Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Atlantida Roman Ian)

Atlantida Roman Ian)

Ratings: (0)|Views: 107|Likes:
Published by api-3700791
despre ce a fost Atlantida
despre ce a fost Atlantida

More info:

Published by: api-3700791 on Oct 14, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

ROBERT COHEN
Atlantida
Traducere \u015fi note Lydia Constan\u0163a Ciuc\u0103
BUCURE\u015eTI 2001
Colec\u0163ia Civiliza\u0163ii Disp\u0103rute este coordonat\u0103 de
Lydia Constan\u0163a Ciuc\u0103
1La \u00eenceput a fost Platon.
.*.
\u00a9PRIETENII C\u0102R\u0162II CP 58-47 BUCURE\u015eTI ISBN 973-573-108-8

scult\u0103, Socrate, povestea aceasta...
A\u015fa \u00eencepe celebrulDialog al lui//\ J Platon,Timaios, \u00een care \u00eentemeietorul fi \\
Academiei ateniene evoc\u0103, pentru prima oar\u0103, povestea extraordinar\u0103 a Atlantidei, o
\u0163ar\u0103 \u2014 sau un continent \u2014 bogat\u0103 \u015fi puternic\u0103 odinioar\u0103, care, acum nou\u0103 milenii, a
dorit s\u0103 cucereasc\u0103 Atena \u2014 \u015fi pu\u0163in a lipsit s\u0103 nu o distrug\u0103! \u2014 \u015fi care a disp\u0103rut \u00een
ad\u00e2ncul Oceanului Atlantic, \u00een urma unui cataclism \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor.
\u00een majoritatea cazurilor, speciali\u015ftii moderni \u201ea-tlantologi" s-au bizuit peDialogurile lui
Platon, 77-maios \u015fiCritias, sursa principal\u0103 a tuturor ipotezelor; \u00een fond, Atlantida
este o legend\u0103 sau o realitate atestat\u0103 de Istorie?
Ascult\u0103, a\u015fadar, Socrate, povestea aceasta foarte ciudat\u0103 dar c\u00e2t se poate de
adev\u0103rat\u0103, dup\u0103

cum spunea Solon odinioar\u0103, cel mai \u00een\u0163elept dintre cei \u015eapte \u00een\u0163elep\u0163i... El era rud\u0103 \u015fi
prieten cu Dropides, str\u0103bunicul meu...
\u015ei, pentru a sublinia c\u0103 povestea aceasta nu este o n\u0103scocire, m altDialog, intitulat
Critias, Plato n repet\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri c\u0103 este strict autentic\u0103. Solon1) nu este

oare un martor de \u00eencredere? Celebrul legiuitor atenian nu poate fi b\u0103nuit c\u0103 a in-
ventat o \u00eentreag\u0103 poveste; el a vizitat efectiv Egiptul, (590 \u00ce.H.), prima surs\u0103 de
informa\u0163ie (real\u0103 sau legendar\u0103?) despre acest continent care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 taina.

C\u0103l\u0103toria Iul Solon \u00een Egipt

Etnograful englez J. V. Luce2' scrie c\u0103 \u201e\u00eenainte de c\u0103l\u0103toria \u00een Egipt, Solon
\u00eentreprinsese o serie de reforme economice \u015fi politice \u015fi hot\u0103r\u00e2se cu \u00een\u0163elepciune s\u0103
se retrag\u0103 un timp din via\u0163a public\u0103, pentru a da r\u0103gazul cuvenit \u00eenf\u0103ptuirii m\u0103surilor
pe care le preconizase, \u00een vremea aceea, grecii erau bine primi\u0163i \u00een Egipt, faraonul
Amosis fiind cunoscut

1) (640-558 \u00ee.H.) a fost considerat unul dintre cei \u015fapte \u00een\u0163elep\u0163i ai Greciei antice. Ales prim-arhonte, a
reformat constitu\u0163ia Atenei, repartiz\u00e2nd sarcinile \u015fi drepturile publice dup\u0103 avere, a u\u015furat sarcinile
cet\u0103\u0163enilor s\u0103raci \u015fi a \u00eengr\u0103dit prin reforma aparatului de stat puterea aristocra\u0163iei gentilice din Atica.

Este considerat \u00eentemeietorul democra\u0163iei ateniene.
2) J. V. Luce, L'Atlantide redecouverte, Tallandier, 1973 (n. a.)

pentru politica sa filoelen\u0103: el acordase portului liber Naucratis importante concesii; dup\u0103 Herodot, acesta era singura baz\u0103 comercial\u0103 greac\u0103 din Egipt. Naucratis, situat pe bra\u0163ul apusean al Nilului la aproximativ 16 kilometri de Sais, fusese \u00eentemeiat c\u0103tre 630 \u00ce.H. \u00een urma stabilirii \u00een Egipt a miletenilor \u015fi dispunem de m\u0103rturii arheologice importante, care confirm\u0103 faptul c\u0103 \u00een Egipt tr\u0103iau greci apar\u0163in\u00e2nd unor popula\u0163ii diferite, \u00een momentul \u00een care corabia lui Solon a ancorat la Naucratis, acesta se prezenta ca un ora\u015f prosper, \u00een plin\u0103 dezvoltare; dup\u0103 p\u0103rerea lui Platon, i-ar fi fost foarte u\u015for lui Solon s\u0103 se duc\u0103 de la Naucratis la Sais, capitala administrativ\u0103 a Egiptului din vremea aceea".

Solon cerceteaz\u0103 arhivele egiptene

Etnograful englez ne explic\u0103 de ce este credibil\u0103 relatarea lui Solon:
\u201e\u00een vremea aceea, istoriografii egipteni acordau un interes precump\u0103nitor istoriei
patriei lor; era foarte firesc ca un om dornic s\u0103 cunoasc\u0103 c\u00e2t mai multe, cum era
Solon, s\u0103 ia leg\u0103tura cu ace\u015ftia; nu se punea problema modalit\u0103\u0163ii de comunicare,
pentru c\u0103 faraonul precedent, Psammetic l, \u00eenfiin\u0163ase o \u015fcoal\u0103 de interpre\u0163i,
contribuind la sus\u0163inerea \u015fi dezvoltarea politicii proelene, dus\u0103 de dinastia sait\u01031'. lat\u0103
de ce nu este deloc exagerat s\u0103 ne

1) dup\u0103 numele ora\u015fului Sais, vechi ora\u015f \u00een Delta Nilului, capitala Egiptului \u00een secolele VII-VI \u00ce.H.

\u00eenchipuim c\u0103 Solon a discutat cu istoriografii \u015fi arhivarii egipteni \u015fi chiar cu preo\u0163ii
zei\u0163ei Neith, dup\u0103 cum spune Platon... \u00een cursul acestor consult\u0103ri, Solon \u015fi-a f\u0103cut
\u00eensemn\u0103ri inten\u0163ion\u00e2nd s\u0103 compun\u0103 un poem epic pe tema conflictului (cel al a-
tlan\u0163ilor cu grecii) ivit \u00een vremuri de demult. Din p\u0103cate, obliga\u0163iile sale politice sau
poate pur \u015fi simplu v\u00e2rsta sa \u00eenaintat\u0103 l-au \u00eempiedicat s\u0103-s'i realizeze proiectele...
Prin urmare, el s-a mul\u0163umit s\u0103-i transmit\u0103 unui str\u0103bunic al lui Platon ceea ce i se
relatase; povestea aceasta, \u00eenso\u0163it\u0103, poate, de un manuscris al lui Solon, a r\u0103mas o
mo\u015ftenire de familie, comunicat\u0103 din tat\u0103 \u00een fiu, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua \u00een care Platon s-a
hot\u0103r\u00e2t s\u0103 o aduc\u0103 la cuno\u015ftin\u0163a lumii \u00eentregi."

\u201eCare sunt faptele de vitejie str\u0103vechi?" \u00eentreab\u0103 Socrate

Ce relateaz\u0103 aceast\u0103 poveste, de altfel, \u201efoarte verosimil\u0103"?
Reproducem fragmentul din textul lui Platon:\u00abCritias: Solon i-a povestit bunicului
meu, care mi-a repovestit la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 cetatea noastr\u0103 repurtase victorii
uimitoare \u00een vremurile de demult. Ins\u0103 timpul \u015fi-a spus cuv\u00e2ntul \u015fi toate acestea au
fost date uit\u0103rii. A st\u0103ruit \u00een memoria oamenilor o fapt\u0103 de un eroism neobi\u015fnuit, \u015fi se
cuvine s\u0103 ne amintim de ea \u00een ziua de azi, pentru c\u0103 a fost cu totul extraordinar\u0103, \u00een
felul acesta \u00eei aduc zei\u0163ei toat\u0103 cinstirea, ca un imn \u00een\u0103l\u0163at slavei sale.

Socrate: Bine zici. Dar care este isprava nemaipomenit\u0103 despre care nu se mai
vorbe\u015fte ast\u0103zi, f\u0103cut\u0103 \u00eentr-adev\u0103r de cetatea noastr\u0103 \u015fi pe care Critias a transmis-o
pe baza spuselor lui Solon?
Critias: Am s\u0103 spun povestea asta veche a\u015fa cum am auzit-o povestit\u0103 de un b\u0103rbat

care nu mai era t\u00e2n\u0103r. Critias era pe atunci, dup\u0103 c\u00e2te spunea, de aproape nou\u0103zeci
de ani, iar eu aveam zece ani.
S\u0103rb\u0103toarea s-a desf\u0103\u015furat ca de obicei pentru noi, copiii. Ta\u0163ii no\u015ftri ne-au oferit
premii pentru declama\u0163ie poetic\u0103. S-au recitat multe poeme \u015fi pentru c\u0103 cele scrise
de Solon erau atunci foarte noi, au fost rostite de mai mul\u0163i. Un membru al fratriei"
noastre ne-a spus, cu sinceritate sau numai pentru a-i face pl\u0103cere lui Critias, c\u0103 el \u00eel
privea pe Solon ca pe cel mai \u00een\u0163elept dintre oameni iar, pentru harul s\u0103u poetic, ca
pe cel mai distins dintre poe\u0163i. B\u0103tr\u00e2nul a fost \u00eenc\u00e2ntat, \u00eemi amintesc foarte bine de
asta, \u015fi i-a spus z\u00e2mbind:
\u2014 Da, Amynandros, dac\u0103 s-ar fi consacrat poeziei cu toat\u0103 seriozitatea, dac\u0103 ar fi
terminat de scris lucrarea pe care o adusese din Egipt, dac\u0103 nu ar fi fost silit de
\u00eemprejur\u0103ri s\u0103 o lase deoparte, dup\u0103 p\u0103rerea mea l-ar fi \u00eentrecut \u015fi pe Hesiod2) \u015fi pe
Homer3) \u015fi nici un alt poet nu s-ar f i bucurat de o faim\u0103 mai mare.

1) subdiviziune a unui trib atenian
2) Hesiod (probabil sec. VIII sau VII \u00ee.H), poet grec, autorulTe og o n i e i
3) cel mai mare poet epic grec; a tr\u0103it, probabil, \u00eentre secolele

\u2014 Despre ce lucrare e vorba, Critias? I-a \u00eentrebat atunci Amynandros.
\u2014 Este relatarea unor fapte istorice de o \u00eensemn\u0103tate cov\u00e2r\u015fitoare pentru cetatea
noastr\u0103; dar din p\u0103cate, aceast\u0103 povestire n-a ajuns p\u00e2n\u0103 la noi.

\u2014 Poveste\u015fte-mi tot, de la \u00eenceput, ce spunea Solon despre aceste ispr\u0103vi eroice, cine i le-a povestit ca pe ni\u015fte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri adev\u0103rate \u015fi \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri deosebite a avut ocazia s\u0103 le aud\u0103, \u2014 I-a rugat atunci Amynandros. (...)\u00bb

\u201eTotul este \u00eenscris \u00een templele noastre, din vremuri str\u0103vechi"

Dup\u0103 ce a stabilit astfel filia\u0163ia povestirii, Platon descrie, prin personajul Critias c'el
t\u00e2n\u0103r, celebra \u00eent\u00e2lnire \u2014 adev\u0103rat\u0103 din punct de vedere istoric \u2014 dintre Solon \u015fi
preo\u0163ii egipteni, care, mai \u00eent\u00e2i, i-au explicat lui Solon cum a reu\u015fit poporul egiptean
s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, cu toate calamit\u0103\u0163ile naturale. \u201eNoi avem Nilul, salvatorul nostru
obi\u015fnuit, care, \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile ne ap\u0103r\u0103 de dezastru." Datorit\u0103 lui, egiptenii au
putut fi martorii privilegia\u0163i ai istoriei omenirii, consemn\u00e2nd toate evenimentele impor-
tante, din vremuri str\u0103vechi.
\u00abExista \u00een Egipt, \u2014 spune Critias, \u2014 \u00een delt\u0103, \u00een locul unde se \u00eemparte Nilul, o
regiune numit\u0103 saitic\u0103,

al Xll-lea \u015fi al Vlll-lea \u00ee.H. l se atribuieIliada \u015fiOdiseea, capodopere ale literaturii universale.

al c\u0103rei principal ora\u015f este Sais, \u0163ara regelui Amosis. Locuitorii cinstesc ca fondatoare
a ora\u015fului lor o zei\u0163\u0103 al c\u0103rei nume egiptean este Neith, iar numele grecesc, dup\u0103
c\u00e2te spun ei, Atena. Ei \u00eei iubesc mult pe atenieni \u015fi pretind c\u0103 au cu ei o anumit\u0103
\u00eenrudire. Solon mi-a povestit c\u0103 ajung\u00e2nd \u00een cursul c\u0103l\u0103toriei sale \u00een acest ora\u015f a fost
primit cu mari onoruri, apoi c\u0103, \u00eentreb\u00e2ndu-i \u00eentr-o zi despre istoria veche pe preo\u0163ii
cei mai pricepu\u0163i, a descoperit c\u0103 nici el, nici vreun alt grec, nu avea aproape nici o
cuno\u015ftin\u0163\u0103 despre aceste lucruri, \u00eentr-alt\u0103 zi, vr\u00e2nd s\u0103-i fac\u0103 pe preo\u0163i s\u0103 vorbeasc\u0103
despre vremurile vechi ale acestei \u0163\u0103ri, \u00eencepu s\u0103 le povesteasc\u0103 despre cele mai
vechi lucruri care se \u015ftiu pe la noi. Le vorbi despre Phoroneus care a fost, se zice,
primul om, \u015fi de Niobe, apoi le povesti cum au supravie\u0163uit Potopului numai
Deucalion \u015fi Pyrrha, le \u00een\u015fir\u0103 urma\u015fii acestora \u015fi \u00eencerc\u0103, num\u0103r\u00e2nd genera\u0163iile, s\u0103
socoteasc\u0103 c\u00e2\u0163i ani se scurseser\u0103 de la aceste fapte. Atunci, un preot \u00eenc\u0103rcat de ani
i-a spus: ,Ah! Solon, Solon! Voi, grecii, r\u0103m\u00e2ne\u0163i \u00eentotdeauna copii \u015fi \u00een Grecia nu
exist\u0103 nici un b\u0103tr\u00e2n." La aceste cuvinte Solon \u00eentreb\u0103: \u201eCe vrei s\u0103 spui?" \u201eVoi to\u0163i
sunte\u0163i cu mintea t\u00e2n\u0103r\u0103, r\u0103spunse preotul, pentru c\u0103 nu ave\u0163i nici o concep\u0163ie veche,
p\u0103strat\u0103 prin tradi\u0163ie, \u015fi nici o \u015ftiin\u0163\u0103 \u00eenc\u0103run\u0163it\u0103 de vremuri. \u015ei iat\u0103 de ce: au fost
adesea \u015fi vor mai fi de multe ori nimiciri de oameni, pricinuite, cele mari, de foc \u015fi
ap\u0103 \u015fi cele mai mici, de o mie de alte lucruri. De exemplu, ceea ce se poveste\u015fte si
la voi despre Phaeton, fiul lui Helios \u2014 care, \u00eenh\u0103m\u00e2nd \u00eentr-o zi caii \u00eenaripa\u0163i la carul
de foc al tat\u0103lui s\u0103u \u015fi,
neput\u00e2nd urma calea p\u0103rintelui, a aprins tot ce era pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi a pierit \u015fi el, lovit de
tr\u0103snet \u2014 are, e adev\u0103rat, aparen\u0163a unei n\u0103scociri, dar adev\u0103rul care se ascunde \u00een
aceast\u0103 povestire este cel pe care \u0163i-l spun: corpurile ce se mi\u015fc\u0103 \u00een cer, \u00een jurul
p\u0103m\u00e2ntului, se abat de la drumul lor, iar un mare incendiu care se produce la
intervale mari de timp distruge tot ce se afl\u0103 pe suprafa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului. Atunci, to\u0163i cei
care locuiesc \u00een mun\u0163i \u015fi \u00een locurile \u00eenalte \u015fi uscate pier mai degrab\u0103 dec\u00e2t cei care
locuiesc pe malurile fluviilor \u015fi ale m\u0103rii. C\u00e2nd, dimpotriv\u0103, zeii scufund\u0103 p\u0103m\u00e2ntul
sub ape pentru a-l purifica, cei ce locuiesc \u00een mun\u0163i, bouarii \u015fi p\u0103storii, scap\u0103 de
pieire, dar cei care locuiesc \u00een ora\u015fe ca ale voastre sunt du\u015fi de fluvii \u00een mare. La noi,
\u00een schimb, nici \u00een primele \u00eemprejur\u0103ri, nici \u00een celelalte, apele nu curg de pe culmile
mun\u0163ilor rev\u0103rs\u00e2ndu-se peste c\u00e2mpii, ci dimpotriv\u0103, pornesc, \u00een mod firesc, de jos.
lat\u0103 cum se face c\u0103 la noi s-au p\u0103strat tradi\u0163iile cele mai vechi, \u00een toate locurile unde
frigul sau ar\u015fi\u0163a nu se \u00eempotrivesc, oamenii supravie\u0163uiesc \u00eentotdeauna, mai mult sau
mai pu\u0163in numero\u015fi. De asemenea, tot cese face frumos \u015fi mare, sub orice form\u0103, fie
la voi, fie aici, fie \u00een brice alt loc despre care am auzit vorbindu-se, despre toate
acestea s-a scris aici pe t\u0103bli\u0163ele din templele noastre \u00eenc\u0103 din vremuri str\u0103vechi \u015fi
este astfel p\u0103strat.\u00bb

\u201eNou\u0103 mll de ani,
acesta este num\u0103rul scris \u00een c\u0103r\u0163ile sfinte"

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
cinoxxl liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->