Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Politici în domeniul calita_ii educa_iei

Politici în domeniul calita_ii educa_iei

Ratings: (0)|Views: 7|Likes:
Published by Adina Pavel

More info:

Published by: Adina Pavel on Sep 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

 
POLITICI ÎN DOMENIUL CALIT
Ă
II EDUCA
IEILA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Abstract
 În lume s-a con
 ş
tientizat faptul c
ă 
succesele economice ale statelor sunt determinate direct de calitatea sistemelor lor de înv
ăă 
mânt 
 ş
i c
ă 
cel mai eficient factor de produc
  
ie este capitaluluman, exprimat în cuno
 ş
tin
  
ele, competentele, capacit 
ă 
ile creative
 ş
i calit 
ă 
ile morale alemembrilor societ 
ă 
ii, pe care le formeaz
ă 
în mare m
ă 
sur 
ă 
sistemul de înv
ăă 
mânt.Speciali
 ş
tii apreciaz
ă 
în acest sens c
ă 
în economia secolului XXI sistemul de înv
ăă 
mânt adevenit o ramur 
ă 
prioritar 
ă 
de produc
  
ie, el fiind privit ca o sfer 
ă 
ocupa
  
ional
ă 
 , ca o sfer 
ă 
deinvesti
  
ii avantajoase. Aceast 
ă 
concep
  
ie asupra misiunii înv
ăă 
mântului va domina politicaeduca
  
ional
ă 
de stat a majorit 
ă 
ii
 ă 
rilor lumii urm
ă 
toarea perioad 
ă 
. Îmbun
ă 
ă 
irea calit 
ă 
ii sistemelor de educa
  
ie
 ş
i formare profesional
ă 
este una dincomponentele centrale ale cooper 
ă 
rii dintre statele membre, sub forma cre
ă 
rii unor re
  
eleacademice, vizite de studii sau parteneriate. Comunicarea Comisiei COM (2003)
1
subliniaz
ă 
roluluniversit 
ă 
ilor 
 ş
i a programelor de cercetare desf 
ăş
urate de acestea într-o Europ
ă 
bazat 
ă 
pecunoa
 ş
tere.Cooperarea privind politicile în domeniul educa
  
iei
 ş
i form
ă 
rii profesionale a început odat 
ă 
 cu adoptarea C 
ă 
  
ii Albe privind educa
  
ia
 ş
i formarea profesional
ă 
“A preda
 ş
i a înv
ă 
a c
ă 
tre osocietate care înva
 ă 
”, prin care Uniunea European
ă 
se autodefine
 ş
te ca îndreptându - se spre osocietate care înva
 ă 
, bazat 
ă 
pe dobândirea de noi cuno
 ş
tin
  
e
 ş
i pe înv
ă 
area pe tot parcursulvie
  
ii.
Cuvinte cheie:
educa
  
ie, politici în domeniul calit 
ă 
ii, acreditare, cultura în domeniulcalit 
ă 
ii, Societatea cunoa
 
terii
Cuprins
În prezent suntem martorii unei interac
iuni crescânde, economice
ş
i sociale, politice
ş
iculturale între na
iuni
ş
i popoare, care nu
ine seama de hotarele geografice. A devenit popular
ă
 no
iunea de “sat global” care vine s
ă
sublinieze interdependen
ele tuturor locuitorilor de pe P
ă
mân(S. Tiron, 2001).Procesul de mondializare sau, cum se mai spune, de globalizare, interna
ionalizare este înplin
ă
desf 
ăş
urare. Acest proces a fost accelerat de evenimentele
ş
i progresele care au avut loc recent
ş
i care au schimbat substan
ial structura lumii în ansamblu,
ş
i anume, de revolu
ia tehnologic
ă
 
ş
i deschimb
ă
rile politice dramatice, legate de sfâr
ş
itul r
ă
zboiului rece.Revolu
ia tehnologic
ă
contribuie
ş
i ast
ă
zi în cea mai mare m
ă
sura la transformareaP
ă
mântului într-un sat mondial. Dac
ă
înainte imaginile
ş
i mesajele aveau nevoie de zile
ş
i s
ă
pt
ă
mânipentru a traversa oceanele, ast
ă
zi aceasta se produce în frac
iuni de secunda. Unul din impacturile
1
Comunicarea Comisiei Europene, Bruxelles, 05.02.2003,COM (2003)
 
revolu
iei tehnologice a fost acela de a pune în eviden
ă
prioritatea inteligen
ei, educa
iei
ş
i instruirii,cu alte cuvinte, a form
ă
rii capitalului uman.Evolu
ia
ş
tiin
ei
ş
i a tehnologiei se produce într-un ritm accelerat. Noile tehnologii deinformare
ş
i de comunicare au o influen
ă
crescând
ă
asupra înv
ăă
mântului, asupra organiz
ă
riiinstitu
iilor educative, asupra rolului profesorului
ş
i a rela
iilor sale cu studen
ii, asupra dezvolt
ă
riiautonomiei studentului.Una din dimensiunile procesului de globalizare este
ş
i mondializarea culturii, inclusiv a înv
ăă
mântului. R
ă
spândirea rapid
ă
a noilor forme de expresie cultural
ă
, educa
ia realizat
ă
la scar
ă
 mondial
ă
prin intermediul universit
ă
ilor “virtuale” sunt tr
ă
s
ă
turi caracteristice ale procesului deglobalizare. Are loc o cooperare intens
ă
a universit
ă
ilor în cadrul re
elelor
ş
tiin
ifice interna
ionalecare nu
in cont de frontiere.Impactul mondializ
ă
rii asupra educa
iei
ş
i formarii profesionale se manifest
ă
în primul rândprin extinderea educa
iei transna
ionale, a universit
ă
ilor “virtuale” în care înva
ă
ast
ă
zi peste unmilion de studen
i, prin schimbarea rela
iilor student-profesor, prin necesitatea cunoa
ş
terii maiprofunde a cel pu
in dou
ă
limbi str
ă
ine de circula
ie interna
ional
ă
, prin plasarea accentului îneduca
ie pe multiculturalism, prin r
ă
spândirea înv
ăă
mântului deschis
ş
i la distan
ă
 
ş
i a înv
ăă
mântului pe tot parcursul vie
ii, prin necesitatea revizuirii curriculei în vedereainterna
ionaliz
ă
rii con
inuturilor
ş
i proceselor academice (S. Tiron, 2001).În Europa de ast
ă
zi exist
ă
riscul de sl
ă
bire a coeziunii sociale din mai multe cauze, printrecare mai importante sunt
ş
omajul unei p
ă
r
i considerabile a popula
iei
ş
i îndeosebi a tinerilor,neîncrederea popula
iei în institu
iile democratice, na
ionalismul, corup
ia, conflictele violente careau loc în unele p
ă
r
i ale continentului
ş
i decalajul în cre
ş
tere intre boga
i
ş
i s
ă
raci.De aceea se pune problema înt
ă
ririi coeziunii sociale care este necesar
ă
la diferite niveluri, îndeosebi pentru a garanta egalitatea tuturor cet
ă
enilor în ceea ce prive
ş
te accesul la educa
ie,dialogul social între diferite grupuri
ş
i na
iuni, participarea activ
ă
a tuturor cet
ă
enilor la via
asocial
ă
, economic
ă
 
ş
i cultural
ă
, precum
ş
i la procesele decizionale.În
ă
rile Europei societ
ă
ile sunt foarte diverse datorit
ă
prezen
ei diferitelor minorit
ă
i etnice
ş
i culturale
ş
i a comunit
ă
ilor de imigran
i, precum
ş
i a unei mobilit
ă
i în cre
ş
tere a persoanelor.Aceast
ă
diversitate crescând
ă
nu este lipsita de riscuri, deoarece via
a devine mai complex
ă
,rela
iile sociale devin mai diverse, iar
ş
coala se confrunt
ă
cu prezen
a elevilor
ş
i studen
ilor str
ă
ini,precum
ş
i cu o cre
ş
tere a manifest
ă
rilor de violenta.Educa
ia
ş
i formarea profesional
ă
se desf 
ăş
oar
ă
în condi
iile când ia amploare mobilitatea lascara interna
ional
ă
a elevilor, studen
ilor
ş
i salaria
ilor, când se resimte tot mai mult impactul noilortehnologii, când se produce schimbarea radical
ă
a muncii odat
ă
cu apari
ia unei pie
e de munc
ă
 europene
ş
i a întreprinderilor multina
ionale, când instruirea nu se mai poate limita numai la anumiteperioade în viata individului, ci trebuie s
ă
se desf 
ăş
oare pe tot parcursul vie
ii, când educa
ia nu semai poate realiza f 
ă
r
ă
participarea comunit
ă
ii locale.Toate acestea au determinat faptul c
ă
la ora actual
ă
politicile
ş
i strategiile educa
ionaleeuropene sunt orientate în primul rând spre educa
ia în spiritul cet
ă
eniei democratice
ş
i al coeziuniisociale.Sistemele de înv
ăă
mânt trebuie s
ă
fac
ă
fa
ă
la diverse provoc
ă
ri, evolu
ii
ş
i probleme legateatât de domeniul propriu al înv
ăă
mântului, cât
ş
i de societatea în ansamblu. În aceste condi
ii cre
ş
terolul educa
iei ca factor ce contribuie în mod hot
ă
râtor la coeziunea social
ă
.Educa
ia poate s
ă
contribuie în diverse moduri la cet
ă
enia democratic
ă
 
ş
i la coeziuneasocial
ă
.Educa
ia pentru o cet
ă
enie activ
ă
 
ş
i con
ş
tient
ă
începe la scoal
ă
 
ş
i continu
ă
pe tot parcursulvie
ii prin promovarea urm
ă
toarelor valori fundamentale:
 
inser
ia, nu excluderea:
 
toleran
a, nu predispozi
ia pentru conflict
 
 
sim
ul responsabilit
ă
ii, nu pasivitatea
 
ra
iunea
ş
i obiectivitatea, nu subiectivitatea
ş
i ira
ionalul.Totu
ş
i trebuie s
ă
fim con
ş
tien
i de faptul c
ă
educa
ia nu este o panacee universal
ă
, ea nupoate rezolva de una singur
ă
ansamblul de probleme ale societ
ă
ii.Uniunea European
ă
are o îndelungat
ă
tradi
ie de cooperare cu
ă
ri ter
e pe baza unui pachetde politici
ș
i instrumente în cadrul c
ă
rora înv
ăă
mântul superior joac
ă
un rol din ce în ce mai însemnat. Acordurile de cooperare cu parteneri din întreaga lume includ adesea sprijin pentruprogramele de infrastructur
ă
 
ș
i cooperare în înv
ăă
mântul superior, precum
ș
i cadre pentru dialoguride politic
ă
în acest domeniu. Cooperarea în înv
ăă
mântul superior este de asemenea marcat
ă
cuproeminen
ă
în cadrele de cooperare multilateral
ă
precum Uniunea pentru Mediterana, Dimensiuneanordic
ă
sau Parteneriatul estic (Jurnalul Oficial al UE, 26.05.2010).Ast
ă
zi, înv
ăă
mântul nu se limiteaz
ă
numai la tineret. Înv
ăă
mântul pe tot parcursul vie
ii esteo nou
ă
cerin
ă
fundamental
ă
. Formarea profesional
ă
 
ş
i înv
ăă
mântul pe întreg parcursul vie
ii devinelemente esen
iale ale sistemului educativ. Procesul educativ este tot mai pu
in închis într-un spa
iu-timp dat, cum era alta dat
ă
. Problema locului de studii nu mai este atât de important
ă
pentru foartemul
i studen
i
ş
i elevi. Ast
ă
zi problema major
ă
este “ce
ş
i cum s
ă
înve
i ?”, precum
ş
i problemadezvolt
ă
rii talentelor fiec
ă
ruia. Din acest motiv în sectorul educativ accentul se pune mai mult pecerere, decât pe oferta (C. Br
ă
tianu, 2001).Încadrarea în munca este primul factor de integrare social
ă
. Ast
ă
zi îns
ă
pia
a muncii este maidinamic
ă
 
ş
i mai flexibila. Se constat
ă
tot mai mult ca nu mai exist
ă
garan
ia unei încadr
ă
ri pe via
ă
.Aceste muta
ii au ca efect nu numai faptul c
ă
provoac
ă
dispari
ia unui mare num
ă
r de meserii, dar
ş
ifaptul ca afecteaz
ă
chiar caracterul
ş
i organizarea muncii. Pia
a muncii cere achizi
ionarea de noicompeten
e atât la nivel de individ, cât
ş
i la scara întreprinderii, ceea atrage dup
ă
sine necesitateaunei actualiz
ă
ri permanente a competentelor.Î
ş
i fac apari
ia diverse modele de îmbinare a înv
ăă
mântului cu lucrul care
ş
terg linia dedemarca
ie tradi
ional
ă
între educa
ie
ş
i formarea ini
ial
ă
sau post-ini
ial
ă
ori la întreprindere.Au fost introduse ori sunt în curs de elaborare noi metode de înv
ăă
mânt, care au la baz
ă
 autonomia înv
ăă
mântului
ş
i dezvoltarea
ş
colii
ş
i a universit
ă
ii în calitate de “gestionari” aicuno
ş
tin
elor
ş
i informa
iei.Ast
ă
zi
ş
coala
ş
i universitatea nu mai constituie destina
ia final
ă
pe calea educativ
ă
. Ele suntpe calea integr
ă
rii într-un sistem de educa
ie
ş
i instruire permanent
ă
.În general, se consider
ă
c
ă
educa
ia este aceea care trebuie s
ă
opreasc
ă
dezintegrarea social
ă
.Însa toate
ă
rile se confrunt
ă
în prezent cu problema e
ş
ecului
ş
colar
ş
i a abandonului prematur alstudiilor. Dup
ă
unele sondaje efectuate la scar
ă
interna
ional
ă
, procentul abandonului
ş
colar în unelesisteme educative este destul de înalt. Ori, nefrecventarea institu
iilor educative
ş
i abandonulprematur al studiilor constituie deseori prima form
ă
de ruptur
ă
cu structurile sociale
ş
i acestefenomene pot antrena excluderea social
ă
(I. Antonesei, 2000).Având în vedere ca func
ia educativ
ă
a familiei
ş
i a comunit
ă
ilor locale a sc
ă
zut, cre
ş
teconsiderabil rolul
ş
i responsabilitatea sistemului educativ în aceasta problem
ă
.Prin lupta contra fenomenului de e
ş
ec
ş
colar educa
ia poate s
ă
contribuie la coeziuneasocial
ă
, garantând fiec
ă
ruia calific
ă
ri de baz
ă
care s
ă
permit
ă
de a avea un venit suficient pentru atr
ă
i o via
ă
independent
ă
 
ş
i a participa la via
a societ
ă
ii.Pentru a asigura principiul egalit
ă
ii de
ş
anse pentru toate categoriile sociale, solu
ia nu estede a coborî nivelul educa
iei. Este necesar
ă
mai degrab
ă
o diversificare a educa
iei care ar înt
ă
ricapacitatea fiec
ă
rei institu
ii educative de a r
ă
spunde la cerin
ele particulare ale mediului s
ă
u social.Se consider
ă
c
ă
aceast
ă
diversificare se poate realiza prin (G. M. Atanasiu, 2000):
 
o educa
ie mai pu
in academic
ă
 
ş
i mai inovatoare, bazat
ă
pe noi metode pedagogice carefavorizeaz
ă
autonomia celui care înva
ă
datorit
ă
utiliz
ă
rii noilor tehnologii de informare
ş
i decomunicare;

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->