Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Civilizatia Roman Ian)

Civilizatia Roman Ian)

Ratings: (0)|Views: 124 |Likes:
Published by api-3700791

More info:

Published by: api-3700791 on Oct 14, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

DIEGO RIVAL
Civiliza\u0163ia Maya
Traducere \u015fi note Constantin lonescu Boeru
BUCURE\u015eTI 2001
Colec\u0163ia Civiliza\u0163ii Disp\u0103rute este coordonat\u0103 de Lydia Constan\u0163a Ciuc\u0103
Descoperirea civiliza\u0163iei maya
\u00a9 PRIETENII C\u0102R\u0162II CP 58-47B UCURE\u015eTI ISBN 973-573-094-4

\u00cen noaptea de 11 spre 12 octombrie 1492, dup\u0103 \u015faptezeci de zile de navigat pe
marea f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, Cristofor Columb \u015fi oamenii lui, aproape descuraja\u0163i, z\u0103reau, \u00een
sf\u00e2r\u015fit, uscatul; \u00een zori, cele trei vase ale flotilei \u00ee\u015fi aruncau ^ancorele \u00eentr-un golf
lini\u015ftit \u015fi pustiu, \u00een numele coroanei Castiliei, un notar \u00eenregistra luarea \u00een st\u0103p\u00e2nire a
acestei insuli\u0163e, probabil actuala insuli\u0163\u0103 Watling din arhipelagul Bahamas, dar
botezat\u0103 S\u00e2n Salvador de celebrul navigator. La scurt timp. era descoperit\u0103 insula
Haiti, numit\u0103 Hispaniola, care a fost un timp confundat\u0103, cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare, cu capul
extrem'al Asiei! Cuba \u015fi Jamaica, abordate cur\u00e2nd dup\u0103 aceea, nu puteau fi, \u00een ochii
descoperitorilor lor, dec\u00e2t Cipangu \u015fi Cathay, adic\u0103 Japonia \u015fi China! Ajung\u00e2nd \u00een Florida,

\u00een 1513, Ponce de Leon va aborda primul, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, continentul american propriu-zis.
\u201eIndienii" \u00eent\u00e2lni\u0163i p\u00e2n\u0103 atunci \u00een acesteAntile Mari nu ar\u0103tau s\u0103 aib\u0103 o cultur\u0103 \u00eenalt\u0103 \u015fi au fost
repede trata\u0163i ca ni\u015fte s\u0103lbatici primitivi; Mexicul vecin, mult mai evoluat \u015fi pe atunci sub
conducerea aztecilor, r\u0103m\u00e2nea necunoscut \u015fi neb\u0103nuit.

Primele contacte

C\u00e2nd Cristofor Columb s-a \u00eentors prima dat\u0103 la Sevilla, mul\u0163imea s-a \u00eenghesuit pentru a-i
vedea pe unii din acei s\u0103lbatici pe care nu-i puteai b\u0103nui c\u0103 ar putea cobor\u00ee din Adam; pe
jum\u0103tate goi, unii dintre ei duceau papagali multicolori pe umerii lor ca arama. Indianul din
Caraibe s-a dovedit cur\u00e2nd c\u0103 poate aduce foloase \u015fi c\u0103 poate fi o m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103.
Cristofor Columb \u201ea v\u00e2ndut" 509 de indigeni la Sevilla \u00een J 495, iar fratele s\u0103u 300, \u00een anul
urm\u0103tor, la Cadix! \u00een cei doisprezece ani care au urmat dup\u0103 descoperire, \u00een trei r\u00e2nduri \u015fi cu
for\u0163e sporite \u201417 cor\u0103bii \u00een a doua c\u0103l\u0103torie!\u2014 Columb a reluat drumul Indiilor Occidentale,
\u00een a patra expedi\u0163ie (1502-1504), a mers \u00een lungul coastelor statelor actuale Honduras \u015fi
Panama, c\u0103ut\u00e2nd cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare acea Chin\u0103 de neg\u0103sit. Peste pu\u0163in timp, \u00een 1506, chiar
anul mor\u0163ii lui Columb, Juan Diaz de Solis \u015fi Vicente Yanez Pinzon debarcau primii pe
coastele mexicane, la capul septentrional al Yucatanului, o imens\u0103 peninsul\u0103 plat\u0103 care se
prelunge\u015fte spre Cuba. Dar universul Maya care \u00ee\u015fi avea aici centrul nu a fost descoperit \u015fi
mult timp pilo\u0163ii au fost convin\u015fi c\u0103 g\u0103siser\u0103 o nou\u0103 insul\u0103. Maya\u015fii,care sunt considera\u0163i
grecii Noului Continent, cu surprinz\u0103toarele lor realiz\u0103ri artistice, nu vor fi lua\u0163i \u00een seam\u0103
dec\u00e2t \u00een secolul XIX. Nici Hernan Cortez, care a cucerit imperiul aztecilor,
\u00eencep\u00e2nddin1519,peplatoul\u00eenaltalMexiculuiCentral, n-a b\u0103nuit niciodat\u0103 existen\u0163a acestei
civiliza\u0163ii vecine, incomparabile, care s-a dezvoltat mai la sud, \u00eentre Yu-catan \u015fi Guatemala,
timp de mai bine de un mileniu (din secolul III p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XI V); \u00een secolul XVI. civiliza\u0163ia
maya era aproape stins\u0103, ultimele mari realiz\u0103ri de la nord de Yucatan, cele de la Chichen
Itza \u015fi de la Uxmal, \u00een special, \u00eemplinind atunci mai mult de trei secole de existen\u0163\u0103.
Adev\u0103ratul contact cu maya\u015fii, \u00eenainte de venirea lui Cortez, nu s-a produs \u00een 1511. la debar-
carea c\u00e2torva supravie\u0163uitori ai expedi\u0163iei lui Vasco Nunez de Balboa; ea a avut loc mai
cur\u00e2nd la 4 martie 1517, c\u00e2nd, \u00eempinse de o puternic\u0103 furtun\u0103, timp de dou\u0103 zile \u015fi dou\u0103
nop\u0163i, trei cor\u0103bii cu p\u00e2nze din Havana (Cuba) au ancorat \u00een apropiere de coastele
septentrionale ale Yucatanului. Mai corect spus, flotila comandat\u0103 de Francisco Hernandez
de Cor-doba. un gentilom bogat din Cuba, st\u0103p\u00e2nul unui sat de indieni, c\u0103uta sclavi;
planta\u0163iile din Antile cereau o m\u00e2n\u0103 de lucru numeroas\u0103 pe care duritatea muncii for\u0163ate \u015fi
epidemiile o mic\u015forau continuu. A\u015fa c\u0103 mul\u0163i coloni\u015fti din Indiile occidentale luaser\u0103 obiceiul

s\u0103 porneasc\u0103 \u00een expedi\u0163ii \u00een arhipelagurile \u00eenvecinate \u015fi pe coastele istmului Panama.
\u201ePleca\u0163i la \u00eent\u00e2mplare spre soare-apune", furtuna i-a ab\u0103tut din drum spre \u0163inuturile
capului Catoche; o oarecare forfot\u0103 d\u0103dea de b\u0103nuit c\u0103 s-ar fi aflat \u00een apropiere un
t\u00e2rgu\u015for. Cur\u00e2nd, au urcat la bord dou\u0103 sau trei duzini de indigeni veni\u0163i \u00een pirogi:
tunicile lor de bumbac i-au surprins pe spanioli, deoarece b\u0103\u015ftina\u015fii din An-tile
umblau aproape goi. Din aceast\u0103 prim\u0103 observa\u0163ie s-a considerat c\u0103 aveau \u201emai
mult\u0103 minte" dec\u00e2t locuitorii din Cuba!
Apoi au primit invita\u0163ia, exprimat\u0103 prin gesturi, de a vizita ora\u015ful. Totu\u015fi, s-au g\u00e2ndit
c\u0103 ar fi prudent s\u0103 ia \u015fi c\u00e2teva muschete \u015fi, \u00eencolona\u0163i, au p\u0103truns \u00een teritoriu. Dup\u0103
dou\u0103 ore de mers, au c\u0103zut brusc \u00eentr-o capcan\u0103: un strig\u0103t al \u015fefului indian a
provocat o ploaie de s\u0103ge\u0163i \u015fi o mul\u0163ime de indieni a ie\u015fit din frunzi\u015f, arunc\u00e2ndu-se
asupra spaniolilor, r\u0103nind repede cincisprezece dintre ei. Din fericire, tunetul prafului
de pu\u015fc\u0103 \u2014 necunoscut \u00een Lumea Nou\u0103 \u2014 i-a alungat. Cu toate pierderile, au
hot\u0103r\u00e2t s\u0103 continue cercetarea, fiind \u00een apropierea unor cl\u0103diri. Au ajuns cur\u00e2nd,
relateaz\u0103 Bernal Diaz del Castillo \u00een lucrarea sa, Istoria cuceririi Noii Sp\u00e2nii (o oper\u0103
fundamental\u0103 asupra descoperirii Mexicului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este scris\u0103 de
unul dintre protagoni\u015ftii acestei extraordinare epopei), \u201e\u00eentr-o mic\u0103 pia\u0163\u0103 m\u0103rginit\u0103 de
trei cl\u0103diri din zid\u0103rie f\u0103cut\u0103 cu grij\u0103, temple sau cous care ad\u0103posteau un mare
num\u0103r de idoli din lut, unii cu cap de demon, al\u0163ii \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd femei \u00eenalte, mul\u0163i, \u00een
sf\u00e2r\u015fit, cu fe\u0163e \u00eengrozitoare care p\u0103reau c\u0103 practic\u0103 sodomia: \u00een case s-au g\u0103sit, de
asemenea, cufere de lemn, pline de idoli care f\u0103ceau gesturi diabolice". Gonzales,
preotul expedi\u0163iei, a luat c\u00e2teva si a \u201econfiscat" tot ce a putut g\u0103si din aur. \u201e\u015ei cum noi
n-am v\u0103zut nimic asem\u0103n\u0103tor nici \u00een insula Cuba, nici \u00een Hispaniola (Haiti), i-am dat,
continu\u0103 Bernal Diaz. referindu-se la acest t\u00e2rgu\u015for, numele de Marele Cairo."
Obi\u015fnui\u0163i de \u015fapte secole s\u0103 se r\u0103zboiasc\u0103 cu Islamul, spaniolii asem\u0103nau orice
necredincios, orice \u201einfidel" unui maur! Cronicarii iberici \u2014 si Cortez a fost primul \u2014
vor continua s\u0103 desemneze templele mayase, aztece sau incase, prin surprinz\u0103torul
cuv\u00e2nt \u201emoschei"!
Au revenit apoi la cor\u0103bii \u015fi pe drum au prins doi bie\u0163i oameni care se uitau \u00eengrozitor
de cruci\u015f: era obiceiul \u00een \u0163ara maya, s\u0103 obligi copiii s\u0103 poarte o pastil\u0103 de smoal\u0103
\u00eentre ochi, pentru a c\u0103p\u0103ta un strabism considerat foarte atr\u0103g\u0103tor! I-au botezat
imediat d\u00e2ndu-le numele de Julianillo \u015fi Melchiorejo, apoi i-au folosit o vreme ca
intermediari \u00eentre ei \u015fi b\u0103\u015ftina\u015fi.
Cor\u0103biile au plecat pe mare, mai \u00eent\u00e2i spre vest, apoi spre sud, merg\u00e2nd de-a lungul
malurilor \u015fi av\u00e2nd uscatul \u00een st\u00e2nga, deci la babord. S-au oprit \u00eentr-un loc pe care I-au
numit imediat La Punta de las Mujeres, deoarece aici, ni\u015fte turnuri de piatr\u0103 ad\u0103-
posteau idoli feminini c\u0103rora indienii le d\u0103deau nume ciudate. La oprirea urm\u0103toare,
\u00een actuala Campeche, pe coasta oriental\u0103 a peninsulei, oamenii din flotil\u0103 au
observat cu surprindere o cl\u0103dire \u00eempodobit\u0103 cu sculpturi pe timpan1', animale

fabuloase p\u0103r\u00e2nd c\u0103 se sf\u00e2\u015fie \u00eentre ele. C\u0103l\u0103uzi\u0163i p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een aceste temple, au
fost dezgusta\u0163i la vederea zidurilor n\u0103cl\u0103ite de s\u00e2nge omenesc; recent, avuseser\u0103 loc
sacrificii \u015fi p\u00e2n\u0103 \u015fi p\u0103rul lung \u015fi negru al preo\u0163ilor era n\u0103cl\u0103it de s\u00e2nge \u00eenchegat.
La Champoton, \u015fi mai la sud, coloana a fost \u0163inta unui atac puternic care a dus la
pierderea a cincizeci de oameni uci\u015fi \u015fi optzeci r\u0103ni\u0163i. Pentru a putea porni \u00een larg \u015fi a
ajunge \u00een Insule (Haiti \u015fi Cuba), trebuia mai \u00eent\u00e2i s\u0103-\u015fi fac\u0103 provizii de ap\u0103; indienii se
opuneau \u015fi i-au h\u0103r\u0163uit zile \u00eentregi, \u00eempiedic\u00e2ndu-i s\u0103 sape f\u00e2nt\u00e2ni. Lupta era inevitabil\u0103.
Intr-o diminea\u0163\u0103, pe nea\u015fteptate, ni\u015fte indieni au trimis o ploaie de s\u0103ge\u0163i asupra lor,
arunc\u00e2ndu-se apoi \u00eentr-o \u00eenver\u015funat\u0103 lupt\u0103 corp la corp. Cei prin\u015fi de vii au fost t\u00e2r\u00e2\u0163i de
p\u0103r pe piatra templelor, pentru urm\u0103toarele sacrificii. Pierderile au fost grele, \u015fi au trebuit
s\u0103 se retrag\u0103. Mul\u0163i aveau g\u00e2tul crestat de cu\u0163ite \u015fi de s\u0103ge\u0163ile de lemn, cu v\u00e2rfuri de
silex \u015fi de obsidian. Cronicarul nostru, Bernal Diaz del Castillo, pe atunci \u00een v\u00e2rst\u0103 de

dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, a fost lovit de trei s\u0103ge\u0163i \u015fi chiar Hernandez de Cordoba. \u015feful
expedi\u0163iei, a murit la \u00eentoarcere, \u00een Cuba, din cauza r\u0103nilor, \u00een plus, f\u0103r\u0103 ap\u0103, flotila a fost
torturat\u0103 de sete. Totu\u015fi, revenind cu pu\u0163in aur, c\u00e2\u0163iva cercei lungi, \u00een form\u0103 de ra\u0163\u0103 sau
pe\u015fte, din aur de proast\u0103 calitate, desigur, a fost suficient pentru a-i momi pe aventurieri.

1) suprafa\u0163\u0103 neted\u0103 sau ornamentat\u0103 cu sculpturi, situat\u0103 deasupra unei u\u015fi sau ferestre

S-a vorbit, de asemenea, de construc\u0163iile din ciment, necunoscut \u00een Antile, \u015fi \u201etoate
acestea au f\u0103cut mult\u0103 v\u00e2lv\u0103". C\u00e2\u0163iva v\u00e2nz\u0103tori de vise, bine informa\u0163i (l), au explicat c\u0103
idolii erau ni\u015fte figurine evreie\u015fti duse acolo de cei exila\u0163i de Titus \u015fi Vespasian, dup\u0103
c\u0103derea Ierusalimului! La Pueiio de Carenas (Havana) \u015fi la Santiago de Cuba unde, cu
multe \u00eenflorituri se descriau templele, ve\u015fmintele, \u015fi bijuteriile v\u0103zute, nu se mai vorbea
dec\u00e2t despre o nou\u0103 plecare.

Expedi\u0163ia lui Juan de Grljalva

Diego Velasquez, cuceritorul \u015fi guvernatorul Cubei, chefliu, gras \u015fi indolent, hr\u0103p\u0103re\u0163 \u015fi
f\u0103r\u0103 scrupule c\u00e2teodat\u0103, a hot\u0103r\u00e2t imediat s\u0103 trimit\u0103 o nou\u0103 flotil\u0103 s\u0103 ia \u00een st\u0103p\u00e2nire noua
insul\u0103 (!) pentru Castilia. El i-a \u00eencredin\u0163at unei rude, Juan de Gri-jalva, un om simpatic \u015fi
prietenos, conducerea ac\u0163iunii. Dou\u0103 sute patruzeci de oameni s-au prezentat voluntari,
contribuind chiar la cheltuielile de c\u0103l\u0103torie, fapt care ne d\u0103 o idee despre caracterul
democratic relativ al acestor ac\u0163iuni: la urma urmelor, nu se f\u0103cea nimic f\u0103r\u0103 vreun g\u00e2nd
ascuns \u015fi f\u0103r\u0103 interes. Pe patru cor\u0103bii cu p\u00e2nze, s-a \u00eenc\u0103rcat ap\u0103, hran\u0103 \u015fi tot felul de
lucruri ieftine pentru troc, m\u0103rgele de sticl\u0103 \u015fi legume \u00een special, dar mai ales vin,
deoarece se observase c\u0103 indienii aveau pentru el o atrac\u0163ie nest\u0103vilit\u0103, b\u00e2nd adesea
p\u00e2n\u0103 c\u0103deau.
La 25 ianuarie 1518, diminea\u0163a, la Santiago de Cuba, pe atunci capital\u0103, \u00een sunet de
fluiere \u015fi \u00een r\u0103p\u0103itul tobelor, oamenii s-au \u00eembarcat, cu capul ras \u00een mod expres: cei
sc\u0103pa\u0163i teferi din prima c\u0103l\u0103torie observaser\u0103 \u015fi povestiser\u0103 c\u0103 indienii, \u00een lupta corp la
corp, \u00een loc s\u0103-\u015fi ucid\u0103 adversarul, \u00eencercau, din contr\u0103, s\u0103-l prind\u0103 de viu pentru
sacrificiile viitoare, apuc\u00e2ndu-l de p\u0103r. Zeii cereau mereu tot mai mult s\u00e2nge, de
preferin\u0163\u0103 de om, \u015fi r\u0103zboaiele la mexicani aveau drept \u0163el principal capturarea de
prizonieri \u00een acest scop.
Dup\u0103 o oprire la Havana, flota \u2014 cu una din cor\u0103bii comandat\u0103 de Francisco de Montejo,
care va deveni primul guvernator civil \u015fi militar \u00een Yucatan \u2014 a pornit spre apus; trei zile
mai t\u00e2rziu, ap\u0103rea \u00een zare insula Cozumel, care flancheaz\u0103 coasta oriental\u0103 a
Yucatanului. Imediat p\u0103r\u0103sit\u0103 de locuitori, ea a fost declarat\u0103 posesiune castilian\u0103. Au
r\u0103t\u0103cit pu\u0163in pe insul\u0103 \u015fi, \u00eentr-un templu, spaniolii au g\u0103sit un idol, mare, din lut, gol pe
din\u0103untru, fixat de zid cu var, \u00eens\u0103 cu o intrare secret\u0103 prin spate: f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un preot
se ascundea acolo pentru a r\u0103spunde credinciosului, desigur surprins.
Pe 7 mai, pu\u0163in mai la sud pe coasta Yucatanului, cl\u0103dirile din zid\u0103rie din Tulum, aliniate
pe falez\u0103, ap\u0103reau \u00een fa\u0163a ochilor spaniolilor uimi\u0163i: \u201eUn ora\u015f at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t \u00eens\u0103\u015fi
Sevilla nu putea fi mai frumoas\u0103 \u015fi mai mare; impresionant era, \u00een special, unul din
turnuri". F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, acesta era Castillo, templul impun\u0103tor \u015fi sever, cu aspect de
fort\u0103rea\u0163\u0103, cu spatele la mare \u015fi av\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 alte cl\u0103diri din pia\u0163a de ceremonii. Acest
cvartal era \u00eenchis pe cele
trei laturi care nu d\u0103deau spre mare printr-un zid impun\u0103tor(tulum \u00eenseamn\u0103 \u201ezid") lat de
circa 6 metri \u015fi luna de mai bine de 700 de metri; str\u0103puns de cinci por\u0163i, pe el trecea un
drum de supraveghere prev\u0103zut cu un parapet de protec\u0163ie. Ora\u015ful, care data mai mult
ca sigur din secolele XII-XIII, a fost p\u0103r\u0103sit de locuitorii s\u0103i \u00een 1544. duo\u0103 cucerirea
spaniol\u0103. Dincolo, spre sud, \u00een lungul falezei \u00eenalte de doisprezece metri, se \u00eentindea
cartierul popular, cu casele construite tot din piatr\u0103.
\u00een fata unui spectacol at\u00e2t de nou, este de \u00een\u0163eles surprinderea conquistadorilor. Totu\u015fi,
Tulum nu era unul din ora\u015fele cele mai mari de pe teritoriul maya, \u015fi se observa chiar o
oarecare tendin\u0163\u0103 de dec\u0103dere. Uxmal sau Chichen Itza \u00een splendoarea lor i-arfi
impresionat mai mult. Relat\u0103rile despre capcane \u015fi lupte s\u0103lbatice f\u0103cute de cei ce

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
mariget liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->