Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
25Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
POPORUL ROMAN - Continua Tor Al Civilizatiei Neolitice Europene

POPORUL ROMAN - Continua Tor Al Civilizatiei Neolitice Europene

Ratings:

4.0

(2)
|Views: 1,311 |Likes:
Published by api-3700791

More info:

Published by: api-3700791 on Oct 14, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/18/2014

pdf

text

original

POPORUL ROM\u00c2N - CONTINUATOR AL CIVILIZA\u0162IEI NEOLITICE EUROPENE

De\u015fi fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 \u00een decursul istoriei sale de numeroase r\u0103zboaie, Europa reprezint\u0103 o
mare \u015fi str\u0103veche sintez\u0103 cultural\u0103, receptiv\u0103 la influen\u0163ele exterioare dar, dincolo de
aparen\u0163e, statornic\u0103 \u00een dezvoltarea sa continu\u0103, cu structuri spirituale a c\u0103ror vechime
sunt atestate \u00een urm\u0103 cu 8-9 milenii. Pe la 7000 \u00ee.Hr., o dezvoltare timpurie a \u00eenceput
pe arii extinse din sud-estul Europei - regiunea danubian\u0103, \u00een bazinul Adriaticii, insulele
din Marea Egee, \u00een sudul \u015fi pe coasta estic\u0103 a Peninsulei Italice - unde, timp de
aproape patru milenii s-a constituit Vechea Civiliza\u0163ie European\u0103. Marile realiz\u0103ri ale
acestei civiliza\u0163ii - \u201ca\u015fez\u0103ri urbane, un sistem de scriere \u015fi temple complicat
ornamentate \u201d1 - au constituit matricea spiritual\u0103 de la care a pornit iradierea cultural\u0103
\u00een arealul european.

Vechea Civiliza\u0163ie European\u0103 a \u00eenceput dup\u0103 introducerea economiei produc\u0103toare de
alimente prin cultivarea efectiv\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului, eviden\u0163iat\u0103 prin complexul gr\u00e2u-orz-
oaie-capr\u0103-vite-porc care apare chiar \u00eenainte de 7000 \u00ee.Hr. pe \u0163\u0103rmul Greciei, \u00een Italia
estic\u0103, \u00een Creta, \u00een sudul Anatoliei, Siria, Palestina, Orientul Apropiat, \u00een bazinul Dun\u0103rii
Inferioare, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een \u00eentreaga regiune Balcanic\u0103. Pe aceast\u0103 arie extins\u0103 au
existat schimburi \u015fi influen\u0163e reciproce, dar vechea Europ\u0103 a urmat un drum propriu,
gener\u00e2nd culturi asem\u0103n\u0103toare, cu leg\u0103turi directe, care prin realiz\u0103ri distincte se
unific\u0103 \u00eentr-un complex de sine st\u0103t\u0103tor \u015fi original, diferit de ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een
Orientul Apropiat \u015fi \u00een Europa de nord \u015fi vest. In jurul anului 6500 \u00ee.Hr., \u00een Vechea
Europ\u0103, a ap\u0103rut ceramica ars\u0103 la temperaturi \u00eenalte \u015fi lustruit\u0103. Treptat, a ap\u0103rut \u015fi
ceramica pictat\u0103, cu vase de forme \u015fi stiluri diferite, ceea ce sugereaz\u0103 extinderea unei
idei originale f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu migra\u0163ia \u015fi transferul. La sf\u00e2r\u015fitul mileniului al VII-lea
\u00ee.Hr., \u00een sud-estul Europei \u015fi \u00een centrul Anatoliei a avut loc o dezvoltare exploziv\u0103 a
artelor \u015fi tehnologiilor, schimbul \u00eentre cele dou\u0103 mari regiuni fiind f\u0103cut permanent pe
"podul" de insule din Marea Egee. Numeroasele figurine de lut descoperite pe teritoriul
Rom\u00e2niei, Bulgariei, \u00een fosta Iugoslavie, \u00een sud-estul Ungariei, datate \u00eenainte de 6000
\u00ee.Hr., prezint\u0103 afinit\u0103\u0163i cu cele din culturile Hassuna \u015fi Samarra din Mesopotamia.
Imagistica mitic\u0103 r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een acest imens areal, indic\u0103 o uniformitate evident\u0103,
reflectat\u0103 \u015fi \u00een arhitectur\u0103: case rectangulare, unele fiind prev\u0103zute cu contraforturi,
funda\u0163ii din piatr\u0103, pere\u0163i din c\u0103r\u0103mid\u0103 \u015fi acoperi\u015f din plante pe structur\u0103 din lemn.
Astfel de case rectangulare constituie satele neolitice din Vechea Europ\u0103, unele fiind
prev\u0103zute cu \u015fan\u0163uri de ap\u0103rare \u015fi ziduri.

Cultura neolitic\u0103 \u00een \u00eentregul s\u0103u areal sud-est european, s-a manifestat aproape unitar,
fiind cunoscut\u0103 distinct \u00een zone regionale, dup\u0103 terminologii atribuite de cercet\u0103tori \u00een
urma descoperirilor arheologice din epoca modern\u01032. Complexele culturale neolitice din
spa\u0163iul rom\u00e2nesc, conturate \u00een intervalul de timp 6500-3500 \u00ee.Hr., sunt cunoscute sub
diverse denumiri - Starcevo-Cri\u015f,Vinca-Turda\u015f, V\u0103dastra-Boian-Gumelni\u0163a, Cucuteni,
Hamangia -, dep\u0103\u015find geografic grani\u0163ele statului modern. P\u00e2n\u0103 c\u0103tre anul 5000 \u00ee.Hr.,
s-a cristalizat cultura \u201cveche european\u0103\u201c, cu variantele sale regionale, \u015fi prezint\u0103
tradi\u0163ii semnificative \u00een arta ceramicii, arhitectur\u0103, organizarea cultic\u0103, institu\u0163iile de
conducere, o scriere rudimentar\u0103 \u015fi specializ\u0103ri me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti. C\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul
perioadei neolitice s-a extins utilizarea metalelor, a cuprului \u00een special. Popula\u0163iile de
agricultori-me\u015fte\u015fugari neolitici tr\u0103iau \u00een sate mari, destul de numeroase (\u00een cultura
Cucuteni sunt cunoscute c\u00e2teva mii de necropole \u015fi a\u015fez\u0103ri), devenite chiar a\u015fez\u0103ri de
tip urban, \u00ee\u015fi ridic\u0103 temple (la C\u0103scioarele)3, creeaz\u0103 o lume mitic\u0103 reprezentat\u0103 \u00een
figurine de lut \u015fi vase de cult, indic\u00e2nd o intens\u0103 via\u0163\u0103 spiritual\u0103. Interpretarea unor
semne incizate pe ceramic\u0103, descoperite \u00een a\u015fez\u0103ri neolitice (T\u0103rt\u0103ria,Vinca, Fafos,
Kosovska Mitrovica, Grade\u015fnica) au condus la concluzia unor cercet\u0103tori asupra
existen\u0163ei unei scrieri \u201cvechi europene\u201d care precede pe cea sumerian\u0103 cu dou\u0103

milenii4.

Vechea Civiliza\u0163ie European\u0103 a creat pe distan\u0163a a patru milenii un substrat suficient de
puternic, extrem de profund, care a stat la baza vie\u0163ii spirituale \u015fi a culturilor europene
din epocile ulterioare, cu pregnan\u0163\u0103 \u00een regiunile de manifestare a neoliticului 5 .
Simbolurile \u015fi imaginile grafice ale Vechii Civiliza\u0163ii Europene constituie \u201dgramatica \u015fi
sintaxa unui fel de meta- limbaj prin care ni s-a transmis un \u00eentreg sistem de g\u00e2ndire
mitic\u0103\u201c6 . Zei\u0163ele \u015fi simbolurile naturale din neolitic \u201cvorbesc\u201d \u015fi ast\u0103zi \u00een culturile
europene \u00eentr-un limbaj care atest\u0103 perenitatea \u015fi continuitatea creatorilor matricei
spirituale a continentului.

Infiltr\u0103rile popula\u0163iilor indo-europene patriarhale \u015fi pastorale dinspre r\u0103sarit \u00een Europa
central-estic\u0103 au condus la o hibridare treptat\u0103 a dou\u0103 culturi \u015fi sisteme diferite, f\u0103r\u0103 a
se distruge culturile autohtone. Noii veni\u0163i, \u00een valuri succesive, din punct de vedere
numeric, erau inferiori \u015fi nu aveau for\u0163a \u015fi interesul s\u0103-i elimine pe b\u0103\u015ftina\u015fi.

Primele contacte dintre civiliza\u0163ia neolitic\u0103 din sud-estul Europei cu popula\u0163iile proto-
indo-europene de tip pastoral-patriarhal din stepele nord-pontice s-au produs la
\u00eenceputul mileniului al IV-lea \u00ee.Hr. (\u00een perioada 4000-35000 \u00ee.Hr.). Dezintegrarea vechii
Europe s-a produs dup\u0103 mijlocul mileniului al IV-lea, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a fi pierdute cuceririle \u015fi
tradi\u0163iile anterioare, ci, prin hibridare, au ap\u0103rut alte complexe culturale cu puternice
accente indo-europene. Cetele de migratori s-au dizolvat \u00een comunit\u0103\u0163ile autohtone mai
numeroase. Mul\u0163i cercet\u0103tori au exagerat rolul acestor grupuri de migratori datorit\u0103
descoperirilor arheologice f\u0103cute preferen\u0163ial \u00een morminte tumulare, a estim\u0103rii eronate
a for\u0163ei noilor veni\u0163i datorit\u0103 armelor lor \u015fi a considerentului gre\u015fit c\u0103 ace\u015ftia au adus
metalurgia spre centrul Europei7. Cetele de indo-europeni au p\u0103truns prin for\u0163a
armelor \u00een mijlocul unor comunit\u0103\u0163i pa\u015fnice, fiind treptat asimilate, dar au influen\u0163at
via\u0163a acestora, a\u015fa cum se va \u00eent\u00e2mpla cu toate popula\u0163iile migratoare.

Culturile neolitice de pe teritoriul Rom\u00e2niei au asimilat, la r\u00e2ndul lor, elemente
materiale \u015fi spirituale de la noii veni\u0163i, gener\u00e2nd trei mari complexe culturale:
Horodi\u015ftea- Folte\u015fti (\u00een Moldova \u015fi nord-estul Munteniei), Cernavod\u0103 (\u00een Dobrogea \u015fi
C\u00e2mpia Munteniei), \u015fi Co\u0163ofeni-Bodrog (\u00een Oltenia \u015fi arealul intracarpatic)8 . Pentru
aceast\u0103 perioad\u0103, caracteristice sunt vasele ceramice globulare cu torti\u0163e mediane \u015fi
vasele cu gur\u0103 larg\u0103, f\u0103r\u0103 a fi eliminate total vasele din culturile neolitice anterioare.
Al\u0103turi de aceste vase pictate, \u00een arealul culturilor eneolitice au fost descoperite \u015fi vase
ornamentate cu \u015fnur. Vasele cu asemenea ornamente, \u201ccu \u015fnur,\u201d se \u00eent\u00e2lnesc pe o
larg\u0103 arie (Rom\u00e2nia, sudul Ucrainei, Bulgaria, sudul Poloniei, Cehia, Slovacia \u015fi sudul
Germaniei), ceea ce confirm\u0103 ipoteza c\u0103 filonul culturilor neolitice era dominant. In
spa\u0163iul rom\u00e2nesc, se constat\u0103 \u015fi o influen\u0163\u0103 sudic\u0103, care produce schimb\u0103ri importante
\u00een credin\u0163ele oamenilor, lumea subp\u0103m\u00e2ntean\u0103 a mor\u0163ilor fiind \u00eenlocuit\u0103 cu una
cereasc\u0103, a spiritelor.

Transform\u0103rile din eneolitic \u015fi epoca bronzului s-au produs sub influen\u0163a grupurilor de
indo-europeni a c\u0103ror patrie \u201cprimitiv\u0103\u201c se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een sfera ipotezelor: a) \u00een Asia
Central\u0103 \u00een jurul M\u0103rii Aral, de unde au migrat spre Europa, Iran \u015fi India; b) \u00een zona
bazinului mijlociu al Dun\u0103rii; c) \u00een Ucraina \u015fi sudul Poloniei de unde au p\u0103truns \u00een sud-
estul \u015fi centrul Europei; d) \u00een zona Balcanic\u0103 de unde au migrat spre sud \u015fi nord.
Ultima ipotez\u0103, a indo-europenilor \u201cbalcanici\u201d a fost argumentat\u0103 \u015fi prin continuitatea
elementelor neolitice \u00een mileniile al III-lea \u015fi al II-lea \u00een spa\u0163iul carpato-danubiano-
pontic. O asemenea ipotez\u0103 confirm\u0103 faptul c\u0103 popula\u0163iile alogene, \u00een num\u0103r mic, nu
pot dezagrega civiliza\u0163ii puternice cu istorie milenar\u0103. C\u0103utarea patriei \u201cprimitive\u201d a
indo-europenilor s-a produs \u015fi datorit\u0103 lipsei de colaborare \u00eentre arheologi, antropologi

\u015fi lingvi\u015fti \u015fi \u00een neglijarea logicii istorice c\u0103 civiliza\u0163iile neolitice au urmat un proces de
evolu\u0163ie.

In mod cert \u00eens\u0103, \u00eentre popula\u0163iile civiliza\u0163iei neolitice sud-est europene, pa\u015fnice \u015fi
stabile, s-au strecurat \u015fi cete de r\u0103zboinici, cresc\u0103tori de animale, aflate \u00een permanent\u0103
mi\u015fcare \u00een c\u0103utare de locuri pentru p\u0103\u015funat. Cetele de p\u0103stori r\u0103zboinici au \u201cmigrat\u201d \u00een
condi\u0163iile unor schimb\u0103ri de clim\u0103 \u00een patria lor \u201cprimitiv\u0103\u201c \u015fi, \u00een mod logic, au recurs la
arme de lupt\u0103 \u015fi conduc\u0103tori-lupt\u0103tori pentru a elimina mai u\u015for \u015fi eficient opozi\u0163ia
popula\u0163iilor b\u0103\u015ftina\u015fe. Acest scenariu s-a petrecut secole \u00eentregi \u00een arealul euro-asiatic.

Ulterior, pentru \u00eentreaga epoc\u0103 a bronzului (cca 1900-1100 \u00ee.Hr.), pe teritoriul istoric al
poporului rom\u00e2n, s-a dezvoltat o cultur\u0103 original\u0103 \u015fi trainic\u0103 a triburilor daco-trace,
caracterizat\u0103 printr-o ceramic\u0103 ornamentat\u0103 \u015fi cu tor\u0163i evazate r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 pe arealul
cuprins \u00eentre Marea Egee \u015fi Carpa\u0163ii P\u0103duro\u015fi. In aceast\u0103 perioad\u0103 se constat\u0103 o
stabilitate relativ\u0103 a popula\u0163iilor, un mileniu mai lini\u015ftit de\u015fi, prin descoperiri
arheologice, s-a constatat o larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire a armelor de lupt\u0103, caracteristic fiind
toporul din bronz cu disc \u00eent\u00e2lnit din Transilvania p\u00e2n\u0103 la Nipru9 . La \u00eenceputul epocii
bronzului se observ\u0103 o alt\u0103 direc\u0163ie a migra\u0163iilor: din Serbia \u015fi Macedonia de ast\u0103zi,
unele triburi trace (dardanii, moesii frigieni, pelagonii \u015f.a.) au migrat spre nord-vestul
Asiei Mici. Izvoarele grece\u015fti de mai t\u00e2rziu, documentele hitite, \u015fi inscrip\u0163iile egiptene
din timpul lui Ramses II (1290-1224 \u00ee.Hr.) amintesc existen\u0163a unor triburi tracice \u00een
Asia Mic\u0103. Tracii deveniser\u0103 deja cunoscu\u0163i \u015fi, \u00een textele grece\u015fti cu scrierea linear\u0103 B,
se men\u0163ioneaz\u0103 Tre-ke-wi-ja, adic\u0103 Tracia, \u00een secolul al XIII-lea \u00ee.Hr.. Deci, tracii \u00ee\u015fi
stabiliser\u0103 deja \u201co patrie\u201d a lor. In timpul r\u0103zboiului troian, Homer (Iliada II, 833-852)
men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 al\u0103turi de misi au luptat peonii, ciconii paflagonii, dardanii \u015fi frigienii
care s-au opus expedi\u0163iei grece\u015fti. Treptat, tracii devin cunoscu\u0163i \u00eentre popoarele lumii
antice, \u00eenc\u00e2t, p\u0103rintele istoriei, Herodot (Istorii,V,3), men\u0163iona c\u0103: \u201c...neamul tracilor
este cel mai numeros din lume, dup\u0103 cel al inzilor. Dac\u0103 ar avea un singur c\u00e2rmuitor
sau dac\u0103 tracii s-ar \u00een\u0163elege \u00eentre ei, el ar fi nebiruit \u015fi cu mult mai puternic dec\u00e2t toate
neamurile, dup\u0103 socotin\u0163a mea\u201d. Nu venise \u00eenc\u0103 timpul unirii tuturor tracilor \u00eentr-o
form\u0103 statal\u0103. Tracii continuau marea civiliza\u0163ie neolitic\u0103 a Vechii Europe.

In epoca veche a fierului (cca 1100-450 \u00ee.Hr) schimb\u0103rile din lumea tracilor nu sunt
spectaculoase: a\u015fez\u0103rile lor sunt numeroase \u00een spa\u0163iul carpato-danubiano-pontic,
ceramica \u00ee\u015fi continu\u0103 formele anterioare, majoritatea armelor sunt din bronz, \u00ee\u015fi
construiesc numeroase dave \u015fi \u00eentre\u0163in rela\u0163ii comerciale cu lumea greceasc\u0103 \u015fi triburile
scitice nord pontice. Marea Neagr\u0103, descoperit\u0103 de navigatorii greci din secolul al XIII-
lea \u00ee.Hr, devine spa\u0163iu de comunicare \u015fi pentru lumea trac\u0103. Triburile geto-dace, ramura
cea mai cunoscut\u0103 a tracilor, se g\u0103seau compacte de la Balcani p\u00e2n\u0103 \u00een Gali\u0163ia \u015fi din
Slovacia p\u00e2n\u0103 pe Bug, centrele puterii lor fiind concentrate \u00een dave, cet\u0103\u0163i fortificate ori
a\u015fez\u0103ri civile pe cursul apelor10. Interesant de remarcat c\u0103, din punct de vedere
geografic, pe locul acestor dave s-au constituit vechile t\u00e2rguri rom\u00e2ne\u015fti \u015fi majoritatea
ora\u015felor Rom\u00e2niei moderne.

Cele mai vechi \u015ftiri despre geto-dacii din bazinul Dun\u0103rii provin de la istoricul grec
Hecateu (cca 550-470 \u00ee.Hr) care \u00eei men\u0163ioneaz\u0103 pe crobyzi \u015fi trizi a\u015feza\u0163i \u00een cetatea
Argamum (Orgame) situat\u0103 la sudul Deltei Dun\u0103rii \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een regiunea Varnei de ast\u0103zi.
Expedi\u0163ia regelui per\u015filor Darius I (521-484 \u00ee.Hr) \u00eempotriva sci\u0163ilor condu\u015fi de regele
Idanthyrsos (expedi\u0163ie care a avut loc \u00een intervalul 519-510 \u00ee.Hr), este relatat\u0103 de
Herodot (Istorii, IV,83-143). Dup\u0103 relatarea lui Herodot, ge\u0163ii care " sunt cei mai viteji
\u015fi cei mai drep\u0163i dintre traci" \u015fi "se socot nemuritori", au luat decizia s\u0103 lupte \u00eempotriva
regelui persan (Istorii, IV,94). Se poate concluziona pe baza acestei lapidare \u015ftiri c\u0103,
ge\u0163ii aveau con\u015ftiin\u0163a stabilit\u0103\u0163ii lor, f\u0103r\u0103 a recurge la p\u0103r\u0103sirea locurilor de ba\u015ftin\u0103 \u00een

Activity (25)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Dan liked this
lamasanu cezar liked this
FloP liked this
Radu Tanasa liked this
the.queen liked this
Alexandru Bogdan liked this
xenst liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->