Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
16Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ion Luca Caragiale - O Scrisoare Pierduta Comentariu 1

Ion Luca Caragiale - O Scrisoare Pierduta Comentariu 1

Ratings: (0)|Views: 3,196|Likes:
Published by Alice Suciu

More info:

Published by: Alice Suciu on Sep 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

07/07/2013

pdf

text

original

 
I. Luca Caragiale, O scrisoare pierdutã
 
Punctul cel mai înalt al dramaturgiei lui Caragiale, O scrisoare pierdută, este înacelaşi timp cea mai valoroasă comedie din literatura romănă. Satiră a moravurilorpolitice şi familiale din ultimele decenii ale secolului trecut, comedia aduce în scenăevenimentele legate de fixare candidatului guvernamental în capitola unui judeţ demunte.În O scrisoare pierdută partizanii a două fracţiuni de grupări guvernamentaleaparţinînd claselor posedante se duşmănesc, se luptă şi se impacă. Ridicolul lor estesubliniat şi mai mult prin înconsecvenţa dintre intransigea lor iniaşicompromisul final la care ajung.Acţiunea se petrece în anul 1883, într-un oraş de provincie, capitală a unui judeţde munte. Sîntem în preajma alegerilor pentru reviziurea constituţiei. Lupta se dă între guvernamentali şi independenţi din o poziţie. Candidaţii la deputaţie ai celordouă organizaţii locale sînt, Farfuridi şi Nae Caţavencu. Caţavencu, vechi politician,ştie că succesul este condiţionat de sprijinul organizaţiei guvernamentale şi, spre aşi-l asigura, ajutat de împrejurări, foloseşte şantajul. Descoperind la Cetăţeanulturmentat o scrisoare de amor trimisă de prefectul Ştefan Tipătescu soţiei lui Trahanache, Zoe, şi-o însuseşte pentru ca, după aceea să ameninţă cu publicarea ei în Răcnetul Carpaţilor, în cazul cînd nu va fi susţinut. Asupra lui se exercită presiuni,este arestat şi bătut, percheziţionat coriporal şi la domiciliu, i se propun funcţiiimportante în judeţ, şi moşii, dar Caţavencu rămîne intrasigent în opţiunea sa. Cîndse pare că Caţavencu va obţine voturile organizaţiei guvernamentale, încurcătura sedezleaîn mod neprevăzut: candidatul oficial, desemnat de centru, esteAgamemnon Dandanache, iar Caţavencu nu-şi poate pune în aplicare şantajulplănuit. Prins cu o poliţă falsificată şi lipsit de scrisoarea compromitătoare pentru Zoeşi Tipătescu, scrisoare pe care o pierduse în timpul unei întruniri electorale, estenevoit să conducă manifestaţia în cinstea noului ales.Folosind metoda realismului critic, I. L. Caragiale a intreprins în comedia Oscrisoare pierduo vastă acţiune de demascare, dezluind cu o maiestrieexcepţioanlă trăsăturile caracteristice vieţii noastre publice sub regimul burgheziei şimoşieriunii. Constituţia şi legile erau călcate în picioare cu dezinvoltura, ori de cîte oriinteresele conducătorilor o cereau. În constituţia burgheerau înscriseinviolabilitatea domiciliului, libertatea cuvîntului, a persoanei, a întrunirilor, a presei,secretul corespondeei, exprimarea libea votului. Dar cine ţine seadeprevederiile constituţionale? Prefectul Şetafan Tipătescu taie şi spînzură, după bunulsău plac. Funcţionarii, unelte docile în mîinile guvernanţilor, execută, umili şi servili,toate ordinele, chiar dacă ele sînt ilegale. Poliţaiul Pristanda repetă aprobator tot ce-ispune prefectul, ticul său verbal (curat) indicînd pe omul lipisit de personalitate, înacord totdeauna cu superiorul.Scriitorul obeserîntre partidele şi grupările reprezentînd intereselemoşieriunii şi burgheziei nu există deosebiri principale. Între ele nu este un conflictadînc ideologic, ci numai o ceartă zgomotoasă pentru putere. Nae Caţavencu, şefulopoziţiei, cere să fie sprijinit de guvernamentali, iar acestia sînt gata, la un momentdat, să-l accepte. În orice caz, el, opozantul, e în fruntea manifestaţiei organizate detabăra adversă, aflată atunci la putere.Dramaturgul a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea romneascăde la sfîrşitul secolului trecut. Fiecare tip de politician îşi are identitatea sa bineproiectată, trăsăturile sale particulare, îşi trăieşte viaţa sa.
 
Ştefan Tipătescu este activ, energic, dar impulsiv. Arogant, priveşte dispreţuitortabăra adversă (Caţavencu, Ionescu, Popescu). Pristanda vede în el posesorul tuturorizvoarelor fericirii: „moşia, moşie, foncţia, foncţie, coana Joţică, coana Joiţica”. Elpriveşte judeţul ca pe propria sa moşie, de aceea propune lui Caţavencu în schimbulscrisorii fel de fel de posturi şi funcţii: un loc în comitetul permanent, postul de

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
cboengiu liked this
Albisoru Oana liked this
Mircea Adrian liked this
Ioana Andreea liked this
Claudia Cozma liked this
botenica liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->