Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
15Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Psihologia Analitica a Lui Jung

Psihologia Analitica a Lui Jung

Ratings: (0)|Views: 487|Likes:
Published by flurpe

More info:

Published by: flurpe on Oct 12, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/14/2010

pdf

text

original

 
 PSIHOLOGIA ANALITICÃa lui Carl Gustav JUNG 1 - INTRODUCERE2 - CONCEPTIA JUNGIANÃ DESPRE STRUCTURA PSIHICULUI UMAN3 - INCONSTIENTUL PERSONAL SI INCONSTIENTUL COLECTIV4 - ARHETIPUL5 - SIMPTOMUL SI COMPLEXUL6 - PERSONA7 - UMBRA8 - ANIMA SI ANIMUS9 - JUNG SI LUMEA VISELOR  1 - Introducere Urmãtoarele rânduri prezintã o expunere sumarã a ideilor marelui psihiatru si psiholog elvetian C. G. Jung (1875-1961), acãrui operã si activitate în domeniul descifrãrii misterelor vietii onirice, au facut deja scoalã.Împreunã cu Freud si Adler el face parte din " grupul celor 3 mari ", cercetãtori de mare eruditie si inspiratie, care aurevolutionat gândirea medicalã în domeniul psihiatriei, punând bazele abordãrii moderne a activitãtii psihismului uman sia pulsiunilor subconstientului. Elev, într-o primã fazã, a lui Freud, el devine mai apoi prietenul si colaboratorul acestuia,fiind cucerit de teoria psihanaliticã a marelui sãu profesor.În anul 1913, se separã de maestrul sãu, fiind în dezacord cu materialismul exclusiv al ideilor acestuia.Prin urmare fondeazã scoala de " psihologie analiticã ", denumitã astfel deoarece Freud, foarte afectat în urma rupturii dediscipolul sãu favorit, îi interzice sã foloseascã termenul de psihanalizã.De o eruditie si o meticulozitate extraordinarã, Jung se considerã un empiric, în sensul cã rezultatele cercetãrilor sale, aula bazã ani lungi de verificare si studiu experimental.2 - Conceptia Jungianã despre structura psihicului uman Psihicul uman, care cuprinde ansamblul tuturor proceselor psihice constiente si inconstiente, este animat de o masã deenergie psihicã sau libido.Dacã luãm în considerare cele trei planuri care alcãtuiesc fiinta umanã: corpul, sufletul si spiritul, putem sã precizãmastfel functiile acestora:Corpul - este partea materialã, fizicã a fiintei însufletite, care posedã pulsiuni instinctive animalice.Sufletul - din punct de vedere psihologic, este un soi de personalitate interioarã, posedând un complex delimitat de functiifoarte net determinate în cadrul psihismului, care contine totalitatea proceselor constiente si inconstiente.Spiritul - este principiul creator universal, sursã de energie si inteligentã.Din punct de vedere psihologic, spiritul este substanta transformatoare care se activeazã în sânul creaturii umane; esteaspectul dinamic al psihismului, care produce si face ordine în imaginile psihice în scopul de a permite priza de constiintã.
 
 Notiunea de Spirit exprimã ansamblul vietii psihice în centrul cãreia se aflã Dumnezeu, cãci Dumnezeu ca principiu, canotiune, este o manifestare a cãrei perceptie se realizeazã prin intermediul psihismului si nu al perceptiei fizice. Cu altecuvinte putem constata prezenta lui Dumnezeu prin intermediul psihismul nostru si nu prin perceptie fizicã.Sau: inima este cea care-l simte pe Dumnezeu, nu ratiunea, investigatia analiticã.Sensul vietii, asa cum este redat în cadrul gândirii religioase, evangelice (vezi Sf.Ioan), este de a descoperi si atinge "Împãrãtia lui Dumnezeu, care se aflã înlãuntrul nostru ". În acelasi context, Dumnezeu este Spirit; acest Spirit Creator este Lumina care strãluceste si lumineazã tenebrele întunericului, permitându-ne sã atingem Spiritul adevãrului, Luminaadevãrului, Împãrãtia lui Dumnezeu.Acest scurt periplu în lumea ideilor mistice, religioase, cuprinse în învãtãtura crestinã, a fost necesar pentru cã eldezvãluie esenta notiunii de prizã de constiintã de sine, pe care o întâlnim în psihologia analiticã a lui Jung.Dar Jung insistã asupra faptului cã " viata si spiritul sunt douã puteri, sau douã necesitãti între care omul se aflã plasat ".Spiritul îi dã Vietii sensul si posibilitatea unei dezvoltãri, expansiuni, mai ample, dar Viata îi este indispensabilã Spirituluicãci adevãrul acestuia nu reprezintã nimic dacã acesta nu poate fi trãit, exprimat...Fãrã Materie, Spiritul suflã în van, dar Spiritul este acela care pune în miscare, transformã si ordoneazã Materia primã ainconstientului.Din întreaga masã de energie psihicã, care constituie totalitatea sistemului nostru psihic, noi nu avem constiintã decât de oinfimã parte.Constientul este cel în centrul cãruia troneazã ego-ul, acest "eu" suficient si limitat.Constientul este relatia între Eul nostru si continutul total al psihismului nostru, cu alte cuvinte existã constient atâta timpcât Eul percepe aceastã relatie.Dar dincolo de zona constientului se aflã marele, insondabilul, nepãtrunsul Inconstient, o zonã care înglobeazã totcontinutul psihic al cãrui raport cu Eul nu este perceptibil.Spre deosebire de Freud ( care face din Ego centrul psihismului nostru, reducând inconstientul la " continuturi psihicerefulate ", un fel de groapã de gunoi a constientului ), Jung considerã cã existã un ansamblu psihic care înglobeazã înegalã mãsurã si constientul si inconstientul, deci incluzând în egalã mãsurã ego-ul si ceea ce el numeste Sinele, eul fiindsubordonat Sinelui.Acest Sine este expresia prin care inconstientul cautã sa se reveleze Ego-ului constient.Sinele reprezintã Imago Dei, imaginea lui Dumnezeu, acea sãmântã de divinitate pe care orice fiintã umanã o areînlãuntrul ei, acea Împãrãtie a lui Dumnezeu din lãuntrul nostru. Este cea mai înaltã intensitate de Viatã, ideea pe care ne-o putem face despre Dumnezeu si Iubirea neconditionatã.De sesizat faptul cã Iubirea neconditionatã cuprinde o semnificatie aparte, proprie, diferitã de ceea ce oamenii numesc înmod comun iubire.Cãci Dumnezeu este Iubire cu I mare, adicã Iubire neconditionatã.Jung spune de altfel : " Iubirea este unul dintre cele mai puternice motoare ale activitãtilor omenesti. Ne-o reprezentãm cafiind Divinã, si pe bunã dreptate îi dãm acest nume, cãci puterea absolutã a psihismului a fost denumitã, dintotdeauna,Dumnezeu..."Atenuarea hegemoniei ego-ului asupra ansamblului psihismului si tendinta ca, printr-o lãrgire a câmpului de constiintã,eul sã se confunde cu Sinele, este sensul si telul Vietii, cãci Sinele este expresia cea mai completã a acestor combinatii aledestinului, pe care cu un termen generic le numim Individ.Aceastã cãutare permanentã a Sinelui se face prin intermediul religiei, cãci: " Omul a avut dintotdeauna nevoie, pentru aînfrunta puterile lumii interioare, de suportul spiritual pe care l-a adus religia existentã la un moment dat...De când lumeasi în orice loc de pe Pãmânt au existat clanuri totemice, comunitãti de cult si organizatii religioase, care aveau toate dreptscop sã confere o formã ordonatã izbucnirilor haotice din lumea instinctelor..."Sinele este de asemenea un centru organizator de unde emanã o actiune regulatoare si în acelasi timp, o sursã de imaginionirice. Putem spune cã Sinele este un soi de ghid interior, distinct de personalitatea constientã, pe care nu-l putem sesizadecât prin intermediul analizei propriilor noastre vise si prin experienta personalã directã.Exact ca si în cazul misterelor antice, al mitologiilor si religiilor, atingerea acestui nucleu psihic este obiectivul principalal " psihologiei analitice ", dar procesul evolutiv se face predominant prin interpretarea limbajului simbolic al imaginilor din vis.3 - Inconstientul personal si inconstientul colectivPentru Jung inconstientul se împarte, la rândul sãu în douã zone: inconstientul personal si inconstientul colectiv.
 
Inconstientul personal adunã tot ceea ce am refulat si ce nu am reusit încã sã percepem despre noi însine, începând de lanastere si pânã la vârsta actualã.Continutul refulat al inconstientului personal îl reprezintã dorintele, temerile, si alte tendinte ale psihicului care suntincompatibile cu ego-ul nostru, fie pentru cã sunt prea infantile, prea penibile, sau pentru tot felul de alte ratiuni. Aceste "materiale " care figureazã în inconstientul personal au ca principalã caracteristicã faptul cã ar putea foarte bine sã fieconstiente, dar procesul de refulare le face sã se situeze în zona inconstientã.Inconstientul colectiv este zona din inconstient alcãtuitã din ansamblul instinctelor si a tot ce are legãturã cu acestea, "imaginile primordiale " pe care Jung le numeste arhetipuri.Acesta este comun pentru întreaga colectivitate umanã, în timp ce inconstientul personal este produsul experientelor  personale.Cu alte cuvinte, inconstientul colectiv este expresia psihismului obiectiv, în opozitie cu inconstientul personal careexprimã psihismul subiectiv.Sã stãruim putin asupra acestui termen, devenit instrument de bazã în studierea psihologiei umane, la ora actualã -inconstientul colectiv.El s-a format de-a lungul a milioane de ani de existentã si evolutie umanã, în urma experientei ancestrale a acesteia, avândrãdãcinile în evenimentele preistoriei umanitãtii si manifestându-se sub forma unui imens " depozit psihic ", la carefiecare mileniu a adãugat noi straturi. Este ca o imagine care cuprinde întreaga trãire psihicã a umanitãtii, de la origini pânã în prezent.Experientele reluate, repetate, din timpurile cele mai îndepãrtate ale aventurii umane pe acest Pãmânt, s-au constituit într-o dimensiune suprapersonalã, îmbrãcând un caracter de universalitate, dând astfel nastere unor " modele" , de tipul eroilor si zeilor mitologici, care sunt, de altfel, o proiectie arhetipalã.Este evident, deci, cã la nivelul inconstientului colectiv, mitologia se confundã cu psihologia.4 - Arhetipul Un alt " instrument " pe care Jung îl introduce, cu deosebit succes, în studiul si analiza psihologiei umane este notiunea dearhetip.El defineste acest concept ca fiind o formã psihicã pe care nici un incident al vietii unui individ nu-l poate explica si care pare a fi o mostenire a spiritului uman universal.Arhetipurile sunt centre încãrcate energetic, ca un soi de precipitate a milioane de experiente imemoriale, si se traduc prinimagini sau teme simbolice, extrem de încãrcate afectiv, pe care le întâlnim de-a lungul epocilor sau civilizatiilor,întrupate în mitologii, religii, legende, mistere initiatice, epopei, superstitii, obiceiuri, traditii, povesti din folclor, gesturirituale, opere de artã, limbaj curent, viziuni, halucinatii si VISE.Jung insistã asupra faptului cã arhetipurile nu sunt imagini sau motive mitologice definite. Ele sunt doar tendinta de areprezenta aceste motive iar reprezentãrile pot fi diferite de la un individ la altul.Ele se exprimã ca posibilitãti de manifestare, de reprezentare mostenite, care preexistã în strãfundurile inconstientului sisunt activate numai dacã o problemã din interiorul unui individ, sau din exterior, le declanseazã.Sunt ca niste prezente permanente si eterne pe care constiinta le percepe sau le ignorã.Arhetipurile sunt, pentru individ, la nivel mental, ceea ce instinctele sunt la nivel biologic.Ele sunt forma si imaginea instinctului.Ele reveleazã existenta inconstientului colectiv, care este ca un ocean pe care pluteste constiinta individualã.Exemple de imagini arhetipale ar putea fi: Dragonul, Balaurul cu sapte capete,Vrãjitoarea cea rea, Bãtrânul întelept,Pestisorul de aur, Fãt - Frumos, Eroul salvator etc...Motive arhetipale ar putea fi: Catostrofa Cosmicã, Spirala care urcã, Coborârea în Infern etc..Astfel Dumnezeu ar fi arhetipul Sinelui, potentialitatea realizãrii unitãtii armonioase înlãuntrul fiecãrui individ.Este interesant de notat aici aprecierea pe care Jung o dãdea artistului, acesta fiind un soi de preot al inconstientului, care prin opera sa pune în relatie viata constientã a concetãtenilor sãi cu arhetipurile care le populeazã inconstientul.Fiind produsul si chintesenta trecutului, arhetipurile conditioneazã viitorul si în calitatea lor de simboluri, functioneazã caintermediari si transformatori, în sensul cã energia psihicã trece de la o formã inferioarã la o alta superioarã.În acest sens, întâlnirea cu arhetipurile genereazã fortã, liniste si bucurie, cu conditia sã le sesizãm semnificatia, cãcidescoperindu-le valorile si întelegându-le, începem, putin câte putin, sã devenim mai liberi, mai autonomi.Arhetipul, întrucât transcede constiinta, este de esentã metafizicã.

Activity (15)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
NezamiMariana liked this
Mihai Cristina liked this
Crina Cotofrea liked this
fluuu liked this
george_vinn liked this
mihaelarosculet liked this
LLYZZY liked this
mlbeliever liked this
djcolin0 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->