Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ion Luca Caragiale - O Scrisoare Pierduta1

Ion Luca Caragiale - O Scrisoare Pierduta1

Ratings: (0)|Views: 2|Likes:
Published by Alice Suciu

More info:

Published by: Alice Suciu on Sep 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2011

pdf

text

original

 
©
Copyright
 
www.ReferateOnline.com
Cel mai complet site cu referate
I. Luca Caragiale, O scrisoare pierdută
 
Punctul cel mai înalt al dramaturgiei lui Caragiale, O scrisoare pierdută, este în acelaşitimp cea mai valoroacomedie din literatura romănă. Satiră a moravurilor politice şifamiliale din ultimele decenii ale secolului trecut, comedia aduce în scenă evenimentelelegate de fixare candidatului guvernamental în capitola unui judeţ de munte.În O scrisoare pierdută partizanii a două fracţiuni de grupări guvernamentale aparţinîndclaselor posedante se duşmănesc, se luptă şi se impacă. Ridicolul lor este subliniat şi maimult prin înconsecvenţa dintre intransigenţa lor iniţiată şi compromi
sul final la care ajung.
Acţiunea se petrece în anul 1883, într-un oraş de provincie, capitală a unui judeţ demunte. Sîntem în preajma alegerilor pentru reviziurea constituţiei. Lupta se întreguvernamentali şi independenţi din o poziţie. Candidaţii la deputaţie ai celor douăorganizaţii locale sînt, Farfuridi şi Nae Caţavencu. Caţavencu, vechi politician, ştie succesul este condiţionat de sprijinul organizaţiei guvernamentale şi, spre a şi-l asigura,ajutat de împrejurări, foloseşte şantajul. Descoperind la Cetăţeanul turmentat o scrisoare deamor trimisă de prefectul Ştefan Tipătescu soţiei lui Trahanache, Zoe
,
şi-o însuseşte pentruca, după aceea să ameninţă cu publicarea ei în Răcnetul Carpaţilor, în cazul cînd nu va fisusţinut. Asupra lui se exercită presiuni, este arestat şi bătut, percheziţionat coriporal şi ladomiciliu, i se propun funcţii importante în judeţ, şi moşii, dar Caţavencu rămîne intrasigent în opţiunea sa. Cînd se pare că Caţavencu va obţine voturile organizaţiei guvernamentale, încurcătura se dezleagă în mod neprevăzut: candidatul oficial, desemnat de centru, esteAgamemnon Dandanache, iar Caţavencu nu-şi poate pune în aplicare şantajul plănuit. Prinscu o poliţă falsificată şi lipsit de scrisoarea compromitătoare pentru Zoe şi Tipătescu,scrisoare pe care o pierduse în timpul unei întruniri electorale, este nevoit să conducămanifestaţia în c
instea noului ales.
Folosind metoda realismului critic, I. L. Caragiale a intreprins în comedia O scrisoarepierdută o vastă acţiune de demascare, dezvăluind cu o maiestrie excepţioanlă trăsăturilecaracteristice vieţii noastre publice sub regimul burgheziei şi moşieriunii. Constituţia şilegile erau călcate în picioare cu dezinvoltura, ori de cîte ori interesele conducătorilor ocereau. În constituţia burgheză erau înscrise inviolabilitatea domiciliului, libertateacuvîntului, a persoanei, a întrunirilor, a presei, secretul corespondenţei, exprimarea liberă avotului. Dar cine ţine seamă de prevederiile constituţionale? Prefectul Şetafan Tipătescutaie şi spînzură, după bunul său plac. Funcţionarii, unelte docile în mîinile guvernanţilor,execută, um
il
i şi servili, toate ordinele, chiar dacă ele sînt ilegale. Poliţaiul Pristanda repetăaprobator tot ce-i spune prefectul, ticul său verbal (curat) indicînd pe omul lipisit depersonalitate, în acord totdeauna cu superiorul.Scriitorul obeservă că între partidele şi grupările reprezentînd interesele moşieriunii şiburgheziei nu există deosebiri principale. Între ele nu este un conflict adînc ideologic, cinumai o ceartă zgomotoapentru putere. Nae Caţavencu, şeful opoziţiei, cere să fiesprijinit de guvernamentali, iar acestia sînt gata, la un moment dat, să-l accepte. În oricecaz, el, opozantul, e în fruntea manifestaţiei organizate de tabăra adversă, aflată atunci laputere.Dramaturgul a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea romnească de lasfîrşitul secolului trecut. Fiecare tip de politician îşi are identitatea sa bine proiectată,trăsăturile sale particulare, îşi trăieşte viaţa sa.
 
Ştefan Tipătescu este activ, energic, dar impulsiv. Arogant, priveşte dispreţuitor tabăraadversă (Caţavencu, Ionescu, Popescu). Pristanda vede în el posesorul tuturor izvoarelorfericirii: „moşia, moşie, foncţia, foncţie, coana Joţică, coana Joiţica”. El priveşte judeţul ca pepropria sa moşie, de aceea propune lui Caţavencu în schimbul scrisorii fel de fel de posturişi funcţii: un loc în comitetul permanent, postul de avocat al statului, locul de primar, deepitrop efor, moşia Zăvoiul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->