Aglae Tulea din romanul Enigma Otiliei de G.

. Calinescu Aglae Tulea baba absolut, fr cusur n ru, aa cum o caracterizeaz Weissman reprezinta unul din personajele negative ,dupa valoarea morala, ale lui G. Calinescu din romanul Enigma Otiliei. Aglae este sora lui mo Costache, soia lui Simion Tulea i mam a trei copii: Olimpia, Aurica i Titi.Odat aprut n scen, personajul se mic ntr-o liniaritate total. De la nceput la sfrit Aglae strnete doar dezgust. Se prezint cititorului prin intermediul lui Felix, care o observ cu atenie: . Era o doamn cam de aceeai vrst cu Pascalopol, cu prul negru pieptnat bine ntr-o coafur japonez. Faa era glbicioas, gura i buzele subiri, acre, nasul ncovoiat i acut, obrajii brzdai de cteva cute mari, acuznd o slbire brusc. Ochii erau bulbucai ca i aceia ai btrnului Astfel portretul fizic al aglaei este realizat total de care alte peronaje prin caracterizarea indirecta..Prima impresie urt pe care o provoac lui Felix se leag de limbajul ei, ce caracterizeaz perfect femeia crescut la mahala i educat la periferia oraului. Prezena continu a Aglaei n casa lui mo Costache e motivatde dorina aprig, a femeii de a pune mna pe averea btrnului. Ea este convins c numai banii pot aduce stabilitatea unei familii i-i dorete cu atta putere nct tot restul se estompeaz, cu excepia copiilor! Aglae ncarneaz chipul mamei devorate de rutate i invidie fa de copiii altora. Aglae e uscat de rutate, aproape nici nu o poi nchipui tnr, la nceputul cstoriei ei cu Simion. Personajul se mic ntr-un timp inert i de aceea nici nu evolueaz, se plimb doar pe o traiectorie rectilinie, definitiv trasat. Felix este tratat cu superioritatea izvort doar din ur fa de nc un eventual pretendent de motenire, de aceea demnitatea cu care i ridic mna spre a-i fi srutat se potrivete prea puin cu acel hm! argos rostit cu un glas rguit, ns forte. Eti flcu n lege! Este ntruchiparea rului, malignitatea. Pascalopol o consider maliios, n realitate Aglae e numai venin, i mai ales asupra Otiliei i place s-l verse.Privirile lui Felix, fixate asupra Aglaei, n momentul n care Pascalopol i ofer Otiliei un inel cu safire, descoper c prin ochii Aglaei i ai Aurichii trecur fulgere.Aglae conduce peste tot.. La ntoarcerea Olimpiei, Aglae simuleaz suprarea, n realitate e satisfcut c fata ei are un so avocat. Neavnd nici o nclinaie, nici o preocupare, nici mcar toleran pentru nclinaia artistic a Otiliei, muzica pianului o agaseaz:Aglae ns ddu dovezi de impacien, ca i cnd o musc ar fi suprat-o. n sfrit izbucni trntind o carte: Grozav de agasant pianul sta! .Toi copii ei sunt departe de a fi normali. Aglae e grijulie cu fiecare dintre ei, dar dominaia ei le-a sfrmat definitiv personalitatea. Iar ai hemoragie, drgu se viet ea , s-i dau vat.. Mai d-o n plata Domnului de carte c n-am s te fac filozof.Greete profund n metodele de educaie, pe Titi l trimite s se legene ca s se liniteasc, amplificndu-i astfel boala psihic, iar pe Aurica o ndeamn s-i gseasc un brbat i s se mrite, iubirea neintrnd n calculele sale. Pe soul ei, dei bolnav, l dispreuiete, l ignor i l abandoneaz ntr-un ospiciu, fiind total lipsit de sentimente umane.Aglae e prezent n casa lui mo Costache i cu sperana c, dac moartea btrnului ar surveni la un moment dat ea s se afle ct mai pe aproape. Spre a obine motenirea, femeia e n stare de orice, e de acord s declare chiar c fratele ei e nebun:Te duci dumneata, ca sor, s declari c fratele dumitale e nebun? M duc! Personajul alunec nu o dat spre comic. Dorind s intre ct mai repede n stpnirea averii, sau mcar a unei pri a ei, ntre Aglae i mo Costache se isc o adevrat lupt. Sub pretextul c vrea s cumpere medicamente, ea ncearc s-i ia cheile, iar btrnul holb ochii i-i muc buzele, fr sunet. Cu mna strnse i mai tare cheile. Aglae ntinse mna i ddu s i le apuce.Asediul casei btrnului era condus tot de ea: Lu comanda casei, ajutndu-se de Marina, propria lui servitoareZgrcit i rapace, invidioas i plin de ur, ea sfrete prin a moteni o cas ruinat i drpnat, fiind nelat de Stnic i de Costache, cznd ea nsi n estura propriilor intrigi.n realitate, truda femeii se risipete aproape toat. Autoritar, anihileaz personalitatea copiilor ei, pe care nu-i nelege i care eueaz lamentabil: Olimpia va fi prsit de Stnic, Titi se va nsura, dar familia va hotr dac s rmn sau nu nsurat, iar Aurica se usuc pe zi ce trece . AURICA TULEA Unul din personajele ale romanului enigma otilei de G. Calinescu ,care ne uimeste prin modul de gindire si de actiune este si Aurica Tulea.Pe o imaginar scar a evoluiei n timp a unui tip anume de personaj, s-ar prea c Aurica este imaginea Aglaei n tineree.Aurica este fiica cea mic a Aglaei, n antitez cu feminitatea i delicateea Otiliei, supus de la nceput i pn la sfrit unui automatism psihologic, i ntreaga ei micare n roman se petrece ntre coordonatele strmte ale familiei Tulea, ale casei lui mo Costache, Personajul este prezentat de Felix :Felix privi sfios la aceea pe care o chema Aurica. Era o fat cam de treizeci de ani, cu ochii proemineni ca i ai Aglaei, cu faa prelung, sfrind printr-o brbie ca un ac, cu tmple mari ncercuite de dou iruri de cozi mpletite. Aurica e obsedat de nemplinirea ei n plan sentimental, cci consider drept unic scop al existenei cstoria. Aglae i Aurica sunt construite din acelai aluat, Otilia i Aurica ns apar ca cel mai perfect contrast. Cunoscnd-o bine i pe Aurica, Otilia l previne pe Felix: S te fereti de ea, c umbl s se mrite i se ndrgostete de cine-i iese-n cale!Aurica o urte cu mult mai mare intensitate pe Otilia dect mama ei. Ura i ntunec judecata n asemenea grad, nct se lanseaz n aprecieri defimtoare, debiteaz invective, devenind nesuferit i argoas.Din arsenalul armelor de atac ndreptate asupra oricrui brbat, face parte i compoziia inutei, prin care Aurica sper s conving pe toat lumea de nenumratele ei caliti. Aurica arta fa de Felix din ce n ce mai mult familiaritate. n fiecare zi dup orele cinci, Aurica se mbrca pretenios n bluze albe i foi negre, minuios plisate, i se pudra pe fa n chip bttor la ochi, carminndu-i prea tare pomeii slabi ai obrajilor, ceea ce n acea epoc se socotea nc scandalos.. De la stadiul apatic, personajul trece dintr-o dat la o atitudine de adevrat atac al brbailor, vulgaritatea nemaifiind n nici un fel acoperit.Personajul triete pe treapta cea mai de jos a umanului, foarte aproape de cmpul instinctualitii. Lumii i ngduie o singur latur, cea erotic. Aurica avea despre brbai o concepie misitc, n care i impertinenele deveneau caliti. Simpla prezen a unui brbat, mai cu seam tnr i necstorit o emoiona.Unica preocupare era cstoria i vorbea despre cstorie cu un interes tehnic, ca i cnd ar fi fost unicul scop serios n via. O cstorie, orict de banal i se prea pentru o fat un norocUra Aurici fa de Otilia cretea mereu, pe msur ce descoperea c Otilia este apreciat de toi cei ce o cunosc. Ce-o fi vznd Pascalopol la Otilia? Momentul n care reuete s-l ntlneasc pe Felix pe Calea Victoriei i s se plimbe cu el la bra o umple de satisfacie.Dup cteva ncercri de cucerire a lui Felix, Aurica, neputincioas, ncearc cu disperare o ultim soluie, dorind s-l constrng pe Felix s o ia de nevast. Rutatea Aurici nu are margini. Ea cere ajutor n numele onoarei ptate: s-a plns lui mo Costache c el, Felix, n-a fost cavaler cu ea inducnd-o n eroare c ar avea intenii serioase.Otilia vede n Aurica un adevrat reper al rului i al brfei.Personajul penduleaz constant ntre comic i grotesc. i dorete cu o ardoare de neexplicat pianul Otiliei, dei nu tie s cnte, dar e convins c o fat fr pian n cas nu se poate mrita uor.n final Aurica nu-i va vedea realizat unicul ei vis. Urenia sufletului se convertete mereu n urenia trupului. FELIZ SIMA ntre personajele romanului Enigma Otiliei se numr i Felix. El este de multe ori vocea autorului, fiind mai tot timpul martor al evenimentelor i actor doar cnd e nevoie de micare de deplasare pentru a crea cmp de aciune celorlalte personaje. Felix umbl mult, cltorete la ar, cunoate i ne determin astfel s cunoatem o ntreag lume, oameni din medii diferite ce alctuiesc armata personajelor din roman. Aadar Felix e martor i actor n acelai timp.. Romanul pune n centrul narativ al aciunii formarea personalitii lui Felix Felix este cel care introduce cititorul ntr-o lume necunoscut si alcattuieste si intriga: biatul o iubete pe Otilia, fiica vitreg a lui mo Costache pe care o rsfa Pascalopol i, deci e gelos pe Pascalopol.. Urmrindu-i personajul n timp ce-i caut ruda, autorul il caracterizeaza direct: tnrul mergea atent de-a lungul zidurilor... Uniforma neagr i era strns bine pe talie, ca un vemnt militar, iar gulerul tare i foarte nalt i apca umflat i ddeau aer brbtesc i elegant. Faa i era juvenil i prelung, aproape feminin din pricina uvielor mari de..Elementele caracterizrii urmresc linia clasic, pornind de la nfiarea exterioar ctre interiorul sufletesc, autorul viznd o relaie strns ntre exterior i interior. El este un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniforma de licean Grija constant pentru biografia personajelor sale face pe G. Clinescu s-i fixeze nc de la nceput, lui Felix, un fel de fi biografic: Se numea Felix Sima i sosise cu o or nainte n Bucureti venind de la Iai, unde fusese elev n clasa a VIII-a Liceului Internat. Sfrise liceul, trecnd i examenul de capacitate i acum venea n Bucuretui la tutorele su, Costache Giurgiuveanu.Tnrul e studios, s-a dedicat crilor i lumea lui adevrat e lumea tiiei.Primul contact cu familia Giurgiuveanu l face chiar n seara sosirii, la masa de joc, Felix face cunotin cu membrii familei Tulea i cu Pascalopol.: Otilia e amortizorul contactului prea dur cu o realitate de cele mai multe ori ostil. De la nceput sufletul lui ntreg se concentraz n direcia otiliei care il trateaza cu caldura, i pentru c fata este atent la tot ce face. Felix are repede nclinaia de a lua n stpnire pe Otilia, o stpnire protectoare ns.Autorul fixeaz imediat statutul lui Felix fa de celelalte personaje,. Atitudinea familiei Tulea fa de el se va observa din prima scen, cea a prezentrilor. Aglae l privete cu austeritate, vznd n el nc un posibil pretendent la averea btrnului. E ncreztoare n cariera pe care biatul se strduiete s i-o fac Un orfan trebuie s-i fac acolo repede o carier, s nu cad pe capul altuia. Biatul e complexat de situaia lui de orfan i orice aluzie i trezete o puternic revolt,astfel el fusese profund ranit. Otilia ns l protejeaz din primele momente. Grija ei amestec la un loc gingia i candoarea. . Am uitat s spun s-i pregteasc o camer . Rezolvarea o gsete tot ea: Felix va dormi o noapte n camera ei.- un trm al visului i al misterului feminin. Felix descoper fiecare detaliu cu uimire dar i cu curiozitate,aflind astfel si preocuparile fetei.Fa de cei din clanul Tulea, trind n strmtoarea unor meschinrii zilnice, Felix i Otilia sunt atrai de felurite preocupri intelectuale. Otilia este pentru el un factor feminin care-i lipsise, o prieten de vrsta lui i de aceea i se pare curioas nclinaia ei pentru pascalopol de aici si ura fata de dinsul. Refugiul lui Felix este lectura. Era plcerea lui cea mare, pe care i-o satisfcea cum putea, mprumutnd cri sau, cnd avea bani, cumprnd.Procesul de transformare al lui Felix n casa din strada Antim este rapid. Cu timpul Felix se obinui cu libertatea de care se bucura n aceast cas disciplin nnscut ferea pe Felix de excese. Libertatea i risipise timiditatea i-i dduse sentimentul valorii lui personale.. Sentimentele care se nfirip ntre Felix i Otilia pornesc de la o apropiere fireasc ntre tineri de aceeai vrst, amndoi fr prini.,anume aceasta si determina relatiile destul de reci,distantate dintre feliz si pascalopol.. Otilia are atitudine matern fa de Felix.insa pentru felix,. Otilia devine o obsesie. . Ziua scria n caiete caligrafic: Iubesc pe Otilia.Declaraia lui de dragoste fcut ntr-un moment n care echilibrul sufletesc se clatin cu desvrire, nu are n ochii fetei efectul scontatastfel Felix se hotrte s prseac pe mo Costache. Nematurizarea complet a lui Felix atinge n unele puncte comicul.Felix o iubete sincer pe Otilia, dar ezit, e labil.l descumpnete comportamentul derutant al Otiliei, nu-i poate explica schimbrile brute de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la alta. Insa acest eec n dragoste l maturizeaz. Felix pstrnd n amintire o iubire romantic, nltoare, care-i d putere, fiind un corolar al muncii sale. Lucid i raional, el nelege c ntr-o societate degradat n esenele ei morale, dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, cstoria devenind o afacere pentru supravieuire i nu o Felix nsui se cstori ntr-un chip care se cheam strlucit i intr, prin soie, ntr-un cerc de persoane influente.in relaiile cu celelalte personaje, Felix apare ca un intelectual superior, situndu-se deasupra superficialitii i meschinriei lumii burgheze, conducndu-se dup un cod superior de norme etice: s-mi fac o educaie de om. Voi fi ambiios, nu orgolios. Astfel felix sima devine personajul-simbol al ambitiei umane ,al intelectualului care reuseste sa devina cu adevarat cineva in viata,care reuseste sa sa adapteze conditiilor vietii fara a adera la superficialitate si meschinaria lumii ci doar respectind propriu fond de principii morale. Otilia marculescu din Enigma Otiliei Lumea romanului enigma otiliei de George Calinescu graviteaz n jurul singurului personaj viu cu adevrat: Otilia. Alturat altor personaje feminine ale literaturii noastre, Otilia impresioneaz prin complexitatea sufletului, imprevizibilul care o nvluie, prin farmec i delicate astfel ea reprezinta unul din cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca e.Ca personaj, Otilia nu are o schem fix, ea se ntregete parc din micarea romanului Autorul nsui i fixeaz identitatea: Otilia este eroina mea liric, proiecia mea n afar, o imagine lunar i feminin.. Otilia este oglinda mea de argint.... Ca personaj, Otilia cea zglobie st sub semnul dramei feminine, ea aducnd n aceeai albie de gnduri furtunoase viituri de anxietate, de nempliniri nemrturisite, de singurtate, de zmbete frnte sau valuri ale unui timp ajuns la rm.Fata e venic nconjurat de admiratori i iubit de papa Giurgiuveanu apoi de tnrul Felix, de Pascalopol,. Otilia e admirat de bieii, invidiat de rude, curtat vulgar de stnic, agasat de Titi, Otilia strnete oricui dorina de a o stpni. Nimeni nu va reui cu adevrat, Otilia va rmne, cu toat evoluia ei o enigm.Cititorului i este prezentat prin intermediul lui Felix Sima care si realizeaza portretul fizic al fetei :fata, subiric, mbrcat ntr-o rochie foarte larg la poale, dar strns tare la mijloc i cu o mare colorat de dantel pe umeri.Modul n care i se prezint lui Felix, e simplu i direct: Ce bine-mi pare, ce bine-mi pare c ai venit!. Otilia e de la nceput ocrotitoare cu felix. Ea l introduce n atmosfera familiei i tot ea face prezentrile.Otilia va urma, ca personaj, structura cunoscut i abordat i pentru celelalte. Portretuil fetei este schiat de la nceputde catre autor: fata prea s aib 18-19 ani. Faa mslinie cu nasul mic i ochii foarte albatrii arat i mai copilroas ntre multele bucle i gulerul de dantel. ns n trupul subiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fr acea slbiciune supt i ptat a Aureliei, era o mare liberate de micri, o stpnire desvrit de femeie.Otilia scap de sub tutela autorului ei, G. Clinescu, i se definete prin vorbe, fapte, gesturi, prin comportamentul care strnete reacii diferite n jur. Marina, servitoarea, ntmpin fuga fetei prin iarb cu un Haida! A-nceput nebunia! Felix o urmeaz i o admir tocmai pentru aceast imprevizibilitate. Stnic nu pierde ocazia s exclame: Deteapt fat! astfel aproape intregul profil moral si fizic al Otiliei e realizat prin caracterizarea indirecta, facuta de alte personaje dar si prin modul cum gindeste cum actioneaza. Fata domin ns totul i pe toi, prin generozitate i printr-o superioritate lefuit de-a lungul generaiilorPentru Felix, Otilia este prieten de aceeai vrst, o ocrotitoare. Autorul sugereaz c ntlnirea i apropierea celor doi era predestinat :Nu tii c onoraii notri prini aveau intenia s ne castoreasc? Ca la chinezi, mi se pare!. Poate n virtutea acestei situaii Lui Felix, apariia Otiliei i ddu un sentiment inedit, de mult presimit..Fata are nentrerupte atitudini de protecie fa de: papa, Pascalopol, dar mai ales fa de Felix. Gesturile ei necenzurate, dar pornite din firescul sentimentelor ncnt. Otilia e ntruchiparea feminitii i a gingiei.. Ea fixeaz, adesea cu o not voluntar, departe de inocena cu care i obisnuise pe cei din jur, statutul lui Felix. Cnd Costache este ntrebat unde o s stea biatul?, Otilia rspunde scurt La noi! explic Otilia. Fa de Leonida Pascalopol, Otilia are gesturi cu nclinaii materne: i potrivea acul cu perl din cravat, i scutura uor umerii, privindu-l cu o graioas , maternitate, mereu atrnat pe marginea scaunului.Protecia Otiliei fa de felix include supravegherea jumtate copilroas, jumtate matern: i-e somn?Ochii lui Felix i ora naintat fceau ntrebarea de prisos. astfel prin aceasta calitate, prin deosebita grija felix. ramine fascinat de otilia .ramine fascinant si de interiorul camere otiliei ,in care a ramas sa nopteze. l impresioneaz amestecul de lucruri: notele muzicale,carti. Din cteva detalii se recompune o Otilie plin de feminitate, o intelectual rafinat i o fire sensibil la frumos.Personajul se autocaracterizeaz n diverse rnduri: Ce sentimental sunt!. i mrturisete lui Felix mi vine uneori s alerg Eu am un temperament nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat, sunt foarte capricioas, vreau s fiu liber.Fata apare diferit n ochii celor din jur. Astfel este caracterizata de alte personaje:Aglae o consider o znatic Stnic, aflnd despre logodna Otiliei cu afirma ca e tnr neexperimentat, azi se ntlnete cu un tnar, mine cu altul, o fat greete uor... nelegei, un om mai n vrst, chiar bogat nu poate lupta cu temperamentul aprins, poate prea aprins, al unei fete de nousprezece ani.Aurica e de prere c Otilia e ireat, caut numai brbai n vrst, bogai e o destrblat Pentru Felix, Otilia este o fat cuminte de care se ndrgostete nebunete, dar fa de care are ezitri de a lua hotrri decisive.Pascalopol o consider foarte frumoas. E ca o rndunic.Compoziia personajului include, evident i bibliografia lui presrat ntr-o discuie cu Felix: Papa, vezi tu, nu mi-e tat bun... Mama a mai fost cstorit nainte, i cnd a luat pe papa, eu eram de civa ani.Otilia se mic ntr-o lume fixat, pentru totdeauna n tipare. Mo Costache i pecetluiete definitiv destinul. Nu o nfiaz i Otilia va fi sacrificat de familia care i dorete att de mult motenirea.Otilia trece astfel printre pagini nchiznd n ea o lume, trece subiratic i delicat imprevizibil, generoas, un personaj suav cu un neters zmbet pe buze SARMANUL DIONIS Sarmanul Dionis e cea mai reprezentativa creatie a prozei eminesciene, ce adduce in contextual vremii visul romantic si cugetarea filosofica. Personajul principal al nuvelei, asupra caruia se axeaza intregul subiect e Dionis fiind eroul construit anume pentru a da viata ideilor poetului legate de problema cunoasterii in absolut. dionis reprezinta un personaj fictiv care declanseaza actiunea si care creaza in esenta intreaga opera. Dionis e tipul uman al tinarului visator, incurabil, modest, care face parte din categoria burgheziei saracite. E orfan si, neavind pe nimeni in lume, duce un mod de vita solitar, traieste in izolare,instrainat de lume. Nuvela debuteaza cu reflexia, meditatia lui dionis asupra conceptiilor de timp si spatiu : u exista nici timp nici spatiu care ne reda o ampla , o clara imagine despre modul de gindire a personajului. Partea introductiva a nuvelei ne familiarizeaza cu lumea gindurilor : cine stie daca traim intr-o lume microscopica? ,a existentei cotidiene ,a locuintei lui dionis. Acest mod de descriere indirecta a personajului afiseaza intocmai lumea in care traieste eroul, conditiile in care s-a format si aevoluat, circumstantele care i-au modificat anumite trasaturi de caracter. Insa intregul profil fizic si moral al personajului e caracterizat direct de catre autor : fata era de acea dulceata vinata alba ca si marmura si de sine insusi, prin autocaracterizarea prin analize : oare nu se misca lumea cum voi eu? trecut si viitor e in sufletul meu . Trasaturile fizice si morale il definesc pe Dionis ca personaj tipic romantic: el este orfan, sarac, fara speranta, manifesta o nesecata drinta de cunoastere si este iubitor de singuratateaproape toate notele romantice se regasesc aici, povestea insa-si a nasterii lui e neobisnuita ca si destinul tragic al parintilor sai. Totul pare a-l izola pe dionis, chiar si preucuparile sale ce tind sa descopere absolutul. Locuinta personajului este descrisa cu lux de amanunte: interiorul saracacios este completat de masa plina de hartii, ziare, brosuri, carti vechi, toate intr-o dezordine absoluta; singurul obiect pretios este tabloul tatalui, de aici se definesc si ocupatiile tinarului. Cadrul in care protagonistul isi petrece o mare parte din timp este propice visarii, si lui i se mai adauga: luna, cartea si cantecul clavirului.. obsedat de o nesecata dorinta de cunoastere , de atingere a absolutului , dionis se lanseaza intr-o calatorie cosmica spre trecut, metamorfozindu-se la ipostaza de Dan, tinar calugar, insa pastrind trasaturile de caracter initiale. Dan este modelul imaginar alui dionis,o calauza a constiintei sale in drumul spre absolut , o transpunre intr-un chip imaginar a gindurilor, conceptiilor sale despre viata, a setei de cunoastere absoluta, chiar si a iubirii fata de Maria- fiinta existenta atit in lumea creata de dionis cit si in cea reala. In spatiul cosmic urmeaza despartirea de umbra,prin care eroul impreuna cu maria devin eterni Desprinderea de umbra reprezinta renuntarea la conditia duala de muritor (materie si spirit), eroul dobandind astfel unicitatea, trasatura specifica universului, infinitului. Cuplul devenit etern ajunge pe luna,. Atingand o treapta inalta a cunoasterii Dan tinde in mod permanent spre absolut, ea este supusa limitei, chiar daca aceasta se dovedeste a fi una superioara. Fericirea eroilor atinge cote maxime, dar Dan este intrigat de triunghiul in care se afla ochiul de foc. Indrazneste chiar sa se considere Dumnezeu si este condamnat (impreuna cu Maria) la o cadere vertiginoasa in abis, la o afundare in nemarginire Revenit la timpul obiectiv al nuvelei, Dionis, bolnav, constata cu surprindere ca Maria, fata din casa alaturata, il iubeste la randul ei. Intrat in posesia unei importante mosteniri, eroul se poate casatori cu iubita sa (implinire in plan erotic). Dionis este omul superior, dotat cu inteligenta si sensibilitate deosebite, capabil sa se inalte spre cunoastere absoluta, dar devenit constient ca aceasta este de neatins. Tendinta de a depasi ultima limita, de a se substitui creatorului insusi ramine imposibila. Singura solutie consta in dragostea mariei, desi eroul e constient ca nu aceasta e suprema fericire, ci doar o trapta a sa Caracterizarea lui stefan gheorghidiu din romanul lui camil petrescu ultima noapte de dragoste .. Romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi ce apartine scriitorului cu mari valente spirituale Camil Petrescu , ne prezinta drama intelectualului lucid - stefan gheorghidiu, personajul principal, care e insetat de absolutul sentimentului de iubire ca sentiment al existentei umane superioare, dornic de cunoastere, de autenticitate, dominat de incertitudini, care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii, traind tragismul unui razboi absurd . reprezentind un intelectual de elita, un om care a vazut idei el are insusirile unui individ de exceptie dupa cum afirma ion sirbu. Stefan Gheorghidiu este sublocotenent intr-un regiment de infanterie concentrat de curand, pentru fortificarea vaii Prahovei, ceea ce constituie pentru el o lunga deznadejede. discutia la popota ofiterilor sunt scnteia care declanseaza povestirea dramei sublocotenentului Gheorghidiu. Astfel inca de la inceputul romanului prin introspectie prin profunda meditatie, monolog interior , adica prin caracterizarea indirecta reiese profilul moral al protagonistului . Drama lui Gheorghidiu se consum pe dou direcii, doua experiente de viata care duc la formarea personalitatii personajului. Prima experienta de cunoastere, iubirea, e traita sub semnul incertitudinii, e un zbucium permanent in cautarea adevarului, e o sete de dragoste absoluta fata de Ela: Simeam ca femeia aceasta era a mea in exemplar unic Autoanalizandu-si starile cu luciditatea caracteristica, respinge ideea geloziei autocaracterizindu-se: Nu, n-am fost nici o secund gelos, dei am suferit atta din cauza iubirii . Cea de-a doua direcie este dictat de fore i raiuni exterioare, circumscrise idealului pe care eroul i l-a asumat, si anume familia i rzboiul .Anume transformarea Elei- fiinta iubita cauzeaza drama ,setea de certitudini. Neputincios asista la tranformarea femeii iubite: dintr-o tanara sensibila, atragatoare, intr-o femeie avida de ban, de lux si de distracii: Vedeam cum femeia mea se instraina de zii si zii in toate preocuparile si admiraiile ei, de mine, , fapt ce intra in totala contradictie cu idealul sau de feminitate: A fi vrut-o mereu femenina, deasupra discuiilor aceea vulgare . Suflet hipersensibi si orgolios, Gheorgidiu sufera din cauza schimbarii Elei, osciland dramatic intre speranta, tandree, dispre, chiar ura..astfel personajul isi amplifica drama, ridicand-o la proportii cosmice. Fire pasionala, puternic reflexiva, constient de chinul launtric, Stefan Gheorghidiu aduna progresiv semne ale nelinistii astfel iubirea pentru el devine o tortura.A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii existentiale este razboiul, o experienta traita directN-asi vrea sa exista pe lume o experiena definitiva de la care sa lipsesc.. Imaginea razboiului este demitizata, nimic eroic, razboiul este tragic si absurd, inseamna spaima, disperare, moarte..dupa cum insusi protagonistul precizeaza : cadem cu sufletele rupte in genunchi, apoi alergam, coboram speriati () nu mai e nimic omenesc in noi. Anume experiena dramatica a frontului, ii aduce adevarata vindecare sufleteasca. Drama sa individuala i se pare minora comparativa cu drama omenirii : acum totul e parca din alt taram astfel d rama iubirii intra definitiv in umbra: iar intre noi abia daca e firul de ata al gandului intamplator . hotarirea de ase desparti de ela nu produce nici o suferinta,.Stefan Gherghidiu, e intr-un fel un filozof care si-a dat seama de meschinaria unui sentiment individual in comparatie cu destinul omului pus in fata razboiului In conceptia lui George Calinescu, Stefan Gheorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei si de pasiuni, un om (...) un soi de simfonie intelectuala Se poate spune, deci in final, ca Stefan Gheorghidiu este un invingator invins,Este un nvins n cadrul societii burgheze pe care o detest i deasupra creia se ridic si un invingator al sentimentul de gelozie, care l dezumanizeaz; i-a nimicit dimensiunile, pe care le socotea enorme. ntr-un cuvnt i-a nvins trecutul i i-a salvat astfel personalitatea Pdurea Spnzurailor de liviu rebreanu - Caracterizarea lui Apostol Bologa Apostol Bologa este personajul principal al romanului Padurea spanzuratilor,de liviu rebreanu, intelectualul cu un fond intrasigent de principii morale care traieste o adevarata drama de consiinta. Apostol Bologa ,personaj complex, realist, reprezinta prototipul generaiei de intelectuali ardeleni silii ntr-un anumit context social-politic s lupte sub steag duman. Sintez de realism social i psihologie romanul proiecteaz eroul n condiiile tragice ale omului aflat n situaii limit. El cutndu-se pe sine parcurge un destin tragic.Apostol Bologa ne fascineaza prin uimitoarea forta morala, principiile dupa care isi construieste viata astfel el reprezinta un mod de a fi, demn de urmat.. Liviu Rebreanu analizeaza personajul din punct de vedere psihologic cu obiectivitate, alcatuind sondajul psihologic al personajului, prin utilizarea a unei game variate de modalitati artistice: monologul interior al eroului sau aucaracterizarea eu nsumi dei sunt o fire excesiv de ovitoare de data aceasta am contiina pe deplin mpcat, absolut pe deplin, cracterizarea facuta direct de catre autor Apostol Bologa se facu rosu de luare-aminte si privirea i se lipise pe fata condamnatului. Isi auzea bataile inimi ca niste ciocane., caracterizarea indirecta prin invalmaseli de ganduri si obsesii, crize de constiintaApostol Bologa este fiul aprigului avocat Iosif Bologa, care inca de mic isi povatuia fiul sa dobandeasca stima oamenilor, dar mai ales pe a lui insusi, iar ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti roman!. Avand acesta structura educationala, copilul evolueaza cu o baza de principii ce pareau solide, primul sau dezechilibru producanduse la moartea tatalui sau, cand are sentimentul ca Am pierdut pe Dumnezeu. Noua conceptie despre viata formata in cei doi ani de studii la facultatea de filozofie ii impune opinia care i se va zdruncina din temelii mai tarziu: Constiinta sa-ti dicteze datoria, nu legile, iar respectul fata de stat trebuie sa fie dictat de aceiasi constiinta: Eu nu afirm ca statul nostru e bun! (), dar cata vreme exista, trebuie sa ne facem datoria.Orgolios i ambiios Bologa se nroleaz voluntar n armat creznd atunci c rzboiul este adevratul generator de energie i c fiecare trebuie s ne facem datoria fa de stat dar si s-i demonstreze Martei c este i el capabil de fapte eroice fapt care e si dovedit.Curnd aceast concepie de via se prbuete :ce ridicol am fost cu conceptia de viata mai ales atunci cnd i d seama c a fost martor implicat al executrii unui om si astfel se declaneaz drama lui Apostol cauzat n primul rnd de opoziia ce apare ntre contiina uman i imperativul datoriei exterioare.Bologa se autodescoper. l obsedeaz privirea lui Svoboda care : i se prelinge in inima ca o imputare dureroasa. Incearca sa gaseasca justificare. fiecare isi face datoria cum crede (), caci mai presus de om e statul. . Relatarea despre padurea spanzuratilor in fiecare copac aternau oameni ii zguduie lui Apostol Bologa toate conceptiile formate pana atunci ca nimic nu e mai presus de om se prabusesc , autocaracterizindu-se : pn azi am fost un alt om, imi face impresia cnd m uit napoi c-am purtat n mine viaa unui strin.Trezirea sentimentului naional l face s descopere ce nseamn o existen plin de sens astfel aflind despre faptul ca va fi nevoit sa lupte impotriva romanilor si primind refuzul de a fi retras ,Bologa hotaraste sa dezerteze... Nu poate dezerta deoarece are loc un atac, este rnit i dup o perioad de spitalizare va merge acas unde rupe logodna cu Maria. Intors pe front, este numit intr-o functie de birou, la coloana de munitii atunci si se indragosteste puternic Ilona, cu care se si logodeste. Fiind nevoit sa judece pe cativa romani acuzati tradare, Bologa dezerteaza, treacind la romani, fr a lua msuri de precauie, netemindu-se de moarte ba se intreaba chiar daca dincolo de moarte nu e adevarata viata si astfel e prins si condamnat la moarte prin spnzurtoare. Numele sau pofetic prevestise sacrificiul sau in neamului,natiunii,iar viata sa este esmnificativa nu din punct de vedere evolutiv, ci din prisma finalului cind in fata lucea tainic luceafarul,vestind rasaritul soarelui.Apostol Bologa moare ca un erou al neamului sau, din dragoste pentru tara sa, pentru libertate si adevar, pentru triumful valorilor morale ale omenirii.. El ntruchipeaz setea de libertate a popoarelor subjugate din imperiul Austro-Ungar. Eugen Lovinescu apreciaza ca romanul Padurea spanzuratilor este o proza psihologica in sensul analizei evolutive a unui singur caz de constiinta, un studiu metodic, alimentat de fapte precise si de coincidente, impins dincolo de tesatura logica, in adancurile inconstientului. Nicolae Manolescu afirma c drama lui Apostol Bologa izvorete din nevoia de opiune personal i neputina de a rezista unor imperative exterioare contiinei

Hagi Tudose Personajul principal din nuvela cu acelasi nume de B arbu Delavrancea Hagi Tudose, are ca trasatura dominanta patima sa fata de bani care-l dezumanizeaza si il aduce in pragul nebuniei. Personajul este urmarit in evolutie din copilarie si pana la batranete, pe masura ce placerea de a economisii bani se transforma intr-o zgarcenie maladiva, distrugatoare,halucinanta.Caracterizarea personajului se realizeaza atat direct, cat si indirect. Cele mai semnificative raman insa faptele si vorbele personajului. Portretul personajului schitat sumar de autor se completeaza treptat cu detalii semnificative: purta pe umeri o scurteica din lastic, galbena, spalacita, patata de untdelemn si picata cu ceara. Desi acasa ingroapa mereu cazanele cu galbeni, hagiului nu-i placea sa cheltuiasca nimic. Ca sa nu plateasca mancarea el folosea diferite tertipuri cu multa viclenie: intra in pravalii, gusta cate ceva pe motiv ca incearca produsul, apoi pleca spunand ca sunt prea scumpe. Astfel bea si manca pe socoteala negustorilor, desi pe el il dadeau banii afara din casa Dorinta lui de a nu cheltui nici un ban din cei stransi pentru placerea de a-i avea si admira il face sa-si repare singur cizmele, sa-si carpeasca singur hainele. El pandeste sa ia, ca un om nevoias cate o prescure de la biserica, cere cu imprumut cate o tigara si se sustrage tuturor obligatiilor comunitatii care ar presupune cheltuieli.De cand era de-o schioapa, pricepuse lumea. Cand mama lui ii dadea bani sa-si cumpere un simit el nu cheltuia banutul, fiindca stia ca are o bucata de paine in ghiozdan. Strangand ban langa ban, el se gandea ce putea face cu banii, ca sa guste bucuria lucrului pe care nu l-a cumparat.Prezentarea casei hagiului ne dezvaluie alte trasaturi ale proprietarului. Casuta era mica si intunecoasa, zavorata cu grija, cu peretii cojiti si galbeni, tavanul negru si prafuit, mobilierul saracacios, patul de scanduri acoperit cu o patura latoasa, doua perne din paie si una de lana imbracata intr-o fata soioasaViata hagiului a fost plina de privatiuni,fara foc, fara fiertura. El nu a iubit pe nimeni,nu a avut familie, considerand ca prietenii, copiii si nevasta erau bani agonisiti si ascunsi.Ultimele clipe ale hagiului dezvaluie tragismul acestei existente. Batran si bolnav, simtindu-si sfarsitul aproape,vazand ca nu mai rezista in frig si foame, hagiul isi calca pe inima si da un banut nepoatei sa cumpere lemne pentru foc si sa-i faca o ciorba de gaina. Considera aceasta dorinta drept o ,,pofta de copil,, ,apoi se caieste amarnic pentru banii cheltuiti si-I cere nepoatei sa duca inapoi carbunii, cenusa, fulgii si bucatile de carne ramase pentru a recupera jumatate din suma cheltuita. Moartea l-a gasit singur si bolnav, chinuit de frig si foame , neprimind nimic din puterea galbenilor stransi o viata intraga. ,, Saracu, ce bogat este!,, Caracterizarea lui ion de liviu rebreanu Romanul ion este o capodoperade rascruce in reflectarea satului si a taranului roman. Romanul ne aduce o imagine noua, autentica, obiectiva supra realitatii rurale,respingind orice intentie de idilizare.Apreciat constant drept o mare constructie epica, o epopee a taranului roman, Ion este romanul unui destin individual,asa cum insusi autorul precizeaza. In prim planul romanului se afla viata tinarului taran Ion Pop al Glanetasului, personaj complex simbolic prin tragismul sau, consumandu-se intre iubire si patima pentru pamant. Destinul lui Ion este strans legat de viata satului ,a carui existenta Rebreanu o surprinde realist,structurat si diferentiat social . Scriitorul urmareste mobilurile psihologice ale actiuniilor lui Ion,devorat de pasiunea pamantului,declansate cu forta instinctelor obscure,atavice.In pamant el vedea realizate ambitiile sale, demnitatea sa umana dupa cum apreciaza si G. Calinescu: Ion este o fire instinctiva calauzit de impulsuri elementare,violent si patimas ,pe care nostalgia Floricai si revenirea la ea nu-l pot in nici un fel umaniza Doua obstacole ii stau in cale in dorinta lui de capatuire: Florica,frumoasa si saraca,pe care o iubeste,dar la care renunta,si Vasile Baciu care nu-l vrea,fiind sarac. Ion e un flacau voinic, destept, energic care sufera de saracia lui si care se crede, prin calitatile enumerate, capabil de o alta soarta. Ion era un om harnic caruia ii placea sa munceasca. Autorul il caracterizeaza direct,spunand : era iute si harnic ca ma-sa, pamantul ii era drag ca ochii din cap.El era destept,istet, umblase la scoala in Armandia,dar renuntase pentru ca ii era mai drag la munca campului.ion e simbolul unei chemari a pamintului rivnit,el isi da eama ca solutia e casatoria cu o fata bogata Ana . Viata de familie se intemeiaza deci pe interese economice. Caracterizarea indirecta rezulta din relatia cu lumea satului,cu autoritatile,dar si cu sine insusi.El urmeaza o cale sinuoasa,de la flacaul apreciat si indragit de toti satenii,la taranul dezumanizat de dorinta de a avea pamant deoarece in Ion este inradacinata acea mentalitate tipica taraneasca, dupa care oamenii se apreciaza numai dupa avere dar tot le are gesturi de cuviinta ,o disponibilitate spre respect,ilustrata prin relatiile cu familia Herdelea. Monologul interior dezvaluie structura interna a personajului : Dojana preotului il sfichinuia ca un bici de foc .Numai ticalosii sunt astfel loviti in fata lumii intregi.Dar el de ce e ticalos ? Scena cositului,a sarutarii pamantului memorabile,se adauga celor dinainte,alcatuind prin Ion o fiinta generica si mareata : portretul lui ion e conturat nu numai din perspectiva naratorului Glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului,ca o chemare coplesindu-l . ci si din cea a personajelor : e vazut de Vasile Baciu ca un tilhar iar de invatatorul Herdelea harnic, saritor la nevoie si istet Construit monumental,intr-o dimensiune tragica,personajul intruneste atat trasaturile eroului clasic cat si ale celui romantic.. In incursiunea finala cu Florica ,ion e de o imprudenta fatala,finisind astfel drumul de viata tenebros cind patima pamintului il duce la moarte.apriga dorinta a lui ion de a razbate ,de a raspunde unei necesitati vitale,ne lasa autorul aintelege ,raminea o zadarnicie caci in pamint se duc toate paminturile aceeasi tipologie taraneasca e abordata si de marin preda in romanul morometii,totusi ,cita deosebire! In morometii marin preda ne prezinta o noua imagine a taranului ,anume acelui inteligent ca ilie moromete care evolueaza si se defineste la fel ca si ion in raport cu problema pamintului ,dar acesta nu devine sclavul imbogatirii cu pamint ca ion. Ion este expresia violenta a unei energii : este un tip unitar;,e un erou in care numai obiectul dorintei e schimbat,pe cand incordarea,tenacitatea si lipsa oricarui scrupul moral raman aceleasi George Calinescu considera ca viclenia instinctuala,caracteristica oricarei fiinte reduse,i-a determinat actiuniile()Punnd piatra de temelie a romanului romnesc modern, Liviu Rebreanu s-a realizat ca un creator de prim nsemntate i operele sale reprezentative i-au asigurat n patrimoniul artei un loc privilegiat, alturi de nfptuirile de o rezisten verificat ale literaturii universale personajul Ion fiind unul dintre cele mai caracteristice si mai temeinic realizate personaje ale intregii noastre literaturi., Alexandru Lpuneanu de costache negruzzi .Alexandru Lpuneanu este personajul principal al nuvelei cu acelai titlu prin caliti de excepie i efecte extreme, Negruzzi reuind s ntruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia dupa cum afirma si Alexandru Piru G. Negruzzi a facut din eroul sau un monarh care nu tolereaza opozitia boierilor. Erou romantic, Lpuneanu este alctuit din puternice trsturi de caracter, trstura sa dominat, care le subordoneaz pe toate celelalte, fiind dorina de putere, de a o cuceri i de a o pstra cu orice pre astfel Liviu Leonte constat la erou o nclinaie diabolic, sadic, spre teroare, o dorin bolnvicioas de a vedea curgnd snge.Creat pe caliti i defecte la fel de mari, in general personajul literaturii romantice este mptimit, revoluionar, ndragostit, meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseori nebun, dar mai ales inegal n comportare, extremist. Lpusneanul mbin trsturi extreme: este reinut, capabil de stpnire (n scena mpcrii cu boierii) i incapabil s se stpneasc n timpul mcelului, cnd nu i mai poate ascunde sentimentul de dement bucurie a rzbunrii; i trateaz pe boierii venii s-lprimeasc la intrarea n ar cu inteligen i cu finee psihologic, dar nu dovedete deloc raiune politic cnd distruge cetiile de grani; pare incapabil de sinceritate i totodat i exprim fr menajamente gndurile: voi mulgeti laptele tarii dar a venit vremea sa mulg si eu pre voi!. Amestecul acesta de luciditate i demen reprezint o trstur important a personajului romantic.Portretul lui Lpuneanul se construiete n primul rnd, prin replici i aciune, adic prin caracterizarea indirecta,din care rezulta despotismul, duritatea sa : dac voi nu m vrei, eu v vreau...replicile lui sunt amenintoare i isterice :de m voi scula pre muli am s popesc i eu .Despotismul n-ar valora numic daca n-ar fi sustinut de o serie de alte calitati care sa-i dea posibilitatea de manifestare, dintre acestea se evidentiaza abilitatea in ceea ce priveste relatiile umane, abilitatea de a face promisiuni linistitoare : i promite Ruxandei c-i va da un leac de fric sau cnd l las pe Mooc s ia decizii n privina mulimii rsculate, ca apoi s hotrasc uciderea lui . el este expert in manipulare si declara cu cinism acest lucru. Nevoia de a-i ascunde adevratele intenii nu vine doar din experiena sa de voievod alungat o dat, ci dintr-o inteligen malefic.Negruzzi i creaz personajele i prin surprinderea unor gesturi sau detalii sugestive,mimica ,comportamentul raspunse Lapusneanu ,a carui ochi schinteiara ca un fulger. Descrierea vestimentaiei de srbtoare a domnitorului subliniaz amnunita premeditare a mcelului, cci prin mbracmintea pompoas purta coroana Paleologilor i peste dulama polonez de catifea roie, avea cobania turceasc vrea s impun respect boierilor. Negruzzi i urmrete evolutiv eroul, de la cinismul camulflat la nebunie, ncearcind s explice cruzimea dement a personajului printr-o subtil prezentare a relaiei sale cu Dumnezeu in special in scena juramintului mincinos din biserica. Astfel de aici reiese o alta trasatura disimularea, capacitatea de a-si camufla sentimentele.. n final, Lpuneanu nu numai c nu-i accept ideea soarta de muritor, dar respinge categoric ritualul pregtirii pentru moarte, prin clugrire.. Prin aceast sugestie, scriitorul i justific att sngeroasa existen ct i moartea cumplit.Principalele modaliti de caracterizare sunt indirecte: prin faptele, vorbele i atitudinile personajului: Ieii ! C pre toi v omor ! ; direct, de ctre autor; portretul fizic i moral este realizat prin redarea gesturilor i a mimicii personajului: ; n minutul acela el era foarte galben la fa, ca i racla sfntului si de celelate personaje: crud i cumplit este omul acesta, fiica mea (mitropolitul Teofan) aduce n faa cititorului un personaj malefic sau, la final, un personaj disperat, incapabil s-i accepte judecata dreapt, i dornic de un final ct mai rapid, fr chinuri.Scriitori i critici literari au apreciat n diferite epoci i moduri aspectul psihologic al lui Alexandru Lpuneanu. Astfel Nicolae Iorga vede in lapusnenu sufletul unui bolnav ce-i afl alinarea unei suferine tainice numai la vederea i auzul suferinei altora. Ilie moromete de marin preda Romanul Morometii e aproape in intregime concentrat asupra unui singur personaj, intrega desfasurare epica este subordonata lui Ilie Moromete. Marin Preda pleaca in construirea personajului Ilie Moromete de la tatal sau , Tudor Calarasu , modelul sau literar : ... eroul preferat , Moromete , care a existat in realitate , a fost tatal meu . Preda ne prezinta niste tarani inteligenti si ironici, complecsi ca stare morala, in masura prin aceasta sa-si reprezinte si sa traiasca in modul lor caracteristic marile drame ale existentei... Ilie Moromete este singurul taran-filozof din literatura romana .Originalitatea lui vine din modul in care un spirit inventiv, creator, transforma existenta intr-un spectacol. De pe prispa casei, Moromete priveste lumea si astfel el descopera ceva deosebit, , o lumina care pentru ceilalti nu se aprinde. Ilie Moromete , caracterizat direct de catre autor aflat intre tinerete si batranete , cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva , este un om rational in ceea ce priveste atitudinea lui fata de pamint Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu , care era dominat de instinctul de posesiune, de lacomie pentru pamant , Moromete nu este sclavul imbogatirii , ci pamantul constituie pentru el simbolul libertatii materiale si spirituale . Firea autoritara , Ilie Moromete este capul familiei numeroase , greu de tinut in frau , fiind gata sa explodeze de conflicte. Marin Preda il prezinta inca de la inceputul romanului stand deasupra tuturor si stapanind cu privirea pe fiecare . Ironia ascutita adresata copiilor sau Catrinei , cuvintele deseori jignitoare ca sa se mire prostii, educatia dura in spiritul muncii si harniciei ma , se vede ca nu sunteti munciti , ma se dovedesc ineficiente , deoarece , cu toata stradania tatalui de a pastra pamantul intreg ca sa le asigure traiul , nu poate scapa familia de la destramare .Meditand asupra propriei vieti , cand parasit de fii cei mari , cand familia sa se afla in pragul destramarii , Ilie Moromete se gaseste ca gresise considerand ca lumea lumea era asa cum si-o inchipuia el si ca nenorocirile sunt numai ale altora .. Gandurile sumbre se indreapta spre o autoanaliza a atitudinii de parinte , a relatiei sale cu copiii si se consoleaza: Am facut tot ce trebuia (...) le-am dat (...) fiecaruia ce-a vrut (...) i-am iertat mereu. Astfel dezamagit in etica sa paterna , ranit de fiii sai mai mari in autoritatea de tata , se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte ... Ironia ascutita , inteligenta iesita din comun logica sucita cum ii spune catrina, felul sau de a face haz de necaz contureaza un personaj aparte intre taranii literaturii romane , stand mai aproape de realitate decat de fictiune ., . El este categoric , in viata colectivitatii , o autoritate care-i domina prin replici bine gandite , pline de umor si ironie : . E si el legionar , ce-ai cu el ? a face haz de necaz reprezinta o adevarata filozofie de viata a lui Moromete reesita si din replica: Daca va iau de par si matur batatura cu voi , va scutesc de-o treaba manie dimineata . disimularea, tehnica amnarii sete un alt concept al filozofiei de viata a lui Moromete , el incercand sa taraganeze orice decizie cere nu-i convenea .!. Placerea vorbei , citirea ziarelor in Poiana lui Iocan este o adevarata hrana sufleteasca pentru Moromete.insa necazurile , dezamagirile , tradarea copiilor , destramarea familiei il coplesesc pe Moromete, dovedind ca intr-adevar numai nenorocirile mari pot schimba firea puternica a lui Moromete . . Ilie Moromete ajunge sa semene cu capul de huma arsa.. finalul vietii lui moromete reprezinta cele mai frumoase pagini care ilustreaza moartea unui taran din toata literatura noastra .. Pe patul de moarte , Ilie Moromete isi concentreaza intreaga filozofie de viata in cateva cuvinte pe care le adreseaza , cu mandrie si satisfactie , doctorul : Domnule , (...) eu totdeauna am dus o viata independenta .Personajul principal al romanului Morometii de Marin Preda , Ilie Moromete este un contemplativ inteligent , temperat , un filozof iubind linistea si mai ales iubind libertatea , independenta de gandire si exprimare a opiniilor . dupa cum afirma ion Rotaru. . Prin Morometii , Marin Preda dovedeste ca taranismea nu e stapanita , cum se credea , doar de instinct , ca , dinpotriva , e capabila de reactii sufletesti nebanuite . afirma Al. Pir Caracterizarea Vitoriei Lipana In centrul romanului Baltagul se afla vitoria Lipan, care este un personaj complex bine individualizat, avind un character puternic si care se poate adapta la situatii neobisnuite..Vitoria Lipan, personajul principal, este un personaj feminin deosebit. Prin construirea acestui personaj Sadoveanu se abate de la imaginea femeii supuse, neputincioase care depinde in totalitate de sotul sau,. In acest roman avem de a face cu o femeie puternica, cu o munteanca apriga, cu inteligenta nativa si cu tarie morala iesita din comun. Vitoria reprezinta tipul femeii cu numeroase tresaturi: frumusete,demnitate,statornicie moralasi caracter nobil.Este o femeie inteligenta si stie sa descifreze psihologia oamenilor in ciuda faptului ca nu stie carte.Este ironica cu mitrea- lenes fara cusur:Te scoli,te duci la adapost,le pui mancare si iara te culci.Este o femeie inteleapta:toate in lumea asta arata ceva sau cine nu cearca nu izbuteste.Este energica,darza si perseverenta iar toate aceste calitati o vor ajuta sa-si educe copii astfel vitoria este mama iubitoare dar autoritara care respecta cu sfintenie traditiile si de sotie devotata care e in stare de orice sacrificiu pentru sotul ei. Ea stie ca Nechifor Lipan se va intoarce la ea ca la apa cea buna pentru ca prin frumusetea ei si prin felul ei de a fi ea este deasupra tuturor. Pentru dragostea sotului ei, Vitoria este capabila sa paraseasca universul inchis al gospodariei si sa porneasca pe un taram necunoscut foarte periculos portretul moral este completat cu alte trasaturi descrise prin caracterizare indirecta: actiune, comportament, limbaj, relatiile cu celelalte personaje.Ea a refacut traseul pastorilor dovedindu-se o femeie energica, destoinica. Vitoria demonstreaza un extraordinar simt al orientarii desi nu cunoaste drumul, ea reuseste sa obtina informatia dorita. Datorita comportamentului sau diplomat, a intrebarilor subtile si a simplitaii ei, Vitoria va trece neobservata fara a starni curiozitate. Dorinta ei arpiga de a afla ce i s-a intamplat sotului depaseste slabiciunea de femei.Spiritul ei calculat o ajuta sa-si ordoneze pana si sentimentele. Munteanca socotea ca nu mai are de ce plange- avea de calculat, de gasit, de randuit. De plans, a plange mai pe urma. Acuma n-are vreme. O caracterizeaza autorul direct. O tarie sufleteasca incredibila dovedeste Vitoria in momentul gasirii osemintelor lui N.L. Ea are putere de stapanire si o dorinta apriga de a organiza inmormantarea sotului ei dupa obiceiurile muntenilor. Calitatile morale ale Vitoriei ce reies prin caracterizarea indirecta,dupa modul cum gindeste ,cum actioneaza, sunt disimularea, inteligenta, abilitatea de a manui psihologia oamenilor ,calitati care contribuie la demascarea criminalilor sotului sau la final.Vitoria Lipan este o femeie superstitioasa dar stie sa respecte cu strictete datinile si obiceiurile strabune Ea face parte din randul oamenilor cu sange fierbinte si cugetare rece, iar traditia pentru ea devine lege :trebuie sa nu ramie intre lupi ,sa-l aduc intre crestini .totodata inmormintarea sotului crestineste e dovada a supremei dragoste pentru sotul sau. Vitoria ii urmareste pe cei din jur cu spiritual ei vindicativ, tenacitate prin putere si curaj ceea ce face din Vitoria un Hamlet feminin (G.Calinescu)Pe parcursul romanului se realizeaza pe langa portretul moral realizat direct de catre autor femeia avea in ea o sfirseala bolnava,...ea gaseste in animal o parte din fiinta celui prapadit; un portret fizic prin caracterizare directa ce se remarca prin o frumusete a Vitoriei, o frumusete fizica dar si morala:ochii caprui aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute sau resfringeau lumina castanie a parului .Prin acest portret fizic Sadoveanu surprinde misterul si farmecul infabil al femeii din popor.Vitoria Lipan, personajul principal al romanului Baltagul ramane un personaj de referinta al literaturii romane prin trasaturile sale fizice si morale, dar si un personaj reprezentativ pentru opera lui Sadoveanu prin taria sa sufleteasca.

Mircea Moraru din povara bunatatii noastre de druta Mircea Moraru reprezinta unul dintre personajele de opozitie, negative ale romanului povara bunatatii noastre, insa aceste trasaturi se demascheaza la finele romanului. Mircea Moraru este vazut de catre Onache Carabus ca un tinar responsabil, muncitor, si care prezinta o buna canditatura pentru fiica sa.Mircea dup ce absolvete coala primar, vrea s afirme ceva din caracterul ndrtnic al prinilor, ns sufer eec. Din rzboi se ntoarce cu fotografia domnioarei cehe, lucreaz civa ani tractorist, apoi e pasionat de vrtecuurile slujbelor.. ntorstura ce-o remarcm n evoluia lui Mircea Moraru nu mai este un rezultat al logicii artistice a caracterului. Mircea ntr-o bun zi s-a pomenit cosa, i nu c aa, dar un cosa n toat puterea cuvntului, c rmnea miritea ca ras cu bricul n urma lui. Cu ctigurile de la coas s i-a cumprat o coas nou veneau vecinii s se mire de-o asemenea coas. Mircea Moraru ostaul biruitor, participant la eliberarea de fascism, se ntoarce acas radios naripat, gata de lucruri mult mai mari, el se autodepete. Mircea Moraru se ntoarce la vatr nu numai osta de profesie, cu braele nstrinate de munca cmpului, ci i cu alte idei i cu ali ochi vede csnicia altfel i apare Nua.Mircea, urmria cum toate cele din jur ba se nmulesc ba iari se adun grmada. Mircea zcea i era de mirare c aceasta pojghi de om mai sufl. Sufla ns, i asta nsemna, c btlia nc n-a luat sfrit. S-a lsat zdrobit ceea ce fusese adunat din lut, dar omul nu e numai trup, omul e i suflet. Mircea Moraru purta i el o lume a lui. A adunat-o fir cu fir, muli ani i acum, trecut de patruzeci, cnd s-a pomenit singur n cmp, a nceput s frmnte i a rmas uimit, cci, doamne, cte mai erau acolo !. Ciutura ia fost ntodeauna drag i Mircea de mic s-a obinuit a-i alege din mulimea din jur un tovari ca s prieteneasc, s-l asculte, s nvee de la dnsul. Ct a fost mic, n sufletul lui dominase chipul maicii sale, apoi alturi de ea a rsrit nvtorul Miculescu. Cum s-a ridicat flcuan, a nceput a purta cu el felul de a judeca al tuturor vecinilor, n armat se punea la cale cu tatl su, iar dup ce s-a ntors de la rzboi, mult vreme a gospodrit cu camarazii de prin tranee.Mircea s-a nstrinat de sat, s-a suprat pe sat, s-a izolat de sat, ca s pstreze n sine valorile cele de odinioar dragostea de pmnt, dragostea de munc cmpului, care a fost din strbuni unica i tradiional profesie de credin a plugarului. Mircea Moraru ajunge un mprat cu viaa, un resemnat, fapt pn la urm e condamnat de colectivitatea satului Mircea Moraru din copilrie visa unul i acelai vis...c merge pe drum i gsete o pung,. i plcea mult mai mult pmntul, era gata n orice clip s se ncaere pentru haturi c anume pentru aceste 3 hectare a devenit osta n armata Sovetic a fcut un rzboi lung, a colindat o jumtate de lume, a ajuns pn la Berlin, Mircea rmne eroul complex o fire contradictorie, n sufletul cruia se d mereu o lupt acerb ntre ceea ce vrea s fie el i viaa cum este ea, ntre faptele sale i felul cum le va aprecia, aproba sau dezaproba Nua, Crbu, Ciutura. Mircea Moraru nu poate fi nvinuit sau blamat pentru c ceea ce face el nu este cum trebuie. Marea tragedie a lui Mircea Moraru const n faptul c este vrsat dintr-o categorie social n alta, din plugar ajunge intelectual, e printre intelectulii de la sat din prima generaie, care nu aveau nc formate normele lor de conduit i de munc . Mircea rmnea pe poziia ostaului de partea cruia este adevrul istoric i biruina, el i prin gest i prin vorb n fond parodiaz felul care ntruchipeaz prin sine esenialul general.Tot Mircea ne este prezentat ca un brav osta sovetic, ndrzne, nenfricat, dar fr arm. Alecu Ruset din zodia cancerului sau vremea duvai voda Personajul dovedeste mentalitatea tipica fiului de voievod rasfatat,multumindu-se cu marunte intrigi de culise si cu aventuri sentimentale! La inceputul romanului se observa atitudinea neserioasa a beizadelui fata de fetele usuratice ale imparatilor, sentimentele traite pentru ele fiind definite de simple pasiuni de o noapte! Acest lucru l-a facut sa fie plasat mereu in centrul convorbirilor poporului,insotite de dispret si neloialitate,care insa cu timpul vor fi inlocuite cu fapte marete pe care beizadele si le propune sa le realizeze.Desi inca tinar, analizeaza cu o remarcabila luciditate situatia Moldovei, impunindu-si astfel eforturile sale intr-u realizarea problemelor existente , dar totodata lipsit de initiativa din cauza dragostei pentru Catrina. Astfel , personajul principal al romanului este impus sa aleaga intre iubire si razbunare! Pe de o parte fiind Catrina, cu care spera mereu la un viitor ideal, si datorita careia a cunoscut adevaratul sentiment al dragostei, pe cealalalta parte este imparatul , care , a planuit detronarea prin decapitare a tatalui sau , Antonie Ruset, si care se dovedeste a fi tatal fiintei iubite! Sentimentul de ura permanenta a acestuia il indeamna la unele fapte de care insa se indoieste sa le realizeze, mereu fiind oprit de mila pe care o purta pentru Catrina. Alecu Russet inceara sa-si creeze imaginea unui om stapnit, cumpatat, sigur pe sine, cnd in realitate el are mentalitatea unui fugar (care si-a irosit tineretea in petreceri si aventuri erotice), lucru ce se observa in mare parte din actiunile sale. El nu are vointa, caci cu putin inainte de a-si atinge un scop atentia ii era deturnata in alta directie toate comploturile si sacrificiile facute pna atunci, fiind absolut inutile. Aceat mod de a fi se schimba insa in mod radical in final cnd onoarea il impidica sa mai fuga. Din acel moment in care el alege calea dreptatii si cavalerismului, lui nu ii mai este rusine de sine insusi, acceptnd chiar si moartea pentru o cauza, care dupa multe amanari, se dovedeste a fi onorabila. . Desi viata lui Alecu Russet se adnceste in tragedie, el se salveaza moral datorita prieteniei sincere pentru Paul de Marenne si iubirii pentru Catrina Duca ( iubire ce-l va duce la moarte ), prietenia si dragostea dnd sens existentei sale si innobilnd-o prin ofranda sacrificiului de sine. Aceasta dorinta de razbunare este compensata de dragostea lui fata de Catrina, astfel incit romanul se sfirseste su scena omoririi acestuia ,Catrina fiind lasata sa se confrunte cu imaginea chipului desfigurat al iubitului. Ana din romanul ion de liviu rebreanu Constient de calitatea sa de istoric al societatii, Liviu Rebreanu a creat in romanul sau chipuri reprezentative pentru lumea vremii sale, facand sa evolueze in fata cititorului o galerie de personaje, covarsind prin numar si varietate. Tipologic, Ana intruchipeaza destinul femeii din mediu rural, dupa consideratia lui George Calinescu, femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii. Ana, fata lui Vasile Baciu, se detaseaza inca din primele pagini ale romanului, in momentul horei, alaturi de Florica si in contrast cu ea.dupa cum insusi autorul precizeaza ea are fata lunguiata, arsa de soare, cu o intiparire de suferinte. Factorii care determina tragismul acestei fete sunt multi. Ana este orfana de maam, tatal ei, stapan al unor mari intinderi de pamant, ursuz, cazut treptat in patima bauturii, vede in Ana un vrajmas care i-ar stirbi proprietatea prin casatorie. Consecinta acestui statut al Anei este sentimentul sufocarii intr-un spatiu limitat din care ea manifesta firesc tendinta de evadare. Calea prin care incearca sa o faca este pe cat de frumoasa pe atat de traggica: iubirea. Aceasta este tinta catre care se indreapta Ana cu toata fiinta ei.. Nu punem in discutie uratenia ei fizica, aceasta poate ca nu exista decat pentru Ionfata aceea uscata, cu ochii pierduti in cap de plans, cu obrajii galbejiti cu pete cenusii, ci, dimpotriva, frumusetea ei morala dovedita de puterea cu care, nesocotind barierele sociale infruntand jignirile si brutalitatile intai ale tatalui, mai apoi ale barbatului, traind permanent in iluzie, nutreste o dragoste profunda pentru Ion. De aceea, la hora, cand Ion o strange la piept pe Ana cu mai multa gingasie dar si mai prelung, privirea ei luceste de bucurie si sopteste cu dulce repros Da-mi drumul Ionica,...zau, da-mi drumul!... Liviu Rebreanu se dovedeste un bun cunoscator al psihologiei feminine. El ii surprinde zvarcolirile Anei in setea de dragoste, profunzimea sentimentului nutrit pentru Ion, daruindu-si fecioria celui pe care-l numea norocul ei. La individualizarea puternica a Anei contribuie si reactiile pe care le provoaca in comportamentul lui Ion ca si ipostazele contrastante in care apare. Din scena horei chiar, prin comentariul scriitorului aflam ca lui Ion nu-i fusese draga Ana...dar avea locuri si case si vite multe. Iar in timp ce pentru George, caruia Ana ii fusese mai demult fagaduita, aceasta nu era cine stie ce frumoasa O urmareste si se mustra: Uite pentru cine rabd ocari si sudalmi. Soarta Anei e mai rea, dar deosebita cu mult de a oricarei femei de la tara, nu. Drama Ion- Ana este doar drama casniciei taranesti.In numele dragostei, Ana devine victima tragica a violentelor cand ale tatalui, cand ale sotului.Autorul pune in lumina, cu mult realism, conditia de inferioritate a femeii, date fiind prejudecatile de care era stapanita societatea vremii. Acestora li se adauga imprejurarea in care Ion, dominat paroxistic de galsul pamantului, abia in ziua nuntii avea sa inteleaga ca impreuna cu pamantul trebuia sa primeasca si pe Ana, fata devenind din roaba tatalui sluga sotului.astfel chiar in momentul nuntii ea isi daduse seama de greseala : Norocul meu, norocul meu! iar in final se spanzura. Gestul disperat al Anei este consecinta pustiului ei sufletesc, dupa prabusirea suportului moral care i-a fost iubirea. Variind un precept moral stravechi, se poate intelege, in concluzie, ca, in absenta sentimentului de iubire nimic nu exista. Este in moartea Anei un mod de a pedepsi o lume incremenita sufleteste in dorintele meschine de a avea indiferent pe ce cale. Aici femeia devine obiect de negociere, iar Ana nu poate suporta povara unei asemenea injosiri si se sinucide. Intruchipare a durerii nesfarsite, izvorand din vina de a fi iubit cu toata navala tineretii ei, Ana este reprezentativa pentru conditia femeii din satul romanesc, intr-un moment social-istoric bine determinat.

TOMA ALIMOS In cantecele sale epice, poporul si-a cantat eroii, a preamarit faptele lor de curaj si vitejie, exprimandu-si totodata dragostea, admiratia fata de acestia, caci o simbolizeaza cinstea, adevarul, spiritul de dreptate.Un astfel de personaj este si Toma Alimos, eroul baladei haiducesti cu acelasi titlu. El este personajul principal, fiind prezentat in toate momentele actiunii, iar insusirile sale se dezvaluie treptat, de-a lungul intregii actiuni.Haiducul este un personaj real si individual care intruchipeaza insusirile poporului. Autorul anonim a tesut in jurul lui o aura legendara, devenind astfel un adevarat erou popular.Personajul este un haiduc din Tara de Jos, al carui portret apare chiar de la inceput realizat direc de autor :nalt la stat/ mare la sfat/ si viteaz cum n-a mai stst. Daca sub aspect fizic se se retin statura sa impresionanta, ochii negri patrunzatori (Ochii-I negri arunca/ Peste campuri ce vedea), insusirile morale se contureaza, indeosebi din atitudine, fapte, monolog, relatia cu celelalte personaje, prin caracterizarea indirecta. Haiducul este un iubitor de natura, in mijlocul careia traieste si cu care se infrateste ( ca-mi sunt mie fratiori/ de poteri ascunzatori ). Cu toate acestea, el traieste dureros sentimentul singuratatii, deoarece, fire deschisa, sociabila si generoasa, duce dorul oamenilor, simte nevoia comunicarii cu semenii. sincer, prietenos, ospitalier, intotdeauna raspunde cu politetea omului bucuros de intalnirea cu un semen: Multumescu-ti, frate Mane!.Cu calm si stapanire de sine, cu un puternic simt al realitatii, el vrea sa inlature pricinile dusmaniei: Ce-am vazut/ om mai vedea,/ Ce-am facut /Om judeca Corect si cinstit, crezandu-I si pe ceilalti oameni la fel, Toma este o clipa neatent, suficient pentru vicleanul Manea ca sa-l injunghie si sa fuga. Insufletit de un puternic spirit de dreptate, inzestrat cu o uimitoare tarie morala si stapanire de sine, isi leaga rana, il urmareste pe fugar si-l pedepseste, nu pentru a se razbuna, ci pentru a face dreptate in numele celor multi si asupriti pe care-I reprezinta. Astfel, haiducul isi apara propria-I demnitate in numele careia actioneaza. Astfel, isi exprima dispretul fata de lasitatea boierului. Adevarata frumusete morala a haiducului se dezvaluie in momentul mortii. El este o fire sensibila, iubeste natura si frumosul, de aceea doreste sa fie inmormantat in mijlocul ei. Testamentul sau releva un suflet duios, capabil de iubire, caci intr-un astfel de moment, gandul sau se indreapta catre cei apropiati : catre fiinta iubita, Catre unul dintre fratii sai de voinicie si catre murgul care l-a slujit cu atata credinta.Moartea nu-l inspaimanta pe erou. Traieste doar regretul ca trebuie sa se desparta prematur si atat de tragic de viata pe care a trait-o intens.Prin totalitatea insusirilor sale, Toma Alimos, desi personaj real, apare in postura unui erou legendar, cu insusiri iesite din comun, asemenea eroilor din basme,. Aces lucru il afirma Ion Rotaru: Toma a lui Mos sau Alimos este si un Fat-Frumos, mai dramatic insa, mai real, posibil ca existenta istorica.Calitatile eroului sunt puse insa in lumina cu o forta impresionanta, si prin incadrarea intr-un anumit mediu si mai ales prin antiteza cu personajul negativ al baladei - boierul Manea.Haiducul devine o intruchipare a insusirilor alese ale poporului roman. Nechifor Lipan din baltagul de mihail sadoveanu Nechifor lipan este unul din personajele romanului baltagul de mihail sadoveanu , personaj care iese repede din planul actiunii declasind astfel prin disparitia sa intrgul subiect al romanului. In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor .In acest sens se pune accent pe descrierea aspectului exterior ,a imbracamintii(purta caciula brumarie .avea cojoc in clinuri ,de miel negru,pana la genunchi si era incaltat cu botfori ),dar si pe stilul vorbirii sale (mester la voce). Este vrednic roman, cinstit, prietenos, amator de petreceri, fara teama de hoti.Nechifor Lipan face parte din categoria oamenilor puternici si indrazneti,avand atributele eroilor :de oameni rai spunea ca nu ii pasa ;are pentru ei pistoale incarcate in desagi.In caracterizarea sa si numele are rolul de a da relief, Nickephoros insemnand purtator de biruinta ,lumina victo Desi este un personaj absent ,el devine o prezenta printr-un act de sinteza ,infaptuit de cei care l-au cunoscut ,revine la viata prin restituire .Nechifor Lipan este un personaj emblema ,reprezentand lumea din care face parte :locuitorii acestia de subt brad sunt niste fapturi de mirare.Iuti si nestatornici ca apele,ca vremea ,rabdatori in suferinti ca si in iernile cumplite ,fara griji in bucurii ca si inarsitile lor de cuptor ,placandu-le dragostea ,si betia si datinile lor de la inceputul lumii ferindu-se de alte neamuri Prima propozitie a textului este un enunt-definitie .Astfel termeniilocuitori si fapturi intra in relatie de sinonimie .Un rol important in sesizarea trasaturilor definitorii il are fragmentarea .Relatia sintactica dintre determinat(locuitori)si determinanti (iuti si nestatornici,rabdatori)este intrerupta prin intermediul punctuatiei.Aceste trasaturi sunt evidentiate prin enumerare Pentru Vitoria mustata acea neagra si ochii aceia cu sprancene aplecate suntdragostea ei de mai bine de doua zeci de ani .Detaliul portrestic inlocuieste persoana .Sinteza se obtine si prin procedeul de sinonimizare contextuala ,mustata si ochii,apoiinfatisarea toata intrand in raport de egalitate cu termenul abstract dragostea Spunem ca Nechifor Lipan revine la viata prin restituire .Inmormantarea este actul supreme al acestei restituiri .Prin infaptuirea dreptatii si implinirea ritualului ,echilibrul cosmic este restituit.Eroul este readus in prezent ,intorcandu-si fata spre soare si spre noi. Povestea lui Harap Alb de Ion Creang Fr indoial , Povestea lui Harap Alb este cel mai reprezentativ basm a lui Creang, opera fiind o plsmuire artistic a realitii cu multiple valene, psihologice, etice i estetice. Harap Alb, asemenea oricrui Ft Frumos din basmul popular este un personaj principal, fiind prezent n toate momentele subiectului, pozitiv, real i nu fabulos, Clinescu asemnndu-l cu un fclu de la ar datorit mentalitii sale. Este de asemenea un personaj rotund , e o fiin complex, cu defecte i caliti. Fiind inteligent, bun, nelept, sociabil, vesel, colind lumea n cutare de fapte vitejeti, este atottiitor, urmnd intocmai sfaturile, Harap Alb se transform, evolueaz, este ntr-o continu cutare a desvririi sale spirituale, caracterizndu-se prin instabilitate psihic i nu are experien, ghidndu-se dup aparene. De asemenea este un personaj tridimensional, care te surprinde (atunci cnd d calului cu frul n cap). Cltoria pe care o face pentru a ajunge mprat este o iniiere n vederea formrii lui pentru a devenii conductorul unei familii, pe care urmeaza s i-o ntemeieze. Dei este nzestrat cu importante caliti, are i slbiciuni omeneti, momente de tristee i de disperare, de satisfacie a nvingtorului, toate conducnd la desvrirea lui ca om. Mezinul, impresionat de dezamgirea tatlui, deoarece ceilali doi frai nu pot indeplini misiunea dat, se duce n gradin i ncepe s plang n inima sa. . momentul intilnirii cu Sfnta Duminic el i demonstreaz altruismul, eroina supranatural raspltindu-i generozitatea, dezvluindu-i destinul excepional ce-l ateapt: ... puin mai este i s ajungi mprat, cum nu a mai stat pe faa pmntului, aa de iubit, de slvit i de ndrgit. Demnitii, sensibilitii, blndeei, milosteniei, Harap Alb le adaug rbdarea i struina n refacerea hainelor destrmate i curarea armelor ruginite. Voinicul pleac la drum i prin dreptul podului (loc de ptrundere spre o alt lume; trecerea de la imaturitate la maturitate), numa iac i iese i lui ursul nainte. Acum are loc nceputul maturizrii spirituale, dovedindu-i o calitate: mila, cnd cru ursul la auzul unei voci Nesocotirea sfaturilor tatlui su, declaneaz un ir nesfrit de ntmplri periculoase care i pun viaa n pericol: tata mi-a dat n grij, cnd am pornit de acas, ca s m feresc de omul ro, iar mai ales de cel spn, ct oi putea [...] daca n-ai fi spn, bucuros te-a tocmi. Mezinul craiului, lipsit de experien, se ncrede n spn, astfel devenind sluja acestuia, ii asuma numele de Harap Alb,. El devine robul nedumerindu-l pe unchiul su i pe fetele acestuia, ce simt o simpatie spontan pentru el, ins nu i incalc cuvntul dat. Ca n toate basmele i aici trebuie trecute probele, probe ce constituie un adevrat elogiu adus omului n lupta cu forele situate la un nivel inferior al gndirii, dar mult mai puternice, probele pregtindu-l pentru viitor, umanizindu-l. Harap Alb este ajutat de cel mai bun prieten calul - , i de Sfnta Duminic. O alt experien este ntlnirea cu cele cinci personaje ntlnite n drumul su: Geril, Sertil, Flmnzil, Ochil, Psri-Li-Lungil i devin ajutoare i l ajut n trecerea probelor. n aceast etap a iniierii, Harap Alb, cunoate dragostea pentru o fat, pregtindu-l pentru cstorie, ultima etap a devenirii sale.. Ultima prob la care este supus Harap Alb este moartea, fata trezindu-l din mori cu ap vie i smicele, proba simboliznd ideea de regenerare, deacum adult pregtit pentru via.Ca modaliti de caracterizare reinem: caracerizarea fcut de alte personaje: Rzi, tu rzi Harap - Alb, dialogul, descrierea i monologul interior, caracterizarea direct fcut de narator - naiv, fiul craiului, boboc n felul su; de Sf. Duminic - slab de nger, gin plouat; de cal nu te tiam aa de fricos i caracterizare indirect nume (oximoronul Harap negru, Alb), limbaj, gesturi, fapte, relaiile cu celelalte personaje. Filozofia surztoare a lui Harap Alb, sublineaz criticul, iar nelepciunea vieii nsi, etern i plin de umbre i lumini.

Ghita din moara cu noroc slavici Ghita protagonistul romanului moara cu noroc de slavici, este unul dintre cele mai reprezentative personaje din literatura romana, impunandu-se prin complexitate, dar si prin putere de individualizare, ilustrand consecintele distrugatoare pe care le are asupra omului setea de inavutire..Drama lui Ghita sa dezvaluie treptat prin faptele si gandurile lui si prin opiniile celorlalte personaje. Nemultumit de conditia sa sociala, Ghita tinde firesc spre bunastare si isi convinge familia sa se mute pentru trei ani la carciuma aflata la incrucisarea unor drumuri importante pentru negot, Moara cu noroc.Om harnic si cinstit, la inceput, el nu vrea decat sa agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea de carpit cizmele oamenilor. Bun meserias, bland si cumsecade, trudind din greu pentru fericirea familiei sale, Ghita devine treptat tot mai ursuz, pus pe ganduri, La prima intalnire pe care o are cu stapanul acestor locuri, Ghita incearca sa fie autoritar si darz in fata lui Lica, , dar este infrant de extraordinara forta morala pe care o are Lica asupra tuturor.Viata exterioare a lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara, de zbuciumul din mintea si sufletul sau. Slavici dirijeaza destinul eroului prin mijloace psihologice profunde, sondand reactii, ganduri, trairi, in cele mai adanci zona ale constiintei personajului, mai ales prin monologuri interioare. Actiunile, gesturile si atitudinea lui Ghita scot la iveala incertitudinea si nesiguranta care-l domina, teama si suspiciunea instalate definitiv in el cand intra in cardasie cu Lica, i.Ajunge sa regrete faptul ca are nevasta si copii, si-ar fi dorit sa poata zice prea putini mi pasa. Refuza sa dea amanunte despre afacerile cu Lica, se indeparteaza incet dar sigur de sotia sa :ii era parca n-a mai vazut-o demult si parca era sa se desparta de dansa. Conflictul interior este din ce in ce mai puternic, lupta dandu-se intre fondul cinstit al lui Ghita si ispita imbogatirii. Sufletul complex si labil este sfartecat intre dorinta de a pleca de la Moara cu noroc, ramanand un om cinstit si tentatia pe care n-o mai poate controla, a lacomiei de bani. Ghita isi face reprosuri are remuscari sincere si dureroase, manifestate prin autocaracterizari: Iarta-ma, Ano, iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului.Situatia materiala a lui Ghita e infloritoare datorita afacerilor cu Lica si, desi fricos si las, Ghita se afunda tot mai mult in faptele marsave puse la cale de Lica. Dezumanizarea lui Ghita se produce intr-un ritm alert, el insusi, autoanalizandu-se, da vina pe firea lui slaba, incercand astfel sa-si motiveze faptele, asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Odata cu marturia mincinoasa, prabusirea lui este inevitabila si rapida, o foloseste pe Ana drept momeala pentru a-l demasca pe Lica nu numai pentru ca il mustra constiinta pentru ceea ce devenise el, dar si dintr-o gelozie ajunsa la paroxism. De la complicitate la crima, nu mai e decat un pas si Ghita devine el insusi ucigas, injunghiind-o pe Ana, care apasa cutitul mai adanc spre inima ei. In aceeasi clipa, Raut isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita, care cazu inapoi fara sa mai poata afla cine l-a impuscat. Ghita devine victima pentru ca are in el lacomia pentru bani, de dragul acestui castig, ar fi fost gata sa-si puna pe un an-doi capul in primejdie.Patima pentru bani il dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caruia nu i se poate opune, prabusindu-se incet, dar sigur de la omul cinstit si harnic la statutul de complice in afaceri necurate si crima, pana la a deveni ucigas .Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite, lor lipsindu-le stapanirea de sine, simtul masurii si cumpatul (Pompiliu Marcea). Florica din romanul ion de rebreanu Constient de calitatea sa de istoric al societatii, Liviu Rebreanu a creat in romanul sau chipuri reprezentative pentru lumea vremii sale, facand sa evolueze in fata cititorului o galerie de personaje, covarsind prin numar si varietate. Expresie, in plan simbolic, a glasului iubirii prin care Liviu Rebreanu a urmarit umanizarea protagonistului romanului Ion, Florica se fixeaza in cadrul general al satului aflat la hora, prin determinante generale, intr-o lapidara schita de profil. Ea este fata cea mai frumoasa din Pripas. Deci, o nota diferentiatoare insoteste intrarea in actiunea a tinerei, pentru ca apoi sa se adauge noi elemente le profilul fizic care sa o individualizeze. Intr-o clipa de ragaz, dupa joc , Florica, fata vaduvei lui Maxim Oprea, ii apare lui Ion mai frumoasa ca oricand. Insusirile fizice ale Floricai pun in evidenta indirect profunzimea sentimentelor lui Ion fata de ea. Scriitorul urmareste atent reactile flacaului in preajma fetei: Purta in suflet rasul ei cald, buzele ei pline si umede, obrajii ei fragezi ca piersica, ochii ei albastri ca cerul de primavara. Navaleste in roman, prin Florica, toata frumusetea peisajului transilvanean, deodata cu tineretea, vigoarea si temperamentul care tradeaza o nepotolita sete de viata, de dragoste. Dar Florica era mai saraca decat Ion, cu alte cuvinte, fericirea lor nu era posibila din cauza saraciei. De aceea, dupa ce Ion o intalni pe camp pe Ana si se mustra pentru cele indurate din pricina ei, vazand-o pe Florica, cu fata rumena, plina si zambitoare, apropiindu-se sprintena ca o ispita Florica il iubeste si ea pe Ion cu pasiune. Cand flacaul o imbratiseaza, pe camp, si o saruta patimas, fata se zvarcoleste, dar cu fiecare miscare se lipea mai tare de pieptul lui.... Ea va disparea insa din actiune, pentru destul de mult timp, atat vreme cat glasul pamantului ii organizeaza in asa fel viata lui Ion incat il acopera, anulandu-l aproape pe cel al iubirii. Intuitia si pihologia feminina vor lucra, determinand optiunea Floricai pentru George, cand acesta o cere in casatorie, dupa care Florica e ravnita din nou de Ion cu si mai multa patima.. In ziua nuntii lui Ion cu Ana, inima barbatului se zvarcoleste a durere inca o data si cu efect indelungat, impingandu-l fatal spre prabusirevazindo pe forica cu o veselie sanatoasa pe care se silea si nu izbutea s-o ascunda.. Florica este pentru Ion o oaza de lumina, catre care insa nu mai are acces pentru ca prea pacatuise impotriva firii si trebuie sa fie pedepsiti pe masura comportamentului sau si a faptelor sale. Soarta Floricai este nefericita si ea. Cel pe care-l iubise cu adevarat n-a putut sa-i apartina din cauza impedimentelor de ordin social. Cel cu care s-a casatorit, George Bulbuc, infunda in cele din urma ocna, vinovat de omucidere. Destinul ei se topeste in acela al satului care-si uneste calea lui cu calea cea mare si fara de inceput, viata, care curge neincetat ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat.Florica ramine expresia unei dramei si anume a femeii de la sat ,reprezinta unul din destinile unei vieti ,reprezinta un mod de a fi in drumul tenebros al vietii, in labirintul soartei.

Dl GOE de caragiale . Un mare critic al vremii i-a spus lui Caragiale ca ar fi trebuit sa intituleze acel remarcabil volum monumente, nu momente. Goe este personajul principal al schiei, prezent in toate momentele subiectului si in relaie cu toate celelalte personaje. El este prezentat cu ajutorul caracterizrii directe si indirecte. Caracterizarea directa e fcuta de ctre alte personaje, damele, care ii contureaz un fals portret: e lucru mare cat e de detept, cu ce nu-i sade lui bine, simitor, procopsit, apoi de, n-a invatat toata lumea carte ca dumneata. Portretul fizic lipsete dar se dau cteva detalii vestimentare, care trdeaz originea sociala a tnrului, dintr-o familie burgheza care punea mare accent pe aspectul exterior, dovedindu-si superficialitatea. Caracterizarea indirecta reiese din fapte, relaiile cu celelalte personaje, comportament si limbaj. Lenea si dezinteresul fata de nvtur reies nc de la nceputul schiei, cnd cititorul afla ca biatul a fost dus la Bucureti pentru nu a mai ramane repetent. Pe peronul din Urbea X biatul i demonstreaz nerbdarea i impulsivitatea, dovedind ca este obinuit sa i se fac totul pe plac. In continuare cititorul afla ca modul in care biatul cere sa i se fac pe plac este ipatul si btaia din picior. Discuia filologica despre forma corecta a cuvntului marinar demonstreaz incultura acestui colar ntrziat. Dup ce propune si el tot o forma incorecta, le numete proaste pe dame vezi ca suntei proaste amndou.Sosete trenul si femeile si gsete loc, iar Goe ramane pe colidor cu barbatii. Tot aceeai dorina de a prea mai matur dect in realitate este ilustrata si prin gestul matusii, de a-i pune biletul la plrie ca aa in barbatii biletul. Neascultator si incapatanat, scoate capul pe fereastra si si pierde plria mpreuna cu biletul. Dup o cearta de mahala, damele platesc biletul si o amenda. Lipsa de respect este ilustrata atunci cnd tanarului care l sftuiete sa nu scoata capul pe fereastra, ii rspunde : ce treaba ai tu uratule. Biatul este nepoliticos pentru ca le da replici jignitoare lui mam-mare si mamitei. Infantilismul copilului este demonstrat de discuia pe care o poarta cu damele dup ce se lovete cu nasul de clana uii cupeului. Neastmprat si neasculttor, se blocheaz in baie, de unde este scos dup multe ipete disperate. In punctul culminant trage semnalul de alarma, provocnd oprirea trenului. Dup aceea, doarme cuminte in braele lui mam-mare dovedind lipsa de rspundere pentru faptele sale. Trenul ajunge la Bucureti si ei pleac spre bulivard cu aroganta specifica. Geo este tipul copilul obraznic, neasculttor, incult, obinuit sa comande si sa i se fac totul pe plac. El este rodul educaiei burgheze, care consta in prea multa indulgenta, si greelile nu sunt pedepsite. Caragiale critica deosebirea dintre pretenie si realitate, dintre aparenta si esena.

Mesterul manole de lucian blaga Piesa Mesterul Manole se sprijinape cunoscuta legenda a manastirii argesului, iar Blaga altoieste pe sensul metaforic al baladei idea ca tot ce e cu adevarat durabil se obtine prin jertfe. Prin innoirea si innobilarea acestui mit stravechi, blaga a creat o mare capodopera fiind recunoscuta unanim ca fiind cea mai ampla intruchipare artistica a poetului. Personajul principal asupra caruia se axeaza intregul subiec sicare declanseaza actiunea este mesterul manole. Expozitiunea dramei incepe cu motivul surparii zidurilor, Manole fiind derutat si aproape descurajat de acest fenomen de nepatruns. Staretul Bogumil gaseste solutia- jertfa. Pentru Manole jertfa unei fiinte umane este irationala si el continua sa se framinte in nehotarire, el isi da seama ca sfatul nu e lipsit de tilc, dar in acelasi timp isi da seama si de puternica dragoste ce-i leaga pe cei doi soti ,caci nu o sacrifica pe oricine ,ci pe propia-i sotie. Astfel din aceste autoanalize, meditatii ale lui Manole ne dam seama de unele trasaturi de caracter ca fiind un sot iubitor, grijuliu dar totodata si un om al creatiei care e gata pentru orice sacrificiu pentru a-si savirsi marea creatie. Acest conflict interior este generat atit de devoranta pasiune pentru constructie cit si puternica ,intensa dragoste pentru viata, pentru frumusetea si puritatea ei , intruchipate in Mira. Manole este obligat sa aleaga intre viata - fiinta iubita si creatieconstruirea bisericii. Blaga insista asupra acestor framintari interioare, facind din personajul sau un erou de tragedie, dar totodata pastreaza conditia sa de om. Manole implineste destinul sau , caci patima de a zamisli frumosul e neinduratoare. De aici reiese conditia creatorului, Manole reprezentind un erou al civilizatiei care creaza pentru omenire o noua valoare un simbol al maestriei artistului, totodata aceasta inseamna anularea lui in plan uman. Constiinta luimorala, omeneasca revine dupa zidirea Mirei, odata cu savirsirea creatiei. Manole realizeaza ca pentru el ca om sacrificiul nu mai inseamna izbinda ci secatuirea puterilor sufletesti, iar sacrificuil persoanei iubite devine o inutilitate. Nemaigasind nici un sens vietii, Manole se razvrateste impotriva propriei sale fapte dorind sa sparga zidul, lucru nepermis de zidari. Finalul operei este unul dramatic. Fiind acuzat de oameni de crima, numind opera sa Lacasul lui Anticrist, deoarece religia crestina nu accepta jertfe in numele creatiei, Manole alege eternitatea creatiei sale, savirsirea totala a ei ceea ce presupune moartea personajului. Astfel atit opera cit si autorul ating absolutul. Numai prin moartea sa Manole putea dobindi statutul de mare creator totodata pastrind conditia sa de om cu trairi sufletesti.Blaga astfel accentueaza adevarul ca marile izbinzi ale omului vor cere neintrerupt noi si mari sacrificii umane, Manole devenind un simbol al insistentei omului de creatie in desavirsirea operei. Prin aceasta opera Blaga capata universalitate ,ocuind un loc privilegiat pe piedistalul marelor capodopere clasice alaturi de Gheote si Dante. Vasiluta din casaa mare de druta Opera casa mare este cea mai semnificativa creatie alui druta ,opera in care se simpte pulsatia vietii, extraordinara putere de sugestie, conceptiile originale ale autorului. In aceasta creatie se simte cel mai bine personalitatea lui druta ca dramaturg, dimensiunile talentului sau artistic.personajul principal in jurul caruia se circumscriu toate evenimentele si pe care insusi le declanseaza este Vasiluta ,o vaduva de razboi, care se afla intr-o permanenta lupta intre ceea ce doreste sufletul si nu-i perminte constiinta, princiipiile sale morale care stau la baza drumului sau in vita si de care s-a condus intotdeauna. Sufletul ei de vaduva cauta un sprijin, o cauta pe cealalta jumatate, o pornire fireasca omeneasca. Astfel ea il primeste pe Pavalache , un tinar aproape de-o virsta cu feciorul ei, insa nu uita nici o clipa de barbatul sau Andrei, cazut pe front. Nimic nu parea a periclita intelegerea ce exista intre ei .Insa Vasiluta se framinta continuu, se invinuieste pentru faptul ca a incalcat anumite norme etice, rinduieli ale neamului, gasind tot mai multe argumente pentru nejustificarea aceste fapte. Punind accentul pe datoria sa de mama si de sotie ,avind o deosebita tarie morala ,eroina renunta la dragostea lui Pavalache, un sacrificiu in numele sfintei datorii. Ea alege forma superioara de realizare umana cultul datoriei, al rinduielii ce nu poate fi incalcata. Astfel in aceasta lupta dintre instinctele umane, chemarile omenescului din fiecare si ceea ce se cuvine, ceea ce este etic, ce corespunde normelor morale, traditionale, ae alege calea corecta. Ea accepta ceea ce e frumos si sacru : De-abia te-am gasit , de-abia am prins a uita ca am fost vadana si amu iar ne despartim. Profilul moral al vasilutei se desprinde din actiunile ei, din vorbe, ginduri, meditatii : Pavalache, eu n-am sa pot fi si mama si bunica in aceeasi vreme Este o rinduiala a pamintului, si daca incalc eu si rinduiala asta ,ce-mi mai ramine? portretul moral si chiar si cel fizic este realizat de catre alte personaje sa vad cum ai sa joci amu , ca inainte vreme, tin minte, erai amarnica la joc( vecina) cit de usor spui tu cuvintele iestea :sa ne despartim...(Pavalache) Prin forta deosebita de care da dovada, prin intrasigentul fond onest din care e construita intreaga viata a sa ,prin faptul ca a stiut la timp sa coenstientizeze greseala si sa si-o repare, Vasiluta reprezinta un mod de a fi in aceasta cursa a vietii,in labirintul tenebros si plin de ispite al ei. Vasiluta reprezinta un personaj complex, alcatuit din lumini si umbre , asemeni oamenilor adevarati

Maria T. Manescu patul lui procust de camil petrescu

Maria T. Manescu este unul dintre cele mai fascinante personaje feminine din literatura noastra ce apartine romanului patul lui procust de camil petrescu .Cele trei scrisori ale doamnei T, alcatuiesc si prima parte a romanului care este astfel in intregime dedicat descrierii vietii ei. Cele trei scrisori ale doamnei T., constituie raspunsul la rugamintea pe care autorul i-o adresase, de a vorbi, cu maxima sinceritate, despre viata ei; conditia sinceritatii trebuia sa asigure autenticitatea celor relatate.Aflam astfel, ca, in urma cu cincisprezece ani, Maria T. Manescu (numita, apoi, doamna T.) era cea mai frumoasa fata dintr-un oras de provincie si ca era iubita cu pasiune de un tanar (pe nume D.), ai carui parinti locuiau prin apropiere.Cunoscand insa un inginer proaspat intors din Germania, Maria Manescu se casatoreste cu acesta si pleaca din tara, revenind abia dupa divort. Stabilita in Bucuresti, doamna T. il reintalneste de D. care ii pastrase aceeasi iubire fara speranta, cu toate ca isi ratase viata din pricina ei.Cum suferea ea insasi din cauza unei iubiri sfarsite inexplicabil pentru un anume X.care se dovedeste a fi fred vasilescu, doamna T. ii daruieste o noapte indureratului D., intr-un moment de ratacire.Acum (ca si in perioada urmatoare), sfasierea launtrica intre mila si dezgust, suferinta provocata de gandul ca X, reediteaza, cu o alta femeie, momentele iubirii lor, constituie pentru doamna T un adevarat pat al lui Procust Tinuta sa fizica reflectand perfect bogatul sau flux sufletesc, releva o anume distinctie greu de gasit in lumea comuna: Nu inalta si inselator slaba, palida si cu un par bogat de culoarea castanei si mai ales extrem de emotiva, alternand o sprinteneala nervoasa, cu lungi taceri melancolice... " portret facut de autor, intr-o nota de subsol; E o femeie frumoasa, desi poate fara stilul modei, dar cand e serioasa are trasaturile cam tari putin, incat uneori pare urata... Cand surade insa - vag indurerat totdeauna trece parca la o alta extremitate si devine de o feminitate fara pereche" apartine din jurnalul lui Fred VasilescuMereu modificat in functie de imprejurari, chipul doamnei T. ii releva sensibilitatea, frumusetea interioara a celei care parea a fi strabatuta necontenit de un fluid, iar acest curent continuu era de fapt gandire. " Grava, inteligenta O femeie de geniu avand existenta unei femei obisnuite",. cum scria Perpessicius, parafrazandu-1 pe Proust, si lucida, Maria T. Manescu este un personaj de o calitate rara.inzestrata cu un neobisnuit simt estetic ,atat de necesar in activitatea de decorator,, senzuala si feminina, sincera ,chiar cu pretul de a provoca durere,, doamna T. ramane o figura regala, sub aspectul unei femei simple.Cea mai importanta trasatura a acestui personaj este melancolia iubirii pierdute, traire care o apropie de eroinele lui Turgheniev.

George ladima- patul lui procust George Demetru Ladima este unul din personajele romanului patul lui procust de petrescu, personaj care concentreaza toata atentia asupra sa datorita dramei impresionante pe care o traieste reprezentind drama existentiala a intelectualului de exceptie. Viata lui ladima se desprinde din cele trei scrisori ale doamnei T, pe care le citeste fred vasilescu. Astfel anume fred aduce la cunostinta cititorilor despre viata, drama lui . ne este prezentat si portretul fizic al lui Ladima care este cel al unui barbat de 35-40 de ani, inalt, slab, cu ochi rotunzi si orbitele mari, adancite... ", usor demodat, dar corect imbracat si avand un comportament de perfect om de lume . Aflam ca Ladima este angajat ca director la ziarul Veacul" publicatie care avea drept scop anihilarea campaniei de presa dusa de un alt ziar .Dupa ce, in trei saptamani, adversarii sunt redusi la tacere, Ladima incepe sa atace unele carente ale industriei romanesti, nemultumindu-i astfel pe mai marii liberalilor Atunci cand acesta din urma ii cere sa-si modifice atitudinea, intransigentul director demisioneaza.Nepotrivirea dintre onestitatea sa structurala si principiile labile ale lumii in care traia, constituie o fata" a patului pro-custian" in care se zbate Ladima.Cea de a doua fata" este iubirea pentru Emilia care vedea in el doar un tip cam haloimas", putin aiurea", demodat si naiv, dispus sa suporte orice , emilia e fiinta instinctuala si lipsita de morala, pe care Ladima o impodobise, din nevoia de puritate, cu trasaturi imposibil de gasit la aceasta femeie vulgara.Atunci cand are revelatia noroiului in care coborase prin aceasta iubire, Ladima se sinucide. Ca o ultima incercare de a-si salva imaginea, lasa o scrisoare adresata doamnei T., invocand o dragoste neimpartasita.G.D. Ladima ramine astfel incapabil sa se adapteze normelor lumii in care traia. El este privit in mai multe oglinzi paralele". Fiin caracterizat indirect de catre alte personaje. Pentru Fred Vasilescu, Ladima este un domn bine, caruia s-ar fi sfiit sa-i ofere postul de secretar la fundatia sa.Tot asa, procurorul care ancheteaza moartea ziaristului il considera un mare poet, prin contrast, Penciulescu il vede ca pe un dobitoc" a carui unica alternativa era sinuciderea.Din insumarea acestor opinii, dar, mai ales, din amintirile lui Fred Vasilescu, se incheaga cunoscutul portret al eroului camilpetrescian: intelectualul de exceptie, incapabil sa se incadreze in niste norme care nu se potriveau cu fondul sau onest..Tipologic, Ladima este un inadaptat (ca si Stefan Gheorghi-diu, din Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi"), care incearca sa-si pastreze, intr-o lume plina de compromisuri, integritatea morala: Eu sunt un om care scrie... si daca nu scriu ceea ce gandesc, de ce sa mai scriu? Nu pot altfel."Iubitor al adevarului , orgolios, intransigent in profesie si corect in relatiile cu ceilalti, Ladima traieste o adevarata drama a nepotrivirii cu lumea.In relatia cu Emilia, Ladima se vadeste a fi un visator, un om curat sufleteste, sensibil si chiar duios, care crede ca si-a gasit idealul unei fericiri casnice indelung dorite; pe masura ce intelege adevarul, el devine un dezamagit, regasindu-si luciditatea.Conditia esentiala a personajului este insa aceea de poet caruia i-a fost rezervat destinul de a fi fatal si greu cenzurat de moarte", oprit in menirea sa de creator.

Fred Vasilescu din patul lui procust de petrescu Un alt personaj din romanul lui camil petrescu patul lui procust este si Fred Vasilescu. El este un tanar monden, de o frumusete sportiva, bogat, aviator si fost secretar de legatie; in plus, ca fiu al multimilionarului Tanase Vasilescu-Lumanararu, Fred cunostea si lumea politica a timpului. Staruind si pe langa proaspatul sau prieten (caruia ii cere sa scrie despre viata lui), autorul obtine caietele continand jurnalul lui Fred Vasilescu din care se desprinde viata lui. Fred Vasilescu este construit pe baza principiului oglinzilor pzralele , oferind mai multe fete": pentru tinerii din banda" vesela de la Movila, este un camarad de petrecere, bogat, simpatizat de fete si naiv; pentru autor, este un prieten a carui voce, cu un timbru deosebit, avea acea vibratie melodioasa, calma, pe care o au toti oamenii fruntasi adevarati in activitatea lor, oricare ar fi ea"; pentru doamna T., Fred Vasilescu este un suflet-pereche (avem intens si neva?"it acelasi suflet ca doi frati siamezi acelasi pantec") pe care . il iubeste pana la suferinta. Povestea lor de dragoste (reinviata, prin memorie involuntara, in calda dupa-amiaza de august) incepuse cu patru-cinci ani in urma, atunci cand Fred Vasilescu ii ceruse doamnei T. (proprietara a unui magazin de mobila moderna) sa-i decoreze apartamentul..Descrierea infatisarii fizice a lui Fred Vasilescu apare in Epilog II" si ii apartine autorului (marcat de moartea tragica a celui pe care il considera un prieten loial): Ziarele de a doua zi au adus coloane intregi de amanunte si numeroase fotografii care, de altfel, erau ele insele un fel de moarte, caci, asa cenusii, poroase si cu linii simplificate, nu mai infatisau nimic din tanarul blond, cu obrazul limpede, cu trasaturi regulate si evidente ca un cap de statuie greceasca, doar cu fruntea putin cam boltita deasupra ochilor verzi adanci. Cu atat mai putin aminteau de acel corp vanjos din sportivitate diversa, complimentara, cu miscari mladioase de haiduc tanar, afemeiat si ganditor."Insumand opiniile subiective ale celor care l-au cunoscut si citindu-i jurnalul, avem in fata un om aparent fericit: frumos, bogat, monden, sportiv, cunoscut in lumea timpului.In realitate, Fred Vasilescu este un lucid care traieste, tocmai din aceasta pricina, la modul acut, drama iubirii imposibile.inzestrat intelectual deasupra reputatiei pe care o avea, sensibil la suferinta lui Ladima (descoperita abia prin citirea scri- sorilor), el nu se poate elibera, mult timp, de propria-i suferinta.Jurnalul devine astfel un adevarat catharsis care il salveaza din patul procustian" al amintirilor dureroase, pentru a intra, izbavit, in moarte

Pastorul din toiagul pastoriei de ion druta

O nuvel incitant a lui Ion Dru este Tioagul pstoriei. Personajul ei n-are nume, este un cioban, un pstor sau Ciobanul, Pstorul. Un om ciudat la prima vedere, prin felul de a fi al cruia scriitorul a exprimat o seam de adevruri crunte referitoare la noi i la istoria noastr. "Era nalt i zdravn ct un munte, cci de acolo, de la munte, o fi cobort neamul lor pentru a se cptui pe dealurile noastre. Era tcut, trist... Msurat la umblet, msurat la cttur, msurat n toate pornirile sale...". Nimeni n-a zrit n ograda lui oi, nu 1-a vzut s mnnce brnz, i totui l credeau bogta, chiabur, n listele n care oamenii puterii notau averile Pstorului vecinii au introdus attea oi, nct bietul lor constean s-a pomenit dator statului cu ln, brnz i pielicele.Ar fi putut Pstorul s le spun oamenilor, inclusiv funcionarilor cu recensmntul averilor, c n-are oi, c nici nu le-a avut vreodat?n realitate aa ar fi procedat oricine, n nuvel personajul e acela care la orice ntrebare rspunde cu un singur cuvnt: "Bine". El este acela care-i ncearc de minte i pe consteni, i pe oamenii puterii: nevznd, oaie la casa lui, vor ndrzni s-1 considere bogta? Oamenii au ndrznit. Vor ndrzni s-l deporteze ca pe un "contra"? Au ndrznit i 1-au deportat. A venit timpul reabilitrilor i a fost reabilitat. Apoi a fost brfit din nou - c o fi adus aur de pe unde fusese deportat. (...)Nuvela Toiagul pstoriei este "o inversare a genialei idei mioritice. O inversare pe ct de neateptat, pe att de fireasc" (Grigore Vieru). Nu oile rmn fr pstor, ci pstorul rmne fr oi. Acelai confrate de breasl a fcut observaia surprinztoare c Pastorul "urc pe deal... pentru a vedea mai clar i mai profund dramele care se ntmpl n vale", urmat de o concluzie care merit toat atenia: "Pstorul reconstruiete, pe de o parte, secvenele dramatice din viaa poporului. Pe de alta, el construiete prin Cntec misterul protector, misterul micnd idei. Gsim in viaa pstorului dou poziii active superioare, prin care el devine un personaj naionar.Nuvela este o parabol sugestiv, din al crei final nelegem ideea druirii de sine a Pstorului, de vreme ce el i dup moarte bucur ochiul constenilor i i mbie pe unicul covora de iarb verde, aternut ntr-o primvar devreme n cimitirul de la marginea satului. Or, mai ales finalul adeverete caracterul preponderent "semnto-rist" al lucrrii, ca i acceptarea de ctre personaj a destinului su.(...)"

Onache carabus din romanul povara bunatatii noastre Efigie a ranului basarabean al epocii, Onache Crbu este personajul principal al romanului povara bunatatii noastre de ion druta. El este un personaj compex, viu datorita n primul rnd, propriilor sale
aciuni, atitudini, sentimente i idei, unele - simbolice i sugestive, ca trecerea Nistrului n 1918, ndemnul adresat ciuturenilor de a merge la pdure, atitudinea fa de maci n 1940-1941 .a. Onache Crbu este aparatorul virtuilor i tradiiilor naionale, purttorul principal n cadrul romanului al ideilor de vatr printeasc, munc cinstit ca izvor al vieii i dinuirii, optimism, afirmat chiar i n cele mai cumplite condiii ale realitii, cinste sovestedupa cum zice Onache Crbu. Vorbirea personajului este puternic nuanat, n spusele lui fcndu-i apariia ironia, zeflemeaua, subtextul semnificativ, intelepciunea : Dusmanul meu e dusmanul meu si lasa-l sa stea aici, in fata mea , caci e o parte din soarta mea, iar soarta nu poate fi data pe mina altuia Scriitorul nu ocolete caracterizarea direct a personajului: "rna era cea mai mare dragoste a lui Crbu, era cel mai frumos cntec al lui, un cntec ce se cerea cntat cu msur i trebuia inut minte cuvnt cu cuvnt... E mare lucru cnd omul are noroc, (...)i Onache Crbu prea s-1 aib. cind lui Mircea i se facea dor de-un om cumsecade (...) resarea in minte acelasi Onache Pentru a trai in lume trebiue sa stii a te descurca iata principiul de care se conduce Onache in viata. Cu toate ca capcanele vietii sint multe , carabus nu se inchina , in virtutea demnitatii sala , in fata Intimplarii. Totusi Onache intra in zonele neprevazute ale indoielilor si incertitucinilor, fiind adesea un om abatut, intristat, chiar prostit dupa cum insasi autorul precizeaza. Oricum, Onache gasescte mijloace eficiente: semintele de voie buna inepuizabila, siretenia sa naturala, tacerea, rabdarea, calitati care se desprind din modul sau de a gindi si de actiona.Onache Carabus este in primul rind parinte ,care isi uibeste copii si le doreste tot binele din lume, cu toate ca nu intotdeuna aratao iubeste pe Tincuta cu care realizeaza un nesfirsit joc al dragostei si nemuririi, ce se declanseaza perpetuu in sinul familiei, este un suflet sensibil la frumos, un filosof cu un cuget sanatos, bun, intruchipind astfel intreaga Ciutura. Prin spiritul de dreptate si adevar, si prin multa alte calitati enumerate , Onache poate fi considerat o constiinta treaza apoporului, avind o credinta nestramutata in valorile perene ale neamului nostru. Dupa cum aprecia si V.Coroban : Onache Carabus e un erou conceput ca o imagine universala si ideala amodului de a gindi si a simti a poporului Cind ii suna ceasul mortii, el isi da seama ca nu a putut ajunge cu mintea la toate.,care e sublinierrea filosofica a relativitatii cunoasterii si a cunoasterii de sine.Nici nu e moarte, de fapt, e o incercare de apatrunde in miezul acele minuni care e Viata si Moartea : Te aprinzi dintr-o nimica toata ,topesti o lume cu flacara sufletului tau, dar vune un fluture negru si te stinge, si te ingroapa, si te duci, si nu mai esti Oricare ar fi fost povara destinului sau , oricit l-ar fi ingenuncheat, spiritul lui Onache s-a inaltat tot mai sus , impunindu-si modul sau de comportament etic.