ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

E-learning si sisteme de invatare la distanta

AUTOR: MACROIU ANDREEA FACULTATEA DE ECONOMIE GENERALA GRUPA 1403

CUPRINS
1. Introducere..3 2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta......................................................4 3. Teleeducatia.....................................................................................................................8 4. Paradigme educationale...............................................................................................13 5. Cerinte ale invatamantului online...............................................................................19 6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala............................................23 7. Bibliografie....................................................................................................................30

E-learning si sisteme de invatare la distanta

1. Introducere
Dezvoltarea social-economica a cunoscut o serie de etape corespunzatoare tot atator revolutii tehnologice, culminand in pragul mileniului trei cu societatea preponderent digitala. Evolutia economiei si a societatii, in general, are ca principal motor educatia. Imbogatirea tezaurului de cunostinte al individului conduce la dezvoltarea si maturizarea sistemelor complementare acestuia: familie, colectivitate, regiune, societate. Toate acestea sunt posibile in era informationala prin educatie permanenta, educatie la distanta, educatie online sau e-learning. In sens larg, prin e-learning se intelege totalitatea situatiilor educationale in care se utilizeaza semnificativ mijloacele tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxona, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de invatare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersectie a actiunilor educative cu mijloacele informatice moderne. Definit astfel, mai mult ca e-educatie, aria semantica a conceptului e-learning interfereaza si se suprapune pe o multitudine de termeni care surprind varietatea experientelor didactice beneficiare de suport tehnologic: instruire asistata/mediata de calculator, digital/mobil/online learning/education, instruire prin multimedia etc. Sub denumirea de software didactic/educational, o gama larga de materiale electronice sunt dezvaltate pentru a simplifica procesul de educatie: harti, dictionare, enciclopedii, filme didactice, prezentari in diverse formate, carti electronice, teste, tutriale, simulari, software formator de abilitati, software de exersare, jocuri didactice etc. Calculatorul si materialele electronice si multimedia sunt utilizate ca suport in predare, invatare, evaluare sau ca miljoc de comunicare(pentru realizarea unor sarcini individuale sau in echipa). In sens restrans, e-learning reprezinta un tip de educatie la distanta, ca experienta planificata de predare-invatare organizata de o instituie care furnizeaza materiale intr-o ordine secventiala si logica, pentru a fi asimilate de catre studenti in maniera proprie. Medierea se realizeaza prin noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor in special prin Internet. Internetul constituie atat mediul de distributie a materialelor, cat si canalul de comunicare intre actorii implicati. Functional, deocamdata doar la nivelul invatamantului superior si in educatia adultilor, sistemul de instruire prin Internet replica si adapteaza componentele demersului didactic traditional ( fata in fata): planificare, continut specific si metodologie, interactiune, suport si evaluare.

2. Dezvoltarea economica prin educatie permanenta

Educatia online reprezinta o modalitate noua de a privi procesul de invatare, in care elementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de schimb si insusire a cunostintelo se modifica. Utilizarea sistemului informatic pentru educatie inseamna insa aducerea unor noi elemente, legate de libertatea de a invata in locul si la momentul dorit. Radacinile acestui sistem edcational se gasesc in invatamantul la distanta, practicat in anumite regiuni ale globului. Distantele mari sau alte obstacole desparteau instructorii de cursanti. Posta si ulterior radioul au reprezetat cele mai utilizate si chiar agregate cai de transmitere si receptionare a cursurilor. Desi aparitia calculatoarelor a fost destul de timpurie, costurile ridicate ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie. Insa producerea in cantitati semnificative si scaderea preturilor pe piata tehnicii de calcul au determinat ca promotorii educatiei permanente online sa-si puna proiectele in practica. Astfel, mijloacele de stocare a informatiilor pe suport magnetic sau digital fiind disponibile, universitatile au fost primele care au adoptat noua metodologie. Insa rampa de lansare a educatiei online au constituit-o Internetul si tehnologia World Wide Web. Dezavantajul celorlalte solutii anterioare de invatamant la distanta isi poate gasi rezolvarea prin interactivitatea cursantinstructor posibila si sincron, nu numai asincron. Realizarile in domeniul Software pentru procesele de invatare la distanta prin mijloace ale tehnologiei informatiei si comunicatiilor permit comunicare in timp real, atat text cat si audio-video. Se creeaza astfel adevarate sali de clasa virtuale ( teleclase). Solutiile de e-learning existente in momentul de fata sunt rezultatul evolutiei tehnologiilor care suporta aceste facilitati. Astfel, odata cu aparitia capacitatilor de stocare mari, invatamantul clasic la distanta utilizand materiale tiparite trimise prin posta a fost inlocuit de carti pe suport electronic. Ulterior, tehnologiile de comunicare interactive au devenit elementele centrale ale nolior modele de desfasurare a invatamantului pe suport electronic. Astazi exista trei modele general acceptate in lumea educatiei online, fiecare ocupand o cota aproximativ egala pe aceasta piata: educatia online independenta reprezinta modelul prin care utilizatorul individual preia materialul de curs de pe Internet sau de pe CD, parcurgandu-l de unul singur. Modelul reprezinta avantajul unei cantitati
4

de ingromatie foarte mare care poate fi accesata intr-un timp scurt, precum si facilitai multimedia extinse, fiind insa foarte rigid in ceea ce priveste comunicare instructor-cursant; educatie onile asincrona permite transmiterea de informatie la un moment dat doar unui singur partener al relatiei instructor-student. Instructorul poate sa furnizeze informatia studentilor dar acestia nu pot interactiona in timp ce o primesc.Avantajul major in acest caz este acela ca studentul isi pastreaza facilitatea de a lucra dupa ritmul propiu, putand insa obtine si raspunsul la cererile sale intr-un interval de timp acceptabil; educatia online sincrona permite transferul interactiv de infromatie cu orice alt utilizator in orice moment. De exemplu, instructorul si studentii transfera infromatiile in timpul desfasurarii cursuilui sau seminarului, de regula in timp real. Acest model este cel mai performant in ceea ce priveste gradul de facilitare a comunicarii, modalitatile audio-video integrate creand conceptul de teleclasa. Nu toate solutiile actuale de educatie online reusesc insa sa obtina mixul optim dintre aceste modele intr-un singur scenariu. De aceea, organizatiile trebuie sa aleaga atent solutia care va fi achizitionata pentru a se potrivi intocmai nevoilor proprii. Elementul tehnic central al unei astfel de solutii il constituie platformele de educatie online. Sutele de aplicatii existente pe piata reprezinta imaginea a ceea ce inseamna marimea acesteia, dar si amploarea unui proiect demarat. Conceptul de educatie online nu reprezinta altceva decat o abordare dintr-o noua perspectiva a procesului de invatare, in care TIC permite utilizarea unui mediu mult mai flexibil de desfasurare a cursurilor, de acces la informatii si de evaluare in comparatie cu modelul clasic. Aparut ca un instrument excelent pentru mediul universita, educatia online a inlocuit initial metodologia clasica de invatamant la distanta, materialele scrise fiind transcrise pe CD-uri. Ulterior, posibilitatea de conectare oferite de Internet au deschis oportunitatile pentru realizarea unor medii colaborative care sa substituie eficient salile de curs, creand clasele de curs virtuale.

Universitatile virtuale au la baza un spectru foarte larg de modele de educatie online, prin utilizarea TIC in activitatile de predare, invatare si evaluare pe diferite grade de complexitate: - crearea si difuzarea cursurilor pe suport CD; - realizarea echivalentului virtual al scoliiprin intermediul unui mediu software - utilizarea infrastructurii pentru cursuri acordate altor institutii. Educatia online a devenit in viziunea a tot mai multor analisti si profesionisti din sectorul educational o modalitate pertinenta de crestere a potentialului de cunostinte. Punerea in aplicare a unei solutii armonizate pentru fiecare caz in parte conduce la un numar de cazurii de succes, iar demararea unui astfel de proiect presupune insusirea unui risc care, necontrolat, poate avea efecte dintre cele mai nefericite. O solutie tehnica neadaptata poate insemna respingerea ei de catre potentialii utilizatori si, in consecinta, pierderi financiare dublate retinerile psihologice pentru o noua alta varianta educationala. Posibilitatile de inegrare a unei solutii de educatie online in cadrul unei companii sunt diferentiate in functie de nevoile si resursele reale ale acesteia, cuprinzand cel putin: - achizitionarea unor spatii complete prin care compania poate realiza o instruire a angajatilor proprii de carte instructoriinterni sau externi; - inchirierea unor spatii din cadrul unor platforme de e-learning existente; - insruirea oferita de organizatii de pregatire profesionala. Costurile initiale ale implementarii unei solutii de educatie si instruire online sunt mai ridicate decat ale unei solutii clasice, dar luand in calcul costurile de calatorie, investitiile de capital, pierderile de productivitate, materialele tiparite are pot fi uzate moral inainte de a fi livrate, educatia online devine o alternativa viabila si competitiva. Economia se transforma dintr-o economie de productie intr-una a cunostintelor, cu accent pe capitalul intelectual. Invatamantul de baza, considerat un sfarsit al educatiei profesionale, a devenit un punct de start pentru un proces de invatare, educare si formare pe parcursul intregii vieti. De aceea, organizatiile trateaza pregatirea contiuna a resursei umane ca o arma strategicasi nu ca un generator de costuri. Succesul in afaceri depinde tot mai mult de perfgormanta angajatilor, ceea ce necesita la randul ei o pregatire adecvata. In cometitia de a rezista pe o piata selectiva, companiile trebuie sa exploateze avanatjele tehnologice pentru a-si pregati angajatii mai rapid, mai eficient si mai putin costisitor decat in trecut. Organizatiile cheltuiesc aproximativ doua treimi din bugetele alocate pregatirii angajatilor pe transportul acestora si constituriea facilitatilor de desfasurare a cursurilor. Mai mult, costurile directe sunt dublate de cele indirecte, generate de lispa de productivitate pe perioada de pregatire. De aceea, punctele nevralgice ale unei initiative de calificare continua a angajatilor sunt suficient de sensibile pentru a compromite intre procesul. Solutiile comlpete de educatie online promovate vin sa intampine neajunsurile, efecetele imediate si pe termen lung traducandu-se prin: - pregatirea permanenta si actualizata a angajatilor; 6

costuri reduse de exploatare si intretinere a sistemului de educatie online; - cresterea performantelor prin sisteme de pregatire si consultanta online; - distribuirea mult mai usoara a informatiei in cadrul companiei prin acces in timp real. Distantele mari sau lipsa timpului disponibil au facut ca pentru multi angajati educatia la distanta sa devina o solutie mai mult decat convenabila. Noile tehnologii ale informatiei si telecomunicatiilor cuceresc tot mai mult terenul detinut de modelul clasic, oferind si elementul cheie al acestuia: interactivitatea. Invatarea nu mai este un proces pasiv, iar evaluarea se poate realiza de asemenea online.

Problema esentiala a oricarui nou concept este schimbarea. Controlul schimbarii, directionarea acesteia, asigurarea ca trecerea la noul concept este un proces fluid si clar inseamna momentan succesul schimbarii. Educatia online nu reprezinta doar tehnologie, aceasta fiind instrumentul care faciliteaza atingerea obiectivelor urmarite: un mod de comunicare si de invatare mai simplu, mai eficient. Inainte de implementarea efectiva a solutiei, perspectiva economica cere insa o planificare temeinica a educatiei, instruirii si formarii prin intermediul TIC, precum si o delimitare a obiectivelor principale: Intelegerea scopurilor exacte ale organizatiei. Acest prim pas presupune o intelegere a resurselor necesare atingerii scopului propus, a diferentelor existente si a capacitatii solutiei de e-learning de a anula diferentele Managementul resurselor existente. Urmatorul pas este analiza capacitatii organizatiei de a accepta solutia de e-learning. Aceasta inseamna evaluarea tuturor resurselor existente la dispozitia organizatiei si planificarea lor. Realizarea unei strategii e-learning. Odata incheiat procesul de evaluare, se stabilesc caile de atingere a obiectivelor urmarite. Aceasta reprezinta pasul
7

in care se definesc modul de alocare a resurselor si actiunile de intreprins atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Acesta este de fapt momentul cheie al intregului proiect. Sprijinul oferit, bazat pe experienta proiectelor anterioare, va putea face diferenta esentiala in gasirea celor mai simple si clare cai de atingere a scopurilor. Implementarea conceptelor definite. Aici se pune in practica know-how-ul tehnic pentru a crea viitorul mediu de lucru:inserarea, modelarea si personalizarea tehnologiilor, implementarea strategiei, dar si dezvoltarea unui plan pentru urmatoarele faze ale procesului. Evaluarea rezulltatelor si definirea din mers a strategiilor. Aplicatiile de instruire online au o mare importanta, mai ales in ceea ce priveste service-ul la distanta si interventiile rapide in diferite locatii. Instruirea online este definita ca o relatie in care un instructor sustine, colaboreaza si faciliteaza invatarea clientului. Concentrata pe variabilele din noua economie, intruirea a devenit e-instruire. In primul rand, instruirea online nu este orientataspre continut, ci spre procesul de invatare. Un instructor ajuta clientul sa atinga ceea ce asteapta, dar si sa invete si sa solutioneze situatii neasteptate. In al doilea rand, instruirea online nu trebuie facilitata de un expert. Motivatia si angajamentul clientului sunt cele mai importante elemente ale invatarii. In al treile rand, invatarea este atat de cognitiva, cat si comportamentala, fiind nu doar reflectie si actiune, ci si o interactiune intre cele doua.

3. Teleeducatia - atlernativa pentru invatamanutl traditional

In general, teleeducatia este un termen care descrie flexibilitatea cursurilor si utilizarea tehnologiei observatiei si comunicatiilor in procesul educational si a fost proiectat pentru a veni in intampinarea cerintelor individuale atat ale cursantului, cat si ale profesorilor care nu mai sunt legati de un orar anume. Faptul ca studentii si profesorii nu se mai intalnesc fata in fata conduce la aparitia unei serii de particularitati ale acestei noi forme de invatamant. In contextul dezvoltarilor rapide din domeniul TIC si al transformarilor socio-economice, sistemul educational se schimba prin oferirea
8

de noi oportunitati educationale. Mule institutii de invataman raspund provocarii prin dezvoltarea unor programe de invatamant la distanta. Invatamantul la distanta are loc atunci cand profesorul si studentii sunt separati geografic, iar tehnologia, sprijinita de cele mai multe ori de invatamantul traditional, este folosita pentru acoperirea unor nevoi educationale. Modele de educatie la distanta Spatiul limitat din institutii, precum si diverse dificultati ntmpinate de unii studenti, n jonctiune cu necesitatea pregatirii pe tot parcursul vietii ce conduce la o cerere de educatie sporita, conduc la luarea n considerare de catre institutiile traditionale a alternativelor nvatamntului deschis si la distanta. Diverse modele de educatie la distanta pot fi adoptate, n functie de scopul urmarit, cererea de educatie si resursele disponibile: a) Model de sine statator Presupune o institutie exclusiv virtuala, care va asigura urmatoarele functii:

Dezvoltarea programelor educationale (inclusiv proiectarea materialelor pentru nvatare) Tutoriat si ndrumare Producerea, stocarea si distribuirea materialelor pentru nvatare Administrare si probleme financiare Marketing Evaluare si acreditare

Argumentele pentru un sistem educational constituit exclusiv pe criteriul instruirii la distanta sunt urmatoarele:

Structurile administrative ale sistemelor educationale conventionale nu corespund dezvoltarii si managementului sistemelor la distanta. Institutiile traditionale considera adesea educatia la distanta ca avnd rezultate inadecvate, asadar sunt rezervate n a le aloca resurse. Cerintele studentilor la distanta pot fi mai bine satisfacute daca institutia este dedicata n ntregime cerintelor acestora. Caracteristicile populatiei tinta sunt total diferite n sistemul conventional fata de cel la distanta. Pedagogia educatiei la distanta difera de cea a nvatamntului traditional.

Aceste institutii se clasifica n doua tipuri: multi-sectional - asigura pregatire n mai multe domenii si uni-sectional - asigura pregatire ntr-un singur domeniu. b) Departament de educatie la distanta n cadrul unei institutii de nvatamnt existente. Argumentele pentru un asemenea sistem bimodal sunt: Materialele suport pentru nvatare pregatite de cadrele didactice pot servi n egala masura studenti interni si externi de campus. Materialele de autoinstruire ncurajeaza nvatarea independenta a ambelor categorii de studenti. Studentii pot opta pentru unul sau altul dintre sisteme. 9

Studentii la distanta beneficiaza de traditia si renumele institutiei si se supun standardelor acesteia. Cadrele didactice sunt ncurajate pentru practicarea unui nvatamnt mai interactiv. c) Structuri cooperative Diverse institutii lucreaza n comun, att n activitatea de educare ct si n ndeplinirea celorlalte functii ce le revin (productie si distributie de suport pentru nvatare, administrative etc.). Aceste institutii nu nscriu studenti n mod direct, ci ofera servicii pentru institutiile de nvatamnt propriu-zise. d) Structuri hibride Ca rezultat al mbinarii diverselor structuri din modelele descrise anterior. n afara descriptorilor modelelor de educatie la distanta de mai sus, care poarta cu sine gradul de aplicabilitate practica n varii situatii, se mai pot enumera ctiva factori care influenteaza alegerea unei structuri: Scopul educatiei. Daca se urmareste pefectionarea cadrelor didactice n sensul familiarizarii cu prevederile reformei nvatamntului, atunci optiunea ar putea fi pentru un model de sine statator sau dual, unisectional. Necesitatile pentru educatie. O universitate deschisa este cea mai buna solutie pentru cerinte mari. Resurse disponibile - umane, fizice si financiare. Gradul autonomiei si controlului - dependente de orientarea si sustinerea de la nivelul politicilor educationale.

10

n general, institutiile educative prefera adoptarea unui sistem bimodal de organizare, prin proiecte specifice care creaza o institutie virtuala n cadrul uneia traditionale. Efectele sunt evidente n timp relativ scurt - o universitate nscriind de zeci de ori mai multi studenti dect pot ncape n salile sale de curs - dar efectele pe termen lung sunt cele vizate, institutiile cu traditie ocupnd un loc n spatiul educativ de mine, spatiul virtual, catre un viitor al "universitatilor fara sedii, legate (mai nti) de oameni si de idei". (Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "Al.I.Cuza" din Iasi - martie 2000). Educatia prin corespondenta. Inainte de aparitia si folosirea in masa a TIC, educatorii foloseau materialul tiparit si serviciile postale pentru ceea ce se numea educatie prin corespondenta. Aceasta forma de educatie la distanta ramane inca o modalitate de instruire viabila acolo unde nu sunt inca dezvoltate infrastructurile necesare unei abordari moderne si mai eficiente. Astazi, se semnaleaza forme moderne ale educatiei prin corespondenta, in care materialele pentru invatare sunt in format electronic si pot fi livrate pe dischete, CD-ROM sau prin e-mail. Se obtin astfel unele avantaje fata de invatamantul prin corespondenta: scaderea costurilor, reducerea personalului si eliminarea spatiilor de depozitare. Educatia prin radio a avut o popularitate mai scazuta, fiind folosita odata cu dezvoltarea noului purtator de informatie si dizolvandu-se in celelalte fucntii ale comunicarii prin Mass-media: promovarea culturii, informarea, socializarea si chiar divertismentul. Fara indoiala, radioul isi are in continuare predominanta pozitiva in perimetrul instructiei si educatie de tip informal, la nivelul marilor comunitati sau societatii, in general. Educatia prin televiziune preia de asemena, de la carti si presa multiple sarcini de stocare si transfer al informatiei aflate intr-o adevarata explozie. Prn mijloacele sale ample si variate si beneficiind de avantajul obisnuintei, televiziunea contribuie la infromarea culturala, dar poate fi utilizata si pentru educatie, mentinandu-se ca alternativa pedagogica in centrul de interes al educatorilor. Educatia prin Internet este un tip de predare invtare la distanta care castiga teren pe zi ce trece. Cursurile suport sunt sticate digital in forme specifice si un navigator uzual pentru Internet sau, in unele caze rare, un program special, permite cursantilor sa acceseze informatiile in ritmul propriu de asimilare. Materialele de invatare sunt prezentate intr-o froma multimedia prin imbinare de text, sunet, imagine, animatie, filme, etc si in modul hyperlinkun model structural in care accesul la alte informatii se realizeaza prin legaturi multipole de la o singura pagina. La randul lor, alte pagini permit revenirea, aprofundarea prin accesarea altor pagini cu subiect similar sau saltul la alte tipuri de informatii. Materialele didactice memorate in format digital prezinta o serie de avantaje: inlaturarea necesitatii spatiilor de depozitare si a personalului numeros; reducerea costurilor de expediere; flexibilitate pentru student de a alege partea care se tipareste si cea care ramane in format electronic
11

 expedierea la timp; integrarea unei varietati de medii de invatare: text, grafica, imagine, sunet; acces la materiale din foarte multe susrse, unele prin link-uri; integrarea legaturilor cu tutorii si cu alti colegi prin intermediul Web.

Caracterisitici Prin teleeducatie, invatarea devine independenta de timp si spatiu, fiind in acelasi timp accesibila cursantilor indiferent de varsta. Pentru aceasta este nevoie de un context tehnologic adecvat care sa ofere cursantilor accesul la o multitudine de mijloace de informare si de surse de cunostinte. Teleeducatia este o consecinta fireasca a dezvoltarii TIC. Au fost indentificate trei subsisteme ale teleeducatiei: persoana care invata(cursantul); cadrul didactic (instructorul); metoda de comunicare. In cadrul sistemului de teleeducatie trebuie creat un context educational corespunzator, care sa implice atat instructorii, cat si cursantii. Cursurile trebuie sa corespunda cerintelor educationale ale contextului. Cursurile vor cunoaste modificari de structura, conceptie sau limbaj pentru a fi aduse la forma corespunzatoare mediului de comunicare realizandu-se trecerea de la sistemul educational traditional la cel modern. Teleeducatia implica doua aspecte principale: pe de o parte permite cursantilor accesul online la informatii, fara a fi prezenti fizic intr-o sala de studi; pe de alta parte permite cursantilor accesarea informatiilor orin intermediul instrumentelor moderne existente intr-o sala de stiudiu. Calitatea procesului teleeducational Cursantii incepatori pot intampina dificultati in determinarea cerintelor unui curs academic, deoarece nu au suportul unui grup similar, accesul rapid la un profesor sau nu sunt familiarizati cu tehnologia utilizata pentru transmiterea cursurilor la distanta. Studentii la distanta trebuie sa fie selectivi si sa se concentreze pe procesul de invatare, pentru a stapani noile informatii. Ei trebuie sa schimbe modul de tratare a cursurilor, sa treaca de la abordarea superficiala la cea profunda. In procesul teleeducational cursantii si profesorii trebuie sa faca fata numeroaselor provocari, precum: recunoasterea puterilor si limitelor fiecaruia, castigarea, mentinerea si chiar cresterea increderii in fortele proprii, deprinderea comunicarii cu alti colegi cu care nu se pot stabili intalniri penru a discuta fata in fata. Principala bariera in calea desfasurarii cu succes a procesului teleeducativ o constituie lipsa unei infrastructuri de comunicatie adecvate, care sa permita transferul optim al infromatiei de tip text, video si audio. Problema cunoaste grade diferite de dificultate. Rezolvarea va veni in urma constituirii retelei globale de comunicatii, pecand de la actuala rete Internet si extinzand-o
12

prin conexiuni la retele nationale. O alta problema care afecteaza teleeducatia o reprezinta obstacolele privind integrarea unot persoane in sistemul teleeducativ. Obstacolele tin de lipsa calificarii si abilitatilor necesare utilizarii TIC, n general, si a acestui sistem, in special. Incapacitatea unora de a se integra in sistemul teleeducational tine de factori psihologici sau sociali si se datoreaza imposibilitatii acestora de a frecventa centre de specializare in utilizarea TIC. Neadaptarea cadrelor didactice la noile tehnologii represinta, de asemenea, un alt neajuns. Pentru depasirea acestuia, instructorii trebuie sa urmeze cursuri specializate, in rua carora sa poata face trecerea cu usurinta spre noul sistem educational.

4. Paradigme educationale in societatea informationala

Dezvoltarea din ultima perioada a tehnologiei informatiei si comunicatiilor are un impact profund asupra modului de desfasurare a activitatilor in orice societate. Astfel, au aparut noi paradigme in cercetarea stiintifica, in dezvoltarea tehnologica, in modul de a face afaceri, in natura muncii si in activitatea manageriala. Educatia, ca activitate esentiala in dezvlotarea unei societati, nu a putut fi ocolita de fenomenul tehnologic, cunoscand transformari esentiale, constituie in noi metode, modele si paradigme ale invatamantului modern. Premise pentru E-learning Studii recente indica faptul ca nu mai exista practic nicio activitate sociala care sa nu fie secondata de o prezentare in fromat electronic concretizata in pagini Web pe Internet, baze de date multimedia, prezentari interactive. Pregatirea cadrelor didactice pentru a utiliza eficient TIC in activitatea didactica apare ca deziderat major in coordonarea procesului instructiv-educativ. Accesul la Internet inlatura barierelegeografice si temporale, permitand colaborari la distanta, accelerand corespunzator ritmul de obtinere si de comunicare a ideilor si rezultatelor. Noile tehnologii educationale constituie astfel de rezultate si se propaga prin Internet pentru a fi folosite in activiatea didactica. Majoritatea marilor universitati au adoptat obligativitatea prezentarii cursurilor pe Web. Au fost elaborate, se dezvolta si se extind tot mai mult produsele program specializate pentru realizarea de cursuri electronice interactive.

13

O noua abordare in educatie O problema comuna care afecteaza atat scolile, cat si universitatile o reprezinta presiunea bugetului. Desi se cheltuieste tot mai mult pe tehnologiile educationale, cea mai mare parte a investitiilor este blocata in costurile structurii existente. Noile tehnologii vor trebui folosite pentru a reduce costurile si pentru a creste posibilitatile de acces la informatie. Tehnologiile promitatoare sunt in special cele videointeractive, conectarea in retea si instrumentele software si hardware de colaborare virtuala. Calculatoarele pot juca rolul unor profesori surprinzator de rabdatori, indemnand catre o gandire creativa si promovand spiritul intreprinzator. Avantajul major pe care il implica calculatoarele este eliminarea starii de inconfort, oferind sansa invatarii fara a mai simti incorsetarea provenita din parerea celor din jur. Calculatoarele vor deveni un fel de mentor electronic.

14

Noile abordari in educatie se concretizeaza astazi in paradigme ca elearning, distance-learning, teleeducation sau online-learning. E-learning nu reprezinta altceva decat o modalitate noua de a privi procesul de invatare, in care elementele de fond raman aceleasi, doar mijlocul de transmitere si insusire a cunostintelor se schimba. Utilizarea mijloacelor informatice in acest scop aduce cu sine libertatea de a invat in locul si la momentul dorit. Radacinile sistemului educational online se gasesc in invatamantul la distanta practicat in anumite regiuni ale globului. Distantele mari sau alte obstacole ii desparteau pe instructori de cursantii lor. Cele mai utilizate si agreate cai de transmitere si receptionare a cursurilor au fost posta si ulterior radioul. Desi aparitia calculatoarelor personale a fost destul de timpurie, costurile ridicate ale tehnologiei au impiedicat dezvoltarea in aceasta directie. Dupa dezvoltarea semnificativa a TIC, promotorii noilor idei educationale au inceput sa-si puna in practica proiectele. Rampa de lansare pentru e-learning a constituit-o insa Internetul si tehnologia World Wide Web. Dezavantajul solutiilor anterioarede invatamant la distanta si-a putut gasi rezolvarea: interactivitatea student-instructor a devenit posibila. Realizarile in domeniul software pentru procesele de e-learning permit comunicarea in timp real, dand nastere salilor virtuale (teleclaselor). Pe plan mondial, bugetele alocate sectorului de e-learning vin sa formeze imaginea asupra pietei existente, tehnologia si conceptele de e-learning fiind mult mai vehiculate in alte medii decat cele academice. Adoptarea de catre organizatii cu scop lucrativ a solutiilor de e-learning permite o pregatire mult mai eficienta a propriilor angajati, in contextul in care informatia devine elementul fundamental pentru orice afacere. In acest context, piata romaneasca surprinde prin deschiderea manifestata. Pe langa numarul mare de universitati si orgaizatii care adopta o astfel de sloutie, infrastructura Intrenet promite o dezvoltare spectaculoasa. Dincolo de suportul tehnologic, elementulk esential il constituie aspectul psihologic implicat: aplicand o metodologie de lucru clara si profesionala, proiectele implementate se vor bucura de o mare receptivitate din partea utilizatorilor. E-learning este o industire relativ noua si neexplorata, care presupune acoperirea unui set vast de aplicatii si procese bazate pe invatarea cu ajutorul calculatorului. E-learning inseamna distribuirea continutului informatiei pe cale electronica, fiind mai precis definit decat invatamantul la distanta: e-learning inseamna convergenta dintre invatare si Internet; e-learning inseamna folosirea TIC pentru a construi, livra, selecta, administra si extinde invatarea; e-learning inseamna invatarea prin Internet, putand include informatii in formate multiple si o retea de comunicatie intre cei implicati; e-learning reprezinta cel mai rapid mod de invatare, cu cele mai reduse costuri, care permite cresterea accesului la educatie pentru toti participantii. Exista numeroase semnificatii pentru prefixul e in cazul paradigmei elearning, dintre care cele mai importante sunt:
15

 explorare cei care invata utilizeaza Internetul ca instrument de explorare pentru a accesa o multitudine de informatii; experienta www ofera posibilitatea de discutii online intre participantii la cursuri; angajament www ii captiveaza pe cursanti, oferindu-le posibilitatea invatarii sincrone, colaborarii si schimbului de idei; usurinta utilizarii permite chiar si celor neinitiati in navigarea pe Internet accesarea informatiilor de pe orice tip de platforma tehnica. Ca o definitie sinteza, se poate spune ca e-learning inseamna invatarea bazata pe tehnologii, o modalitate de difuzare a infomatiei care foloseste toate mediile electronice, inclunzand Internetul, Intranetul, extranetul, satelitii de comunicatie, benzile video-audio, programele de televiziune interactive si CDROM-ul. Concepte ca e-learning, invatare bazata pe Web sunt definite si utilizate in mod diferit de orgaizatii si utilizatori.

Avantajele sistemului e-learning Principalul avantaj al unui sistem de e-learning consta in flexibilitatea care incurajeaza stilul propriu de invatare al cursantului. In ultim perioada, invatamantul traditional incepe sa piarda teren, lasand loc educatiei asistate de calculator, datorita in special costurilor reduse. Principalele avantaje oferite de e-learning Avantaj Tehnologia a revolutionat afacerile, acum trebuie sa revolutioneze si invatamantul Oriunde, oricand, oricine Descriere Necesitatea de transformare a modului de organizare a invatarii in unul mai modern, eficient si flexibil a condus la notiunea de e-learning. Se estimeaza ca un procent destul de mare de angajati utilizeaza calculatoarele personale in munca lor.
16

Scaderea costurilor datorita eliminarii cheltuielilor de transport Posibilitatea de modificare a informatiei difuzate Cresterea gradului de colaborare si interactivitate intre cursanti Invatamantul electronic este mai putin stresant decat cel traditional Invatarea controlata Prezentarea pe module Posibilitatea de a masura eficacitatea programului Capacitatea mare de stocare

Obstacolele tehnice cum ar fi accesul, standardele, infrastructura nu reprezinta o problem,cel putin in viitorul apropiat. Dezvoltarea a WWW, capacitatea ridicata a retelelor si calculatoarelor ofera posibilitatea de invatare 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana. Marele beneficiu il reprezinta eliminarea costurilor si a inconvnientelor care erau reprezentate de necesitatea ca instructorul si cursantul sa se alfe in acelasi loc. Studiile arata ca organizatiile din SUA si-au redus costurile cu 50-70% cand au inlocuit intruirea traditionala cu livrarea electronica a cursurilor. Produsele Web permit instructorilor sa-si actualizeze lectiile si materialele in intreaga retea, cu refacere automata a infromatiilor si accesul cursantilor la cele mai noi date. Invatamantul la distanta poate fi mai stimulativ si mai incurajator decat cel traditional, deoarece permite interactiunea dintre grupuri. Cursantii care utilizeaza acest tip de invatamant au mai multe contacte cu colegii, petrec mai mult timp cu pregatirea materialelor, inteleg mai bine temele. Acest tip de invatamant elimina teama de a gresi in fata unui grup de oameni. Cursantii pot incerca lucruri noi, pot gresi si pot afla unde au gresit, invatand astfel ce au facut bine si ce nu. Tehnologia da posibilitatea individului sa-si organizeze modul de invatare nemaifiind nevoie sa participe la orele organizate in clasa. Arhitectura informatiei este modulara, aceasta este invatarea progresiva. In e-learning cursantii sunt usor de monitorizati, putind fi urmarite numarul de download-uri facute, numarul de teste date. De asemenea, se poate acorda ajutor celor care au nevoie. Internetul are o capacitate mult mai mare de stocare comparativ cu hard-disc-urile individuale. Acesta permite utilizatorilor sa acceseze mai multe produse putand vedea prezentari pentru o serie de cursuri din care isi pot alege cel putin unul.

Forme de exprimare pentru e-learning Paradigma e-learning a procesului educational in societatea infromationala cunoste cel putin trei forme de manifestare: clasele distribuite, invatamantul independent si invatamantul deschis la distanta ( IDD).
17

Modelul claselor distribuite Caracterisitici Ora de curs implica si comunicari reale, atat cursantii cat si profesorii trebuie ca macar o data pe saptamana sa se reuneasca intr-un spatiu fizic; Numarul de locatii ale participantilor la curs poate varia de la doi la cinci sau mai multe; Cursantii pot participa la curs din locatii convenabile ( de acasa sau de la lcul de munca); Institutiile vor servi un numar mic de studenti aflati in locatii diferite.

TehnologiiDialog video-bidirectional; suport pentru Dialog video-unidirectional si audio-bidirectional; orele de curs Audioconferinte; Videoconferinte TehnologiiTelefon, fax; suport in afara Posta clasica; orelor de curs Calculator persona. Modelul invatarii independente Caracterisitici Nu exista ore de curs si cursantii studiaza independent, urmand indicatiile primite; Cursanti pot interactiona cu profesorul si in unele cazuri cu alti colegi; Materialele de curs oferite se pot afla sub forma scrisa, pe discheta, CD-ROM, casete video; Materialele de curs se folosesc pe perioade mari de timp, iar realizarea lor necesita un proces complex in care sunt implicati pe langa profesori de specialitate si specilaisti media, specialisti in procesul de instruire, lingvisti. Niciuna, deoarece nu exista ore de curs.

Tehnologii-suport pentru orele de curs Tehnologii-suport Telefon; in afara orelor de Mail vocal; curs Posta clasica; Calculator personal. Modelul IDD Caracteristici

Materialele de curs se prezinta sub forma tiparita, pe dischete, CD-ROM, casete video, care sa le permita cursantilor sa studieze individual sau in grup;
18

Tehnologii-suport pentru orele de curs Tehnologii-suport in afara orelor de curs

De obicei, materialele de curs sunt specificeunui profesor, in fucntie de materia predata; Cursantii se intalnesc periodic intr-o anumita locatie pentru ca profesorul sa poata sustine o ora de curs prin tehnologii interactive, similar modelului clasei distribuite; Orele de curs comune se fac pentru ca studentii sa discute si sa clarifice anumite conceptii sau idei, sa realizeze anumite experimente, simulari sau alte exercitii aplicate. Dialog vidoe-bidirectional; Dialog video-unidirectinal; Dialog audio-bidirectional Audioconferinte; Videoconferinte. Telefon; Mail vocal; Calculator personal.

E-learning-ul nu doreste sa inlocuiasca sistemele educationale traditional, ci doreste sa intareasca procesul de invatare.

5. Cerinte ale invatamantului online

Sistemele complexe ale comunicarii pun in miscare capitaluri imense, echipamente tehnice sofisticate, resurse umane uriase si are ca beneficiari miiarde de oameni.

19

Institutii virtuale de formare Termenul de educatie virtuala este din ce in ce mai folosit, in relatie directa cu prezenta crescanda a TIC in metodologia invatamantului deschis la distanta. Evolutia institutiilor virtuale are loc in contextul unui spectru larg de conditii care, pe de o parte, conduc la nevoia de schimbare, iar pe de alta ingradesc schimbarea sau incetinesc ritmul. Conditiile variaza de la cele regionale la unele care actioneaza global, importanta fiecareia diferentiindu-se relativ la contextul socio economic specific unui anumit stat luat in considerare. O institutie de educatie virtuala poate fi definita ca: o institutie implicata in activitati de tip educativ care isi promoveaza planul de invataman, programele analitice si cursurile direct celor interesati prin intemediul TIC, furnizand si suportul tutorial sau o organizatie creata prin parteneriat pentru a facilita predarea si invatarea fara o aplicare directa ca furnizor de programe educative. Institutiile vrituale pot include atat sectorul public, cat si privat, lanivel elementar, gimnezial, liceaul, universitar ca si forme de educatie nonformala, educatie permanenta, educatie vocationala de perfectionare. Emergenta institutiilor virtuale are patru surse diferite: institutii care au fost implicate in educatia deschisa si la distanta; institutii traditionale, de la scoli la universitati care nu au mai fost implicate in educatia la distanta; sectorul corporatiilor sau al organizatiilor mari care dezvolta programe de pregatire pentru uz intern, avand ca suport si mijloc de distribuire TIC si purtand eticheta de virtual; persoane individuale care din motive variind de la altruism la profit, folosesc TIC pentru a crea oportunitati de creare pentru oricine este interesat. Eticheta virtual este folosita in sens larg si nediscriminat in toata lumea si este interschimbabila cu alti termeni similari: invatare deschisa si la distanta, invatare distribuita, invatare in retea, invatare prin Web si invatare prin calculator. Desi sunt foarte putine exemple de institutii virtuale in sensul pur, numarul activitatilor de acest tip., in toate formele si la toate nivelurile organizatiilor instructiv-educative, publice sau private, este considerabil in toata lumea. Nimeni nu pare sa se indoiasca de fptul k dezvoltarea TIC va avea un impact profund asupra accesului, functionarii institutionale si proceselor predarii si invatarii. Dezvoltarea institutiilor virtuale este inca in faza experimentala in majoritatea tarilor. In mod obisnuit, World Wide Web-ul se foloseste doar ca mediu publicistic fara a se apela la potentialul real al tehnologiilo, din cauza lipsee de importnata care se acorda pregatirii si perfectionarii personalului didactic. Emergenta institutiilor virtuale este in relatie directa cu dezvoltarea si accesul la infrastructura TIC. Oricum, majoritatea decalajelor socio-economice si geografice rezulta din acest acces si constitue punctul critic al educatiei la distanta, deoarece lipsa accesului dezavantajeaza din ce in ce mai mult achizitia de aptitudini si cunoastere. In ciuda acestei relatii directe, se pare ca planurile strategice de dezvoltare a infrastructurii TIC nu iau in considerare aplicativitatea in educatie.
20

Mediul de invatare la distanta prin Internet Invatarea la distanta comporta multe aspecte similare cu invatarea in mediile traditionale, doar cateva diferente semnificative conferindu-i un aspect aparte. Personalul didactic implicat are de indeplinit aceleasi obiective care contureaza, orienteaza si dau semnificatie situatiilor educative conventionale, dar separarea de elev/student face ca anumite sarcini ale muncii cadrului didactic sa ia forme speciale Introducerea Internetului in scoli este evenimentul care precipita emergenta unei noi pardigme in educatie. Pe fondul schimbarilor majore in plan social, convergenta unor factori cum sunt dezvoltarea tehnologica, noile tehnologii pedagocice si impartirea responsabilitatii pentru educatie cu duverse alte institutii duc la reliefarea unor caracteristici care dau masura paradigmei: fluiditatea rolurilor; curriculum orientat spre necesitatile particulare ale cursantului; resurse distribuite; facilitati virtuale; lectii asincrone. Un aspect important al politicilor nationale in directia formarii noilor generatii este folosirea calculatorului ca suport pentru invatare. Astfel, trebuie prevazut si orientat impactul TIC asupra invatarii prin relevarea rezultatelor asteptate. TIC nu trebuie considerata numai ca unul dintre elementele de continut ale invatamantului, ci si ca un mijloc didactic, integrat in predarea diferitelor discipline, cu rol importnant in imbunatarilrea calitatii predarii si ameliorarea procesului instructiv-educativ. Ca urmare a utilizarii TIC se vor dezvolta aptitudini de creare, tratare, obtinere, selectionare si recuperare a informatiei si se vor dezvolta creativitatea si capacitatea de gandire structurata. Se vor crea noi medii de invatare individuala si in grup. Un alt efect posibil ar fi convertirea modeluluii interactiunii educator-elev intr-un model triunghiular educator-calculator-elev.

Competentele participantilor la educatia la distanta Mediul de instruire la distanta are ca principale particularitati resursele disponibile si modalitatile de contact dintre tutor si contact sau intre
21

cursanti. Particularitatile impun ca atat educatorii, cat si studentii sa demonstreze competente specifice de comunicare in scris si de stapanire a mijloacelor de transmitere a informatiilor folosite in program. Exprimarea grafica, textuala, este un fenomen complex destul de putin abordat. Comunicarea textuala se supune aceleiasi succesiuni de tehnici de preparare, elaborare, adaptare si interpretare a materialelor care formeaza corul mesajelor. Fiecare tehnica in parte difera insa, mai mult sau mai putin, in masura in care difera aspectul grafic al mesajului de fenomenele orale ale comunicarii aceluiasi mesaj. In sprijinulk ideii ca procesul emiterii este mult mai complex decat o simpla articulare, iar receptarea depaseste simpla percepere a unor stimuli oarecare, cercetatorii in domeniul psiholingvisticii sublinieaza ca mesajul este atat construit incat sa poarte cu sine si semnificatia. Cerintele unei comunicari eficiente: perceperea diferitelor niveluri de abstractizare a variatelor tipuri de limbaj; intelegera raporturilor intre valorile lexicale si cele sintactice; cunoasterea si aprecierea valorii semnelor de punctuatie si a celorlalte mijloace grafice; surprinderea si aprecierea corecta a volrilor contextuale; distingerea intre esential si accesoriu intr-un text scris; insusirea tehnicilor de lucru bazate pe informatii scrise; stapanirea tehnicilor de formulare a intrebarilor, pornind de la o informatie; abilitatea de a rezuma si fromula o concluzie; integrarea in experienta proprie a cunostintelor dobandite prin informatia scrisa. Un model al competentelor in folosirea calculatoarelor in vederea educatiei online include aptitudini de informare si cercetare necesare fiecarui cursant in timpul studiilor si fiecarui instructor participant la un program de educatie la distanta prin Internet: Definirea sarcinii. Primul pas consta in recunoasterea nevoii de informare, definirea problemei si identificarea tipului si cantitatii de informatie necesara. Cursantii si instructorii trebuie sa fie capabili: - sa foloseasca e-mail-ul si grupurile de discutii online pentru a comunica in privinta continutului materialelor, pentru informare, pentru a initia dicutii pe anumite teme subiecte si pentru a indeplini sarcini; - sa utilizeze conferintele online, e-mail-ul si software0ul pentru retele locale pentru a comunica; - sa foloseasca programele speciale pe calculator pentru definirea sau redefinirea problemei. Strategii de cautare a informatiei. Odata formulata sarcina, trebuie luate in considerare toate sursele posibile si trebuie dezvoltat un plan de cautare si selectare a informatiei; Accesul si localizarea informatiilor. Dupa determinarea prioritatilor de cautare, informatiile trebuie identificate intr-o varietate de forme de stocare si accesate. 22

sa a le

Folosirea informatiilor. Dupa identificarea resurselor potential necesar, cursantii si instructorii trebuie parcurga materialele pentru determina importanta pentru tema si apoi sa

extraga infromatiile relevante. Sintetizarea. Studentii si educatoriitrebuie sa stie sa organizeze si sa comunice rezultatele activitatii de infromare. Evaluarea. Cursantii si instructorii pot evalua munca proprie sau pot fi evaluati de altii.

6. Sisteme de invatare interactiva prin realitatea virtuala

Sistemul de invatare interactivaeste un sistem educational colaborativ care permite mai multor cursanti aflati in locatii geografice diferite sa interactioneze intr-un spatiu virtual tridimensional. Pentru a efectua experimente virtuale, pot fi folosite si sarcini creative. Cursantii pot sa creeze dinamic obiecte noi si sa le modifice proprietatile. Sistemul mentine starea spatiului, asa cum este vazut de fiecare cursant. Pentru a mentine consistenta spatiului, este nevoie de o metoda eficienta de comunicare.In cadrul spatiului virtual, materialele tridimensionale sunt bazate pe OMG-COBRA, un model de arhitectura distribuita. Este introdusa si o metoda de creare a noilor obiecte si de modificare a proprietatilor lor. In cele din urma, dupa dezvoltarea si implementarea unui prototip de sistem, se pot evalua diferitele aspecte care privesc metodele propuse. Studiile recente asupra instruirii asistate de calculator sugereaza ca invatarea interactiva, in care cursantii interactioneaza activ cu materialul educational si invatarea colaborativa, in care cursantii vorbesc cu ceilalti din grup, joaca un rol semnificativ in dobandirea de noi cunostinte. In plus, oamenii sunt mai interesati de educatia asistata de calculatoare, in special de invatarea cooperativa asistata de calculator. In cadrul acestui nou tip de invatare sunt folosite diferite tehnologii precum posta electronica, stirile, tehnologia informatiei si comunicatiilor, mediile grafice tridimensionale pot fi aplicate in diferite domenii, inclusiv educatie. Prin utilizarea materilelor educationale prezentate folosind 3D-CG, cursantii pot intelege mai bine constructiile tridimensioanle, pot
23

studia dinamica si pot observa obiecte din diferite unghiuri de vedere. Tehnologia 3D-CG permite atat construirea unei lumi virtuale, cat si descrierea de structuri complicate. Cercetarile recente au indicat codificarea materialului educational prin utilizarea limbajului de modelare a realitatii virtuale, prin care datele de modelat po fi descarcate local de pe un server, permitand mai multor utilizatori accesul la aceeasi lume virtuala. Totusi, utilizatorii nu se pot recunoaste intre ei si nu pot colabora in manipularea obiectelor virtuale. Fiecare evolueaza intr-o copie proprie a lumii virtuale. S-a dezvoltat un mediu virtual in care utilizatorii pot percepe si reactiona la actiunile altor utilizatori simultani si pot manipula obiecte cooperativ. Mediul colaborativ de nvatare folosind un spatiu virtual are urmatoarele facilitati: (1) Spatiu virtual comun (camera). O scoala obisnuita contine mai multe unitati de spatiu, fiecare fiind desemnata ca o sala de clasa. Cursantii din interiorul unei sali lucreaza cu acelasi material educational. Un cursant poate fi prezent ntr-o singura camera la un moment dat, dar se poate misca liber dintr-o camera n alta. (2) Viziune si parcurgere tridimensionala a materialelor educationale. Cursantii din aceeasi camera vad aceleasi obiecte tridimensinale. Daca o proprietate a unui obiect se schimba, atunci toti vad schimbarea n acelasi timp. Fiecare cursant se poate deplasa prin camera si vedea obiectele din diferite unghiuri de vedere. (3) Ferestre de identificare. Pentru a permite recunoasterea reciproca a cursantilor care lucreaza n aceeasi camera, pe ecranele calculatoarelor apar ferestre care identifica locul fiecarui cursant n clasa si directia n care priveste. (4) Conversatii n timp real. Pentru comunicare cursantii pot utiliza dialogul text sau conferintele audio/video, ceea ce conduce la o nvatare colaborativa eficienta. (5) Operarea colaborativa a materialelor educationale. Cursantii pot interactiona activ cu materialele virtuale. De exemplu pot muta un obiect, l pot roti, i pot schimba forma, culoarea sau i pot adauga o noua parte. De asemenea, pot activa unul din comportamentele predefinite ale obiectelor (de exemplu pot forta un obiect sa cada, ca si cum ar fi sub influenta gravitatiei n lumea reala). Fiecare cursant observa schimbarile produse de numeroasele tipuri de comportamente n acelasi timp. n scop educativ, unele sistemele pot fi folosite la studiul limbilor straine. Totusi, pentru situatiile n care interactiunea strnsa cu obiectele este necesara cazul experimentelor fizice si muncii creative mecanismele oferite nu sunt suficiente. n aceste situatii este foarte important pentru sistem sa gestioneze strict consistenta starii dinamice a mediului virtual comun. Pentru ca schimbarile n starea obiectelor sa fie observate de toti cursantii, trebuie rezolvate urmatoarele aspecte: - memorarea starii curente a spatiului comun si gestionarea schimbarilor dinamice; - stabilirea celui mai bun model de obiecte pentru materialul educational; - alegerea celei mai bune interfete pentru crearea/distrugerea obiectelor si modificarea proprietatilor lor; 24

realizarea comunicatiei ntre obiectele distribuite. n sistemele educationale, pentru cursanti este important sa aiba posibilitatea de a crea noi obiecte si de a le schimba proprietatile. De aceea, sistemul trebuie sa memoreze starea statica a materialelor educationale si sa gestioneze starea lor dinamica. Pentru a accelera procesul de desenare grafica, fiecare cursant trebuie sa aiba propria copie a obiectelor dinamice grafice. Exista doua alternative pentru ca un cursant nou sa obtina starea curenta a spatiului comun: de la server sau de la alt cursant. n cel de al doilea caz, daca toti cursantii parasesc camera, starea curenta dispare. Pentru a pastra totusi starea curenta, se adauga sistemului un cursant special, numit pseudo-cursant (figura 2). Materialul educational este creat si memorat n baza de date de materiale. Atunci cnd pseudo-cursantul este lansat, el ncarca materialul din baza de date si creeaza o copie locala. Atunci cnd cursantii A si B intra n camera, fiecare primeste o copie a copiei pseudo-cursantului si toate copiile sunt actualizate.

Figura 2. Managementul datelor despre materiale Un obiect distribuit poate fi definit prin arhitectura CORBA. Baza CORBA este obiectul broker de cereri (ORB) si limbajul de definire a interfetei (LDI). Fiecare interfata specifica este definita prin LDI si obiectele distribuite comunica ntre ele prin ORB. Astfel, fiecare obiect poate fi accesat prin ORB fara a sti locatia sa geografica, folosind interfata simpla definita prin LDI. Figura 3 prezinta structura fiecarui obiect educational n spatiul virtual. Resursele din fiecare obiect educational sunt gestionate de un singur obiect CORBA - echipament. El gestioneaza obiectele scenei, comportamentele si alte resurse. Un obiect de scena are noduri grafice, un comportament si poate avea obiecte sunet.

25

Pentru ca mai multi cursanti sa mparta starea ta retele de viteza foarte mare, cu ntrzieri curenta a spatiului virtual, trebuie sa schimbe reduse. Pentru o utilizare practica, mesajele mesaje ntre ei, ori de cte ori starea camerei trebuie clasificate si trebuie identificata cea se modifica. Mesajele sunt foarte dese, penmai buna metoda de comunicatie pentru fietru a asigura sincronizarea corecta a starilor care categorie (figura 4).

Tipul 1. Operatii care nu afecteaza alti cursanti (de exemplu citirea starii unui obiect). Pentru aceste operatii, cursantul trimite cereri direct obiectelor respective. Tipul 2. O peratii care cer o sincronizare stricta ntre toti cursantii (de exemplu aprinderea luminii). Pentru aceste operatii, cursantul trimite cererea nti la serverul camerei, care i verifica acceptabilitatea si starea n camera, apoi o retrimite catre destinatie. Serverul camerei trimite si un mesaj catre toti cursantii, anuntndu-i sa si actualizeze starea obiectelor. Tipul 3. Operatii care necesita un raspuns rapid (de exemplu miscarea unui obiect sau schimbarea unghiului de vedere propriu). Pentru astfel de operatii, cursantul trimite o
26

cerere catre toti ceilalti cursanti prin multicasting IP, nu prin ORB. Cererile de acest tip sunt de obicei urmate de cereri de tipul 2. De exemplu, atunci cnd un obiect este miscat, pozitia sa este emisa n retea. Atunci cnd miscarea nceteaza, fiecare cursant actualizeaza starea obiectului sau proxy prin cereri de tipul 2. n sistemul prezentat, cele trei mecanisme de sincronizare sunt selectate automat de un obiect proxy al fiecarui cursant pentru a ascunde procesul de selectie si pentru a face interfata mai simpla. n mesajele de tipul 2, serverul camerei verifica acceptabilitatea mesajului trimis de fiecare cursant pentru a mentine consistenta starii camerei. Pentru a mentine o consistenta stricta, cea mai simpla cale ar fi folosirea unui mecanism de blocare care permite unui singur utilizator sa opereze asupra unui obiect la un moment dat. Acest mecanism nsa ar face dificila pentru utilizatori perceptia senzatiei de operare colaborativa asupra unui obiect, ceea ce contrazice chiar obiectivul de a oferi un mediu colaborativ. Pentru ca mai multi cursanti sa manipuleze acelasi obiect, trebuie trimise simultan mai multe mesaje care afecteaza acel obiect. Pentru mesajele care schimba starea obiectului trebuie pastrata ordinea corecta. De exemplu, sa presupunem ca mai multi utilizatori vor sa schimbe culoarea unui semafor care are trei culori (rosu, galben, verde). Daca ordinea mesajelor care ajung la fiecare cursant difera, culoarea finala va fi alta la fiecare cursant. Pe de alta parte, mesajele care afecteaza obiecte separate sau proprietati independente nu trebuie neaparat mentinute ntr-o anumita ordine. De exemplu, daca un mesaj care schimba culoarea si unul care schimba forma ajung n alta ordine, rezultatul final va fi acelasi la toti cursantii. n plus, pentru unele mesaje, validitatea lor depinde de starea curenta a obiectului. Serverul trebuie sa aiba un mecanism de respingere a cererilor care nu mai sunt valide. De exemplu, pentru un ntrerupator electric, daca lumina este stinsa, operatia de aprindere este valida, dar operatia de stingere nu este. Pentru a verifica aceste restrictii, o functie locala de verificare la fiecare cursant nu este suficienta, ci este nevoie de un mecanism global de gestiune a starii ntregii camere. Serverul camerei trebuie sa controleze secventa mesajelor astfel nct mesajele care determina schimbari ale starii sa ajunga la fiecare cursant n aceeasi ordine. n sistem, serverul serializeaza mesajele care ajung la el si apoi le trimite cursantilor. Ordinea de sosire a mesajelor se poate schimba datorita traficului n retea, dar numarul de secventa atasat permite cursantului sa refaca ordinea corecta. Mecanismul de management al mesajelor din sistem a fost proiectat pentru a utiliza numere de secventa (figura 5). Serverul si fiecare cursant au cte o tabela n care memoreaza ultimul numar de secventa Sn corespunzator fiecarui obiect. ntr-o situatie stationara serverul si cursantii au acelasi numar de secventa corespunzator unui anumit obiect. Atunci cnd are loc un eveniment la un cursant, acesta trimite un mesaj cu numarul de secventa Sn+1 catre server, iar acesta l retrimite cursantilor. Serverul si cursantii actualizeaza numarul de secventa la Sn+1 dupa procesarea mesajului. Serverul accepta mesaje cu numar de secventa mai mare dect cel memorat n tabela sa. Atunci cnd doi cursanti trimit un mesaj referitor la acelasi obiect aproape n acelasi timp, cel care ajunge 27

primul este acceptat, iar celalalt respins deoarece nu are un numar de secventa acceptabil. n acest fel starea camerei si a obiectelor este consistenta, chiar daca mai multi cursanti trimit cereri aleator.

S-a dezvoltat un sistem experimental care ofera un mediu colaborativ de nvatare bazat pe consideratiile de mai sus. Sistemul a fost proiectat astfel nct mai multi cursanti sa poata lucra mpreuna ntr-un mediu de nvatare tridimensional, sa nvete ntr-o maniera interactiva si colaborativa. Principala facilitate este posibilitatea cursantilor de a se deplasa n spatiul de studiu si de asi schimba unghiul de vedere. n plus ei pot vizualiza ferestrele de identificare ale celorlalti cursanti si sa discute cu ei n timp real. Pentru a asigura nvatarea colaborativa, sistemul permite cursantilor: - sa activeze comportamente atasate obiectelor; - sa creeze noi obiecte si sa le modifice proprietatile; - sa ataseze noi comportamente obiectelor; - sa defineasca un obiect grup care include mai multe obiecte- fii. Asa cum se vede n figura 6, sistemul consta ntr-un server care gestioneaza materialul educational din camera, mai multi cursanti si retele care conecteaza serverul si cursantii. Serverul si cursantii ruleaza pe calculatoare personale cu SO Windows NT sau Windows 95. Software-ul de desenare folosit pentru grafica tridimensionala este Open Inventor (Template Graphics Systems Inc.). Este folosita o placa de accelerare OpenGL pentru a Pentru software-ul CORBA s-a folosit Orbix (IONA Inc.). Sistemul contine mai multe blocuri: (1) Blocul pentru server care include: Baza de date de materiale: memoreaza materialele educationale si datele geografice si poate fi accesata pin protocolul HTTP; fiecare cursant si descarca materialul necesar de aici; Server-ul camerei: primeste un mesaj de la cursant, verifica acceptabilitatea sa si l trimite cursantilor atunci cnd operatia corespunzatoare se produce la acestia; Pseudo-cursantul: memoreaza starea statica a camerei; un cursant care intra n camera preia starea camerei de la pseudocursant, celelalte functii fiind aproape la fel cu cele ale unui cursant obisnuit. 28

(2) Blocul pentru cursant care include: Blocul de control al comunicatiei: controleaza trimiterea si eceptionarea mesajelor si descarcarea materialelor din baza de date; Blocul de control al interfetei utilizatorului: controleaza interfata pentru a schimba unghiurile de vedere si pentru a manipula obiectele; Blocul de control grafic: deseneaza spatiul tridimensional; Blocul de control audio: controleaza efectele sonore si conversatia n timp real ntre cursanti.

nvatamntul deschis la distanta implica di-re ale practicienilor, prin introducerea unor versificarea rolurilor conventionale n preda-roluri noi. n sistemele traditionale exista un personaj cheie: profesorul. Educatia la distanta nu diminueaza neaparat rolul acestui personaj, dar creste importanta altor persoane. Din perspectiva cursantului este importanta alegerea unui curs bun, iar consultanta n vederea alegerii o va primi de la un consilier, de la un administrator, dar sigur nu de la un profesor autor de curs sau de la un tutor. Similar, eficienta muncii unui tutor va fi direct proportionala cu calitatea muncii autorului de curs.

n concluzie, un program de educatie la distanta eficace necesita un efort de echipa sustinut si fiecare mbogatire a experientei de nvatare a cursantului are importanta. Cu aceasta premisa sunt de evaluat mai multe aspecte datorita unui evantai mai larg de semnale. Pe de alta parte, cursantul are libertatea sa-si defineasca propriul parcurs de nvatare si sa foloseasca liber resursele oferite sau disponibile, nelimitndu-se la materialul de curs, care poate fi folosit n egala masura si importanta cu alte materiale.

29

7.Bibliografie
Ion Gh. Rosca, Bogdan Ghilic-Micu si Marian Stoica-INFORMATICA, SOCIETATEA INFORMATIONALA, eSERVICIILE, Editura Economica, Bucuresti 2006 ; www.elearning-forum.ro; www.worlds.net; www.elearning.ro.

30