rspunderea delictuala pentru fapta proprie (art. 1382-1383 Cciv.fr.). Evoluia recenta a jurisprudentei franceze a fost in sensul de a recunoate existenta unui prejudiciu in aceasta materie in lipsa oricrei pierderi de clientela. Astfel, a fost admisa aciunea unei soc.com. care nu

avea clientela (s-a admis chiar si aciunea introdusa de o asociaie fara scop lucrativ, care desfura o activitate profesionala) sau care nu avea clientela comuna cu autorul faptei. Noiunea de clientela comuna a autorului si victimei faptului de concurenta

neloiala tinde sa fie inlocuita cu cea de "clientela finala identica". In consecina, s-a afirmat in doctrina ca regulile concurentei neloiale protejeaz nu numai concurenii, dar si concurenta. S-a mai afirmat ca aciunea in concurenta neloiala are drept scop sa moralizeze relaiile intre profesioniti (comerciani), sa asigure respectarea unei anume morale

profesionale, fiind o aciune de tip disciplinar si avnd ca obiectiv principal sa asigure

48

respectarea uzanelor profesionale.

Astfel, aciunea in concurenta neloiala protejeaz nu O asemenea abordare exista in sistemul

numai concurenii direct lezai, dar si consumatorii.

german, olandez si cel belgian, care combina funcia deontologica a aciunii in concurenta neloiala cu dreptul (interesul general) consumatorilor si utilizatorilor finali de a face uz de aciunea in concurenta neloiala pentru a obliga agenii economici sa isi respecte obligaiile deontologice. concureni. Reglementari operabile n cazul Romniei: interne: L I I / 1991, modificata si completata prin L 298/ 2001 - difereniaz faptele de concurenta neloiala in funcie de gravitatea lor, ceea ce nu este prea raional (astfel, faptele de confuzie sunt considerate cele mai grave si sunt sancionate penal, in timp ce alte fapte de concurenta neloiala sunt considerate contravenii si sancionate cu amenda). internaionale: Convenia de la Paris din 20.03.1883 pentru protecia proprietii intelectuale (art. 10 bis) si Actul adiional de la Bruxelles din 1900. ratificat aceasta convenie prin L din 13.03.1924. Romnia a In consecina, pot fi astfel sancionate fapte care nu ar fi condamnabile intre

Calificarea faptelor de concurenta neloiala Dupa Paul Roubier, Le droit de la propriete industrielle, faptele de concurenta neloiala se clasifica astfel: I II III IV confuzia in detrimentul concurentului lezat denigrarea in detrimentul concurentului lezat actele de dezorganizare interna a intreprinderii concurente mijloace de dezorganizare generala a pieei (acapararea agresiva a clientelei)

Ripert, Roblot folosesc urmtoarea clasificare: - denigrarea - confuzia - parazitismul economic - dezorganizarea concurentului Dupa cum s-a remarcat (P. Roubier, op.cit., p. 504), exista aproapte tot attea clasificri ale faptelor de concurenta neloiala, cati autori sunt. Nu ne vom ocupa aici de

faptele de concurenta neloiala cu elemente de extraneitate (publicitatea mincinoasa trans49

frontiera, dumpingul internaional de mrfuri, subveniile la export, etc.), ci numai de faptele de concurenta neloiala desfurate in cadrul unei piee relevante naionale. 3. 2. Principalele categorii de fapte de concurenta neloiala Confuzia Confuzia este una dintre cele mai vechi si mai frecvente fapte de concurenta neloiala. Prezint frecventa maxima si in legislaia noastr cunoate sanciunile cele mai severe (in L 11/1991, aceste fapte sunt considerate infraciuni). Concurenta loiala obliga un comerciant sa isi identifice produsele. Dar, el nu poate utiliza mijloace de identificare care sa creeze confuzie in rndul clientelei intre intreprinderile concurente sau intre produsele acestora. In regula generala, confuzia rezulta din imitarea semnelor de identificare in jurul crora se raliaz clientela (nume comercial, emblema, publicitate) sau din imitarea produselor concurente. Nu este necesar sa existe intenie pentru a exista confuzie, ea poate sa se bazeze numai pe confuzie sau neglijenta (ca element volitiv al faptei de concurenta neloiala sub forma confuziei). De asemenea, nu intotdeauna este necesara imitaia, este suficienta si o

simpla asemnare pentru a avea confuzie. Pentru a exista concurenta neloiala sub forma confuziei, este necesar ca autorul si victima sa se afle in concurenta directa, adresandu-se aceleai clientele comune. Pentru a determina daca exista confuzie, n analiz se ia drept

standard un client -standard, cu o vigilenta si atenie medii. Confuzia este un act de concurenta neloiala ce consta in disimularea credibila a propriei activiti a autorului sub aparenta unor semne distinctive fie ale concurentului lezat, fie ale unui colectiv bine determinat de concureni. Are de obicei drept obiect un mrcile de fabrica, comer, serviciu, dar si alte semne distinctive care nu sunt protejate ca drepturi de proprietate industriala. Confuzia se creeaz fie cu privire la intreprinderea comerciala a concurentului lezat, fie cu privire la produsele sale. Elementele componente ale confuziei: a) crearea artificiala de identitate sau de similitudine cu concurentul lezat prin diverse instrumente (imitaie, falsificare, alte tehnici inducere in eroare). O simpla asemnare intre

subiectul activ si cel pasiv al raportului de concurenta nu este suficienta daca asemnarea este datorata naturii produsului/ serviciului in cauza. b) credibilitatea confuziei in mintea clientului ("clientul sa se fi putut insela"). Credibilitatea este definita in funcie de 4 criterii: 50

un anumit standard de referina, recte consumatorul cu atenie medie si cu pregtire intelectuala medie;

sfera consumatorilor/ clienilor afectai (depinde de natura produsului/ serviciului); criteriul procentual - se tine seama de un lot de consumatori/ clieni in principiu considerabil, incluznd si consumatorii eventuali. In practica, se fac testri de piaa ce se adreseaz la peste 50% din consumatorii efectivi si poteniali ai produsului/ serviciului sau care au legtura cu intreprinderea care face obiectul confuziei;

natura semnului distinctiv (recte, gradul de distincivitate.

De ex., in domeniul

mrcilor exista mrci puternice si mrci slabe, marca puternica fiind un semn cu lunga tradditie si cu o larga rspndire -vz. Coca-Cola). Cu cat semnul distinctiv este mai puternic, cu atat faptele care creeaz confuzie in legtura cu el sunt mai uor de detectat si sunt sancionate (cu cat semnul distinctiv este mai slab, cu atat este mai greu de sancionat fapta de confuzie in legtura cu acel semn). In cazul in care marca tare, prin folosire frecventa intra in limbajul comun (vz. Xerox), nu mai putem vorbi de confuzie in cazul in care se folosete ca substantiv comun, cu condiia ca sa nu fie alturat acest substantiv -ca denumire pentru identificare- produselor unui concurent. Mrcile tari sunt protejate impotriva deprecierii lor chiar daca actul agersiv nu vine din partea unui concurent. Clasificri ale confuziei: a) dupa forma - similitudini (confuzie imitativa) - imitarea/ falsificarea elementelor de identificare a concurentului. Ex. imitarea servila a aranjamentului unei vitrine apropiate de ctre un

concurent, casete audio "pirat", etc. - ratasare parazitara (confuzie relationista) - exploatarea de ctre autorul confuziei a popularitii concurentului lezat prin referire abuziva la acesta sau la produsele/ serviciile sale. Este o forma de confuzie insidioasa, ea da impresia existentei unei legaturi intre cei doi concureni. Modaliti de ratasare (de referire la concurentul lezat): se folosete calitatea de fost salariat, fost concesionar, fost acionar al

concurentului lezat pentru a se prezenta in fata clientelei; - se prezint produsele sale prin referire la calitatea unor produse cunoscute ale unui concurent, fara insa a avea permisiunea acelui concurent. De ex. parfum "dupa " Guerlain, poete "gen" Gucci

51

- ratasare funcionala (are in vedere destinaia produselor) - nu are ntotdeauna la baza un raport de concurenta directa intre cei doi ag.ec. Se intalneste in materie de piese accesorii sau de schimb (piesele respective pot fi utilizate la produsele altor firme universal cunoscute). Nu este condamnabila daca nu conduce in eroare clientul cu privire la proveniena acelor piese (daca orginea pieselor de schimb reiese din comunicarea adresata clienilor) si daca ratasarea este absolut necesara. In legislaia franceza, doctrina in general trateaz ratasarea parazitara ca o fapta de concurenta neloiala, distincta de confuzie. Conform ei, parazitismul economic consta in

fapta unui agent economic de a se sprijini pe eforturile altui agent economic, concurent sau nu, pentru a cuceri o clientela. Parazitul are un comportament de "urmrire", prin reluarea de maniera identica sau cvasi-identica a elementelor care contribuie la succesul economic al altui agent economic, fara a cheltuit resurse financiare, promotionale, intelectuale. In Frana, teoria aciunii parazitare a fost elaborata pornind de la uzurparea mrcii. Insa este dificil de a trasa o linie de demarcaie, chiar si numai teoretica, intre parazitismul economic si confuzie. Concurenta parazitara este o forma agravata a concurentei neloiale in sensul tradiional al termenului (confuzie si deturnarea clientelei)". Aciunile parazitare falsifica jocul

concurential normal si creeaz o neplcere comerciala celorlali participani pe piaa. Autorii francezi includ sub denumirea de "aciuni parazitare" toate activitile contrare uzanelor comerciale care lipsesc de substana munca altuia (uzurpa munca altuia), falsifica jocul liber al pieei si rup egalitatea intre diveri ageni economici. Nu este necesar ca actul parazitar sa creeze riscul de confuzie intre agenii economici. Ei considera ca spre deosebire de confuzie, aciunea parazitara nu necesita un raport de concurenta directa si strnsa intre autor si victima [dar aceasta afirmaie nu surprinde deosebirea de substana intre cele doua fapte de concurenta neloiala, ea privete numai condiiile deosebite in care se pot exercita cele doua fapte]. In cazul parazitismului economic, aciunea in concurenta neloiala sancioneaz uzurparea unei valori economice, produsa prin know-how si munca intelectuala, valoare care nu este protejata printr-un drept sau lege specifica. Sunt autori care considera ca fapta parazitara poate imbraca o multitudine de forme (imaginaia umana fiind nelimitata), insa toate aceste forme pot fi reduse la doua mari categorii: uzurparea notorietii altuia si uzurparea unei tehnici. Imitarea, copia servila sau cvasi-servila creeaz indirect un risc de confuzie a crui gravitate rezida fie in faptul ca se profita de notorietatea si eforturile victimei, fie ca aduce atingere reputaiei produsului imitat datorita calitii mediocre a produsele care imita, fie in

52

profitul suplimentar obinut de autor, fie in voina acestuia de a obine un avantaj si a dobndi in mod fraudulos o parte din piaa. In ceea ce privete uzurparea muncii altuia, ea se manifesta prin utilizarea valorii economice rezultate din munca unui tert, pentru a intra pe piaa (desigur, aceasta utilizare nu are permisiunea terului). Sunt diverse forme in care se uzurpa munca altuia: copia servila sau quasi-servila a unui model; imitarea operei altuia; imitarea unei formule publicitare, a unui slogan publicitar, a unei idei publicitare, a conceptului unei emisiuni de televiziune; deturnarea de investiii in materie de cercetare si dezvoltare. Mai general, se poate afirma ca

exista aciune parazitara atunci cand se deturneaz investiiile altuia (ceea ce excede sfera simplei parazitari a notorietii), acestea producnd o valoarea economica agentului economic respectiv, prin care el dobndete un avantaj concurential si o plus-valoare durabila. Unii autori merg insa si mai departe si propun ca prin sancionarea aciunii parazitare, sa fie protejate si ideile, insa numai acele idei care au o valoare economica (ele fiind de fapt majoritatea in lumea afacerilor, ideile pure, speculaiile intelectuale -care conform acestor autori pot circula liber- avnd un caracter cu totul excepional). Iar protecia ideilor ar trebui sa intervin nu pentru ca exista un drept privativ asupra lor, ci pentru ca impiedica producerea unui prejudiciu altuia printr-o fapta culpabila. In ceea ce privete uzurparea notorietii altuia, raionamentul pornete de la faptul ca valoarea economica a muncii unei intreprinderi consta in know-how-ul ei. Datorita acestui

know-how, ea dobndete un renume, de care parazitul incearca sa profite fara a participa la costurile necasre pentru atingerea renumelui. deosebit in ceea ce privete marca notorie. Uzurparea notorietii altuia apare in mod Astfel, poate fi vorba de reproducerea unei

formule al crei renume a fost obinut printr-un effort publicitar susinut si datorita calitii produselor vndute, de utilizarea unei mrci intr-un slogan publicitar pentru un produs concurent, sau de imitarea ilicita a unei mrci notorii. O alta forma de uzurpare a mrcii este depunerea unui depozit pentru o denumire similara celei unei mrci notorii, dar acoperind produse diferite. O alta forma de uzurpare a mrcii consta in folosirea ilicita a unei mrci. Notorietatea nu se limiteaz la marca. Astfel, se poate utiliza notorietatea unei denumiri de origine controlata. Sancionarea uzurprii notorietii prelungete protecia impotriva faptelor neconcurentilor (dar numai cei care urmresc sa obtina un profit, un avantaj lucrativ, din notorietatea altuia), a titularilor unei mrci, nume comercial, denumire de origine, slogan, sigla.

53

Parazitismul creeaz o neplcere (trouble) comerciala, iar victima poate cere incetarea si/sau repararea acesteia. Pentru a obine condamnarea autorului, este necesar ca activitatea

parazitara sa fie caracterizata. O activitate caracterizata exista atunci cand parazitul urmrete sa se plaseze in urmrirea (sillage - fr.) altuia si sa profite, fara a plai, de investitiiile acestuia pentru a obine o anumita notorietate sau obinnd, cu puine costuri, fructele economice ale operaiunii terului. Victima se poate plnge de devalorizarea sau deprecierea propriului

produs datorita aciunii parazitare, de banalizarea operei sau mrcii, acompaniata de o pierdere a rentabilitii investiiei realizate (pierderea clientelei nefiind necesara pentru a caracteriza prejudiciul comercial). Datorita costului sczut cu investiiile pe care il are Acest lucru nu este

parazitul, acesta poate practica preturi mai sczute dacat victima.

condamnabil in sine, insa devine neloial atunci cand este rezultatul unui act parazitar. Primul caz care a deschis drum sactionarii aciunii parazitare in sistemul francez, a fost Pontiac, caz in care Curtea de Apel din Paris, in 1962, a sancionat un productor de frigidere care a folosit o marca de automobil pentru a-si promova produsele. Aciunea in contrafacere nu putea fi folosita, datorita existentei principiului specialitii mrcii. Nu existau nici

raporturi de concurenta intre cei doi ageni economici, totui instana a considerat ca victima isi vede slbit caracterul distinctiv al mrcii, in timp ce o alta intreprindere incearca sa profite de notorietatea sa. Protejnd eforturile agentului economic pentru a-si dezvolta activitatea

economica, aciunea in concurenta neloiala sancioneaz in acest caz refuzul autorului de a face el aceste eforturi, in acelai scop de dezvoltare. Parazitismul este sancionat pentru ca

aduce atingere principiului insusi al concurentei. In consecina, ceea ce se apar in acest caz este nu atat agentul economic, cat concurenta in sine. Prin aciunea sa, parazitul aduce o

atingere concurentei atat pe piaa unde opereaz victima (pe care o slbete), cat si pe piaa unde opereaz parazitul (care isi econmomiseste eforturile). b) dupa obiect imitarea sau falsificare semnelor distinctive folosite in raportul de concurenta (mrci, embleme, nume comerciale, etc). Similitudinea trebuie sa fie suficienta pentru a antrena un risc de confuzie. arhitectura interioara poate distinge un grup de magazine in rndul clientelei. De ex.,

Daca insa

magazinele concurente se afla situate in aceeai zona (vad comercial), este suficienta numai asemnarea decoratiunilor interioare. Cat privete imitarea emblemei, ea poate face obiectul confuziei daca denumirea este specifica si nu generica. Din acest punct de vedere, prioritatea de folosina asigura dreptul 54

unui comerciant de a impiedica alt comerciant sa foloseasc aceeai emblema pentru un comer asemntor. In funcie de natura comerului si notorietatea emblemei, protecia se

poate intinde asupra unui cartier sau oras sau pe intreg teritoriul naional. Exista concurenta neloiala numai daca utilizarea emblemei creeaz confuzie intre doua intreprinderi de acelai gen, adresandu-se aceleiai categorii de clieni. Asemnarea trebuie sa fie suficienta (daca nu

este pur si simplu o reproducere) pentru a antrena confuzia unui client mediu. Daca emblema este insa notorie, atunci imitarea ei poate fi sancionat in concurenta neloiala in lipsa unei clientele comune, insa nu pentru confuzie, ci pentru ratasare parazitara (la Ripert, fiind o distincie intre cele doua categorii de fapte). Protecia emblemei se realizeaz numai prin

aciunea in concurenta neloiala si de regula are o raza teritoriala locala. Cat privete numele comercial (firma la noi), exista unele asemnri cu marca, in sensul ca ambele sunt semne distinctive care contribuie la ralierea clientelei unui agent economic. Insa marca desemneaz originea unui produs sau serviciu, in timp ce firma este Protecia lor se realizeaz prin

denumirea sub care un comerciant isi exercita comerul. tehnici diferite.

nclcarea mrcii se sancioneaz prin aciunea in contrafacere, in timp ce Un agent economic

nclcarea firmei se sancioneaz prin aciunea in concurenta neloiala.

este liber sa isi aleag firma pentru a se individualiza, sub condiia de a nu aduce atingere drepturilor dobndite ale altora. Atunci cand firma este compusa din mai multe cuvinte, este suficient ca unul sa aiba un sens special, deosebit, care distinge intreprinderea in ochii publicului, pentru ca intreaga denumire a firmei sa fie protejata Cel care uzurpa sau imita o

firma si care creeaz riscul de confuzie in snul clientelei comune a doi ageni economic concureni, svrete o fapta de concurenta neloiala. Nu are importanta ca imitarea este voita sau nu, suficient este ca exista un risc real de confuzie in rndul clientelei - risc de confuzie datorat folosirii unei perioade indelungate de timp a doua denumiri similare). nlturarea

riscului de confuzie privete orice mod de utilizare si orice suport (de ex., nu poti continua sa utilizezi firma asemntoare pe Internet). Uzurparea sau alta atingere adusa numelui comercial se poate face prin reproducere pur si simplu sau prin imitaie (ca modaliti concrete, ele pot consta in prin folosirea numelui altuia pe harii comerciale, facturi, publicitate, prospecte, camioane care livreaz marfa, verbal etc.). In ceea ce privete reproducerea, ea se poate face cu privire la tot numele Chiar daca la partea

comercial sau numai la o parte (cuvntul "vedeta", partea eseniala).

uzurpata sunt adugate noi elemente, aceasta nu suprima ntotdeauna fapte de concurenta neloiala (de ex., in Frana la numele "ECA", uzurpatorul a adugat " ECA electronics 55

Corporation of America, fiind totui condamnat; uzurpare quasi-servila: numele original "Promo 2000", numele uzurpat "Promotion 2001"). Daca nu este uzurpat elementul

distinctiv, nu avem concurenta neloiala (de ex., "Caviar Astara" si "Caviar Volga", cuvntul "caviar" fiind pur descriptiv). In ceea ce privete fabricanii de accesorii, daca folosirea

numelui comercial al productorului este necesara pentru a indica publicului destinaia acestor produse, uzajul este licit, cu condiia sa ia masuri pentru a evita sa fie confundai cu distribuitori exclusivi sau reprezentani ai firmei productoare. In ceea ce privete imitarea,

ea consta in a alege un nume comercial care creaza confuzie cu un alt nume comercial, cu o marca sau o emblema existenta deja in acelai sector sau intr-un sector similar (aprecierea pericolului de confuzie fiind o chestiune de fapt - de ex., Vetements Charles si Vetements Charly, Mobidecor si Le meuble decor, Tu vois li cinema si Tivoli cinema etc.) Totui, cand numele comercial este "slab", apropiat de banal, jurisprudenta a considerat ca nu exista pericol de confuzie- hotelul Bourbon si "Grand hotel de Bourbon Conde", etc. In cazul in care apare un conflict (datorita riscului de confuzie) intre un nume comercial (sau o denumire sociala) si un depozit de marca ulterior, legiuitorul a decis ca numele comercial antreneaz anularea depozitului de marca ulterior. Daca este vorba de numele comercial al unui comerciant localizat in alta tara, conform art. 8 al Conveniei de la Paris din 1883, el va fi protejat in toate tarile uniunii fara a fi necesara inregistrarea lui, indiferent ca va face parte sau nu dintr-o marca. Desigur, numele comercial trebuie sa se constituie valabil conform tarii de origine. In ceea ce privete protejarea titlului unei publicaii, daca exista riscul confuziei, proprietarul titlului care a fost folosit mai intai poate obine interdicia folosirii titlului mai recent. Riscul confuziei este un element de fapt, depinde de notorietatea publicaiei. Este

suficient pentru uzurparea titlului sa existe un singur numr din publicaie incriminata (de ex., revista "Guerir" a obinut condamnarea revistei "Medecine 52" pentru ca aceasta si-a intitulat un numr special, cu litere mari, "Guerir"). imitarea sau falsificarea coninutului mesajului publicitar - imitarea/ falsificarea nu se refera la ideea publicitara ("ideile nu sunt brevetabile"), ci la mijlocul prin care se materializeaz. Mesajul publicitar poate face obiectul confuziei deoarece el reprezint un mijloc prin care agentul economic retine atenia clientelei-tinta. In acest context, trebuie incluse si

tehnologiile moderne de comunicaie (Internet), care deschid noi posibiliti de captare a clientelei. In ceea ce privete Internet-ul propriu-zis, ceea ce poate genera confuzie este 56

radicalul

din

denumirea

domeniului

(care

se

compune

din

elementele

urmtoare:

http://radicalul.com (org.sau alt domeniu generic), respectiv .fr (.ro, etc. pentru domeniile locale). Acest radical este unic si permite identificarea titularului adresei de Internet (este

posibil ca acelai agent economic sa aiba mai multe adrese, cu denumiri de domenii diferite). In cazul in care denumirea unei adrese creaza confuzie, persoana care se considera afectata poate introduce fi o aciune in contrafacerea mrcii (daca ea este titulara unei mrci anterior nregistrate si un alt agent economic a deschis o adresa pe Internet care conine un radical identic cu marca respectiva), fie o aciune in concurenta neloiala (daca numele domeniului reproduce un semn distinctiv neprotejat, dar prin reproducerea respectiva se svrete un parazitism sau este afectata imaginea titularului semnului distinctiv). Problema cea mai dezbtut in acest context: disocierea intre elementele banale si cele originale (a cror imitare este sancionat) ale mesajului publicitare. Mai mult, chiar

elementele banale pot deveni elemente de identificare a produsului/ ag.ec. prin repetare si tradiie. substituirea de produse/ falsificarea de produse (vz. si art. 5 alin.l din L 11/1991) - isi plaseaz propria marfa (sau marfa altui concurent cu care are o intelegere in acest sens) pretinznd ca nu mai are marfa concurentului (mai ales in cazul buturilor si produselor farmaceutice. De ex., desi la intrarea in magazin exista un semn Coca-

Cola, vnztorul ofer produse Pepsi, afirmnd celor care il intreaba ca nu mai are stoc de produse Coca-Cola). Ripert, Roblot considera ca confuzia prin intermediul produselor are loc mai ales prin imitarea ambalajului, prezentrii, etichetelor produselor concurente, in general prezentarea exterioara a acestora. De asemenea, deturnarea clientelei se poate realiza prin prezentarea

inselatoare a produsului, lasandu-se impresia clientelei ca produsul autorului este mai avantajos dect produsul concurentului. De asemenea, prin promovarea in mod constant de preturi inferioare celui ale concurentului, produsele concurente fiind oferite in acelai loc si fiind identice (autorul prezint astfel produsele sale ca fiind mai avantajoase dect cele ale concurentului)- imitare cvasi-servila a preturilor concurentului. Imitaia nu poate antrena

confuzie dect daca produsul imitat este original. Nimic nu mpiedica, in principiu, fabricarea de produse identice. In consecina, imitarea servila a unui model banal nu este in sine un fapt de concurenta neloiala. Reproducerea identica a unui produs este interzisa numai in msura in care ea este realizata cu scopul de a nela clientela cu privire la originea produselor si astfel a o deturna. In cazul in care politica comerciala a unui agent economic este ndreptata spre 57

standardizarea unuia din produsele sale, aceasta nu constituie concurenta neloiala.

Un

fabricant are dreptul de a-si concepe produsele astfel incat sa poat fi utilizate intersanjabil cu cele ale unui concurent. La fel, daca un fabricant utilizeaz dispozitive identice cu ale unui concurent pentru a asambla acelai tip de produse, acest lucru nu este prejudiciabil daca nu exista nici o referina susceptibila sa creeze in mintea consumatorului mediu o confuzie cu privire la originea produselor. Confuzia poate fi generata si prin imitarea desenelor si modelelor industriale. Insa,

titularul acestuia poate obine condamnarea autorului faptei atat pe baza aciunii in contrafacere, cat si pe baza aciunii in concurenta neloiala, cu condiia ca in cazul celei din urma sa dovedeasc existenta unor fapte distincte de cele invocate in sprijinul aciunii in contrafacere (de ex., copierea mulajului unui model protejat -ceea ce reprezint o copie servila- este un fapt de concurenta neloiala distinct de aciunea in contrafacere, deoarece permite autorului sa economiseasc resurse cu cercetarea si pregtirea mulajului si in consecina el poate vinde la un pret mai sczut dect creatorul modelului original). In cazul in care modelul copiat nu dispune de protecie conform dreptului proprietii intelectuale (de ex., ii lipsete noutatea sau a czut in domeniul public), autorul care copiaz acest model poate in continuare fi condamnat pentru concurenta neloiala, daca se dovedete ca in acest fel a creat confuzie in rndul publicului intre cele doua produse sau chiar daca exista numai riscul de a crea confuzie. De asemenea, si daca nu exista riscul de confuzie, cel care a copiat modelul neprotejat poate fi condamnat pentru concurenta neloiala (cel mai probabil, in baza teoriei aciunii parazitare) daca prin copiere a economisit resurse privind lansarea si perfecionarea produsului (de ex., o agenie de voiaj a reprodus in catalogul sau, prin fotocopiere, un rivale). Nu este considerata fapta de

planiglob care figura in catalogul unei societi

concurenta neloiala punerea in garda de ctre titularul unui desen sau model industrial a clienilor sai, ca un concurent al sau vinde produse contrafcute, insa este concurenta neloiala faptul de a scrie clienilor prevenindu-i ca o aciune in concurenta neloiala a fost introdusa si anticipnd soluia de condamnare instanei. Confuzia intre doua produse poate fi generata si prin imitarea mrcii. Prin imitarea mrcii, se creeaz in acelai timp confuzie in rndul clientelei in legtura cu originea unui produs sau serviciu. In cazul in care marca este complexa, toate elementele sale sunt protejate prin intermediul aciunii in concurenta neloiala, chiar daca unele din acestea nu au fost depozitate. Pentru a putea fi folosita aciunea in concurenta neloiala, trebuie sa existe o 58

asemnare intre produsele oferite spre vnzare, care a fost creata in mod voluntar pentru a atrage clientela. Acte normative care reglementeaz anumite forme de confuzie (drepturi de proprietate intelectuala): O.G. 45/2000 privind producerea si comercializarea fonogramelor; Legea 64/ 1991 privind brevetele de invenii; Legea 84/1998 privind mrcile, confuzia din punct de vedere al proteciei consumatorilor (O.G. 21/1992, modificata prin O.G. 58/2000) interzicerea de la comercializare a produselor contrafcute sau falsificate Denigrarea L 11/ 1991 nu folosete expresia de "denigrare", ci pe acea de "afirmaii mincinoase" (care este insuficienta, deoarece uneori afirmaiile denigratoare sunt adevrate dar cu toate acestea ele sunt sancionate ca fapte de concurenta neloiala). Denigrarea este un fapt de concurenta neloiala ce consta in rspndirea de ctre un agent economic, in public, de afirmaii depreciative sau comparative contra reputaiei pe piaa ag.ec. lezat, in scop de discreditare a acestuia (discreditarea privete reputaia ag.ec. lezat si/sau produsele sale). Elementele componente ale denigrrii: aciunea de denigrare sa favorizeze activitatea comerciala a autorului denigrrii. Este totui posibil ca aciunea de denigrare sa nu favorizeze pe moment pe autorul ei, dar sa aiba potenialul de a-1 favoriza pe termen mediu sau lung; ag.ec. denigrat trebuie sa fie suficient individualizat (chiar daca nu este nominalizat). Se considera ca exista suficienta individualizare si atunci cand exista un numr limitat de concureni care pot fi lesne delimitai de persoana care recepteaz afirmaia denigratoare. Cand denigrarea este colectiva si vizeaz un numr mare de concureni, nu poate fi sancionat dect daca cuprinde o critica excesiva si neonesta (de ex., afirmaiile false ale conductorilor unui supermarket ca produsele din carne ale fermierilor dintr-o anume regiune au un coninut anormal de mare de substane chimice, de aceea supermarket-ul nu se mai aprovizioneaz de la acetia). In unele cazuri este necesar sa fie individualizat si produsul criticat. Problema: publicarea de un ag.ec. a unei hotrri judectoreti de condamnare a unui concurent este un act de denigrare? Rspunsul este afirmativ daca hotrrea nu este definitiva. De asemenea, este un act de denigrare daca publicarea hotrrii -chiar definitive- are in vedere numai aspectele negative si este insotita de comentarii rau-voitoare sau publicarea hotrrii se face la foarte mult timp de la data la care a devenit definitiva.

59

credibilitatea denigrrii - credibilitatea depinde de subiectul cruia ii este adresata afirmaia (se folosete acelai standard al consumatorului mediu ca cel analizat la confuzie) dar este independenta de veracitatea coninutului afirmaiei (in acest domeniu, exceptio veritatis nu joaca nici un rol, spre deosebire de calomnie). publicitatea denigrrii (afirmaia denigratoare trebuie fcuta public, altminteri nu avem denigrare) - depinde de nr. de destinatari ai afirmaiei denigratoare. cate persoane ar putea recepta mesajul denigrator. Important este

Comunicrile confideniale ale

comerciantului ctre subordonaii sai prin care se refera la concurenta sunt licite chiar daca in coninutul lor sunt denigratoare, cu condiia ca autorul comunicrii sa cread in adevrul afirmaiilor sale. Daca aceste comunicri sunt dezvluite publicului de autorul lor, fapta este sancionat ca un act de denigrare (fapta ar putea fi sancionat ca denigrare, chiar daca autorul a fcut o comunicare confideniala, dar stia sau in mod rezonabil trebuia sa stie ca asculttorii sai vor dezvlui aceasta comunicare in public). Nu are importanta ce mijloace folosete ag.ec. agresor pentru a denigra, ceea ce conteaz este impactul acestor afirmaii asupra clientelei ag.ec. lezat, si anume discreditarea sa (discreditarea presupune sentimente de dispre, de neincredere sau chiar de ura). Denigrarea poate fi directa sau indirecta (reclama comparativa). Deosebirea dintre denigrare si critica: critica este permisa daca este obiectiva, neutra si daca nu este fcuta in scopul de a promova interesele unui concurent in dauna concurentului criticat. Exista un drept la libera critica, ce trebuie insa exercitat in anumite limite. De ex., o scrisoare care

conine critici cu privire la un fabricant poate fi difuzata in reeaua de revanzatori ai unei societi comerciale, atat timp cat ramane confideniala si nu este nici denigratoare, nici destinata a deturna clientela. Critica nu trebuie sa fie excesiva sau abuziva, context in care trebuie evaluata critica umorisitica sau caricaturala. Caricatura nu trebuie insa sa depeasc limitele genului. Denigrarea trebuie distinsa si de calomnie. proba veritii. In materie de denigrare, nu se admite

Astfel, aprecierile negative asupra unui concurent, exacte fiind, pot fi

considerate denigratoare, datorita lipsei lor de obiectivitate. Deosebirea intre denigrare si informare: informarea trebuie sa fie obiectiva, in scopul de a asigura transparenta pieei. Informarea se realizeaz in principal sub forma testrilor de mrfuri.

60

Testrile de mrfuri au un caracter denigrator daca informarea privind rezultatele lor se face numai in sens negativ, fara a arata si calitile mrfii descoperite in urma testrii. Pentru a nu a fi asimilate denigrrii, testrile de mrfuri trebuie sa fie fcute de experi independeni, impariali, foarte calificai, testarea sa fie obiectiva iar metodele si rezultatele publicate sa fie exacte. In multe tari dezvoltate, testrile de mrfuri se fac de organizaii nonprofit (asociaii pentru protecia consumatorilor etc.) iar rezultatele lor sunt in general acceptate de ag.ec. productori/ prestatori de servicii, chiar daca sunt defavorabile acestora. Aceste testri de mrfuri au de regula rolul de a informa consumatorii, de a asigura transparenta pieei. Dezvoltarea practicii testelor comparative ridica o problematica noua, deoarece nici o forma de critica aduse produselor nu a influenat intr-o asemenea msura consumatorii si nu a avut consecine atat de importante asupra fabricanilor de produse. Acest impact deosebit are trei explicaii: (i) testele comparative apar ca o noua alternativa, mult mai credibila, la publicitate si la critica produselor emannd de la concureni; (ii) testele se bazeaz pe un demers cu caracter tiinific, care inspira incredere; (iii) testele fac posibila o comparaie directa intre produsele de acelai tip oferite pe piaa, ceea ce nu este posibil in cadrul formelor tradiionale de informare asupra produselor, care obliga consumatorii sa compare informaiile provenind din surse diverse. Autorii testelor comparative trebuie deosebii de institutele de incercare (analize). Autorii de teste comparative sunt cei care elaboreaz, comparative. finaneaz si publica testele

Cel mai adesea, este vorba de organizaii pentru protecia si informarea

consumatorilor. Institutele de incercari (analize) sunt acele instituii care examineaz tehnic produsele. In cazul in care nu dispun de laboratoare proprii, autorii de teste comparative le incredinteaza acestora efectuarea testelor. Autorii de testri comparative se finaneaz in mod exclusiv din vnzarea publicaiilor proprii si din subvenii guvernamentale si nu accepta anunuri publicitare in paginile publicaiilor proprii. Cat privete anatomia realizrii unui test comparativ, ea cuprinde urmtoarele etape: alegerea obiectului testrii. servicii substituibile. Obiectul testrii consta intr-o categorie de produse/

Alegerea depinde in primul rand de nevoia de informare a

consumatorilor, care poate fi determinata pe baza de sondaje, scrisori de la consumatori, importanta cererii pentru anumite numere ale revistei autorului de teste. selectarea produselor care vor fi testate si acizitionarea esantioanelor (faza

economica).

Se stabilete mai intai care din produsele care fac obiectul testrii sunt

61

efectiv pe piaa. Deoarece nu este posibila, de regula, testarea tuturor produselor existente pe piaa, se alege un numr de produse (in medie, 20), in funcie de doua criterii: criterii tehnice (in baza crora piaa este segmentata) si cota de piaa deinuta de diferitele produse (astfel, nu trebuie omise produsele care ocupa o cota superioara mediei). Dupa selectarea produselor/ serviciilor, se trece la achiziionarea

esantioanelor, in mod anonim. nainte de a fi transmise la laborator, sunt indepartate semnele de identificare a produselor si inlocuite cu coduri, corespondenta dintre cod si marca produsului fiind cunoscuta numai de autorul de test. elaborarea programului de analize (faza tehnica). In aceasta etapa se stabiles criteriile de testare si metodele de testare. In ce privete criteriile de testare, ele sunt stabilite in funcie de interesele consumatorilor (de regula, este vorba de posibilitatea de utilizare, securitatea si uurina in exploatare, preul, consumul de energie, durabilitate, intretinerea). Este foarte important de stabilit in ce msura produsul poate sa

indeplineasca funcia sa de baza. Odat stabilit programul de analize, el este trimis la un institut de incercari specializat si care este independent de agenii economici ale cror produse sunt testate. executarea testrii, a crei durata poate varia in funcie de amploarea testrii si dificultile tehnice. Daca alturi de analize tehnice sunt necesare si testri practice, acestea din urma sunt planificate astfel incat rezultatele lor sa poat fi interpretate in acelai timp cu rezultatele analizelor tehnice. La sfritul acestei etape se redacteaz un raport, care este transmis autorului testrii. interpretarea si ponderarea rezultatelor testrii. Rolul acestei etape este de a "converti" rezultatele testrii (de regula, prezentate sub forma de cifre), intr-un limbaj accesibil consumatorului. In general, autorul testrii stabilete o scala de notare cu 5 note si incearca sa converteasc fiecare rezultat al testrii intr-una din aceste note. La fel,

aprecierea globala se face conform aceleiai scale, pondernd fiecare nota conform unor coeficieni stabilii in prealabil, in funcie de importanta fiecrui criteriu de testare in functionabilitatea produsului. Dupa finalizarea testrii si inainte de publicarea rezultatelor, fiecare fabricant este contactat si i se prezint rezultatele testrii pentru produsul sau (mai puin aprecierile si comentariile autorului), astfel ca acesta sa testeze produsul in laboratoarele sale si sa formuleze intr-un anumit termen eventuale obiectiuni, care vor fi luate in considerare de autorul testrii daca sunt considerate justificate. Urmeaz apoi publicarea raportului testrii 62

de ctre autor (inainte de publicare, autorul se consulta cu laboratorul de analiza pentru ca aprecierile si comentariile sale sa nu fie greite sau sa induc in eroare). Autorul testrii

dorete ca timpul scurs intre achiziionarea esantioanelor si publicarea raportului sa fie cat mai scurt. Principala problema juridica in legtura cu raportul provond testarea de produse/ servicii este liceitatea lor, astfel spus in ce condiii publicarea raportului nu incalca drepturile agenilor economici testai. Denigrarea poate purta asupra persoanei concurentului, asupra intreprinderii sale (in practica este dificil sa diferentiezi intre denigrarea persoanei si denigrarea intreprinderii sale), asupra produselor si serviciilor concurente. Cel mai frecvent este atacata reputaia concurentului lezat, prin referiri in scop de discreditare la naionalitatea, religia sau opiniile politice ale concurentului, la (in)competenta sa profesionala sau onorabilitatea sa, prin afirmaii pesimiste la situaia economica sau creditul comercial al concurentului. Reclama comparativa reclama destinata sa conving clientela (actuala sau

poteniala) a autorului ei de avantajele produselor/ serviciilor acestuia fata de cele ale concurentului la care face trimitere reclama. In cazul reclamei comparative, ceea ce este ilicit este critica adusa concurentului sub forma discreditrii si nu efectuarea comparaiei. Daca

este fcuta sub forma discreditrii, trebuie ca ag.ec. lezat sa fie cel puin identificabil. Daca acesta nu este identificabil, atunci comparaia este permisa chiar daca nu este obiectiva. Cea mai periculoasa forma de reclama comparativa este cea aparent obiectiva, dar cu reticente in a dezvlui toate elementele de difereniere (de ex., se afirma ca preturile concurentului sunt mai mari dect cele ale autorului reclamei -ceea ce este adevrat-, fara a arata insa si ce elemente conduc la aceste diferente de pret). Reclama comparativa este licita daca apare ca o riposta la o agresiune din partea unui concurent, cu condiia ca agresiunea sa fie actuala si ilicita iar riposta sa fie necesara (riposta nu este necesara daca se poate contracara aciunea agresorului prin apelul la instana sau la un organ administrativ). Spre deosebire de reclama comparativa, reclama superlativa este totdeauna permisa ("produsul meu este cel mai bun si desfide orice concurenta"). De asemenea, este permisa si reclama prin care se pun in valoare progresele tehnice, comerciale, relaiile cu publicul ale autorului reclamei, evitandu-se orice referina inutila la un concurent.

63

3.3 -

Dezorganizarea produciei sau a ntreprinderii concurente conine un conglomerat de fapte care au aceeai finalitate: organizarea interna a ag.ec. lezat este afectata datorita mijloacelor neoneste folosite de concurentul agresor. Prin asemenea fapte se intervine in modul de funcionare a intreprinderii comerciale a concurentului lezat fara permisiune ag.ec. lezat, ceea ce reprezint o incalcare a libertii comerciale a concurentului lezat. Ex., boicotul, deturnarea de comenzi, spionajul economic, distrugerea reclamelor

concurentului lezat, impiedicarea aprovizionrii acestuia etc. In sistemul francez se distinge intre dezorganizarea intreprinderii (atragerea de salariai; furtul sau divulgarea de secrete, know-how, metode comerciale; dezorganizarea circuitelor comerciale; crearea unei intrerpinderi noi in condiii susceptibile de a deturna clientela), care vizeaz un operator economic in particular, si dezorganizarea pieei (vnzarea in pierdere, preul de apel, paracomercialism), care vizeaz un ansamblu de ageni economici care produc mrfuri identice sau similare. In ceea ce privete crearea unei intreprinderi concurente, se pornete de la premiza libertii comerului si a concurentei, astfel incat este licita concurenta pentru cucerirea aceleiai clientele sau a aceleiai poriuni din piaa. Libertatea comerului implica libertatea de a constituie intreprinderi comerciale, astfel ca salariaii pot participa la constituirea unei intreprinderi concurente cu a fostului patron, aceasta nu este un act condamnabil in sine. La expirarea contractului sau de munca, salariatul se bucura de o deplina libertate de a-si concura patronul. Mai mult, pe perioada contractului de munca salariatul isi poate organiza viitoarea activitate concurenta cu a patronului, daca exerciiul efectiv al acesteia are loc numai dupa incetarea contractului de munca. Libertatea concurentei nu este fara limite. Constituirea

intreprinderii poate fi un act de concurenta neloiala, daca ea se face in condiii suscpetibile de a deturna clientela fostului patron . Reproul cel mai frecvent adus intreprinderii nou create este atragerea clientelei. Acesta nu este un act neloial in sine, doar daca se folosesc mijloace dolozive pentru a atrage clientela. Atragerea clientelei fostului patron prin intreprinderea creata de fostul salariat este condamnabila daca este fcuta sistematic. Nu este permisa folosirea in cadrul noii

intreprinderi a unor mijloace dobndite de la fostul sau actualul patron, cu scopul de a deturna clientela acestuia, de a-si apropria secrete de fabrica sau de a sustrage in mod sistematic 64

informaii, proiecte si documente de la intreprinderea victima. Nu este permis ca noua intreprindere sa se pretind drept intreprinderea concurenta sau sa intretina confuzie in snul clientelei, sa denigreze fostul patron, sa practice atragere salariailor fostului patron, cu scopul de a-si apropria know-how-ul acestuia si sa reconstituie fosta fora de vnzare. In cazul in care a fost incheiata o clauza de ne-concurenta si aceasta este valabila (sunt condiii stricte de validitate, deoarece o asemenea clauza infrange principiul libertii comerului), daca ea este incalcata va fi sancionat pe temeiul concurentei neloiale, cel mai adesea ca dezorganizare. In ceea ce privete preluarea salariailor unui concurent, nu exista o obiectiune de principiu. Aceasta posibilitate decurge din libertatea comerului si libertatea muncii.

Libertatea muncii permite unui salariat sa inceteze activitatea/ contractul cu angajatorul sau, pentru a se pune in slujba unui concurent. Agentului economic respectiv nu ii este interzis sa negocieze si sa agreeze clauzele contractului de munca cu un salariat al concurentului, atat timp cat salariatul a anunat fostul patron ca intenioneaz sa inceteze contractul de munca. In schimb, un agent economic comite o fapta de concurenta neloiala atunci cand angajeaz o persoana inca legata prin contract de munca cu un alt agent economic [concurent?] sau care este supusa unei clauze de ne-concurenta. Preluarea salariailor unei intreprinderi concurente este neloiala atunci cand ofertele de munca adresate salariailor unui concurent sunt repetate in mod sistematic si acompaniate de manevre care in mod manifest au scopul de a deghiza preluarea. In adevr, preluarea

salariailor este un mod de dezorganizare a intreprinderii, fapt de concurenta neloiala, in msura in care personalul constituie un element esenial al luptei concurentiale, prin intermediul cruia se obine accesul la la know-how-ul intreprinderii si la relaiile acesteia cu clienii. In acest context, atat tentativa de preluare, cat si preluarea sunt condamnabile.

Prezumiile de preluare a personalului sunt insuficiente, trebuie sa existe un fapt ilicit. In ceea ce privete dezorganizarea produciei si activitii comerciale, exista mai multe categorii de fapte: aproprierea know-how si a secretelor de fabrica, afectarea activitii comerciale, practica preului de apel, circuitul comercial, captarea clientelei. Aproprierea know-how si secrete de fabrica rupe egalitatea in utilizarea mijloacelor de concurenta, dezorganiznd producia unei intreprinderi. Secretele de fabrica pot fi definite ca procedee de fabricaie care ofer un interes comercial, avnd un caracter industrial si secret (dar caracterul secret este relativ, in sensul ca nu este liber accesibil publicului, secretul de

65

fabrica fiind un procedeu tehnic brevetabil sau nu). In plus, pentru a fi protejat, secretul de fabrica trebuie sa aiba o anumita originalitate. Know-how-ul nu este un secret de fabrica, este un ansamblu de informaii, de cunotine tehnice rezultnd din experiena intreprinderii. Intr-o alta definiie, mai elaborata, know-how-ul este definit ca o cunotina tehnica transmisibila, care nu este insa accesibila publicului si nu este brevetata. neloiala. El constituie fructul muncii altuia si aproprierea lui este

Sunt diverse procedee care permit detunarea know-how-ului unui concurent:

preluarea salariailor unui concurent; constituirea unei intreprinderi concurente de ctre fotii salariai sau spionajul comercial. Alte mijloace folosite: contractul de de distribuie si

reprezentare comerciala, contractul de distribuie exclusiva, contractele care se bazeaz pe comunicare savoir-faire (licena, franciza). In cazul contractului de franciza, beneficiarul este inut de obligaia de confidenialitate pe perioada contractului. In cazul in care isi incalca

aceasta obligaie, el rspunde contractual iar terul complice rspunde delictual. La expirarea contarctului, daca beneficiarul nu este inut de o clauza de ne-concurenta, el poate utiliza know-how primit cu condiia de a nu savarsi un fapt de concurenta neloiala. Deintorul

know-how-ului se poate apar impotriva actelor de incalcare a acestora invocnd incalcarea interdiciei de divulgare a secretelor de fabrica, invocarea furtului de informaii, prin aciunea in concurenta neloiala (impotriva concurenilor) sau prin aciunea in rspundere civila delictuala (contra persoanelor care nu ii sunt concurente). In cazul in care apeleaz la

aciunea in concurenta neloiala, deintorul know-how trebuie sa demonstreze fapta ilicita, prejudiciul si legtura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. Fapta ilicita consta in

incalcarea unei uzane comerciale, dar trebuie stabilit daca deintorul nu trebuia sa ia anumite masuri de precauie (daca nu au fost luate, fapta nu mai este ilicita). Prejudiciul consta in pierderea unei situaii privilegiate, care confer deintorului exclusivitatea asupra cunotinei respective. Astfel, un agent economic care, cu ocazia unor negocieri cu un potenial deintor de brevet, a folosit in interes propriu si fara a fi autorizat anumite indicaii tehnice dezvluite de acesta din urma, trebuie sa fie considerat ca svrind o fapta de concurenta neloiala. La fel, agentul economic care comanda unui sub-furnizor fabricarea unor piese, conform planurilor transmise de un alt partener contractual (instana considernd ca exista o fapta delictuala disitncta de rspunderea contractuala). La fel, un salariat care folosete know-how dobndit de la angajatorul sau, in interes propriu sau il dezvluie unui nou angajator; insa salariatul nu svrete o fapta ilicita daca nu folosete in mod abuziv asemenea cunotine, lucru greu de distins in practica. 66

Nerespectarea unei reglementari poate fi un act de concurenta neloiala sub forma dezorganizrii deoarece confer celui care incalca reglementarea un avantaj concurential. Astfel, o persoana care efectueaz acte de comer fara a respecata formalitile administrative si fiscale care incumba comercianilor din categoria sa, este favorizat in raport cu concurenii sai. Acapararea agresiva a clientelei este un alt conglomerat de fapte prin care se depesc limitele normale ale raportului juridic de concurenta. De data aceasta, "atacul" nu se mai

desfoar direct impotriva concurentului lezat, ci impotriva clientelei acestuia (inta directa este clientela). indirecta. Modalitile cel mai des intalnite de acaparare agresiva a clientelei: publicitatea mincinoasa - are drept scop inducerea in eroare a publicului pentru a crea o situaie de favoare a ag.ec. agresor in detrimentul celui lezat. mincinoase asistam la interferena dintre dreptul In cazul publicitii si protecia La celelalte categorii de fapte de concurenta neloiala, clientela era inta

concurentei

consumatorilor, deoarece consumatorii se bucura de mijloace speciale de protecia impotriva publicitii mincinoase. contracte ilicite (vz. de ex. L 11/ 1991 art. 4 lit. c - vnzarea "bulgare de zpada). La vnzarea "bulgare de zpada", ceea ce nu este permis este condiionarea vnzrii de aducerea unor noi clieni de ctre cumprtor, dar o vnzare cu prima (cu reducere de pret) si fara alte condiionri este perfect permisa, cel puin in legislaia noastr.

Vnzarea bulgare de zpada Vnzarea "bulgare de zpada" consta in a propune unui cumprtor sa o reducere a preului pentru produsul cumprat daca el aduce alti clieni care accepta sa cumpere produsul la acelai pret, cu posibiliatea de a beneficia de aceeai reducere de pret daca aduc alti clieni s.a.m.d. Principala critica adusa acestei vnzri este caracterul ei inselator. De ex., daca unui cumprtor i se cere da aduc 10 noi cumprtori pentru a beneficia de reducerea de pret, la nivelul al 10-lea aceasta este de 10 miliarde de persoane. In cazul in care vnzarea bulgare de zpada privete vnzarea de mrfuri, trei elemente trebuie intrunite: (i) trebuie sa existe o oferta de mrfuri ctre public, propusa in cadrul unui contract de vnzare; (ii) trebuie sa existe sperana pentru cumprtor de a obine o reducere de pret sau chiar un produs gratuit; (iii) pentru a obine reducerea de pret, cumparatorula are obligaia de a aduce noi cumprtori, care cumpra produsul la acelai pret sau care pot 67

beneficia de un pret redus daca aduc la rndul lor alti clieni.

Cu alte cuvinte, ctigul lor

financiar (remuneraia lor) este proporionala cu cifra de afaceri realizata de persoanele racolate si aflate in "subordinea" sa. Este greu de trasat in acest caz o linie de demarcaie

intre vnzarea bulgare de zpada si vnzarea piramidala.

Vnzarea "buy back" Este o forma de vnzare care consta in obligaia vnztorului de a rscumpra bunul la preul de cumprare intr-un anumit termen. Conform unor autori, o asemenea practica ar fi permisa numai daca oferta vnztorului este clara si nu conine elemente de natura a induce in eroare consumatorul iar consumatorul primete la returnarea produsului, un produs nou din care se scade preul produsului vechi.

Vnzarea legata (jumelata) Prin aceasta forma de vnzare, vnztorul grupeaz in acelai lot mai multe produse diverse si condiioneaz vnzarea unuia de achiziionarea altui produs, sau vinde un produs la un pret redus cu condiia ca cumprtorul sa cumpere si un serviciu sau un alt produs. Datorita reducerii preului, cumprtorul este tentat sa cumpere tot ansamblul, desi la inceput era interesat numai de unul din elemente. In ceea ce privete natura acestei operaiuni, ea acoper nu numai promovarea vnzrilor unui produs, legandu-1 de altul mai atractiv pentru consumator, dar si orice operaiune economica care leag doua operaiuni cu titlu oneros. In ceea ce privete lotul de produse/ servicii, exista mai multe situaii. Una din ele O alta

privete condiionarea vnzrii unor produse sau servicii de achiziionarea altora.

situaie privete vnzarea aceluiai produs, dar in cantiti impuse (in mod normal, cumprtorul ar trebui sa fie capabil sa achiziioneze un produs in mod individual). In fine, o a treia situaie privete vnzarea unui produs/ serviciu legata de achiziionarea altui produs/ serviciu. Cel mai adesea, produsele/ serviciile se prezint sub forma unui lot cu pret unic.

Operaiunea este interzisa atunci cand consumatorul nu are libertatea de a cumpra in mod separat produsul care il intereseaz. Totui, operaiunea este permisa daca exista

complementaritate intre diferitele produse/ servicii si ele contribuie impreuna la realizarea aceleiai funcii (de ex., lenjerie de pat, serviciu de masa, mobila de sufragerie, o revista si suplimentul ei etc.) In ceea ce privete condiiile de pret, trebuie ca preul fiecrui produs care constituie lotul sa apar in mod clar pe ambalaj, alturi de preul care constituie lotul (aceasta cerina 68

exista in dreptul francez deoarece legea obliga in mod expres la indicarea preului pe lot si pe produs). Este suficient sa existe numai preul pe lot si nu si pe produs, atunci cand produsele sunt identice. Aceasta cerina se justifica prin posibilitatea acordata consumatorului de a

alege in cunotina de cauza. Nu este obligatoriu insa ca preul pe lot sa fe mai mic dect suma preturilor pe produs, pentru a avea vnzare jumelata. Daca insa preul pe lot este mai mic dect suma adunata a preturilor, putem fi in prezenta unei vnzri in pierdere. Este posibil, in cazul in care vnzarea legata induce in eroare consumatorul, sa fie sancionat ca publicitate mincinoasa.

Vnzarea forat O tehnica de promovare care consta in expedierea catre consumator a unui bun oarecare, cerandu-i acesta sa-1 plteasc sau sa-1 restituie. Vnzarea forat are doua forme de manifestare: trimiterea forat si plata forat. Pentru a exista trimiterea forat, trebuie sa existe un obiect oarecare trimis destinatarului, insotit (in acelai pachet sau ulterior) de o corespondenta indicnd acestuia ce obligaii are. De asemenea, trimiterea trebuie sa fie nesolicitata. In acest domeniu nu joaca principiul "tcerea valoreaz consimmnt", astfel incat trimiterea obiectului ramane nesolicitata chiar daca destinatarul nu a trimis nici un rspuns transmitatorului. Pentru a exista plata forat, trebuie sa existe mai intai o livrare sau prestarea unui serviciu care nu a fost cerut in prealabil si in mod expres de catre consumator. Trebuie ca

consumatorul sa nu fi consimit expres la livrare sau prestarea de serviciu [daca a comandat livrarea, nu mai poate ulterior sa o refuze, spunnd ca nu a consimit la ea, exceptnd cazul in care legea sau nelegerea prtilor spune altfel. Invers, daca nu a comandat dar o accepta in mod expres, prima "culpa" a expeditorului este acoperita]. Contrariul este greu de dovedit de catre expeditor, in lipsa unei dovezi scrise (in ceea ce privete corespondentele prin Internet, simplul fapt ca mesajul a ajuns la destinatar nu constituie o proba ca acesta a acceptat prestaia la care face referire mesajul). In fine, trebuie ca consumatorul sa plteasc livrarea sau prestarea serviciului (daca nu pltete, nu exista plata forat).

69

Capitolul 4

TRANSMITEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE INDUSTRIAL N TRANZACIILE COMERCIALE

Promovarea unei dezvoltri armonioase a activitilor economice n cadrul Uniunii Europene se realizeaz prin buna funcionare a unei piee interne care s ofere condiii analoge celor existente pe celelalte piee naionale. Aceste condiii se refer i la respectarea drepturilor de proprietate intelectual n general, la cele asociate proprietii industriale i la cele ce reies din nregistrarea mrcilor, n special^. Proprietatea intelectual, privit sub cele dou componente ale sale, este una dintre prghiile de baza ale dezvoltrii economice a unei naiuni. n acest context se poate aprecia c protecia drepturilor de proprietate intelectual este de o mare importan, esena, scopul i finalitatea acesteia fiind protejarea produsului inteligenei umane i, n acelai timp, garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs. Din perspectiv european, protejarea acestor drepturi reprezint una dintre condiiile necesare unei bune funcionri a pieei interne a Uniunii Europene. Prin respectarea acestor drepturi, inovaia i creaia sunt atribuite proprietarilor de drept, care le pot folosi sau transmite n scopuri comerciale. In plus, drepturile de proprietate intelectual contribuie la dezvoltarea societii prin meninerea concurenei i ncurajarea producerii de bunuri i servicii de calitate, stimularea creterii economice i a ocuprii forei de munc, susinerea inovaiei i a cercetrii, promovarea dezvoltrii tehnologice i culturale.

4.1 Preliminarii

In acest context, n data de 5 decembrie 2005 s-a publicat n Monitorul Oficial Legea nr. 344/2005, privind unele msuri pentru asigurarea respectrii drepturilor de proprietate intelectual n cadrul operaiunilor de vmuire, aceasta intrnd n vigoare n data de 3 februarie 2006. 70

Dreptul de proprietate intelectual cuprinde dou mari domenii: drepturile de autor i dreptul proprietii industriale [O.M.P.I., 2001; Chisum, D.S., Jacobs M.A., 1999; Cornish, W.R., 1996]. Dreptul de autor reprezint ansamblul normelor juridice ce reglementeaz relaiile sociale ce decurg din crearea i valorificarea operelor tiinifice, literare i artistice [Colombet, C.,1997; Eminescu, Y., 1997, 1995]. n prezent, n Romnia aceast problem este reglementat prin Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor i drepturile conexe. Obiectul dreptului de autor este constituit din operele de creaie intelectual - din operele tiinifice (ex. studii, comunicri, prelegeri, altele asemenea), literare (ex. romane, poezii, dramaturgie, critic literar) i artistice (opere muzicale, art coregrafic, fotografie etc). In privina crerii i utilizrii lor, legiuitorul emite norme juridice ce determin apariia de drepturi subiective i de obligaii juridice [Ro, V. i alii, 2005]. Drepturile subiective nu se nasc dect n privina acelor opere care ndeplinesc n mod cumulativ anumite condiii caracteristice, trsturi eseniale. Condiiile necesar a fi ndeplinite, sunt urmtoarele [Popescu, R., 2005]: a) s fie vorba despre o creaie intelectual, o creaie a minii omului (una sau mai multe persoane fizice); persoana juridic, n principiu, nu poate fi titular a dreptului de autor, deoarece aceasta nu creeaz din punct de vedere intelectual; b) s fie vorba despre o creaie exprimat ntr-o form concret, perceptibil simurilor umane; acest lucru nu nseamn neaprat publicarea operei respective, (ex. manuscrise, notie, schi, tablou, partitur); dreptul de autor nu ocrotete coninutul de idei al operei; acesta nu ocrotete ideile, ci doar o anumit form de exprimare a acestor idei; nimeni nu-i poate apropria ideile (acestea circul liber); dac ideea circul sub o anumit form, aceast form e apropriat; c) creaia intelectual trebuie s prezinte originalitate - trebuie s reflecte exprimarea personalitii creatorului; dac aceasta nu exist, nu putem vorbi de o oper care s fie protejat prin dreptul de autor; este o creaie intelectual dar nu este o oper ca obiect al dreptului de autor; noiunea de originalitate nu trebuie confundat cu cea de noutate; dreptul de autor se poate nate chiar i n legtur cu o oper ce nu conine idei noi; e important ca forma de exprimare a acelor vechi idei sa fie alta dect cea anterioar i opera s exprime, ntr-o anumit msur, personalitatea autorului subsecvent. n msura n care condiiile de mai sus sunt ndeplinite, autorul acelei opere devine titular al dreptului de autor fr ndeplinirea altor formaliti. Dup ce opera a fost creat, nu

71

este

necesar nregistrarea

ei,

prezentarea

ei

la o

anumit

autoritate

sau entitate

organizaional sau autoritate de alt natur. Copyleft este un joc de cuvinte plecat de la cunoscutul drept de autor, descriind un grup de licene aplicate unor lucrri gen software, documente i art. Copyleft nseamn exact opusul acestui drept i este forma prin care autorul i d consimmntul la republicarea i distribuirea operei sale, ct vreme numele su e menionat. O licen copyleft folosete legislaia dreptului de autor pentru a permite oricrei persoane, care primete o copie sau o versiune derivat a unei lucrri, s o modifice i s redistribuie att lucrarea, ct i versiunile derivate ale acesteia. Astfel, ntr-un sens nejuridic, copyleft-ul este opusul dreptului de autor. C-ul ntors este simbolul pentru copyleft. Spre deosebire de omologul su, simbolul dreptului de autor, acesta nu are vreo semnificaie juridic recunoscut. Proprietatea industrial este, n sens strict, asociat cu posibilitatea, recunoscut de lege titularului acestui drept - persoan fizic sau persoan juridic - de a folosi, n mod exclusiv, o creaie intelectual aplicabil n industrie sau un semn distinctiv al unei activiti industriale [Ro, V. i alii, 2003; Cornish, W.R., 1996; Legea nr. 64/1991; Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991]. Exist dou categorii de obiecte ale acesteia: creaii intelectuale industriale i semne distinctive ale activitii industriale. Termenul industrie (industrial) are un neles convenional (special), acesta cuprinznd nu doar industria propriu-zis (ca ramura a economiei naionale), ci i alte domenii cum ar fi comerul, agricultura, etc. n materia proprietii industriale noiunea de industrie este conceput ca tot ceea ce presupune i este datorat muncii omului, activitii sau interveniei sale asupra naturii. Convenia de la Paris din 1883 privind protecia proprietii industriale (cea mai veche n materie i nc n vigoare) menioneaz ca fiind obiecte ale proprietii industriale: inveniile, modelele de utilitate, desenele i modelele industriale, mrcile de fabric, de comer i de serviciu, numele comercial, indicaiile de provenien, denumirile de origine [Chavanne A., Burst J.-J., 1993 ]. Prin desen industrial (DI) se nelege aspectul exterior al unui produs sau al unei pri a acestuia, redat n dou dimensiuni, rezultat din combinaia dintre principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori, form, textur i/sau materiale i/sau ornamentaia produsului n sine. Iar prin model industrial (MI) se nelege aspectul exterior al unui produs sau al unei pri a acestuia, redat n trei dimensiuni, rezultat din combinaia dintre principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori, form, textur i/sau ornamentaia produsului n sine [Mihai, L., 2002; Legea nr. 129/1992]. 72

Fa de data adoptrii Conveniei de la Paris din 1883, materia proprietii industriale s-a mbogit. Intr-o enumerare nelimitativ, sunt creaii intelectuale industriale: invenia, inovaia, know-how-ul, modelele de utilitate, desenele i modelele industriale, topografia circuitelor integrate etc, respectiv sunt semne distinctive ale activitii industriale: mrcile (de fabric, de comer sau de serviciu), indicaii geografice (denumiri de origine i/sau indicaii de provenien), numele comercial (firma), emblema [Legea nr. 16/1995; Chavanne A., Burst J.J., 1993]. Obiectele proprietii industriale prezint trsturi comune: a) sunt bunuri, n sensul juridic al termenului (sunt susceptibile de apropriere sub forma unor drepturi patrimoniale); b) sunt transmisibile (dup caz, prin licen sau prin cesiune); c) sunt bunuri incorporale - nu au o substan material; titularul dreptului de proprietate asupra suportului material al operei nu este n mod necesar i titularul dreptului de proprietate industrial; d) se caracterizeaz prin ubicuitate; ubicuitatea poate fi de dou feluri: d l ) ubicuitatea sub aspectul apariiei desemneaz aptitudinea acestor obiecte de a putea fi create de dou sau mai multe persoane ce au lucrat n mod independent, unele de altele, n acelai timp (sau n perioade de timp diferite), n acelai loc (sau n locuri diferite); legiuitorul este cel care emite norme prin care s se identifice titularul dreptului de proprietate industrial (ex: sunt recunoscui amndoi ca titulari ai dreptului - co-titulari, sau doar unul dintre acetia va fi recunoscut ca fiind titular al dreptului); n aceast din urm ipotez se nate ntrebarea care dintre cei doi va fi recunoscut ca fiind titularul dreptului; exist legislaii ce stabilesc ca principiu c titular al dreptului de proprietate industrial este acela care a ndeplinit primul anumite formaliti cerute de lege n faa unor autoriti stabilite de lege; d2) ubicuitatea sub aspectul folosinei desemneaz aptitudinea obiectelor proprietii industriale de a putea fi folosite, chiar n integralitatea lor, de dou sau mai multe persoane, independent una de alta, n acelai timp si in acelai loc sau n locuri diferite; legiuitorul a emis norme juridice cu privire la instrumentele de transmitere a acestor obiecte ce fac posibil folosirea concomitent a lor de ctre persoane diferite, chiar n acelai timp; de exemplu, prin contractul de licen nu se transmite nsui dreptul de proprietate industrial, cu toate prerogativele sale, ci doar posibilitatea de a folosi creaia sau semnul distinctiv i de ctre beneficiarul licenei.

73

Contractul de cesiune de brevet este contractul prin care titularul brevetului de invenie, n calitate de cedent, transmite cesionarului, n tot sau n parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul exclusiv de exploatare a inveniei. Contractul de licen de brevet este convenia prin care una dintre pri (numit liceniator sau transmitorul licenei) confer celeilalte pri (numit liceniat sau beneficiarul licenei) dreptul de folosire temporar, total sau parial, a unui brevet de invenie. Spre deosebire de contractul de cesiune (fie i parial sub aspect temporal), contractul de licen nu transfer nsui dreptul subiectiv de proprietate industrial asupra inveniei, ci atribuie beneficiarului un simplu drept de folosin a inveniei, n limitele stabilite prin contract. Prin funcia sa de identificare a originii comerciale i a calitii produselor, de organizare a concurenei pe pia, marca a dobndit un rol important n economie, n special n sfera comerului (i marketingului, ca o component a acestuia). ns este consacrat

principiul conform cruia marca nu d natere nici unui drept personal nepatrimonial, ci numai unor drepturi patrimoniale. Cum drepturile patrimoniale sunt de regul transmisibile, rezult c toate drepturile asupra mrcii pot fi transmise. Contractul de cesiune de marc este contractul prin care titularul mrcii, n calitate de cedent, transmite cesionarului, n tot sau n parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul exclusiv de exploatare a mrcii. Specific cesiunii de marc este obiectul su, care const n nsi transmiterea dreptului subiectiv de proprietate industrial asupra mrcii. Contractul de licen de marc este convenia prin care una dintre pri (numit liceniator sau transmitorul licenei) confer celeilalte pri (numit liceniat sau beneficiarul licenei) dreptul de folosire temporar, total sau parial, a unei mrci. Spre deosebire de contractul de cesiune (fie i parial sub aspect temporal), contractul de licen nu transfer nsui dreptul subiectiv de proprietate industrial asupra mrcii, ci atribuie beneficiarului un simplu drept de folosin a mrcii, n limitele stabilite prin contract i sub un anumit control din partea titularului mrcii.

4.2 Dreptul la exclusivitatea exploatrii inveniei

Coninutul dreptului de proprietate industrial asupra inveniei trebuie examinat sub dou aspecte [Popescu R., 2005; Ro, V., 2003]: a) coninutul exploatrii pe care este ndrituit s o exercite titularul asupra inveniei (dreptul de exploatare a inveniei) - care este latura pozitiv" a dreptului; 74

b) coninutul exclusivitii recunoscute titularului (dreptul la exclusivitatea exploatrii inveniei) - care este latura negativ" a dreptului. Titularul brevetului de invenie are nu numai dreptul de exploatare a inveniei, ci i obligaia - juridic - de a proceda, n cadrul unui termen limit, la exploatarea inveniei brevetate, n caz contrar fiind aplicabile sanciuni (aa-numitele licene obligatorii). nclcarea prerogativei exclusivitii atrage posibilitatea recurgerii la o aciune denumit aciune n contrafacere" i care, n principiu, este rezervat titularului brevetului de invenie. Prin urmare, este interzis efectuarea, fr consimmntul titularului a urmtoarelor acte: a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vnzare, vnzarea sau importul n vederea folosirii, oferirii spre vnzare ori vnzrii, n cazul n care obiectul brevetului este un produs; b) utilizarea procedeului, precum i folosirea, oferirea spre vnzare, vnzarea sau importul n aceste scopuri a produsului obinut direct prin procedeul brevetat, n cazul n care obiectul brevetului este un produs. Fabricarea produselor const n realizarea material a unui obiect identic ori similar cu cel ce formeaz obiectul-produs al inveniei brevetate. Este suficient fabricarea produsului, chiar dac acesta nu a fost utilizat ori pus n vnzare. n toate cazurile, fabricarea trebuie s fi fost finalizat, nu numai nceput; cu toate acestea, dac fabricarea a fost ntrerupt de aciunea formulat de ctre titularul brevetului, se poate considera c s-a produs o contrafacere parial, ct privete poriunile fabricate ori aflate n curs de execuie. Reproducerea n dimensiuni reduse a unui obiect brevetat, ceea ce face imposibil ntrebuinarea acestuia n industrie (de exemplu, o mainrie redus n dimensiuni spre a servi drept model) nu constituie contrafacere. n decursul timpului, au fost elaborate unele reguli generale referitoare la compararea obiectului protejat prin brevetul de invenie cu obiectul contrafcut prin fabricare, spre a se stabili dac a fost nclcat ori nu exclusivitatea recunoscut titularului de brevet, aadar dac a existat sau nu contrafacere: 1. astfel, mai nti, n cazul reproducerii servile nu se ridic probleme, aceasta constituind ntotdeauna nclcarea exclusivitii recunoscute titularului brevetului; 2. conform teoriei variantelor de execuie, aplicabil n cazul n care reproducerea nu este servil, se consider c a fost nclcat exclusivitatea dac la obiectul reprodus se regsesc elementele constitutive eseniale ale inveniei; astfel, simpla schimbare a materialului, a formei, a dispunerii, a dimensiunilor fr a se aduce un rezultat industrial nou nu constituie dect variante de execuie a produsului protejat prin brevet; 75

3. contrafacerea se apreciaz n raport cu asemnrile, iar nu cu deosebirile; cu alte cuvinte, nu prezint importan dac obiectul reprodus conine, n acelai timp, i unele diferene fa de produsul brevetat, n ipoteza n care, la comparaie, rezult existena asemnrilor sub aspectul elementelor eseniale i caracteristice ale inveniei; 4. conform teoriei echivalentelor, se consider c exist nclcarea exclusivitii atunci cnd un element din structura produsului este nlocuit cu un element diferit, care ndeplinete aceeai funcie i determin un rezultat identic sau asemntor; Folosirea produselor ca form de nclcare a exclusivitii recunoscute titularului de brevet de invenie este distinct de fabricarea" produselor, dei, de cele mai multe ori, persoana care fabric produsele le i folosete. Exist contrafacere att n cazul folosirii produsului brevetat, ct i n acela al folosirii procedeului ori a metodei brevetate, precum i n cazul folosirii unui produs nebrevetat, dar care a fost obinut printr-un procedeu sau o metod brevetate. Existena ori absena calitii de comerciant este nerelevant, dar numai folosirea n scop comercial - nu i aceea n scop personal - constituie nclcare a exclusivitii. n toate cazurile, reaua-credin a celui care folosete produsele trebuie dovedit, deoarece este posibil ca produsele folosite s fi fost puse n circulaie cu acordul titularului de brevet. Trebuie spus c exclusivitatea titularului de brevet este nclcat att atunci cnd comercializarea s-a fcut de ctre un comerciant, ct i cnd punerea n circulaie aparine unui necomerciant, fiind - de asemenea - indiferent dac s-a svrit doar un act izolat ori dac nu s-a obinut nici un beneficiu; sub acest din urm aspect, totui, se consider c donaia produselor contrafcute ori nchirierea acestora nu cade sub incidena legii. Numai comercializarea produselor constituie contrafacere, nu i achiziionarea acestora; doar dac persoanele care au achiziionat se folosesc, n alt scop dect cel personal, de produsele astfel comercializate, situaia este asimilat contrafacerii, ntruct este vorba despre folosirea" produselor. Constituie nclcare a exclusivitii att exportul ct i importul produselor, n vederea folosirii, oferirii spre vnzare ori vnzrii. Este controversat problema dac simplul tranzit al produselor contrafcute, destinate unei alte ri, constituie sau nu contrafacere. La fel ca i n cazul folosirii produselor, exclusivitatea recunoscut titularului de brevet poate fi nclcat prin utilizarea procedeelor brevetate. Protecia conferit procedeului prin brevetare se ntinde i asupra produselor obinute direct prin acest procedeu, n sensul c sunt interzise folosirea lor, oferirea spre vnzare, vnzarea sau importul n aceste scopuri - sub toate 76

aceste patru aspecte rmnnd valabile consideraiile anterioare referitoare la astfel de forme de contrafacere n cazul produselor brevetate. Tot astfel, oferirea utilizrii unui procedeu brevetat ncalc exclusivitatea titularului brevetului. n toate cazurile, este nerelevant existena ori inexistena calitii de comerciant a terului.

4.3 Limite ale dreptului la exclusivitatea inveniei

n practic, dar i n rndul specialitilor este binecunoscut faptul c prerogativa exclusivitii nu este absolut. Prin lege au fost statuate limite generale i speciale asociate dreptului subiectiv de proprietate industrial asupra inveniei, a cror importan impune prezentarea lor separat. Ansamblul acestor limitri contribuie la prevenirea transformrii brevetului de invenie ntr-un monopol absolut, ceea ce ar constitui un factor de frnare, iar nu de stimulare a progresului tehnico-tiinific. Limitele generale vizeaz caracterul teritorial i temporar al exclusivitii exploatrii inveniei. Actele de exploatare a inveniei realizate n afara teritoriului statului care a acordat brevetul pot cdea, eventual, sub protecia juridic a statelor strine unde asemenea acte au fost svrite, dac acea invenie a fost brevetat i n acele state. Prin urmare, exclusivitatea exploatrii inveniei brevetate este limitat din punct de vedere teritorial. De aceea, este necesar formularea unei cereri separate de brevet de invenie n fiecare dintre rile n care se dorete obinerea proteciei juridice. Spre a facilita aceste demersuri, art. 4 din Convenia de la Paris instituie ceea ce se numete prioritatea convenional", n sensul c persoanei care a constituit depozit reglementar ntr-o ar semnatar a conveniei i se recunoate dreptul ca, n decurs de cel mult 12 luni calculate de la momentul acestui depozit naional reglementar s poat formula cerere de brevet de invenie n oricare alt ar semnatar a conveniei, invocnd prioritatea obinut prin cel dinti depozit naional reglementar pe care 1-a constituit. Chiar i n aceste condiii, solicitantul de brevet care dorete s fie protejat pentru invenia sa i ntr-o alt (alte) ar (ri) se afl ntr-o situaie dificil, care presupune un mare consum de timp, precum i efectuarea unor cheltuieli deloc neglijabile (pentru traducere, pentru consilieri n proprietate industrial din diferite ri strine i pentru plata taxelor ctre diferitele oficii de brevete din acele alte ri). Neajunsurile ce rezult din existena caracterului teritorial al ocrotirii prin brevet au impus instituirea, prin art. 2 i 3 ale Conveniei de la Paris din 1883 privind protecia . 77

proprietii industriale a aa-numitului principiu al tratamentului naional". Conform acestui principiu, fiecare ar semnatar a Conveniei de la Paris trebuie s asigure cetenilor celorlalte ri membre aceeai protecie ca cea pe care o asigur propriilor si ceteni. De altfel, acelai tratament naional trebuie s fie asigurat i cetenilor rilor care nu sunt semnatare ale Conveniei de la Paris, dac acetia sunt domiciliai ntr-o ar membr sau dac au sediul real i efectiv", industrial sau comercial, ntr-o asemenea ar. Totui, nici o condiie cu privire la domiciliu sa sediul n ara n care se cere protecia nu poate fi impus cetenilor rilor membre pentru a beneficia de dreptul de proprietate industrial. Efectele teritoriale ale brevetelor de invenie pot fi ns nlturate ori limitate prin intermediul conveniilor internaionale ncheiate n domeniul inveniilor, care pot stabili eliberarea unui singur brevet, dar care confer protecie juridic pe teritoriul mai multor state ori care pot reglementa o procedur unic sau simplificat care s conduc la eliberarea de brevete pentru aceeai invenie n mai multe state. Asemenea proceduri sunt instituite, de exemplu, prin Tratatul de cooperare n materie de brevete de invenie (P.C.T.) de la Washington din 1970, prin Convenia privind eliberarea brevetelor europene (Convenia brevetului european) adoptat n anul 1973 la Munchen. Aceast din urm convenie nu trebuie confundat cu Convenia pentru Brevete Comunitare, care este elaborat n cadrul Uniunii Europene, dar care nu a intrat nc n vigoare, dei a fost semnat la Luxemburg n anul 1975. Exclusivitatea exploatrii inveniei nu poate fi opus terilor dect atta timp ct brevetul se afl n vigoare. n Romnia, conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, republicat, brevetul este valabil timp de cel mult 20 ani de la data constituirii depozitului naional reglementar, i aceasta indiferent dac este vorba despre un brevet principal sau despre un brevet eliberat pentru o invenie de perfecionare. Limitarea n timp a dreptului exclusiv de exploatare a inveniei de ctre titular prezint o mare importan i a fost determinat de motive sociale, economice i tehnico-tiinifice, cunoscut fiind c dup ncetarea dreptului exclusiv, folosirea inveniei este liber i gratuit. Limitele speciale sunt mai numeroase. Printre limitele speciale reglementate n dreptul romn se regsesc: dreptul de folosire a unei invenii brevetate n construcia i funcionarea vehiculelor; dreptul de folosire personal anterioar; dreptul de producere sau de folosire a inveniei n scop experimental; dreptul de folosire a inveniei asupra creia dreptul de proprietate industrial s-a epuizat; dreptul de folosire personal ulterioar [Popescu, R., 2005; Mihai, L., 2002; Legea nr. 64/1991]. 78

Dreptul de folosire a unei invenii brevetate n construcia i funcionarea vehiculelor este cunoscut i sub denumirea de imunitatea vehiculelor" i este menit s contribuie la asigurarea liberei circulaii a vehiculelor terestre sau aeriene i a navelor. Absena unei asemenea reglementri ar pune autoritile statale n faa unor probleme uneori insurmontabile (cum ar fi, de exemplu, identificarea modalitilor concrete prin care s-ar realiza controlul aeronavelor ori al navelor care tranziteaz teritoriul rii, sub aspectul nenclcrii drepturilor de proprietate industrial). Legea prevede condiiile ce trebuie ndeplinite, n mod cumulativ, pentru ca terii s poat invoca, n raport cu titularul brevetului de invenie, aceast licen legal: a) vehiculul terestru sau aerian ori nava - fiind asimilate i accesoriile acestora (remorci, vagoane, containereHl etc.) - trebuie s aparin unui stat membru la o convenie internaional privind inveniile, la care, n cazul nostru, Romnia este parte; b) invenia utilizat n construcia sau funcionarea vehiculului sau la dispozitivele pentru funcionarea acestuia trebuie s fie brevetat n Romnia; c) aceast invenie trebuie s fie folosit exclusiv pentru nevoile vehiculului; piesele detaate i echipamentele de schimb sunt asimilate, fiind permis montarea acestora, inclusiv montarea pentru repararea altor vehicule; deinerea de produse brevetate la bordul vehiculului n alte scopuri (de exemplu, pentru vnzare sau tranzit) constituie contrafacere; d) vehiculul trebuie s fi ptruns temporar (inclusiv n cazul intrrilor periodice) sau accidental (de exemplu, n caz de avarie, furtun, eroare de pilotaj etc.) pe teritoriul Romniei. Dac aceste patru condiii cumulative sunt ndeplinite, titularul brevetului nu poate opune terului exclusivitatea exploatrii inveniei pe care a brevetat-o n Romnia. Dreptul de folosire personal anterioar constituie recunoaterea pe plan legislativ a unei consecine impuse de echitate, ntr-o situaie de manifestare a ubicuitii - sub aspectul apariiei - a creaiilor intelectuale industriale. Din punct de vedere al apariiei lor (al apariiei obiectelor proprietii industriale), ubicuitatea se nfieaz ca o aptitudine a acestora de a putea fi create de mai multe persoane n mod simultan (dar i n timpuri diferite, ns coexistnd n aceeai perioad), dei creatorii au lucrat independent unii de alii, n acelai loc sau n locuri diferite. Acest aspect al ubicuitii l ntlnim, n mod special, n creaiile industriale, n contexte justificative i intensiti diferite; ns nu este exclus nici n cazul semnelor distinctive. Este uor de observat c ideea care st la baza unei soluii noi - o invenie, un know-how, un desen industrial etc. poate aprea la mai multe persoane, n locuri diferite i fr a avea cunotin una de alta. n 79

aceste circumstane, atunci cnd una i aceeai invenie" este creat de ctre dou persoane diferite, prin eforturi independente, aceea dintre ele care va constitui cea dinti depozitul reglementar va deveni titular de brevet. Pentru ca terul s poat invoca, n raport cu titularul brevetului de invenie, aceast licen legal, trebuie s fie ndeplinite n mod cumulativ anumite condiii. Trebuie spus c acest drept permite numai folosina personal, neputnd fi transmis dect deodat cu ntreg patrimoniul acelei persoane ori cu o fraciune a patrimoniului afectat exploatrii acelei invenii. Dreptul de producere sau de folosire a inveniei exclusiv n cadru privat i n scop necomercial instituie regula n baza creia persoana care construiete un aparat pentru nevoile casnice nu aduce atingere dreptului exclusiv al titularului brevetului. Conform dreptul de folosire a inveniei asupra creia dreptul de proprietate industrial s-a epuizat, dup nstrinarea cu titlu oneros, de ctre nsui titularul brevetului, a produsului n care este ncorporat invenia brevetat, nu constituie contrafacere actele ulterioare de comercializare sau de oferire spre vnzare realizate, pe teritoriul Romniei (deci nu i n strintate), de ctre sub-dobnditorii produsului. Nu constituie contrafacere, folosirea cu bun-credin sau luarea msurilor efective i serioase de folosire a inveniei de ctre teri n intervalul de timp dintre decderea din drepturi a titularului de brevet i revalidarea brevetului. n acest caz invenia poate fi folosit n continuare de acea persoan, n volumul existent la data publicrii meniunii revalidrii. La fel ca i dreptul de folosin personal anterioar, dreptul de folosire personal ulterioar, ca limit a exclusivitii exploatrii inveniei, constituie recunoaterea pe plan legislativ a unei consecine impuse de echitate.

4.4 Transmiterea drepturilor privind inveniile

n cele ce urmeaz, vor fi expuse problemele asociate transmiterii, n tot sau n parte, a drepturilor nscute n legtur cu invenia, prin contractele de cesiune i de licen. Specific cesiunii de brevet este obiectul su, care const n transmiterea dreptului subiectiv de proprietate industrial asupra inveniei. Sub raportul modalitilor n care se poate realiza, cesiunea poate fi total sau parial, att din punctul de vedere al obiectului su, ct i din cel al teritoriului la care se refer.

80

Cesiunea este total din punctul de vedere al obiectului su atunci cnd ceea ce se transmite este dreptul la brevet n ntregul su i, prin aceasta, folosina exclusiv asupra inveniei cu toate prerogativele sale; Cesiunea este parial dac este limitat numai la anumite drepturi conferite de brevet ori numai la o anumit parte a inveniei protejat prin brevet. Din punct de vedere al teritoriului la care se refer, cesiunea poate fi total, atunci cnd dreptul transmis se poate exercita pe ntreg teritoriul statului care a eliberat brevetul, sau parial, cnd ea privete numai o parte a acelui teritoriu. n temeiul contractului de cesiune de brevet, cesionarul poate dobndi dreptul exclusiv asupra inveniei pentru o perioad mai scurt dect durata de validitate a brevetului? De exemplu, brevetul mai este valabil pentru o perioad de 10 ani iar dreptul asupra inveniei este transmis pentru o perioad de 5 ani. n baza principiului libertii conveniilor, rspunsul este pozitiv. Dup scopul urmrit de pri la ncheierea contractului, cesiunea poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Contractului de cesiune cu titlu gratuit i se vor aplica regulile prevzute de Codul civil pentru contractul de donaie. n cazul cesiunii cu titlu oneros, contractul este asimilat, n privina regulilor care-i guverneaz, conform Codului Civil, contractului de vnzare-cumprare sau de schimb (a se vedea capitolele anterioare din aceast lucrare), n funcie de natura contraprestaiei, o sum de bani sau, respectiv, un alt bun. n cazul n care transmiterea brevetului opereaz n cadrul transmiterii fondului de comer, a patrimoniului sau unei fraciuni din patrimoniu, se aplic regulile prevzute pentru categoriile respective. Dac nu exist reguli speciale se aplic principiul consensualismului i regulile generale prevzute de Codul comercial. Conform regulii generale, cnd cesiunea de brevet are natura juridic a unui contract de vnzare-cumprare, taxa va fi suportat de ctre cesionar (cumprtor), dac prile nu au convenit altfel. n cazul n care un lucru, bun necorporal este protejat printr-un drept exclusiv, instrumentul juridic prin intermediul cruia ubicuitatea sub aspectul folosinei se poate manifesta n mod concret este contractul de licen. Prin intermediul acestui contract, obiectul dreptului de proprietate intelectual poate fi exploatat nu numai de ctre titularul dreptului exclusiv, ci i de ctre alte persoane autorizate de ctre titular. n astfel de situaii, din punctul de vedere al ntinderii folosinei pe care i-o rezerv liceniatorul, exist: 81

a) licena simpl (neexclusiv), prin care liceniatorul pstreaz dreptul de a folosi el nsui invenia i de a autoriza i alte licene. In lipsa unei prevederi exprese n contract, se prezum licena simpl; b) licena exclusiv, prin care liceniatorul se angajeaz sa nu ncheie i alte licene asupra aceleiai invenii, pentru produsele i pentru teritoriul pentru care s-a ncheiat licena exclusiv; c) licena exclusiv absolut este o variant a licenei exclusive prin care liceniatorul se angajeaz ca, pe perioada derulrii contractului, s nu mai foloseasc nici mcar el nsui invenia pentru produsele i pentru teritoriul Ia care se refer licena exclusiv. Deoarece renunrile la drepturi nu se prezum, caracterul absolut al licenei exclusive trebuie prevzut expres. Contractul de licen exclusiv absolut nu trebuie confundat cu contractul de cesiune. Dup cum reiese din cele expuse anterior, contractul de cesiune transmite nsui dreptul de proprietate industrial, pe cnd contractul de licen confer numai un drept de folosin asupra inveniei. Aceast distincie pare mai greu de sesizat n cazul contractului de cesiune exclusiv absolut prin care singura persoan ndreptit s foloseasc marca este

beneficiarul licenei pe cnd liceniatorul pierde acest drept, ntocmai ca i cedentul. Totui, ntre cesiune i licena exclusiv absolut exist unele diferene notabile. Astfel, numai liceniatorul, nu i cedentul, pstreaz prerogativa dispoziiei asupra dreptului de proprietate industrial. De asemenea cedentul poate introduce, fr restricii, aciunea n contrafacere pentru actele de nclcare a dreptului de folosire a inveniei svrite de teri dup transferul acestui drept. Dimpotriv, beneficiarul licenei exclusive (deci inclusiv a celei absolute) poate introduce aciunea n contrafacere numai dac, dup ce a notificat titularului brevetului actele de contrafacere de care a luat cunotin, acesta nu a acionat n termenul solicitat de liceniat. In fine, licena, chiar i exclusiv absolut, pstreaz un caracter esenialmente temporar, pe cnd cesiunea produce, de regul, efecte nelimitate n timp. Din punctul de vedere al ntinderii folosinei autorizate beneficiarului, licenele pot fi totale sau pariale, ultimele stabilind unele limitri folosinei transmise, cum ar fi: n timp (totui, licena neputnd dura dect cel mult pe perioada de valabilitate a brevetului), n spaiu (sub aspectul locului de utilizare sau de comercializare e t c ) , referitor la obiect (doar anumite elemente ale acestuia), referitor la modul de utilizare (fabricare, vnzare, export, import, etc). Licena poate fi pur (cnd nu i se altur elemente caracteristice altor operaiuni juridice) sau complex, aceasta din urm reprezentnd reunirea licenei i a altor contracte 82
J

(furnizare, cesiune, know-how, etc), ntr-o singur operaiune complex de transfer de tehnologie. n principiu, contractul de licen se ncheie, n calitate de liceniator, de ctre titularul brevetului. Dac nu li s-a interzis expres de ctre titular, uzufructuarul i liceniatul cu titlu oneros pot fi liceniatori, n limitele dreptului care li s-a conferit. Dimpotriv, liceniatul cu titlu gratuit nu poate, n lipsa unei stipulaii contrare, s acorde licene altor beneficiari. Deoarece contractul de licen cu titlu oneros este bilateral, obiectul su este dublu: folosina inveniei i preul licenei. Folosina inveniei trebuie s se refere la o invenie brevetat, iar brevetul s fie n vigoare la momentul ncheierii contractului. ncheierea unui contract prin care se transmite folosina unei invenii al crei brevet expirase este posibil, dac prile sunt n cunotin de cauz , dar operaiunea nu poate fi calificat n nici un caz drept un contract de licen de brevet, fiind - de fapt - un contract nenumit. De asemenea, se pot ncheia contracte de licen i pentru invenii ce se vor breveta n viitor, dac pentru eliberarea brevetului s-a depus deja cerere la OSIM. Preul licenei poate fi o sum global ori, cel mai adesea, o redeven stabilit n funcie de cifra de afaceri realizat de beneficiar sau de preul produselor fabricate sub licen. Ca orice contract i licena poate nceta: a) prin convenia prilor; b) ca urmare a constatrii nulitii ori a dispunerii anulrii, cu meniunea c acestea din urm nu pot opera retroactiv, date fiind imposibilitatea restituirii folosinei inveniei; c) de asemenea, urmare a caracterului bilateral al conveniei, este aplicabil sanciunea rezilierii, cu efecte pentru viitor. Transmitorul nu va datora daune-interese, dac intervenirea nulitii contractului nu i este imputabil. ns dac i se poate imputa o culp, el va putea fi obligat s l despgubeasc pe beneficiar (de exemplu, prin restituirea redevenelor pe care le-a primit).

4.5 Probleme speciale privind cesiunea de marc

Dat fiind faptul c, din punct de vedere cronologic, prima funcie care i s-a atribuit mrcii a fost aceea de identificare a originii comerciale a produsului, s-a considerat mult vreme c marca trebuie s fie inseparabil de aceast origine comercial, astfel nct ea nu

83

putea fi nstrinat dect mpreun cu fondul de comer sau cu ntregul patrimoniu al comerciantului, ori cel puin cu o fraciune a acestui patrimoniu Aceast concepie restrictiv cu privire la transmisibilitatea dreptului la marc este indezirabil n raport cu scopul su declarat, protecia consumatorilor i diferenierea produselor i serviciilor pe pia. n Romnia, legislaia din domeniul mrcilor a consacrat principiul transmisibilitii mrcii independent de fondul de comer din care face parte. Legea nr. 28/1967 privind mrcile de fabric, de comer i de serviciu consacra n mod implicit - dar irefutabil - cedarea mrcii, separat de fondul de comer sau de ntreprinderea ale crei produse, lucrri sau servicii le individualiza. Astfel, art. 40 alin. 1, stipuleaz c drepturile cu privire la marc pot fi transmise prin cesiune, indiferent de transmiterea fondului de comer n care aceasta este ncorporat" [Popescu, R., 2005]. Dup gradul de ntindere a dreptului transmis, cesiunea poate s fie total (dac dreptul este transmis n ntregime) sau parial (dac dreptul este transmis numai n parte). Din raiuni de protecie a concurenei i a liberei circulaii a bunurilor, precum i de evitare a confuziei n rndul consumatorilor, legea a interzis cesiunea de marc parial din punct de vedere teritorial. Este permis ns cesiunea parial din punct de vedere al claselor de produse sau servicii. Funcia distinctiv a mrcii i necesitatea de a evita confuzia n rndul consumatorilor impun ns o limitare i n privina cesiunilor pariale din punctul de vedere al produselor sau serviciilor la care se refer. Astfel, mrcile identice sau similare, aparinnd aceluiai titular i care sunt folosite pentru produse sau servicii identice sau similare, nu pot fi transmise prin cesiune dect n totalitate i numai ctre o singur persoan, sub sanciunea nulitii actului de transmitere". Aciunea n constatarea nulitii absolute poate fi intentat de orice persoan interesat (prile contractante, consumatorii indui n eroare, OSIM). Ca i n cazul cesiunii de brevet, cesionarul poate dobndi dreptul exclusiv asupra mrcii pentru o perioad mai scurt dect durata de validitate a certificatului de nregistrare. De asemenea, este posibil transmiterea dreptului asupra mrcii pentru o perioad mai lung dect durata iniial de valabilitate a certificatului de nregistrare (de exemplu, pentru o perioad de 15 ani). n acest caz, cesionarului i revine obligaia contractual de a efectua formalitile necesare pentru rennoirea nregistrrii mrcii. n lipsa unei clauze contractuale contrare, cesionarul poate transmite la rndul su dreptul asupra mrcii pentru o perioad cel mult egal cu aceea pentru care el nsui a dobndit acest drept. 84

Spre deosebire de bunurile mobile corporale, pentru care posesia constituie cel mai bun mijloc de publicitate, n privina bunurilor mobile incorporale (cum este i dreptul la marc) publicitatea se realizeaz exclusiv prin nscrierea n Registrul Naional al Mrcilor. n consecin, nu are nici un fel de importan, sub aspectul opozabilitii, mprejurarea c primul cesionar a folosit marca i s-a comportat ca un autentic titular al mrcii (deci a fost posesor al mrcii), ct timp el nu a nscris cesiunea la OSIM. Un alt aspect legat de cesiunea de marc este cesiunea forat a mrcii care intervine n ipoteza n care dreptul exclusiv asupra mrcii este supus executrii silite. Deoarece este un drept real ce poart asupra unui bun mobil necorporal, dreptul asupra mrcii este el nsui un bun mobil i, n consecin, face obiectul urmririi silite mobiliare. O problem special privind cesiunea de marc este cesiunea mrcii notorii. Marca notorie este marca larg cunoscut n Romnia. Ea este protejat fr a fi necesar nregistrarea sau utilizarea mrcii n Romnia. Notorietatea este o chestiune de fapt care se stabilete de ctre autoritatea competent s aplice legea. Dac dreptul subiectiv asupra mrcii notorii se nate din faptul juridic al notorietii (nefiind necesar parcurgerea procedurii de nregistrare a mrcii), cesiunea acestui drept, pentru a fi opozabil terilor, trebuie nscris n Registrul Naional al Mrcilor. Desigur, ulterior, cesiunea va fi publicat de ctre OSIM n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial. n cazul n care un ter dorete s nregistreze o marc identic sau similar cu marca notorie cedat, cesionarul poate s fac opoziie la nregistrarea mrcii terului. Alt problem special privind cesiunea de marc vizeaz mrcile colective i mrcile de certificare. Mrcile colective sunt mrcile destinate a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaii fa de produsele sau serviciile aparinnd altor persoane. Titulari ai mrcii colective pot fi asociaiile de fabricani, de productori, de comerciani, de prestatori de servicii. Membrii asociaiei folosesc marca colectiv potrivit regulamentului adoptat n cadrul asociaiei. Regulamentul trebuie depus la OSIM odat cu cererea de nregistrare sau n termen de cel mult trei luni dup aceasta, sub sanciunea anulrii nregistrrii mrcii. Sub aceeai sanciune, regulamentul trebuie s conin prevederi referitoare la condiiile necesare pentru admiterea n asociaie, condiiile de folosire a mrcii, motivele pentru care utilizarea mrcii poate fi interzis unui membru al asociaiei, precum i sanciunile ce pot fi aplicate de asociaie. 85

Prin urmare, asociaiile de fabricani, productori, comerciani sau prestatori de servicii vor fi libere s introduc, sau nu, n regulamentul de folosire a mrcii colective meniuni privind condiionarea transmiterii mrcii. n cazul n care nu s-a prevzut nici o meniune, se aplic regulile generale, n sensul c marca colectiv va fi transmisibil. Mrcile de certificare sunt mrci ce indic faptul c produsele sau serviciile pentru care sunt folosite sunt certificate de ctre titularul mrcii n ceea ce privete calitatea, materialul, modul de fabricaie a produselor sau de prestare a serviciilor, precizia ori alte caracteristici. Mrcile de certificare pot fi nregistrate la OSIM de ctre persoane juridice legal abilitate s exercite controlul produselor sau al serviciilor n privina acestor caracteristici. Drepturile cu privire la marca de certificare nu pot fi transmise de persoana juridic titular a mrcii. Transmiterea dreptului asupra mrcii de certificare se stabilete prin hotrre a Guvernului.

4.6 Contractul de licen de marc

Marca este un semn distinctiv ce indic originea comercial a unui produs. Ca mijloc de identificare, marca ar trebui, aprioric, s indice o singur origine comercial, adic un singur productor, comerciant sau, dup caz, prestator de servicii. Or, licena de marc permite tocmai multiplicarea" originilor comerciale desemnate prin una i aceeai marc. Tocmai pentru a preveni prejudicierea consumatorilor, care ar putea fi indui n eroare de o atare multiplicare", este necesar aplicarea dispoziiilor legale. Acestea au menirea de a conferi contractului de licen de marc o configuraie corespunztoare att principiilor ce guverneaz contractele, ct i interesului general al proteciei consumatorilor i concurenei loiale. Principalele criterii de clasificare a licenelor de marc sunt: tipul de folosin autorizat beneficiarului, gradul de complexitate al obiectului contractului, gradul de ntindere a folosinei autorizate, gradul de ntindere a folosinei rezervate siei de ctre titularul mrcii, scopul urmrit de pri i, n fine, importana conferit de contractani calitilor personale ale beneficiarului licenei. Din punctul de vedere al tipului de folosin autorizat beneficiarului, exist [Macovei, I., 2007; Ros, V., Bogdan, D., 2003]:

86

a) licena de exploatare, prin care beneficiarul este autorizat sa aplice marca pe propriile sale produse; trebuie reinut faptul c prin licena de marc nu se acord dreptul de a fabrica un anumit produs, ca atare, ci doar dreptul de a aplica o anumit marc pe un anumit produs; dreptul de a fabrica produsul se poate transmite, dac este cazul, printr-un contract de licen de brevet de invenie, un contract de licen de know-how e t c ; dat fiind faptul c unii productori de prestigiu doresc s-i protejeze drepturile de proprietate industrial (brevete, design, mrci, know-how etc), n practic acestea sunt transmise, deseori, mpreun n cadrul unor contracte complexe de transfer de tehnologie sau de franciz; b) licena de folosire, prin care beneficiarul este autorizat s aplice marca numai asupra produselor primite de la liceniator; exemplul clasic este acela n care productorul-liceniator livreaz anumite produse n vrac, iar distribuitorul-liceniat este autorizat s ambaleze produsele sub marca productorului; c) licena de reclam, prin care beneficiarul este autorizat s foloseasc marca numai n scop promoional; licena de reclam nu poate fi dect accesorie unei licene din primele dou tipuri, menionate anterior, pentru c altfel este lipsit de cauz, obiect, contractul prin care beneficiarul" ar primi doar dreptul de a face reclam unei mrci, n condiiile n care producia i comercializarea produselor ce poart marca nu i-ar aduce nici un ctig (fiind, eventual, obligat i la plata unei remuneraii n schimbul acestui drept); atenie ns, contractul prin care o firm de publicitate se angajeaz s desfoare o campanie publicitar promovnd marca partenerului su contractual nu este un contract de licen de marc, ci un contract de antrepriz (prestare servicii e t c ) , , n care titularul mrcii are calitatea de client, iar compania de publicitate este antreprenor. Din punctul de vedere al ntinderii folosinei autorizate beneficiarului, licenele pot fi totale sau pariale din punct de vedere teritorial, profesional i temporal. Spre deosebire de cesiunea de marc parial din punct de vedere teritorial - care este interzis de legea romn - licena parial de marc este expres autorizat de legiuitor. n privina cesiunii, interdicia se justific pentru evitarea confuziei n rndurile consumatorilor. Cesiunile pariale ar fi duntoare deoarece cedentul nu are nici un mijloc de a menine controlul asupra calitii produselor cesionarului, ulterior momentului ncheierii contractului, n timp ce liceniatorul menine un control asupra calitii produselor liceniatului. Sunt astfel diminuate consecinele negative pe care contractul le-ar putea avea asupra consumatorilor. Fa de acetia, titularul mrcii este i rmne garantul calitii produselor sau a serviciilor.

87

Licena total din punct de vedere profesional confer beneficiarului dreptul de a folosi marca pentru toate produsele i/sau serviciile pentru care marca a fost nregistrat. Licena parial din punct de vedere profesional acord beneficiarului dreptul de a folosi marca numai pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care marca este nregistrat. Ct privete licen total din punct de vedere temporal, aceasta reprezint contractul prin care dreptul de folosire a mrcii este conferit beneficiarului pe toat durata de validitate a mrcii, potrivit certificatului de nregistrare aflat n vigoare. Altfel, suntem n situaia unui contract de licen parial din punct de vedere temporal, deoarece dreptul de folosire a mrcii se atribuie beneficiarului pentru a durat mai scurt dect aceea a proteciei conferite prin certificatul de nregistrare a mrcii aflat n vigoare. De obicei, la ncheierea contractelor de licen, prile menioneaz produsele sau serviciile pentru care s-a conferit dreptul de a folosi marca, precum i limitele, temporale i teritoriale, ale acelui drept . Dac nu exist astfel de prevederi, atunci se consider c licena este total din punct de vedere profesional, temporal sau, dup caz, teritorial, deoarece limitrile drepturilor conferite trebuie s fie prevzute n mod expres. Este un principiu de drept comun, general valabil n raporturile i relaiile contractuale. Dac prin contractul de licen de marc nu s-a prevzut nici un termen, atunci contractul nu va fi considerat ncheiat pe termen nedeterminat, ci pe termen determinat, folosina considerndu-se acordat pn la expirarea valabilitii certificatului de nregistrare n vigoare. Aceast excepie de la dreptul comun se justific prin caracterul temporar al obiectului derivat al contractului - dreptul de proprietate industrial asupra mrcii, presupus cunoscut i luat n considerare de pri la ncheierea contractului de licen. Din punctul de vedere al ntinderii folosinei pe care i-o rezerv liceniatorul, distingem: licena simpl (neexclusiv), prin care liceniatorul pstreaz dreptul de a folosi el nsui marca i de a autoriza i alte licene - n lipsa unei prevederi exprese n contract, se prezum licena simpl; licena exclusiv, prin care liceniatorul se angajeaz sa nu ncheie i alte licene asupra aceleiai mrci, pentru produsele i pentru teritoriul pentru care s-a ncheiat licena exclusiv; licena exclusiv absolut este o variant a licenei exclusive prin care liceniatorul se angajeaz ca, pe perioada derulrii contractului, s nu mai foloseasc nici mcar el nsui marca pentru produsele i pentru teritoriul la care se refer licena exclusiv. Deoarece renunrile la drepturi nu se prezum, caracterul absolut al licenei

exclusive trebuie prevzut expres.

88

Contractul de licen exclusiv absolut nu trebuie confundat cu contractul de cesiune. Contractul de cesiune transmite nsui dreptul de proprietate industrial, pe cnd contractul de licen confer numai un drept de folosin asupra mrcii. Exist o particularitate, n cazul contractului de cesiune exclusiv absolut, prin care singura persoan ndreptit s foloseasc marca este beneficiarul licenei pe cnd liceniatorul pierde acest drept, ntocmai ca i cedentul. Din punctul de vedere al scopului urmrit de pri la ncheierea contractului, licena poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Contractul de licen cu titlu oneros este un contract consensual, sinalagmatic, comutativ i cu executare succesiv. Dup importana conferit de contractani calitilor personale ale beneficiarului, licena poate avea sau nu caracter personal, intuitu personae. In dreptul romn, licena de marc cu titlu oneros nu are, n principiu, un caracter personal. n consecin, de regul, beneficiarul unei licene poate sub-licenia, dac prin contract nu s-a prevzut altfel. Liceniatul cedent nu este degrevat de obligaiile sale fa de liceniator dect pe baza consimmntului expres al acestuia din urm. Prin excepie, contractul de licen de marc poate avea caracter intuitu personae, atunci cnd dintr-o stipulaie special rezult aceasta. Principalele modaliti de ncetare a drepturilor asupra mrcii sunt: expirarea termenului de valabilitate a certificatului de nregistrare, renunarea la marc, decderea i anularea nregistrrii mrcii. n situaia n care titularul mrcii nu ndeplinete procedura de rennoire a nregistrrii mrcii, dreptul exclusiv de exploatare asupra mrcii se stinge. Expirarea produce efecte numai pentru viitor. n privina renunrii, aceasta poate fi total (pentru toate produsele sau serviciile pentru care marca a fost nregistrat) ori parial (pentru o parte din aceste produse sau servicii). Produce efecte doar pentru viitor, genernd ncetarea total sau parial a dreptului exclusiv de exploatare. Renunarea este un act unilateral de voin, i prin urmare irevocabil (poate fi anulat doar dac se dovedete existena viciilor de consimmnt la momentul renunrii). Se realizeaz prin declaraie scris la OSIM. Decderea poate interveni atunci cnd [Popescu, R., 2005]: a) n absena unor motive justificate, marca nu a fcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul Romniei pe o perioad nentrerupt de 5 ani, pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost nregistrat; este vorba n fapt de o sanciune pentru nclcarea obligaiei de folosire a mrcii, avnd drept scop evitarea apariiei aa-numitelor mrci de blocaj", adic a 89

acelor mrci care nu se nregistreaz cu scopul de a fi folosite, ci pentru a-i mpiedica pe potenialii concureni s-si aproprie marca respectiv; b) dup data nregistrrii, marca a devenit, ca urmare a aciunii sau inaciunii titularului, uzual n comerul cu un produs sau un serviciu pentru care a fost nregistrat; marca uzual nsemnnd acea marc care a dobndit o ntrebuinare comun i generalizat pentru desemnarea produselor respective; c) dup data nregistrrii mrcii i ca urmare a folosirii de ctre titular, marca a devenit susceptibil de a induce publicul n eroare, n special cu privire la natura, calitatea sau proveniena geografica a produselor sau serviciilor pentru care a fost nregistrat; prin aceast dispoziie s-a urmrit att sancionarea titularului mrcii, ct i protecia consumatorilor; d) marca a fost nregistrat de o persoan care nu avea calitatea de solicitant, adic nu era persoan fizic sau juridic n numele creia cererea a fost depus; e) dac titularul mrcii nu a pltit taxa pentru cererea de rennoire a nregistrrii mrcii n termen de cel mult 6 luni de la expirarea duratei de protecie a nregistrrii anterioare; n acest caz, decderea este decis de ctre OSIM. Situaii n care poate interveni anularea nregistrrii mrcii: nregistrarea mrcii s-a fcut cu nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la condiiile de fond; nregistrarea mrcii a fost solicitata cu rea-credin; nregistrarea mrcii aduce atingere unor drepturi anterior dobndite cu privire la o indicaie geografic protejat, un desen sau un model industrial protejat sau alt drept de proprietate industrial protejat ori cu privire la un drept de autor. Cile de aprare a drepturilor privitoare la mrci sunt: aprarea prin contestaie administrativ, aprarea prin aciuni penale i aprarea prin aciuni civile. Deciziile OSIM privind cererea de nregistrare a unei mrci, modificarea acesteia sau a nregistrrii mrcii, modificarea numelui sau a adresei titularului sau a mandatarului, rennoirea nregistrrii, transmiterea drepturilor asupra mrcilor, radierea sau modificarea nregistrrii licenelor sau a altor drepturi, nscrierea renunrii la o marca i orice decizii cu privire la cereri de nregistrare sau la mrci nregistrate pot fi contestate la OSIM de ctre solicitantul nregistrrii sau, dup caz, de ctre titularul mrcii ori de ctre persoanele interesate. Contestaiile se pot introduce n termen de trei luni de la comunicare sau, dup caz, de la publicarea acestora i vor fi soluionate de ctre o comisie de reexaminare din cadrul OSIM.

90

Titularul certificatului de nregistrare precum i alte persoane interesate n aprarea dreptului de exploatare exclusiv au la indemn posibilitatea sesizrii autoritilor n legtur cu urmtoarele infraciuni: infraciunea de contrafacere, infraciunea de concuren neloial. Sunt, n mod special, considerate acte de concuren neloial i sunt interzise: orice fapte de natura sa creeze o confuzie cu ntreprinderea, cu produsele sau cu activitatea industrial sau comercial a unui concurent; afirmaiile false n exercitarea comerului, de natur s discrediteze ntreprinderea, produsele sau activitatea industrial ori comercial a unui concurent; indicaiile sau afirmaiile a cror utilizare, n exercitarea comerului, poate s induc n eroare publicul cu privire la natura, la modul de fabricaie sau la caracteristicile mrfurilor. Aciuni n aprarea drepturilor privitoare la mrci: aciunea n anularea nregistrrii mrcii; aciunea n contrafacere; aciunea n concuren neloial. Se deosebesc dou forme de contrafacere: contrafacerea n neles restrns; imitarea frauduloas a mrcii altuia. n neles restrns, contrafacerea este, n general, o reproducere servil sau brutal a mrcii altuia. Jurisprudena din diferite ri a considerat adesea drept contrafacere i o reproducere incomplet i neservil, cu condiia de a purta asupra elementelor eseniale sau caracteristice ale mrcii. Astfel, s-a considerat ca adugarea sau suprimarea unei litere, a unei cifre, a unui sufix sau prefix este irelevant, nefiind de natura a nltura nvinuirea de contrafacere. Practica a statuat drept reguli pentru a conchide existena contrafacerii urmtoarele: contrafacerea se apreciaz n funcie de asemnri, i nu de deosebiri; existena contrafacerii depinde de existenta unui risc de confuzie - n aprecierea acestuia se ine seama de reacia consumatorului mediu; n materie de contrafacere nu este necesar dovada relei-credine; nu este necesar s se fi produs confuzia creat prin contrafacere; este suficient ca ea sa fie posibil. Imitarea frauduloas a mrcii altuia. n timp ce contrafacerea, stricto sensu, este o uzurpare direct i fi, imitarea este o contrafacere deghizat i spre deosebire de autorul celei dinti care urmrete s reproduc exact marca altuia, imitatorul reproduce numai trsturile eseniale, izbitoare, spernd, cu ajutorul asemnrii de ansamblu, s induc n eroare pe consumatori, iar cu ajutorul deosebirilor, s se sustrag represiunii. Determinant n aprecierea imitrii frauduloase este impresia de ansamblu, de unde regula c trebuie s procedeze la o apreciere sintetic, i nu analitic a mrcilor n cauz.

91

Referitor la distincia dintre aciunea n contrafacere i aciunea n concuren neloial: prima implic nclcarea unui drept - dreptul de exploatare exclusiv, iar cea de-a doua presupune nclcarea unei obligaii - obligaia de comportare onest, cu buna-credin n raporturile comerciale. Persoana care svrete un act de concuren neloial va fi obligat s nceteze sau s nlture actul i, dup caz, s plteasc despgubiri pentru daunele cauzate, conform legislaiei n vigoare. Daca fapta a fost svrit de un salariat n cursul exercitrii atribuiilor sale de serviciu, comerciantul va rspunde solidar cu salariatul pentru pagubele generate, afar de cazul n care va putea dovedi c, potrivit uzanelor, nu era n msura s previn comiterea faptei. Persoanele care au creat mpreun prejudiciul rspund solidar pentru actele sau faptele de concuren neloial svrite. Dreptul la aciunea n concuren neloial se prescrie n termen de 1 an de la data la care pgubitul a cunoscut sau ar fi trebuit s cunoasc dauna i pe cel care a cauzat-o, dar nu mai trziu de 3 ani de la data svririi faptei.

92

Capitolul 5

PRINCIPALELE CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE

Principiul de drept conveniile legal constituite au putere de lege ntre prile contractante" relev cu claritate caracterul imperativ al raportului obligaional creat printr-un contract. De unde se poate conchide c respectarea contractului este obligatorie iar executarea sa trebuie fcut cu bun credin. Prin urmare, n msura n care contractul nu conine dispoziii contrare normelor n vigoare, ordinii publice sau bunelor moravuri, prile contractante sunt obligate s-1 respecte. Dac una dintre pri i ncalc obligaiile asumate, cealalt parte se poate adresa instituiilor specializate pentru a cere fie executarea silit a conveniei, fie daune interese. Aceast particularitate a raportului obligaional explic de ce conveniile nu pot fi revocate dect prin acordul prilor sau din motive prevzute de lege. Pe cale de consecin, o parte nu poate denuna unilateral contractul dect n situaia n care aceast posibilitate este stipulat n mod explicit n clauzele contractului sau poate fi dedus din natura contractului - spre exemplu, art. 7 din O G . nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractului la distan; consumatorul are dreptul de a denuna unilateral contractul la distan, n termen de 10 zile lucrtoare, fr penaliti i fr invocarea vreunui motiv, singurele costuri care pot cdea n sarcina consumatorului fiind cheltuielile directe de returnare a produselor. Executarea cu bun credin a conveniei implic ndeplinirea obligaiilor, de ambele pri, ntr-un mod cinstit i loial, ceea ce presupune c raportul obligaional, contractul, convenia oblig nu doar la ceea ce este expres prevzut n coninutul su, ci i la toate urmrile, consecinele ce echitatea sau legea incumb obligaiei, dup natura sa. In spiritul celor deja amintite, trebuie spus c respectarea conveniei create prin voina prilor se impune celor ndrituii cu interpretarea contractului, instanelor sau persoanelor cu competen n materie. Ceea ce nseamn c termenii i elementele conveniei, contractului,

93

nu se pot modifica n procesul de interpretare a contractului. Regulile de interpretare au fost expuse ntr-unui din subcapitolele capitolului precedent al acestei lucrri.

5.1 Elementele componente ale contractelor

Elementele componente ale contractelor pot fi grupate n componente eseniale i componente accidentale [Molcu, E., 2007; Sebeni, A., 2007; Sttescu, C, Brsan, C, 1997]. Componentele eseniale sunt cele care dau identitate contractului i fr de care un contract nu poate lua natere. Acestea sunt: obiectul; consimmntul; capacitatea. n privina obiectului contractului, acesta poate fi interpretat n sens stric i n sens larg. n sens strict, obiectul contractului se confund cu efectele contractului, adic cu raportul obligaional, pentru c rolul contractului este acela de a da natere unei obligaii. n sens larg, obiectul contractului este identic cu obiectul obligaiei i poate lua forma lui dare, facere sau prestare. Referitor la consimmnt, care provine din latinescul cum sentire" prin care se nelege o prere comun cu cealalt parte, acesta reprezint manifestarea de voin a uneia dintre pri n sensul dorit de cealalt parte. Consimmntul fiind unul dintre elementele eseniale ale contractelor trebuie amintit c pot exista cauze care duc la inexistena consimmntului, sau cauze care viciaz consimmntul. Printre cauzele care distrug consimmntul, prezint interes n contextul tematic de fa, neseriozitatea i eroarea, iar n privina celor care viciaz consimmntul va fi reinut doar dolul. Neseriozitatea apare atunci cnd consimmntul a fost dat n mprejurri care atest indubitabil c partea nu a intenionat s se oblige. Eroarea este nelegerea greit a unor mprejurri. Dac nu vizeaz interesele prilor, eroarea nu afecteaz consimmntul. n patru situaii eroarea duce la nulitatea contractului: error in negotio (eroarea asupra naturii actului), error in persona (eroarea asupra identitii persoanei), error in corpore (eroarea asupra identitii lucrului, naturii materiale a obiectului contractului), error in substantia (eroarea asupra calitilor eseniale ale lucrului, ale

obiectului contractului; fac parte din categoria calitilor eseniale acele caliti ce au determinat partea s intenioneze dobndirea lucrului n cauz).

94

Dolul sau nelciunea n contract const din mijloacele viclene sau manoperele dolosive pe care una din pri le utilizeaz, n scopul de a determina cealalt parte s ncheie contractul. Cel de al treilea element esenial al contractelor este capacitatea. Aceasta este aptitudinea unei persoane de a ncheia contracte. Elementele accidentale ale contractelor se numesc ca atare deoarece un contract poate fi valabil ncheiat chiar i n lipsa lor, fiindc elementele accidentale se introduc n contract numai prin voina prilor. Dintre elementele accidentale prezint interes, din perspectiva contractelor i tranzaciilor comerciale, termenul i condiia. Termenul este un eveniment viitor i sigur de care depinde exigibilitatea sau stingerea unui drept. Dac acel eveniment viitor i sigur afecteaz exigibilitatea unui drept, termenul se numete suspensiv. Dac acel eveniment viitor i sigur duce la stingerea unui drept, atunci termenul se numete extinctiv. Condiia este un eveniment viitor i nesigur de care depinde naterea sau stingerea unui drept. Se poate observa c termenul este un eveniment viitor i sigur, pe cnd condiia este un eveniment viitor i nesigur. Pe de alt parte, termenul afecteaz exigibilitatea sau stingerea unui drept, n timp ce condiia afecteaz naterea sau stingerea unui drept. Cnd condiia afecteaz naterea unui drept, se numete suspensiv, iar atunci cnd afecteaz stingerea unui drept, se numete rezolutorie sau extinctiv.

5.2

Contractul de vnzare - cumprare comercial

Codul comercial reglementeaz contractul de vnzare - comercial, contract care este reglementat cu caracter general i n Codul civil. Dubla subordonare a contractelor comerciale n genere, a contractului de vnzare comerciala n special, este o aplicare a principiului stipulat prin art.l alin.2 Cod comercial, cum c normele dreptului civil constituie un izvor de drept subsidiar, ele devenind aplicabile in cazul n care legea comercial nu dispune. Noiune i particulariti. Contractul de vnzare - cumprare comercial este acel contract prin care o parte, vnztorul, se oblig s transmit dreptul de proprietate asupra

unui bun ctre cealalt parte, cumprtor, care se obliga s plteasc o sum de bani drept pre. Poate fi vorba de un drept real, de un drept de crean sau de un drept din domeniul proprietii industriale. Nu pot forma obiectul unui contract de vnzare-cumprare drepturile

95

personale nepatrimoniale i cele patrimoniale care au un caracter strict personal [Deak, Fr., 2007]. Din definiia anterioar rezult c acest contract este:

a) sinalagmatic ntruct d natere la obligaii n sarcina ambelor pri contractante; b) cu titlu oneros, ambele pri urmrind obinerea unor ctiguri patrimoniale; c) comutativ, existena i ntinderea obligaiilor asumate de ctre pri fiind certe i deci cunoscute chiar de la momentul ncheierii contractului; d) consensual, se ncheie prin simplul acord de voin al prilor contractante; conform art. 1295, Cod Civil, vinderea este perfect ntre pri i proprietatea de drept strmutat la comparator, n privina vnztorului, ndat ce prile s-au nvoit asupra lucrului i asupra preului, dei nc lucrul nu se va fi predat i preul nu se va fi numrat"; e) translativ de proprietate, prin contract se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vndut de la vnztor la cumprtor. Din cele expuse se poate deduce concluzia conform creia numai bunurile mobile i cele necorporale sunt supuse regimului comercial. Face excepie de la regula n baza creia cumprrile sau vnzrile de bunuri imobile nu sunt supuse regimului comercial, vnzarea sau cumprarea unui fond de comer care este definit din punct de vedere al naturii sale ca un bun mobil necorporal. Definirea fondului de comer ca un bun mobil necorporal este dat de caracterul su complex. El este format din bunuri de natur diferit care dei nu sunt unite ntre ele printr-o coeziune fizic, formeaz totui o universalitate de bunuri, ns aceast universalitate este doar una de fapt. Pentru a fi valabil ncheiat, contractul de vnzare-cumprare trebuie s ntruneasc elementele eseniale ale unui contract, adic consimmntul, capacitatea, obiectul - lucrul vndut i preul, asociate cu o cauz licit i, n contractele solemne, forma. Consimmntul. Vnzarea, ca orice contract de altfel, se ncheie prin consimmntul prilor. Condiiile de valabilitate a consimmntului au fost prezentate n subcapitolul anterior. Capacitatea. Cum vnzarea-cumprare este un act de dispoziie att pentru vnztor, ct i pentru cumprtor, prile trebuie s aib capacitate de folosin i capacitate de exerciiu. Pot cumpra i vinde toi crora nu le este interzis prin lege. Prin urmare, regula este capacitatea, iar incapacitatea este excepie. Motiv pentru care cazurile de incapacitate sunt expres i limitativ prevzute de lege.

96

Obiectul. Fiind un contract sinalagmatic, vnzarea-cumprarea genereaz obligaii reciproce; obligaia vnztorului are ca obiect lucrul vndut, iar obligaia cumprtorului are ca obiect preul. In lipsa acestor elemente, contractul de vnzare-cumprare nu poate fi considerat valabil ncheiat. Lucrul vndut, ca obiect al contractului de vnzare - cumprare, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie n comer, s existe n momentul ncheierii contractului, s fie determinat sau determinabil, licit i posibil, s fie proprietatea vnztorului. Iat, aadar de ce n absena dreptului de proprietate existena costului de tranzacionare nu se justific. n baza condiiei lucrul s fie n comer", nseamn c nu pot forma obiectul contractului de vnzare - cumprare lucrurile care, potrivit legii, nu sunt n comer, n circuitul civil (extra commercium). Bunurile care prin natura lor sau printr-o dispoziie a legii sunt de uz public cad sub incidena unei interdicii absolute n privina comercializrii, i ca atare, sunt inalienabile. Cele care nu sunt inalienabile ns pot fi vndute persoane sau numai n condiii foarte bine precizate. Prin urmare, expresia lucrul s fie n comer" relev, fie inalienabilitatea unor bunuri, fie regimul restrictiv al circulaiei unor bunuri. Sunt inalienabile, adic imprescriptibile i insesizabile, bunurile care fac parte din domeniul public al statului. Bunurile proprietate sau cumprate numai de ctre anumite

public pot fi date n administrare sau n folosin gratuit instituiilor de utilitate public, pot fi concesionate sau nchiriate prin licitaie public, ns nu pot fi dobndite, prin vnzarecumprare, ct timp fac parte din domeniul public. Regimul restrictiv al circulaiei bunurilor se aplic, de principiu, bunurilor care

constituie monopolul statului, aceste bunuri putnd fi vndute, respectiv cumprate, n condiiile prevzute de lege, numai de persoane juridice sau fizice autorizate pe baz de licen, spre exemplu, tutun, arme, stupefiante etc. Un asemenea regim restrictiv al circulaiei bunurilor poate fi aplicat i din motive de ordine public sau din raiuni economico-sociale, putnd fi cumprate numai cu respectarea unor prevederi legale speciale. Trebuie precizat c bunurile din patrimoniul cultural naional pot face obiectul vnzrii - cumprrii, ns scoaterea din ar, temporar sau definitiv, se face numai n baza certificatului de export emis de direciile judeene pentru cultur i patrimoniul cultural naional. De asemenea, metalele preioase i pietrele preioase pot face obiectul contractului

97

de vnzare - cumprare, legea instituind doar cteva limitri n legtur cu operaiunile aferente. Este de reinut c, n principiu, un bun nu poate fi declarat inalienabil prin voina individului, adic prin clauza contractual, pentru c o atare situaie contravine principiului liberei circulaii a bunurilor i dreptului proprietarului de a dispune liber i absolut de bunul su, drept garantat de Constituie. A doua condiie pentru validitatea obiectului contractului de vnzare - cumprare este ca lucrul s existe n momentul ncheierii contractului sau s poat exista n viitor. Nerealizarea n viitor a lucrului nu afecteaz valabilitatea contractului, ci doar executarea lui. Vnztorului suport riscul contractului n calitate de debitor al obligaiei imposibil de executat, fiind obligat i la plata daunelor-interese pentru neexecutarea obligaiei asumate, dac nu dovedete o cauz care s-1 exonereze de rspundere. O excepie de la acest caz este contractul cu caracter aleatoriu, n care cumprtorul i asum riscul nerealizrii lucrului viitor, nerealizarea fiind independent de voina i atitudinea vnztorului. Condiia referitoare la caracterul determinat sau determinabil al lucrului vizeaz stabilirea n contract a elementelor care s permit identificarea obiectului obligaiei vnztorului, indiferent de natura bunului. Vorbim de lucru determinat, atunci cnd n contract trebuie precizate elementele care s individualizeze lucrul - bun cert, sau care s indice genul, cantitatea i calitatea lucrului - bun generic. n cazul unui lucru determinabil, n contractul de vnzare - cumprare se prevd n contract elementele cu ajutorul crora se va identifica n viitor lucrul care face obiectul obligaiei. Contractul de vnzare - cumprare fiind translativ de proprietate, vnztorul trebuie s fie titularul dreptului ce urmeaz a se nstrina, altfel contractul este afectat de nulitate absolut sau relativ, n funcie de natura cauzei care viciaz consimmntul prilor n contract [Popa, I., 2002]. Preul formeaz obiectul obligaiei cumprtorului i reprezint contravaloarea

lucrului vndut. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc preul sunt: s fie fixat n bani, s fie determinat sau determinabil, s fie sincer i serios. Nendeplinirea acestor condiii conduce la nulitatea absolut a contractului de vnzare - cumprare, fiindc este lipsit de unul din elementele eseniale care fac obiectul acordului de voin n cazul acestui tip de contract. Dac transferul dreptului de proprietate nu se face n schimbul unei sume de bani, ci n schimbul unui alt lucru sau n schimbul unei alte prestaii, contractul nu mai poate fi calificat vnzare-cumprare, ci un schimb sau o dare n plat. 98

Preul este determinat atunci cnd cuantumul su este stabilit de pri la ncheierea contractului. Trebuie spus c determinarea preului nu este sinonim nici cu stabilirea modalitii de plat i nici cu cea indicrii termenului plii. Dac prile convin asupra unor elemente n baza crora s determine preul, n viitor, atunci suntem n situaia unui pre determinabil i nu determinat. Ne aflm tot n situaia unui pre determinabil atunci cnd stabilirea acestuia este lsat la aprecierea unui ter ales de comun acord de ctre pri sau de ctre un mandatar al prilor. Preul nu poate rmne, n nicio situaie, la aprecierea ulterioar a prilor sau la dispoziia uneia dintre ele. In cazul unor preuri legale obligatorii, prile trebuie s se conformeze acestora. n cazul n care prile au stabilit un alt pre, acesta se nlocuiete de drept cu cel legal. Condiia existenei preului presupune ca acesta s fie sincer i serios. Prin pre sincer se nelege un pre real stabilit n scopul de a fi cerut i pltit n realitate. n cazul unui pre fictiv, adic simulat, contractul este nul ca vnzare-cumprare, fiindc lipsete elementul esenial - preul. Pentru a fi serios, preul nu trebuie s fie disproporionat n raport cu valoarea lucrului vndut, astfel nct obligaia cumprtorului s fie lipsit de obiect. Cum seriozitatea preului este o chestiune de fapt, este lsat la aprecierea instanelor judectoreti specializate [Deak, Fr., 2007; Sebeni, A., 2007]. n cazul unui pre sincer i serios (nu fictiv sau derizoriu), contractul de vnzarecumprare rmne, n principiu, valabil, chiar dac preul este mult mai mic sau mai mare dect valoarea real a lucrului vndut, dat fiind faptul c prile au libertatea contractual de a stabili preul sub sau peste valoarea lucrului. Efectele contractului de vnzare-cumprare. Ori de cte ori vorbim de efectele

unui contract nelegem, prin acestea, obligaiile pe care contractul le genereaz n sarcina prilor contractante. Delimitarea acestor obligaii este n strns legtur cu interpretarea clauzelor contractului de vnzare - cumprare. In procesul de interpretare se folosesc regulile generale i speciale enunate n primul capitol al acestei lucrri. Transmiterea drepturilor de proprietate asupra lucrului vndut i a riscurilor este

guvernat de regulile generale stipulate de Codul civil i de cele specifice prevzute n Codul comercial. Regula transmiterii de drept a proprietii n contractul de vnzare - cumprare opereaz doar dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: contractul s fie valabil ncheiat, vnztorul s fie proprietarul lucrului, lucrul s fie un bun individual determinat. Regula transmiterii de drept a proprietii nu are ns caracter imperativ. 99

n anumite cazuri, datorit naturii bunurilor sau voinei prilor, transmiterea dreptului de proprietate i a riscurilor de la vnztor la cumprtor nu survine n momentul ncheierii contractului, ci ulterior. Este cazul bunurilor determinate generic a cror individualizare presupune numrare, cntrire sau msurare. Pn n momentul individualizrii riscurile sunt suportate de ctre vnztor. Transmiterea dreptului de proprietate i a riscurilor de la vnztor la cumprtor n cazul bunurilor viitoare, nu este posibil pn n momentul n care bunul nu a dobndit existen. n cazul contractului cu termen sau condiie, transmiterea dreptului de proprietate i a riscurilor de la vnztor la cumprtor se face n momentul ndeplinirii termenului sau condiiei. Referitor la obligaiile prilor n contractul de vnzare - cumprare, obligaiile vnztorului sunt: predarea lucrului vndut cumprtorului i garania pentru eviciune i pentru vicii. Evident c prile pot stipula i alte obligaii, dup caz. Prin predarea lucrului vndut se nelege punerea lucrului la dispoziia cumprtorului, n privina termenului i dovezii predrii, predarea se face la locul unde se afl lucrul vndut n momentul contractrii sau ntr-un alt loc convenit de prile contractante. Cheltuielile generate de operaiunea predrii - cntrire, msurare, numrare sunt n sarcina

vnztorului, iar cele asociate operaiunii de ridicare, preluare a bunurilor de la locul predrii - ncrcare, transport, descrcare etc. - cad n sarcina cumprtorului, dac nu se prevede altfel. De exemplu, dac s-a stabilit ca loc al executrii domiciliul cumprtorului, cheltuielile de transport sunt n sarcina vnztorului. n lips unei stipulaii contrare, exprese sau tacite, vnztorul are obligaia de a preda, odat cu lucrul vndut, i fructele" percepute dup momentul transferrii dreptului de proprietate ctre cumprtor. Obligaia accesorie predrii lucrului este aceea de pstrare, dac proprietatea se transmite ulterior ncheierii contractului - vnztorul este obligat s-1 conserve pn n momentul predrii, pentru c lucrul trebuie predat n starea n care se afla n momentul ncheierii contractului. n caz de deteriorare sau dispariie a lucrului, vnztorul rspunde, culpa lui fiind prezumat ct timp nu dovedete o cauz exoneratoare de rspundere, caz fortuit sau for major, inclusiv fapta cumprtorului sau a unui ter pentru care nu are a rspunde. Dac cumprtorul a devenit proprietar din momentul ncheierii contractului,

100

deoarece conservarea se face n numele i pe seama lui, cumprtorul trebuie s suporte cheltuielile generate de pstrarea lucrului. Obligaia de garanie din partea vnztorului decurge din principiul conform cruia acesta trebuie s fac toate diligentele necesare pentru a asigura cumprtorului stpnirea", linitit i util, a lucrului vndut. De unde concluzia c obligaia de garanie are o dubl semnificaie: vnztorul trebuie s-i garanteze cumprtorului folosina linitit a lucrului, adic garania contra eviciunii, i folosin util a lucrului, recte contra viciilor. Dac din cauza viciilor lucrul este impropriu ntrebuinrii sau dac viciile micoreaz att de mult valoarea de ntrebuinare nct cumprtorul, n cunotin de cauz, nu ar fi cumprat lucrul sau ar fi pltit un pre mai redus, vnztorul rspunde de viciile ascunse ale lucrului. Rspunderea vnztorului se fundamenteaz pe viciul de consimmnt asociat erorii, sau dolului, asupra obiectului contractului. n privina cumprtorului, acesta are dou obligaii principale: de a plti preul i de a lua n primire lucrul vndut. Dac nu s-a prevzut altfel n contract, el suport i cheltuielile vnzrii. Prile pot stipula i alte obligaii pentru cumprtor. Dac nu s-a prevzut altfel n contract, cumprtorul este obligat s plteasc preul la locul i n momentul n care i se face predarea lucrului vndut. Cumprtorul este obligat s plteasc dobnda pn la efectiva achitare a preului n urmtoarele trei cazuri: dac exist convenie n acest sens; dac lucrul vndut i predat este productor de fructe - civile sau naturale; n toate celelalte cazuri numai dac i din momentul n care cumprtorul a fost pus n ntrziere printr-o notificare. Dovada plii nu se poate face prin dispoziie de plat n copie, ci doar prin extras de cont din care s reias c s-a fcut efectiv plata prin virament. Corelativ cu obligaia de predare a vnztorului, cumprtorul este obligat s ia n primire lucrul vndut la locul i la termenul la care vnztorul este obligat s-1 predea, suportnd i cheltuielile ridicrii de la locul predrii. Reguli speciale privind unele forme de vnzare. Vnzarea dup greutate, numr sau msur are ca obiect lucruri de gen ns dintr-un lot determinat, ceea ce nseamn c este necesar cntrirea, numrarea sau msurarea, fie pentru individualizarea cantitii vndute din lot, fie pentru determinarea preului [Deak, Fr., 2007; Crpenaru, D.S., 2007]. n ambele situaii, vnzarea este perfect din momentul n care prile au convenit asupra lucrului i preului.

101

Pn n momentul cntririi, numrrii sau msurrii, dreptul de proprietate i riscurile nu se transmit, pentru c nu este individualizat lucrul vndut sau nu este determinat preul. Dac pierderea lucrului este fortuit, vnztorul nu va putea fi obligat s plteasc dauneinterese, dar nici nu va putea cere preul - suport riscul lucrului i riscul contractului. Vnzarea cu grmada" (n bloc) are ca obiect o cantitate determinat prin masa ei, caz n care preul este determinat global, pentru ntreaga cantitate. Dreptul de proprietate i

riscurile trec asupra cumprtorului din momentul ncheierii contractului, fiindc obiectul vnzrii (lucrul vndut i preul) este bine individualizat. Vnzarea pe ncercate" este un contract ncheiat din momentul realizrii acordului de voin, n care se prevede condiia suspensiv a ncercrii lucrului de ctre cumprtor. Cumprtorul nu poate refuza marfa numai pe simplul motiv c nu-i place, lucru care este posibil n cazul vnzrii pe gustate. Vnztorul poate cere expertiz, n cazul unui refuz lipsit de obiectivitate din partea cumprtorului. Fiind vorba de o condiie suspensiv, pn la ndeplinirea condiiei riscul dispariiei fortuite a lucrului cade n sarcina vnztorului, pentru c vnzarea sub condiie suspensiv nu este translativ de proprietate. Dup ndeplinirea condiiei cumprtorul devine proprietar al lucrului n mod retroactiv, adic din ziua ncheierii contractului. Vnzarea pe gustate" nu se consider ncheiat dect dup ce cumprtorul a gustat marfa i a declarat c i convine. Cumprtorul poate ns refuza marfa pe simplul motiv c nu-i place. Vnzarea pe gustate" nu exist nainte de a-i fi dat acordul cumprtorul, dup gustare, iar dreptul de proprietate i riscurile se transmit dup individualizarea bunului. Vnzarea cu plata preului n rate" este o form de vnzare reglementat prin norm special - H.G. nr. 280/1990 privind vnzarea de mrfuri, prestarea de servicii i executarea de lucrri cu plata n rate. Din momentul ncheierii contractului, prin semnarea nscrisului constatator , dreptul de proprietate asupra lucrului i riscurile se transmit de la vnztor la cumprtor. n fine, trebuie spus c schimbul nu este o varietate de vnzare i nici o dubl vnzare nsoit de compensarea preurilor, pentru c nstrinarea se face nu n schimbul banilor, ci pentru un alt lucru. Schimbul ns, ca i vnzarea, este un contract sinalagmatic, cu titlu

oneros, comutativ, consensual i translativ de proprietate. Istoric vorbind, schimbul a fost primul contract prin intermediul cruia o persoan putea dobndi proprietatea unui lucru n schimbul proprietii altui lucru - trocul. Odat cu apariia banilor, vnzarea-cumprarea a cptat o importan deosebit, deosebirea dintre ele 102

constnd doar n natura contra-prestaiei, schimbul fiind guvernat, de altfel, de regulile prevzute pentru contractul de vnzare-cumprare. n cazul contractului de schimb ns pot fi aplicate doar normele care sunt adecvate naturii i efectelor schimbului, referitoare la consimmnt, la capacitate, la lucrul vndut, nu i cele referitoare la pre.

5.3

Contractul de mandat comercial

Mandatul comercial este un contract prin care o persoan, numit mandatar, se oblig s ncheie, n baza unei mputerniciri, pe seama unei alte persoane, numit mandant, unul sau mai multe acte juridice care pentru mandant sunt fapte de comer. Mandatul comercial poate fi general, adic pentru toate afacerile mandantului, sau special, pentru o anumit afacere. Pentru a fi valabil ncheiat, contractul de mandat comercial trebuie s ndeplineasc condiiile impuse oricrui contract: consimmntul, capacitatea, obiectul i cauza. Referitor la obiectul contractului de mandat comercial, acesta are ca obiect tratarea de afaceri comerciale", deci fapte de comer. n practic, cel mai adesea acestea privesc vnzarea cumprarea de mrfuri. Avnd n vedere caracterul intutu personae, mandatul nu poate fi meninut mpotriva voinei mandantului, chiar dac a fost revocat n mod arbitrar. Singurul drept al mandatarului, ntr-o asemenea situaie, fiind o aciune n daune, i nu o aciune n reintegrare. Delimitarea mandatului comercial de alte contracte. Spre deosebire de contractul de comision, n cazul contractului de mandat comercial, mandatarul ncheie acte comerciale n numele i pe seama mandantului, pe cnd n cazul contractului de comision, comisionarul ncheie acte comerciale n nume propriu dar pe seama comitentului. Contractul de munc, spre deosebire de contractul de mandat comercial, are ca obiect acte sau fapte materiale i intelectuale prestate de una din prile n contract pentru cealalt parte contractant, salariatul neavnd calitatea de reprezentant. Salariatul poate primi ns mputernicire de reprezentare din partea angajatorului su, caz n care va avea calitatea de mandatar, cel puin n raporturile dintre el i terul contractant, precum i ntre acesta din urm i mandant, chiar dac n raporturile dintre mandant i salariatul lui (mandatar), datorit raporturilor de munc (raporturi de subordonare), regulile mandatului vor fi nlocuite - parial - cu regulile aplicabile raportului de munc -obligativitatea acceptrii i executrii mandatului

103

rspunderea mandatarului fa de mandant potrivit regulilor din dreptul muncii, i nu celor din dreptul comercial sau civil [Deak, Fr., 2007; Crpenaru, D.S., 2007].

5.4

Contractul de expediie

Transportul de mrfuri este o operaiune complex ce implic unul sau mai multe tipuri de transport - feroviar, rutier, naval, aerian, multimodal - cu operaiuni de ncrcare i descrcare a mrfii, de gestiune a informaiilor privind deplasarea ncrcturii i a costurilor aferente, dup caz ntocmirea formalitilor de import-export, asigurarea ncrcturii i altele. Printre aspectele care permit operarea primelor selecii n materie de transport sunt cele referitoare la locul de plecare i locul de sosire, cantitatea ce urmeaz a fi transportat, natura mrfii, ambalajul, termenul de livrare, costul aferent transportului. Pot exista anumite zone sau puncte geografice unde nu pot fi utilizate anumite soluii de transport. De asemenea, posibilitile tehnice oferite de cele dou extremiti ale parcursului. Cantitatea transportat are implicaii i asupra costurilor. Se impune studierea sistematic a soluiilor - camion complet, container complet etc. - innd seama de lotul economic. n funcie de modul de transport adoptat, lotul economic" reprezint cantitatea minim de livrat pentru a beneficia de condiii mai avantajoase. Ambalajul poate fi un mijloc de protecie a mrfurilor pe ct de costisitor, pe att de eficace. Caracteristicile sale trebuie adaptate naturii i amplorii riscurilor la care este expus produsul, care poate varia considerabil de la o destinaie la alta, dar mai ales n funcie de modalitile concrete de transport. Riscurile la care sunt expuse mrfurile pe parcursul transportului variaz n funcie de: modul de transport utilizat; modalitatea practic de ambalare; numrul i locul rupturilor de sarcin" asociate schimbrii modurilor de transport intervenite ntre sediul vnztorului i cel al cumprtorului. Acest complex de operaiuni este operaionalizat prin contractul de transport de mrfuri. ns deplasarea mrfii n condiii optime, tehnic i economic vorbind, i sigure din punct de vedere juridic pentru expeditor, pe contractul de transport se grefeaz, n mod curent

104

un contract de expediie a ncrcturii, contract ce asigur legtura dintre client - vnztor, expeditor - i cru, favoriznd astfel organizarea deplasrii mrfii. Expediia de mrfuri, ca operaiune de intermediere ntre furnizorul de mrfuri i cruul acestora, nlesnete circulaia mrfurilor ntre productor i consumator. Operaiunea de expediie este imperativ n transporturile complexe, precum transporturile internaionale i cele combinate, iar operatorii n domeniu poart denumirea de case de expediie. Expediia de mrfuri este o operaiune de intermediere, similar comisionului comercial. Din acest motiv este ntlnit uneori i sub denumirea de contract de comision pentru transport". Esena contractului de comision este redat de prevederile Codului comercial, astfel conform art. 405 comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de ctre comisionar pe socoteala comitentului". Contractul de comision este un contract bilateral, cu titlul oneros i consensual. Contractul de comision este valabil ncheiat sunt ndeplinite condiiile prevzute pentru orice convenie: consimmntul, capacitatea, obiectul i cauza. In calitate de comerciant, comisionarul are toate obligaiile profesionale ale comercianilor. Dup cum reiese din stipulaia Codului comercial, contractul de comision are ca obiect tratarea de afaceri". Prin urmare, obligaia pe care i-o asum comisionarul este aceea de facere, a face", i nu o obligaia de dare, a da", comisionarul fiind, pe cale de consecin, un prestator de servicii. Actele i faptele pe care comisionarul le ncheie cu terii, n baza contractului de comision, vizeaz vnzarea - cumprarea, activitatea de transport etc. n activitatea de transport, contractul de comision se regsete sub forma contractului de expediie - forwarding agent, n limba engleza -, n baza cruia o persoan, numit expediionar, se oblig fa de alt persoan, numit expeditor, s ncheie n nume propriu, dar pe seama expeditorului, un contract de transport cu cruul, precum i Ia ndeplinirea unor prestaii accesorii expedierii - manipularea mrfii, ncrcarea mrfii n mijloacele de transport - n schimbul unei remuneraii [Crpenaru, S. D., 2007; Cpn, O., 1997]. Comisionarul i asum, n consecin, multiple obligaii ns nu se angajeaz s efectueze el nsui transportul, lucru care se poate ntmpla doar n mod excepional i cu titlu accesoriu. Trebuie spus c un cru, mai ales n cazul transporturilor succesive, poate aciona n dubl calitate, de cru i expediionar. n acest caz, operaiunea face parte din ntreprinderea comerciala a carasului, ntreprindere de transporturi, fiind considerat n mod obinuit ca parte a activitii de transport. n economia contemporan nsa activitatea de expediie de mrfuri este separat de activitatea de transport. Pe cale de consecin, daca

105

expediia de mrfuri nu este o activitate ocazional sau accesorie a cruului, ea nu mai poate fi subsumat ntreprinderii de transport, dobndind individualitate. Astfel, cel care presteaz o asemenea activitate trebuie sa obin autorizaia necesar. De menionat c activitatea de expediie poate fi exercitat, n mod legal, numai de ctre comerciantul autorizat pentru o astfel de activitate de ctre Ministerul Transporturilor [O.G. nr. 19/1997 privind

transporturile]. Expediionarul i desfoar activitatea cu titlu profesional, n mod sistematic, permanent i organizat, n nume propriu i pe risc economic propriu, n scopul obinerii de profit. Expediia de mrfuri fiind astfel o ntreprindere. Expediionarul nlesnete perfectarea i derularea tranzaciilor comerciale n beneficiul clientelei sale; el ncheie, pe seama clientului, acte comerciale, caut i obine informaii comerciale sau parteneri contractuali i efectueaz, n general, operaiunile sau faptele de comer solicitate de clientul sau. Contractul de expediie reunete totalitatea prestaiilor conexe transportului, inclusiv cele realizate la destinaie. Datorita costurilor mai reduse i eficientei mai ridicate, n comerul modern operaiunea de expediie tipic s-a separat de prestaiile de servicii terminale", care implic operaiunile asociate predrii i prelurii mrfii de ctre destinatar din momentul sosirii la destinaie. n baza contractului de expediie transportul se poate organiza: n trafic unitar", cu ajutorul unui singur mod de transport; n trafic succesiv", prin participarea unor crui succesivi, de obicei, n trafic internaional, n baza unei scrisori de trsur internaional; n trafic combinat", transport de marf prin mbinarea a doua sau mai multe mijloace de transport n baza unui document unic de transport [Cpn, O., Stancu, Gh., 2002]. Contractul de expediie este un contract consensual, simplul acord de voin al prilor fiind suficient pentru valabilitatea contractului. Contractul de expediie are caracter comercial pentru expediionar, comisionar, care ndeplinete, prin definiie, o activitate profesionala de intermediere, sub forma unei ntreprinderi. Dac expediia de mrfuri este o activitate conexa unei alte activiti obinuite, cum ar fi cea de cruie, caracterul comercial al operaiunii de expediie va fi dat de conexitatea cu obiectul de activitate al comisionarului. Contractul de expediie este un contract oneros i comutativ, data fiind natura comercial a acestuia. Contractul de expediie este un contract oneros si comutativ, data fiind comercial a acestuia. natura

106

Contractul de expediie este un contract autonom, pentru c expediionarul exercit din proprie iniiativ opiunile n alegerea tipului de transport adecvat pentru deplasarea mrfii, precum i n alegerea cruului adecvat. Activitatea expediionarului poate consta n: a) consultan cu privire la contractele comerciale necesare deplasrii mrfii (transport, asigurare, depozitare), furnizarea de informaii referitoare la mijloacele de transport adecvate, la itinerariile posibile cele mai potrivite, din punctul de vedere al duratei deplasrii i al costurilor; b) ncrcarea i descrcarea mrfurilor, depozitarea, containerizarea i paletizarea mrfii, manipularea mrfii n vederea transportului; c) negocierea i ncheierea, n numele si pe seama clientului, adic a expeditorului sau n numele expediionarului, dar pe seama clientului, a contractului de transport cu cruul, a contractelor de asigurare a mrfii, dup caz, pe parcursul transportului; d) efectuarea, n beneficiul clientului, a formalitilor administrative sau de alt natur aferente transportului; e) urmrirea i supravegherea circuitului mrfii aflate n curs de transport i informarea curent a clientului despre stadiile transportului. La data ncheierii contractului de expediie, expediionarul trebuie s dispun de echipamentele i mijloacele necesare executrii obligaiilor asumate, precum i consultana necesar clientului, n organizarea transportului de mrfuri solicitat. Expediionarul ca organizator al transportului are obligaia de a alege modul de transport, cruul, tariful i condiiile deplasrii, scopul su esenial fiind realizarea deplasrii ct mai rapid i mai economic. Expediionarul i angajeaz rspunderea personal daca, prin fapta sa ilicit, svrit cu vinovie, cauzeaz un prejudiciu clientului. Culpa comun a prilor este de natura s atenueze rspunderea expediionarului. Dac informaiile i dispoziiile primite de la client sunt incomplete sau sunt eronate iar expediionarul nu a putut observa aceste neconcordane sau greeli, rspunderea este partajat ntre client i expediionar. n virtutea contractului de expediie, clientul este obligat fata de expediionar sa-1 pun n posesia ncrcturii i s garanteze c el este proprietarul ncrcturii de transportat sau mandatarul autorizat al proprietarului. Clientul trebuie s pun la dispoziia expediionarului i documentele necesare efecturii transportului, fiind inut s garanteze exactitatea i acurateea datelor transmise. 107

Evident c tot clientului i incumb i obligaia de plat a serviciilor prestate de ctre expediionar. Pentru c expediia de mrfuri prezint, de regula caracteristicile unui contract de adeziune, cuantumul comisionului este predeterminat de comisionar. Pentru evitarea litigiilor i problemelor poteniale implicate de executarea tranzaciei se impune precizarea clar a responsabilitilor fiecrei pri n privina transportului bunurilor de la locul de expediie la cel de destinaie i a condiiilor de transfer a proprietii ntre vnztor i cumprtor. Aceste precizri se fac prin intermediul cotaiilor de pre. Ultima revizuire a International Commercial Terms s-a realizat n 2000 pentru a reflecta ct mai bine practica comercial curent. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor este un act legal care nu este n mod direct legat de transport dar care survine pe parcursul uneia dintre fazele procesului de transport. Momentul n care are loc transferul dreptului de proprietate ntre vnztor i beneficiar trebuie prevzut n protocolul sau contractul de vnzare ncheiat. Cum pe un numr din ce n ce mai mare de piee, termenul de livrare a devenit un element crucial al competitivitii, n acest context dou elemente par s conteze pentru cumprtor: - data la care produsul va fi la dispoziia sa i garania (certitudinea) c acea dat va fi respectat (nu vor exista amnri, ntrzieri). Pentru respectarea termenului de livrare, expediia i implicit transportul este esenial. O alegere inadecvat n acest domeniu poate ocaziona: livrri cu ntrziere, mrfuri pierdute, mrfuri degradate, litigii. Prin urmare, innd seama de constrngerile tehnice legate de marf, de durata transportului i de termenul de livrare, de avantajele comerciale ale unei mai bune repartiii n timp a expediiilor, se pot gsi soluii adecvate. Expediii de mrfuri cu regim special. n mod uzual, expediia mrfurilor se realizeaz, n baza unor contracte tipizate de expediie, care pot fi calificate drept contracte de adeziune, ns mrfurile cu regim special presupun clauze i condiii specifice i, de regul, negocieri ale acestora. Mrfurile periculoase necesita mijloace de transport si precauii speciale, date fiind riscurile inerente transportului i deplasrii. Expediionarul poate refuza expediia unor astfel de mrfuri daca nu dispune de mijloace de transport potrivite. Mrfurile perisabile presupun luarea n considerare a riscului prezumat de degradare a mrfii. Ca regul, perisabilitile proporionale cu durata deplasrii sunt antecalculate i prevzute prin contractul dintre comitent i expediionar. n cazul n care preluarea de ctre destinatar nu se face la timp, independent de expediionar, apar riscuri suplimentare de

108

degradare a mrfii. n aceast situaie, expediionarului poate vinde ncrctura Dreptul de a vinde ncrctura se explic prin urgena strii de fapt, nefiind obligat la nicio ncunotinare prealabila a comitentului. Expediia de mrfuri prin tehnica grupajului" presupune reunirea n acelai mijloc de transport a mai multor loturi de mrfuri care provin de la clieni diferii. Condiia pentru acest tip de expediie este ca itinerarul s fie acelai. Aceast soluie permite o reducere substanial a cheltuielilor de transport efectuate de ctre client., ceea ce nseamn c din in punct de vedere economic, expediia de mrfuri, prin aceast tehnic, se dovedete avantajoas pentru client. Expediia de mrfuri n trafic combinat" se realizeaz n baza unui contract unic avnd ca obiect deplasarea de mrfuri cu cel puin doua moduri de transport diferite. Expediia de mrfuri n containere". Termenul container" nu nseamn nici vehicul i nici ambalaj. Container nseamn un utilaj de transport ale crui particulariti funcional tehnice sunt prevzute de Convenia internaional pentru securitatea containerelor i Convenia vamal relativ la containere, ambele ncheiate la Geneva la 2 decembrie 1972. Containerele sunt destinate unor utilizri repetate, motiv pentru care prile contractului de expediie au obligaia de a lua toate msurile necesare pentru meninerea acestor utilaje n trafic operativ.

5.5

Contractul de report

Contractul de report const n cumprarea, n schimbul banilor, a unor titluri de credit care circul n comer, i n revnzarea simultan, la termen i la un pre determinat, ctre aceeai persoan a unor titluri de acelai specie [Codul comercial, art. 74]. Aceast definiie nu este scutit, n literatura de specialitate, de controverse privind esena raportului obligaional. Conform definiiei, contractul de report include o dubl vnzare i se poate folosi n cazul n care o persoan, proprietar a unor titluri de credit, are nevoie de numerar. Persoana n cauz poate obine umerarul necesar n schimbul acestor titluri de credit sau le poate folosi, drept garanie, pentru un mprumut bancar. Contractul de report este un contract real i nu consensual, fiindc titlurile trebuie predate efectiv de ctre reportat - cel care vinde temporar sau d n report titlurile n cauz -

109

reportatorului - de obicei o banc, care se angajeaz ca la un anumit termen, s revnd reportatului titluri de aceeai specie. Ne aflm n prezena unui contract de report dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii [Crpenaru, S.D., 2007]: existena unui acord de voin ntre reportat i reportator, vnzarea i revnzarea sunt simultane i au loc ntre aceleai persoane, vnzarea i revnzarea au ca obiect titluri de credit care circul n comer - aciuni, obligaiuni emise de societile comerciale etc. Contractul de report este asimilat, n literatura de specialitate, fie unui mprumut garantat, fie unei vnzri cu pact de rscumprare. ns trebuie reinut c n cazul mprumutului garantat, creditorul garant nu devine proprietar al titlurilor primite n garanie, i prin urmare, nu poate dispune de ele. n privina vnzrii cu pact de rscumprare, dincolo de faptul c aceasta este prohibit n materie comercial, ntr-o astfel de vnzare cumprtorul se oblig s restituie vnztorului exact lucrul cumprat. Ori nu este cazul n contractul de report. Contractul de report este un contract translativ de proprietate. ns fiindc cuprinde dou operaiuni de vnzare, avem un dublu transfer al dreptului de proprietate asupra titlurilor ce fac obiectul contractului. Dac n contractul de report nu s-a prevzut altfel, fructele civile" produse de titlurile de credit revin reportatorului. Prile pot conveni ns ca fructele" produse de titlurile de credit n cursul duratei contractului de report s revin reportatului. Contractul de report nceteaz la termenul stabilit de pri. ns la scadena contractului de report, prile pot prelungi contractul pentru o alt durat, cu pstrarea condiiilor iniiale ale contractului.

5.6

Contractul de garanie real mobiliar n asigurarea executrii obligaiilor comerciale.

Cum raiunea final a oricrei obligaii este executarea ei, n obligaiile comerciale, garania uzual pentru executarea acestora o reprezint gajul general al creditorului asupra patrimoniului debitorului. Legea nr. 99/1999 reglementeaz contractul de garanie real mobiliar, adic un

contract ncheiat n mod special pentru garantarea executrii obligaiilor. Potrivit legii, contractul de garanie real mobiliar este contractul n temeiul cruia debitorul unei

110

obligaii constituie n favoarea creditorului o garanie real asupra unor bunuri mobile sau drepturi n scopul asigurrii executrii obligaiei asumate". Prile contractante sunt denumite de lege debitor i creditor. Potrivit legii, bunurile care pot face obiectul garaniei reale sunt toate bunurile mobile, corporale sau necorporale. Spre exemplu, pot face obiectul garaniei: stocurile de bunuri fungibile sau nefungibile, soldurile creditoare ale conturilor de depozit sau depozitele la termen, certificatele de depozit, aciunile i prile sociale ale societilor pe aciuni i cu rspundere limitat, drepturile rezultnd din invenii, mrci i alte drepturi de proprietate intelectual, industrial sau comercial, instrumentele negociabile garantate, poliele de asigurare, bunurile mobile care fac obiectul unei operaiuni de leasing pe o perioad mai mare de un an etc. Prin contractul de garanie real mobiliar se poate garanta ndeplinirea oricrei obligaii de a da, a face, a presta, fie prezente, fie viitoare. Dreptul real de garanie al creditorului rezultat din contractul de garanie este opozabil terilor doar dac s-au ndeplinit formalitile de publicitate reglementate de lege. Condiia publicitii se consider ndeplinit din momentul nscrierii avizului de garanie real n Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare. nscrierea garaniei reale n Arhiv are exclusiv rol de publicitate i este valabil 5 ani. Creditorul poate rennoi nscrierea, nainte de expirarea termenului, pe o perioad de nc 5 ani sau pentru un alt interval de timp. Dac obligaia garantat nu depete echivalentul n lei a 300 de euro, iar obiectul garaniei l constituie un bun corporal, publicitatea se poate face i prin luarea n posesie a bunului, alternativ cu nscrierea n Arhiv. n situaia n care garania real mobiliar are ca obiect valori mobiliare, publicitatea se realizeaz prin nregistrarea valorilor mobiliare n cauz n registrul care deservete piaa pe care sunt vndute. Dac debitorul nu se achit de obligaia asumat i garantat,creditorul are dreptul, n baza garaniei, s intre n posesie sau rein bunul afectat garaniei i, implicit, dreptul de a-1 vinde pentru a obine plata obligaiei garantate. Particulariti referitoare la executarea garaniei asupra unor bunuri. n cazul n care bunul afectat garaniei este o sum de bani depus ntr-un cont la banc, creditorul trebuie s notifice bncii intenia sa de a-i satisface creana din sumele depuse n cont. n baza notificrii, banca este obligat s verifice nscrierea n Arhiv a contractului de garanie, gradul de prioritate al creditorului i semntura acestuia. 111

Atunci cnd garania real este asigurat prin titluri care atest drepturi reale, precum recipisele warant, de depozit sau conosamentele, creditorul i valorific garania prin vnzarea bunurilor la care fac trimitere titlurile n cauz, iar preul se nsuete potrivit ordinii de prioritate a creditorilor. Pentru garaniile care au ca obiect titluri negociabile, precum efectele de comer - cambia, biletul la ordin - executarea presupune valorificarea drepturilor ce deriv din aceste titluri, fcndu-se i mpotriva giranilor i avalitilor acestora [Poenaru, E., 2004]. In categoria garantrii obligaiilor ntr i scrisoarea de garanie bancar, care nu poate fi asimilat ns contractului de garanie real mobiliar, fiind un angajament scris asumat de ctre o banc, de a plti o anumit sum de bani, atunci cnd solicitantul garaniei bancare nui onoreaz total sau parial obligaiile contractuale asumate prin contractul comercial. Nivelul compensaiilor variaz ntre 1% i 100% din valoarea contractului comercial. Pe acelai principiu funcioneaz i garaniile guvernamentale. Obiectul garaniei poate fi livrarea de mrfuri, prestarea unor servicii sau efectuarea unor pli. n plan internaional, pentru a uniformiza practicile n materie de garanii, Camera de Comer Internaional de la Paris a elaborat Regulile pentru garanii contractuale" Publicaia nr.325 i Regulile uniforme pentru garanii la cerere" - Publicaia nr. 458. Garania la cerere este pltibil la prima cerere scris, fr s necesite prezentarea altor documente doveditoare, dei nu este exclus i situaia contrar. Referirea la una dintre cele dou reglementri se face prin precizarea expres, n textul scrisorii de garanie bancar, a publicaiei creia i aparine.

112

LEGEA CONCURENTEI Nr. 21 din 10 aprilie 1996 - republicare* CAPITOLUL I: Dispoziii generale Art. 1 Prezenta lege are drept scop protecia, meninerea i stimularea concurenei i a unui mediu concurenial normal, n vederea promovrii intereselor consumatorilor. Art. 2 (l)Dispoziiile prezentei legi se aplic actelor i faptelor care au sau pot avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei svrite de: a)ageni economici sau asociaii de ageni economici - persoane fizice sau juridice - de cetenie, respectiv de naionalitate romn sau strin, denumii n continuare ageni economici; b)organele administraiei publice centrale sau locale, n msura n care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementrile adoptate, intervin n operaiuni de pia, influennd direct sau indirect concurena, cu excepia situaiilor cnd asemenea msuri sunt luate n aplicarea altor legi sau pentru aprarea unui interes public major. (2)Cnd agenii economici, determinai conform alin. (1) lit. a), particip la o grupare realizat pe cale convenional prin acord, nelegere, pact, protocol, contract i altele asemenea, fie ea explicit, public ori ocult, secret, dar fr personalitate juridic i indiferent de form antant, coaliie, grup, bloc, federaie i altele asemenea -, pentru actele i faptele prevzute la alin. (1), svrite n cadrul participrii la o asemenea grupare, dispoziiile prezentei legi se aplic fiecrui agent economic, innd seama de principiul proporionalitii. (3)Dispoziiile prezentei legi se aplic actelor i faptelor prevzute la alin. (1), cnd sunt svrite pe teritoriul Romniei, precum i celor svrite n afara teritoriului rii, atunci cnd produc efecte pe teritoriul Romniei. (4)Prezenta lege nu se aplic: a)pieei muncii i relaiilor de munc; b)pieei monetare i pieei titlurilor de valoare, n msura n care libera concuren pe aceste piee face obiectul unor reglementri speciale. Art. 3 Administrarea prezentei legi i punerea ei n aplicare sunt ncredinate Consiliului Concurenei, ca autoritate administrativ autonom, nvestit n acest scop, n condiiile, modalitile i limitele stabilite prin dispoziiile ce urmeaz. Art. 4 (l)Preurile produselor i tarifele serviciilor i lucrrilor se determin n mod liber prin concuren, pe baza cererii i ofertei. Preurile i tarifele practicate n cadrul unor activiti cu caracter de monopol natural sau al unor activiti economice, stabilite prin lege, se stabilesc i se

ajusteaz cu avizul Ministerului Finanelor Publice, cu excepia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevzute alte competene. (2)n sectoarele economice sau pe pieele unde concurena este exclus sau substanial restrns prin efectul unei legi sau datorit existenei unei poziii de monopol, Guvernul poate, prin hotrre, s instituie forme corespunztoare de control al preurilor pentru o perioad de cel mult 3 ani, care poate fi prelungit succesiv pe durate de cte cel mult un an, dac mprejurrile care au justificat adoptarea respectivei hotrri continu s existe. (3)Pentru sectoare economice determinate i n mprejurri excepionale, precum: situaii de criz, dezechilibru major ntre cerere i ofert i disfuncionalitate evident a pieei, Guvernul poate dispune msuri cu caracter temporar pentru combaterea creterii excesive a preurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea msuri pot fi adoptate prin hotrre pentru o perioad de 6 luni, care poate fi prelungit succesiv pentru durate de cte cel mult 3 luni, ct timp persist mprejurrile care au determinat adoptarea respectivei hotrri. (4)Intervenia Guvernului n situaiile prevzute la alin. (2) i (3) se face cu avizul Consiliului Concurenei. CAPITOLUL II: Practici anticoncureniale Art. 5 (l)Sunt interzise orice nelegeri exprese sau tacite ntre agenii economici ori asociaiile de ageni economici, orice decizii luate de asociaiile de ageni economici i orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrngerea, mpiedicarea ori denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia, n special cele care urmresc: a)fixarea concertat, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare ori de cumprare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum i a oricror alte condiii comerciale; b)limitarea sau controlul produciei, distribuiei, dezvoltrii tehnologice ori investiiilor; c)mprirea pieelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al volumului de vnzri i achiziii ori pe alte criterii; d)aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial; e)condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare de ctre parteneri a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte; f)participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte forme de concurs de oferte; g)eliminarea de pe pia a altor concureni, limitarea sau mpiedicarea accesului pe pia i a libertii exercitrii concurenei de ctre ali ageni economici, precum i nelegerile de a nu cumpra de la sau de a nu vinde ctre anumii ageni economici fr o justificare rezonabil. (2)Pot fi exceptate de la interdicia stabilit la alin. (1) nelegerile, deciziile luate de asociaiile de ageni economici sau practicile concertate care ndeplinesc cumulativ condiiile prevzute la lit. a)-d) i una dintre condiiile prevzute la lit. e), dup cum urmeaz: a)efectele pozitive prevaleaz asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a compensa restrngerea concurenei provocat de respectivele nelegeri, decizii luate de asociaiile de ageni economici sau practici concertate; b)beneficiarilor sau consumatorilor li se asigur un avantaj corespunztor celui realizat de prile la respectiva nelegere, decizie luat de ctre o asociaie de ageni economici

sau practic concertat; c)eventualele restrngeri ale concurenei sunt indispensabile pentru obinerea avantajelor scontate, iar prin respectiva nelegere, decizie luat de ctre o asociaie de ageni economici sau practic concertat prilor nu li se impun restricii care nu sunt necesare pentru realizarea obiectivelor enumerate la lit. e); d)respectiva nelegere, decizie luat de o asociaie de ageni economici sau practic concertat nu d agenilor economici sau asociaiilor de ageni economici posibilitatea de a elimina concurena de pe o parte substanial a pieei produselor ori serviciilor la care se refer; e)nelegerea, decizia luat de o asociaie de ageni economici sau practica concertat n cauz contribuie ori poate contribui la: o o o o 1 .ameliorarea produciei ori distribuiei de produse, executrii de lucrri ori prestrilor de servicii; 2.promovarea progresului tehnic sau economic, mbuntirea calitii produselor i serviciilor; 3.ntrirea poziiilor concureniale ale ntreprinderilor mici i mijlocii pe piaa intern; 4.practicarea n mod durabil a unor preuri substanial mai reduse pentru consumatori.

(3)Regimul exceptrii sub form de dispens, al deciziei de acordare a acesteia, termenele, informaiile de prezentat, durata i condiiile dispensei se stabilesc de ctre Consiliul Concurenei, prin regulamente i instruciuni. Beneficiul exceptrii prevzut la alin. (2) se acord prin decizie a Consiliului Concurenei pentru cazuri individuale de nelegeri, decizii luate de asociaii de ageni economici sau practici concertate i se stabilete prin regulamente ale Consiliului Concurenei pentru cazurile de exceptare pe categorii de nelegeri, decizii ale asociaiilor de ageni economici sau practici concertate. Agenii economici sau asociaiile de ageni economici pot solicita Consiliului Concurenei dispens, probnd ndeplinirea condiiilor stabilite la alin. (2). (4)Categoriile de nelegeri, deciziile luate de asociaiile de ageni economici i practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2), precum i condiiile i criteriile de ncadrare pe categorii de acordare i de retragere a beneficiului exceptrii se stabilesc de Consiliul Concurenei, prin regulament. (5)nelegerile, deciziile luate de asociaiile de ageni economici i practicile concertate care se ncadreaz n vreuna dintre categoriile exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2) i stabilite prin prevederile alin. (3) sunt considerate legale, fr obligaia notificrii sau obinerii unei decizii din partea Consiliului Concurenei. Agenii economici sau asociaiile de ageni economici, care se prevaleaz de beneficiul exceptrii pe categorii, sunt inui s fac dovada ndeplinirii condiiilor i citeriilor prevzute la alin. (3) i (4). (6)Deciziile de acordare a dispenselor pentru nelegeri, decizii ale asociaiilor de ageni economici ori practici concertate, emise n aplicarea prevederilor alin. (3), vor prevedea data de la care se aplic, durata pentru care este acordat dispensa, precum i condiiile i obligaiile ce trebuie respectate de ctre beneficiari. (7)Dispensa acordat conform alin. (6) pentru o nelegere, decizie luat de o asociaie de ageni economici ori practic concertat poate fi rennoit, la cerere, dac sunt satisfcute n continuare condiiile cerute, i poate fi revocat dac condiiile n care a fost acordat nu mai corespund;

decizia de acordare a dispensei este nul dac a fost acordat pe baza unor informaii false, inexacte ori incomplete n raport cu cele solicitate. Art. 6 Este interzis folosirea n mod abuziv a unei poziii dominante deinute de ctre unul sau mai muli ageni economici pe piaa romneasc ori pe o parte substanial a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncureniale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitii economice ori prejudicierea consumatorilor. Asemenea practici abuzive pot consta, n special, n: o o o o o o a)impunerea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau de cumprare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile i refuzul de a trata cu anumii furnizori sau beneficiari; b)limitarea produciei, distribuiei sau dezvoltrii tehnologice n dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor; c)aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial; d)condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare, de ctre parteneri, a unor clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte; e)practicarea unor preuri excesive sau practicarea unor preuri de ruinare, n scopul nlturrii concurenilor, sau vnzarea la export sub costul de producie, cu acoperirea diferenelor prin impunerea unor preuri majorate consumatorilor interni; f)exploatarea strii de dependen n care se gsete un alt agent economic fa de un asemenea agent sau ageni economici i care nu dispune de o soluie alternativ n condiii echivalente, precum i ruperea relaiilor contractuale pentru singurul motiv c partenerul refuz s se supun unor condiii comerciale nejustificate.

Art. 7 (l)Dac, prin msurile luate i prin sanciunile aplicate de Consiliul Concurenei, conform prevederilor cap. IV-VI, unui agent economic abuznd de poziia sa dominant, nu se obin restabilirea situaiei i prevenirea repetrii abuzului, Consiliul Concurenei, pentru motiv de afectare grav a unui interes public major, poate cere Curii de Apel Bucureti s ordone msurile adecvate pentru lichidarea poziiei dominante pe pia a acestuia, instana judectoreasc putnd dispune, dup caz: o o o o o a)invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul crora se exploateaz abuziv poziia dominant; b)invalidarea actului sau a actelor de realizare a unei concentrri creatoare de poziie dominant, chiar atunci cnd prin actul sau actele juridice n cauz s-ar fi constituit o nou persoan juridic; c)limitarea sau interdicia accesului pe pia; d)vnzarea de active; e)restructurarea prin divizare a agentului economic.

(2)Consiliul Concurenei trebuie s specifice, prin trimitere la textul legal, msura sau msurile ce solicit a fi ordonate de instan, tar a putea cere luarea, n cazul dedus judecii, a oricreia dintre ele ori a tuturor, iar instana neputnd dispune o alt msur dect cea sau cele la care se refer cererea. (3)lnstana judectoreasc va putea ordona una sau mai multe dintre msurile prevzute la alin. (1) numai sub condiia s fie evitat orice cretere a preurilor din aceast cauz sau afectarea executrii de ctre agentul economic a obligaiilor asumate fa de teri. (4)Se consider interes public major, motivnd cererea Consiliului Concurenei pentru dispunerea de msuri extreme dintre cele prevzute la alin. (1), securitatea public, pluralitatea de ageni economici independeni, bunstarea consumatorilor i regulile prudeniale. Sarcina probei afectrii grave a unui interes public major incumb Consiliului Concurenei. (5)mpotriva sentinei Curii de Apel Bucureti, sesizat conform alin. (1), pot introduce recurs la nalta Curte de Casaie i Justiie Consiliul Concurenei i agenii economici supui msurilor dispuse prin aceasta. Art. 8 (l)Prevederile art. 5 nu se aplic n cazul agenilor economici sau gruprilor de ageni economici la care cifra de afaceri pentru exerciiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici anticoncureniale nu depete un plafon stabilit anual de ctre Consiliul Concurenei i: - cota de pia total a agenilor economici implicai n nelegerea, decizia asociaiei de ageni economici sau practica concertat nu depete 5% pe nici una dintre pieele relevante afectate, n cazul nelegerilor, deciziilor luate de asociaiile de ageni economici sau practicilor concertate dintre agenii economici concureni; sau - cota de pia a fiecrui agent economic implicat n nelegerea, decizia asociaiei de ageni economici sau practica concertat nu depete 10% pe nici una dintre pieele relevante afectate, n cazul nelegerilor, deciziilor luate de asociaiile de ageni economici sau practicilor concertate dintre agenii economici care nu sunt concureni*). (2)LimiteIe prevzute la alin. (1) nu sunt aplicabile practicilor anticoncureniale interzise prin prevederile art. 5, atunci cnd acestea privesc preuri, tarife, acorduri de partajare a pieei sau licitaii. Art. 9 (l)Sunt interzise orice aciuni ale organelor administraiei publice centrale sau locale, avnd ca obiect sau putnd avea ca efect restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei, n special: o o a)s ia decizii care limiteaz libertatea comerului sau autonomia agenilor economici, ce se exercit cu respectarea reglementrilor legale; b)s stabileasc condiii discriminatorii pentru activitatea agenilor economici.

(2)Dispoziiile alin. (1) nu fac obiectul aplicrii excepiei stabilite la art. 2 alin. (1) lit. b). (3)n cazul n care organele administraiei publice centrale sau locale nu se conformeaz deciziei Consiliului Concurenei, acesta are posibilitatea de a ataca aciunea la Curtea de Apel Bucureti. CAPITOLUL III: Concentrarea economic Art. 10 (l)Concentrarea economic se realizeaz prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia i care, fie opereaz transferul proprietii sau al folosinei asupra totalitii ori a unei pri a bunurilor, drepturilor i obligaiilor unui agent economic, fe are ca obiect sau ca efect s permit unui agent economic ori unei grupri de ageni economici de a exercita, direct sau indirect, o influen determinant asupra unui alt agent economic sau mai multor ali ageni economici. (2)0 operaiune de concentrare economic are loc atunci cnd: o o a)doi sau mai muli ageni economici, anterior independeni, fuzioneaz; b)una sau mai multe persoane care dein deja controlul cel puin asupra unui agent economic ori unul sau mai muli ageni economici dobndesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor ali ageni economici ori asupra unor pri ale acestora, fie prin luare de participare la capital, fie prin cumprare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.

(3)Operaiunile de asociere, avnd ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenial al agenilor economici participani care rmn independeni, nu constituie concentrare prin dobndiera controlului, chiar cnd asemenea operaiuni ar consta n crearea de entiti economice comune. Dac entitatea economic comun este o persoan juridic ndeplinind statornic toate funciile unei entiti economice autonome, fr ns a realiza o coordonare a comportamentului concurenial fie ntre ageni economici fondatori, fie ntre ea i acetia, operaiunea este o concentrare n sensul prevederilor alin. (2) lit. b). (4)n sensul prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care confer, fiecare n parte ori luate mpreun i innd seama de circumstanele de fapt sau de drept, posibilitatea de a exercita o influen determinant asupra unui agent economic, n special din: a)drepturi de proprietate sau de folosin asupra totalitii ori a unei pri a bunurilor unui agent economic; b)drepturi sau contracte care confer o influen determinant asupra constituirii, deliberrilor ori deciziilor organelor unui agent economic. (5)Controlul este dobndit, conform prevederilor alin. (2) -(4), de ctre persoana sau persoanele ori de ctre agenii economici care sunt titulari ai drepturilor ori beneficiari ai contractelor menionate la alin. (4) sau care, fr a fi titulari ai unor asemenea drepturi ori contracte, au puterea de a exercita influena determinant conferit de acestea.

Art. 11

Nu constituie o operaiune de concentrare economic situaiile n care: o a)controlul este dobndit i exercitat de ctre un lichidator desemnat prin hotrre judectoreasc sau de ctre o alt persoan mandatat de autoritatea public pentru ndeplinirea unei proceduri de ncetare de pli, redresare, concordat, lichidare judiciar, urmrire silit sau alt procedur similar; o b)bncile i alte instituii de credit, instituiile financiare i societile financiare, societile de servicii de investiii financiare sau societile de asigurare i reasigurare, a cror activitate normal include tranzacii i negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul terilor, dein, cu titlu temporar, participri de capital la un agent economic pe care le-au dobndit n vederea revnzrii lor, ct timp ele nu exercit drepturile de vot aferente acestor participri astfel nct s determine comportamentul concurenial al respectivului agent economic ori le exercit numai n vederea revnzrii acestei participri, cu condiia ca revnzarea respectivei participri s intervin n termen de un an calculat de la data dobndirii; la cerere, Consiliul Concurenei poate proroga termenul, dac solicitantul dovedete c revnzarea participrii dobndite nu a fost rezonabil posibil n termenul fixat; o c)controlul este dobndit de persoanele sau agenii economici menionai la art. 10 alin. (2) lit. b), cu condiia ca drepturile de vot aferente participrii deinute s nu fie exercitate, mai ales la numirea de membri n organele de administrare, conducere executiv, supraveghere i control ale agentului economic la care dein participarea, dect n scopul salvgardrii valorii integrale a acestei investiii, fr a determina direct sau indirect comportamentul concurenial al agentului economic controlat; o d)agenii economici, inclusiv cei care fac parte din grupuri economice, realizeaz operaiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activiti.
Art. 12

Sunt interzise concentrrile economice care, avnd ca efect crearea sau consolidarea unei poziii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrngerea, nlturarea sau denaturarea semnificativ a concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia.
Art. 13

(l)Pentru stabilirea compatibilitii lor cu un mediu concurenial normal, operaiunile de concentrare economic se apreciaz dup urmtoarele criterii: o a)necesitatea de a menine i de a dezvolta concurena pe piaa romneasc, innd seama de structura tuturor pieelor n cauz i de concurena existent sau potenial dintre agenii economici situai n Romnia sau n strintate; o b)cota de pia deinut de ctre agenii economici n cauz, puterea lor economic i financiar;

o o o

c)alternativele disponibile pentru furnizori i utilizatori, accesul lor la piee i la surse de aprovizionare, precum i orice bariere instituite prin acte normative sau de alt natur la intrarea pe pia; d)tendina cererii i a ofertei pentru bunurile i serviciile n cauz; e)msura n care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor; f)contribuia la progresul tehnic i economic.

(2)Concentrrile economice susceptibile a conduce la restrngerea, nlturarea sau denaturarea semnificativ a concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia pot fi autorizate dac prile interesate n operaiunea de concentrare dovedesc ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii: o o o a)operaiunea de concentrare urmeaz a contribui la creterea eficienei economice, la ameliorarea produciei, distribuiei sau progresului tehnic ori la creterea competitivitii la export; b)efectele favorabile ale concentrrii compenseaz efectele nefavorabile ale restrngerii concurenei; c)de avantajele rezultate profit ntr-o msur rezonabil i consumatorii, n special prin preuri reale mai reduse.

Art. 14 Prevederile prezentului capitol nu se aplic operaiunilor de concentrare economic, atunci cnd cifra de afaceri cumulat a agenilor economici implicai nu depete echivalentul n lei a 10.000.000 euro i nu exist cel puin 2 ageni economici implicai n operaiune care s realizeze pe teritoriul Romniei, fiecare n parte, o cifr de afaceri mai mare dect echivalentul n lei a 4.000.000 euro. Echivalentul n lei se calculeaz la cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil pentru ultima zi a exerciiului financiar din anul anterior operaiunii. Art. 15 (1 )Concentrrile economice care depesc pragurile prevzute la art. 14 sunt supuse controlului i trebuie notificate Consiliului Concurenei. (2)Concentrrile economice care se realizeaz prin fuziunea a 2 sau mai multor ageni economici trebuie notificate de ctre fiecare dintre prile implicate; n celelalte cazuri, notificarea trebuie s fie naintat de ctre persoana, agentul economic sau agenii economici care dobndesc controlul asupra unuia sau mai multor ageni economici ori asupra unor pri ale acestora. (3)Procedura de notificare, termenele, documentele i informaiile de prezentat, comunicrile i prezentarea de observaii de ctre agenii economici interesai se stabilesc prin regulament i instruciuni adoptate de Consiliul Concurenei. (4)Este interzis punerea n aplicare a unei operaiuni de concentrare economic pn la emiterea de ctre Consiliul Concurenei a unei decizii n conformitate cu art. 46.

(5)Consiliul Concurenei poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituit la alin. (4); cererea de acordare a derogrii trebuie s fie motivat. n decizia pe care o va emite Consiliul Concurenei va ine cont de efectele suspendrii concentrrii economice asupra unuia sau mai multora dintre agenii economici implicai n operaiune, asupra unei tere pri, precum i de efectele asupra concurenei. Aceast derogare poate fi condiionat de impunerea unor obligaii ce trebuie ndeplinite de ctre pri i poate fi acordat oricnd, att anterior, ct i ulterior notificrii. (6)Validitatea oricrei operaiuni realizate n contradicie cu alin. (4) va depinde de decizia pe care Consiliul Concurenei o va lua cu privire la operaiunea notificat, conform art. 46 alin. (1) lit. b), alin. (2) lit. a), b) sau c) ori alin. (3). CAPITOLUL IV: Consiliul Concurenei Art. 16 (l)Se nfiineaz Consiliul Concurenei, autoritate administrativ autonom n domeniul concurenei, cu personalitate juridic, care i exercit atribuiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenei este n municipiul Bucureti. (2)Structura organizatoric i de personal a Consiliului Concurenei, atribuiile de conducere i de execuie ale personalului su se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta. Art. 17 (l)Plenul Consiliului Concurenei este un organ colegial i este format din 7 membri, dup cum urmeaz: un preedinte, 2 vicepreedini i 4 consilieri de concuren. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenei se realizeaz de ctre Preedintele Romniei, la propunerea Guvernului. (2)Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenei este de 5 ani, acetia putnd fi renvestii cel mult nc o dat. La numirea primului Plen al Consiliului Concurenei dup intrarea n vigoare a prezentei legi, un vicepreedinte i 2 consilieri de concuren vor avea un mandat de 2 ani i jumtate, stabilit prin decretul de numire n funcie. (3)Preedintele, vicepreedinii i consilierii de concuren trebuie s aib o independen real i s se bucure de o nalt reputaie profesional i probitate civic. Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenei se cer studii superioare, nalt competen profesional, o bun reputaie i vechime de minimum 10 ani n activiti din domeniile: economic, comercial, al preurilor i concurenei sau juridic. (4)Preedintele trebuie s fi ndeplinit o funcie de conducere cu largi responsabiliti, n care a fcut dovada competenei sale profesionale i manageriale. (5)Calitatea de membru al Consiliului Concurenei este incompatibil cu exercitarea oricrei alte activiti profesionale sau de consultan, cu participarea, direct sau prin persoane interpuse, la

conducerea sau administrarea unor entiti publice ori private sau cu deinerea de funcii ori de demniti publice, cu excepia activitii didactice din nvmntul superior. Ei nu pot fi desemnai experi sau arbitri nici de pri i nici de instana judectoreasc sau de ctre o alt instituie. (6)Membrii Plenului Consiliului Concurenei nu reprezint autoritatea care i-a numit i sunt independeni n luarea deciziilor. (7)Membrii Plenului Consiliului Concurenei i inspectorii de concuren nu pot face parte din partide sau alte formaiuni politice. (8)Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenei nceteaz: o o o o a)la expirarea duratei; b)prin demisie; c)prin deces; d)prin imposibilitate definitiv de exercitare, constnd ntr-o indisponibilitate mai lung de 60 de zile consecutive; o e)la survenirea unei incompatibiliti dintre cele prevzute la alin. (5) i (7), conform prevederilor alin. (11); o f)prin revocare, pentru nclcarea grav a prezentei legi i pentru condamnare penal, prin hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil, pentru svrirea unei infraciuni. (9)Membrii Plenului Consiliului Concurenei sunt revocabili, n cazul prevzut la alin. (8) lit. f), de ctre autoritatea care i-a numit. Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti penale ei pot fi suspendai din funcie de ctre aceeai autoritate. (10)n caz de vacan a unui loc n Plenul Consiliului Concurenei pentru una dintre situaiile prevzute la alin. (8) lit. b)- f), se va proceda, conform prevederilor alin. (1), la desemnarea i numirea unui nou membru pentru durata rmas din mandat, n funcia devenit vacant. (1 l)Membrii Consiliului Concurenei sunt obligai s notifice de ndat Consiliului survenirea oricrei situaii de incompatibilitate sau impediment dintre cele prevzute la alin. (5) i (7), ei fiind de drept suspendai din funcie din momentul survenirii acestei situaii, iar dac situaia se prelungete peste 10 zile consecutive, mandatul nceteaz i se procedeaz conform prevederilor alin. (9) i (10).
Art. 18

(l)nainte de a ncepe s-i exercite funcia, fiecare membru al Consiliului Concurenei este obligat s depun n faa Preedintelui Romniei, n prezena celorlali membri numii i dup citirea decretului prezidenial de numire n funcie, urmtorul jurmnt: "Jur s respect Constituia i legile rii, s apr interesele Romniei, drepturile i libertile fundamentale ale cetenilor, s-mi ndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate i fr prtinire atribuiile ce-mi revin. Aa s-mi ajute Dumnezeu!"

(2)Preedintele Consiliului Concurenei presteaz cel dinti jurmntul. (3)n cazul neprestrii jurmntului n termen de 30 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei a decretului de numire, membrul numit este de drept demisionar, urmnd a se relua procedura desemnrii i numirii altei persoane pentru funcia devenit vacant. (4)Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenei nainte de prestarea jurmntului sunt nule de drept. Art. 19 (l)Mandatele membrilor Consiliului Concurenei ncep de la data depunerii jurmntului de ctre acetia i expir la mplinirea termenelor prevzute la art. 17 alin. (2), calculate de la aceast dat. (2)Dac, pn la expirarea mandatului n curs, preedintele Consiliului Concurenei desemnat pentru mandatul urmtor nu va fi prestat jurmntul cu respectarea dispoziiilor art. 18, membrii Consiliului Concurenei n exerciiu i vor continua activitatea pn la depunerea jurmntului de ctre preedintele Consiliului, desemnat pentru mandatul urmtor sub conducerea preedintelui anterior. Art. 20 (l)Consiliul Concurenei i desfoar activitatea, delibereaz i ia decizii n plen i n comisii, cu majoritatea voturilor membrilor. (2)Fiecare comisie este format din 2 consilieri de concuren n componena stabilit de preedintele Consiliului Concurenei, pentru fiecare caz n parte, i este condus de ctre un vicepreedinte al Consiliului Concurenei. (3)Preedintele Consiliului Concurenei ordon efectuarea de investigaii i desemneaz raportorul pentru fiecare investigaie. (4)n aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenei examineaz n plen: o o o o o o o o a)rapoartele de investigaie, cu eventualele obiecii formulate la acestea, i decide asupra msurilor de luat; b)autorizarea concentrrilor economice; c)sesizarea instanelor judectoreti n aplicarea prevederilor art. 7; d)punctele de vedere, recomandrile i avizele de formulat n aplicarea dispoziiilor prezentei legi; e)categoriile de nelegeri, decizii luate de asociaiile de ageni economici i practici concertate propuse pentru exceptare; f)proiectele de reglementri propuse spre adoptare; g)raportul anual asupra situaiei concurenei; h) analiza nclcrilor prevederilor art. 9.

(5)n formaiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; n caz de partaj egal al voturilor, soluia votat de preedinte prevaleaz. (6)Deciziile adoptate de Consiliul Concurenei n plen conform prevederilor alin. (4) se semneaz de ctre preedinte, n numele Consiliului Concurenei; ele vor putea fi atacate n termen de 30 de zile de la publicare sau, dup caz, de la comunicare, n procedura de contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureti; sentina va fi pronunat fr drept de apel, mpotriva ei putnd fi declarat recurs la nalta Curte de Casaie i Justiie.
Art. 21

(l)Preedintele Consiliului Concurenei angajeaz patrimonial, prin semntura sa, Consiliul Concurenei ca persoan juridic i-1 reprezint ca instituie public n faa persoanelor fizice i juridice, a autoritilor legislative, judiciare i administrative, precum i a altor instituii romneti, strine i internaionale. El exercit prerogative disciplinare asupra ntregului personal al Consiliului Concurenei. (2)Ordinele i deciziile Consiliului Concurenei, prin care se dispun msuri i se aplic sanciuni, se semneaz de ctre preedinte, iar reglementrile adoptate de Consiliul Concurenei sunt puse n aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin al preedintelui. (3)n caz de absen ori de indisponibilitate a preedintelui, reprezentarea legal a Consiliului Concurenei revine unuia dintre vicepreedini, desemnat de preedinte pentru durata absenei sau a indisponibilitii. (4)Preedintele Consiliului Concurenei poate delega puteri de reprezentare oricruia dintre vicepreedini, consilierii de concuren, inspectorii de concuren sau altor persoane, mandatul trebuind s menioneze expres puterile delegate i durata exercitrii lor.
Art. 22

(l)n vederea exercitrii atribuiilor sale, Consiliul Concurenei i elaboreaz i i adopt regulamentul de organizare, funcionare i procedur i i constituie aparatul propriu, la nivel central i local. (2)Nomenclatorul de funcii al aparatului propriu, cuprinznd inspectori de concuren i alte categorii de personal, condiiile de ncadrare pe funcii, de promovare n grad i de stimulare, precum i atribuiile fiecrei funcii se stabilesc prin regulament adoptat de Consiliul Concurenei, cu respectarea reglementrilor privind funcia public i funcionarii publici i a reglementrilor privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar. (3)Funcia public de specialitate pentru Consiliul Concurenei este cea de inspector de concuren.

Art. 23

Funcia de preedinte al Consiliului Concurenei este asimilat celei de ministru, cea de vicepreedinte celei de secretar de stat, iar cea de consilier de concurent celei de subsecretar de stat.
Art. 24

n organizarea Consiliului Concurenei funcioneaz un secretariat general, condus de un secretar general, desemnat de ctre Consiliul Concurenei. Atribuiile secretarului general se stabilesc prin regulamentul de organizare, funcionare i procedur adoptat de Consiliul Concurenei.
Art. 25

(l)Consiliul Concurenei i ntocmete proiectul de buget propriu, care se prevede distinct n bugetul de stat. (2)Pentru funcionarea Consiliului Concurenei i a aparatului su teritorial, Guvernul i, dup caz, organele administraiei publice locale vor atribui Consiliului Concurenei n administrare imobilele necesare, respectiv terenurile i dotrile din domeniul public de interes naional sau, dup caz, local, n termen de 60 de zile de la nregistrarea cererii Consiliului Concurenei. (3)Sumele reprezentnd tarife, taxe i amenzi sau alte sanciuni aplicate de Consiliul Concurenei se fac venit la bugetul de stat, n condiiile legii.
Art. 26

Consiliul Concurenei are urmtoarele atribuii: o a)efectueaz, la iniiativa sa sau n urma unei plngeri, sesizri sau notificri, investigaiile privind aplicarea art. 5, 6, 12 i 15; o b)ia deciziile prevzute de prezenta lege pentru cazurile de nclcare a dispoziiilor art. 5, 6, 9, 12 i 15, constatate n urma investigaiilor efectuate de ctre inspectorii de concuren, n baza prevederilor legii i abilitrii cu puteri de inspecie prin ordin al preedintelui; o copie a acestui ordin va fi nmnat de inspectorii de concuren abilitai agentului economic sau asociaiei de ageni economici supui investigaiei; o c)certific, la cererea agenilor economici sau a asociaiilor de ageni economici i, atunci cnd consider necesar, n urma declanrii unei investigaii, pe baza dovezilor prezentate, c nu exist temei pentru intervenia sa n baza art. 5 alin. (1) sau a art. 6; o d)ia decizii de acordare a dispenselor n cazurile de exceptri individuale de nelegeri, decizii luate de asociaiile de ageni economici sau practici concertate, care se ncadreaz n prevederile art. 5 alin. (2), precum i decizii n cazurile de concentrri economice; o e)ia decizii de retragere a beneficiului exceptrii de la prevederile art. 5 alin. (1), stabilit prin regulament al Consiliului Concurenei pentru unele categorii de nelegeri, decizii luate de asociaiile de ageni economici sau practici concertate, atunci cnd constat c acestea nu mai ndeplinesc prevederile art. 5 alin. (2);

o o o o o o o o o o o o

f)asigur aplicarea efectiv a deciziilor proprii; g)efectueaz, din proprie iniiativ, investigaii utile pentru cunoaterea pieei; h)sesizeaz Guvernul asupra existenei unei situaii de monopol sau a altor cazuri, asemenea celor prevzute la art. 4 alin. (2) i (3), i propune acestuia adoptarea msurilor necesare pentru remedierea disfuncionalitilor constatate; i)sesizeaz instanele judectoreti asupra cazurilor n care acestea sunt competente; j)urmrete aplicarea dispoziiilor legale i a altor acte normative incidente n domeniul de reglementare al prezentei legi; k)sesizeaz Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraiei publice centrale i locale n aplicarea prezentei legi; l)emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenial i propune modificarea acelora care au un asemenea efect; m)face recomandri Guvernului i organelor administraiei publice locale pentru adoptarea de msuri care s faciliteze dezvoltarea pieei i a concurenei; n)propune Guvernului sau organelor administraiei publice locale luarea de msuri disciplinare mpotriva personalului din subordinea acestora, n cazul n care acesta nu respect dispoziiile obligatorii ale Consiliului Concurenei; o)realizeaz studii i ntocmete rapoarte privind domeniul su de activitate i furnizeaz Guvernului, publicului i organizaiilor internaionale specializate informaii privind aceast activitate; p)reprezint Romnia i promoveaz schimbul de informaii i de experien n relaiile cu organizaiile i instituiile internaionale de profil i coopereaz cu autoritile de concuren strine i comunitare; r)stabilete i aprob misiunea, strategia general i programele de activitate ale autoritii de concuren; s)ia orice alte decizii n ndeplinirea atribuiilor ce decurg din prezenta lege.

Art. 27 (l)Consiliul Concurenei adopt regulamente i instruciuni, emite ordine, ia decizii i formuleaz avize, face recomandri i elaboreaz rapoarte n aplicarea prevederilor prezentei legi. (2)Consiliul Concurenei adopt regulamente, n special cele care privesc: o o o o o o o a)organizarea, funcionarea i procedura; b)autorizarea concentrrilor economice; c)exceptarea unor categorii de nelegeri, decizii ale asociaiilor agenilor economici sau practici concertate; d)regimul dispenselor; ' e)constatarea i aplicarea sanciunilor prevzute de prezenta lege; f)tarifele pentru notificri, solicitri de dispense, de acces la documentaie i eliberare de copii sau extrase; g)inspectorii de concuren; h)regimul disciplinar al personalului.

(3)Consiliul Concurenei adopt instruciuni, n special cele care privesc:

o o o o o

a)notificrile de concentrri economice; b)solicitrile de dispense i prorogarea de dispense; c)calcularea cifrei de afaceri i a plafoanelor valorice prevzute de prezenta lege; d)definirea pieei relevante n scopul stabilirii prii substaniale de pia; e)plata taxelor i a tarifelor stabilite prin prezenta lege i prin regulamente.

(4)Consiliul Concurenei emite ordine prin care stabilete plafoanele valorice revizuibile periodic, prevzute de prezenta lege, pune n aplicare, suspend sau abrog propriile reglementri adoptate, dispune efectuarea de investigaii, ordon inspecii i msurile de luat n privina agenilor economici. (5)Deciziile sunt acte individuale de administrare, gestiune i disciplin intern, de aplicare de sanciuni, de autorizare, de acordare i de prorogare de dispense. (6)Avizele sunt formulate, recomandrile i propunerile sunt fcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele sunt elaborate i comunicate, dup caz publicate, conform dispoziiilor prezentei legi. Art. 28 (l)Proiectele de regulamente i instruciuni, precum i modificrile acestora necesit avizul Consiliului Legislativ, dup care sunt adoptate n Plenul Consiliului Concurenei i puse n aplicare prin ordin al preedintelui Consiliului Concurenei. (2)Reglementrile Consiliului Concurenei pot fi atacate n contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureti, n termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv publicarea actului atacat. Art. 29 Consiliul Concurenei va comunica punctul su de vedere asupra oricrui aspect n domeniul politicii concureniale, la cererea: o o o o o o a)Preediniei Romniei; b)comisiilor parlamentare, senatorilor i deputailor; c)organelor administraiei publice centrale i locale; d)organizaiilor profesionale, patronale i sindicale interesate, incluznd printre acestea i Camera de Comer i Industrie a Romniei; e)organizaiilor pentru protecia consumatorilor; f)instanelor judectoreti i parchetelor.

Art. 30 (l)Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de ramur sau sectoriale, Consiliul Concurenei va consulta ministerele de resort i alte organe ale administraiei publice centrale sau locale, precum i organizaiile patronale n cauz.

(2)0rganele i organizaiile prevzute la alin. (1) vor trimite Consiliului Concurenei punctul lor de vedere n termen de 30 de zile de la solicitare. Acest punct de vedere va fi ataat la raportul asupra cazului analizat. (3)In ndeplinirea atribuiilor sale Consiliul Concurenei se va consulta cu organele administraiei publice centrale sau locale i va solicita informaii i asisten din partea acestora. (4)Consiliul Concurenei, ca autoritate naional n domeniul concurenei, va fi responsabil de relaia cu instituiile Comunitii Europene, n conformitate cu prevederile incidente din legislaia comunitar.
Art. 31

(l)Consiliul Concurenei ntocmete anual un raport privind activitatea sa i modul n care agenii economici i autoritile publice respect regulile concurenei, potrivit prezentei legi. (2)Raportul se adopt n Plenul Consiliului Concurenei i se d publicitii.
Art. 32

(l)Prin prezenta lege se instituie urmtoarea tax: taxa de autorizare a concentrrilor economice, care se pltete n cazul emiterii unei decizii de autorizare conform art. 46 alin. (1) lit. b) i alin. (2) lit. b) i c). (2)Taxa de autorizare a concentrrii economice se stabilete la o cot de 0,1% din cifra de afaceri cumulat a agenilor economici implicai n concentrarea economic autorizat i se calculeaz pe baza cifrei de afaceri pentru exerciiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrrii economice, determinat conform reglementrilor Consiliului Concurenei. (3)Sumele provenind din plata taxei prevzute la alin. (1) se vars la bugetul de stat n termen i conform procedurilor stabilite de reglementrile fiscale. CAPITOLUL V: Procedura de examinare preliminar, de investigare i de luare a deciziilor
Art. 33

(l)Descoperirea i investigarea nclcrilor prevederilor prezentei legi incumb Consiliului Concurenei care acioneaz prin inspectorii de concuren. (2)In cazul infraciunii prevzute la art. 60 alin. (1) din prezenta lege, personalul desemnat n condiiile alin. (1) va putea efectua numai actele stabilite prin art. 214 din Codul de procedur penal.

Art. 34

Consiliul Concurenei dispune efectuarea de investigaii, potrivit atribuiilor sale, n condiiile art. 40: o a)din oficiu; o b)la plngerea unei persoane fizice sau juridice afectate n mod real i direct prin nclcarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6, 12 i 15; o c)la cererea agenilor economici sau a asociaiilor de ageni economici interesai, conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 13 alin. (2); o d)la cererea oricreia dintre autoritile, instituiile, organizaiile sau a oricruia dintre organele menionate la art. 29 lit. a)-f).
Art. 35

In realizarea investigaiilor, precum i a atribuiilor conferite n baza prezentei legi, inspectorii de concuren pot solicita agenilor economici sau asociaiilor de ageni economici informaiile i documentele care le sunt necesare, menionnd baza legal i scopul solicitrii, i pot stabili termene pn la care aceste informaii i documente s le fie furnizate, sub sanciunea prevzut n prezenta lege.
Art. 36

(l)Pentru investigarea nclcrii prevederilor prezentei legi, inspectorii de concuren sunt abilitai cu puteri de inspecie, cu excepia debutanilor, i au urmtoarele puteri de inspecie: o a)s intre n spaiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care agenii economici ori asociaiile de ageni economici le dein legal; o b)s examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile i comerciale sau alte evidene legate de activitatea agenilor economici sau asociaiilor de ageni economici, indiferent de locul n care sunt depozitate; o c)s ia declaraii reprezentanilor i angajailor agentului economic sau asociaiei de ageni economici referitoare la fapte sau documente considerate relevante; o d)s ridice sau s obin n orice form copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile i comerciale sau din alte evidene legate de activitatea agentului economic sau asociaiei de ageni economici; o e)s sigileze orice amplasament destinat activitilor agentului economic sau asociaiei de ageni economici i orice documente, registre, acte financiar-contabile i comerciale sau alte evidene legate de activitatea agentului economic sau asociaiei de ageni economici, pe durata i n msura necesar inspeciei. (2)Inspectorii de concuren cu puteri de inspecie, prevzui la alin. (1), vor proceda la actele prevzute la alin. (1) numai dac exist indicii c pot fi gsite documente sau pot fi obinute informaii considerate necesare pentru ndeplinirea misiunii lor, iar rezultatul acestora va fi consemnat ntr-un proces-verbal de constatare i inventariere.

(3)Inspectorii de concuren cu puteri de inspecie pot face inspecii inopinate i pot solicita orice fel de informaii sau justificri legate de ndeplinirea misiunii, att la faa locului, ct i la convocare la sediul Consiliului Concurenei. (4)Exercitarea puterilor de inspecie se face n conformitate cu regulamentul privind organizarea, funcionarea i procedura Consiliului Concurenei.
Art. 37

n baza autorizrii judiciare date prin ncheiere, conform art. 38, inspectorul de concuren poate efectua inspecii n orice alte spaii, inclusiv domiciliul, terenuri sau mijloace de transport aparinnd conductorilor, administratorilor, directorilor i altor angajai ai agenilor economici sau asociaiilor de ageni economici supui investigaiei.
Art. 38

(l)Inspectorii de concuren pot proceda la inspecii, n conformitate cu prevederile art. 37, doar n baza unui ordin emis de ctre preedintele Consiliului Concurenei i cu autorizarea judiciar dat prin ncheiere de ctre preedintele tribunalului n a crui circumscripie sunt situate locurile de controlat sau de ctre un judector delegat de acesta. Cnd aceste locuri sunt situate n circumscripiile unor tribunale diferite i aciunea trebuie desfurat simultan n fiecare dintre ele, oricare dintre preedinii tribunalelor competente poate emite o ncheiere unic. (2)Cererea de autorizare trebuie s cuprind toate informaiile de natur a justifica inspecia, iar judectorul sesizat este inut s verifice dac cererea este ntemeiat. (3)Inspecia i actele pe care le cuprinde se efectueaz sub autoritatea i sub controlul judectorului care Ie-a autorizat. (4)Judectorul poate inspecta locurile supuse interveniei, putnd decide n orice moment suspendarea sau ncetarea inspeciei. (5)Oricare ar fi mprejurrile, inspecia nu poate ncepe nainte de ora 8,00 sau dup ora 18,00 i trebuie efectuat n prezena ocupantului locului sau a reprezentantului su; numai inspectorii de concuren, ocupantul locului sau reprezentantul su pot lua cunotin de piese i documente naintea ridicrii acestora. (6)Inventarele i punerile de sigilii se fac conform dispoziiilor Codului de procedur penal; originalele procesului-verbal i ale inventarului sunt transmise judectorului care a ordonat inspecia, iar piesele i documentele care nu mai sunt utile stabilirii adevrului vor fi restituite ocupantului locului. (7)ncheierea menionat la alin. (1) poate fi atacat cu recurs la curtea de apel; recursul nu este suspensiv de executare.

(8)Consiliul Concurenei este informat de ndat despre nceperea inspeciei i despre operaiunile efectuate. Art. 39 (l)Organele administraiei publice centrale i locale, precum i orice ale instituii i autoriti publice sunt obligate s permit inspectorilor de concuren accesul la documentele, datele i informaiile deinute de acestea, potrivit puterilor de inspecie stabilite de preedintele Consiliului Concurenei, fr a se putea opune caracterul de secret de stat sau secret de serviciu al unor asemenea documente, date i informaii. (2)Inspectorii de concuren, primind acces la documentele, datele i informaiile menionate la alin. (1), sunt inui la respectarea strict a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente, date i informaii. Art. 40 (l)La primirea unei cereri sau plngeri denunnd, respectiv acuznd o practic anticoncurenial, Consiliul Concurenei examineaz dac aceasta prezint suficient temei de fapt i de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaii. (2)Dac cererea sau plngerea nu prezint suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigaii, Consiliul Concurenei o respinge, comunicnd decizia, n scris, autorului, cu precizarea motivelor, n termen de 30 de zile de la nregistrarea cererii sau a plngerii. Decizia de respingere va fi precedat de ascultarea argumentelor reclamantului n faa comisiei Consiliului Concurenei care coordoneaz compartimentul de specialitate implicat. (3)In cazul n care cererea sau plngerea naintat nu cade sub incidena prezentei legi, Consiliul Concurenei va rspunde, n scris, n termenele prevzute prin legi speciale. Art. 41 (l)De cte ori dispune pornirea unei investigaii, preedintele Consiliului Concurenei desemneaz un raportor, responsabil pentru ntocmirea raportului asupra investigaiei, comunicarea lui prilor n cauz, primirea observaiilor i prezentarea raportului n Plenul Consiliului Concurenei, dac este cazul. (2)Raportorul desemnat instrumenteaz toate actele procedurii de investigaie, propunnd Consiliului Concurenei dispunerea msurilor care sunt de competena acestuia. Art. 42 Atunci cnd, n urma declanrii unei investigaii, se constat c aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind nclcarea legii, care s justifice impunerea de msuri sau sanciuni de ctre Consiliul Concurenei, acesta, prin ordin al preedintelui, va putea nchide investigaia i va informa de ndat prile implicate. Cu excepia situaiei n care

investigaia s-a declanat ca urmare a unei plngeri, nchiderea unei investigaii nu necesit audierea n Plenul Consiliului Concurenei.
Art. 43

(l)Cu excepia situaiei prevzute la art. 42, orice procedur de investigaie necesit audierea agenilor economici participani la nelegerea, decizia luat de asociaii de ageni economici, practica concertat, abuzul de poziie dominant sau la concentrarea economic, obiect al investigaiei. Audierea este dispus de preedintele Consiliului Concurenei. (2)Preedintele Consiliului Concurenei poate desemna experi i poate admite audierea autorului plngerii sau al reclamaiei, la cererea acestuia, precum i a oricrei persoane fizice sau juridice care declar c deine date i informaii relevante pentru stabilirea adevrului n cauza investigat. (3)Neprezentarea sau renunarea la audiere, precum i refuzul oricrei depoziii sau declaraii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaie.
Art. 44

(l)Cu minimum 30 de zile nainte de data fixat pentru audiere, o copie a raportului va fi transmis, spre luare la cunotin, persoanelor a cror audiere a fost dispus conform art. 43 alin. (1). Persoanelor a cror audiere a fost admis conform art. 43 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere i dac preedintele Consiliului Concurenei apreciaz c este util n interesul investigaiei. (2)Preedintele Consiliului Concurenei poate permite prilor n cauz consultarea dosarului la secretariatul Consiliului Concurenei i obinerea, contra cost, de copii i extrase ale actelor procedurii de investigaie. (3)Documentele, datele i informaiile din dosarul cauzei, care prezint caracter de secret de stat ori sunt confideniale, nu sunt accesibile pentru consultare ori obinere de copii sau extrase dect prin decizie a preedintelui Consiliului Concurenei. (4)In cazul unei proceduri de investigaie, avnd ca obiect o concentrare economic, dispoziiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociailor i directorilor executivi ai entitilor participante la concentrare, n msura n care ei justific n cauz un interes legitim.
Art. 45

Dup audierile dispuse i, dac este cazul, admise i dup examinarea observaiilor prilor asupra raportului de investigaie, Consiliul Concurenei poate decide, dup cum urmeaz: a)n cazul unei investigaii, dispus din oficiu sau la sesizare, privind nclcarea prevederilor art. 5 alin. (1) sau ale art. 6, dup caz, s ordone ncetarea practicilor anticoncureniale constatate, s formuleze recomandri, s impun prilor condiii speciale i alte obligaii, s aplice agenilor

economici amenzi n condiiile prevzute la cap. VI; b)n cazul unei cereri, conform prevederilor art. 5 alin. (3), s emit o decizie motivat de acordare sau de refuz de exceptare individual prin dispens pentru nelegerea, decizia luat de asociaii de ageni economici ori practica concertat n cauz. Art. 46 (l)n termen de 30 de zile de la primirea notificrii unei operaiuni de concentrare economic, Consiliul Concurenei: o o a)va emite o decizie de neintervenie, cnd va ajunge la concluzia c operaiunea de concentrare economic notificat nu cade sub incidena prezentei legi; b)va emite o decizie de neobieciune, cnd va constata c, dei operaiunea de concentrare economic notificat cade sub incidena prezentei legi, nu exist ndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenial normal; c)va decide deschiderea unei investigaii, cnd va constata c operaiunea de concentrare economic notificat cade sub incidena prezentei legi i prezint ndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenial normal.

(2)ln termen de maximum 5 luni de la primirea notificrii de concentrare economic pentru care Consiliul Concurenei a decis deschiderea unei investigaii datorit ndoielilor privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenial normal, Consiliul Concurenei: a)va emite o decizie de refuz, dac prin operaiunea de concentrare economic se creeaz sau se consolideaz o poziie dominant n sensul art. 12; b)va emite o decizie de autorizare, dac prin operaiunea de concentrare economic nu se creeaz i nici nu se consolideaz o poziie dominant n sensul art. 12; c)va emite o decizie prin care stabilete obligaiile i/sau condiiile ce trebuie ndeplinite pentru autorizarea operaiunii de concentrare economic, dac se constat c aceasta, cu modificrile respective, ar putea fi compatibil cu un mediu concurenial normal. (3)ln cazul n care Consiliul Concurenei nu ia o decizie n termenele fixate la alin. (1) i (2), operaiunea de concentrare economic notificat poate avea loc. (4)n situaia n care notificarea unei operaiuni de concentrare economic necesit completri, termenele prevzute la alin. (1) i (2) ncep s curg de la data la care prile au furnizat Consiliului Concurenei informaiile solicitate n vederea completrii notificrii. (5)Consiliul Concurenei poate stabili, prin regulament, o procedur simplificat pentru analiza anumitor operaiuni de concentrare economic. Art. 47 (l)lnainte de emiterea unei decizii conform art. 45 i 46, Consiliul Concurenei poate impune printr-o decizie privind msuri interimare - agenilor economici implicai luarea oricrei msuri pe care o consider necesar n scopul restabilirii mediului concurenial i repunerii prilor n situaia anterioar.

(2)Msurile de suspendare sau de interdicie a practicilor anticoncureniale constatate, precum i dispoziiile obligatorii date agenilor economici de a reveni la situaia anterioar vor fi dispuse de Consiliul Concurenei, n aplicarea prevederilor art. 45 i 46, numai la constatarea unor fapte manifest ilicite, constitutive de practici anticoncureniale prohibite expres de prezenta lege i care trebuie eliminate fr ntrziere, pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav i cert. (3)Msurile prevzute la alin. (1) i (2) trebuie s fie strict limitate, att n durat, ct i n obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija afectarea liberei concurene. (4)Deciziile luate de Consiliul Concurenei n aplicarea prevederilor alin. (1) i ale art. 45 i 46 vor fi comunicate de ndat prilor; ele pot fi atacate n contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureti n termen de 30 de zile de la comunicare. Instana poate ordona, la cerere, suspendarea executrii deciziei atacate.
Art. 48

(l)Decizia luat de Consiliul Concurenei n aplicarea prevederilor art. 46 cu privire la o operaiune de concentrare economic n care este implicat o regie autonom va fi notificat i ministrului de resort. (2)n termen de 30 de zile de la notificarea deciziei conform alin. (1), Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe rspunderea sa, o decizie diferit de cea a Consiliului Concurenei pentru raiuni de interes public general. Decizia este executorie i va fi publicat mpreun cu decizia Consiliului Concurenei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
CAPITOLUL VI: Sanciuni
Art. 49

Sunt nule de drept, fie ele exprese ori tacite, publice sau oculte, orice angajamente, convenii sau clauze contractuale raportndu-se la o practic anticoncurenial prohibit prin art. 5 i 6 din prezenta lege.
Art. 50

Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de pn la 1% din cifra de afaceri total din anul financiar anterior sancionrii urmtoarele fapte: o a)omisiunea notificrii unei concentrri economice cerute de art. 15; o b)furnizarea de informaii inexacte sau incomplete prin solicitarea fcut conform prevederilor art. 5 alin. (3) ori prin notificarea fcut conform prevederilor art. 15; o c)furnizarea de informaii inexacte sau incomplete ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaiilor i documentelor solicitate conform prevederilor art. 35; o d)furnizarea de informaii, documente, nregistrri i evidene ntr-o form incomplet n timpul inspeciilor desfurate conform prevederilor art. 36;

o Art. 51

e)refuzul de a se supune unei inspecii desfurate conform prevederilor art. 36 i 37.

(l)Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de pn la 10% din cifra de afaceri total realizat n anul financiar anterior sanciunii urmtoarele fapte: o o o a)nclcarea prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6 sau ale art. 12; b)punerea n practic a unei operaiuni de concentrare economic cu nclcarea prevederilor art. 15 alin. (4) i (5); c)nceperea unei aciuni de concentrare economic declarat incompatibil cu prevederile prezentei legi printr-o decizie a Consiliului Concurenei, luat conform prevederilor art. 46 alin. (2) lit. a); d)nendeplinirea unei obligaii sau a unei condiii impuse printr-o decizie luat n conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2)Prin excepie de la prevederile alin. (1), Consiliul Concurenei va stabili, prin instruciuni, condiiile i criteriile de aplicare a unei politici de clemen, care poate merge pn la absolvire de rspundere pecuniar. Art. 52 Individualizarea sanciunii n cazul svririi vreuneia dintre contraveniile prevzute la art. 50 i 51 se face innd seama de gravitatea i durata faptei i a consecinelor sale asupra concurenei. Sanciunile vor fi gradate pe trane, prin instruciuni adoptate de ctre Consiliul Concurenei. Art. 53 Dac n termen de 45 de zile de la notificarea deciziei luate de Consiliul Concurenei, n conformitate cu prevederile prezentei legi, agentul economic n cauz nu se conformeaz msurilor dispuse de acesta, Consiliul Concurenei i poate aplica amenda maxim prevzut la art. 51 ori poate cere instanei judectoreti competente dispunerea uneia dintre msurile stabilite la art. 7 alin. (1). Art. 54 Consiliul Concurenei poate obliga, prin decizie, agenii economici sau asociaiile de ageni economici la plata unor amenzi cominatorii, n sum de pn la 5% din cifra de afaceri zilnic medie din anul financiar anterior sancionrii, pentru fiecare zi de ntrziere, calculat de la data stabilit prin decizie, pentru a-i determina: o o o a)s respecte prevederile art. 5 alin. (1), ale art. 6 i ale art. 12; b)s aplice msurile enunate printr-o decizie luat conform prevederilor art. 45 lit. a) i b), ale art. 46 alin. (2) lit. c) i ale art. 47 alin. (1) i (2); c)s furnizeze n mod complet i corect informaiile i documentele care le-au fost cerute conform prevederilor art. 35;

o Art. 55

d)s se supun inspeciei prevzute la art. 36-38.

(l)Contraveniile prevzute n prezenta lege se constat i se sancioneaz de ctre Consiliul Concurenei n plen, comisii sau prin inspectorii de concuren. (2)Sanciunile pentru contraveniile prevzute la art. 50 lit. b)-e) i la art. 51 alin. (1) lit. d) se aplic de ctre inspectorii de concuren. (3)Sanciunile pentru contraveniile prevzute la art. 50 lit. a) i la art. 51 alin. (1) lit. c) i d), precum i amenzile cominatorii prevzute la art. 54 se aplic de ctre comisiile Consiliului Concurenei prin decizii. (4)Sanciunile pentru contraveniile prevzute la art. 51 alin. (1) lit. a) i b) se aplic de ctre Plenul Consiliului Concurenei prin aceeai decizie prin care s-a constatat svrirea respectivei contravenii. Instana competent este cea prevzut la art. 47 alin. (4). (5)Deciziile luate n condiiile alin. (3) i (4) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureti, Secia contencios administrativ, n termen de 30 de zile de la comunicare. (6)n baza deciziei Consiliului Concurenei profiturile sau, dup caz, veniturile suplimentare realizate de agenii economici ca urmare a svririi contraveniilor prevzute i sancionate de prezenta lege vor fi confiscate i vrsate la bugetul de stat. Art. 56 Contraveniilor prevzute la art. 50 lit. b)-e) i la art. 51 alin. (1) lit. d) li se aplic prevederile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, cu excepia art. 28 i 29. Art. 57 (l)Deciziile emise conform art. 45, 46, 54 i 55 vor fi comunicate prilor n cauz de ctre Consiliul Concurenei i vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, pe cheltuiala contravenientului sau a solicitantului, dup caz, ori pe pagina de Internet a Consiliului Concurenei. (2)La publicarea deciziilor se va ine seama de interesele legitime ale agenilor economici n cauz, astfel nct secretul profesional s nu fie divulgat. Art. 58 (l)Dreptul Consiliului Concurenei de a aplica sanciuni contravenionale pentru nclcrile prevederilor prezentei legi se prescrie dup cum urmeaz:

o o

a)n termen de 3 ani, n cazul nclcrii prevederilor art. 50 lit. c), d) i e); b)n termen de 5 ani, n cazul tuturor celorlalte nclcri ale prevederilor prezentei legi.

(2)Prescripia dreptului la aciune al Consiliului Concurenei ncepe s curg de la data ncetrii practicii anticoncureniale. n cazul nclcrilor legii, ce au caracter de continuitate sau de repetabilitate, prescripia ncepe s curg de la data ncetrii ultimului act sau fapt anticoncurenial n cauz. Art. 59 (l)Orice aciune ntreprins de ctre Consiliul Concurenei n scopul unei examinri preliminare sau n scopul declanrii unei investigaii n legtur cu o anumit nclcare a legii va ntrerupe cursul termenelor de prescripie prevzute la art. 58. ntreruperea termenului de prescripie va avea efect de la data comunicrii aciunii ntreprinse de ctre Consiliul Concurenei, fcut ctre cel puin un agent economic sau o asociaie de ageni economici care a participat la svrirea nclcrii legii. (2)Aciunile ce pot fi ntreprinse de ctre Consiliul Concurenei i care ntrerup cursul termenului de prescripie includ, n principal, urmtoarele: o o o a)solicitri de informaii, n scris; b)ordin al preedintelui Consiliului Concurenei de declanare a unei investigaii; c)nceperea procedurilor legale.

(3)ntreruperea termenului de prescripie i produce efectele fa de toi agenii economici sau asociaiile de ageni economici care au participat la svrirea nclcrii legii. (4)n cazul ntreruperii termenului de prescripie, un nou termen, cu o durat similar, ncepe s curg de la data la care Consiliul Concurenei a ntreprins una dintre aciunile menionate la alin. (2). Termenul de prescripie va expira cel mai trziu n ziua n care se mplinete perioada egal cu dublul termenului de prescripie, aplicabil pentru svrirea nclcrii n cauz, n situaia n care Consiliul Concurenei nu a impus nici una dintre sanciunile prevzute de prezenta lege. Art. 60 (l)Participarea cu intenie frauduloas i n mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise de art. 5 alin. (1) i de art. 6 i care nu sunt exceptate conform prevederilor art. 5 alin. (2) sau ale art. 8 constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amend. (2)Aciunea penal se pune n micare la sesizarea Consiliului Concurenei. (3)Instana judectoreasc poate dispune publicarea, n pres, pe cheltuiala celui vinovat, a hotrrii definitive. Art. 61

Independent de sanciunile aplicate n conformitate cu prevederile prezentei legi, dreptul la aciune al persoanelor fizice i/sau juridice pentru repararea integral a prejudiciului cauzat lor printr-o practic anticoncurenial prohibit de prezenta lege rmne rezervat. Art. 62 Orice persoan care utilizeaz sau divulg, n alte scopuri dect cele prevzute de prezenta lege, documente sau informaii cu caracter de secret profesional, primite sau de care a luat cunotin n ndeplinirea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu serviciul, rspunde potrivit legii penale, putnd fi obligat i la repararea prejudiciului cauzat. CAPITOLUL VII: Dispoziii comune i finale Art. 63 n cazul n care ncadrarea juridic fcut printr-o notificare de agenii economici implicai nu este corect, Consiliul Concurenei poate schimba aceast ncadrare. Art. 64 (l)Cifra de afaceri vizat n art. 8 i 14 este suma veniturilor realizate din vnzrile de produse i/sau din prestrile de servicii realizate de agentul economic n cursul ultimului exerciiu financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligaii fiscale i valoarea contabilizat a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar. (2)Cnd o operaiune de concentrare economic are loc n modalitatea prevzut la art. 10 alin. (2) lit. b), prin cumprare de elemente de activ, din cifra de afaceri stabilit conform alin. (1) va fi luat n considerare numai suma aferent activelor constituind obiect al tranzaciei. (3)Dac, n cursul unei perioade de 2 ani, dou sau mai multe tranzacii de felul celor menionate la alin. (2) au loc ntre aceleai persoane fizice i/sau juridice, ele sunt considerate ca o singur operaiune de concentrare economic, realizat la data ultimei tranzacii. Art. 65 Cifra de afaceri este nlocuit: a)pentru societi bancare, instituii de credit sau financiare i societi financiare, prin a zecea parte din valoarea bilanului lor; b)pentru societile de asigurri, prin valoarea primelor brute emise, care vor include toate sumele primite sau de primit conform contractelor de asigurri ncheiate de ele sau n contul lor, inclusiv primele cedate reasiguratorilor, dup deducerea impozitelor i a taxelor identificate de ctre Consiliul Concurenei prin instruciuni. Art. 66 n scopul aplicrii prevederilor art. 8 i 14, dar fr a contraveni prevederilor alin. (2) i (3) ale art. 64, dac vreuna dintre societile comerciale avute n vedere la aplicarea prevederilor art. 8

sau ale art. 14 face parte dintr-un grup de societi comerciale, pentru cifra sa de afaceri se va lua n considerare cifra de afaceri cumulat a respectivului grup, conform bilanului consolidat al acestuia. Art. 67 Plafoanele valorice stabilite, conform dispoziiilor prezentei legi, prin raportare la cifra de afaceri vor fi actualizate periodic prin decizie a plenului i puse n aplicare prin ordin al preedintelui Consiliului Concurenei, inndu-se seama de evoluia pieelor. _****_ NOT: *) Republicat n temeiul art. III din Legea nr. 538/2004 privind modificarea i completarea Legii concurenei nr. 21/1996, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004, dndu-se textelor o nou numerotare. Legea nr. 21/1996 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996 i a mai fost modificat prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea i completarea Legii concurenei nr. 21/1996, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 875 din 10 decembrie 2003, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 184/2004, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004. *) Conform art. 1 din Ordinul preedintelui Consiliului Concurenei nr. 519/2004, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.271 din 29 decembrie 2004, "Plafonul valoric raportat la cifra de afaceri, prevzut de art. 8 alin. (1) din Legea concurenei nr. 21/1996, cu modificrile i completrile ulterioare, se majoreaz de la 20 miliarde lei la 30 miliarde lei". Reproducem mai jos art. II*) - VI din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea i completarea Legii concurenei nr. 21/1996, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 184/2004 i modificat prin Legea nr. 538/2004, articole care nu au fost cuprinse n forma republicabil a Legii nr. 21/1996: " o

Art. II o (l)Indemnizaiile prevzute n anexa nr. VH/2b la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz n sectorul bugetar i a indemnizaiilor pentru persoane care ocup funcii de demnitate public, cu modificrile i completrile ulterioare, la nr. crt. 34, 35 i 36 se nlocuiesc cu indemnizaiile prevzute la nr. crt. 16, 17 i 18 din aceeai anex. *) n urma interveniilor legislative suferite de art. II din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 121/2003 prin Legea nr. 184/2004 i prin Legea nr. 538/2004, alineatele acestui articol au fost renumerotate. Astfel, alineatul (3) a fost abrogat prin Legea nr. 184/2004, alin. (21)-(24), introduse prin Legea nr. 184/2004, au devenit alin. (3)-(6), iar alin. (2) a fost modificat prin Legea nr. 538/2004. o (2)Salariile de baz ale inspectorilor de concuren i al secretarului general din cadrul Consiliului Concurenei se stabilesc prin asimilare cu indemnizaiile prevzute de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea i alte drepturi ale magistrailor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 347/2003, astfel: de la anexa nr. 1 cap. A, nr. crt. 11 - pentru inspectorul de concuren superior, nr. crt. 18 - pentru inspectorul de concuren principal, nr. crt. 23 - pentru inspectorul de concuren asistent i nr. crt. 32 - pentru inspectorul

de concuren debutant i de la anexa nr. 1 cap. B, nr. crt. 1 - pentru secretarul general. o (3)Personalul de specialitate din cadrul Consiliului Concurenei beneficiaz n mod corespunztor de prevederile art. 30 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 177/2002, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 347/2003. o (4)Personalul Consiliului Concurenei beneficiaz de spor de confidenialitate de pn la 15% din salariul de baz. Categoriile de personal, cuantumul sporului i condiiile de acordare se stabilesc prin ordin al preedintelui Consiliului Concurenei, cu ncadrarea n cheltuielile de personal aprobate instituiei. o (5)Prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, prevederile alin. (3) i (4) se aplic n mod corespunztor i membrilor Plenului Consiliului Concurenei. o (6)Membrii Plenului Consiliului Concurenei i inspectorii de concuren beneficiaz i de drepturile stabilite prin alte acte normative aplicabile personalului din sectorul bugetar. o (7)Personalul din cadrul Oficiului Concurenei care este preluat de ctre Consiliul Concurenei, n funcie de atribuiile reglementate prin lege pentru aceast instituie, se stabilete pe baz de protocol, care va fi ncheiat ntre Ministerul Finanelor Publice, Oficiul Concurenei i Consiliul Concurenei n termen de maximum 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen. Pe baza acestui protocol Consiliul Concurenei va modifica corespunztor Regulamentul de organizare, funcionare i procedur al Consiliului Concurenei. o (8)Plngerile i sesizrile formulate n temeiul Legii nr. 21/1996, aflate n curs de soluionare de ctre Oficiul Concurenei, precum i investigaiile n desfurare vor fi preluate de ctre Consiliul Concurenei, pe baz de protocol, n maximum 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen. o (9)Consiliul Concurenei va prelua bunurile mobile i imobile aflate n administrarea sau n proprietatea Oficiului Concurenei, corespunztor activitilor i personalului preluat, prin protocol, care va fi ncheiat ntre Ministerul Finanelor Publice, Oficiul Concurenei i Consiliul Concurenei n termen de maximum 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen. Art. I I I o (l)n cadrul Ministerului Finanelor Publice se organizeaz o direcie general de specialitate, precum i compartimente n cadrul unitilor teritoriale, avnd, n principal, urmtorul obiect de activitate: a)aplicarea de ctre Ministerul Finanelor Publice, n calitate de principal furnizor de ajutor de stat, a legislaiei n domeniul ajutorului de stat; b)aplicarea dispoziiilor legale n domeniul preurilor, pentru care legea abiliteaz Ministerul Finanelor Publice; c)urmrirea evoluiei preurilor n economie; d)aplicarea dispoziiilor legale n domeniul concurenei neloiale i al publicitii, pentru care legea abiliteaz Ministerul Finanelor Publice; e)participarea la schimbul de informaii i experien n relaiile cu organizaiile i instituiile internaionale, n domeniul su de activitate. o (2)Personalul din cadrul Oficiului Concurenei se preia de ctre Ministerul Finanelor Publice, cu pstrarea drepturilor salariale deinute anterior prelurii, n

funcie de atribuiile stabilite prin prezenta ordonan de urgen pentru aceast instituie, prin protocol, care va fi ncheiat ntre Ministerul Finanelor Publice, Oficiul Concurenei i Consiliul Concurenei n termen de maximum 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen, o (3)Denumirea Oficiul Concurenei se nlocuiete cu Ministerul Finanelor Publice n toate actele normative care reglementeaz domeniile de activitate prevzute la alin. (1). (4)Plngerile, sesizrile i solicitrile formulate n temeiul altor acte normative dect Legea nr. 21/1996, aflate n curs de soluionare de ctre Oficiul Concurenei, vor fi preluate de ctre Ministerul Finanelor Publice, pe baz de protocol, n termen de maximum 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen. o (5)Ministerul Finanelor Publice va prelua bunurile mobile i imobile aflate n administrarea sau n proprietatea Oficiului Concurenei, corespunztor activitilor i personalului preluat, prin protocol, care va fi ncheiat ntre Ministerul Finanelor Publice, Oficiul Concurenei i Consiliul Concurenei n termen de maximum 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen. o (6)n aplicarea alin. (1), (2) i (5), n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen, Ministerul Finanelor Publice va nainta Guvernului un proiect de modificare a hotrrii Guvernului privind organizarea i funcionarea Ministerului Finanelor Publice, o Art. IV Regulamentele i instruciunile Consiliului Concurenei, n vigoare, vor fi revizuite n mod corespunztor n termen de 3 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen, o Art. V Pe data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen orice dispoziii contrare se abrog. o Art. VI Prevederile art. II - IV intr n vigoare n termen de 3 zile de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen." Publicat n Monitorul Oficial cu numrul 742 din data de 16 august

Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor in relaia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislaia european privind protecia consumatorilor
TITLUL I Definirea si interzicerea unor practici comerciale incorecte CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - Prezenta lege are drept scop o mai buna funcionare a pieei si asigurarea unui nivel inalt de protecie a consumatorilor, prin reglementarea practicilor comerciale ce pot aduce atingere intereselor economice ale consumatorilor. Art. 2. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii: a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care, in practicile comerciale ce fac obiectul prezentei legi, acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale; b) comerciant - orice persoana fizica sau juridica care, in practicile comerciale ce fac obiectul prezentei legi, acioneaz in cadrul activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care acioneaz in acelai scop, in numele sau pe seama acesteia; c) produs - orice bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi si obligaii; d) practici ale comercianilor in relaia cu consumatorii, denumite in continuare practici comerciale - orice aciune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comerciala, inclusiv publicitate si comercializare, efectuate de un comerciant, in strnsa legtura cu promovarea, vnzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor; e) deformarea substaniala a comportamentului economic al consumatorilor - folosirea unei practici comerciale ce afecteaz considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie in cunotina de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o; f) cod de conduita - acordul sau ansamblul de reguli care nu este impus prin legislaie sau dispoziii administrative si care definete comportamentul comercianilor care se angajeaz sa il respecte cu privire la una sau mai multe practici comerciale ori la unul sau mai multe sectoare de activitate; g) responsabil de cod - orice entitate, inclusiv un comerciant sau un grup de comerciani, responsabila cu intocmirea si revizuirea unui cod de conduita si/sau cu supravegherea respectrii acestui cod de ctre cei care s-au angajat sa il respecte;

h) diligenta profesionala - competenta si grija ateptate, in mod rezonabil, de un consumator din partea comercianilor, in conformitate cu practicile corecte de piaa si/sau cu principiul general al bunei-credinte, in domeniul de activitate al acestora; i) invitaie de a cumpra - prezentarea comerciala prin care se menioneaz caracteristicile si preul produsului intr-un mod corespunztor mijloacelor utilizate pentru aceasta si care, prin urmare, permite consumatorului achiziionarea de produse; j) influenta nejustificata - folosirea unei poziii de fora fata de consumator, de maniera sa exercite presiune asupra acestuia, chiar fara a recurge sau a amenina cu recurgerea la fora fizica, intr-un mod care limiteaz semnificativ capacitatea consumatorului de a lua o decizie in cunotina de cauza; k) decizie de tranzacionare - orice decizie luata de un consumator privind oportunitatea, modalitile si condiiile de achiziionare a produsului, modalitatea de plata - integrala sau pariala -, pstrarea ori renunarea la produs sau exercitarea unui drept contractual, aceasta putnd conduce ori la aciunea consumatorului ori la abinerea de a aciona; 1) profesie reglementata - activitatea sau ansamblul de activiti profesionale pentru care accesul sau exercitarea este condiionata, direct ori indirect, in conformitate cu legislaia in vigoare, de deinerea unui document care sa ateste nivelul de formare profesionala; m) consumator mediu - consumatorul considerat ca fiind rezonabil informat, atent si precaut, tinand seama de factorii sociali, culturali si lingvistici. Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica practicilor incorecte ale comercianilor in relaia cu consumatorii, astfel cum sunt definite la art. 4, inainte, in timpul si dupa o tranzacie comerciala referitoare la un produs. (2) Prezenta lege nu aduce atingere: a) dispoziiilor legale ce reglementeaz contractele si, in special, prevederilor referitoare la validitatea, intocmirea sau efectele contractelor; b) dispoziiilor comunitare sau naionale privind aspectele de sntate si securitate a produselor; c) dispoziiilor legale ce stabilesc competenta instanelor de judecata; d) condiiilor de intrare intr-o profesie sau de obinere a autorizaiei pentru desfurarea acesteia, codurilor deontologice sau altor dispoziii legale specifice ce guverneaz profesiunile, in scopul meninerii unui inalt nivel de probitate al acestora; e) dispoziiilor referitoare la serviciile financiare, astfel cum sunt definite in Ordonana Guvernului nr. 85/2004 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea nr. 399/2004, si nici dispoziiilor referitoare la bunurile imobile, in cazul in care aceste dispoziii sunt mai restrictive sau mai riguroase dect cele din prezenta lege.

(3) Prezenta lege nu se aplica dispoziiilor ce reglementeaz certificarea si indicarea mrcilor titlurilor in cazul metalelor preioase. CAPITOLUL II Practici comerciale incorecte Art. 4. - (1) O practica comerciala este incorecta daca: a) este contrara cerinelor diligentei profesionale; b) deformeaz sau este susceptibila sa deformeze in mod esenial comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau cruia i se adreseaz ori al membrului mediu al unui grup, atunci cand o practica comerciala este adresata unui anumit grup de consumatori. (2) Practicile comerciale susceptibile sa deformeze in mod esenial comportamentul economic al unui anumit grup vulnerabil de consumatori, clar identificabil, trebuie evaluate din perspectiva membrului mediu al grupului. Grupul de consumatori este cu precdere vulnerabil la respectiva practica sau la produsul la care aceasta se refera, din motive de infirmitate mentala sau fizica, de vrsta sau de credulitate, comportamentul economic al acestuia putnd fi in mod rezonabil prevzut de comerciant. Aceasta prevedere nu aduce atingere practicilor publicitare obinuite si legitime ce constau in declaraii exagerate sau declaraii ce nu sunt destinate a fi luate ca atare. (3) Practicile comerciale incorecte sunt, in special, cele: a) inselatoare, in sensul prevederilor art. 6 si 7; b) agresive, in sensul prevederilor art. 8 si 9. (4) Lista practicilor comerciale care, in orice situaie, se considera incorecte este prevzuta in anexa nr. 1. SECIUNEA 1 Practici comerciale inselatoare Art. 5. - Practicile comerciale inselatoare pot fi aciuni inselatoare sau omisiuni inselatoare. Art. 6. - (1) O practica comerciala este considerata ca fiind aciune inselatoare daca aceasta conine informaii false sau, in orice situaie, inclusiv in prezentarea generala, induce in eroare sau este susceptibila sa induc in eroare consumatorul mediu, astfel incat, in ambele ipoteze, fie il determina, fie este susceptibila a-1 determina pe consumator sa ia o decizie de tranzacionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar daca informaiile sunt, in fapt, corecte in raport cu unul sau mai multe dintre urmtoarele elemente: a) existenta sau natura produsului; b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziia, accesoriile, asistenta acordata dupa vnzare si instrumentarea reclamatiilor, modul si data fabricaiei sau prestrii, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificaiile, originea geografica sau comerciala, rezultatele

care se pot obine din utilizarea sa, rezultatele si caracteristicile eseniale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului; c) perioada pentru care comerciantul se angajeaz, motivele utilizrii practicii comerciale si natura desfurrii vnzrii, precum si toate declaraiile sau toate simbolurile care ar induce o legtura intre produs sau comerciant si o sponsorizare sau o aprobare, direct ori indirect; d) preul sau modul de calcul al preului ori existenta unui avantaj specific al preului; e) necesitatea service-ului, a unei piese separate, a inlocuirii sau a reparrii; f) natura, competentele si drepturile comerciantului sau ale reprezentantului sau, cum ar fi: identitatea si patrimoniul, calificrile sale, statutul, autorizarea, afilierea sau legaturile sale, drepturile de proprietate industriala, de autor sau comerciala ori recompense si distincii primite; g) drepturile consumatorului, inclusiv dreptul de a beneficia de reparare, de inlocuire sau de restituire a contravalorii ca urmare a rezolutiunii contractului, astfel cum sunt prevzute de Legea nr. 449/2003 privind vnzarea produselor si garaniile asociate acestora, sau riscurile pe care consumatorul le poate intampina. (2) O practica comerciala este, de asemenea, considerata ca fiind aciune inselatoare daca, in contextul prezentrii situaiei de fapt, tinand cont de toate caracteristicile si circumstanele, determina sau este susceptibila sa determine consumatorul mediu sa ia o decizie de tranzacionare pe care altfel nu ar fi luat-o. In acest caz, aciunea inselatoare este determinata de: a) orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv publicitatea comparativa, crend o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale unui concurent; b) nerespectarea de ctre comerciant a obligaiilor prevzute in codul de conduita pe care s-a angajat sa il respecte, daca: (1) angajamentul sau nu este o aspiraie, ci este ferm si poate fi verificat; (ii) acesta indica, in cadrul unei practici comerciale, ca s-a angajat sa respecte codul. Art. 7.-(1)0 practica comerciala este considerata ca fiind omisiune inselatoare daca, in contextul prezentrii situaiei de fapt, tinand cont de toate caracteristicile si circumstanele acesteia, precum si de limitele mijloacelor de comunicare utilizate pentru transmiterea informaiei omite o informaie eseniala necesara consumatorului mediu, tinand cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzacionare in cunotina de cauza si, prin urmare, determina sau este susceptibila sa determine luarea de ctre consumator a unei decizii de tranzacionare pe care altfel nu ar fi luat-o. (2) O practica comerciala este, de asemenea, considerata ca fiind omisiune inselatoare atunci cand, tinand cont de aspectele prevzute la alin. (1), un comerciant ascunde sau ofer intr-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu ori in contratimp o informaie eseniala sau nu indica intenia comerciala a practicii, in cazul in care aceasta nu rezulta deja din context, si

cand, in oricare dintre cazuri, consumatorul mediu este determinat sau este susceptibil a fi determinat sa ia o decizie de tranzacionare pe care altfel nu ar fi luat-o. (3) In cazul in care mijloacele de comunicare utilizate pentru transmiterea practicilor comerciale impun limite in spaiu sau in timp, in momentul determinrii practicii ca fiind sau nu omisiune inselatoare, se va tine cont de aceste limite, precum si de orice masuri luate de ctre comerciant in vederea punerii informaiei la dispoziia consumatorului prin alte mijloace. (4) In cazul unei invitaii de a cumpra, urmtoarele informaii sunt considerate eseniale, daca nu rezulta deja din context: a) caracteristicile principale ale produsului, tinand cont de mijlocul de comunicare utilizat si de produs; b) sediul si celelalte date de identificare ale comerciantului si, in cazul in care acioneaz pe seama altui comerciant, sediul si celelalte date de identificare ale acestuia; c) preul cu toate taxele incluse sau, daca preul nu poate fi in mod rezonabil calculat in avans, tinand cont de natura produsului, modalitatea de calcul al acestuia. De asemenea, unde este cazul, toate costurile adiionale pentru transport, livrare sau taxele potale ori, in cazul in care aceste cheltuieli nu pot fi, in mod rezonabil, calculate in avans, precizarea ca pot exista costuri adiionale ce trebuie suportate de consumator; d) modalitile de plata, livrare, executare si cercetare a reclamatiilor, daca acestea difer de condiiile cerute de diligenta profesionala; e) pentru produsele si tranzaciile ce implica un drept de renunare sau de reziliere, menionarea acestui drept. (5) Informaiile prevzute in legislaie, care se refera la prezentrile comerciale, inclusiv la publicitate sau comercializare, sunt eseniale. Lista nelimitativa a acestora este cuprinsa in anexa nr. 2. SECIUNEA a 2-a Practici comerciale agresive Art. 8 . - 0 practica comerciala este considerata agresiva daca, in contextul prezentrii situaiei de fapt si tinand cont de toate caracteristicile si circumstanele, limiteaz sau este susceptibila sa limiteze in mod semnificativ libertatea de alegere sau comportamentul consumatorului mediu cu privire la produs, prin hituire, constrngere, inclusiv prin utilizarea forei fizice sau prin influenta nejustificata si, prin urmare, determina sau este susceptibila sa determine consumatorul sa ia o decizie de tranzacionare pe care altfel nu ar fi luat-o. Art. 9. - Pentru a determina daca o practica comerciala recurge la hruire, constrngere, inclusiv la fora fizica sau la influenta nejustificata, se iau in considerare urmtoarele elemente: a) momentul, locul desfurrii, natura si/sau durata acesteia; b) recurgerea la ameninare, la un limbaj sau la un comportament abuziv;

c) exploatarea de ctre comerciant a unei situaii nefericite sau a unei circumstane speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaz raionamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este contient, in scopul influenrii deciziei consumatorului cu privire la produs; d) orice obstacol oneros sau disproporionat, neprevzut in contract, impus de comerciant, atunci cand consumatorul dorete sa isi exercite drepturile contractuale, inclusiv dreptul de a inceta contractul sau de a schimba produsul ori de a se adresa unui alt comerciant; e) orice ameninare cu masuri, in situaia in care acestea nu pot fi luate in mod legal. CAPITOLUL III Competenta, sesizare si control SECIUNEA 1 Competenta si sesizare Art. 10. - (1) In vederea stoprii si combaterii practicilor comerciale incorecte, persoanele sau organizaiile care, potrivit legii, au un interes legitim pot fie sa sesizeze Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor in legtura cu practicile comerciale incorecte pentru ca aceasta sa decid asupra reclamatiilor, fie sa iniieze aciuni in justiie mpotriva comercianilor care au svrit sau sunt susceptibili sa svreasc practici comerciale incorecte. (2) Operatorii economici concureni pot informa Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor in legtura cu practicile comerciale incorecte. Art. 11. - (1) Comercianii trebuie sa furnizeze dovezi privind exactitatea afirmaiilor in legtura cu practica comerciala intreprinsa si sunt obligai, la solicitarea Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor sau a instanelor judectoreti, sa le puna acestora la dispoziie documente care sa probeze cele afirmate. (2) In cazul in care documentele nu sunt furnizate in termenul stabilit de solicitani sau daca sunt considerate insuficiente, afirmaiile in cauza se considera inexacte. SECIUNEA a 2-a Rspunderi si sanciuni Art. 12. - (1) Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor poate dispune masuri conform prezentei legi, prin ordin emis de conductorul Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor sau prin decizie emisa de conductorii unitilor cu personalitate juridica din subordinea Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor. (2) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) se motiveaz. (3) Ordinul sau decizia emise potrivit alin. (1) pot fi atacate la instana de contencios administrativ, in condiiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile si completrile ulterioare. (4) Contestarea in instana nu suspenda de drept executarea masurilor dispuse.

Art. 13. - (1) In msura in care se considera necesar, tinand cont de toate interesele implicate si, in special, de interesul public, instanele judectoreti competente sau Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor vor dispune, in procedura de urgenta, chiar fara a exista o dovada a unei pierderi sau a unui prejudiciu efectiv ori a inteniei sau a neglijentei comerciantului, una dintre urmtoarele masuri: a) incetarea sau instituirea procedurilor legale corespunztoare pentru incetarea practicilor comerciale incorecte; b) interzicerea sau instituirea procedurilor legale corespunztoare pentru incetarea practicilor comerciale incorecte, chiar daca acestea nu au fost inca puse in practica, dar acest lucru este iminent; c) transmiterea de ctre Consiliul National al Audiovizualului, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea solicitrii, a datelor de identificare a persoanelor fizice sau juridice implicate in realizarea publicitii audiovizuale, considerata a fi o practica comerciala incorecta, precum si o copie a materialului publicitar difuzat. (2) In cazul in care, in vederea eliminrii efectelor practicilor comerciale incorecte, s-a dispus incetarea, respectiv interzicerea acestora, iar hotrrea judectoreasca prin care s-a dispus aceasta msura a rmas definitiva si irevocabila ori ordinul, respectiv decizia emisa potrivit art. 12 alin. (1) nu a fost atacata potrivit art. 12 alin. (3), instana care a emis hotrrea definitiva si irevocabila, respectiv Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor, poate solicita: a) publicarea acesteia, integral sau parial, in forma pe care o considera adecvata; b) publicarea unui comunicat rectificator. Comunicatul rectificator trebuie sa cuprind sediul si celelalte date de identificare ale comerciantului, practica incorecta svrita, data la care a fost svrita, precum si masurile dispuse. (3) Publicarea, in condiiile prevzute la alin. (2), se va face, in toate cazurile, intr-un ziar de larga circulaie, pe cheltuiala comerciantului. Art. 14. - (1) Prezenta lege nu exclude controlul pe care responsabilii codurilor de conduita il pot efectua, in conformitate cu prevederile din codurile de conduita pe care comercianii sau angajat sa le respecte. (2) Efectuarea controlului prevzut la alin. (1) nu exclude si nu limiteaz dreptul consumatorilor, al asociaiilor sau al concurenilor de a sesiza responsabilul de cod si nici dreptul consumatorilor sau al asociaiilor de a se adresa Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor ori instanei judectoreti competente. Art. 15. - (1) Utilizarea de ctre comerciani a unor practici comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la cap. II, este interzisa, constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda de la 3.000 de lei la 30.000 de lei. (2) Nerespectarea masurilor dispuse prin ordinul sau prin decizia prevzute la art. 12 alin. (1) se sancioneaz cu amenda de la 6.000 de lei la 60.000 de lei.

(3) Contraveniile prevzute de prezenta lege se constata la sesizarea consumatorilor, a asociaiilor care, potrivit legii, au un interes legitim ori din oficiu, de ctre reprezentanii imputerniciti ai Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor. (4) Odat cu aplicarea sanciunii amenzii contravenionale, agentul constatator poate propune ca sanciune complementara suspendarea activitii pana la incetarea practicii comerciale incorecte. (5) Sanciunea complementara propusa pentru a fi aplicata potrivit alin. (4) se dispune prin ordin emis de conductorul Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor sau prin decizie emisa de conductorii unitilor cu personalitate juridica din subordinea Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor, fiind aplicabile dispoziiile art. 12 alin. (3) si (4). Art. 16. - Contraveniilor prevzute la art. 15 le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile si completrile ulterioare. TITLUL II Modificarea unor acte normative privind protecia consumatorilor Art. I. - Ordonana Guvernului nr. 130/2000 privind protecia consumatorilor la ncheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 51/2003, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 2 alineatul (1), literele b) si c) vor avea urmtorul cuprins: "b) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care, in executarea contractelor care intra sub incidena prezentei ordonane, acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale; c) comerciant - orice persoana fizica sau juridica care, in executarea contractelor care intra sub incidena prezentei ordonane, acioneaz in cadrul activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care acioneaz in acelai scop, in numele sau pe seama acesteia;". 2. La articolul 6, litera a) va avea urmtorul cuprins: "a) contractelor la distanta privind serviciile financiare, reglementate prin Ordonana Guvernului nr. 85/2004 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea nr. 399/2004;". 3. Articolul 14 va avea urmtorul cuprins: "Art. 14. - In cazul livrrilor pentru care nu exista o comanda prealabila, consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa rspunsului neavand valoare de consimmnt." 4. Articolul 231 va avea urmtorul cuprins: "Art. 231. - Anexa nr. 1 va fi actualizata prin hotrre a Guvernului."

5. Dupa articolul 231 se introduc doua noi articole, articolele 232 si 233, cu urmtorul cuprins: "Art. 232. - Consumatorul nu poate fi lipsit de drepturile sale conferite prin prezenta ordonana. Art. 233. - In cazul in care prile contractante aleg ca lege aplicabila contractului la distanta legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o strnsa legtura cu teritoriul Romniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta ordonana are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma." 6. Dupa articolul 24 se introduce meniunea cu urmtorul cuprins: "Prezenta ordonana transpune prevederile Directivei 97/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecia consumatorilor in cadrul contractelor la distanta, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 144 din 4 iunie 1997, cu modificrile ulterioare." 7. Anexa nr. 2 se abroga. Art. II. - Ordonana Guvernului nr. 85/2004 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin Legea nr. 399/2004, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 3, litera d) va avea urmtorul cuprins: "d) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care, in cadrul contractelor reglementate de prezenta ordonana, acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale;". 2. Articolul 15 va avea urmtorul cuprins: "Art. 15. - In cazul livrrilor pentru care nu exista o comanda prealabila, consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa rspunsului neavand valoare de consimmnt." 3. La articolul 21, alineatul (2) va avea urmtorul cuprins: "(2) In cazul in care prile contractante aleg ca lege aplicabila contractului la distanta legea unui stat ce nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o strnsa legtura cu teritoriul Romniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si, in cazul in care prezenta ordonana are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma." 4. La articolul 23, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmtorul cuprins: "(3) Plngerile consumatorilor si stabilirea procedurilor de despgubire in materie de contracte pentru furnizarea de servicii financiare la distanta pot fi rezolvate si pe cale

extrajudiciara, in baza dispoziiilor Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator." Art. III. - Legea nr. 240/2004 privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 552 din 22 iunie 2004, se modifica dupa cum urmeaz: - La articolul 7, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmtorul cuprins: "Art. 7. - (1) Productorul este exonerat de rspundere, conform prevederilor prezentei legi, daca dovedete unul dintre urmtoarele aspecte:". Art. IV. - Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 2, litera a) va avea urmtorul cuprins: "a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care, in cadrul tranzaciilor care intra sub incidena prezentei legi, acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale;". 2. Dupa articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu urmtorul cuprins: "Art. 1 3 1 . - Prevederile contractului de credit nu vor afecta in niciun fel drepturile consumatorului fata de vnztorul produselor sau de prestatorul de servicii, in cazul in care produsele sau serviciile prevzute in contractul de credit nu au fost furnizate sau nu sunt in conformitate cu contractul pentru furnizarea lor." Art. V. Ordonana Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 387 din 7 iunie 2007, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 2, punctul 4 va avea urmtorul cuprins: "4. consumator - orice persoana sau grup de persoane fizice constituite in asociaii care cumpra sau se angajeaz sa cumpere pachetul de servicii turistice - contractant principal sau orice persoana in numele creia contractantul principal se angajeaz sa cumpere pachetul de servicii turistice - alti beneficiari - sau orice persoana in favoarea creia contractantul principal ori alti beneficiari cedeaz pachetul de servicii turistice - cesionarul." 2. La articolul 20 alineatul (2), litera b) va avea urmtorul cuprins: "b) cand neindeplinirea obligaiilor se datoreaz unor cauze de fora majora precum cele definite la art. 18 lit. b) sau unui eveniment pe care nici agenia de turism, nici furnizorul sau prestatorul de servicii, cu tot efortul depus, nu il puteau prevedea sau evita;". 3. La articolul 20 alineatul (2), dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmtorul cuprins:

"c) cand neindeplinirea obligaiilor se datoreaz unui tert care nu are legtura cu furnizarea serviciilor prevzute in contract, iar cauzele care au determinat neindeplinirea obligaiilor au un caracter imprevizibil si inevitabil." 4. La articolul 20, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmtorul cuprins: "(3) In cazurile prevzute la alin. (2) lit. b) agenia de turism parte in contract este obligata sa acorde prompt asistenta consumatorului aflat in dificultate." 5. Dupa articolul 33 se introduce meniunea cu urmtorul cuprins: "Prezenta ordonana transpune prevederile Directivei Consiliului 90/314/CEE din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru calatorii, vacante si circuite, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 158 din 23 iunie 1990." Art. VI. - Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comerciani si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. Articolul 2 va avea urmtorul cuprins: "Art. 2. - (1) Prin consumator se intelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care, in temeiul unui contract care intra sub incidena prezentei legi, acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale. (2) Prin comerciant se intelege orice persoana fizica sau juridica autorizata, care, in temeiul unui contract care intra sub incidena prezentei legi, acioneaz in cadrul activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale, precum si orice persoana care acioneaz in acelai scop in numele sau pe seama acesteia." 2. La articolul 4, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmtorul cuprins: "(5) Fara a incalca prevederile prezentei legi, natura abuziva a unei clauze contractuale se evalueaz in funcie de: a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul incheierii acestuia; b) toti factorii care au determinat incheierea contractului; c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde. (6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaz nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinele de pret si de plata, pe de o parte, nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte, in msura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj uor inteligibil."

3. Dupa articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu urmtorul cuprins: "Art. 141. - In cazul in care partile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o strnsa legatura cu teritoriul Romniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma." 4. Dupa articolul 16 se introduce meniunea cu urmtorul cuprins: "Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele ncheiate cu consumatorii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 95 din 21 aprilie 1993." 5. In anexa, literele a), p) si t) vor avea urmtorul cuprins: "a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, far a avea un motiv ntemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul crora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobnzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, far o notificare prealabila, daca exista o motivaie ntemeiata, in condiiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curnd posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul. Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care comerciantul isi rezerva dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durata nedeterminata, in condiiile in care comerciantul are obligaia de a-1 informa pe consumator, printr-o notificare prealabila transmisa in termen rezonabil, pentru ca acesta din urma sa aiba libertatea de a rezilia contractul; p) prevd ca preul produselor este determinat la momentul livrrii sau permit vnztorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, far ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul in care preul final este prea mare in raport cu preul convenit la momentul incheierii contractului. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat sunt legale, cu condiia ca metoda prin care preturile variaz sa fie descrisa in mod explicit; t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul ncheiat pentru o durata nedeterminata far o notificare prealabila rezonabila, cu excepia unor motive ntemeiate. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare isi rezerva dreptul de a dispune in mod unilateral ncetarea unui contract ncheiat pe o perioada nedeterminata si far o notificare prealabila in cazul unui motiv ntemeiat, cu condiia ca furnizorul sa fie obligat sa informeze imediat celelalte parti contractante." 6. In anexa, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmtorul cuprins: "(2) Dispoziiile alin. (1) lit. a), p) si t) nu sunt aplicabile in cazul:

a) tranzaciilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare si altor produse sau servicii, in cazul in care preul este legat de fluctuaiile cotatiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piaa financiara, pe care vnztorul sau furnizorul nu le poate controla; b) contractelor pentru cumprarea sau vnzarea de devize, cecuri de cltorie, ordine de plata internaionale emise in devize sau alte instrumente de plata internaionale." Art. VIL - Legea nr. 449/2003 privind vnzarea produselor si garaniile asociate acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 812 din 18 noiembrie 2003, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 2, litera a) va avea urmtorul cuprins: "a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care, in cadrul contractelor care intra sub incidena prezentei legi, acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale;". 2. La articolul 14, alineatul (2) se abroga. 3. La articolul 25, se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmtorul cuprins: "(2) In cazul in care prile contractante aleg ca lege aplicabila contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeana, iar contractul are o strnsa legtura cu teritoriul Romniei sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene si in cazul in care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urma." 4. Dupa articolul 25 se introduce un nou articol, articolul 251, cu urmtorul cuprins: "Art. 2 5 1 . - Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare a prezentei legi." 5. Dupa articolul 26 se introduce meniunea cu urmtorul cuprins: "Prezenta lege transpune prevederile Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vnzrii de bunuri de consum si garaniile conexe, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 171 din 7 iulie 1999." Art. VIII. - Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 565 din 25 iunie 2004, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 1, partea introductiva a alineatului (2) va avea urmtorul cuprins: "(2) In cazul in care unele produse sunt supuse unor cerine specifice de securitate impuse de legislaia comunitara, prezenta lege se aplica numai pentru aspectele si riscurile sau categoriile de riscuri care nu sunt prevzute de aceste reglementari, dupa cum urmeaz:". 2. La articolul 3, partea introductiva a alineatului (4) va avea urmtorul cuprins:

"(4) In alte condiii dect cele avute in vedere la alin. (2) si (3), conformitatea unui produs cu cerina de securitate generala a produselor poate fi evaluata luandu-se in considerare, daca exista:". 3. La articolul 4, litera a) a alineatului (3) va avea urmtorul cuprins: "a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitii si detaliilor privind productorul, precum si informarea asupra produsului sau, dupa caz, asupra lotului de produse din care face parte, cu excepia cazurilor in care omisiunea acestei informaii este justificata;". 4. La articolul 8, alineatul (1) va avea urmtorul cuprins: "Art. 8. - (1) Constituie contravenii si se sancioneaz dupa cum urmeaz: a) nclcarea dispoziiilor art. 3 alin. (1), cu amenda de la 3.000 lei la 30.000 lei; b) nclcarea dispoziiilor art. 4 alin. (1), cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei; c) nclcarea dispoziiilor art. 4 alin. (2) si ale art. 5 alin. (1) lit. b) pct. 2, cu amenda de la 700 lei la 7.000 lei; d) incalcarea dispoziiilor art. 5 alin. (1) lit. a), cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei." 5. La articolul 10, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmtorul cuprins: "Art. 10. - (1) In sensul prezentei legi, in special al art. 6, autoritatea competenta pentru supravegherea pieei privind conformitatea produselor cu cerinele generale de securitate trebuie sa ia, dupa caz, una dintre urmtoarele masuri complementare:". 6. La articolul 17, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmtorul cuprins: "(7) Ca urmare a notificrilor primite prin sistemul RAPEX, punctul naional de contact va transmite Comisiei Europene masurile adoptate cu privire la produsele depistate pe piaa din Romnia." 7. La articolul 18, alineatul (3) va avea urmtorul cuprins: "(3) In termen de o luna, autoritatea competenta pentru supravegherea pieei privind conformitatea produselor cu cerinele generale de securitate, responsabila pentru realizarea masurilor prevzute la art. 10 alin.(l) lit. b) - f), trebuie sa dea prtilor implicate posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, informnd Comisia Europeana despre acestea." 8. La articolul 18, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmtorul cuprins: "(4) Exportul din Comunitatea Europeana de produse periculoase care au reprezentat subiectul unei hotrri prevzute la alin. (2) este interzis in msura in care hotrrea nu specifica altfel."

9. In anexa nr. 2, punctul 7 va avea urmtorul cuprins: "7. In cazul in care, in conformitate cu art. 17 alin. (3) din lege, Romnia a informat Comisia Europeana inainte de a hotari adoptarea unei masuri despre un risc grav, trebuie sa indice Comisiei Europene, in termen de 45 de zile, daca se confirma sau se modifica aceste informaii." Art. IX. - Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaiei mpotriva unor activiti comerciale ilicite, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, cu modificrile si completrile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaz: - La articolul 1, litera c) va avea urmtorul cuprins: "c) condiionarea vnzrii unor mrfuri sau prestrii unor servicii de cumprarea altor mrfuri sau de prestarea de servicii;". Art. X. - Ordonana Guvernului nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara spatiilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 431 din 31 august 1999, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 60/2002, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 2, literele a) si b) vor avea urmtorul cuprins: "a) consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii care, in cadrul tranzaciilor care intra sub incidena prezentei ordonane, acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale; b) comerciant - orice persoana fizica sau juridica autorizata, care acioneaz in cadrul activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale, in cadrul tranzaciilor care intra sub incidena prezentei ordonane, precum si orice persoana care acioneaz in acelai scop, in numele sau pe seama acesteia;". 2. Dupa articolul 23 se introduce meniunea cu urmtorul cuprins: "Prezenta ordonana transpune prevederile Directivei 85/577/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1985 privind protecia consumatorilor in cazul contractelor negociate in afara spatiilor comerciale, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 372 din 31 decembrie 1985." Art. XI. - Ordonana Guvernului nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, se modifica si se completeaz dupa cum urmeaz: 1. La articolul 2, punctele 2 si 23 vor avea urmtorul cuprins: "2. consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale;

23. punere pe piaa - aciunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs sau un serviciu in vederea distribuirii sau utilizrii." 2. La articolul 3, litera e) va avea urmtorul cuprins: "e) de a se organiza in asociaii de consumatori, in scopul aprrii intereselor lor." 3. La articolul 7, prima liniuta a literei a) se abroga. 4. La articolul 7, liniuta a 4-a a literei c) va avea urmtorul cuprins: "- sa asigure, la prestarea serviciilor, condiii igienice, condiiile stabilite de productor, de actele normative in vigoare, precum si cele specifice desfurrii activitii;". 5. La articolul 7, liniuta a 5-a a literei c) se abroga. 6. La articolul 10, litera g) va avea urmtorul cuprins: "g) de a sesiza asociaiile de consumatori si organele administraiei publice asupra incalcarii drepturilor si intereselor lor legitime, in calitate de consumatori, si de a face propuneri referitoare la imbunatatirea calitii produselor si serviciilor;". 7. La articolul 20, alineatul (1) va avea urmtorul cuprins: "Art. 20. - (1) Productorul trebuie sa informeze despre denumirea produsului, denumirea si/sau marca productorului, cantitatea si, dupa caz, termenul de garanie, de valabilitate sau data durabilitii minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice si calitative, compoziia, aditivii folosii, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, depozitare, conservare sau pstrare, despre contraindicaii." 8. Titlul capitolului VI va avea urmtorul cuprins: "CAPITOLUL VIAsociatiile de consumatori" 9. Articolul 30 va avea urmtorul cuprins: "Art. 30. - In sensul prezentei ordonane, asociaiile de consumatori sunt considerate organizaii neguvernamentale, ca persoane juridice, conform legii, si care, fara a urmri realizarea de profit pentru membrii lor, au ca unic scop aprarea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, in general." 10. Articolul 31 va avea urmtorul cuprins: "Art. 3 1 . - Asociaiile de consumatori pot fi parteneri sociali cu drept de reprezentare in consiliile consultative cu rol in domeniul proteciei consumatorilor, in care organele administraiei publice sunt reprezentate, daca indeplinesc condiiile prezentei ordonane." 11. La articolul 32, partea introductiva va avea urmtorul cuprins:

"Art. 32. - Asociaiile de consumatori care apar drepturile si interesele legitime ale consumatorilor, in general, sunt, de drept, parteneri sociali in consiliile consultative prevzute in prezenta ordonana, daca:". 12. Articolul 33 va avea urmtorul cuprins: "Art. 33. - Asociaiile de consumatori care sunt constituite in scopul aprrii intereselor numai ale membrilor lor pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare in organismele consultative cu rol in domeniul proteciei consumatorilor si in care organele administraiei publice sunt reprezentate, numai daca au cel puin 800 de membri." 13. Articolul 34 va avea urmtorul cuprins: "Art. 34. - Dupa constituire, asociaiile de consumatori vor solicita luarea lor in evidenta de ctre organul administraiei publice pentru protecia consumatorilor de nivel central sau local, dupa caz." 14. Articolul 35 va avea urmtorul cuprins: "Art. 35. - Personalul de conducere si salariaii organelor de specialitate ale administraiei publice, precum si ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, cu atribuii pe linia proteciei consumatorilor nu au dreptul de a deine funcii in organele de conducere ale asociaiilor de consumatori." 15. La articolul 36, partea introductiva va avea urmtorul cuprins: "Art. 36. - Asociaiile de consumatori sunt consultate de ctre serviciile si organismele administraiei publice prevzute la art. 35, potrivit competentelor, la elaborarea dispoziiilor si procedurilor cu caracter general si a altor lucrri care au ca scop protecia consumatorilor, cu privire la:". 16. La articolul 37, partea introductiva si litera c) vor avea urmtorul cuprins: "Art. 37. - Asociaiile de consumatori au urmtoarele drepturi si obligaii: c) de a informa autoritile competente cu privire la prezenta pe piaa a unor produse neconforme sau care pun in pericol viata, sntatea ori securitatea consumatorilor, cu privire la clauze abuzive in contracte si practicile incorecte ale comercianilor in relaia cu consumatorii;". 17. La articolul 37, literele f) si j) se abroga. 18. Articolul 38 va avea urmtorul cuprins: "Art. 38. - Centrele de consultanta si informare ale consumatorilor pot fi organizate la nivel de birouri in structura organizatorica a asociaiilor de consumatori si desfoar activiti gratuite in folosul acestora, constnd in informaii, recomandri si consultanta privind problemele legate de achiziionarea unui produs sau serviciu."

19. La articolul 39, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmtorul cuprins: "Art. 39. - (1) Sumele primite de la bugetul de stat, prin intermediul Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor, se utilizeaz pentru infiintarea si funcionarea centrelor de consultanta si informare a consumatorilor, respectiv pentru:". 20. Dupa articolul 39 se introduce un nou articol, articolul 391, cu urmtorul cuprins: "Art. 391. - (1) ncepnd cu anul 2008, Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor cofinanteaza Centrul European al Consumatorilor. (2) Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor va prevedea anual, in bugetul sau, sume destinate cofinantarii Centrului European al Consumatorilor. (3) Controlul asupra activitii desfurate de Centrul European al Consumatorilor, pentru sumele acordate de la bugetul de stat, se exercita de ctre Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor." 21. Articolul 41 va avea urmtorul cuprins: "Art. 4 1 . - Controlul asupra activitilor desfurate in centrele de consultanta si informare a consumatorilor din cadrul asociaiilor de consumatori, precum si a Centrului European al Consumatorilor, care au primit sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se exercita de ctre Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor." 22. Articolul 42 va avea urmtorul cuprins: "Art. 42. - Reprezentanii asociaiilor de consumatori nu au drept de control al operatorilor economici." 23. Articolul 43 va avea urmtorul cuprins: "Art. 43. - Centrele de consultanta si informare a consumatorilor si Centrul European al Consumatorilor pot beneficia asistenta de specialitate din partea personalului Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor, mputernicit in acest scop." 24. La articolul 45, litera c) va avea urmtorul cuprins: "c) reprezentani ai asociaiilor de consumatori;". 25. Articolul 47 va avea urmtorul cuprins: "Art. 47. - Aciunile in justiie indreptate de ctre asociaiile de consumatori, infiintate in condiiile prevzute la art. 32 si 33, impotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor sunt scutite de taxe de timbru." 26. La articolul 50, litera c) a alineatului (1) va avea urmtorul cuprins:

"c) incalcarea dispoziiilor art. 5, art. 7 lit. b) prima, a 2-a si a 5-a liniuta, lit. c) a 3-a si a 4a liniuta, art. 9, art. 10 lit. a) -f) si h) si art. 11, cu amenda contravenionala de la 2.000 lei la 4.000 lei;". 27. La articolul 55, litera d) a punctului 2 va avea urmtorul cuprins: "d) se presteaz servicii care pot pune in pericol viata, sntatea, securitatea sau interesele economice ale consumatorilor;". 28. La articolul 60, alineatul (1) va avea urmtorul cuprins: "Art. 60. - (1) In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la rmnerea definitiva a sanciunii si nu exista posibilitatea executrii silite, instituia din care face parte agentul constatator va sesiza instana de judecata pe a crei raza teritoriala s-a svrit contravenia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanciunea obligrii contravenientului la prestarea unei activiti in folosul comunitii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata." 29. La articolul 66, litera f) va avea urmtorul cuprins: "f) condiiile in care asociaiile de consumatori, constituite potrivit art. 33, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare;". 30. La articolul 66, litera h) se abroga. 31. Articolul 68 va avea urmtorul cuprins: "Art. 68. - Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor aproba sau modifica criteriile de evaluare si selectare a asociaiilor de consumatori care infiinteaza sau in cadrul crora funcioneaz centre de consultanta si informare a consumatorilor, precum si modelul de convenie prevzut la art. 40 alin. (1)." Art. XII. - Ordonana de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea produciei, circulaiei si comercializrii alimentelor, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 57/2002, se modifica dupa cum urmeaz: - La articolul 34, litera d) va avea urmtorul cuprins: "d) interzicerea vnzrii alimentelor sub anumite denumiri, informaii sau prezentri care pot induce in eroare, precum si interzicerea publicitii produselor pentru care se utilizeaz anumite prezentri grafice sau alte informaii care pot induce in eroare;". Art. XIII. - Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, cu modificrile si completrile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaz: - In anexa, punctul 13 va avea urmtorul cuprins:

"13. consumator - orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociaii, care acioneaz in scopuri din afara activitii sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale;". TITLUL III Dispoziii finale Art. I. - In termen de 12 luni de la data intrrii in vigoare a prezentei legi, in aplicarea dispoziiilor titlului I, Guvernul, prin organismele sale specializate, va elabora norme si reglementari specifice, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. Art. II. - In termen de 60 de zile de la data intrrii in vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba prin hotrre regulamentul privind infiintarea si funcionarea centrelor de consultanta si informare ale consumatorilor, precum si modul de constituire a surselor de finanare ale acestora. Art. III. - (1) In termen de 30 de zile de la data intrrii in vigoare a prezentei legi, Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor va informa prin mass-media consumatorii in legtura cu dispoziiile titlului I. (2) La solicitarea operatorilor economici, Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor va oferi acestora consultanta in realizarea unor coduri de conduita. Art. IV. - (1) Pana la data de 12 iunie 2013 pot fi aplicate dispoziii mai restrictive dect cele din prezenta lege, dispoziii aprute ca urmare a transpunerii unor directive cu clauze minime de armonizare. (2) Autoritatea Naionala pentru Protecia Consumatorilor va notifica Comisiei Europene dispoziiile legale la care se face referire la alin. (1). Art. V. - Urmtoarele acte normative se vor republica, dandu-se textelor o noua numerotare: a) Ordonana Guvernului nr. 130/2000 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 51/2003, precum si cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; b) Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaiei impotriva unor activiti comerciale ilicite, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege; c) Ordonana Guvernului nr. 106/1999 privind contractele incheiate in afara spatiilor comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 431 din 31 august 1999, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 60/2002, precum si cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; d) Ordonana de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea produciei, circulaiei si comercializrii alimentelor, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 57/2002, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege;

e) Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 593 din 1 iulie 2004, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege; f) Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele legale de igiena si sntate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 317 din 16 noiembrie 1994, cu modificrile si completrile ulterioare; g) Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 435 din 21 iunie 2002, cu modificrile si completrile ulterioare; h) Legea pomiculturii nr. 348/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 541 din 28 iulie 2003, cu modificrile si completrile ulterioare; i) Legea nr. 30/2006 privind regulile de sntate publica la folosirea ciupercilor din flora spontana, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 208 din 7 martie 2006, cu modificrile ulterioare; j) Ordonana Guvernului nr. 85/2004 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin Legea nr. 399/2004, cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; k) Legea nr. 240/2004 privind rspunderea productorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 552 din 22 iunie 2004, cu modificarea adusa prin prezenta lege; 1) Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004, cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; m) Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comerciani si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.014 din 20 decembrie 2006, cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; n) Legea nr. 449/2003 privind vnzarea produselor si garaniile asociate acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 812 din 18 noiembrie 2003, cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; o) Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 565 din 25 iunie 2004, cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; p) Ordonana Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 387 din 7 iunie 2007, cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege;

r) Ordonana Guvernului nr. 21/1992 privind protecia consumatorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, cu modificrile si completrile aduse prin prezenta lege; s) Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 313 din 6 aprilie 2006, cu modificrile ulterioare; s) Ordonana de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substanelor si preparatelor chimice periculoase, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 593 din 22 noiembrie 2000, aprobata cu modificri prin Legea nr. 451/2001, cu modificrile si completrile ulterioare; t) Ordonana Guvernului nr. 42/1995 privind producia de produse alimentare destinate comercializrii, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 203 din 1 septembrie 1995, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 123/1995, cu modificrile si completrile ulterioare; t) Ordonana Guvernului nr. 25/2006 privind intarirea capacitii administrative a Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2006, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 364/2006; u) Ordonana de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, aprobata prin Legea nr. 38/2001, cu modificrile si completrile ulterioare. Art. VI. - Titlul I din prezenta lege transpune prevederile Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piaa interna fata de consumatori si de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE si 2002/65/CE ale Parlamentului European si ale Consiliului, si a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European si al Consiliului ("Directiva privind practicile comerciale neloiale"), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 149 din 11 iunie 2005. Art. VII. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constituia Romniei, republicata.

ANEXA Nr. 1 PRACTICI COMERCIALE considerate incorecte in orice situatiePractici comerciale inselatoare 1. Afirmarea de ctre comerciant ca este parte semnatara a unui cod de conduita, in cazul in care nu este. 2. Afiarea unui certificat, a unei mrci de calitate sau a unui echivalent fara a fi obinut autorizaia necesara.

3. Afirmarea ca un cod de conduita a primit aprobarea unui organism public sau a unui alt organism, in cazul in care aceasta nu a fost primita. 4. Afirmarea ca un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau ca un produs a fost agreat, aprobat ori autorizat de un organism public sau privat, in cazul in care nu este adevrat, ori afirmarea ca a fost agreat, aprobat sau autorizat fara a respecta condiiile de agreare, aprobare sau autorizare. 5. Lansarea unei invitaii de a cumpra produse la un anumit pret, in cazul in care comerciantul nu dezvluie existenta unor motive rezonabile in baza crora ar aprecia ca nu va putea sa furnizeze, el insusi sau prin intermediul altui comerciant, acele produse sau produse similare la acelai pret, pentru o perioada si intr-o cantitate rezonabile, avandu-se in vedere produsul, amploarea reclamei si preul oferit. 6. Lansarea unei invitaii de a cumpra produse la un anumit pret, pentru ca apoi comerciantul sa recurg la una dintre urmtoarele fapte: a) refuzarea prezentrii articolului ce a fcut obiectul publicitii; b) refuzarea lurii comenzii privind respectivul articol sau a livrrii in cadrul unui termen rezonabil; c) prezentarea unui eantion cu defecte, in scopul promovrii unui produs diferit. 7. Afirmarea falsa ca un produs nu va fi disponibil dect pentru o perioada foarte limitata de timp sau ca nu va fi disponibil dect in anumite condiii, pentru o perioada foarte limitata, in scopul obinerii unei decizii imediate si al lipsirii consumatorilor de alte posibiliti sau de un termen suficient pentru a putea face o alegere in cunotina de cauza. 8. Angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu postvanzare catre consumatori, fara insa a-i informa in mod clar, inainte de angajarea acestora in tranzacie, cu privire la limba in care furnizeaz serviciul, in situaia in care comerciantul a comunicat cu consumatorul, inaintea incheierii tranzaciei, intr-o limba ce nu este limba oficiala a statului membru in care el este stabilit. 9. Afirmarea sau crearea impresiei ca un produs poate fi in mod legal vndut, in situaia in care acest lucru nu este posibil. 10. Prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristica distincta a ofertei comerciantului. 11. Utilizarea unui context editorial in mass-media, in vederea promovrii unui produs pentru a crui reclama comerciantul a pltit, fara insa ca aceasta sa se precizeze clar fie in cuprins, fie prin imagini sau sunete uor de identificat de catre consumator (publicitate mascata). Aceasta dispoziie nu aduce atingere prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificrile si completrile ulterioare. 12. Lansarea de afirmaii inexacte cu privire la natura si amploarea riscului pentru securitatea personala a consumatorului sau a familiei acestuia, in situaia in care consumatorul nu achiziioneaz produsul.

13. Promovarea, cu intenia de a induce in eroare consumatorul, a unui produs care se aseamn cu un alt produs fabricat de un anumit productor, astfel incat consumatorul sa cread ca produsul este fabricat de acest productor. 14. Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promotional piramidal, pe care un consumator il ia in considerare datorita posibilitii de a primi remuneraie, ce provine in special ca urmare a introducerii unui alt consumator in sistem dect ca urmare a vnzrii sau consumului produselor. 15. Afirmarea de ctre un comerciant ca isi inceteaza activitatea sau se stabilete in alta parte, atunci cand acest lucru nu este adevrat. 16. Afirmarea ca un produs poate facilita ctiguri la jocurile de noroc. 17. Falsa afirmaie ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformaii. 18. Transmiterea de informaii inexacte cu privire la condiiile oferite de piaa sau la posibilitatea achiziionrii produsului, cu intenia de a determina consumatorul sa cumpere produsul in condiii mai puin favorabile dect in condiiile normale ale pieei. 19. Afirmarea, in cadrul unei practici comerciale, ca se va organiza un concurs sau se va oferi un premiu in scopuri promotionale, fara insa a acorda premiul promis sau un echivalent rezonabil. 20. Descrierea unui produs ca fiind "gratis", "fara costuri" sau intr-un mod similar, in cazul in care consumatorul trebuie sa suporte alte costuri, in afara de costurile inevitabile ce rezulta din rspunsul la practica comerciala si din plata pentru livrarea sau ridicarea produsului. 21. Includerea in materialele publicitare a unei facturi sau a unui document similar referitor la plata, prin care se da consumatorului impresia ca acesta a comandat deja produsul promovat, cand, de fapt, acesta nu 1-a comandat. 22. Afirmarea falsa sau crearea impresiei ca aciunile comerciantului nu sunt legate de activitile sale comerciale, industriale sau de producie, artizanale ori liberale, sau falsa prezentare a calitii sale de consumator. 23. Crearea impresiei false ca service-ul postvanzare cu privire la un produs este disponibil intr-un stat membru, altul dect cel in care produsul este vndut. Practici comerciale agresive 1. Crearea impresiei consumatorului ca nu poate parai sediul comerciantului pana cand nu se intocmeste un contract. 2. Efectuarea personala de vizite la locuina consumatorului, ignornd solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se intoarce, cu excepia situaiilor legitime si in msura justificata, conform legislaiei naionale, pentru punerea in aplicare a unei obligaii contractuale. 3. Solicitarea persistenta si nedorita, prin intermediul telefonului, faxului, e-mailului sau prin alte mijloace de comunicare la distanta, cu excepia situaiilor legitime si in msura

justificata, conform legislaiei naionale, pentru punerea in aplicare a unei obligaii contractuale. Dispoziiile prezentului punct se pun in aplicare fara a incalca prevederile art. 15 si 16 din Ordonana Guvernului nr. 130/2000 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 51/2003, ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaie a acestor date, cu modificrile si completrile ulterioare, si ale art. 9 alin. (l)-(3) din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protecia vieii private in sectorul comunicaiilor electronice, cu completrile ulterioare. 4. Solicitarea de la un consumator care dorete sa execute o polia de asigurare de a aduce documente care nu pot fi considerate in mod rezonabil relevante, pentru a stabili daca pretenia este valida, sau lipsa sistematica a rspunsului la corespondenta pertinenta, cu scopul de a determina un consumator sa renune la exercitarea drepturilor sale contractuale. 5. Includerea intr-o reclama a unui indemn direct adresat copiilor sa cumpere produsele promovate sau sa isi conving prinii ori alti aduli sa cumpere produsele promovate. Dispoziiile acestui punct se aplica fara a incalca prevederile art. 33 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificrile si completrile ulterioare. 6. Solicitarea unei plai imediate sau ulterioare pentru returnarea ori pstrarea in condiii sigure a produsului furnizat de comerciant, dar nesolicitat de consumator, cu excepia cazului in care produsul este un inlocuitor furnizat in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3) din Ordonana Guvernului nr. 130/2000, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 51/2003. 7. Informarea explicita a consumatorului ca, in cazul in care acesta nu cumpra produsul sau serviciul, comerciantul risca sa isi piard serviciul ori mijloacele de trai. 8. Crearea falsei impresii consumatorului ca a ctigat deja, va ctiga sau ca, daca va face un anumit lucru, va ctiga un premiu sau un alt beneficiu echivalent, cand, in realitate, este valabila una dintre urmtoarele situaii: a) nu exista niciun premiu sau un alt beneficiu echivalent; b) intrarea in posesia premiului sau a altui beneficiu echivalent este condiionata de plata unei sume de bani ori de suportarea unui cost de ctre consumator ANEXA Nr. 2 DISPOZIII DIN LEGISLAIA NAIONALA ce stabilesc reguli in materie de publicitate si de comunicare comerciala 1. Art. 3 si 4 din Ordonana Guvernului nr. 130/2000 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobata cu modificri si completri prin Legea nr. 51/2003 2. Art. 6-10 din Ordonana Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 387 din 7 iunie 2007 3. Art. 4 alin. (5) din Legea nr. 282/2004 privind protecia dobanditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtnd asupra dobndirii unui drept de utilizare pe durata limitata a

unor bunuri imobiliare, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 580 din 30 iunie 2004 4. Art. 6 si 7 din Hotrrea Guvernului nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a preturilor produselor oferite consumatorilor spre vnzare, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 524 din 25 octombrie 2000 5. Art. 5 din Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004 6. Art. 4-6 din Ordonana Guvernului nr. 85/2004 privind protecia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata prin Legea nr. 399/2004 7. Art. 5 si art. 6 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comerul electronic, republicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006 8. Art. 73, art. 184, art. 185 alin. (1), art. 187 din Legea nr. 297/2004 privind piaa de capital, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificrile si completrile ulterioare 9. Art. 12 alin. (16)-(19) si art. 241 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurrilor, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificrile si completrile ulterioare 10. Art. 1-6 si art. 8 alin. (1) si (2) din anexa la Ordinul preedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor nr. 3.111/2004 pentru punerea in aplicare a Normelor privind informaiile pe care asigurtorii si intermediarii in asigurri trebuie sa le furnizeze clienilor, publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.243 din 23 decembrie 2004 11. Art. 401 din Legea nr. 136/1995 privind asigurrile si reasigurrile in Romnia, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificrile si completrile ulterioare 12. Art. 21 si 93 din Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenii si operaiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 312 si 312 bis din 6 aprilie 2006 13. Art. 792-811 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificrile si completrile ulterioare.