Sa examinam Scripturile n fiecare zi

2011

 Sa examinam Scripturile n fiecare zi

2011

Numele

 Sa examinam Scripturile n fiecare zi

2011

2010 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania Examining the Scriptures Dailyc2011 Toate drepturile rezervate 2010 Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e.V. Selters/Taunus Sa examinam Scripturile n fiecare zi c 2011 Alle Rechte vorbehalten Aceasta publicatie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica sustinuta prin donatii.

Examining the Scriptures Daily2011 Romanian (es11-M) Made in Germany Tiparita n Germania Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

 Sa examinam Scripturile n fiecare zi Cuvant nainte

Buna dimineata! Acest salut calduros se aude pretutindeni n lume, de nenumarate ori n fiecare zi. In diferent de varianta sau limba n care e rostit, este n general primul lucru pe care li-l spunem membrilor fami liei cand ne trezim sau altora cand i ntalnim n cursul diminetii. E ca si cum am zice: Ma bucur sa te vad. Sper sa ai o zi frumoasa. Pentru majoritatea oamenilor nsa, acesta e un simplu salut. Dar ce ne-ar putea face dimi neata cu adevarat buna? Pentru unii, cel mai important e sa-si nceapa ziua cu un mic dejun hranitor. Pentru altii, a avea o zi buna nseamna a se simti bine, a fi plini de energie. Desigur, nici vremea nu este un factor de ignorat. Multi altii con sidera ca si ncep bine ziua daca se trezesc si reusesc sa se apuce de lucru pentru a-si satisface necesitatile fun damentale. Totusi, necesitatile noastre nu sunt strict de natu ra materiala, cum ar fi cele legate de hrana, mbraca minte si adapost. Cand a fost ispitit de Diavol sa trans forme pietrele n paini, Isus a raspuns: Omul sa nu traiasca numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Iehova (Mat. 4:4). Da, pentru a fi cu adevarat fericiti trebuie sa ne satisfacem si alte necesitati funda mentale. In Predica de pe munte, Isus a facut referire la ele spunand: Fericiti sunt cei constienti de necesita tile lor spirituale (Mat. 5:3). Cand necesitatile spiritua le ne sunt satisfacute prin ntelegerea Cuvantului lui Dumnezeu, Biblia, putem dobandi fericirea. In cazul multora, necesitatile spirituale ies la ivea la cand si pun ntrebari de genul: De ce existam? Care este scopul vietii?. Raspunsul devine clar cand sunt ajutati sa nteleaga ca, departe de a fi evoluat din forme

 inferioare de viat a, omul a fost creat de un Dumnezeu iubitor. Mai mult, el a fost creat dupa chipul lui Dum nezeu, putand oglindi unele dintre calitatile Sale (Gen. 1:27; Deut. 32:4; Iov 12:13; Is. 40:26; 1 Ioan 4:8). Iehova ne-a nzestrat atat cu necesitati de ordin fizic, cat si cu necesitati de natura spirituala. Prin urmare, ne nastem cu dorinta de a-l cunoaste si de a-i aduce nchinare (Rev. 4:11). Studiind Biblia, descoperim nenumarate adeva ruri spirituale: l cunoastem mai bine pe Dumnezeu, nor mele lui si scopul sau privitor la omenire. Aceste nvat a turi sunt spre binele nostru ntrucat Iehova ne ndruma pe cea mai buna cale (Is. 48:17; Luca 11:28). La fel cum corpul nostru trebuie hranit cu regula ritate pentru a trai, tot asa si spiritualitatea noastra tre buie hranita ncontinuu. Chiar daca am acumulat deja bogate cunostinte spirituale, mintea noastra imperfec ta are tendinta de a uita. Totodata, preocuparile vietii de zi cu zi ne pot acapara cu usurint a. In plus, suntem n permanent a bombardati de propaganda sistemului lui Satan. Cu toate acestea, Cuvantul inspirat al lui Dum nezeu ne nvat a, ne mustra cand este necesar, ndreap ta lucrurile si ne face pe deplin competenti, complet pregatiti pentru orice lucrare buna (2 Tim. 3:16, 17). Cat de important este, asadar, ca aducerile-aminte din Scripturi sa nu lipseasca din programul nostru zil nic! Brosura Sa examinam Scripturile n fiecare zi pen tru anul 2011 a fost realizata chiar cu acest scop. Fieca rei zile a anului i este rezervat un pasaj din Biblie, nsotit de un comentariu. Nestematele pe care le veti descoperi zi dupa zi va vor readuce n atentie adeva ruri pe care le pretuiti, necesitatea de a ramane treji spiritualiceste si modalitati prin care i puteti fi placuti lui Dumnezeu (1 Tes. 5:6). Intrucat sunt scurte, comen tariile pot fi analizate n numai cateva minute. Multi fac acest lucru dimineata, fie n particular, fie mpreuna cu familia la micul dejun. Daca veti proceda si voi astfel, veti da un nceput cu adevarat bun fiecarei zile.

 Sa ne refugiem la numele lui Iehova. (Tef. 3:12)

Pe 12 ianuarie 2010, orasul haitian Port-au-Prince a fost devastat de un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe sca ra Richter. Multe cladiri, ntre care spitale, scoli si chiar car tierul general al misiunii ONU, s-au prabusit, iar palatul prezidential a fost grav avariat. Calamitatea a secerat pes te 225 000 de vieti omenesti. Nestiind unde sa se refugieze, cei ramasi n viata au iesit pe strazi, si-au facut fel de fel de adaposturi n spatii deschise si au ramas acolo saptamani n tregi. Decizia lor s-a dovedit nteleapta, deoarece replicile seismului, cum ar fi cea din 20 ianuarie cu magnitudinea de 6,1 grade pe scara Richter, au continuat sa zguduie orasul. In caz de dezastru natural, gasirea celui mai bun refu giu este o chestiune de viata si de moarte. Multi se ntreaba: Ar trebui sa raman pe loc sau sa merg altundeva? Ce loc e cel mai sigur? La cine pot apela pentru ajutor?. Astfel de decizii sunt mai usor de luat cand este afectata o zona rela tiv restransa. Cum ar sta nsa lucrurile n cazul unui dezas tru care ar afecta zone extinse, chiar ntregul glob? Cei care cred ca o calamitate de proportii mondiale e pura fantezie trebuie sa se gandeasca la un eveniment care a avut deja loc n istorie, Potopul, precum si la avertismen tul dat de Isus: Asa cum au fost zilele lui Noe, asa va fi si pre zenta Fiului omului. Isus a mai prezis ca, daca zilele neca zului celui mare n-ar fi scurtate, nicio carne n-ar fi salvata (Mat. 24:22, 37). Demna de luat n seama este si relatarea profetica din Revelatia capitolul 16. In versetul 14 se arata ca declaratii inspirate de demoni se duc la regii ntregului pamant locuit ca sa-i adune pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeu lui cel Atotputernic. In continuare, profetia vorbeste de spre un mare cutremur de pamant, cum n-a mai fost de cand sunt oamenii pe pamant un cutremur atat de puter nic, atat de mare (Rev. 16:18). Desi aceste afirmatii au sens figurat, ele arata, totusi, ca n curand va avea loc o distruge re de proportii globale si ca este imperios necesar sa gasim un refugiu. Iehova le-a promis un astfel de refugiu celor care l cauta cu sinceritate (Tef. 1:14, 15, 18; 2:2, 3).

Textul anului 2011

 Dar chiar si acum, nainte de producerea evenimente lor prezise n Scripturi, avem nevoie de un refugiu. De ce? Ei bine, dupa ce a prezis nfrangerea Diavolului si izgonirea lui din cer odata cu instaurarea Regatului n 1914, Biblia spune ca Satan exilat n vecinatatea pamantului si cuprins de o mare manie se duce sa faca razboi cu cei care respecta poruncile lui Dumnezeu si au lucrarea de depunere a mar turiei despre Isus (Rev. 12:17). Un dusman puternic si invizibil, care cunoaste slabiciu nile fiecaruia dintre noi, este un adversar redutabil. Exista nsa fiinte spirituale care l ntrec n putere pe Satan. Sa nu uitam ca Iehova este Dumnezeul Atotputernic. Cine altcineva ne-ar putea oferi un loc de refugiu mai sigur? Sub in spiratie divina, regele Solomon a scris urmatoarele cuvinte ntelepte: Numele lui Iehova este un turn tare. Cel drept fuge n el si gaseste ocrotire (Prov. 18:10). Si profetul evreu Ioel a vorbit despre puterea salvatoare a numelui lui Iehova: Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat (Ioel 2:32). Cu ocazia nfiintarii congregatiei cres tine, la Penticosta din 33 e.n., apostolul Petru a reiterat cuvintele lui Ioel. Oricine va chema numele lui Iehova va fi sal vat, a spus el (Fap. 2:21). Ani mai tarziu, apostolul Pavel a subliniat acelasi lucru (Rom. 10:13). Iehova Dumnezeu a ra mas un refugiu si pentru crestinii din prezent. Cu siguranta, el se va dovedi pentru cei loiali o fortareata de necucerit! Dupa cum sugereaza nsusi numele sau, Iehova (care nseamna El face sa devina), Dumnezeu devine orice este necesar n orice situatie. El face aceasta de dragul poporu lui sau si n armonie cu scopul sau. Iehova poate rezolva cu succes orice problema. Numai la el putem gasi cel mai sigur refugiu n aceste timpuri grele. Iata de ce Corpul de Guver nare a ales ca text al anului 2011 cuvintele consemnate n Tefania 3:12: Sa ne refugiem la numele lui Iehova.

TEXTUL SI COMENTARIUL ZILEI In paginile ce urmeaza veti gasi un text biblic pentru fiecare zi, nsotit de un comentariu extras din Turnul de ve ghe (w), ncepand cu numarul din aprilie 2009 pana n mar tie 2010. Cifrele care urmeaza datei revistei indica numarul articolului de studiu din care este extras fragmentul (1, 2, 3, 4 sau 5), precum si numerele paragrafelor n care se pot gasi mai multe idei de analizat.

 Sambata, 1 ianuarie To ti cei care doresc sa traias ca cu devo tiune sfanta n Cristos Isus vor fi si ei persecuta ti. (2 Tim. 3:12)
Ce cunostinta pretioasa avem noi, slujitorii lui Iehova! Intelegem cine poarta raspunderea pentru nrautatirea situatiei mondiale. Nu ne simtim asadar ndemnati sa particip am la lucrarea de predica re ca sa le aratam semenilor nostri cine este marele dusman al omu lui? Si nu ne bucuram sa luam pozi tie de partea adevaratului Dumne zeu, Iehova, si sa le explicam alto ra ca el l va elimina pe Satan si va pune cap at necazurilor? Sa tan este raspunzator nu numai de multe dintre necazurile din lume, dar si de opozitia pe care o ntam pina poporul lui Iehova. El este ho tarat sa ne puna la ncercare. Isus Cristos i-a spus apostolului Petru: Simon, Simon, iata ca Satan v-a cerut ca sa va cearna ca pe grau (Luca 22:31). Asadar, fiecare din tre cei care calca pe urmele lui Isus se va confrunta ntr-un fel sau al tul cu ncercari. Petru l-a asema nat pe Diavol cu un leu care rac neste, cautand sa devoreze pe ci neva (1 Pet. 5:8). w09 15/4 2:5, 6

discipolii au avut iubire si afec tiune profunda fata de cei caro ra le-au predicat. Le-au slujit se menilor si au reusit sa le predi ce vestea buna suportand persecu tii si riscandu-si viata. Cata afec tiune au avut pentru cei pe care i ajutau spiritualiceste! Intr-ade var, multa sensibilitate vadesc ur matoarele cuvinte ale apostolu lui Pavel: Avand o tandra afec tiune pentru voi, ne-a facut multa placere sa va dam nu numai vestea buna a lui Dumnezeu, ci si suflete le noastre, atat de dragi ne deveni serati! (1 Tes. 2:8) w09 15/7 3:16, 17

Luni, 3 ianuarie [Isus] i-a vindecat pe to ti suferinzii. (Mat. 8:16)

Aproape toti suferim din cauza problemelor de sanatate, fie personale, fie ale membrilor familiei. Isus este un exemplu pentru noi n ce priveste atitudinea fata de cei bolnavi. Iubirea l-a facut sa simta mila pentru ei si, prin urma re, i-a vindecat. In prezent, cres tinii nu au puterea miraculoasa a lui Isus de a vindeca, nsa, aseme nea lui Isus, manifesta compasiu ne fata de cei bolnavi. Sa ne stra duim sa i tratam pe altii cu buna tate, n pofida imperfectiunilor si slabiciunilor lor. Sa ascultam plini de curaj de toate cerintele lui Ieho va chiar si cand trecem prin ncer cari. Si, nu n ultimul rand, sa ara tam iubire fata de toti fratii nostri pana la sfarsit, asa cum a aratat Cristos. O astfel de iubire ne iden tifica drept adevarati continuatori ai sai (Ioan 13:1, 34, 35). Da, iubi rea voastra frateasca sa ramana! (Evr. 13:1) Perseverati! Folositi-va viata pentru a-l lauda pe Iehova si pentru a-i ajuta pe altii! Iehova va va binecuvanta eforturile sincere. w09 15/9 3:16, 17, 19, 20

Duminica, 2 ianuarie Am devenit blanzi n mijlocul vostru. (1 Tes. 2:7)

Isus era rabdator si ntelegator. Cand trebuia, si corecta cu iubi re discipolii (Mar. 9:3337). Ii n curaja exprimandu-si convingerea ca aveau sa devina predicatori eficienti ai vestii bune. Niciun om nu a avut iubire mai mare decat Isus. Iubirea pe care le-a aratat-o disci polilor i-a impulsionat sa-l iubeas ca la randul lor si sa-i respecte po runcile (Ioan 14:15). La fel ca Isus,

Marti, 4 ianuarie Pazeste- ti inima. (Prov. 4:23) In lumea complexa n care traim avem de luat n permanen ta decizii. In multe dintre aces tea este implicata ascultarea de Dumnezeu. Cum putem fi siguri ca deciziile noastre sunt n armo nie cu vointa divina? Iehova ne-a dat un dar minunat, care ne poa te ajuta sa fim ascultatori. Acest dar este constiinta, sau capaci tatea de a ne cunoaste pe noi n sine. Constiinta actioneaza ca un judecator launtric, ajutandu-ne sa cantarim lucrurile cand avem de luat decizii si sa analizam ac tiunile pe care le-am f acut deja, pentru a vedea daca au fost bune sau rele, corecte sau gre site (Rom. 2:14, 15). Insa si con stiinta are limitele ei. De exem plu, daca ne-am lasa condusi de dorintele inimii, constiinta ne-ar putea ndruma ntr-o directie gre sita, fiind influentata de ncli natiile noastre egoiste (Ier. 17:9). Daca nu ne-am baza pe ndru marea sigura si neschimbatoare a Cuvantului lui Dumnezeu, constiinta nu ne-ar fi de prea mare ajutor (Ps. 119:105). w09 15/8 4:6, 8 Miercuri, 5 ianuarie Teama de Iehova este pura si ramane pentru totdeauna. (Ps. 19:9) S-a descoperit o comoara! O astfel de stire se raspandeste cu viteza fulgerului n mass-media. Desi unele obiecte au o va loare istorica sau artistica, de cele mai multe ori ele nu ne in fluenteaza viata de zi cu zi. Exis ta nsa comori mult mai pretioa se, care ne sunt cu adevarat de mare folos. In Cuvantul sau, Bi blia, Dumnezeu ne invita pe toti

sa le cautam (Prov. 2:16). Ce co mori ne invita Iehova sa cautam? Una dintre ele este teama de Iehova, care constituie o protectie n aceste timpuri pline de pericole. O alta este cunostinta despre Dumnezeu, care ne poate ajuta sa ne bucuram de cea mai mare onoare acordata oamenilor: prie tenia cu Cel Preanalt. Alte co mori pe care ni le ofera Dumnezeu sunt ntelepciunea, cunostinta si discernamantul, care ne ajuta sa facem fata problemelor si ngrijo rarilor vietii (Prov. 9:10, 11). w09 15/7 1:13

Joi, 6 ianuarie Regatul lui Dumnezeu va fi luat de la voi si va fi dat unei na tiuni care va face roadele lui. (Mat. 21:43)
Iehova s-a adresat poporului sau din vechime, natiunea Israel, ca unui singur slujitor: Voi [plural] sunteti martorii [plural] mei, zice Iehova, da, slujitorul [singular] meu pe care l-am ales (Is. 43:10). Toti membrii natiunii faceau parte din clasa slujitorului din vremea respectiva. Demn de remarcat este nsa ca numai preotii si levitii care nu erau preoti aveau datoria sa nvete natiunea (2 Cron. 35:3; Mal. 2:7). Dar oare era natiunea Israel sclavul despre care a vorbit Isus n Matei 24:45? Nu. O dovada n acest sens gasim chiar n cuvintele din textul de azi, adresate de Isus iudeilor din vremea sa. Evident, urma sa aiba loc o schimbare. Iehova avea sa foloseasca o noua natiune. Totusi, n ce priveste instruirea spiritua la, lucrarea sclavului din ilustra rea lui Isus se aseamana cu cea a slujitorului lui Dumnezeu din vechiul Israel. w09 15/6 4:4, 5

Vineri, 7 ianuarie Pastra ti-va cura ti! (Is. 52:11) Cu multi ani nainte ca Isaia sa scrie cuvintele acestea, regele Asa a desfasurat o campanie ener gica pentru a ndeparta imoralitatea din Iuda (1 Regi 15:1113). Secole mai tarziu, apostolul Pavel i-a spus lui Tit ca Isus s-a dat pe sine pentru a-i curata pe con tinuatorii sai, astfel ncat aces tia sa devina un popor care sa fie al lui, zelos pentru lucrari bune (Tit 2:14). Totusi, n societatea de azi, stapanita de vicii, este dificil sa ne pastram curati pe plan mo ral. Cu aceasta dificultate se con frunta ndeosebi tinerii. De fapt, toti slujitorii lui Dumnezeu, ti neri si varstnici deopotriva, tre buie sa depuna eforturi pentru a nu se lasa pangariti de imaginile erotice si pornografice ntalnite la tot pasul: pe panouri publicitare, la televizor si ndeosebi pe inter net. Daca urmam cu zel avertis mentele lui Iehova, putem ur tot ce este rau (Ps. 97:10; Rom. 12:9). Prin urmare, trebuie sa detestam pornografia. Astfel, vom scapa de atractia ei puternica, asemana toare celei exercitate de un mag net, dupa cum a spus un frate. w09 15/6 2:14, 15 Sambata, 8 ianuarie Diavolul pacatuieste de la nceput. (1 Ioan 3:8)
La revelarea Domnului Isus din cer cu ngerii sai puternici, cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu si cei care nu asculta de vestea buna despre Domnul nostru Isus vor fi distrusi (2 Tes. 1:610). In viziunea despre acest eveniment, Ioan i-a descris pe Isus si arma tele ngeresti calarind pe cai albi

pentru a purta razboi cu drepta te (Rev. 19:1114). Ioan a vazut, de asemenea, un nger care cobora din cer cu cheia abisului si cu un lant mare n mana. Acest nger este arhanghelul Mihael, care i va lega pe Diavol si, bi nenteles, pe demoni si i va arun ca n abis. Ei vor fi eliberati pen tru scurt timp la sfarsitul Dom niei de O Mie de Ani a lui Cris tos, cand omenirea perfecta va fi supusa unui test final. Apoi, Satan si toti ceilalti rebeli vor fi dis trusi (Rev. 20:13, 710). Intrea ga razvratire mpotriva lui Dum nezeu va fi data uitarii. w09 15/5 3:20, 21

Duminica, 9 ianuarie El mergea din oras n oras si din sat n sat, predicand si anun tand vestea buna despre regatul lui Dumnezeu. (Luca 8:1) Un nvatator bun si ajuta ele vii sa se simta n largul lor, pentru ca acestia sa arate interes fata de ce nvata si sa se exprime liber. Fiind iubitor, el i nvata deoarece i pasa sincer de ei. Se adapteaza la necesitatile si la nivelul lor de ntelegere. Tine cont de capacita tile si de situatia n care se afla ei. Elevii simt daca nvatatorul are o asemenea iubire, iar astfel preda rea si nvatarea devin mai placu te. Isus a manifestat acest fel de iubire. Dovada cea mai mare a iubirii lui a fost jertfirea vietii sale umane perfecte asa ncat altii sa fie salvati (Ioan 15:13). In timpul serviciului sau, Isus le-a purtat de grija neobosit oamenilor pe plan fizic, dar mai ales pe plan spiri tual. In loc sa astepte ca acestia sa vina la el, a mers sute de kilometri pe jos ca sa le mpartaseasca ves tea buna (Mat. 4:2325). w09 15/7 3:15, 16

 In templul din Ierusalim, n curtea natiunilor, Isus i gaseste pe cei care vand vite, oi si porum bei si pe schimb atorii de bani. Isi face un bici din franghii si i alun ga din templu pe negustori m preuna cu animalele lor. Imprastie monedele schimbatorilor de bani si le rastoarna mesele. Apoi le spu ne celor care vand porumbei sa-si ia lucrurile si sa plece (Ioan 2:1316). Le porunceste negusto rilor: Nu mai faceti din casa Tata lui meu o casa de negot! . Actiu nile lui Isus sunt n mod clar motivate de interesul lui sincer pen tru templu. Vazand toate acestea, discipolii sai si amintesc cuvinte le asternute n scris cu secole mai nainte de psalmistul David: Zelul pentru casa ta ma va mis tui (Ioan 2:16, 17; Ps. 69:9). In prezent, peste sapte milioane de crestini au zel pentru casa lui Dumnezeu. Dar fiecare dintre noi ar trebui sa se ntrebe: Cum as pu tea avea mai mult zel pentru casa lui Iehova? w09 15/6 1:13

Luni, 10 ianuarie Zelul pentru casa ta ma va mistui. (Ioan 2:17)

ditam mai mult la lucrarea sa si luam aminte la faptele sale, ajun gem sa-l cunoastem mai bine (Ps. 77:12). Dar sa nu uitam ca ne pu tem apropia de Iehova si daca l urmam pe Cristos. Sa ne gandim la gloria pe care a avut-o Isus ala turi de Tatal sau nainte de a fi lumea (Ioan 17:5). El este nceputul creatiei lui Dumnezeu (Rev. 3:14). Fiind ntaiul nascut din toata creatia, el a trait o perioa da foarte lunga n cer alaturi de Iehova (Col. 1:15). In existenta sa preumana, Isus nu numai ca a stat n compania Tatalui, dar a si cola borat bucuros cu Cel Atotputernic. w09 15/5 4:3, 4

Miercuri, 12 ianuarie Dumnezeu nu ne-a dat un spirit de lasitate, ci de putere, de iubire si de judecata sanatoasa. (2 Tim. 1:7)
A judeca sanatos nseamna a gandi ntelept, a lua lucrurile asa cum sunt, nu cum ti-ai dori sa fie. Unii tineri imaturi au un spirit de lasitate si cauta sa fuga de stres sau necazuri dormind foarte mult, pierzand timp n fata televizoru lui, consumand alcool n exces si droguri, chefuind ncontinuu sau ducand o viata imorala. Insa cres tinii sunt sfatuiti sa respinga tot ce este lipsit de pietate si dorintele lumesti si sa traiasca cu judecata sanatoasa, cu dreptate si cu de votiune sfanta n actualul sistem (Tit 2:12). Biblia i ndeamna pe b arbatii mai tineri sa aib a o min te sanatoasa (Tit 2:6). Cum poti urma si tu acest ndemn? Rugan du-te si bizuindu-te pe Dumnezeu cand treci prin probleme (1 Pet. 4:7). Astfel, te vei ncrede n for ta pe care o da Dumnezeu (1 Pet. 4:11). w09 15/5 2:9, 10

Marti, 11 ianuarie
[Dumnezeu] nu este departe de niciunul dintre noi. (Fap. 17:27) Suntem ndemnati sa-l cautam pe Dumnezeu, avand convingerea ca putem ajunge sa-l cunoastem. Creatia este n sine o carte impre sionanta care prezinta calitatile lui Dumnezeu. Putem nvata mul te despre Creator daca meditam cu recunostinta la lucrarea maini lor sale (Rom. 1:20). Dar Iehova ni s-a dezvaluit ntr-o masura si mai mare prin Cuvantul sau scris, Bi blia (2 Tim. 3:16, 17). Cu cat me-

Joi, 13 ianuarie A iesit victorios ca sa-si desavar seasca victoria. (Rev. 6:2)
Asemenea lui David, Isus este Rege victorios. La putin timp dupa ce a fost instalat Rege al Regatului lui Dumnezeu, Isus l-a nvins pe Satan si l-a aruncat pe pamant mpreuna cu demonii sai (Rev. 12:79). Galopul sau va con tinua pana cand si va desavarsi victoria, distrugand complet sistemul nelegiuit al lui Satan (Rev. 19:11, 1921). Asemenea lui David, Isus este un rege plin de compasiune, care va ocroti marea multi me n timpul Armaghedonului (Rev. 7:9, 14). Mai mult, sub domnia lui si a celor 144 000 de comos tenitori readusi la viata n cer, va fi o nviere atat a celor drepti, cat si a celor nedrepti (Fap. 24:15). Cei nviati pe pamant vor avea pers pectiva de a trai vesnic. Ce vii tor minunat le sta n fata! Sa fim deci hotarati sa facem binele n continuare! Astfel, ne vom nu mara si noi printre oamenii drepti care vor umple pamantul si vor fi supusi fericiti ai lui Isus, Mai Ma rele David (Ps. 37:2729). w09 15/4 5:10, 11

ai lui Dumnezeu. Cum anume? Ea ne dezvaluie evenimente de mare nsemnatate care au avut loc n cer si prezinta importanta contro versa referitoare la suveranitatea universala a lui Dumnezeu. Toto data, relatarea despre Iov ne aju ta sa ntelegem mai profund ce n seamna a ne pastra integritatea si de ce Iehova permite uneori ca slujitorii sai sa sufere. In plus, car tea arata clar ca Satan Diavolul este principalul dusman al lui Ie hova si al omului, dar si ca oamenii imperfecti i pot ramane loiali lui Iehova chiar si n cele mai grele n cercari, asa cum a ramas Iov. w09 15/4 1:1, 2

Vineri, 14 ianuarie Binecuvantat sa fie si de acum nainte numele lui Iehova! (Iov 1:21)
Cand avea n jur de 40 de ani, Moise a fugit din Egipt si s-a stabilit n Madian (Fap. 7:23). Pro babil ca n perioada aceea a auzit de suferinta lui Iov, care locuia n Ut, o tara din apropiere. Potrivit traditiei iudaice, Moise a scris car tea Iov la ceva timp dupa moartea acestuia. Cartea biblica Iov le n tareste credinta slujitorilor de azi

In prezent, milioane de oa meni i sunt recunoscatori lui Ie hova pentru perspectiva de a trai vesnic pe pamant. Profetul Isaia a fost inspirat sa descrie viata de care se va bucura pe pamant poporul lui Dumnezeu (Is. 65:2125). Unii copaci care existau acum 2 700 de ani, cand Isaia si-a con semnat profetia, exista si azi. Va puteti imagina traind atat de mult, fara sa va pierdeti vigoarea si fara sa va mbolnaviti? In prezent, viata nu este decat un drum scurt ntre leagan si mormant. Insa, n paradis, oamenii se vor bucura la nesfarsit de o viata minunata ce le va oferi ocazii nenumarate de a construi, de a planta si de a nva ta. Prieteniile pe care le vor lega atunci se vor ntari la infinit. Da, copiii lui Dumnezeu se vor bucura de libertate glorioasa! w09 15/8 3:1719

Sambata, 15 ianuarie Crea tia va fi eliberata din scla via stricaciunii si va avea glo rioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu. (Rom. 8:21)

 Duminica, 16 ianuarie [Dumnezeu] vrea ca orice fel de oameni sa fie salva ti si sa ajunga la cunostin ta exacta a adevarului. (1 Tim. 2:4)
Martorii lui Iehova i cauta n toate colturile lumii pe cei dor nici sa-l cunoasca pe Dumnezeu si sa-i slujeasca. De fapt, n fieca re din ultimii 17 ani, am petrecut peste un miliard de ore n lucrarea de predicare si de facere de disci poli, chiar daca trebuie sa sacrifi cam timp, energie si resurse mate riale. La fel ca Isus, ntelegem ca iubitorul nostru Tata ceresc vrea ca oamenii sa capete cunostinta care conduce la viata vesnica (Ioan 17:3). Iubirea ne impulsioneaza sa-i ajutam pe cei sinceri sa-l cu noasca si sa-l iubeasca pe Iehova, la fel ca noi. Ca sa fim nvatatori cu adevarat eficienti, avem nevoie de o iubire asemenea unei funii m pletite n trei: iubire pentru Dum nezeu, pentru adevar si pentru oa meni. Sa o cultivam si sa le-o ara tam semenilor cand le predicam! Astfel, vom simti bucuria de a da rui, vom avea multumirea ca-l imi tam pe Isus si ca i suntem placuti lui Iehova. w09 15/7 3:18, 20

tul ntelept dat de Moise poporu lui lui Dumnezeu din vechime: De Iehova, Dumnezeul tau, sa te temi. Lui sa-i slujesti, de el sa te alipesti (Deut. 10:20). Alipindu-ne de Ieho va, vom fi ca Isus, descris n Biblie astfel: Tu ai iubit dreptatea si ai urat nelegiuirea (Evr. 1:9). Sa ti nem cont de Sursa adevaratei nte lepciuni! Asa vom avea parte de fe ricire si ocrotire atat acum, cat si n viitor (Ecl. 7:12). w09 15/4 3:18, 19

Marti, 18 ianuarie Printr-un singur om a intrat pa catul n lume si prin pacat moar tea, si astfel moartea s-a extins la to ti oamenii, fiindca to ti au pacatuit. (Rom. 5:12)
Epidemia numita pacat afec teaza ntreaga omenire (Rom. 3:23). Care este rata mortalitatii? Din nefericire, suta la suta, pentru ca to ti oamenii mor! In gene ral, oamenii nu privesc pacatul si moartea cu prea mare seriozitate. E adevarat, pe multi i sperie gan dul ca ar putea muri nainte de vre me. Dar, n acelasi timp, ei cred ca o persoana care a murit de batranete a avut parte de o moarte natura la. Astfel, oamenii pierd prea usor din vedere perspectiva cu care am fost creati. Durata noastra de viata este infinit mai mica decat cea pe care a stabilit-o Creatorul nostru. De fapt, din punctul de vedere al lui Iehova, niciun om nu a trait ma car o zi (2 Pet. 3:8). Cuvantul lui Dumnezeu spune ca viata noastra este la fel de scurta ca a unui fir de iarba; omul nu este decat un abur (Ps. 39:5; 1 Pet. 1:24). Dar de ce nu trebuie sa uitam aceasta realitate cruda? Daca ntelegem cat de grava este boala care ne afecteaza, vom pretui mai mult tratamentul, adi ca eliberarea de pacat si de moarte. w09 15/9 5:3, 4

Luni, 17 ianuarie Sa ave ti oroare de rau, alipi ti-va de ce este bine. (Rom. 12:9)
Influentele nesanatoase din lu mea lui Satan ne pot dezlipi de ce este drept, de principiile sfinte. De pilda, hotararea de a face binele ne poate slabi daca, la scoala, la mun ca sau prin divertismente rele, ne ntovarasim cu oameni care nu tin cont de legile divine. Sa nu cadem n aceasta capcana! Cuvantul lui Dumnezeu avertizeaza: Nu deveni ntelept n propriii tai ochi (Prov. 3:7). Dimpotriva, sa ascultam sfa-

Miercuri, 19 ianuarie In orice privin ta ne recomandam ca slujitori ai lui Dumnezeu . . . prin vorbire adevarata. (2 Cor. 6:4, 7) Aceste cuvinte s-au adeverit n cazul unui Martor din Marea Bri tanie. Cand a vrut sa vanda o ma sina, el i-a descris cumparatoru lui atat partile ei bune, cat si cele rele, inclusiv cele care nu se puteau vedea. Dupa ce a facut un test cu masina, cumparatorul l-a ntrebat daca nu era cumva Martor al lui Iehova. Cum a ajuns la aceasta concluzie? Remarca se onestitatea si tinuta lui ngriji ta. Fratele i-a putut depune apoi o frumoasa marturie. Il vom lauda si noi pe Creatorul nostru spu nand n mod neabatut adevarul? Pavel a scris: Ne-am lasat de lucrurile ascunse care sunt rusinoa se, nu umblam cu viclenie (2 Cor. 4:2). Sa facem deci tot ce ne sta n putinta ca sa-i spunem aproa pelui adevarul! Astfel i vom da glorie Tatalui ceresc si-i vom adu ce onoare poporului sau. w09 15/6 3:19, 20 Joi, 20 ianuarie Eu sunt pastorul cel bun. (Ioan 10:11)
Anii pe care David i-a pe trecut pe camp avand grija de oi l-au pregatit pentru responsa bilitatile dificile de pastor al na tiunii Israel (Ps. 78:70, 71). Ase menea lui David, si Isus s-a do vedit un pastor bun. Iehova i da putere si l ndruma pentru a pas tori turma [sa] mica si pe alte oi (Luca 12:32; Ioan 10:16). Prin urmare, Isus este ntr-adevar Pas torul cel Bun. El si cunoaste tur ma atat de bine, ncat si cheama

fiecare oaie pe nume. In plus, el si iubeste oile atat de mult, n cat si-a dat viata pentru binele lor (Ioan 10:3, 14, 15). Isus, Pastorul cel Bun, a facut ceva ce David nu putea sa faca. Prin jertfa sa de rascumparare, Isus a facut posibi la eliberarea omenirii din moarte. Nimic nu-l va mpiedica sa-si con duca turma mica la viata nemu ritoare n cer, iar pe alte oi, la viata vesnica ntr-o lume noua si dreapta, n care nu vor fi persoa ne asemanatoare lupilor rapitori (Ioan 10:2729). w09 15/4 5:7

Vineri, 21 ianuarie Pastra ti-va n iubirea lui Dumnezeu. (Iuda 21)

Acest verset transmite ideea ca trebuie sa facem ceva pentru a ramane n iubirea lui Dumnezeu. Ce anume? Raspunsul la aceas ta ntrebare l gasim n cuvintele pe care le-a rostit Isus n ultima noapte a vietii sale pamantesti. El a spus: Daca respectati poruncile mele, veti ramane n iubirea mea, asa cum si eu am respectat po runcile Tatalui si raman n iubirea lui (Ioan 15:10). Isus a nteles ca, pentru a ramane n relatii apro piate cu Tatal sau, era esential sa respecte poruncile Sale. Daca Fiul perfect al lui Dumnezeu a trebuit sa respecte poruncile lui Iehova, n-ar trebui cu atat mai mult noi sa le respectam? Prin ur mare, noi aratam ca l iubim pe Iehova n primul rand daca as cultam de el. Apostolul Ioan a spus: Iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa respectam poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Intr-ade var, Iehova nu ne cere sa facem ceva ce este prea greu pentru noi. w09 15/8 4:24

 Sambata, 22 ianuarie Care va fi semnul prezen tei tale si al ncheierii acestui sistem? (Mat. 24:3)
Prima mplinire a profetiei rosti te de Isus ca raspuns la ntreba rea discipolilor a avut loc n secolul I. El a vorbit despre un eveni ment neobisnuit care avea sa ara te ca sfarsitul era foarte aproape. Cand urmau sa-l observe, cei din Iudeea [trebuiau] sa fuga la munti (Mat. 24:1, 2, 1522). In 61 e.n., dupa aproximativ trei decenii, apostolul Pavel le-a trimis cresti nilor evrei din Ierusalim si mpre jurimile lui o scrisoare care trebu ie sa le fi dat mult de gandit. Nici Pavel, nici colaboratorii sai n cre dinta nu stiau ca semnalul ncepe rii primei faze a unui necaz mare avea sa se dea doar cinci ani mai tarziu (Mat. 24:21). In 66 e.n., Cestius Gallus si trupele sale aproa pe cucerisera Ierusalimul. Totusi, s-au retras pe neasteptate, iar oa menii aflati n pericol au avut ast fel o portita de scapare. w09 15/5 1:1, 2

za modul n care ne traim viata si deciziile pe care le luam. Majori tatea religiilor crestinatatii ignora speranta vietii vesnice pe pamant. Desi Biblia nvata ca sufletul moa re, ele predau nvatatura nebiblica potrivit careia omul are un suflet ce supravietuieste mortii si si con tinua existenta pe taramul spirite lor (Ezec. 18:20). De aceea, multi oameni nu cred n viata vesnica pe pamant. w09 15/8 1:1, 2

Luni, 24 ianuarie Cel care va persevera pana la sfarsit, acela va fi salvat. (Mat. 24:13)
Ar fi o mare greseala sa ne co boram standardele morale si spiri tuale, gandindu-ne probabil ca suntem suficient de puternici pen tru a nu ne lasa influentati de to varasiile rele, care pot lua si forma divertismentelor cu continut vio lent sau imoral. Dimpotriva, tre buie sa ne ocrotim pe noi si pe co piii nostri de influentele corupa toare ale spiritului lui Satan. Utilizatorii de calculatoare fac tot posi bilul sa-si protejeze echipamentul de virusi, care ar putea distruge datele, ar putea afecta functio narea aparatului sau chiar ar putea prelua controlul asupra aces tuia. Sa fim oare mai putin vi gilenti cand e vorba de a ne pro teja pe noi nsine de masinatiile lui Satan? (Ef. 6:11) Aproape zil nic avem de facut alegeri prin care aratam daca dorim sau nu sa actio nam potrivit normelor lui Iehova. Pentru a fi salvati, trebuie sa as cultam de Dumnezeu si sa respec tam principiile sale drepte. Daca urmam exemplul lui Cristos de as cultare chiar pana la moarte, do vedim ca avem o credinta autenti ca (Filip. 2:8). w09 15/9 2:8, 9

In viitorul apropiat, nimeni nu va mb atrani si nu va muri, ci toti oamenii vor trai vesnic pe pamant (Ioan 17:3). Iti amintesti, probabil, cata bucurie ai simtit cand ai aflat aceasta promisiune biblica! Abia ai asteptat sa le-o mpartasesti al tora, nu-i asa? Intr-adevar, aceas ta speranta este un aspect esen tial al vestii bune pe care o pre dicam. In plus, ea ne influentea

Duminica, 23 ianuarie El va sterge orice lacrima din ochii lor si moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigat, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de odinioara au trecut. (Rev. 21:4)

Marti, 25 ianuarie Daca cineva nu se naste din apa si din spirit, nu poate sa intre n regatul lui Dumnezeu. (Ioan 3:5) Isus i-a spus lui Nicodim ca cei care vor intra n Regatul ce rurilor trebuie sa fie nascuti din nou (Ioan 3:3, 4). Isus a vorbit apoi despre speranta vietii vesni ce, o speranta pe care toti oamenii o pot avea (Ioan 3:16). Astfel, con tinuatorii unsi ai lui Isus spera sa traiasca vesnic n cer, iar ceilalti, pe pamant. Dupa discutia purta ta cu Nicodim, Isus a parasit Ie rusalimul, calatorind n nord, spre Galileea. Pe drum, el a ntalnit o samariteana la izvorul lui Iacob, langa orasul Sihar, si i-a spus: Ce lui ce bea din apa pe care i-o voi da eu nu-i va mai fi sete niciodata, ci apa pe care i-o voi da va deveni n el un izvor de apa care tasnes te ca sa dea viata vesnica (Ioan 4:5, 6, 14). Apa la care se referea Isus reprezinta masurile luate de Dumnezeu pentru ca omenirea sa redobandeasca viata vesnica. w09 15/8 2:8, 9
Miercuri, 26 ianuarie Folosul cunostin tei este ca n telepciunea i tine n via ta pe cei ce o au. (Ecl. 7:12)
Cand parintii se straduiesc sa aplice principiile biblice n viata de zi cu zi, copiii vor observa acest lu cru. Cuvintele si ndrumarile pa rintilor vor avea mai multa greuta te. Totusi, daca ei au doua fe luri de norme, copiii vor observa si acest lucru si vor trage con cluzia ca principiile biblice nu sunt chiar atat de importante sau prac tice. In consecinta, copiii ar putea ceda la presiunile lumii. Parintii se straduiesc sa satisfaca necesitatile materiale ale copiilor. Dar ei stiu

ca, pentru a le oferi o buna cres tere, este nevoie de mai mult. Ar fi deci extrem de nentelept sa-si nvete copiii sa urmareasca obiec tive care aduc doar avantaje ma teriale. Isus i-a nvatat pe disci poli sa acorde prioritate valori lor si activitatilor spirituale (Mat. 6:33). Prin urmare, imitandu-l pe Isus, parintii ar trebui sa cultive n copii dorinta de a urmari obiective spirituale. w09 15/7 2:13, 14

Joi, 27 ianuarie Iehova Dumnezeu va va ridica dintre fra tii vostri un profet ca mine. (Fap. 3:22) La putin timp dupa Penticosta din 33 e.n., apostolul Petru a citat o profetie a lui Moise care s-a mplinit n persoana lui Isus Cris tos. Petru se afla la templu, nain tea unei multimi de iudei. Cand au aflat ca Petru si Ioan l vindecase ra pe un cersetor olog din naste re, multi iudei au fost uimiti din cale afara (Fap. 3:11). Petru le-a explicat atunci ca acea vindeca re miraculoasa se datora spiritu lui sfant al lui Iehova, care actio na prin Isus Cristos. In acest cadru a citat el din Scripturile ebrai ce cuvintele mentionate n tex tul de azi (Deut. 18:15, 18, 19). Foarte probabil, cei cu care vorbea Petru cunosteau acele cu vinte ale lui Moise si, ntrucat erau iudei, aveau un mare respect pentru Moise (Deut. 34:10). Ei asteptau cu nerabdare venirea unui profet mai mare decat Moi se. Acel profet avea sa fie nu doar un mesia, adica un slujitor uns al lui Dumnezeu asemenea lui Moise, ci chiar Mesia, sau Cristosul lui Dumnezeu, Alesul lui Iehova (Luca 23:35; Evr. 11:26). w09 15/4 4:6, 7

Vineri, 28 ianuarie El nu ne-a facut dupa pacatele noastre, nici n-a adus asupra noastra ce meritam, dupa nelegiuirile noastre. (Ps. 103:10)
Putem ntelege mai bine con secintele grave ale pacatului comis de primii nostri parinti doar daca ne gandim la ce am pierdut din cauza lor. Omenirea a pierdut per fectiunea, de care se bucurau la n ceput Adam si Eva. Ei aveau o min te perfecta si un corp perfect, ast fel ca puteau alege sa-si tina sub control gandirea, sentimen tele si actiunile. Puteau sa-si dez volte minunatele calitati cu care au fost nzestrati. Din nefericire, ei au dispretuit darul atat de pretios al perfectiunii si au ales sa paca tuiasca mpotriva lui Iehova. Care au fost consecintele? Cei doi le-au transmis tuturor urmasilor paca tul, provocand astfel o epidemie mortala. Toti oamenii au pierdut viata minunata prevazuta de Dum nezeu (Gen. 3:1619). Adam si Eva au primit pedeapsa pe care o meri tau. Dar noua, Iehova ne-a dat spe ranta ca, ntr-o buna zi, vom fi eli berati de pacat si de moarte. w09 15/9 5:5

va a facut ca toate natiunile sa tre mure de frica lui David (1 Cron. 14:17). Asemenea regelui David, omul Isus a fost nenfricat. Ca Rege desemnat de Dumnezeu, el a dovedit ca are autoritate asupra demonilor, eliberandu-i pe oameni de sub puterea acestora (Mar. 5:2, 613; Luca 4:36). Nici chiar princi palul sau dusman, Satan Diavolul, nu are putere asupra sa. Cu ajuto rul lui Iehova, Isus a nvins lumea, care zace n puterea lui Satan (Ioan 14:30; 1 Ioan 5:19). w09 15/4 5:8, 9

Duminica, 30 ianuarie Veni ti la mine, voi, to ti care tru di ti si sunte ti mpovara ti, si eu va voi nviora! Lua ti jugul meu asu pra voastra si nva ta ti de la mine, caci eu sunt bland si am o inima umila, si ve ti gasi nviorare pen tru sufletele voastre. (Mat. 11:28, 29)
Isus, Fiul perfect al lui Dum nezeu, a fost dispus sa vina pe pamant pentru a sluji n mijlo cul oamenilor imperfecti si paca tosi. Unii dintre ei chiar aveau sa-l omoare. Cu toate acestea, Isus si-a pastrat bucuria si a manifestat n totdeauna stapanire de sine (1 Pet. 2:2123). Daca privim tinta la exemplul sau, si noi ne vom pastra bucuria si stapanirea de sine cand avem de suferit din cauza greselilor si a imperfectiunilor altora (Evr. 12:2). Isus si-a invitat discipolii sa intre cu el n jug si sa nvete de la el (Mat. 11:29). Ce puteau ei sa n vete? Isus era bland si rabdator cu discipolii chiar si cand acestia gre seau. In noaptea dinaintea mortii sale, el le-a spalat picioarele, nva tandu-i astfel ce nseamna a avea o inima umila. A fost o lectie pe care apostolii n-au uitat-o nicioda ta (Ioan 13:1417). w09 15/9 1:1, 3

Sambata, 29 ianuarie In lume ve ti avea necazuri, dar curaj! Eu am nvins lumea. (Ioan 16:33)
Ca rege, David a fost un razboi nic viteaz, care a aparat poporul lui Dumnezeu, iar Iehova l-a ocrotit pe David oriunde a mers. Sub domnia lui, hotarele tarii au fost extinse de la raul Egiptului pana la fluviul Eufrat (2 Sam. 8:114). In tarit de Iehova, David a devenit un conducator foarte puternic. Biblia spune: Faima lui David s-a raspandit n toate tarile, iar Ieho

Luni, 31 ianuarie Iehova a pus capat necazului lui Iov cand acesta s-a rugat pentru tovarasii lui si Iehova i-a dat lui Iov tot ce fusese al lui, ba chiar mai mult, de doua ori mai mult. (Iov 42:10) Cunostinta pe care Iov a doban dit-o a sadit n inima lui dorinta de a-i placea lui Iehova. Temandu-se ca nu cumva membrii fami liei lui sa-l fi suparat pe Dumne zeu sau sa-l fi blestemat n inima lor, el aducea cu regularita te jertfe (Iov 1:5). Chiar si n cele mai cumplite ncercari, Iov a Marti, 1 februarie Fii un exemplu pentru cei fideli. (1 Tim. 4:12) Pavel l ndemna pe Timotei sa se straduiasca din rasputeri sa faca progrese n vorbire, con duita, iubire, credinta, castitate si n felul n care si ndeplinea ser viciul. Trebuia sa depuna eforturi sa duca o viata exemplara (1 Tim. 4:1315). Cand Pavel a scris aceste cuvinte ntre anii 61 si 64 e.n., Ti motei era deja un batran cu expe rienta. In 49 sau 50 e.n., cand avea probabil n jur de 20 de ani, Timo tei se bucura de o buna marturie din partea fratilor din Listra si din Iconium, care i remarcasera progresul spiritual (Fap. 16:15). Prin urmare, Pavel l-a invitat sa-l nso teasca n misionariat. Observan du-i progresul pret de cateva luni, Pavel l-a trimis apoi la Tesalonic ca sa le aduca mangaiere crestini lor de acolo si sa-i ajute sa ramana fermi (1 Tes. 3:13, 6). Progresul lui Timotei era deci evident pen tru toti, si asta nca din tinerete. w09 15/5 2:35

rostit cuvinte de lauda la adresa lui Iehova (Iov 10:12). Ce exemplu demn de urmat! Si noi tre buie sa asimilam cu regularitate cunostinta exacta despre Iehova si despre scopurile sale. Respec tam un bun program de activitati spirituale, precum studiul Bibliei, participarea la ntruniri si la pre dicare si rugaciunea. Mai mult de cat atat, facem tot ce ne sta n pu tinta sa proclamam numele lui Ie hova. Si, asa cum prin integrita tea sa, Iov i-a bucurat inima, si noi i bucuram inima prin integritatea noastra. w09 15/4 1:9, 18

Miercuri, 2 februarie Ezra si pregatise inima sa con sulte legea lui Iehova, s-o mpli neasca. (Ezra 7:10)
O modalitate de a ne pregati ini ma este studierea cu sarguinta a Bibliei si a publicatiilor bazate pe ea. Imagineaza-ti ca te afli n ur matoarea situatie. Este seara pro gramata pentru studiu personal. Tocmai te-ai rugat ca Iehova sa te ajute prin spiritul sfant sa aplici ce nveti din Cuvantul sau. Seara ur matoare vrei sa te uiti la un film despre care stii ca are si unele scene imorale si violente. Meditezi la sfatul lui Pavel din Efeseni 5:3: Fornicatia si necuratia de orice fel sau lacomia nici sa nu fie amintite printre voi, asa cum se cuvine unor sfinti. Iti amintesti si de sfatul din Filipeni 4:8. In timp ce meditezi la aceste sfaturi inspirate te ntrebi: Daca mi-as expune cu buna stiin ta mintea si inima la astfel de pro grame, as mai putea spune ca ur mez exemplul lui Isus, care a ascultat cu strictete de Dumnezeu? . Asadar, ce vei face? Te vei mai uita la acel film? w09 15/9 2:57

Joi, 3 februarie Cine este sclavul fidel si prevaza tor pe care stapanul lui l-a numit peste servitorii sai ca sa le dea hrana la timpul potrivit? (Mat. 24:45)
Dupa ce a pus aceasta ntrebare, Isus a spus ca sclavul avea sa fie numit peste toate bunurile Stapa nului ca rasplata pentru fidelitatea sa (Mat. 24:46, 47). Isus, stapanul din ilustrare, nu a spus ca aveau sa existe o multime de sclavi raspan diti n diversele secte ale crestina tatii. El a spus clar ca avea sa fie un singur administrator, sau sclav, pe care el urma sa-l puna peste toate bunurile sale. Asa cum a ex plicat de multe ori revista Turnul de veghe, administratorul este, potrivit tuturor dovezilor, turma mica de discipoli unsi privita ca grup, n sens colectiv. In Evanghe lia dup a Luca, Isus tocmai facuse referire la acestia (Luca 12:32, 42). Cuvantul slujitorii, sau servito rii, se refera la acelasi grup, ac centuand nsa rolul fiecaruia dintre cei ce-l compun. w09 15/6 4:1, 3

motivat pe multi sa scrie. Invata turile si faptele sale au fost o sur sa de inspiratie pentru multe pre dici, discursuri, conversatii, carti, opere de arta si cantari, ntrecan du-i astfel pe toti oamenii ilustri din timpurile antice si moderne. Cine a fost acest barbat remarcabil? Isus Cristos. Apostolul Ioan a scris: Sunt multe alte lucruri pe care le-a facut Isus si care, daca ar fi fost scrise vreodata n amanunti me, cred ca lumea n-ar putea cuprinde sulurile scrise (Ioan 21:25). w09 15/4 4:1, 2

Sambata, 5 februarie Sa ave ti o purtare excelenta printre na tiuni. (1 Pet. 2:12)

La filialele de pe ntregul glob fratii si surorile muncesc cu zel, fa ra sa primeasca un salariu, par ticipand astfel voluntar la raspandirea vestii bune. Dar ce se poate spune despre fratii si surorile care au serviciu laic? Si ei au o pur tare buna, fiind angajati exemplari (Col. 3:23, 24). Datorita acestui lucru, ei sunt mai putin expusi riscu lui de a-si pierde locul de munca, ntrucat angajatorii apreciaza con stiinciozitatea lor si nu vor sa re nunte la ei. Increderea noastra n Iehova, respectarea ndruma rii lui si faptul de a ne ngriji de locurile noastre de ntrunire sunt cateva modalitati prin care ara tam zel pentru nchinarea ade varata. De asemenea, noi vrem sa particip am cat putem de mult la lucrarea de predicare a Regatului si de facere de discipoli. Fie ca sun tem tineri sau batrani, sa-i aducem din toata inima nchinare lui Ieho va, respectand normele sale nalte! Astfel, ne vom bucura de multe foloase si vom fi cunoscuti drept un popor zelos pentru lucrari bune (Tit 2:14). w09 15/6 2:1618

Vineri, 4 februarie Iehova Dumnezeu va va ridica dintre fra tii vostri un profet ca mine. Sa asculta ti de el. (Fap. 3:22)
Cu doua mii de ani n urma, multi ngeri s-au simtit ndem nati sa-i aduca laude lui Dumne zeu cand s-a nascut un copilas, lau dele lor fiind auzite de cativa pas tori (Luca 2:814). Treizeci de ani mai tarziu, acel copilas devenit adult a nceput un serviciu sacru care a durat trei ani si jumatate si care a schimbat cursul istoriei. Istoricul Philip Schaff a spus despre acest barbat: Desi nu a asternut n scris nici macar un rand, el i-a

 Duminica, 6 februarie Adevarat va spun ca la crea rea din nou, cand Fiul omului va sta pe tronul sau glorios, voi, care m-a ti urmat, ve ti sta si voi pe douasprezece tronuri si le ve ti judeca pe cele douasprezece triburi ale lui Israel. (Mat. 19:28) Isus le-a spus apostolilor ca vor domni din cer ca regi si vor fi judecatori ai celor douaspreze ce triburi ale lui Israel, adica ai tuturor oamenilor de pe pamant (1 Cor. 6:2). De asemenea, Isus a spus ca oricine l urmeaza va primi ca recompensa viata vesni ca (Mat. 19:29). Toate acestea vor avea loc la crearea din nou. Dar ce a vrut sa spuna Isus prin crea rea din nou? Intrucat nu a ex plicat aceasta expresie, el s-a referit la speranta pe care iudeii o aveau de secole. Ei erau convinsi ca urma sa aiba loc o restabilire pe tot pamantul a conditiilor care existau n gradina Edenului, na inte ca Adam si Eva sa pacatuias ca. Astfel, prin crearea din nou se va mplini urmatoarea promisiune a lui Dumnezeu: Eu creez ceruri noi si un pamant nou (Is. 65:17). w09 15/8 2:4, 5 Luni, 7 februarie Isus . . . nu s-a gandit la uzurpare, adica sa fie egal cu Dumnezeu. Nu, ci s-a golit pe sine, a luat chip de sclav. (Filip. 2:57) O sotie trebuie sa-l imite pe Isus, sustinand autoritatea sotu lui ei (1 Pet. 2:21; 3:1, 2). Sa anali zam o situatie n care ea are oca zia sa faca acest lucru. Fiul o n treaba daca i permite sa ia parte la o activitate pentru care trebuie

sa ceara acordul parintilor. Intru cat parintii n-au discutat nain te despre acest lucru, este potri vit ca mama sa-l ntrebe pe baiat daca a vorbit si cu tatal lui. In ca zul n care fiul spune ca nu, atunci ea ar trebui sa discute problema cu sotul ei nainte de a se lua ori ce decizie. Mai mult, o sotie nu ar trebui sa-si contrazica sotul ori sa puna la ndoiala parerea lui n fata copiilor. Daca nu este de acord cu ceva, ar trebui sa discute n particular cu sotul ei (Ef. 6:4). w09 15/7 2:9, 10

Marti, 8 februarie [Cristos] a ob tinut pentru noi o eliberare vesnica. (Evr. 9:12)
Printre cele mai importante jertfe cerute de Lege erau cele a duse cu ocazia Zilei Ispasirii, o sarbatoare anuala. Marele preot i aducea lui Iehova jertfe pentru is pasirea pacatelor, mai ntai pen tru ale clasei preotesti, iar apoi pentru ale triburilor nepreotesti (Ex. 25:22; Lev. 16:130). Sub in spiratie divina, Pavel a dezvaluit semnificatia actiunilor simbolice din Ziua Ispasirii. El a aratat ca marele preot l prefigura pe Me sia, adica pe Isus Cristos, iar jertfele simbolizau moartea de jertfa a acestuia (Evr. 9:1114). Jertfa perfecta a lui Cristos urma sa ofere o ispasire corespunzatoa re atat pentru clasa preoteasca a celor 144 000 de frati unsi cu spirit ai lui Cristos, cat si pentru alte oi (Ioan 10:16). Intrarea mare lui preot n Sfanta Sfintelor pre figura momentul cand Isus urma sa intre n cer ca sa-i prezinte lui Iehova valoarea jertfei de ras cumparare (Evr. 9:24, 25). w09 15/9 5:8, 9

Miercuri, 9 februarie Noi . . . avem mintea lui Cristos. (1 Cor. 2:16) Daca ne iritam repede din cauza defectelor fratilor nostri, ar trebui sa ne punem urmatoarea ntrebare: Cum as putea reflecta mai bine mintea lui Cristos? Sa nu uitam ca Isus nu s-a suparat pe discipolii sai nici cand acestia s-au dovedit ntr-o oarecare ma sura slabi din punct de vedere spiritual. Sa ne gandim, de exem plu, la ceea ce s-a ntamplat cand Isus i-a spus lui Petru sa coboare din barca si sa vina pe apa la el. La nceput, Petru a reusit sa faca lu crul acesta. Dupa aceea nsa, va zand vijelia, a nceput sa se scu funde. S-a maniat Isus si i-a spus: Asa-ti trebuie! Sa-ti fie nvata tura de minte! ? Nu, ci ntinzan du-si imediat mana, Isus l-a apu cat si i-a zis: Putin credinciosu le, de ce te-ai lasat prada ndoielii? (Mat. 14:2831). Ce lectie putem nvata din acest episod? Daca ni se pare ca unui frate i lipseste credinta, n-am putea sa ne ntindem mana, figurativ vor bind, si sa-l ajutam sa se ntareas ca din punct de vedere spiritual? w09 15/9 1:2, 4, 5 Joi, 10 februarie Sa ave ti o constiin ta buna. (1 Pet. 3:16)
Din nefericire, multi oameni din lumea de azi se lasa condusi de dorintele inimii si nu acorda atentie aproape deloc nor melor prezentate n Cuvantul lui Dumnezeu (Ef. 4:1719). Aces ta este motivul pentru care atat de multi oameni, desi sunt nzes trati cu constiinta, fac lucruri de

testabile (1 Tim. 4:2). Noi nsa tre buie sa fim hotarati sa nu cadem n aceasta capcana! Mai degra ba, sa ne educam n permanen ta constiinta n armonie cu nor mele din Cuvantul lui Dumne zeu, pentru ca ea sa ne poata fi cu adevarat de folos. Sa-i ascultam ndemnurile si sa nu permitem ca nclinatiile noastre egoiste sa o nabuse. In acelasi timp, sa depu nem eforturi sa respectam si con stiinta dragilor nostri colabora tori n credinta. Nu vrem sa-i po ticnim pe cei care ar putea avea o constiinta mai sensibila sau mai restrictiva decat a noastra (1 Cor. 8:12; 2 Cor. 4:2). w09 15/8 4:8, 9

Vineri, 11 februarie Consider ca toate lucrurile sunt o pierdere, datorita valorii inestimabile a cunostin tei despre Cristos Isus. (Filip. 3:8) Inca din primii ani de scoala, Robert a fost un elev foarte bun. In timpul liceului, a obti nut rezultate foarte bune la nva tatura. Putea sa urmeze cursuri le oricarei universitati. Totusi, el a renuntat la ceea ce multi con siderau a fi o sansa unica n via ta si a nceput pionieratul regular (1 Cor. 7:2931). Dar de ce sunt dispusi crestinii ca Robert sa de dice o mare parte din timp lucra rii de predicare? Deoarece l iubesc pe Iehova si pretuiesc in struirea divina. Te-ai gandit cum ar fi fost viata ta daca nu ai fi cunoscut adevarul? Mediteaza la binecuvantarile de care te bucuri datorita instruirii divine! Astfel, vei continua sa pretuiesti vestea buna si o vei mpartasi cu zel celor din jur. w09 15/9 4:1, 2

 Sambata, 12 februarie Am prins curaj . . . sa va spunem vestea buna. (1 Tes. 2:2) Cat de placut este sa auzi vesti bune! Iar cea mai buna veste este cea despre Regatul lui Dumne zeu. Ea ne ncredinteaza ca sufe rinta, bolile, durerea, tristetea si moartea vor lua sfarsit. Ne deschi de calea spre viata vesnica, ne dez valuie scopul lui Dumnezeu si ne arata cum putem cultiva o priete nie stransa cu el. Poate gandim ca toti s-ar bucura sa auda vestea pe care Isus i-a mpartasit-o omeni rii. Din pacate nsa situatia e cu totul alta. Isus le-a spus discipoli lor: Sa nu credeti ca am venit sa aduc pacea pe pamant; n-am venit sa aduc pace, ci sabie. . . . Dusma nii omului vor fi cei din casa lui (Mat. 10:3436). In loc sa mbrati seze vestea buna, foarte multi oa meni o resping. Iar unii li se m potrivesc celor ce o anunta, chiar si membrilor apropiati ai familiei. w09 15/7 4:1, 2 Duminica, 13 februarie Din pomul cunoasterii binelui si raului sa nu mananci, caci, n ziua n care vei manca din el, n mod sigur vei muri. (Gen. 2:17) Iehova si-a dezvaluit scopul cu privire la omenire chiar de la n ceput. El a aratat ca Adam avea sa traiasca pentru totdeau na daca era ascultator (Gen. 2:9; 3:22). Fara ndoiala, primii des cendenti ai lui Adam au nteles ca omul pierduse perfectiunea. Exis tau dovezi clare n acest sens. Intrarea n gradina Edenului a fost blocata, iar oamenii au nce put sa mbatraneasca, apoi au mu rit (Gen. 3:23, 24). Odata cu tre cerea timpului, durata de viata

a omului a scazut. Daca Adam a trait 930 de ani, Sem, unul dintre supravietuitorii Potopului, a trait numai 600 de ani, iar fiul sau Arpacsad, 438 de ani; Terah, tatal lui Avraam, a trait 205 ani; Avraam a trait 175 de ani, fiul sau Isaac, 180 de ani, iar Iacob, 147 de ani (Gen. 5:5; 11:1013, 32; 25:7; 35:28; 47:28). Multi oameni trebuie sa-si fi dat seama ca scaderea duratei de viata nsemna, de fapt, pierde rea vietii vesnice! w09 15/8 1:3

Luni, 14 februarie Lua ti seama sa nu va fure cineva prin filozofie si amagire desarta, potrivit tradi tiei oame nilor, potrivit lucrurilor elementare ale lumii si nu potrivit lui Cristos. (Col. 2:8)
Si noi suntem expusi influente lor din partea lui Satan si a sis temului rau n care traim. Via ta, gandirea, obiectivele si mo ralitatea oamenilor sunt modelate de teorii, precum teoria evolutiei, si de filozofii lumesti. Acestea i ndeamna pe oameni sa-si ur mareasca propriile interese, fara sa tina cont de Dumnezeu. Religia falsa are un rol important n mul te sarbatori. Industria divertis mentelor starneste n general do rinte gresite. Multe dintre infor matiile de pe internet prezinta un real pericol atat pentru tineri, cat si pentru cei n varsta. De fapt, din cauza expunerii constante la astfel de influente lumesti, am putea sa nu mai avem o atitudine potri vita fata de ndrumarea lui Iehova si sa nu mai apucam strans adeva rata viata (1 Tim. 6:1719). Daca vrem sa nu cadem n capcanele lui Satan, trebuie sa tinem seama de avertismentul dat de Pavel colosenilor. w09 15/7 1:5, 6

Marti, 15 februarie [Peste ei] sa fie pace si ndurare, da, peste Israelul lui Dumnezeu! (Gal. 6:16)
Noua na ti une, Isr aelul lu i Dumnezeu, este alcatuita din israeliti spirituali (Mat. 21:43; Rom. 2:28, 29; 9:6). Ea a venit n exis tenta odata cu revarsarea spiritu lui sfant la Penticosta din 33 e.n. Dupa aceea, toti crestinii unsi cu spirit au devenit membri ai natiunii ce forma acum clasa scla vului numita de Stapan, de Isus Cristos. Fiecarui membru al aces tei natiuni i s-a ncredintat misiu nea de a predica vestea buna si a face discipoli (Mat. 28:19, 20). Dar oare fiecare membru al acestui grup trebuia sa ia parte la furnizarea hranei spirituale la timpul potrivit? Nu. Apostolul Pavel a spus: Oare toti sunt apostoli? Toti sunt profeti? Toti sunt nva tatori? (1 Cor. 12:29). Desi toti crestinii nascuti prin spirit par ticipau la lucrarea de predicare, doar un mic numar, mai exact opt b arbati, au fost folositi la redac tarea celor 27 de carti ale Scrip turilor grecesti crestine. w09 15/6 4:6, 10

ta. El a spus: Cine priveste in sistent o femeie n asa fel n cat s-o pofteasca a si comis adul ter cu ea n inima lui (Ex. 20:14; Mat. 5:27, 28). Dupa ce a prezentat interpretarea pe care fari seii o dadeau unei afirmatii din Lege, Isus a aratat cum vedea Iehova lucrurile, spunand: Con tinuati sa-i iubiti pe dusmanii vostri si sa va rugati pentru cei care va persecuta (Mat. 5:43, 44; Ex. 23:4). Intelegand cum gan deste si ce simte Dumnezeu, pre cum si ce asteapta el de la noi, vom reusi sa-l imitam ntr-o ma sura mai mare. w09 15/5 4:6

Joi, 17 februarie Onoreaza-i pe tatal tau si pe mama ta. (Mat. 15:4)

Uneori, si voi, dragi tineri, ati putea fi tentati sa nu i ascultati pe parinti. Insa ce va poate ajuta sa urmati exemplul lui Isus si sa rezistati ispitelor? (Mat. 4:110) Probabil ca majoritatea colegi lor vostri de scoala respecta doar ntr-o mica masura sau chiar de loc normele prezentate n Bi blie. Poate ca ei ncearca sa va convinga sa participati la ac tivitati nepotrivite si rad de voi cand le refuzati. Ti se pun po recle din acest motiv? Daca da, cum reactionezi? Tu stii ca i vei dezamagi pe parinti si pe Iehova daca te lasi intimidat si daca te iei dupa colegi. Probabil ca ti-ai propus sa devii pionier sau slu jitor auxiliar, sa slujesti ntr-un teritoriu unde este nevoie de mai multi vestitori ai Regatului ori sa slujesti la Betel. Te va ajuta aso cierea cu colegii de scoala sa-ti atingi aceste obiective? w09 15/7 2:16, 17

Miercuri, 16 februarie Sa-l iubesti pe semenul tau ca pe tine nsu ti. Eu sunt Iehova. (Lev. 19:18) Isus ne-a nvatat ce anume asteapta Dumnezeu de la noi si ce simte El pentru slujitorii sai (Mat. 22:3640; Luca 12:6, 7; 15:47). De pilda, dupa ce a citat una dintre cele Zece Porunci, sa nu comiti adulter, Isus a expli cat ca Dumnezeu vede ce se n tampla n inima unui om cu mult nainte sa comita acea fap-

 In Israel, templul era casa lui Dumnezeu. Iehova nsa nu locuia literalmente acolo. El a spus: Ce rurile sunt tronul meu si p a mantul este scaunelul picioarelor mele. Ce casa ati putea voi sa-mi construiti si unde este lo cul care mi-ar putea fi loc de odih na? (Is. 66:1). Insa templul con struit n zilele lui Solomon a fost centrul nchinarii adevarate, unde i se naltau rugaciuni lui Ie hova (1 Regi 8:2830). Astazi casa lui Iehova nu este o cladire din Ierusalim sau dintr-un alt loc. Dim potriva, este nchinarea adeva rata, adica totalitatea masurilor prin care ne apropiem de Ieho va pe baza jertfei de rascump arare a lui Cristos. Toti slujitorii fideli ai lui Dumnezeu de pe p a mant i aduc nchinare n unitate lui Iehova n acest templu figurativ (Is. 60:4, 8, 13; Fap. 17:24; Evr. 8:5; 9:24). w09 15/6 1:4, 5

Vineri, 18 februarie Va locui oare Dumnezeu pe pa mant? Iata! Nici cerurile, nici cerurile cerurilor nu pot sa te cu prinda, atunci cu cat mai pu tin aceasta casa pe care am construit-o eu! (1 Regi 8:27)

ga: Vine ceasul cand toti cei din mormintele de amintire vor auzi glasul sau [al Fiului omului] si vor iesi afara: cei care au facut lucruri bune, pentru o nviere a vietii, iar cei care au practicat lucruri rele, pentru o nviere a judecatii (Ioan 5:18, 19, 22, 2429). Cu alte cuvin te, Isus spune ca el este cel numit de Dumnezeu sa mplineasca spe ranta iudeilor de a trai vesnic pe p amant si ca va face acest lucru nviindu-i pe morti. w09 15/8 2:10

In Ierusalim, Isus l nsanatoseste pe un om la bazinul Bet zata, nsa este criticat de unii iu dei. El le raspunde: Fiul nu poate face nimic de la sine, ci nu mai ce l vede pe Tatal facand. Dup a ce le spune ca Tatal i-a ncredintat toata judecata Fiului, Isus afirma: Cine aude cuvantul meu si l crede pe cel care m-a tri mis are viata vesnica. Apoi adau

Sambata, 19 februarie Imediat omul s-a nsanatosit, si-a luat targa si a nceput sa umble. (Ioan 5:9)

Intrucat traim n mijlocul oamenilor din lume, avem nevoie de curaj ca sa nu ne lasam influentati de atitudinile si de condui ta lor. Crestinii sunt supusi la pre siuni de ordin moral, social, economic si religios, care i-ar putea abate de la caile drepte ale lui Ie hova. Multi ntampina opozitie n familie. In unele tari, institutiile de nvatamant promoveaza cu tot mai multa insistenta teoria evolu tiei, iar ateismul castiga tot mai multi adepti. In fata acestor pre siuni, nu putem sta pasivi. Trebu ie sa ntreprindem actiuni concre te pentru a nu ceda si pentru a ne ocroti spiritualitatea. Din exem plul lui Isus nvatam cum putem iesi nvingatori n aceasta lupta. El nu a cedat niciodata influente lor lumii. Nu a permis niciodata ca lumea sa-l mpiedice sa-si nde plineasca misiunea de a predica sau sa-l determine sa-si coboare standardele n ce priveste nchi narea si conduita. Nici noi nu ar trebui sa permitem acest lucru. Studierea exemplului de curaj al lui Cristos si meditarea la acest exemplu ne ajuta sa avem curajul necesar pentru a ne p astra separati de lume. w09 15/9 2:10, 11

Duminica, 20 februarie Eu nu fac parte din lume. (Ioan 17:16)

Luni, 21 februarie [Iov] se scula dis-de-diminea ta si aducea jertfe arse dupa numa rul tuturor [copiilor lui] . . . Asa facea Iov ntotdeauna. (Iov 1:5)
Cand un colaborator n credinta este lovit de o tragedie, cum pu tem arata ca nu uitam cine este de fapt dusmanul? In loc sa ne n departam de fratele nostru, sa ur mam exemplul lui Elihu, care i-a vorbit lui Iov ca unui prieten. Sa-l sprijinim n lupta mpotriva dus manului nostru, Satan (Prov. 3:27; 1 Tes. 5:25). Dorim cu orice pret sa-l ajutam sa ramana loial si astfel sa-i bucure inima lui Iehova! Satan i-a pricinuit mult rau lui Iov. Mai ntai, Iov si-a pierdut turmele. A fost o pierdere nsemnata nu nu mai pentru ca erau probabil sursa lui de venit, dar mai ales pen tru ca aveau legatura cu nchina rea. Dar cand au nceput ncerca rile, n-a mai putut sa le foloseasca. Nu mai avea lucruri de valoare cu care sa-l onoreze pe Iehova (Prov. 3:9). Putea totusi sa-l onoreze cu buzele, ceea ce a si facut! w09 15/4 2:7, 8

verbele sale au fost asternute n scris si sunt pretuite si acum de cei care cauta ntelepciunea. Regina din Seba a calatorit 2 400 de kilo metri ca sa puna la ncercare n telepciunea lui Solomon prin n treb ari grele. Ea a ramas impre sionata de cuvintele lui Solomon si de prosperitatea Regatului sau (1 Regi 10:19). De unde provenea ntelepciunea lui Solomon? Biblia spune: Toate popoarele paman tului cautau fata lui Solomon, ca sa auda ntelepciunea pe care i-o pu sese n inima Dumnezeu (1 Regi 10:24). w09 15/4 5:12, 13

Miercuri, 23 februarie Sa nu fi ti ca un cal sau ca un catar, care n-au pricepere. (Ps. 32:9)
Unii tineri se grabesc sa se ca satoreasca n speranta ca vor gasi solutia la nefericire, singura tate, plictiseala si la problemele de acasa. Insa casatoria este un angajament foarte serios (Prov. 20:25). Uneori tinerii nu se gandesc cu se riozitate la tot ce presupune o cas nicie. Si abia apoi ajung sa-si dea seama ca lucrurile nu sunt chiar asa cum si-au imaginat. Prin ur mare, nainte de a ncepe perioa da de curtare, ntrebati-va: De ce vreau sa ma casatoresc? Ce astept de la casatorie? Este el sau ea per soana potrivita pentru mine? Ce-i pot oferi viitorului partener? Pen tru a va ajuta sa luati o decizie nteleapta, sclavul fidel si preva zator a publicat articole concrete pe aceasta tema (Mat. 24:4547). Considerati aceste sfaturi ndru mari din partea lui Iehova. Analizati-le cu atentie si aplicati-le pentru a nu deveni niciodata ca un cal sau ca un catar, care n-au pricepere. w09 15/5 2:12, 13

Marti, 22 februarie Da-mi acum n telepciune si cu nostin ta. (2 Cron. 1:10)

Cand Solomon a devenit Rege, Iehova i-a aparut ntr-un vis si i-a promis ca-i va da tot ce-i va cere (2 Cron. 1:7). Desi ar fi putut sa se roage pentru mai multa bo gatie si putere sau pentru o viata lunga, iata ce i-a cerut el lui Ie hova n mod neegoist: ntelepciu ne si cunostinta. Iehova a raspuns la rugaciunea lui Solomon (2 Cron. 1:11, 12). Cat timp i-a ramas fidel lui Iehova, Solomon a fost cel mai ntelept om din vremea lui (1 Regi 4:30, 32, 34). Multe dintre pro-

Joi, 24 februarie Ia copilasul si pe mama lui si fugi n Egipt. Stai acolo pana ti voi spune eu, fiindca Irod are de gand sa caute copilasul ca sa-l omoare. (Mat. 2:13) Viata pamanteasca a lui Isus s-a asemanat n unele privinte cu cea a lui Moise. De exem plu, cand erau copii, atat Moi se, cat si Isus au scapat din mai nile ucigase ale unor conducatori tiranici (Ex. 1:222:10). De ase menea, amandoi au fost che mati din Egipt. Iata ce a consem nat sub inspiratie profetul Osea: Cand Israel era copil, l-am iubit si din Egipt l-am chemat pe fiul meu (Os. 11:1). Osea a ndreptat atentia spre timpul cand natiunea Israel a fost eliberata din Egipt sub ndrumarea lui Moise, un con ducator numit de Dumnezeu (Ex. 4:22, 23; 12:2937). Cu toate acestea, Osea s-a referit nu numai la un eveniment din trecut, ci si la unul din viitor. Cuvintele sale au fost o profetie care s-a mplinit cand Iosif si Maria s-au ntors din Egipt cu Isus, dupa moartea regelui Irod (Mat. 2:15, 1923). w09 15/4 4:8 Vineri, 25 februarie Acum, ca am lasat nva tatu rile de baza despre Cristos, sa naintam spre maturitate. (Evr. 6:1) Pavel nu numai ca i-a ndemnat pe crestinii evrei sa nainteze spre maturitate, dar le-a si explicat ce nseamna maturitatea spirituala (Evr. 5:1214). Oamenii maturi nu se multumesc doar cu lapte. Ei mananca si hrana tare. Din

acest motiv, ei cunosc atat lu crurile elementare ale adevaru lui, cat si lucrurile lui profunde (1 Cor. 2:10). In plus, si exersea za capacitatea de ntelegere apli cand ceea ce stiu, iar astfel reu sesc sa deosebeasca binele si raul. Drept urmare, cand vor trebui sa ia decizii, vor reusi sa dis cearna principiile biblice de care trebuie sa tina cont si vor ntele ge cum pot aplica aceste princi pii. Trebuie sa dam o atentie mai mult decat obisnuita lucrurilor pe care le-am auzit, ca nu cumva sa mergem n deriva, a scris apostolul Pavel sub inspiratie (Evr. 2:1). w09 15/5 1:3, 5, 6

Sambata, 26 februarie El ti va zdrobi capul si tu i vei zdrobi calcaiul. (Gen. 3:15) Din aceasta profetie aflam ca Iehova urma sa ofere o saman ta, sau un eliberator. Acelui eli berator avea sa-i fie zdrobit calcaiul, adica el trebuia sa sufe re mult. Apoi nsa avea sa-l dis truga pe Satan. Dar ce trebuia sa ndure Alesul lui Iehova? Pentru a elibera omenirea, el trebuia sa ofere o ispasire, prin care efecte le pacatului sa fie anulate, iar oa menii sa aib a posibilitatea sa se mpace cu Dumnezeu. Ce implica acest lucru? Existau indicii ca era nevoie de o jertfa. De exemplu, Iehova a privit cu apro bare jertfa de animale adusa de Abel, primul om fidel care a trait pe pamant. Mai tarziu, si patriar hii Noe, Avraam, Iacob si Iov au adus jertfe de animale, care au fost placute n ochii lui Dumnezeu (Gen. 4:4; 8:20, 21; 22:13; 31:54; Iov 1:5). w09 15/9 5:6, 7

 Duminica, 27 februarie Femeia a fost amagita. (1 Tim. 2:14)

Multi nu cred ca Satan exista. Astfel, desi sunt probabil ngri jorati de situatia mondiala, nu n teleg cine este cauza principala a problemelor. E adevarat ca mare parte din vina pentru necazurile din lume o au chiar oame nii. Adam si Eva, au ales sa fie in dependenti de Creator, iar aceas ta atitudine nenteleapta s-a per petuat generatie dupa generatie. Sa nu uitam totusi ca cel care a n selat-o pe Eva facand-o sa se raz vrateasca mpotriva lui Dumnezeu a fost Diavolul. Tot el a creat sistemul prin care tine sub control aceasta lume imperfecta si muri bunda. Intrucat Satan este dumnezeul acestui sistem, societatea umana are trasaturile lui: man drie, lacomie, spirit de cearta, invi die, nselatorie si razvratire (2 Cor. 4:4; 1 Tim. 3:6; Iac. 3:14, 15). Asa s-a ajuns la conflicte religioase si politice, tulburari, ura si coruptie, care aduc multa suferinta n lume. w09 15/4 2:4

Luni, 28 februarie Nu este nimeni ca el pe pamant. (Iov 1:8) Iata cum l descrie Biblia pe Iov: ireprosabil si drept, [un om care] se temea de Dumnezeu si se aba tea de la rau. Satan Diavolul l-a atacat nu pentru ca era bogat sau pentru ca se bucura de respectul celorlalti, ci pentru devotiunea lui sfanta (Iov 1:1; 29:716; 31:1). Sa tan a afirmat ca Iov i se nchina lui Dumnezeu din egoism, nu din loialitate. El a sustinut ca Iov i ra manea loial lui Iehova atata vre me cat Dumnezeu l ocrotea si l rasplatea. Pentru a dezminti acu zatia lui Satan, Iehova i-a per mis sa-l atace pe slujitorul sau fi del. Intr-o singura zi, Iov a aflat ca turmele i s-au furat sau i-au pierit, slujitorii i-au fost ucisi, iar cei zece copii i-au murit (Iov 1:1319). Iata cum descrie relatarea inspi rata reactia pe care a avut-o Iov: Iehova a dat, Iehova a luat. Bine cuvantat sa fie si de acum nainte numele lui Iehova! (Iov 1:21). w09 15/4 1:35
ta vesnica. Expresia cei drepti se refera la oamenii care i sustin cu loialitate pe fratii unsi cu spi rit sfant ai lui Cristos (Mat. 25:33, 34, 40, 41, 45, 46). Intrucat acestia din urma sunt alesi sa fie conduca tori n Regatul ceresc, cei drepti sunt supusii pamantesti ai aces tui Regat. Cu mult timp n urma, Biblia a prezis urmatoarele: [Regele lui Iehova] va avea supusi de la o mare la alta si de la Flu viu pana la marginile pamantului (Ps. 72:8). Acestia se vor bucura de viata vesnica pe pamant. w09 15/8 2:6

Marti, 1 martie Cand va sosi Fiul omului . . ., toate na tiunile vor fi adunate naintea sa si el i va separa pe oameni unii de al tii, asa cum separa un pastor oile de capre. (Mat. 25:31, 32)
Isus a vorbit despre viata vesni ca n discursul sau referitor la ncheierea sistemului actual de lu cruri (Mat. 24:13). El a spus ca oamenii care vor primi o judeca ta nefavorabila vor merge la taie re vesnica, dar cei drepti la via

Miercuri, 2 martie Daca vrea cineva sa vina dupa mine, sa se renege . . . si sa ma ur meze nencetat. (Luca 9:23)
Ce bucuros trebuie sa fie Ieho va cand, printre milioanele de n chinatori ai sai de pe pamant, va vede pe voi, simpatizanti ai adeva rului, si pe voi, dragi tineri! Pe ma sura ce continuati sa studiati Bi blia, sa participati cu regularita te la ntrunirile crestine si sa cres teti n cunostinta din Cuvantul lui Dumnezeu, trebuie sa va ganditi cu seriozitate la invitatia lui Isus din textul de azi. Potrivit cuvintelor lui Isus, doar cei ce doresc se pot renega si pot deveni disci poli ai sai. Dar daca l urmam deja pe Isus Cristos? Suntem ndem nati sa facem lucrul acesta ntr-o masura si mai mare (1 Tes. 4:1, 2). Indiferent ca am mbratisat nchi narea adevarata recent sau cu zeci de ani n urma, meditarea la moti vele pentru care calcam pe urme le lui Cristos ne va ajuta sa apli cam ndemnul lui Pavel, sa dove dim ntr-o masura si mai mare ca-l urmam zi de zi. w09 15/5 4:1, 2

mesaj le transmit copiilor n ce priveste modul n care mi folosesc timpul? Cate ore dedic destinderii si vizionarii programelor TV? Dar studiului personal si serviciului de teren? Care sunt prioritatile fami liei mele? Pun eu nchinarea ade varata pe primul loc n viata, dan du-le astfel un bun exemplu copii lor mei? Parintii trebuie sa aib a le gea divina n inima lor daca vor sa aib a copii tematori de Dumnezeu. w09 15/7 2:11, 12

Vineri, 4 martie Domnia princiara va fi pe umarul lui. El va fi numit Sfatuitor Minunat, Dumnezeu Puter nic, Tata Etern, Prin t al Pacii. (Is. 9:6)
Ioan si ceilalti trei evanghe listi au ndreptat atentia spre Moi se, David si Solomon, oameni care l-au prefigurat pe Isus drept Unsul lui Dumnezeu si Regele desem nat. De ce putem spune ca acesti slujitori ai lui Dumnezeu din vechime l-au prefigurat pe Isus? Bi blia ne spune ca Moise a fost profet, mediator si eliberator, roluri pe care le are si Isus. David a fost pastor si rege; el a repurtat vic torii mpotriva dusmanilor lui Is rael. Asemenea lui David, si Isus conduce poporul lui Dumnezeu ca pastor si rege victorios (Ezec. 37:24, 25). Cat timp i-a ramas fidel lui Iehova, Solomon a fost un conducator ntelept, sub a ca rui domnie Israelul s-a bucurat de pace (1 Regi 4:25, 29). Si Isus este ntelept, dar ntr-o m asura in comparabil mai mare. In plus, el este numit Print al Pacii. Rolul lui Isus Cristos seamana ntr-ade var cu cel pe care l-au avut acesti b arbati din vechime. Totusi, Isus ocupa locul cel mai de seama n scopul divin. w09 15/4 4:4, 5

Joi, 3 martie Aceste cuvinte pe care ti le po runcesc astazi sa fie n inima ta. (Deut. 6:6)
Isus este pentru parinti un mo del excelent de iubire si rabda re. Prin cuvinte si fapte, el i-a nvatat pe discipoli multe lucruri si le-a aratat cum sa ndeplineas ca misiunea pe care le-a ncredintat-o (Luca 8:1). Din atitudinea pe care Isus a avut-o fata de ei, dis cipolii au nvatat cum sa se poar te unii cu altii (Ioan 13:1417). Copiii tind sa-si imite parintii, fie n bine, fie n rau. De ace ea, dragi parinti, ntrebati-va: Ce

 In ntreaga lume, Martorii lui Iehova sunt cunoscuti pentru iubi rea lor transpusa n fapte. Un exemplu n acest sens sunt Marto rii care si-au oferit ajutorul dup a ce zone ntinse din sudul Statelor Unite au fost devastate de furtunile si uraganele din 2005. Sti mulati de exemplul de iubire al lui Isus, peste 20 000 de frati s-au oferit ca voluntari, multi dintre ei parasindu-si locuinta confortabila si locul de munca sigur, pentru a-i ajuta pe fratii lor aflati n nevoie. Doua surori de corp, vaduve, si-au mpachetat lucrurile si le-au pus ntr-o camioneta, apoi au condus 3 000 km pentru a-i ajuta pe frati. Peste 5 600 de case ale Martori lor si ale altor persoane din zona au fost reconstruite sau reparate. In numeroase cazuri, chiar si dup a ce le-au fost reconstruite casele, multi Martori au ramas un an sau mai mult n locurile n care fusese ra cazati. De ce? Pentru a-si pune noua locuinta la dispozi tia fratilor ce venisera sa dea o mana de ajutor. Ce exemplu minunat sunt toti acesti frati, care au dovedit ca au modul de gandire al lui Cristos! w09 15/9 3:1215

Sambata, 5 martie Sa ave ti o iubire profunda unii fa ta de al tii. (1 Pet. 4:8)

si adauga altele noi. De exemplu, Solomon a scris despre cateva lu cruri care i aduc fericire unui nchinator al lui Iehova (Prov. 3:13; 8:32, 33; 14:21; 16:20). Isus nsa a subliniat ca adevarata fericire pro vine doar din ceea ce are lega tura cu nchinarea adusa lui Ie hova si cu mplinirea promisiunilor lui Dumnezeu. Cei care pun n aplicare principiile ce se desprind din nvataturile lui Isus se simt atrasi de Iehova, izvorul vietii (Ps. 36:9; Prov. 22:11; Mat. 5:8). Cristos re flecta n mod perfect ntelepciu nea lui Dumnezeu (1 Cor. 1:24, 30). Biblia spune ca Regele mesianic, Isus Cristos, are spirit de ntelep ciune (Is. 11:2). w09 15/4 5:14

Luni, 7 martie El era strapuns pentru faradele gea noastra. (Is. 53:5)
Isaia a profetit ca Mesia urma s a f i e r e s p i n s , p e r s e c u t at s i strapuns, adica executat, pen tru iertarea pacatelor omenirii (Is. 53:4, 7). Fiul unic-nascut al lui Dumnezeu stia nainte sa vina pe pamant ca trebuia sa plateasca un pret foarte mare pentru eliberarea noastra. Tatal sau i-a spus ca urma sa sufere foarte mult si chiar sa fie ucis. A dat el napoi sau s-a razvra tit cand a aflat aceste lucruri? Nici decum, ci s-a lasat ndrumat de Ie hova (Is. 50:46). Cand a venit pe pamant, Isus a continuat sa n deplineasca vointa Tatalui sau. Care a fost motivatia lui? Il iubesc pe Tatal, a spus el. Cu aceeasi ocazie, Isus a adaugat: Nimeni nu are iubire mai mare decat aceea n care cineva si da sufletul pentru prietenii sai (Ioan 14:31; 15:13). Asadar, eliberarea noastra se da toreaza, n mare parte, iubirii lui Isus, care si-a dat viata umana per fecta de dragul omenirii. w09 15/9 5:10, 11

Duminica, 6 martie Ferici ti sunt cei constien ti de ne cesita tile lor spirituale, caci al lor este regatul cerurilor! (Mat. 5:3)
Un singur om a fost mai n telept decat Solomon. Acesta a fost Isus Cristos, care a spus despre sine ca este mai mare decat Solomon (Mat. 12:42). Isus a rostit cuvintele vietii vesnice (Ioan 6:68). In Predica de pe munte, el apro fundeaza principii ce se desprind din unele proverbe ale lui Solomon

Marti, 8 martie Daca pe mine ma cauta ti, lasa ti-i pe acestia sa plece. (Ioan 18:8) Isus a dat dovada de mare curaj pe tot parcursul serviciu lui sau pamantesc. Exercitandu-si autoritatea pe care o avea ca Fiu al lui Dumnezeu, fara teama el a intrat n templu, i-a aruncat afara pe toti cei care vindeau si cumparau n templu si a rastur nat mesele schimbatorilor de bani si bancile celor care vindeau po rumbei (Mat. 21:12). In noaptea dinaintea mortii sale, cand solda tii au venit sa-l aresteze, el a ie sit plin de curaj n fata pentru a-i proteja pe discipoli si a rostit cu vintele din textul de azi. Apoi i-a spus lui Petru sa lase sabia la o parte, aratand astfel ca el nu se bizuia pe arme propriu-zise, ci pe Iehova (Ioan 18:11). Isus i-a de mascat fara teama pe nvatato rii falsi, lipsiti de iubire, din zile le sale, precum si nvataturile lor false (Mat. 23:13, 23, 25). Discipolii lui Isus aveau nevoie de ace lasi curaj deoarece conducatorii religiosi urmau sa-i persecute si pe ei, iar pe unii aveau sa-i omoare (Mat. 23:34; 24:9). w09 15/9 2:12, 13 Miercuri, 9 martie [Dumnezeu] le da bunatate nemeritata celor umili. (1 Pet. 5:5) Daca dorim sa fim nvatati de Iehova, trebuie sa cultivam o ca litate importanta: smerenia. Iata ce a scris psalmistul David: Ieho va i va nvata pe cei smeriti calea sa (Ps. 25:8, 9). Iar Isus a spus: Ai ascuns cu grija aceste lu cruri de ntelepti si de nvatati si

le-ai dezvaluit copilasilor (Luca 10:21). Cine poate sustine ca a cu noscut adevarul datorita proprii lor capacitati? Cine poate afirma ca a ajuns sa-l cunoasca pe Dumnezeu prin propriile eforturi? Evident, niciunul dintre noi! De fapt, Isus a spus: Nimeni nu poate veni la mine daca nu-l atrage Tatal, care m-a trimis (Ioan 6:44). Prin intermediul lucrarii de predicare si al spiritului sfant, Iehova este cel care atrage persoanele asema natoare oilor, comorile pretioase ale tuturor natiunilor (Hag. 2:7). Esti recunoscator ca te numeri si tu printre aceia pe care Iehova i-a atras la Fiul sau? (Ier. 9:23, 24) w09 15/9 4:4, 5

Joi, 10 martie Fiul meu, fii n telept si bucu ra-mi inima, ca sa-i pot ras punde celui ce ma batjocoreste. (Prov. 27:11)
Iehova i-a permis lui Satan sa puna la ncercare loialitatea sluji torului sau Iov. Ca urmare, Iov si-a pierdut turmele si copiii si s-a m bolnavit grav. Dar Satan nu-l avea n vedere doar pe Iov. El a spus: Piele pentru piele si omul va da tot ce are pentru sufletul lui. Ast fel s-a iscat o controversa care l viza nu numai pe Iov si care a ra mas deschisa si dupa moartea lui (Iov 2:4). Mai tarziu, apostolul Ioan a avut o viziune n care Sa tan i acuza pe slujitorii lui Dum nezeu dupa aruncarea sa din cer, care a avut loc la ceva timp dupa instaurarea Regatului lui Dum nezeu n 1914. Chiar si azi Satan continua sa puna la ndoiala integritatea poporului lui Dumnezeu (Rev. 12:10). w09 15/4 2:1, 2

Vineri, 11 martie Crea tia [umana] a fost supusa inutilita tii . . . pe baza speran tei. (Rom. 8:20)
Prima profetie a Bibliei a ara tat ca o samanta va zdrobi capul sarpelui (Gen. 3:15, 15). Acea promisiune le-a dat oameni lor speranta ca Dumnezeu nu re nuntase la scopul sau. Avraam, de pilda, cand a fost pus la n cercare, l-a oferit drept jertfa, ca sa spunem asa, pe Isaac, . . . fiul sau unic-nascut (Evr. 11:17). De ce a fost el dispus sa faca aceas ta? (Evr. 11:19) Deoarece credea n nviere! Dar pe ce se baza convingerea sa? Iehova a readus la via ta, figurativ vorbind, capacitati le de reproducere ale lui Avraam, facand astfel posibil ca el si sotia lui sa aib a un fiu la o varsta nain tata (Gen. 18:1014; 21:13; Rom. 4:1921). Mai mult, Iehova i-a promis lui Avraam: Prin Isaac va veni ceea ce se va numi samanta ta (Gen. 21:12). Asadar, Avraam avea motive ntemeiate sa spere ca Ie hova urma sa-l nvie pe Isaac. w09 15/8 1:4, 5

care a nteles bine adevarul. Ca teodata nsa, predicarea a fost si pentru el o ncercare. Iata ce le-a scris crestinilor din Tesalonic: Dupa ce mai ntai am suferit si am fost batjocoriti (asa cum stiti) n Filipi, am prins curaj cu ajuto rul Dumnezeului nostru sa va spu nem vestea buna a lui Dumnezeu n mijlocul multor lupte (1 Tes. 2:2). In Filipi, autoritatile i-au b a tut cu nuiele pe Pavel si pe Sila, n sotitorul sau, i-au aruncat n tem nita si i-au prins n butuci (Fap. 16:1624). w09 15/7 4:3, 4

Ele nu vor fi distruse niciodata. Nimeni nu le va smulge din mana mea. (Ioan 10:28)
Cu ocazia Sarb atorii Dedicarii tinute la Ierusalim, Isus le spu ne mpotrivitorilor sai: Voi nu cre deti, pentru ca nu sunteti dintre oile mele. Oile mele asculta gla sul meu, eu le cunosc si ele ma urmeaza. Eu le dau viata vesnica (Ioan 10:2628). Vorbeste Isus n acest caz doar despre viata vesni ca n cer? Sau se refera si la via ta vesnica pe un pamant transfor mat n paradis? Cu putin timp na inte, Isus le-a spus discipolilor sai urmatoarele cuvinte: Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vos tru a gasit de cuviinta sa va dea regatul! (Luca 12:32). To tusi, cu ocazia aceleiasi sarb a tori, Isus afirma: Mai am si alte oi, care nu sunt din staulul aces ta. Si pe acelea trebuie sa le aduc (Ioan 10:16). Asadar, cand Isus le-a vorbit mpotrivitorilor, el s-a referit atat la speranta vietii ves nice n cer, pentru turma mica, cat si la speranta vietii vesnice pe pamant, pentru milioane de alte oi. w09 15/8 2:12

Duminica, 13 martie

In multe tari nu avem de nfruntat persecutii fatise, totusi ntalnim oameni apatici si dis pretuitori. Prin urmare, ne trebu ie credinta si curaj ca sa perseve ram si sa avem ndrazneala n lu crarea de predicare a vestii bune (2 Pet. 1:58). Poate uneori ne e greu sa predicam sau ne e teama sa luam parte la o anumita ramu ra a lucrarii. Apostolul Pavel a fost un predicator curajos, nenfricat

Sambata, 12 martie Daca m-au persecutat pe mine, va vor persecuta si pe voi. (Ioan 15:20)

Luni, 14 martie Niciun om n-a mai vorbit vreodata asa. (Ioan 7:46)
Biblia vorbeste pe scurt despre efectul pe care Isus l avea asu pra oamenilor. De pilda, evanghe listul Luca ne istoriseste ca oame nii din orasul lui Isus, Nazaret, se mirau de cuvintele pline de far mec ce i ieseau din gura. In plus, Matei ne relateaza ca cei ce i-au auzit Predica de pe munte au ra mas uluiti de modul sau de a-i n vata. La randul lui, Ioan ne dez valuie ca garzile trimise sa-l ares teze pe Isus s-au ntors cu mainile goale si au spus: Niciun om n-a mai vorbit vreodata asa (Luca 4:22; Mat. 7:28). Isus a fost fara n doiala cel mai mare Invatator care a trait vreodata. El preda clar si simplu, logica fiindu-i imba tabila. Folosea cu multa maiestrie ntreb ari si ilustrari. Se adapta la cei carora le preda, fie ei de vaza sau de conditie umila. Desi foar te profunde, adevarurile pe care le exprima erau usor de nteles. w09 15/7 3:1, 2

la? Aflam raspunsul din cuvin tele consemnate n textul de azi, cuvinte rostite cand a aparut o ne ntelegere cu privire la distribui rea zilnica de hrana vaduvelor (Fap. 6:13). Noul mod de organi zare a fost binecuvantat de Ieho va: Cuvantul lui Dumnezeu cres tea, iar numarul discipolilor se n multea foarte mult n Ierusalim (Fap. 6:7). Asadar, responsabili tatea de a da hrana spirituala le revenea n primul rand apostolilor (Fap. 2:42). w09 15/6 4:7, 8

Marti, 15 martie Noi vom starui . . . n serviciul cuvantului. (Fap. 6:4)

Cand i-a ales pe cei 12 apostoli, principala lucrare pe care le-a n credintat-o Isus a fost sa pre dice vestea buna (Mar. 3:1315). Aceasta misiune era n armonie cu sensul de baza al cuvantului gre cesc apostolos, ce deriva dintr-un verb care nseamna literalmente trimis. Mai tarziu, cu putin nainte de formarea congregatiei crestine, a fi apostol a ajuns sa nsemne a avea sarcina de supra veghere (Fap. 1:2026). Cui i re venea n primul rand responsa bilitatea de a da hrana spiritua-

In secolul I, guvernatorul roman Pontiu Pilat avea o viziune defor mata despre adevar. De fapt, el l-a ntrebat pe Isus cu scepticism: Ce este adevarul? (Ioan 18:38). Si n prezent exista o diversitate de idei contradictorii cu privire la adevar. Multi oameni considera ca adeva rul are o multime de nuante sau ca fiecare l ntelege n felul sau. Altii spun adevarul doar cand le convine sau cand le serveste pro priilor interese. In cartea The Im portance of Lying (De ce sa minti) citim: Cinstea este un tel no bil, dar are prea putina valoare n lupta acerb a pentru supravietuire si siguranta. Omul nu prea are de ales: trebuie sa minta ca sa traias ca. Discipolii lui Cristos nsa privesc cu totul altfel lucrurile. Isus nu avea o conceptie filozofica de spre adevar. El a spus ntotdeau na adevarul. Chiar si dusmanii lui au recunoscut: Invatatorule, stim ca spui adevarul, ca predai ca lea lui Dumnezeu n adevar (Mat. 22:16). Adevaratii crestini urmea za exemplul lasat de Isus. Ei nu ezita sa spuna adevarul. w09 15/6 3:13

Miercuri, 16 martie Spune ti adevarul fiecare aproapelui sau. (Ef. 4:25)

Joi, 17 martie Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si pe Tatal. (Ioan 14:9)
Cand citim n evanghelii despre mila lui Isus fata de saraci, de spre empatia sa fata de cei bolnavi sau ndurerati, despre indignarea sa cand discipolii i-au mustrat pe copii, nu ni-l imaginam pe Tatal avand aceleasi sentimente? (Mar. 1:4042; 10:13, 14; Ioan 11:3235) Sa ne gandim cum ne ajuta actiu nile lui Isus sa cunoastem calita tile principale ale lui Dumnezeu. De pilda, nu au fost miracolele pe care le-a nfaptuit Isus manifes tari ale unei puteri extraordinare? Dar el nu si-a folosit nicioda ta puterea n scop egoist sau pen tru a face rau cuiva (Luca 4:14). Si cat de clar s-a vazut ca avea simtul dreptatii cand i-a dat afara din templu pe negustorii lacomi! (Mar. 11:1517; Ioan 2:1316). In vataturile sale si cuvintele pline de farmec cu care a sensibilizat ini ma oamenilor au aratat ca l ntre cea n ntelepciune chiar si pe So lomon (Mat. 12:42). Biblia spune si ca nimeni nu a avut iubire mai mare decat el, cel care si-a dat su fletul pentru altii (Ioan 15:13). w09 15/5 4:7, 8

n acest fel modul lui Iehova de a gandi, ne vom exersa capacita tea de ntelegere. Sa luam de pil da exemplul unei crestine pe nu me Otilia. Ea spune: Sfatul care mi-a influentat foarte mult via ta este cel despre citirea cu regu laritate din Biblie. Mi-au trebuit doi ani sa citesc ntreaga Biblie. Parca atunci l descopeream pen tru prima data pe Fauritorul meu. Am nvatat despre caile sale, de spre ce i place si ce i displace, am nteles cat este de puternic si cat de vasta e ntelepciunea lui. Citind zilnic din Biblie, am gasit sprijin n cele mai negre clipe din viata. w09 15/5 1:7

Sambata, 19 martie Fiul omului n-a venit ca sa i se slujeasca, ci sa slujeas ca si sa-si dea sufletul ca ras cumparare pentru mul ti. (Mat. 20:28)
Daca meditam la exemplul de umilinta al lui Isus, vom putea sa ne purtam ca unii mici printre fratii nostri (Luca 9:4648). Lu crul acesta promoveaza unitatea. Iehova, asemenea tatalui unei mari familii, vrea sa-si vada co piii locuind mpreuna n unitate, n buna ntelegere (Ps. 133:1). Isus s-a rugat Tatalui sau ca toti cres tinii adevarati sa fie uniti, pentru ca lumea sa stie, a spus el, ca tu m-ai trimis si ca i-ai iubit cum m-ai iubit pe mine (Ioan 17:23). Astfel, aceasta unitate ne identifi ca drept continuatori ai lui Cristos. Insa nu ne putem bucura de unita te daca nu privim imperfectiunile altora asa cum le-a privit Cristos. El a fost iertator si ne-a nvatat ca, numai daca i iertam pe altii, pu tem fi si noi iertati (Mat. 6:14, 15). w09 15/9 1:6, 7

Vineri, 18 martie Oricine se hraneste cu lapte nu cunoaste cuvantul drepta tii, fiindca este copil mic. (Evr. 5:13)
Pentru a deveni maturi, trebuie sa cunoastem cat mai bine cuvan tul, sau mesajul, lui Dumnezeu, pe care l gasim n Biblie. Iata de ce trebuie sa fim cercetatori sarguinciosi ai Scripturilor si ai publi catiilor sclavului fidel si prevaza tor (Mat. 24:4547). Insusindu-ne

 Duminica, 20 martie Aveau la ei cartea legii lui Iehova. (2 Cron. 17:9)

Cand mergem n predicare, ne straduim sa-i nvatam pe oameni ce spune Biblia, ntrucat ea este Cuvantul lui Dumnezeu. Mai mult, aratam cat de importanta este Bi blia pentru noi facand tot posibilul sa le citim oamenilor chiar din ea. De exemplu, Linda, o Martora, a ntalnit o doamna care i-a spus ca sotul ei suferise un accident vas cular cerebral si ca trebuia sa aib a grija de el. Doamna s-a plans, spu nand: Ma ntreb de ce a permis Dumnezeu sa mi se ntample asa ceva. Cu ce-am gresit? . Linda i-a zis: Pot sa va asigur de un lucru? . Apoi i-a citit Iacov 1:13 si i-a spus: Suferinta prin care trecem noi sau cei dragi noua nu este o pedeap sa de la Dumnezeu. Impresionata de cele auzite, doamna a mbra tisat-o pe Linda cu multa caldu ra. Iata ce povesteste sora noas tra: Cuvintele din Biblie pe care i le-am citit doamnei i-au adus mul ta alinare. Unii oameni n-au auzit niciodata versetele pe care noi le citim din Biblie. In urma acestei conversatii s-a nceput un studiu biblic. w09 15/6 2:7, 9

In miracolele nfaptuite atat de Moise, cat si de Isus, apa a fost un element comun. De exemplu, la porunca lui Moise, apele Nilului si iazurile cu trestii s-au trans format n sange, apele Marii Rosii s-au despartit, iar dintr-o stanca din desert a iesit apa (Ex. 14:21; 17:57). In cazul lui Isus, primul miracol a fost transformarea apei n vin la un ospat de nunta (Ioan 2:111). Mai tarziu, el a linistit apele agitate ale Marii Galileii. Cu alta ocazie, Isus chiar a umblat pe apa! (Mat. 8:2327; 14:2325) w09 15/4 4:9

Marti, 22 martie Tovarasiile rele strica obiceiurile folositoare. (1 Cor. 15:33)

Cand este vorba despre tovarasii, oamenii au tendinta de a ab sorbi ca un burete tot ce este n jurul lor. Creatorul nostru stie bine cat de periculoase sau cat de fo lositoare pot fi tovarasiile pen tru oamenii imperfecti. De ace ea, el ne da urmatorul sfat: Cine umbla cu nteleptii devine nte lept, dar cine se ntovaraseste cu cei fara minte o duce rau (Prov. 13:20). Si niciunul dintre noi n-ar vrea sa o duca rau; toti am vrea sa devenim ntelepti. Iehova n susi este un exemplu cand si ale ge prietenii. El este atotntelept si incoruptibil, totusi si alege prietenii cu atentie. Dar ce prie teni si-a ales Iehova dintre oa menii imperfecti? Iehova l-a nu mit pe patriarhul Avraam priete nul sau (Is. 41:8). Acest b arbat s-a remarcat n mod deosebit prin fidelitatea, dreptatea si ascultarea sa. El a fost un om al credintei (Iac. 2:2123). Si astazi Iehova si alege ca prieteni oameni cu aceste cali tati. w09 15/8 4:11, 12

Luni, 21 martie Ia- ti toiagul si ntinde- ti mana peste apele Egiptului, peste raurile lor, peste canalele Nilului lor, peste iazurile lor cu trestii si peste toata apa din rezer voarele lor, ca sa se prefaca n sange. (Ex. 7:19)
Moise si Isus au facut miracole, dovedind n felul acesta ca aveau sprijinul lui Iehova. Moise a fost primul om despre care Biblia spu ne ca a facut miracole (Ex. 4:19).

Miercuri, 23 martie
In primul capitol al cartii bi blice Iov se vorbeste despre o n trunire cereasca. Ingerii se aduna naintea lui Iehova. Satan, si el de fata, l acuza pe Iov (Iov 1:611). Desi a adus n discutie bunurile lui Iov, Satan i punea, de fapt, la n doiala integritatea. A fi inte gru nseamna a fi loial, ireprosa bil, drept si fara pata. In sens bi blic, un om integru este cel a ca rui inima este ntru totul devotata lui Iehova. Mai tarziu, la o alta n trunire cereasca, Satan l-a acuzat din nou pe Iov: Piele pentru piele si omul va da tot ce are pentru sufletul lui. Spunand acest lucru, Diavolul a pus la ndoiala nu numai integritatea lui Iov, ci pe a ori carui om ce i se nchina lui Ieho va. Apoi, Iehova i-a permis sa-l lo veasca pe Iov cu o boala dureroasa (Iov 2:18). w09 15/4 1:4, 6

Satan a intrat si el cu ei. (Iov 1:6)

teaza la aceste lucruri, lasa-te absorbit de ele (1 Tim. 4:13, 15). Ca sa faci progrese trebuie sa stu diezi cu sarguinta. Expresia a te lasa absorbit nseamna a te lasa patruns de ceva. Ce obiceiuri de studiu aveti? Va lasati absorbiti de lucrurile profunde ale lui Dumnezeu? (1 Cor. 2:10) Sau faceti doar atat cat trebuie si nimic mai mult? Meditarea la ceea ce studiati va va motiva sa faceti progrese spiritua le (Prov. 2:15). w09 15/5 2:15, 16

Vineri, 25 martie In iubire fra teasca, fi ti plini de afec tiune tandra unii fa ta de al tii. In a va arata onoare unii altora, fi ti primii. (Rom. 12:10)
Petru, care a simtit personal iubirea lui Isus, i-a ndemnat pe crestini sa cultive o afectiune fra teasca neipocrita si sa arate as cultare de adevar. Crestinii tre buie sa se iubeasca profund unii pe altii, din inima (1 Pet. 1:22). Astazi este nevoie mai mult ca ori cand sa cultivam calitati cresti ne. Deja se observa o intensificare a presiunilor exercitate asupra tuturor slujitorilor lui Dumnezeu. Nimeni nu ar trebui sa-si puna ncrederea n vreunul dintre elementele acestei lumi vechi; criza economica mondiala din prezent este o dovada elocventa n acest sens (1 Ioan 2:1517). Mai degra b a, pe masura ce se apropie sfar situl acestui sistem, trebuie sa ne apropiem mai mult de Ieho va si unii de altii, cultivand relatii stranse de prietenie n cadrul congregatiei. Petru a subliniat aceas ta idee, zicand: Mai presus de toa te, sa aveti o iubire profunda unii fata de altii, caci iubirea acopera o multime de pacate (1 Pet. 4:8). w09 15/9 3:12

Joi, 24 martie Spiritul cerceteaza toate lucrurile, chiar si lucrurile profunde ale lui Dumnezeu. (1 Cor. 2:10)
Vorbind despre importanta mi siune pe care Timotei o avea de n deplinit, Pavel a scris: Iti porun cesc solemn naintea lui Dumnezeu si a lui Cristos Isus: . . . predi ca cuvantul si fa lucrul acesta cu sentimentul urgentei . . . Fa lu crarea unui evanghelizator, n faptuieste-ti pe deplin serviciul (2 Tim. 4:1, 2, 5). Ca sa-si duca la bun sfarsit misiunea, Timotei trebuia sa fie hranit cu cuvintele credintei (1 Tim. 4:6). Cum puteti fi si voi hraniti cu cuvin tele credintei? Pavel a ndemnat: Continua sa te dedici citirii publi ce, ndemnarii si predarii. Medi

 Sambata, 26 martie In [Cristos] sunt ascunse cu grija toate comorile n telepciunii si ale cunostin tei. (Col. 2:3) Cand afirma ca toate como rile ntelepciunii si ale cunostin tei sunt ascunse n Cristos, Bi blia nu vrea sa spuna ca ele sunt imposibil de gasit. Dimpotriva, aceste comori pot fi descoperite daca cei care le cauta depun efor turi asidue si si ndreapta atentia spre Cristos. De fapt, nsusi Isus a spus: Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal de cat prin mine (Ioan 14:6). Drept urmare, avem nevoie de ajuto rul si ndrumarea lui Isus pen tru a gasi cunostinta despre Dum nezeu. Isus nu este numai calea, adica mijlocul prin care ne apro piem de Tatal ceresc. Isus este si adevarul si viata, roluri esen tiale, datorita carora putem sa n telegem adevarul din Biblie si sa dobandim viata vesnica. w09 15/7 1:79 Duminica, 27 martie Strabateau toate orasele lui Iuda si nva tau poporul. (2 Cron. 17:9) Cand mergem n lucrarea de predicare din casa n casa, cat de sarguincios parcurgem teritoriul repartizat? Este demn de re marcat ca, n al treilea an al domniei sale, Iosafat a chemat la el cinci printi, noua leviti si doi preoti si i-a trimis n toate orase le ca sa-i nvete pe locuitorii din Iuda legile lui Iehova. Campania lor a fost atat de eficienta, ncat natiunilor nconjuratoare a nce put sa le fie frica de Iehova

(2 Cron. 17:10). Si noi, daca mer gem din casa n casa n zile si la ore diferite, vom putea vorbi cu mai multi membri ai unei fa milii. In prezent, multi slujitori ai lui Dumnezeu si-au lasat locuinta si au mers sa slujeasca acolo unde este mai multa nevoie de Martori zelosi. Le poti urma si tu exem plul? Unii dintre noi, care nu au aceasta posibilitate, ar putea n cerca sa le depuna marturie oamenilor din zona lor care vorbesc alta limba. w09 15/6 2:7, 8

Luni, 28 martie [Iehova] va ocroti calea celor loiali lui. (Prov. 2:8)
Contrar armatiei Diavolului, noi l iubim pe Iehova din inima, fara sa asteptam neaparat ceva n schimb (Rev. 12:10). Iar aceasta iubire ne da puterea de a ramane loiali n ncercari (Ps. 97:10). Iubi rea ne ndeamna sa onoram nu mele lui Iehova, chiar daca sim tim ca nu putem face prea mult n serviciul sau. Iehova se uita la motivatiile noastre bune si nu ne ju deca daca nu putem face atat cat ne-am dori. Conteaza nu numai ce facem, ci si de ce facem un anu mit lucru. Chiar daca era coplesit de probleme, Iov le-a vorbit ce lor ce-l acuzau despre iubirea sa pentru caile lui Iehova (Iov 10:12; 28:28). In ultimul capitol al cartii Iov se arata ca Dumnezeu si-a ex primat mania fata de Elifaz, Bil dad si Tofar pentru ca nu spuse sera adevarul. Insa l-a aprobat pe Iov numindu-l de patru ori sluji torul meu si cerandu-i sa se roage pentru cei trei (Iov 42:7-9). Sa ac tionam si noi n asa fel ncat Ieho va sa ne acorde favoare! w09 15/4 2:12, 13

Marti, 29 martie Iehova este cu voi cat timp sunte ti cu el. (2 Cron. 15:2)
Reformele lui Asa au unit n nchinare poporul lui Iuda, pre cum si un numar mare de lo cuitori din Israel. Toti acestia s-au ntrunit cu ocazia unei adu nari tinute la Ierusalim. Atunci, ei si-au exprimat hotararea de a i se nchina cu loialitate lui Ieho va. Iata ce citim: I-au facut un ju ramant lui Iehova . . . Si tot Iuda s-a bucurat datorita juramantu lui pe care-l facusera, caci jurase ra din toata inima lor si-l cauta sera cu toata bucuria, astfel ca el s-a lasat gasit de ei. Si Iehova a continuat sa le dea odihna de jur mprejur (2 Cron. 15:915). Ie hova ne binecuvanteaza si pe noi cand i slujim cu zel (Mar. 12:30). Din pacate, mai tarziu Asa a res pins corectarea venita prin Ha nani, vazatorul, simtindu-se ofen sat (2 Cron. 16:710). Ce se poate spune despre noi? Cum reactio nam cand Iehova ne sfatuieste sau ne ndruma prin intermediul b a tranilor de congregatie? Acceptam fara ntarziere sfaturile lor bazate pe Biblie, fara sa ne simtim ofen sati? w09 15/6 1:7, 8

na ca putem alege sa facem binele sau raul. Cu alte cuvinte, Dumnezeu ne-a dat libertatea de a alege sa ascultam sau nu de el. Insa o libertate atat de mare presupune o responsabilitate la fel de mare. Deciziile noastre de ordin moral nseamna viata sau moarte pentru noi. In plus, ele i afecteaza pe cei din jurul nostru. Din cauza imperfectiunii mostenite, avem ten dinta de a fi neascultatori. Nu ne este ntotdeauna usor sa ascultam de legile lui Dumnezeu. Desigur, ne este mai usor cand lucrul acesta nu presupune sacrificii, suferinte sau neplaceri. Dar ce facem cand n noi se da o lupta ntre dorinta de a asculta si dorinta carnii [si] dorinta ochilor? (1 Ioan 2:16) w09 15/9 2:4, 5

Joi, 31 martie Mediteaza la aceste lucruri, lasa-te absorbit de ele, pentru ca progresul tau sa fie clar pentru to ti. (1 Tim. 4:15)
Tinerii trebuie sa aib a o jude cata sanatoasa pentru a lua deci zii bune. Apostolul Pavel i-a sfa tuit pe corinteni sa nu fie copii n ce priveste capacitatea de ntele gere, ci sa fie oameni maturi (1 Cor. 14:20). Daca vor aplica sfa tul de a cultiva o judecata matura, tinerii vor evita sa faca greseli gra ve. Ei nu trebuie sa uite ca pentru a deveni maturi este necesar sa depuna eforturi. Pavel i-a scris lui Timotei: Fii un exemplu pen tru cei fideli, n vorbire, n purta re, n iubire, n credinta, n casti tate . . . Continua sa te dedici citi rii publice, ndemnarii si predarii (1 Tim. 4:12, 13). Da, progresul ti nerilor crestini trebuie sa fie evi dent pentru cei din jur! w09 15/5 2:2, 3

Miercuri, 30 martie Vad n madularele mele o alta lege, care poarta razboi mpo triva legii min tii mele si ma tine captiv sub legea pacatului care este n madularele mele. (Rom. 7:23)
Cand i-a creat pe Adam si pe Eva, Dumnezeu i-a nzestrat cu in teligenta si cu vointa libera. Fiind descendentii lor, si noi avem liber tate de alegere. Aceasta nseam-

Vineri, 1 aprilie To ti ne poticnim de multe ori. (Iac. 3:2)

Ce ar trebui sa faci daca ai obser vat ca un prieten necasatorit nce pe sa aib a o relatie sentimentala cu o persoana care nu este Marto ra? Te vei retine sa-ti exprimi ngrijorarea de teama ca va rupe prietenia cu tine? Cum vei proce da n cazul n care prietenul tau ti ignora sfatul? Un bun prieten va apela la b atranii de congrega tie, care l vor ajuta n mod iubi tor pe cel ce a facut un pas gre sit. Aceasta atitudine necesita curaj. Totusi, o prietenie bazata pe iubirea pentru Iehova nu va su feri o dauna iremediabila. Uneori le vom da prietenilor nostri motiv sa se planga mpotriva noastra. La randul lor, ei vor face sau vor spune lucruri care ne vor irita (Col. 3:13, 14). Totusi, prieteniile noas tre pot fi trainice daca nu tinem cont de greselile celorlalti, ci i ier tam din toata inima. Asadar, este foarte important sa cladim priete nii trainice comunicand deschis si iertand cu marinimie. Doar astfel iubirea noastra va deveni o lega tura perfecta a unitatii. w09 15/10 4:20, 21

care i slujeau lui Dumnezeu si cei care i slujeau lui Satan. Dusma nia prezisa s-a facut imediat sim tita cand dreptul Abel a fost ucis de fratele sau. Si cata ostilitate a avut de nfruntat fidelul Enoh, care a trait nainte de Potop! El a profetit ca Dumnezeu avea sa vina cu miriadele sale sfinte ca sa-i pe depseasca pe cei nelegiuiti (Iuda 14, 15). Nendoielnic, mesajul sau nu era deloc popular! Oamenii l urau si l-ar fi omorat cu siguran ta daca Iehova nu i-ar fi pus ca pat vietii. Enoh a avut ntr-adevar multa ndrazneala! (Gen. 5:2124) w09 15/7 4:5

Duminica, 3 aprilie Pamantul va fi plin de cunostin ta lui Iehova asa cum fundul marii este acoperit de ape. (Is. 11:9)
Profetul Isaia descrie ntr-un limbaj figurativ schimb arile pe care le fac multe persoane. Oa meni care n trecut erau violenti au devenit acum pasnici (Is. 11:68). Oameni care altadata se dusmaneau din cauza deosebirilor rasiale, nationale sau etnice au n vatat sa traiasca n unitate. In mod simbolic, ei si-au faurit brazdare din sabiile lor (Is. 2:4). Dar cum au ajuns sa faca astfel de schimb ari? Acesti oameni au dobandit cunos tinta lui Iehova, care le-a modelat apoi personalitatea. Desi nu sunt perfecti, slujitorii lui Dumnezeu formeaza o adevarata familie in ternationala. Intr-adevar, instrui rea divina are o valoare inestima bila! Oameni din toate categoriile sociale accepta vestea buna si fac schimb ari majore n viata (Mat. 11:19). w09 15/9 4:6

Sambata, 2 aprilie Voi pune dusmanie ntre tine si femeie, ntre saman ta ta si saman ta ei. (Gen. 3:15)
Exemplul suprem de ndraznea la si curaj este fara ndoiala Isus Cristos. Dar, nca de la nceputul istoriei umane, toti cei loiali lui Iehova au avut nevoie de n drazneala. De ce? Dupa razvrati rea din Eden, Iehova a prezis ca avea sa existe vrajmasie ntre cei

Luni, 4 aprilie Corpul de batrani si-a pus mai nile peste tine. (1 Tim. 4:14)
Timotei s-a nascut n provincia romana Galatia, pe teritoriul Tur ciei de azi. Dupa moartea lui Isus, acolo s-au format mai multe con gregatii. La un moment dat, ta narul Timotei mpreuna cu mama si bunica lui au mbratisat cres tinismul, devenind membri activi ai unei congregatii (2 Tim. 1:5; 3:14, 15). Cu siguranta, viata de crestin n acel mediu i aducea lui Timotei multe satisfactii. In via ta lui s-a produs nsa o schimba re. Acest lucru s-a ntamplat cand Pavel a vizitat a doua oara congregatiile din acea regiune. Pe atunci, Timotei avea n jur de 20 de ani. Pavel a aflat ca acest tanar avea o buna marturie din partea frati lor locali (Fap. 16:2). In mod si gur, Timotei dadea dovada de ma turitate, desi nu era decat un ta nar. Sub ndrumarea spiritului sfant, Pavel si corpul de b atrani si-au pus mainile peste Timotei, ncredintandu-i ulterior responsa bilitati importante n congregatie (2 Tim. 1:6). w09 15/12 1:1, 2

spus: Cerceteaza-ma, o, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Exa mineaza-ma si cunoaste-mi gan durile tulburatoare, vezi daca este n mine vreo cale ce provoaca du rere si condu-ma pe calea vesni ciei! (Ps. 139:23, 24). Asadar, nu trebuie doar sa ne rugam, ci si sa ne lasam cercetati de Dumnezeu si sa ascultam sfaturile din Cuvantul sau. Iehova ne va conduce pe ca lea care duce la viata vesnica. w09 15/11 1:13

Miercuri, 6 aprilie Tot mai tii cu tarie la integrita tea ta? Blestema-l pe Dumnezeu si mori! (Iov 2:9)
Sotia lui Iov a suferit. Moartea copiilor si pierderea agoniselii de-o viata i-au pricinuit, fara ndoiala, o mare durere (Iov 1:1319). Trebu ie sa fi fost cumplit pentru ea sa-si vada sotul chinuit de o boa la ngrozitoare. Coplesita de du rere, ea a rostit cuvintele de mai sus. Apoi, la Iov au venit Eli faz, Bildad si Tofar, cu gand sa-i aduca mangaiere. Insa, prin ratio namente denaturate, s-au dove dit falsi mangaietori, pricinuin du-i si mai multa suferinta. De pilda, Bildad a lasat sa se ntelea ga ca fiii si fiicele lui Iov au pacatuit si au primit ce meritau. Elifaz a insinuat ca suferinta lui Iov se datora unor pacate din tre cut. El chiar a pus la ndoiala ca integritatea oamenilor are vreun pret n ochii lui Dumnezeu (Iov 2:11; 4:8; 8:4; 16:2; 22:2, 3). In po fida acestor presiuni de nenchi puit, Iov a ramas loial. Chiar daca a gresit cand si-a declarat drept mai degraba propriul suflet decat pe Dumnezeu, Iov si-a pastrat fi delitatea n ncercare (Iov 32:2). w09 15/4 1:7

Marti, 5 aprilie O, Ascultator al rugaciunii, la tine va veni orice carne. (Ps. 65:2)
Iehova asculta ntotdeauna ru gaciunile slujitorilor sai fideli. Putem fi siguri de acest lucru! Chiar daca milioane de Martori ai lui Iehova s-ar ruga n acelasi timp, Dumnezeu i-ar putea asculta pe toti. Pentru ca rugaciunile noas tre sa primeasca raspuns, trebuie sa ne adresam lui Dumnezeu cu u milinta (Ps. 138:6). De asemenea, la fel ca David, sa-l rugam pe Ie hova sa ne cerceteze. Psalmistul a

Joi, 7 aprilie I ti voi nmul ti saman ta ca stelele cerurilor si ca firele de nisip de pe tarmul marii. (Gen. 22:17)
Avraam nu stia cati membri avea sa numere samanta lui. Totusi, mai tarziu, acest numar a fost dez valuit. Isus Cristos si cei 144 000, care vor domni cu el n Regat, con stituie samanta lui Avraam (Gal. 3:29; Rev. 7:4; 14:1). Regatul mesianic este mijlocul prin care vor fi binecuvantate toate natiunile pa mantului (Gen. 22:18). Avraam nu avea cum sa nteleaga pe deplin semnificatia legamantului pe care Iehova l ncheiase cu el. Totusi, Biblia spune ca Avraam astepta orasul cu temelii adevarate (Evr. 11:10). Acest oras este Regatul lui Dumnezeu. Pentru ca Avraam sa primeasca binecuvantari sub domnia acestui Regat, trebuie ca el sa traiasca din nou. Dupa ce va fi nviat, va avea perspectiva de a trai vesnic. Viata eterna va fi po sibila si pentru alti oameni care vor fi nviati, precum si pentru cei care vor supravietui Armaghedo nului (Rev. 7:9, 14; 20:1214). w09 15/8 1:6, 7

te oi fara pastor (Mat. 9:36). Era plin de caldura, ntelegator si bun cu ei. Pe de alta parte, conducato rii religiosi nu-l iubeau cu adeva rat pe Dumnezeu. Isus nsa l iu bea pe Tatal si si gasea desfata rea n nfaptuirea vointei Lui. Mai mult, acesti conducatori rastalma ceau cuvintele lui Dumnezeu spre propriul lor folos. Dar Isus iubea cuvantul lui Dumnezeu: l preda, l explica, l apara si si traia via ta potrivit lui (Luca 11:28). Da, n treaga fiinta a lui Cristos era pa trunsa de iubire. Ea era temelia n vataturilor sale si a felului n care i trata pe oameni. w09 15/7 3:3

Sambata, 9 aprilie Ramai lucid n toate lucrurile, sufera raul, fa lucrarea unui evanghelizator, nfaptuieste- ti pe deplin serviciul! (2 Tim. 4:5)
A face lucrarea unui evangheli zator nseamna a deveni mai efi cienti n serviciu si a va ajuta semenii sa aib a parte de salvare. Asta presupune sa cultivati arta de a preda (2 Tim. 4:2). Mergand n lucrarea de predicare cu vesti tori care au experienta, veti reusi sa le imitati metodele de pre dare, asa cum si Timotei a nva tat de la Pavel (1 Cor. 4:17). Cu re ferire la cei pe care i ajutase, Pavel a spus nu numai ca le m partasise vestea buna, dar si ca si daduse sufletul pentru ei. Da, Pa vel i-a ndragit atat de mult ncat si-a folosit ntreaga viata ca sa-i ajute (1 Tes. 2:8). Dar si Timotei le-a purtat de grija altora si a slu jit ca sclav . . . la raspandirea vestii bune. Daca vreti sa imitati exem plul lui Pavel n predicare, tre buie sa aveti aceeasi atitudine ca a lui Timotei (Filip. 2:1923). Asa dar, aratati si voi spirit de sacrifi ciu n predicare? w09 15/5 2:15, 18

Vineri, 8 aprilie N-ave ti n voi iubirea lui Dumnezeu. (Ioan 5:42)

Printre scribi si farisei se ga seau cu siguranta oameni inteli genti care aveau o cunostinta bo gata si stiau cum sa le-o predea al tora. Prin ce se deosebea nsa modul de predare al lui Isus de al lor? Conducatorii religiosi nu i iu beau pe oamenii de rand. Dimpo triva, i dispretuiau, consideran du-i blestemati (Ioan 7:49). Isus, n schimb, simtea mila fata de ei, pentru ca erau jupuiti si aruncati ncoace si-ncolo ca nis

 Duminica, 10 aprilie Dumnezeu nu este partinitor, ci, n orice na tiune, omul care se teme de el si practica dreptatea este primit de el. (Fap. 10:34, 35)
Isus si-a nvatat discipolii ca Dumnezeu nu favorizeaza o anumi ta rasa sau nationalitate (Ioan 4:526). Prin urmare, si noi tre buie sa-i consideram pe toti oame nii aproapele nostru, sa-i tratam cu iubire chiar si pe cei ce se poarta dusmanos cu noi (Mat. 5:4345). La ce s-a referit Pavel cand ne-a n demnat sa spunem adevarul aproapelui nostru? (Ef. 4:25) A spune adevarul nseamna a transmite in formatii exacte, fara a nsela. Ade varatii crestini nu sucesc sau dis torsioneaza faptele ca sa-i induca n eroare pe ceilalti. Ei au oroare de rau si se alipesc de ce este bine (Rom. 12:9). La fel ca Dumnezeul adevarului, trebuie sa ne straduim sa fim cinstiti, onesti, n tot ce fa cem (Ps. 15:1, 2; 31:5). Alegandu-ne cu atentie cuvintele si vorbind cu tact, putem trece chiar si prin si tuatii jenante sau stanjenitoare fara sa fim nevoiti sa spunem min ciuni (Col. 3:9, 10). w09 15/6 3:4, 5

rajeaza pe toti membrii congre gatiei sa reflecte modul de gandire al lui Cristos. Isus a asociat faptul de a avea o inima umila cu blandetea, care este un aspect al rodu lui spiritului sfant al lui Dumnezeu (Mat. 11:29). De aici ntelegem ca, pentru a putea urma exemplul lui Isus, nu este suficient sa studiem despre el. Avem nevoie si de spiri tul sfant al lui Iehova. De ace ea, sa ne rugam pentru spirit sfant si sa ne straduim sa cultivam rodul lui (Gal. 5:22, 23). Daca urmam mo delul de umilinta si blandete al lui Isus, l vom bucura pe Tatal nostru ceresc, Iehova. w09 15/9 1:8, 9

Luni, 11 aprilie Sa ave ti ntre voi acelasi mod de gandire pe care l avea Cristos Isus. (Rom. 15:5)
Putem nvata multe din exemplul de credinta al celor care de multi ani calca pe urmele lui Cris tos. Asemenea lui Isus, acesti sluji tori ai lui Dumnezeu arata de obi cei ntelegere fata de imperfectiu nile altora. De-a lungul timpului, ei au vazut ca faptul de a manifesta compasiune asemenea lui Cris tos nu numai ca ne ajuta sa purtam slabiciunile celor ce nu sunt tari, dar si contribuie la unitate (Rom. 15:1). In plus, exemplul lor i ncu-

In timp ce meditam la ceea ce a facut Cristos pentru noi, nu putem ramane indiferenti. Iubirea noas tra pentru el se adanceste. Ca ras puns la iubirea lui pentru ntreaga omenire, ne simtim impul sionati sa ne ducem la bun sfarsit misiunea primita, nainte de veni rea sfarsitului (2 Cor. 5:14, 15). Iu birea pe care a manifestat-o Cris tos a fost esentiala pentru nde plinirea scopului divin referitor la omenire. Urmand ndeaproape mo delul sau, fiecare dintre noi parti cipa la ndeplinirea scopului di vin. Aceasta nseamna sa cultivam ntr-o masura cat mai mare iubire pentru Dumnezeu (Mat. 22:37). Daca respectam nvataturile lui Isus si poruncile sale, dovedim ca l iubim si ca suntem hotarati sa sus tinem suveranitatea lui Dumnezeu cu orice pret, ntocmai ca Isus (Ioan 14:23, 24; 15:10). w09 15/12 4:911
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 9 nisan) Matei 26:613

Marti, 12 aprilie Fiul omului . . . a venit ca . . . sa-si dea sufletul ca rascumpa rare pentru mul ti. (Mat. 20:28)

Miercuri, 13 aprilie Inva tatura pe care o predau eu nu este a mea, ci a celui care m-a trimis. (Ioan 7:16)
Pe pamant, Isus a fost repre zentantul Tatalui (Ioan 16:27, 28). Desi toate dovezile aratau ca Isus era Mesia, marea majoritate a iudeilor din secolul I l-au respins. De ce? Deoarece aveau idei preconcepute cu privire la Mesia. De exemplu, ei asteptau un me sia care sa se implice n politica si sa-i elibereze de sub jugul roman (Ioan 12:34). Astfel, ei nu l-au acceptat pe acel Mesia care, potrivit profetiilor, avea sa fie dispretuit si ocolit de oameni, un om facut pentru dureri si pentru a cunoaste boala, iar n final, moartea (Is. 53:3, 5). Chiar si unii discipoli ai lui Isus au fost dezamagiti pentru ca el nu a adus o eliberare politica. Totusi, discipolii i-au ramas loiali si, ulterior, au dobandit cunostin ta exacta (Luca 24:21). w09 15/12 3:10, 11
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 9 nisan) Matei 21:111, 1417

Indiferent din ce mediu provenim, putem avea onoarea de a fi prieteni ai lui Isus. Prietenia cu el este de importanta vitala pentru noi, deoa rece, daca suntem prieteni cu Isus, suntem si prieteni cu Iehova. De fapt, nu ne putem apropia de Dum nezeu daca nu ne apropiem mai n tai de Cristos (Ioan 14:6, 21). w09 15/10 3:1, 2
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 10 nisan) Matei 21:18, 19; 21:12, 13; Ioan 12:2050

Vineri, 15 aprilie V-am dat un exemplu, pentru ca, asa cum v-am facut eu, asa sa face ti si voi. (Ioan 13:15)
Cand le-a spalat picioarele ce lor doisprezece, Isus n-a ndepli nit un ritual si nici nu a nfap tuit un simplu act de amabilitate. Chiar nainte de a consemna acest episod, Ioan a scris: Isus . . . , fi indca i-a iubit pe ai sai care erau n lume, i-a iubit pana la sfarsit (Ioan 13:1). Ceea ce l-a ndemnat pe Isus sa faca un lucru pe care l facea de obicei un sclav a fost iubi rea fata de discipoli. La randul lor, acestia trebuiau sa faca cu umilin ta fapte de iubire unii fata de altii. Da, iubirea frateasca auten tica trebuie sa ne motiveze sa ne interesam ndeaproape de toti fra tii si surorile de credinta. Aposto lul Ioan, ce se numarase si el prin tre cei carora Domnul le spalase pi cioarele, a scris: Copilasilor, sa iu bim nu cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta si cu adevarul! (1 Ioan 3:18). w09 15/11 4:20, 21
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 11 nisan) Matei 21:3341; 22:1522; 23:112; 24:13

Joi, 14 aprilie V-am numit prieteni, pentru ca toate lucrurile pe care le-am auzit de la Tatal meu vi le-am facut cunoscute. (Ioan 15:15)
Barbatii aflati ntr-o camera din Ierusalim mpreuna cu Isus n memorabila noapte de Paste erau con vinsi ca el era promisul Mesia (Ioan 6:68, 69). Ce mult au nsemnat cuvintele lui Isus din textul de azi pentru apostolii sai fideli! Ele li se aplica n primul rand crestinilor unsi din prezent, dar si nsotitori lor acestora, alte oi (Ioan 10:16).

 Sambata, 16 aprilie Depunerea marturiei despre Isus este spiritul profe tiei! (Rev. 19:10)
De la primele cuvinte profetice ale lui Iehova, consemnate n Geneza 3:15, pana la viziunile glorioase din Revelatia, profetii le Bibliei pot fi ntelese doar ti nand cont de rolul lui Isus n cadrul Regatului mesianic. De fapt, cei care nu-l recunosc pe Isus drept promisul Mesia nu nte leg multe dintre profetiile Scrip turilor ebraice. Iar cei ce nu pretuiesc Scripturile ebraice, care contin multe profetii mesiani ce, l considera pe Isus doar un personaj istoric important. Insa, n cazul slujitorilor lui Ieho va, cunostinta despre Isus i aju ta sa nteleaga profetiile biblice care urmeaza sa se mplineasca (2 Cor. 1:20). w09 15/7 1:11
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 12 nisan) Matei 26:15, 1416; Luca 22:16

vinte pe care ei nu le-au nteles atunci (Ioan 14:25). Cu aceeasi ocazie, Isus i-a asigurat: Cand va veni spiritul adevarului, el va va calauzi n tot adevarul (Ioan 16:13). Cand au nteles conti nuatorii lui Isus ce reprezinta speranta cereasca? Numai dupa Penticosta din 33 e.n., cand au fost unsi cu spirit sfant pentru a fi viitori regi n cer (1 Cor. 15:49; Col. 1:5; 1 Pet. 1:3, 4). w09 15/8 2:13, 14
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din zilele de 13 si 14 nisan) Matei 26:1756; Luca 22:713

Data Comemorarii, dupa apusul soarelui Duminica, 17 aprilie Vei fi cu mine n Paradis! (Luca 23:43) Raufacatorul caruia Isus i-a adresat aceste cuvinte nu avea nevoie de nicio explicatie cu pri vire la Paradis. El cunostea speranta vietii vesnice pe pa mant. In schimb, ceea ce necesita o explicatie era speran ta cereasca. Cu catva timp nain te sa moara, Isus le-a spus disci polilor ca urma sa mearga la cer ca sa le pregateasca un loc, cu-

Luni, 18 aprilie Il predicam pe Cristos Isus ca Domn. (2 Cor. 4:5) In Biblie, titlul Cristos apare cu referire la Isus n diferite forme precum Isus Cristos, Cristos Isus si Cristosul. Numele Isus urmat de titlul Cristos a fost fo losit prima data chiar de Fiul lui Dumnezeu (Ioan 17:3). Construc tia Isus Cristos arata ca Isus a fost trimisul lui Dumnezeu si apoi Unsul sau. Cand titlul Cris tos este pus naintea numelui, Isus, accentul nu mai cade pe persoana, ci pe pozitia pe care o detine. Titlul Cristosul, cu ar ticol hotarat, subliniaza, de ase menea, rolul sau de Mesia (Fap. 5:42). Indiferent cum este folo sit, titlul Cristos subliniaza fap tul ca Isus a fost Unsul lui Iehova. w09 15/5 4:10, 11
Citirea din Biblie n vederea Comemorarii: (Evenimente din ziua de 14 nisan) Matei 27:1, 2, 2737

Marti, 19 aprilie Esau . . . l-a mbra tisat [pe Ia cob] si s-a aruncat de gatul lui si l-a sarutat si amandoi au nce put sa planga. (Gen. 33:4)
Rugaciunea te poate ajuta sa nu mai fii foarte ngrijorat. De exemplu, Iacob, care se temea de E sau, fratele lui geaman, s-a rugat: O, Iehova, . . . scapa-ma, te rog, de mana fratelui meu, de mana lui Esau, fiindca mi-e frica de el, sa nu vina si sa ma atace, pe mine, pe mame si pe copii. Tu, tu ai spus: Fara ndoiala, ti voi face bine si voi face samanta ta ca fire le de nisip ale marii, care, de multe ce sunt, nu pot fi numarate (Gen. 32:912). Desi Iacob a luat anumi te masuri pentru a preveni un con flict cu Esau, Iehova i-a raspuns la rugaciune cand el si fratele lui s-au mpacat (Gen. 33:13). Cites te cu atentie rugaciunea lui si vei vedea ca Iacob nu doar a cerut ajutor. El si-a exprimat credin ta n Samanta promisa si recunos tinta pentru bun atatea iubitoare a lui Dumnezeu. In mod asemana tor, rugaciunile noastre nu trebuie sa contina numai cereri, ci si expri mari ale credintei. w09 15/11 2:5, 6

materiale, aduse potrivit unui ri tual. Totusi, apostolul Pavel arata ca Iehova asteapta sa aducem jert fe. Dupa cum explica el, noi, cresti nii, trebuie sa ne dovedim recunos tinta ducand o viata de sacrificiu. Pentru a face lucrul acesta, trebuie sa ne nnoim mintea. Din cauza imperfectiunii mostenite suntem su pusi legii pacatului si a mortii (Rom. 8:2). De aceea, trebuie sa ne transformam, sa [fim] nnoiti n forta care [ne] ndruma mintea, schimbandu-ne radical nclinatiile (Ef. 4:23). w09 15/10 1:1, 2

Joi, 21 aprilie Iesi din omul acesta, spirit necurat! (Mar. 5:8) Isus i-a nfruntat plin de curaj chiar si pe demoni. Odata a ntal nit un om posedat de demoni pe care nimeni nu-l putea lega nici macar cu lanturi. Fara nicio ezi tare, Isus a expulzat numerosii demoni care pusesera stapanire pe acel om (Mar. 5:113). In prezent, Dumnezeu nu le-a dat cres tinilor puterea de a nfaptui ast fel de miracole. Totusi, n lu crarea de predicare si de predare, si noi avem de luptat mpotriva lui Satan, care le-a orbit mintea celor necredinciosi (2 Cor. 4:4). Armele noastre, asemenea armelor lui Isus, nu sunt carnale, ci sunt pline de putere, datori ta lui Dumnezeu, ca sa rastoarne fortificatii, sau conceptii re ligioase false adanc nradacinate (2 Cor. 10:4). Din exemplul lui Isus nvatam si cum sa manuim aceste arme. Actiunile curajoase ale lui Isus nu au fost acte de bra vada, ci fapte de credinta. La fel trebuie sa fie si actiunile noastre (Mar. 4:40). w09 15/9 2:14, 15

Miercuri, 20 aprilie Sa va prezenta ti corpurile ca o jertfa vie, sfanta si placuta lui Dumnezeu. (Rom. 12:1)
Iehova pretuieste sacrificiile pe care slujitorii sai le fac de bunavoie ca dovada a iubirii lor pentru el si a supunerii fata de vointa sa. In ve chime, Dumnezeu a acceptat jertfe de animale si alte ofrande, aduse potrivit Legii mozaice. Prin aces tea, israelitii aratau ca doreau sa fie iertati de pacate si si exprimau recunostinta. Din partea crestini lor nsa, Iehova nu pretinde jertfe

Vineri, 22 aprilie Iosafat . . . si-a ndreptat fa ta ca sa-l caute pe Iehova. (2 Cron. 20:3)
Vazand ca amonitii, moabitii si locuitorii regiunii muntoase a Sei rului au pornit la razboi mpotriva lui Iuda, Iosafat l-a implorat pe Iehova: O, Dumnezeul nostru, nu vei executa tu judecata asupra lor? Caci noi nu avem pu tere n fata acestei mari mul timi care vine mpotriva noas tra (2 Cron. 20:12, 13). Dupa ce Iosafat s-a rugat, spiritul lui Iehova a venit peste Iahaziel, un levit. Acesta a adus poporului ncuraja re si i-a insuflat ncredere n Ieho va (2 Cron. 20:1417). Cu acea oca zie, Iehova i-a ndrumat pe Iosafat si pe locuitorii din Iuda prin in termediul lui Iahaziel. In prezent, noi primim ncurajare si ndruma re prin clasa sclavului fidel si pre vazator. Binenteles, dorim sa co laboram cu b atranii si sa le ara tam respect, ntrucat depun efor turi pentru a ne pastori si a pune n practica ndrumarile date de scla vul fidel si prevazator (Mat. 24:45; 1 Tes. 5:12, 13). w09 15/6 1:9, 10

Acest fiu a devenit Ioan Botezatorul. El a anuntat venirea mult as teptatului profet mai mare decat Moise: Isus Cristos (Ioan 1:2336). Isus a facut preziceri referitoare la propria moarte. Astfel, el a prezis cum si unde va muri, precum si cine l va omor (Mat. 20:1719). Spre surprinderea celor care-l ascultau, Isus a prezis si distrugerea Ierusalimului si a templului sau (Mar. 13:1, 2). Multe dintre profe tiile lui Isus se mplinesc n tim purile noastre (Mat. 24:341). w09 15/4 4:10, 11

Duminica, 24 aprilie Prin aceasta vor sti to ti ca sun te ti discipolii mei: daca ave ti iu bire ntre voi. (Ioan 13:35)
Marcelino, un b arbat din Came run, si-a pierdut vederea ntr-un accident de munca. Dupa accident s-a raspandit zvonul ca orbise fi indca era vrajitor. In loc sa-i aline suferinta, pastorul si alti membri ai bisericii din care facea parte l-au exclus din randurile lor. Mai tarziu, cand un Martor al lui Ieho va l-a invitat la o ntrunire, Mar celino a ezitat sa accepte invi tatia, temandu-se ca va fi res pins din nou. Insa, cand a mers la Sala Regatului, a fost placut sur prins. Acolo a fost ntampinat cu caldura si a gasit multa mangaiere n nvataturile biblice pe care le-a auzit. Marcelino a nceput sa asis te la toate ntrunirile, a progresat n studierea Bibliei, iar n 2006 s-a botezat. In prezent le mpartases te adevarul biblic membrilor fami liei si semenilor si conduce cate va studii. Marcelino vrea ca per soanele cu care studiaza sa simta aceeasi iubire pe care a simtit-o el n mijlocul poporului lui Dumnezeu. w09 15/11 4:13

Sambata, 23 aprilie Vei fi numit profet al Celui Preanalt. (Luca 1:76)

Un profet adevarat era un purta tor de cuvant al lui Iehova, o persoana care proclama lucru rile marete ale lui Dumnezeu (Fap. 2:11, 16, 17). De asemenea, misiunea de profet includea anun tarea evenimentelor ce urmau sa aib a loc, dezvaluirea unor aspecte ale scopului divin sau proclama rea judecatilor lui Iehova. In seco lul I .e.n., Zaharia a rostit o pro fetie, dezvaluind scopul lui Dum nezeu privitor la Ioan, fiul sau.

Luni, 25 aprilie L-au ndurerat pe Sfantul lui Israel. (Ps. 78:41)

Durerea si dezamagirea pe care le simte Iehova uneori nu-l m piedica sa treaca la actiune. Cand lucrurile se complica, el intervine cu promptitudine pentru a limita consecintele problemei respecti ve. Totodata, Iehova a luat masuri pe termen lung pentru ca, n cele din urma, scopul sau sa se mpli neasca (Ps. 104:31). Intr-adevar, Iehova ramane fericitul Dumne zeu (1 Tim. 1:11; Ps. 16:11). In trucat suntem creati dupa chipul Sau, avem capacitate de gandire si ntelepciune practica. Acestea ne ajuta sa analizam problemele si sa facem ceva ca sa le rezolvam, cand este posibil. In plus, pentru a face fata problemelor vietii este impor tant sa recunoastem ca unele si tuatii pur si simplu ne depasesc. Daca insistam cu gandul asupra lor, vom simti si mai multa frustra re si ne vom pierde bucuria pe care ne-o aduce nchinarea adevarata, sub toate aspectele ei. Dupa ce fa cem tot ce ne sta n putinta pen tru a rezolva o problema, cel mai bine este sa mergem mai departe si sa ne concentram asupra lucru rilor care merita eforturile noastre. w09 15/12 2:58

ram ca te-au ajutat sa te apropii de Dumnezeu si de Cristos. Dar Isus a avertizat ca, uneori, dusmanii omului vor fi cei din casa lui (Mat. 10:36). Cat de ncurajator este sa stim ca putem gasi n congregatie persoane care ne pot fi mai apro piate decat un frate de sange! (Prov. 18:24) Din salutarile pe care Pavel le mentioneaza n ncheie rea scrisorii adresate congregatiei din Roma ntelegem ca el si-a fa cut multi prieteni acolo (Rom. 16:816). Cu siguranta, si aposto lul Ioan a legat multe prietenii durabile. w09 15/10 3:19, 20

Miercuri, 27 aprilie Eram langa el ca mester iscu sit si zi de zi mi arata afec tiune. (Prov. 8:30)
Cel care a stabilit ca eliberarea omenirii trebuia sa se faca printr-o jertfa de rascumparare nu a fost Isus. Iehova nsusi a ales modul n care omenirea avea sa fie eli berata. De fapt, apostolul Pavel a aratat ca altarul de la templu, pe care erau aduse jertfele, simboliza vointa lui Iehova (Evr. 10:10). Asadar, n primul rand lui Ieho va i datoram eliberarea prin jertfa lui Cristos (Luca 1:68). Rascumpararea este o expresie a iubirii nemarginite a lui Dumnezeu pentru oameni (Ioan 3:16). El fuse se n compania Fiului sau milioane, poate chiar miliarde de ani. De asemenea, Fiul lucrase bucu ros alaturi de El ca mester iscusit si Purtator de cuvant, sau Cuvan tul (Prov. 8:22, 31; Ioan 1:1). Nici nu ne putem imagina ce a nsem nat pentru Iehova sa-si vada Fiul chinuit, batjocorit si executat ca un criminal! Intr-adevar, Iehova a platit un pret foarte mare pentru a ne elibera. w09 15/9 5:12, 14

Marti, 26 aprilie Transmite salutarile mele prie tenilor, fiecaruia pe nume! (3 Ioan 14)
Isus ne poarta de grija prin inter mediul pastorilor iubitori. In plus, el ne ofera n congregatie mame, surori si frati (Mar. 10:29, 30). Cum au reactionat rudele tale cand ai nceput sa te asociezi cu membrii organizatiei lui Iehova? Spe

Joi, 28 aprilie Avraam a crezut n Iehova, iar lucrul acesta i s-a socotit ca dreptate si a ajuns sa fie numit prietenul lui Iehova. (Iac. 2:23)
Ce ne poate ajuta sa facem ale geri corecte n privinta prietenii lor? De mare folos ne este studie rea exemplelor biblice. Sa ne gandim la prietenia dintre Rut si soa cra ei, Naomi, la cea dintre David si Ionatan sau la cea dintre Timo tei si Pavel (Rut 1:16, 17; 1 Sam. 23:1618; Filip. 2:1922). Aceste persoane au legat prietenii stran se pentru ca fiecare l iubea cu adevarat pe Iehova. Poti gasi si tu prieteni care sa-l iubeasca pe Ie hova, asa cum l iubesti tu? In con gregatia crestina sunt multi frati si surori de acest fel, care ne pot de veni prieteni. Ei nu ne vor ndem na sa facem ceva ce ne-ar pune n pericol relatiile cu Iehova. Dimpo triva, ne vor ajuta sa ascultam de Iehova, sa progresam pe plan spi ritual si sa semanam pentru spirit (Gal. 6:7, 8). Da, ei ne vor ajuta sa ramanem n iubirea lui Dumnezeu (Iuda 21). w09 15/8 4:12, 13

tim, ne pregatim pentru situatiile n care credinta ne va fi pusa la ncercare. Studiul ne ajuta sa ntelegem controversa referitoare la suveranitatea universala si la in tegritatea noastra. In plus, avem multe binecuvantari ca membri ai familiei mondiale de frati careia Iehova i da hrana spirituala (Mat. 24:4547). In fiecare dintre cele aproximativ 100 000 de congregatii ale Martorilor lui Iehova se tin ntruniri instructive, care ne ntaresc. w09 15/4 2:15, 16

Sambata, 30 aprilie Daca a ti face parte din lume, lumea ar iubi ce este al ei, dar, fi indca nu face ti parte din lume, ci eu v-am ales din lume, de aceea lumea va uraste. (Ioan 15:19)
Isus i-a avertizat pe continua torii sai ca se vor confrunta cu opozitie din partea natiunilor lu mii, iar n seara dinaintea mortii sale a explicat si de ce prin cu vintele din textul de azi. Apostolul Pavel a trecut prin situatii care au confirmat adevarul cu vintelor lui Isus. In a doua scrisoa re catre tanarul sau nsotitor Ti motei, el a scris: Tu ai urmat n deaproape nvatatura mea, modul meu de viata, scopul meu, credinta mea, ndelunga mea rabdare, iubirea mea, perseverenta mea, per secutiile mele, suferintele mele. Apoi, Pavel a adaugat: De fapt, toti cei care doresc sa traiasca cu devotiune sfanta n Cristos Isus vor fi si ei persecutati (2 Tim. 3:1012). In scrisoarea catre cres tinii din Roma, Pavel le-a dat aces tora sfaturi ntelepte privitoare la modul n care trebuiau sa reac tioneze n fata opozitiei. Cuvintele sale ne sunt de folos si noua, ce lor ce traim n timpul sfarsitului (Rom. 12:1721). w09 15/10 2:1, 2

Intrucat l slujim pe Iehova, avem parte de mari binecuvantari. De exemplu, Isus Cristos s-a dat ca jertfa de rascumparare si ast fel a pus bazele iertarii pacate lor noastre. In virtutea acestei jertfe, putem fi n relatii stranse cu Dumnezeu n pofida imperfec tiunii (Iac. 4:8). Cand trecem prin ncercari, ne rugam ca Iehova sa ne sustina si sa ne ntareasca prin spiritul sau sfant. In plus, avem la dispozitie ntreaga Biblie, iar daca o citim si meditam la ceea ce ci

Vineri, 29 aprilie Avem un ajutor la Tatal: pe Isus Cristos. (1 Ioan 2:1)

 Duminica, 1 mai In telepciunea acestei lumi este o nebunie naintea lui Dumnezeu. (1 Cor. 3:19)
Oamenii i considera ntelepti pe cei care au un tezaur de cunos tinte. Dar asa-zisii intelectuali ai lumii nu le ofera semenilor o n drumare demna de ncredere, nu-i ajuta sa gaseasca scopul vietii. Cei ce se lasa influentati de ideile lor ajung sa fie aruncati n toate par tile ca de valuri si purtati ncoace si-ncolo de orice vant de nvatatu ra (Ef. 4:14). Lucrurile stau cu to tul altfel n cazul celor ce dob an desc adevarata ntelepciune care provine de la Iehova Dumnezeu. Biblia arata ca Iehova este singu rul ntelept (Rom. 16:27). El cunoaste cum a venit n existen ta universul si cum a evoluat pana n prezent. Legile naturii pe care savantii si fundamenteaza cerce tarile au fost stabilite de Iehova. Asadar, pe Dumnezeu nu-l impre sioneaza inventiile sau elevatele filozofii ale omului. w09 15/4 3:1, 2

Pavel? La calea iubirii, asa cum reiese din capitolul urmator, unde apostolul explica n ce fel le ntrece ea pe toate celelalte (1 Cor. 13:13). Daca Pavel ar fi avut anu mite capacitati si ar fi nfaptuit lu cruri mari, dar nu ar fi avut iubire, cat ar fi valorat el? Nimic! Indrumat de spiritul lui Dumnezeu, el a explicat acest adevar incontestabil. w09 15/12 4:12

Marti, 3 mai Fi ti . . . imitatori ai lui Dumnezeu. (Ef. 5:1)

Iehova Dumnezeu este exem plul perfect n ce priveste bu nele maniere. Desi ocupa cea mai nalta pozitie n univers, aceea de Suveran, el i trateaza pe oa meni cu multa amabilitate si res pect. De exemplu, cand le-a vorbit lui Avraam si lui Moise, Iehova a folosit un termen ebraic tradus deseori prin te rog (Gen. 13:14; Ex. 4:6). Dar cum i trateaza Ie hova pe slujitorii sai cand gresesc? In contrast izbitor cu unii oameni care izbucnesc de maniei cand altii nu se ridica la naltimea as teptarilor lor, Iehova este ndura tor si binevoitor, ncet la manie si bogat n bunatate iubitoare si fi delitate (Ps. 86:15). Dumnezeu da dovada de bune maniere si prin modul n care i asculta pe oameni. Cand Avraam a pus unele ntreb ari privitoare la locuitorii Sodomei, Iehova i-a raspuns cu rabdare la fiecare dintre ele (Gen. 18:2332). El n-a considerat ca este o pierde re de timp sa asculte ceea ce-l fra manta pe Avraam. Totodata, Ie hova asculta rugaciunile slujitori lor sai si implorarile pacatosilor ce se caiesc (Ps. 51:11, 17). N-ar tre bui oare sa-i urmam exemplul as cultand cand altii ne vorbesc? w09 15/11 5:3, 4

Luni, 2 mai Fi ti imitatorii mei, asa cum si eu sunt imitatorul lui Cristos. (1 Cor. 11:1)
Apostolul Pavel a fost un imita tor al lui Cristos. Intrucat a cal cat ndeaproape pe urmele lui, Pa vel a fost n masura sa-i ndem ne pe fratii de credinta sa devina imitatori ai lui. Pavel i-a sfatuit pe crestinii din Corint sa caute nen cetat anumite daruri ale spiritu lui existente n secolul I, cum ar fi vindecarea si vorbirea n limbi. Totusi, n 1 Corinteni 12:31, el le-a spus ca exista un lucru mai bun pe care trebuiau sa-l urmeze: Va voi arata nsa o cale care le ntrece pe toate celelalte. La ce se referea

Miercuri, 4 mai Bogatul are mul ti prieteni. (Prov. 14:20)

Aceasta afirmatie descrie ncli natia oamenilor imperfecti de a se mprieteni cu persoanele de la care pot obtine mai mult decat sunt nevoiti sa ofere. Isus nu a manifestat o astfel de tendinta. El nu a fost influentat de starea mate riala sau de pozitia sociala a cuiva. Era cunoscut drept prietenul oamenilor umili si dispretuiti, nu al celor bogati si proeminenti (Mat. 11:19). Binenteles, prietenii lui Isus aveau defecte. De exemplu, Petru nu a privit ntotdeauna lucrurile ntr-un mod spiritual (Mat. 16:2123). Iacov si Ioan au manifestat dorinta gre sita de a dobandi glorie si i-au ce rut lui Isus sa le dea pozitii nalte n Regat, iar ceilalti apostoli s-au ma niat din acest motiv. De fapt, ntre apostoli s-au iscat deseori nentele geri din cauza dorintei de a stabili cine era mai mare. Totusi, Isus nu s-a maniat pe prietenii sai, ci le-a corectat cu rabdare modul de gandire (Mat. 20:2028). w09 15/10 3:3, 4

te. Astfel, si ei vor avea posibilita tea sa fie n relatii de prietenie cu Iehova si sa nutreasca speran ta vietii vesnice (1 Tim. 4:16). Sun tem ferm convinsi ca Iehova si Fiul sau merita fiecare clipa din timpul pe care l dedicam pentru a le aduce laude (Mar. 12:2830). Si ce per spectiva uimitoare avem: sa traim asa cum a prevazut Dumnezeu, da, sa avem viata vesnica n perfec tiune! Iar toate acestea sunt posibi le datorita pretului platit de Iehova pentru a ne elibera! (Rom. 8:21) w09 15/9 5:15, 17

Vineri, 6 mai Sa-i pre tui ti pe cei care lucreaza din greu printre voi si va conduc. (1 Tes. 5:12)
Trebuie sa manifestam respect fata de autoritate. E adevarat, uneori ne este greu sa facem acest lucru. De ce? In primul rand, pen tru ca cei aflati n pozitii de autori tate sunt imperfecti. Iar n al doi lea rand, pentru ca noi nsine sun tem imperfecti si avem de luptat cu nclinatia nnascuta de a ne raz vrati. Poate ca ne ntrebam: Daca e atat de greu sa manifestam respect fata de autoritate, de ce trebuie to tusi sa facem lucrul acesta? Deoa rece este implicata controversa referitoare la suveranitate. Pe cine alegem ca suveran, sau conduca tor, al nostru? Daca l alegem pe Ie hova, trebuie sa respectam autori tatea sa. Daca nu-i respectam auto ritatea, este el ntr-adevar Condu catorul nostru? In plus, Iehova si exercita de obicei autoritatea prin intermediul unor oameni imper fecti carora le-a ncredintat res ponsabilitatea de a se ngriji de po porul sau. Daca ne-am razvrati mpotriva acestor oameni, cum ar considera Iehova actiunile noastre? (1 Tes. 5:13) w09 15/8 4:14, 15

Joi, 5 mai El este o jertfa de mpacare pen tru pacatele noastre. (1 Ioan 2:2)
Daca pretuim ce au facut Iehova si Fiul sau ca sa ne elibereze de pa cat si de moarte, ne vom arata recu nostinta n mod concret (1 Ioan 5:3). Vom lupta cu tendinta nnascuta de a pacatui. Nu vom comite pacate n mod voit si nici nu vom duce o via ta duplicitara, ntrucat ar nsem na ca dispretuim rascumpararea. Dimpotriva, ne vom arata aprecie rea straduindu-ne sa ramanem curati n ochii lui Iehova (2 Pet. 3:14). Recunostinta ne va impul siona sa le vorbim si altora de spre eliberarea de pacat si de moar

 Sambata, 7 mai Niciun om n-a mai vorbit vreodata asa. (Ioan 7:46)
Isus nu a fost numai profet, ci si predicator si nvatator. El a predicat vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu; nimeni n-a vorbit cu mai mult curaj decat el (Luca 4:1621, 43). Ca nvatator, Isus a fost inegalabil. El a raspan dit cu zel vestea buna si le-a in suflat continuatorilor sai acelasi zel pentru Regat. Astfel, Isus a pus bazele unei lucrari de predi care si de nvatare mondiale, care se desfasoara si n prezent (Mat. 28:1820; Fap. 5:42). Anul trecut, circa sapte milioane de continua tori ai lui Cristos au petrecut pes te 1 500 000 000 de ore predicand vestea buna despre Regat si pre dandu-le celor interesati adeva rurile biblice. Participi si tu cat poti de mult la aceasta lucrare? Sa meditam deci la exemplul lui Isus! Astfel, vom sta treji si vom ramane lucizi, avand n vedere ce va face Dumnezeu n curand (1 Tes. 5:2, 6). w09 15/4 4:12, 13

15:16). Dar Isus este calea si n alt sens. Pacatul l-a nstrainat pe om de Dumnezeu (Is. 59:2). Isus si-a dat sufletul ca rascumpara re pentru multi (Mat. 20:28). Astfel, Biblia spune ca sange le lui Isus . . . ne curata de toa te pacatele (1 Ioan 1:7). Asadar, Fiul ne-a deschis calea mpacarii cu Dumnezeu (Rom. 5:810). Nu mai daca manifestam credinta n Isus si ascultam de el putem fi n bune relatii cu Dumnezeu (Ioan 3:36). w09 15/5 4:12, 13

Duminica, 8 mai Eu sunt calea, adevarul si via ta. (Ioan 14:6) Cuvintele lui Isus au nsemna tate pentru cei ce spera sa traias ca vesnic pe pamant (Rev. 7:9, 10; 21:14). De ce putem spune acest lucru? Isus Cristos este ca lea, adica este singurul prin care ne putem apropia de Dumne zeu. De exemplu, numai daca ne rugam n numele lui Isus putem avea asigurarea ca Tatal ne va raspunde la rugaciunile care sunt n armonie cu vointa Sa (Ioan

Luni, 9 mai Va dau o porunca noua: sa va iubi ti unii pe al tii. (Ioan 13:34) Iubirea frateasca ce exista n tre adevaratii crestini nu are egal n lume. Asa cum un mag net atrage fierul, tot asa iubi rea i tine strans uniti pe slu jitorii lui Iehova si i atrage pe cei sinceri la nchinarea adevarata. Insa ea nu poate exista daca noi nu ne facem partea. Sa ne ima ginam un foc de tabara ce arde n puterea noptii, atragandu-i pe oameni la lumina si caldura lui. Daca acei oameni nu pun lemne pe foc, focul se va stinge. La fel se poate ntampla si cu iu birea ce-i uneste pe membrii con gregatiei. Daca nu-si face fieca re partea pentru a o ntari, aceas ta va slabi. Dar ce putem face? Apostolul Pavel ne da raspunsul: Umblati mereu n iubire, asa cum si Cristos v-a iubit si s-a dat pe sine pentru voi ca ofranda si jertfa lui Dumnezeu cu mireasma placuta (Ef. 5:2). Asadar, fiecare dintre noi ar trebui sa se ntrebe: Cum pot dovedi ca umblu n iubire?. w09 15/11 4:1, 2, 4

Marti, 10 mai Lua ti seama sa nu va fure cineva prin filozofie si amagire desar ta, potrivit tradi tiei oamenilor . . . si nu potrivit lui Cristos. (Col. 2:8) Apostolul Pavel a asemanat lucrarea de predicare a slujitorilor lui Iehova cu un razboi spiritual. El a scris: Armele razboiului nostru nu sunt carnale, ci sunt pli ne de putere, datorita lui Dumne zeu, ca sa rastoarne fortificatii, fi indca noi rasturnam rationamen te gresite si orice lucru nalt care se ridica mpotriva cunostintei lui Dumnezeu (2 Cor. 10:4, 5). Care sunt cateva fortificatii pe care instruirea divina le rastoarna? Invataturile false, superstitiile si filozofiile lumesti, care i mpova reaza foarte mult pe oameni. In struirea divina i ajuta sa renunte la obiceiuri rele si sa cultive cali tati placute n ochii lui Dumne zeu (1 Cor. 6:911). De asemenea, cei care se lasa nvatati de Iehova au o viata de familie fericita. Cu nostinta sa i ajuta pe cei lipsiti de speranta sa aiba un scop real n viata. Oare nu aceasta este in struirea de care au nevoie toti oa menii? w09 15/9 4:7 Miercuri, 11 mai Fra tilor, eu nca nu consider ca l-am apucat, dar . . . ma stra duiesc sa ating tinta pentru pre miul chemarii ceresti a lui Dumnezeu, prin Cristos Isus. (Filip. 3:13, 14) Crestinii unsi cu spiritul sfant al lui Dumnezeu primesc o che mare, sau o invitatie cereasca (Evr. 3:1). E o invitatie personala pe care le-o face Dumnezeu. Ei nu

aleg singuri aceasta speranta, ci Iehova si pune sigiliul, sau spiri tul sfant, peste ei (2 Cor. 1:21, 22; 1 Pet. 1:3, 4). Ei nteleg ca, desi au primit o minunata invitatie, ea nu este decat o invitatie si ca trebuie sa ramana fideli pana la moarte ca sa primeasca premiul. Membrii ramasitei unse trebuie sa se stra duiasca din rasputeri sa umble ntr-un mod demn de chemarea cu care au fost chemati, cu toata umilinta, facand acest lucru cu teama si tremur (Ef. 4:1, 2; Filip. 2:12; 1 Tes. 2:12). w09 15/6 4:13, 14

Joi, 12 mai Nu ntoarce ti nimanui rau pen tru rau. (Rom. 12:17) Pavel ne sfatuieste sa nu ras pundem cu aceeasi moneda cand cineva se poarta urat cu noi. Acest sfat este deosebit de impor tant n familiile divizate pe plan religios. Partenerul crestin nu ce deaza tentatiei de a raspunde n acelasi fel cand i se adreseaza cuvinte jignitoare sau este tratat ntr-un mod lipsit de amabilitate. Faptul de a ntoarce rau pentru rau nu duce la nimic bun; dimpo triva, nu face altceva decat sa n rautateasca situatia. Pavel reco manda o cale mai nteleapta: Fa ceti lucruri pe care toti oamenii le considera bune. In familie, o so tie care este amabila cu sotul ei cand acesta face remarci negative la adresa convingerilor ei poate preveni o cearta (Prov. 31:12). Fa cand lucruri pe care toti oamenii le considera bune, de pilda, oferindu-le ajutor practic semenilor n caz de dezastru natural, Mar torii lui Iehova au nvins deseori prejudecatile. w09 15/10 2:3, 4

Vineri, 13 mai Omul acesta este cu adevarat salvatorul lumii. (Ioan 4:42)
Un motiv pentru care iudeii nu l-au acceptat pe Isus drept pro misul Mesia l constituie nvata turile sale, care, pentru multi, au fost greu de acceptat. Cei care do reau sa intre n Regat trebuiau sa se renege pe sine, sa manance carnea si sa bea sangele lui Isus, sa se nasca din nou si sa nu faca parte din lume (Mar. 8:34; Ioan 3:3; 6:53; 17:14, 16). Pentru cei mandri, bogati sau ipocriti, aces te cerinte erau prea greu de n deplinit. Cu toate acestea, iudeii umili l-au acceptat pe Isus drept Mesia, la fel ca unii samariteni. Isus a prezis ca va fi condamnat de preotii principali si tin tuit pe stalp de oamenii natiuni lor, dar ca n a treia zi va fi sculat din morti (Mat. 20:1719). In fata Sanhedrinului, el a recunoscut ca era Cristosul, Fiul lui Dum nezeu, nsa cuvintele sale au fost considerate blasfemie (Mat. 26:6366). Pilat n-a gasit n el nimic care sa merite moartea. Dar, pentru ca iudeii l acuzau pe Isus si de rebeliune, Pilat l-a la sat pe Isus n voia lor (Luca 23:1315, 25). w09 15/12 3:12, 13 Sambata, 14 mai Crea tia va fi eliberata din scla via stricaciunii. (Rom. 8:21) In prezent, n mijlocul congre gatiei crestine traim ntr-adevar ntr-un paradis spiritual. Sun tem n pace cu Dumnezeu si cu semenii. Iata ce a profetit Isaia despre binecuvantarile de care ne bucuram n prezent: Din sabiile lor vor fauri brazdare si din su litele lor, cosoare. Nicio natiune

nu va mai ridica sabia contra altei natiuni si nu vor mai nvata raz boiul (Is. 2:3, 4). Daca vom ac tiona n armonie cu spiritul sfant al lui Dumnezeu, ne vom aduce si noi contributia la frumuse tea paradisului spiritual. In viitor ne vom bucura de conditii si mai bune. Sub conducerea lui Isus, cand pacea va domni pe ntre gul pamant, oamenii ascultatori vor ajunge la perfectiune uma na. Dupa ce vor trece de ncer carea finala de la sfarsitul Dom niei de O Mie de Ani, cei sme riti vor stapani pamantul si si vor gasi desfatarea n belsug de pace (Ps. 37:11; Rev. 20:710). w09 15/4 5:18, 19 Duminica, 15 mai Eu sunt lumina lumii. (Ioan 8:12) Cu mult timp nainte ca Isus sa se nasca pe pamant, Isaia a profe tit: Poporul care umbla n ntu neric a vazut o mare lumina. Pes te cei care locuiau n tara umbrei adanci a stralucit lumina (Is. 9:2). Apostolul Matei a explicat ca Isus a mplinit aceasta profe tie cand a nceput sa predice, spu nand: Caiti-va, caci regatul ceru rilor s-a apropiat! (Mat. 4:16, 17). Prin lucrarea sa de predicare, Isus le-a adus oamenilor lumi na spirituala si eliberare din scla via nvataturilor religioase false. El a spus: Am venit ca lumina n lume, pentru ca oricine crede n mine sa nu ramana n ntuneric (Ioan 1:35; 12:46). Asadar, sa ne ntrebam: Pretuiesc eu comorile spirituale care se gasesc n Isus? Doresc din inima sa le mpartasesc si altora vorbind despre ele si avand o conduita exemplara? w09 15/7 1:12, 13

Luni, 16 mai Pacea lui Dumnezeu, care ntre ce orice gandire, va va pazi inima si mintea prin Cristos Isus. (Filip. 4:7)
Apostolul Pavel a suferit foarte mult din cauza unei probleme pe care trebuia s-o nfrunte. In Biblie nu se spune ce fel de proble ma avea Pavel. Totusi, se arata ca el a facut tot ce a putut ca s-o n lature, implorandu-l de trei ori pe Iehova sa-l ajute. Numai dupa ace ea, Dumnezeu i-a dezvaluit lui Pa vel ca spinul sau n carne nu va fi nlaturat n mod miraculos. Pavel a acceptat acest lucru si s-a concen trat asupra serviciului adus lui Iehova (2 Cor. 12:710). Din acest exemplu nu ntelegem ca ar trebui sa ncetam sa ne rugam pentru pro blemele care ne cauzeaza suferinta (Ps. 86:7). Dimpotriva, Cuvantul lui Dumnezeu ne ndeamna: Nu va n grijorati de nimic, ci n orice lucru, prin rugaciuni si implorari mpreu na cu multumiri, faceti-i cunos cute lui Dumnezeu cererile voastre (Filip. 4:6). E adevarat, probabil ca Iehova nu va nlatura o anumita problema. Insa el poate sa ne ras punda la rugaciuni ndrumandu-ne mintea. Cand ne rugam cu privire la o anumita problema, ntelegem cat de periculos este sa ne ngrijoram peste masura. w09 15/12 2:10, 11

drumarile pe care ni le da clasa sclavului. De exemplu, de-a lun gul anilor am primit ndrumari clare referitoare la aspectul personal, destindere si pericolele pe care le prezinta internetul. Respecti aces te sfaturi utile ca sa fii la adapost din punct de vedere spiritual? Sau ce se poate spune despre nchina rea n familie? Ai luat n serios ndrumarea de a-ti rezerva o seara pe saptamana pentru nchinarea n familie? Daca esti celibatar, ti faci timp pentru studiul personal din Biblie? Fara ndoiala, Iehova ne va binecuvanta atat individual, cat si ca familie daca respectam ndrumarile sclavului fidel. w09 15/11 3:2, 3

Miercuri, 18 mai Spune ti adevarul fiecare aproa pelui sau. (Ef. 4:25)
A spune adevarul nseamna oare a da toate detaliile oricui ne pune o ntrebare? Nu neaparat. Cand a fost pe pamant, Isus a aratat ca unii oameni nu sunt demni sa li se raspunda direct sau sa li se dezva luie diverse informatii. Cand ipo critii conducatori religiosi l-au n trebat prin puterea sau autorita tea cui facea el semne si miracole, Isus a spus: Va voi pune o ntre bare. Raspundeti-mi si va voi spu ne si eu cu ce autoritate fac aces te lucruri. Iar, cand scribii si ba tranii n-au vrut sa-i dea un ras puns, Isus a zis: Nici eu nu va spun cu ce autoritate fac aceste lucruri (Mar. 11:2733). El stia ca erau co rupti si ca nu aveau credinta. Ast fel, nu s-a simtit obligat sa le ras punda (Mat. 12:1013; 23:27, 28). In mod asemanator, slujitorii lui Ie hova de azi trebuie sa se pazeasca de apostati si de alti oameni nele giuiti care vor sa-si atinga scopuri le egoiste prin viclenie ori sirete nie (Mat. 10:16; Ef. 4:14). w09 15/6 3:3, 6

Marti, 17 mai I ti scriu aceste lucruri . . . [ca] sa stii cum sa te por ti n casa lui Dumnezeu. (1 Tim. 3:14, 15)
O modalitate prin care ne pu tem gasi locul n congregatie si pu tem arata ca l pretuim este sa co laboram ndeaproape cu sclavul fi del si prevazator si cu reprezentan tul acestuia, Corpul de Guvernare (Mat. 24:4547). Este bine sa ne fa cem o autoanaliza sincera pentru a vedea n ce masura respectam n-

 In cer exista milioane de n geri fideli. Toti sunt tari n putere si mplinesc cuvantul lui Dumne zeu (Ps. 103:20, Rev. 5:11). Acesti fii spirituali ai lui Iehova au per sonalitati diferite, precum si cali tati divine si liber-arbitru. Ei sunt organizati ntr-un mod extraor dinar si detin pozitii nalte n organizatia lui Dumnezeu. Inge rii s-au bucurat cand a fost n temeiat pamantul. Ei si-au nde plinit cu bucurie responsabilitati le n timp ce pamantul, acest giu vaer unic n univers, devenea o locuinta potrivita pentru om (Iov 38:4, 7). Iehova a creat omul cu pu tin mai prejos decat ngerii, totusi dupa chipul Sau, permitandu-i astfel sa reflecte maretele cali tati ale Creatorului (Evr. 2:7; Gen. 1:26). Daca Adam si Eva si-ar fi fo losit n mod potrivit darul liberului-arbitru, ei si toti urmasii lor ar fi trait n paradis si ar fi ramas n familia lui Iehova, alaturi de celelalte creaturi inteligente din univers. w09 15/5 3:1, 2, 4

Joi, 19 mai Nu sunt ei to ti spirite pentru un serviciu public, trimisi sa le slujeasca celor care vor mosteni salvarea? (Evr. 1:14)

de spus Iov si cei trei prieteni. Desi era mai tanar decat toti, Elihu a fost mai ntelept. Spre deosebi re de ceilalti trei, el i s-a adresat cu respect lui Iov, spunandu-i pe nume. L-a laudat pentru loialita tea sa, dar i-a spus ca se concen trase prea mult asupra nevinovatiei sale. Apoi, l-a asigurat pe Iov ca merita sa-i slujim lui Dumnezeu (Iov 36:1, 11). Ce exemplu demn de urmat pentru cei care dau sfaturi! Elihu a avut rabdare, a ascultat cu atentie, a laudat cand a fost cazul si a dat sfaturi ziditoare (Iov 33:32). w09 15/4 1:8

Sambata, 21 mai Cerurile si pamantul de acum sunt pastrate pentru foc si sunt rezervate pentru ziua de judeca ta si de distrugere a oamenilor lipsi ti de pietate. (2 Pet. 3:7)
Apostolul Petru a fost inspirat sa scrie despre viitorul omenirii ceea ce citim n textul de azi. Ce anume va lua locul cerurilor actuale, adica al guvernelor omenesti, si al societatii rele din prezent? (2 Pet. 3:13) Cerurile noi, adica Regatul mesianic al lui Dumnezeu, si un pamant nou, adica o socie tate dreapta de nchinatori adeva rati. Ultima carte a Bibliei ne arata ce va nsemna perfectiunea pentru omenire. Aceasta descriere ne umple inima de bucurie! (Rev. 21:14) Din cele mai vechi timpuri, oame nii fideli au sperat sa redobandeas ca perfectiunea pierduta de Adam si Eva. Insusi Dumnezeu a promis n Biblie ca va veni un timp cand oamenii nu vor mai mbatrani, da, un timp cand toti oamenii vor trai vesnic pe pamant ntr-un splendid paradis! Cat de mult ne ntareste si pe noi speranta vietii vesnice! (Rev. 22:1, 2) w09 15/8 2:16, 17

Vineri, 20 mai Elihu, fiul lui Barachel, buzitul, a raspuns si a zis: Eu sunt tanar de zile, iar voi sunte ti n varsta. De aceea am dat napoi si m-am temut sa va spun ce stiu. (Iov 32:6)
Dupa ce citim despre cei trei asa-zisi prieteni ai lui Iov, rela tarea ni-l aduce n atentie pe Eli hu, care a venit si el n vizita. Mai ntai, Elihu a ascultat ce au avut

 Duminica, 22 mai Cristos [v-a lasat] un model, ca sa calca ti cat mai exact pe urmele lui. (1 Pet. 2:21)
Fiind discipoli ai lui Cristos, dorim sa-l imitam atat n predicare, cat si n modul nostru de viata. De aceea, nu urmarim doar sa mpar tasim cunostinte biblice, ci si sa re flectam calitatile lui Iehova, n spe cial iubirea. Indiferent cata cunos tinta avem si cat de bine stim sa pre dam, iubirea este cea care ne va ajuta sa le sensibilizam inima oame nilor carora le predicam. Ca sa fim cu adevarat eficienti n lucrarea de facere de discipoli, trebuie sa pre dam cu iubire asemenea lui Isus. Desigur, un nvatator bun trebuie sa cunoasca subiectul pe care l preda si sa stie cum sa-l predea. Isus si-a ajutat discipolii n aceste privinte, iar Iehova, prin organizatia sa, ne ajuta si pe noi azi (Is. 54:13; Luca 12:42). Cu toate acestea, cand pre dam nu trebuie sa ne folosim doar mintea, ci si inima. Cand iubirea se mpleteste cu maiestria si cunostin ta, rezultatele pot fi cu totul deose bite. w09 15/7 3:4, 5

va. Solomon i-a cerut lui Dumne zeu ntelepciune pentru a se achi ta de responsabilitatile de rege al lui Israel. Lui Iehova i-a placut rugaciunea lui Solomon. De ace ea, El i-a dat nu numai ntelepciu ne, ci si bogatii si glorie (1 Regi 3:714). Daca primesti responsabi litati teocratice care ti se par co plesitoare, roaga-te pentru nte lepciune si da dovada de umilinta. Cu siguranta, Dumnezeu te va aju ta sa dobandesti cunostinta si n telepciunea de care ai nevoie pen tru a te achita de responsabilitati ntr-un mod potrivit si iubitor. w09 15/11 2:7, 8

Luni, 23 mai Fa-ma sa cunosc caile tale, o, Iehova! (Ps. 25:4) Dorinta de a-i fi placuti lui Ieho va ar trebui sa ne ndemne pe toti sa ne rugam pentru ntelepciune. Moise s-a rugat pentru a cunoas te caile lui Iehova, implorandu-l: Iata ca tu [Iehova] mi zici: Scoate acest popor [din Egipt] . . . . Si acum, te rog, daca am gasit favoare n ochii tai, fa-ma, te rog, sa cunosc caile tale! (Ex. 33:12, 13). Ieho va a raspuns la rugaciunea lui Moi se si l-a ajutat sa cunoasca mai bine caile Sale. Moise avea ntr-ade var nevoie de acest ajutor, ntrucat urma sa conduca poporul lui Ieho-

Marti, 24 mai Nu va mai conforma ti acestui sis tem, ci transforma ti-va prin n noirea min tii voastre, ca sa pute ti constata voi nsiva care este voin ta cea buna, placuta si perfecta a lui Dumnezeu. (Rom. 12:2) O astfel de schimbare completa se poate face numai cu ajutorul lui Dumnezeu si al spiritului sau. Dar si noi trebuie sa depunem eforturi asidue, sa ne folosim puterea ra tiunii (Rom. 12:1). Asta nseamna sa ne straduim din rasputeri sa nu ne mai conformam acestui sistem, caracterizat printr-un mod de gandire pervertit, prin coruptie mora la si prin divertismente degradan te (Ef. 2:13). Pavel ne ndeam na sa ne folosim puterea ratiu nii si pentru a constata noi nsine care este voin ta cea buna, pla cuta si perfecta a lui Dumnezeu. Astfel, motivul pentru care parti cipam la activitatile crestine este acela ca spiritul lui Dumnezeu ne ndeamna sa ne demonstram iubi rea sincera fata de Iehova. In plus, ne-am convins ca ndeplinirea a cestor activitati reprezinta vointa lui Dumnezeu pentru noi (Zah. 4:6; Ef. 5:10). w09 15/10 1:2, 3

Miercuri, 25 mai Pavel a vrut ca [Timotei] sa plece cu el. (Fap. 16:3)

Timotei a primit invitatia deose bita de a-l nsoti pe Pavel n cala toriile sale. Cat de surprins si de bucuros trebuie sa fi fost Ti motei! In anii care au urmat, el a calatorit mpreuna cu Pavel, iar uneori si cu altii, ndeplinind dife rite nsarcinari primite de la apos toli si batrani. Lucrarea itineran ta la care au luat parte Pavel si Timotei a contribuit foarte mult la zidirea spirituala a congregatii lor (Fap. 16:4, 5). Astfel, progresul spiritual al lui Timotei a ajuns sa fie cunoscut de multi frati. Dupa aproximativ zece ani de colaborare cu Timotei, Pavel le-a scris filipenilor: N-am pe nimeni altcineva cu o atitudine ca a lui [Timotei], care sa se ngrijeasca cu adevarat de voi. . . . Asemenea unui copil cu tatal lui, a slujit ca sclav cu mine la raspandirea vestii bune (Filip. 2:2022). w09 15/12 1:3

meia l-a atins si imediat a simtit ca s-a vindecat. Isus si-a dat seama ca cineva l-a atins si s-a uitat n jur sa vada cine facuse lucrul acesta. Te mandu-se probabil ca va fi mustra ta pentru ca ncalcase Legea, fe meia a cazut la picioarele lui si i-a marturisit totul. A mustrat-o Isus pe acea femeie, care suferise atat de mult? Nicidecum! Ca s-o linis teasca, el i-a spus ceea ce citim n textul de azi (Mar. 5:2533). Cata mangaiere trebuie sa-i fi adus fe meii aceste cuvinte pline de bunatate! w09 15/9 1:11, 12

Joi, 26 mai Fiica, credin ta ta te-a vindecat. Du-te n pace. (Mar. 5:34) Mila si compasiunea l-au ndem nat pe Isus sa-i ajute pe oameni. Sa luam un exemplu. O femeie avea de 12 ani o scurgere de sange. Potrivit Legii mozaice, ea era necurata din punct de vedere ceremonial si la fel devenea oricine o atingea (Lev. 15:2527). Femeia era constienta de lucrul acesta. To tusi, stiind ce fel de persoana era Isus si cum se purta cu altii, a n draznit sa vina la el, fiind convinsa ca Isus putea si dorea sa o vinde ce. Ea si spunea: Daca i voi atin ge fie si numai vesmintele, ma voi vindeca. Adunandu-si curajul, fe

Vineri, 27 mai Pana la ultima suflare, nu voi renun ta la integritatea mea! (Iov 27:5) Iov a trait dupa Iosif, stranepo tul lui Avraam, si nainte de Moi se. Cartea biblica Iov, scrisa dupa cat se pare de Moise, arata de ce a permis Iehova ca Iov sa sufere si cum s-au schimbat apoi lucru rile n viata acestui om. Insa car tea Iov nu este doar o relatare despre ncercarile prin care a tre cut cineva. Ea se concentreaza asupra unor chestiuni care le vi zeaza pe toate creaturile inteligente ale lui Dumnezeu. Cartea Iov arata ca Iehova domneste cu drep tate. In plus, ne ajuta sa ntelegem ca n cadrul controversei din Eden s-a pus problema integritatii si a sperantei slujitorilor de pe p a mant ai lui Dumnezeu. Desi nu cu nostea aceasta controversa, Iov era convins ca si pastrase integrita tea, contrar afirmatiilor facute de cei trei tovarasi ai sai. Toate aces tea ne ntaresc credinta si ne aju ta sa ntelegem ca si noi putem sa ne pastram integritatea si sa susti nem suveranitatea lui Iehova. w09 15/8 1:8

 Sambata, 28 mai Credin ta vine prin cele auzite. (Rom. 10:17)

Cum putem dobandi o credin ta autentica? Exemplul lui Isus ne ajuta n aceasta privinta. El avea o cunostinta temeinica din Scrip turi si o ncredere absoluta n ele. Arma lui a fost nu o sabie pro priu-zisa, ci sabia spiritului, Cu vantul lui Dumnezeu. El a facut n repetate randuri referire la Scrip turi pentru a-si sustine nvataturi le. Deseori, el a spus: Este scris, si anume n Cuvantul lui Dum nezeu (Mat. 21:13; Ioan 8:17). Asa dar, cum ne putem cladi o cre dinta care sa reziste ncercarilor ce se abat inevitabil asupra celor ce devin discipoli ai lui Cristos? Tre buie sa citim si sa studiem Bi blia zilnic si sa particip am la ntru nirile crestine, hranindu-ne min tea cu adevarurile ce constituie fundamentul credintei. De aseme nea, trebuie sa meditam, sau sa re flectam profund, la ceea ce nva tam, permitand acestor adevaruri sa patrunda adanc n inima noas tra. Doar o credinta vie ne va n demna sa actionam curajos (Iac. 2:17). In plus, trebuie sa ne rugam pentru spirit sfant, deoarece credinta face parte din rodul spiritu lui (Gal. 5:22). w09 15/9 2:15, 16

lul I au ajuns sa fie cunoscuti pen tru iubirea lor puternica fata de Dumnezeu si pentru iubirea dintre ei. Si n prezent este o mare pla cere sa facem parte dintr-o orga nizatie mondiala alcatuita din per soane care urmeaza exemplul cres tinilor din secolul I. Suntem hota rati sa urmam porunca lui Isus de a manifesta o iubire autentica unii fata de altii. Totusi, n aceste zile din urma, majoritatea oamenilor sunt neloiali si nu manifesta afec tiune naturala (2 Tim. 3:13). Prie teniile lor sunt deseori superficia le si egoiste. Noi nsa nu le urmam exemplul deoarece vrem sa ne pas tram identitatea de crestini adeva rati. w09 15/10 4:1, 2

Duminica, 29 mai Iata ce va poruncesc: sa va iubi ti unii pe al tii! (Ioan 15:17) In ultima noapte petrecuta pe pamant, Isus i-a ndemnat pe dis cipolii sai loiali sa ramana prieteni unii cu altii. Apostolii tre buiau sa ramana prieteni apropiati ca sa poata trece peste ncercarile care aveau sa se abata asupra lor si ca sa ndeplineasca lucrarea pe care Isus urma sa le-o ncredinte ze. Intr-adevar, crestinii din seco

Luni, 30 mai Cuvantul lui Dumnezeu este viu si puternic. (Evr. 4:12) Cei ce erau copii n sens spiritual pe vremea lui Pavel nu apli cau cele nvatate din Cuvantul lui Dumnezeu si nu ntelegeau cat de valoros este el (Evr. 5:13). Nu la sasera ca mesajul sa-i ajute sa ia decizii ntelepte n viata. A cu noaste Cuvantul lui Dumnezeu n seamna a-i sti nvataturile si a le pune n practica. Cum putem face aceasta? Sa ne gandim la o si tuatie n care s-a aflat Kyle, o sora crestina. Ea a avut o nentelegere cu o colega de munca. Cum a reu sit sa rezolve problema? Mi-au ve nit imediat n minte cuvintele din Romani 12:18: Atat cat depinde de voi, fiti n pace cu toti oamenii. Asadar, am stabilit ca dup a mun ca sa ma ntalnesc cu aceasta co lega si sa lamurim lucrurile. Pla nul a dat rezultate, iar colega ei a fost placut surprinsa de initiativa lui Kyle. Cand aplici principiile bi blice nu dai niciodata gres, spune Kyle. w09 15/5 1:810

Marti, 31 mai Daca vreunuia dintre voi i lipses te n telepciunea, sa i-o ceara ne ncetat lui Dumnezeu. (Iac. 1:5)
Noi, continuatorii Mai Marelui So lomon, avem multe foloase daca do bandim ntelepciunea divina. Ieho va si dezvaluie ntelepciunea n Cu vantul sau. Asadar pentru a o do bandi trebuie sa studiem cu atentie Biblia, n special cuvintele lui Isus, si sa meditam la cele citite (Prov. 2:15). In plus, trebuie sa ne ru gam nencetat pentru ntelepciu ne. Scripturile ne dau asigurarea ca Dumnezeu va raspunde la ru gaciunile n care i cerem ajutor. In-

drumati de spiritul sfant, vom gasi n Cuvantul lui Dumnezeu nestema te de ntelepciune care ne vor aju ta sa depasim problemele si sa luam decizii ntelepte (Luca 11:13). In Bi blie, Solomon este numit convocatorul, deoarece a adunat tot po porul pentru nchinarea la Dum nezeu si a continuat sa-i nvete pe oameni cunostinta (Ecl. 12:9, 10). Si Isus este un convocator, deoare ce, n calitate de Cap al congregatiei crestine, si invita continuatorii sa-i aduca nchinare lui Iehova (Ioan 10:16; Col. 1:18). De aceea, este bine sa asistam la ntrunirile congrega tiei, unde suntem nvatati nconti nuu. w09 15/4 5:15

Miercuri, 1 iunie Cine si pierde sufletul pentru mine, acela l va salva. (Luca 9:24) Ce i ajuta pe crestini sa suporte ncercarile, situatiile dificile sau problemele? In esenta, iubirea baza ta pe principii. Aceasta iubire nu se rezuma la oferirea de bunuri ma teriale. Ea presupune sa fim dispusi sa ne pastram integritatea si chiar sa ne pierdem viata pentru Cristos (Luca 9:25). In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si dupa ace ea, multi Martori au suferit n laga re de concentrare sau de munca si n nchisori. Sa meditam la fidelitatea lor! De exemplu, Wilhelm, un tanar Martor de origine germana, a refu zat sa faca compromis n timpul regimului nazist. Din acest motiv, el a fost dus n fata plutonului de execu tie. Iata ce a spus el ntr-o scrisoa re de ramas-bun: Mai presus de ori ce, trebuie sa-l iubim pe Dumnezeu, asa cum ne-a poruncit Conducato rul nostru, Isus Cristos. Daca i sustinem cauza, el ne va rasplati. w09 15/12 4:14, 15

Joi, 2 iunie Ne rugam lui Dumnezeu sa nu fa ce ti nimic rau. (2 Cor. 13:7) Te rogi pentru spirit sfant? Roa ga-l pe Iehova sa te ajute sa ma nifesti rodul spiritului sfant: iubi rea, bucuria, pacea, ndelunga rab dare, bunavointa, bunatatea, cre dinta, blandetea si stapanirea de sine (Luca 11:13; Gal. 5:22, 23). Astfel, cuvintele si faptele tale vor do vedi ca umbli si traiesti prin spi rit (Gal. 5:16, 25). Daca afli despre copiii tai ca sunt tentati sa copie ze la scoala, roaga-te pentru ei! Aju ta-i prin intermediul Scripturilor sa fie cinstiti si sa nu faca vreun lucru gresit. Pavel le-a adresat crestini lor din Corint cuvintele textului de azi. Astfel de rugaciuni i sunt pla cute lui Iehova si i arata motivatii le noastre bune (Prov. 15:8). De asemenea, la fel ca apostolul Pavel, le-am putea spune fratilor sa se roa ge pentru noi. El a scris: Continuati sa va rugati pentru noi, caci suntem convinsi ca avem o constiinta cura ta, pentru ca dorim sa ne purtam cinstit n toate (Evr. 13:18). w09 15/11 1:10, 11

Vineri, 3 iunie Dorim sa ne purtam cinstit n toate. (Evr. 13:18)

O femeie din India a acceptat un studiu biblic si, dupa un timp, s-a calificat ca vestitoare nebo tezata. Intr-o zi, se ntorcea aca sa dupa ce muncise pe un santier, unde se construia o Sala a Rega tului. In apropierea unei statii de autobuz, ea a gasit un colier de aur. Desi are o situatie materiala precara, a mers la sectia de poli tie si i-a predat colierul unui ofi ter. Acesta a ramas uimit cand a n teles de ce venise femeia! Mai tar ziu, un alt politist a ntrebat-o de ce nu a pastrat colierul, care valo ra 800 de dolari. Iata ce a raspuns ea: De cand studiez Biblia m-am schimbat; acum sunt cinstita. Impresionat, politistul i-a spus frate lui care venise cu ea: In acest stat din India traiesc peste 38 de milioane de oameni. Ar fi o mare realiza re daca ati reusi sa ajutati macar zece oameni sa devina la fel de cin stiti. Intr-adevar, avem toate mo tivele sa-i aducem laude lui Iehova! Viata a milioane de oameni s-a m bunatatit considerabil datorita in struirii divine. w09 15/9 4:8

da ncercarilor. Apoi Satan a afir mat ca orice om i va ntoarce spa tele lui Dumnezeu daca ar suferi fi zic. Iar Iov a suferit mult, nsa inte gritatea lui a fost nestirbita. Asa dar, acest om imperfect, dar fidel, a dovedit ca Satan este un minci nos. Dar cum stau lucrurile n cazul altor slujitori ai lui Dumnezeu? De fapt, orice slujitor al lui Ieho va care-si pastreaza loialitatea in diferent de ncercarile pe care Satan le aduce asupra sa dovedeste ca acuzatiile acestui dusman nver sunat sunt nentemeiate. w09 15/4 1:10, 11

Duminica, 5 iunie Voi pune dusmanie ntre tine si femeie, ntre saman ta ta si sa man ta ei. (Gen. 3:15)
Dusmania avea sa persiste n tre Satan si femeie, adica partea cereasca a organizatiei lui Dum nezeu, alcatuita din creaturi spirituale fidele. Pentru Iehova, aceasta este asemenea unei sotii iubite. Desi pentru un timp detaliile pro fetiei aveau sa ramana un secret sacru ce urma sa fie dezvaluit treptat, profetia n sine a constituit un motiv ntemeiat de speranta. Dumnezeu a stabilit ca un repre zentant al partii ceresti a organiza tiei sale i va distruge pe toti raz vratitii. De asemenea, prin acest reprezentant vor fi adunate lucru rile din ceruri si lucrurile de pe pa mant (Ef. 1:810). In zilele lui Noe, unii ngeri si-au parasit locuinta potrivita pentru ei, luandu-si cor puri omenesti pentru a-si satis face placeri egoiste (Iuda 6; Gen. 6:14). Iehova i-a aruncat pe acesti rebeli n ntuneric dens. Astfel, ei i s-au alaturat lui Satan, devenind forte spirituale rele si dus mani nversunati ai slujitorilor lui Dumnezeu (Ef. 6:1113; 2 Pet. 2:4). w09 15/5 3:6, 7

Sambata, 4 iunie Acuzatorul fra tilor nostri, care i acuza zi si noapte naintea Dum nezeului nostru, a fost aruncat jos. (Rev. 12:10)
Iehova este Creatorul univer sului, Suveranul ntregii creatii. De ce nu a ales el pur si simplu sa igno re provocarea Diavolului privitoare la Iov? Dumnezeu stia clar ca nu se putea rezolva controversa nici ig norandu-l pe Satan, nici distrugan du-l. Diavolul afirmase ca Iov nu avea sa-i ramana loial lui Dum nezeu daca si pierdea averea. Insa Iov si-a pastrat loialitatea n pofi

Luni, 6 iunie [Ei] murmura mpotriva mea. (Num. 14:27) Cand israelitii au murmurat si s-au razvratit mpotriva lui Moise, Iehova a considerat actiuni le lor ca fiind ndreptate mpotriva sa (Num. 14:26, 27). Dumne zeu nu s-a schimbat. Daca ne-am razvrati mpotriva celor pe care el i-a numit n pozitii de autoritate, ne-am razvrati, n realitate, m potriva sa! Apostolul Pavel a ara tat ce atitudine trebuie sa culti vam fata de cei ce ocupa pozitii de raspundere n congregatia cres tina. El a scris urmatoarele: As cultati de cei care sunt n frun tea voastra si fiti-le supusi, caci ei vegheaza nencetat asupra sufletelor voastre ca unii care vor da socoteala, ca sa faca lucrul acesta cu bucurie, nu suspinand, caci ar fi n paguba voastra (Evr. 13:17). Desigur, trebuie sa depunem eforturi pentru a cultiva un spirit de ascultare si de supunere. Insa noi stim care este obiectivul nostru: sa ramanem n iubirea lui Dumne zeu! Nu merita oare sa depunem toate eforturile ca sa-l atingem? w09 15/8 4:16, 17 Marti, 7 iunie N-au primit mplinirea promi siunilor, ci doar le-au vazut de departe, le-au salutat. (Evr. 11:13)
Slujitorii loiali ai lui Dumnezeu din timpurile precrestine, prin tre care Abel, Avraam, Sara, Ilie si Ieremia, au privit nainte spre un viitor luminos, mai bun (Tit 1:2). Dupa ce vor fi nviati, ei vor ajun ge n cele din urma la perfectiune. Vor fi eliberati din sclavia strica

ciunii prin serviciile preotesti ale lui Cristos Isus si ale celor 144 000 de subpreoti (Rom. 8:21). Mai mult decat atat, Ieremia si ceilalti slujitori plini de ndrazneala ai lui Dumnezeu din vechime au prins curaj pentru ca au crezut promi siunea ferma a lui Iehova, potrivit careia: Ei vor lupta cu siguranta mpotriva ta, dar nu te vor birui, caci eu sunt cu tine, zice Ieho va, ca sa te scap (Ier. 1:19). Si noi ne simtim ntariti cand reflec tam la promisiunile lui Dumnezeu cu privire la viitor si la asigura rea sa ca ne va ocroti din punct de vedere spiritual (Prov. 2:7; 2 Cor. 4:17, 18). w09 15/7 4:7, 8

Miercuri, 8 iunie Fiecare dintre noi i va da soco teala despre sine lui Dumnezeu. (Rom. 14:12) Cum ar trebui sa-l priveasca cei lalti crestini pe cel care spune ca a fost uns cu spirit sfant si, ca ur mare, ncepe sa se mpartaseas ca din embleme cu ocazia Come morarii? Intrucat este o chestiune ntre el si Iehova, nu trebuie ju decat. Insa crestinii care au fost ntr-adevar unsi cu spirit sfant nu pretind o atentie speciala din partea altora. Ei nu considera ca, fiind dintre cei unsi, au mai mul ta perspicacitate spirituala, mai multa chiar decat unii membri cu experienta ai marii multimi (Rev. 7:9). Ei nu cred ca au nea parat mai mult spirit sfant decat colaboratorii lor din clasa alte oi (Ioan 10:16). In plus, ei nu se as teapta sa fie favorizati n vreun fel, nici nu considera ca, daca se mpartasesc, sunt mai presus de batranii de congregatie numiti. w09 15/6 4:15

Joi, 9 iunie Daca cineva l-ar putea birui pe unul singur, doi i pot sta mpo triva. Si funia mpletita n trei nu se rupe usor. (Ecl. 4:12) Cele mai stranse prietenii sunt cladite pe iubirea pentru Iehova. Asadar, asemenea unei funii m pletite n trei, o prietenie va fi du rabila daca pe cei doi i uneste iu birea pentru Iehova. Este adeva rat, si ntre cei care nu l iu besc pe Iehova se pot lega prie tenii frumoase. Dar, cand pe doi oameni i uneste iubirea pen tru Dumnezeu, prietenia lor va fi de nezdruncinat. Ei se straduiesc sa aplice normele divine pen tru a rezolva orice nentelegere care ar putea aparea. De asemenea, prietenia lor va rezista chiar si atunci cand cei care nu-i slujesc lui Dumnezeu ncearca sa provoace dezbinare. De-a lungul timpului, multi slujitori ai lui Iehova au preferat sa moara decat sa-si tradeze prietenii (1 Ioan 3:16). Fara ndoiala, cei mai buni prie teni sunt cei care l iubesc pe Iehova. w09 15/10 4:35 Vineri, 10 iunie Fiul omului . . . a venit . . . sa slu jeasca si sa-si dea sufletul ca rascumparare pentru mul ti. (Mat. 20:28) Pastrandu-si fidelitatea pana la moarte, Isus a rezolvat un aspect important al secretului sa cru (Col. 1:26, 27). El a dovedit n mod absolut ca un om perfect poa te sa-si pastreze devotiunea sfan ta si sa sustina suveranitatea lui Dumnezeu chiar si n pofida celor mai aspre ncercari la care l-ar su pune Satan (1 Tim. 3:16). In plus, prin rascumpararea corespunza-

toare oferita de Isus a fost ispasita pedeapsa pentru pacatul moste nit de urmasii lui Adam. Datorita rascumpararii, oricine poate primi viata vesnica daca l accepta pe Isus drept mijlocul de salvare folosit de Dumnezeu (1 Tim. 2:5, 6). Dupa trei zile, Cristos a fost nviat si, n decurs de 40 de zile, li s-a ara tat discipolilor, dovedindu-le ca era viu si dandu-le alte ndrumari (Fap. 1:35). Apoi s-a urcat la cer, i-a prezentat lui Iehova valoarea pretioasei sale jertfe si a asteptat timpul stabilit pentru a domni ca Rege mesianic. Pana atunci, Isus a avut multe de facut. w09 15/12 3:14, 15 Sambata, 11 iunie Eu sunt calea, adevarul si via ta. (Ioan 14:6) Isus este adevarul nu nu mai pentru ca a spus ntotdeau na adevarul si a trait n armonie cu el, dar si pentru ca a mplinit toate profetiile referitoare la Me sia, si nu au fost putine. Oricat de multe sunt promisiunile lui Dumnezeu, prin el au devenit Da, a scris apostolul Pavel (2 Cor. 1:20). Chiar si acele aspecte ale Legii mozaice care erau o umbra a lu crurilor bune viitoare au fost mplinite de Cristos Isus (Evr. 10:1; Col. 2:17). Toate profetiile au le gatura cu Isus. Ele arunca lu mina asupra rolului sau esential n realizarea scopului lui Ieho va (Rev. 19:10). Ca sa ne bucuram de mplinirea scopului lui Dum nezeu, trebuie sa-l urmam pe Me sia. Isus este viata pentru ca a cumparat familia umana cu san gele sau, iar viata vesnica este un dar de la Dumnezeu prin Cristos Isus, Domnul nostru (Rom. 6:23). w09 15/5 4:12, 14, 15

 Duminica, 12 iunie O, adancul boga tiei, n telepciunii si cunostin tei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judeca ti le sale si cat de necuprinse caile sale! (Rom. 11:33) Intelepciunea divina ofera o di rectie clara n viata. Temelia ei este cunostinta exacta, care ne ajuta s a luam decizii corecte (Iac. 3:17). Intrucat Iehova, n marea-i ntelepciune, stie mai bine decat oricine cum putem fi fericiti, sun tem convinsi ca legile divine sunt spre folosul nostru (Prov. 3:5, 6). Creatia, pana n cele mai mici de talii ale ei, ne dezvaluie fatete ale personalitatii lui Iehova, precum ntelepciunea si alte calitati nea semuite (Rom. 1:20). Cerurile n stelate, pamantul pe care calcam, tot ceea ce privim poarta pecetea iubirii si ntelepciunii Fauritoru lui nostru. Nu trebuie decat sa ne aplecam asupra creatiei, iar cu nostinta despre Dumnezeu ni se va adanci (Ps. 19:1; Is. 40:26). w09 15/4 3:3, 4 Luni, 13 iunie Din cauza durerii inimii, spiritul este abatut. (Prov. 15:13) Unii frati ajung sa fie atat de descurajati, ncat renunta la obi ceiul de a citi din Biblie si de a medita la cele citite. Rugaciuni le lor devin mecanice si poate ca se izoleaza de ceilalti frati de cre dinta. Fara ndoiala, perioadele lungi de descurajare ne-ar putea face mult rau (Prov. 18:1, 14). Pe de alta parte, o atitudine poziti va ne va ajuta sa ne concentram asupra aspectelor care ne fac pla cere si ne aduc bucurie. Cand trecem prin situatii grele, sa

nu renuntam niciodata la bune le obiceiuri legate de nchinarea adevarata! De fapt, o modalitate de a lupta mpotriva tristetii este participarea la activitati care ne aduc fericire. Iehova ne asigu ra ca citirea cu regularitate a Cu vantului sau si meditarea asupra lui ne aduc fericire (Ps. 1:1, 2; Iac. 1:25). Atat n Sfintele Scripturi, cat si la ntrunirile crestine gasim cuvinte placute care ne ncura jeaza si ne aduc bucurie (Prov. 12:25; 16:24). w09 15/12 2:12, 13

Marti, 14 iunie Largi ti-va si voi. (2 Cor. 6:13) De ce i-a sfatuit Pavel pe corin teni sa se largeasca n iubire? Sa ne gandim la nceputurile congregatiei din Corintul antic. Pa vel a ajuns n Corint spre sfarsi tul anului 50 e.n. Desi la nceput predicarea lui a ntampinat opozitie, apostolul n-a renuntat, iar n scurta vreme multi corinteni au acceptat vestea buna. Timp de un an si sase luni, Pavel a lu crat din greu ca sa nvete si sa n tareasca noua congregatie. In mod evident, el i iubea mult pe crestinii din Corint (Fap. 18:5, 6, 911). La randul lor, ei aveau toa te motivele sa-l iubeasca si sa-l respecte. Cu toate acestea, unii membri ai congregatiei s-au n departat de Pavel. Probabil ca unora nu le placeau sfaturile lui directe (1 Cor. 5:15; 6:110). Al tii probabil ca si plecasera ure chea la calomniile superapostolilor (2 Cor. 11:5, 6). Pavel dorea sa fie iubit de toti fratii si surorile din congregatie. De aceea, i-a im plorat sa se largeasca apropiindu-se de el si de alti colaboratori crestini. w09 15/11 4:5, 6

Miercuri, 15 iunie Daca dusmanului tau i este foa me, da-i sa manance, daca-i este sete, da-i sa bea, fiindca, daca vei face asa, vei ngramadi car buni aprinsi pe capul lui. (Rom. 12:20)
Cand a scris ndemnul de mai sus, se pare ca Pavel s-a gandit la Proverbele 25:21, 22, unde se spu ne: Daca celui ce te uraste i este foame, da-i sa manance paine, iar daca-i este sete, da-i sa bea apa, caci astfel strangi carbuni aprinsi pe capul lui, si Iehova te va ras plati. Prin sfatul pe care l-a dat, Pavel n-a vrut sa transmita ide ea ca acei carbuni figurativi aveau rolul de a-l pedepsi sau de a-l fa ce de rusine pe mpotrivitor. Mai degrab a, proverbul, precum si cu vintele asemanatoare ale lui Pavel din Romani amintesc de o strave che metoda de extragere a meta lelor din minereu. Asemenea car bunilor aprinsi, actele de bunata te pot nmuia inima mpotrivitori lor. Ii pot determina sa renunte la atitudinea ostila si sa priveasca cu ochi mai buni poporul lui Iehova si mesajul biblic pe care l predica. w09 15/10 2:5, 6

iubire trebuie sa fie urmat de toti continuatorii sai. Astfel, ne simtim motivati sa aratam si noi o iubi re ca a lui Cristos atat fata de fra tii si surorile noastre de credinta, cat si fata de ceilalti oameni. In noaptea dinaintea mortii lui Isus, chiar unul dintre apostolii sai, Petru, l-a renegat de trei ori (Mar. 14:6672). Totusi, asa cum prezise se Isus, Petru s-a ntors. Isus l-a iertat si, mai tarziu, i-a ncredintat mari responsabilitati (Luca 22:32; Fap. 2:14; 8:1417; 10:44, 45). w09 15/9 3:13

Vineri, 17 iunie Se nva ta sa fie fara ocupa tie, cutreierand prin case, si nu nu mai fara ocupa tie, ci si clevetitoare, amestecandu-se n treburile altora si vorbind ce n-ar trebui sa vorbeasca. (1 Tim. 5:13)
Din cuvintele lui Pavel reiese ca unii oameni nu au dreptul sa pri measca un raspuns complet. El a scris ca oamenii clevetitori, care se amesteca n treburile altora, vorbesc ce n-ar trebui sa vorbeas ca. Intr-adevar, cei ce se ames teca n treburile altora sau cei ce nu pot pastra un secret ar putea observa ca altii ezita sa le mpar taseasca anumite informatii. N-ar trebui mai degraba sa acordam atentie sfatului inspirat dat de Pa vel: Sa va straduiti sa traiti linis titi, sa va vedeti de treburile voas tre? (1 Tes. 4:11) Uneori nsa b a tranii de congregatie ne-ar putea pune unele ntreb ari personale ca sa se achite bine de responsabili tatile lor. Cat de mult se bucura ei cand colaboram n astfel de situa tii si spunem adevarul! Le vom fi de un real ajutor (1 Pet. 5:2). w09 15/6 3:7

Joi, 16 iunie Fiindca i-a iubit pe ai sai care erau n lume, i-a iubit pana la sfarsit. (Ioan 13:1)
Isus ne-a lasat exemplul perfect de iubire. El a dovedit iubi re prin tot ce a facut: prin felul n care s-a purtat si a vorbit, prin n vataturile sale si prin moartea sa de jertfa. Pana la sfarsitul vietii lui pe pamant, Isus a aratat iubire fata de oamenii pe care i-a ntal nit, si n special fata de discipo lii sai. Exemplul lui remarcabil de

 Sambata, 18 iunie Fac mereu lucrurile care i sunt placute [Tatalui]. (Ioan 8:29)
De obicei, ardem de nerabdare sa le spunem altora ce stim de spre cineva pe care l iubim. Il sti mam, l laudam si-l aparam. Facem toate acestea deoarece dorim ca si alti oameni sa-l pretuiasca la fel de mult si sa-i aprecieze calitatile. Inainte sa ne ajutam semenii sa cul tive iubire pentru Iehova, mai ntai noi trebuie sa-l cunoastem si sa-l iubim. De fapt, aceasta iubire este temelia nchinarii adevarate (Mat. 22:3638). Exemplul lui Isus a fost desavarsit. El l-a iubit pe Iehova cu toata inima, mintea, sufletul si pu terea. A stat probabil miliarde de ani n cer alaturi de Tatal sau si a ajuns sa-l cunoasca bine. Iata de ce a putut afirma: Eu l iubesc pe Ta tal (Ioan 14:31). Iubirea l-a mbol dit pe Isus sa faca ntotdeauna ce-i era placut lui Dumnezeu. Datorita ei, n-a putut sa nu-i demaste pe ipocritii conducatori religiosi care sustineau ca-l reprezinta pe Dum nezeu. Tot ea l-a ndemnat sa vor beasca despre Iehova si sa-i ajute pe oameni sa-L cunoasca si sa-L iu beasca. w09 15/7 3:6, 7

menilor aveau sa fie indusi n eroa re (Mat. 24:11). Apostolul Petru i-a avertizat pe crestini ca n mijlocul lor vor fi nvatatori falsi (2 Pet. 2:1). De asemenea, apostolul Pavel a vorbit despre un timp cand [oame nii] nu vor suporta nvatatura sana toasa, ci, potrivit dorintelor lor, si vor strange nvatatori care sa le ga dile urechile (2 Tim. 4:3, 4). Satan i induce n eroare pe oameni si se foloseste de crestinatatea apostata ca sa ascunda minunatul adevar despre scopul lui Dumnezeu privitor la om si pamant (2 Cor. 4:3, 4). w09 15/8 3:2, 3

Luni, 20 iunie Respecta[ ti] legamantul meu. (Ex. 19:5)

Asemenea lui Moise, si Isus a fost mediator. Moise a mediat le gamantul Legii ntre Iehova si is raeliti. In 33 e.n., Iehova a insti tuit un legamant mai bun cu un nou Israel, Israelul lui Dumnezeu, care a devenit o congrega tie mondiala, alcatuita din crestini unsi (Gal. 6:16). Daca legaman tul mediat de Moise cuprindea legi scrise de Dumnezeu pe piatra, le gamantul mediat de Isus cuprinde legi nscrise de Dumnezeu n inimile oamenilor. Astfel, acest din urma legamant este mult superior celui mediat de Moise (1 Tim. 2:5; Evr. 8:10). In prezent, Israelul lui Dumnezeu este proprie tatea sa speciala, o natiune care face roadele Regatului mesianic (Mat. 21:43). Membrii acestei natiuni spirituale sunt participan tii la noul legamant. Totusi, ei nu sunt singurii care beneficiaza de pe urma lui. Nenumarati oameni, dintre care multi dorm acum n moarte, vor primi binecuvantari vesnice datorita acestui legamant fara egal. w09 15/4 4:14, 15

Duminica, 19 iunie Daniel, tine ascunse aceste cuvinte . . . pana la timpul sfarsitului. (Dan. 12:4)
Poporul Israel spera sa redoban deasca, la un moment dat, perfec tiunea pierduta de Adam. Scriptu rile grecesti crestine arata ce mijloc va folosi Dumnezeu pentru ca oa menii sa poata trai vesnic n para dis pe pamant. Asadar, de ce a trebuit sa fie redescoperita aceas ta speranta? Isus a prezis ca nvata turile sale aveau sa fie denaturate de profeti falsi si ca majoritatea oa

Marti, 21 iunie Sa naintam spre maturitate. (Evr. 6:1) Ca sa naintam spre maturitate trebuie sa facem tot ce ne sta n pu tere sa ascultam de Iehova. Din exemplul lui Isus Cristos ntele gem ca deseori ascultarea se nvata din lucrurile pe care le suferim (Evr. 5:8, 9). In ceruri, Isus asculta de Ta tal sau. Cu toate acestea, pe pamant nu i-a fost usor sa nfaptuiasca voin ta lui Dumnezeu; a avut multe de n durat, atat pe plan fizic, cat si sufle tesc. Ascultand de Iehova chiar si n situatii extrem de potrivnice, Isus a fost facut perfect pentru noua pozitie pe care Dumnezeu i-o rezerva se: Rege si Mare Preot. Il imitam si noi pe Isus? Suntem hotarati sa as cultam de Iehova chiar si cand tre cem prin mari greutati? (1 Pet. 1:6, 7) Indrumarile divine privitoare la moralitate, cinste, vorbire, citirea si studierea Scripturilor, asista rea la ntrunirile crestine si partici parea la lucrarea de predicare sunt cat se poate de clare (Ios. 1:8; Mat. 28:19, 20; Ef. 4:25, 28, 29; 5:35; Evr. 10:24, 25). Ascultarea pe care o de monstram chiar si n mijlocul neca zurilor arata ca naintam spre maturitate. w09 15/5 1:3, 12, 13 Miercuri, 22 iunie Persevereaza n aceste lucruri, caci, facand asa, te vei salva pe tine nsu ti si pe cei care te asculta. (1 Tim. 4:16) Inainte de a-i adresa aceste cu vinte lui Timotei, Pavel a facut o calatorie n Macedonia. El nsa l-a rugat pe Timotei sa ramana n Efes. Care a fost motivul? Unii crestini din acel oras promovau n vataturi false, cauzand astfel dez binare n congregatie. Timotei tre buia sa apere curatenia spirituala a congregatiei. Dar cum putea face

el acest lucru? Printre altele, fiind el nsusi un bun exemplu. Pavel i-a scris lui Timotei: Fii un exemplu pentru cei fideli, n vorbire, n pur tare, n iubire, n credinta, n cas titate. . . . Mediteaza la aceste lucruri, lasa-te absorbit de ele, pen tru ca progresul tau sa fie clar pentru toti (1 Tim. 4:12, 15). Acest progres se referea la cultivarea ca litatilor spirituale, nu la dobandi rea unei pozitii de autoritate. Cu totii ar trebui sa facem un astfel de progres, care sa fie evident pentru ceilalti! w09 15/12 1:5, 6

Joi, 23 iunie Inima voastra sa fie ntreaga fa ta de Iehova, Dumnezeul nostru, um bland potrivit dispozi tiilor sale si respectand poruncile sale ca n ziua aceasta. (1 Regi 8:61) Pentru a fi ascultate, rugaciuni le trebuie sa fie spuse din ini ma. In 1 Regi, capitolul 8, este consemnata o astfel de rugaciune, pe care Solomon a rostit-o naintea multimilor adunate la Ierusa lim n 1026 .e.n., cu ocazia inaugu rarii templului. Solomon i-a naltat laude lui Iehova dupa ce arca lega mantului fusese asezata n Sfanta Sfintelor, iar norul lui Iehova umpluse templul. Citeste cu atentie aceasta rugaciune si vei observa ca Solomon face referire la inima de mai multe ori. El spune ca numai Iehova cunoaste inima unei per soane (1 Regi 8:38, 39). De aseme nea, el arata ca mai exista o san sa pentru pacatosul care se ntoar ce la Dumnezeu cu toata inima. Daca un dusman i-ar lua captivi pe membrii poporului lui Dumnezeu, rugaciunile lor ar fi ascultate, cu conditia ca inima lor sa fie comple ta fata de Iehova (1 Regi 8:48, 58). Asadar, nu ncape nicio ndoial a ca rugaciunile noastre trebuie sa iz vorasca din inima. w09 15/11 2:9, 10

Vineri, 24 iunie Voi sunte ti prietenii mei daca face ti ce va poruncesc. (Ioan 15:14) Isus a ramas prieten cu discipo lii sai, desi erau imperfecti. Aceas ta nu nseamna ca era exagerat de indulgent sau ca nu le vedea de fectele. Dimpotriva, el s-a concen trat asupra calitatilor si a intentii lor bune ale acestora. Odata, Pe tru, Iacov si Ioan au adormit n loc sa fie alaturi de Isus ntr-un moment foarte dificil din viata sa. Pe buna dreptate, el a fost dezamagit de atitudinea lor. Dar, cunoscandu-le motivatiile bune, le-a spus: Spiritul este nflacarat, dar car nea este slaba (Mat. 26:41). Isus nsa a rupt prietenia cu Iuda Isca riot. Chiar daca acesta a ncercat sa lase impresia ca i este prieten, Isus si-a dat seama ca Iuda nu mai avea motivatii corecte. Facandu-se prieten cu lumea, Iuda a devenit dusman al lui Dumnezeu (Iac. 4:4). De fapt, cand si-a declarat priete nia fata de ceilalti 11 apostoli fi deli, Isus l ndepartase deja pe Iuda (Ioan 13:2135). w09 15/10 3:5, 6 Sambata, 25 iunie Ii mul tumim ntotdeauna lui Dumnezeu, Tatal Domnului nos tru Isus Cristos, cand ne rugam pentru voi, fiindca am auzit despre credin ta voastra n Cristos Isus si despre iubirea pe care o ave ti pentru to ti sfin tii. (Col. 1:3, 4) Cu totii ne rugam pentru noi n sine, dar ar trebui sa ne rugam si pentru altii, chiar si pentru cres tini pe care nu-i cunoastem pe nume. De exemplu, apostolul Pavel nu i-a cunoscut, probabil, pe toti crestinii din orasul Colose. Cu

toate acestea, el a scris cuvintele de mai nainte. Pavel s-a rugat si pentru crestinii din orasul Tesalo nic (2 Tes. 1:11, 12). Astfel de ruga ciuni dezvaluie ce fel de persoane suntem si cum i privim pe fratii nostri de credinta. Cand ne rugam pentru crestinii unsi si pentru n sotitorii lor, alte oi, dovedim in teres fata de organizatia lui Iehova (Ioan 10:16). Pavel i-a ndemnat pe fratii sai de credinta sa se roage ca el sa poata vorbi, facand cunoscut secretul sacru al vestii bune (Ef. 6:1720). Te rogi si tu pentru fratii de credinta? w09 15/11 1:8, 9

Duminica, 26 iunie Noi nu dam n niciun fel vreun motiv de poticnire, pen tru ca serviciul nostru sa nu fie criticat, ci n orice privin ta ne recomandam ca slujitori ai lui Dumnezeu. (2 Cor. 6:3, 4)
Unii crestini ar putea considera ca destinderea sau aspectul perso nal sunt chestiuni n care fiecare decide cum doreste. Cu toate aces tea, daca ti pretuiesti locul n con gregatie, nu trebuie sa tii cont numai de propriile preferinte cand iei o anumita decizie. Dimpotri va, tine seama n primul rand de punctul de vedere al lui Ieho va, dezvaluit n Cuvantul sau. Me sajul Bibliei trebuie sa fie o lampa pentru piciorul tau si o lumina pe calea ta (Ps. 119:105). In acest fel te poti pazi de spiritul de indepen denta. De asemenea, este o dova da de ntelepciune sa te gandesti la efectul pe care l va avea o deci zie ntr-o chestiune personala asu pra participarii la lucrarea de predicare si asupra altor persoane, din congregatie sau din afara congre gatiei. w09 15/11 3:4, 5

Luni, 27 iunie Sunt plin de cuvinte; spiritul ma preseaza n launtrul meu. (Iov 32:18)
Cuvintele inspirate pe care le-a rostit Elihu s-au mplinit cand su ferinta lui Iov a luat sfarsit. Ele nsa au si pentru noi nsemnata te, fiind o baza pentru speranta tuturor oamenilor integri. Mesajul transmis de Iehova unui sin gur om se aplica uneori ntregii omeniri. Acest lucru se poate observa din profetia lui Daniel de spre visul mparatului babilonian Nebucadnetar, vis n care un co pac imens este doborat (Dan. 4:1027). Acel vis a aratat ca suveranitatea lui Dumnezeu asupra pamantului urma sa fie manifes tata din nou printr-un regat condus de un rege din linia lui Da vid. Aceasta s-a ntamplat la 2 520 de ani dupa 607 .e.n., adica n anul 1914, cand Isus Cristos a fost ntronat Rege n cer. In curand, sub domnia Regatului sau, toate sperantele oamenilor ascultatori se vor mplini! w09 15/8 1:9, 10

congregatiei, descrisa prin cuvin tele un singur corp (Rom. 12:4, 5, 7, 8). Acest serviciu este similar cu cel mentionat n Faptele 6:4, unde apostolii au spus: Noi vom starui n rugaciune si n serviciul cuvantului. Ce presupune acest serviciu? Batranii crestini si fo losesc darurile pentru a-i zidi pe membrii congregatiei cresti ne. Ei dovedesc ca se ocupa de serviciu cand ndruma si in struiesc congregatia n mod sar guincios. Pentru aceasta, trebuie sa studieze Cuvantul lui Dumne zeu sub rugaciune, sa faca cerce tari, sa predea si sa pastoreasca. w09 15/10 1:4, 5

Miercuri, 29 iunie Cine nu primeste regatul lui Dumnezeu ca un copilas nu va intra n el. (Mar. 10:15) Cu o anumita ocazie, discipolii au ncercat sa-i opreasca pe oa meni sa-i aduca pe copii la Isus ca sa-i atinga. Isus n-a fost de acord cu ceea ce au facut discipolii si le-a spus: Lasati copilasii sa vina la mine! Nu ncercati sa-i opriti, caci regatul lui Dumnezeu este al celor ca ei (Mar. 10:13, 14). Apoi, folosind copiii drept exemplu, el a rostit cuvintele din tex tul de azi. Sa ne gandim ce aveau sa simta acei copii ani mai tarziu, cand, deveniti adulti, aveau sa-si aduca aminte ca Isus Cristos i-a luat n brate si i-a binecuvantat (Mar. 10:16). Si copiii de astazi si vor aminti cu drag de batranii si de ceilalti crestini care manifesta interes sincer fata de ei. Dar, si mai important, acesti copii nvata nca de mici ca spiritul lui Iehova actioneaza asupra poporului sau. w09 15/9 1:13, 14

Marti, 28 iunie Avem . . . daruri diferite, potrivit bunata tii nemeritate care ne-a fost aratata. (Rom. 12:6)
Unele dintre darurile mentio nate de Pavel, si anume ndemna rea si ndrumarea, le revin ndeo sebi batranilor crestini, care sunt sfatuiti sa ndrume cu sarguin ta. Pavel spune ca supravegheto rii trebuie sa dea dovada de sar guinta si cand slujesc ca nvata tori si ndeplinesc un serviciu. Dupa cum reiese din context, se pare ca el se refera aici la un serviciu ndeplinit n cadrul

 In timpurile biblice, oamenii au sacrificat oi ca sa obtina ierta rea pacatelor si sa se apropie de Dumnezeu. Sa luam, de pilda, ca zul lui Avraam. Intrucat a dovedit ca era dispus sa-l sacrifice pe fiul sau Isaac, lui Avraam i s-a spus sa-l lase n viata si sa jertfeasca n schimb un berbec (Gen. 22:12, 13). Cand israelitii au fost eliberati din Egipt, din nou au

Joi, 30 iunie Iata Mielul lui Dumnezeu! (Ioan 1:36)

fost sacrificate oi, de data aceasta n cadrul Pastelui, un ceremonial cerut de Iehova (Ex. 12:113). Mai tarziu, Legea mozaica a prevazut oferirea unor jertfe de animale, printre care si oi (Ex. 29:3842; Lev. 5:6, 7). Totusi, nicio jertfa oferita de oameni nu putea adu ce eliberarea definitiva de pacat si de moarte (Evr. 10:14). Isus, n schimb, este Mielul lui Dum nezeu care nlatura pacatul lumii (Ioan 1:29). Astfel, Isus este o comoara nepretuita, de o valoa re inestimabila. w09 15/7 1:14, 15

Vineri, 1 iulie Acesta este Fiul meu, cel pe care l-am ales. De el sa asculta ti! (Luca 9:35)
Petru, Iacov si Ioan au fost de fata la transfigurarea lui Isus si au auzit o voce din cer care a spus cuvintele din textul de azi. Sa nu uitam deci ca Dumnezeu a po runcit sa ascultam de Mesia (Fap. 3:22, 23). Pentru a asculta de Isus, este necesar sa privim tin ta la exemplul sau (Evr. 12:2, 3). Prin urmare, este ntelept sa dam o atentie mai mult decat obisnuita lucrurilor pe care le ci tim despre el n Biblie si n pu blicatiile sclavului fidel si preva zator sau pe care le auzim la ntrunirile crestine (Evr. 2:1; Mat. 24:45). Fiind oile sale, sa ascul tam din toata inima de Cristos si sa-l urmam (Ioan 10:27). Dar pu tem sa-l urmam pe Cristos ne ncetat? Da, cu conditia sa pas tram modelul cuvintelor sanatoa se, aplicand ceea ce nvatam. Astfel ne dovedim credinta n Cristos Isus si iubirea pentru el (2 Tim. 1:13). w09 15/5 4:1719

Sambata, 2 iulie El s-a alipit de Iehova. (2 Regi 18:6)

Ezechia si locuitorii Ierusalimu lui au invitat la celebrarea Pas telui, prin scrisori duse de curieri, atat Iuda, cat si Israelul (2 Cron. 30:69). In ultimii ani, si noi am luat parte la campanii asemanatoare. Am distribuit invitatii fru moase, prin care i-am ndemnat pe oameni sa asiste la comemorarea Cinei Domnului, pe care o ce lebram asa cum ne-a poruncit Isus (Luca 22:19, 20). Am participat cu zel la aceste campanii. Iar Ieho va ne-a binecuvantat din plin! Ast fel, n urma invitatiilor distribui te n 2008 de circa sapte milioane de Martori, asistenta la Comemo rare a fost de 17 790 631 de persoane. Despre Ezechia s-a spus: S-a ncrezut n Iehova, Dumnezeul lui Israel (2 Regi 18:5). Fie ca acelasi lucru sa se poata spune si despre noi! Zelul nostru pentru nchina rea adevarata ne va ajuta sa ne alipim de Iehova, avand astfel po sibilitatea sa primim viata vesnica (Deut. 30:16). w09 15/6 1:1618

 Duminica, 3 iulie Eu ma voi bucura n Iehova. (Ps. 104:34)

Discipolii lui Isus din primul secol pur si simplu nu se puteau reti ne sa vorbeasca despre ceea ce au zisera si vazusera (Fap. 4:20; 5:28). Stiau ca Iehova era cu ei si ca avea sa-i binecuvanteze. Si chiar asta a facut! De fapt, la mai putin de 30 de ani de la moartea lui Isus, apos tolul Pavel a putut scrie ca ves tea buna fusese predicata n toata creatia de sub cer (Col. 1:23). Daca dorim sa fim nvatatori cu adevarat eficienti, trebuie sa ne ntarim n permanenta iubirea pentru Dum nezeu. Cum putem face aceasta? Comunicand des cu el prin ruga ciune. De asemenea, trebuie sa studiem Cuvantul sau, sa citim publicatiile biblice si sa asistam la ntrunirile crestine. Pe masura ce ne adancim cunostintele despre Dumnezeu, inima ni se umple de iubire. Apoi, daca ne dovedim iubi rea prin cuvant si fapta, semenii o vor observa si ar putea fi atrasi la Iehova. w09 15/7 3:8, 9

lor respectul cuvenit (Iac. 2:14). Prin modul binevoitor n care i trateaza pe oamenii din toate natiunile si din toate grupurile etni ce, Dumnezeu si Fiul sau le acor da demnitate acestora si i atrag pe cei cu o dispozitie corecta la nchi narea adevarata. Desigur, bunele maniere difera de la o regiune la alta. De aceea, noi nu ne condu cem dupa un set de reguli stricte, ci, urmand principiile biblice, ne straduim sa fim flexibili pentru a le arata respect oamenilor de pretutindeni. w09 15/11 5:6, 7

Luni, 4 iulie Aceasta mul time care nu cunoaste Legea este blestemata. (Ioan 7:49) Conducatorii religiosi iudei i considerau blestemati pe cei ce nu cunosteau Legea si i tratau ca atare. Fiul lui Dumnezeu le acorda nsa demnitate oamenilor. El le-a spus pe nume Martei, Mariei, lui Zacheu si multor altora (Luca 10:41, 42; 19:5). In prezent, desi mprejurarile si normele specifice fiecarei culturi ar putea impune un anumit mod de adresare, slujitorii lui Iehova se straduiesc sa mani feste caldura unii fata de altii. Ei nu permit ca diferentele socia le sa-i mpiedice sa le arate cola boratorilor n credinta si semeni

Marti, 5 iulie Dusmanii omului vor fi cei din casa lui. (Mat. 10:36) Atacurile directe mpotriva poporului lui Dumnezeu constituie doar un gen de ncercari. Insa, multi frati se confrunta cu opozitie din partea familiei, ceea ce poate fi foarte greu de suportat. Isus a prezis acest lucru, iar experienta mul tor frati confirma adevarul cuvin telor sale (Mat. 10:35). Multi ado lescenti se confrunta cu opozitie din partea parintilor care nu sunt Martori. Unii chiar au fost alun gati de acasa, dar au primit ada post din partea unor frati de cre dinta binevoitori. Altii au fost chiar dezmosteniti. Ce i-a ajutat sa trea ca prin aceste situatii dificile? Nu doar iubirea pentru fratii lor, ci, mai presus de toate, iubirea pen tru Iehova si Fiul sau (1 Pet. 1:22; 1 Ioan 4:21). In viata exista multe alte situatii n care trebuie sa ma nifestam iubirea care suporta totul. De exemplu, sotul si sotia care s-au mbracat cu iubirea sunt hotarati sa depuna eforturi pen tru a ramane ferm atasati unul de celalalt si pentru a avea o casni cie puternica (Col. 3:14). w09 15/12 4:17, 18

Miercuri, 6 iulie Nu te re tine sa le faci bine celor ce au nevoie, cand sta n puterea mainii tale s-o faci. (Prov. 3:27)
O prietenie adevarata nu apare din ntamplare. La baza ei se afla iubirea pentru Iehova. In plus, e nevoie de multe eforturi si sacri ficii pentru a avea o prietenie du rabila. Chiar si ntr-o familie cres tina, fratii de corp trebuie sa de puna eforturi pentru a fi prieteni. Asadar, cum poti sa-ti faci prieteni adevarati? Ia initiativa. Apostolul Pavel ne-a ndemnat sa urmam calea ospitalitatii (Rom. 12:13). A urma literalmente o cale sau a merge pe un drum nseamna a face mai multi pasi, unul dupa altul. In mod asemanator, a fi os pitalier nseamna a face cu regu laritate mai multe gesturi marun te fata de altii. Binenteles, nimeni nu poate umbla n locul tau pe ca lea ospitalitatii. Dar cum poti face acest lucru? Invita-i cu regularita te la tine acasa pe diferiti colabora tori n credinta, ca sa luati mpreu na o gustare. w09 15/10 4:6, 7

trati. La fel se ntampla si astazi (1 Cor. 5:1113; 1 Tim. 5:20). Dar chiar si n astfel de cazuri batranii trebuie sa manifeste iubire asemenea lui Cristos. Acest lucru poate avea un efect profund asupra celui care a pacatuit. La fel ca Isus, ba tranii trebuie sa sustina n orice si tuatie normele drepte ale lui Dum nezeu. Cand fac acest lucru, ei re flecta blandetea, bunatatea si iubi rea lui Iehova. Binenteles, lor nu le este greu sa-l ndrepte n spiri tul blandetii pe cel ce se caieste sincer (Ps. 34:18). w09 15/9 3:4, 5

Vineri, 8 iulie
[Isus] a ob tinut pentru noi o elibe rare vesnica. (Evr. 9:12) In noaptea dinaintea iesirii din Egipt, unii dintre fiii lui Israel se aflau n mare pericol. La scurt timp, ngerul lui Dumnezeu avea sa treaca prin Egipt si sa-i ucida pe toti ntaii nascuti. Iehova i-a spus lui Moise ca ntaii nascuti ai lui Is rael vor fi crutati daca israelitii vor stropi cu sangele mielului pascal partea de sus a usii, precum si cei doi usori (Ex. 12:113, 2123). Si, ntr-adevar, asa s-a ntamplat. Mai tarziu, ntreaga natiune se afla n mare pericol, prinsa ca ntr-o cap cana ntre Marea Rosie si carele de razboi ale egiptenilor care i ur mareau. Si de data aceasta, Iehova i-a scapat prin intermediul lui Moi se, care, n mod miraculos, a des partit apele marii (Ex. 14:13, 21). Acele fapte de salvare au fost impresionante. Insa eliberarea pe care Iehova o va aduce prin intermediul lui Isus este mult mai im presionanta. Isus reprezinta mij locul prin care oamenii asculta tori sunt eliberati din sclavia paca tului (Rom. 5:12, 18). Iar aceasta eliberare este vesnica. w09 15/4 4:16, 17

Joi, 7 iulie Cauta ti sa-l ndrepta ti pe un ast fel de om n spiritul blande tii. (Gal. 6:1)
O situatie deosebit de dureroa sa este cea n care un crestin pacatuieste grav. Din nefericire, pe masura ce ne apropiem de sfarsitul acestui sistem, lumea se de gradeaza tot mai mult din punct de vedere moral. Atitudinea gre sita sau indiferenta fata de nor mele morale pe care o promovea za spiritul lumii i poate influenta pe tineri si pe varstnici deopotri va, slabindu-le hotararea de a um bla pe calea ngusta. In secolul n tai, unii au trebuit sa fie exclusi din congregatia crestina, iar altii mus

 Sambata, 9 iulie Voi . . . le pare ti drep ti oameni lor, dar pe dinauntru sunte ti plini de ipocrizie si nelegiuire. (Mat. 23:28) Dus n fata Sanhedrinului, Isus a fost luat la ntrebari de marele preot. Cu acea ocazie, el a afir mat fara teama ca era Cristosul si Fiul lui Dumnezeu (Mar. 14:53, 5765). La scurt timp, Isus a fost dus legat naintea lui Pilat, care l-ar fi putut elibera. Dar nu a raspuns la acuzatiile ce i s-au adus (Mar. 15:15). De cat curaj a avut el nevoie n toate aceste situatii! Lui Pilat nsa Isus i-a spus: Pen tru aceasta m-am nascut si pen tru aceasta am venit n lume: ca sa depun marturie despre ade var (Ioan 18:37). Iehova l-a nsar cinat pe Isus sa predice vestea buna, iar Isus si-a gasit desfata rea n ea deoarece l iubea pe Ta tal sau ceresc (Luca 4:18, 19). Isus i iubea si pe oameni. Stia ce viata grea duceau. In mod asema nator, ndrazneala si nenfricarea noastra n predicare au ca temelie iubirea pentru Dumnezeu si pen tru aproapele (Mat. 22:3640). w09 15/7 4:10, 11 Duminica, 10 iulie Cerurile sunt cerurile lui Iehova, dar pamantul l-a dat fiilor oamenilor. (Ps. 115:16)
Potrivit Bibliei, omenirea va fi restabilita la starea de perfec tiu ne (Rev. 20:13, 6, 12; 21:14). Insa conducatorii apostati ai crestina tatii predau alte nvataturi. Teo logii au rastalmacit Scripturile pentru a da impresia ca versetele care vorbesc despre speranta ce reasca sugereaza ca toti oamenii buni merg la cer. Conform aces tei opinii, viata unui om pe pa

mant este doar temporara, un test prin care se stabileste daca este demn sa traiasca n cer. Ceva ase manator s-a ntamplat si cu spe ranta iudeilor referitoare la via ta vesnica pe pamant. Pe masura ce iudeii au adoptat ideea nemuririi sufletului, speranta lor initia la de a trai vesnic pe pamant s-a stins. Insa Biblia l descrie pe om ntr-un mod cu totul diferit. Omul este o creatura fizica, nu un spirit. Iehova i-a spus lui Adam: Tarana esti! (Gen. 3:19) Locuinta eterna a omenirii este pamantul, nu cerul (Ps. 104:5). w09 15/8 3:4, 7

Luni, 11 iulie Incredin teaza-i lui Iehova calea ta si bizuie-te pe el, iar el va ac tiona. (Ps. 37:5)
Studierea Psalmilor ne poate ajuta sa ne mbogatim rugaciunile si sa asteptam raspunsul lui Ieho va. De exemplu, un levit care se afla n exil a dat dovada de multa rabdare. Desi, pentru un timp, nu a putut merge la sanctuarul lui Ie hova, el a cantat: De ce esti dis perat, suflete al meu, si de ce te fr amanti nauntrul meu? Asteap ta-l pe Dumnezeu, caci iarasi l voi lauda: el este marea mea salvare! (Ps. 42:5, 11; 43:5). Ce putem n vata de la acest levit? Sa pre supunem ca te afli n nchisoare deoarece ai luat pozitie de partea lui Iehova. Pentru un timp nu poti sa fii la ntruniri mpreuna cu fra tii de credinta. La fel ca acel le vit, asteapta cu rabdare ca Dum nezeu sa actioneze spre binele tau. Mediteaza la bucuria pe care ai simtit-o n trecut n serviciul lui Dumnezeu. Roaga-te pentru per severenta n timp ce l astepti pe Dumnezeu sa te ajute sa-i slujesti din nou n mod activ alaturi de po porul sau. w09 15/11 2:11, 12

Marti, 12 iulie Daca nu asculta de ei, vorbeste cu congrega tia. (Mat. 18:17) Formeaza toti crestinii unsi un fel de retea mondiala de colabo rare care dezvaluie noi ntelegeri ale adevarului? Nu. Desi ca grup, sau corp, clasa sclavului are sarci na de a da hrana casei spiritua le, nu toti cei care formeaza cla sa sclavului au aceleasi respon sabilitati sau privilegii de serviciu (1 Cor. 12:1418). In secolul I toti crestinii au participat la lucrarea de predicare, o lucrare vitala. To tusi, doar un numar mic de cres tini au fost folositi la scrierea car tilor biblice sau la supravegherea congregatiei crestine. Sa facem o analogie: Potrivit unor versete din Scripturi, congregatia ia anumite masuri de natura judi ciara. In realitate nsa, numai ba tranii iau aceste masuri, ca reprezentanti ai congregatiei. w09 15/6 4:16, 17 Miercuri, 13 iulie Ingerul lui Iehova si asaza tabara n jurul celor ce se tem de el si i scapa. (Ps. 34:7) Ingerii sunt mereu gata sa inter vina potrivit vointei lui Dumne zeu. In vechime, ngerii i-au salvat pe Sadrac, Mesac, Abed-Nego, Daniel si Petru, dar n-au mpiedi cat uciderea lui Stefan si a lui Ia cov (Dan. 3:17, 18, 28; 6:22; Fap. 7:59, 60; 12:13, 7, 11). Imprejura rile n care s-au aflat si ncercarile prin care au trecut acesti oameni au fost diferite. In mod asemana tor, n epoca moderna, unii dintre fratii nostri au fost executati n lagarele de concentrare nazis-

te, n timp ce pe majoritatea Ie hova i-a ajutat sa supravietuiasca. Scripturile nu arata ca fiecare om are un nger pazitor. Binenteles, Iehova ar putea trimite un nger sa ne ajute, dar este posibil ca aju torul sa vina n alt mod. Colabora torii crestini s-ar putea simti n demnati sa ne ajute si sa ne ofere mangaiere. In plus, Dumnezeu ne poate da ntelepciune si tarie mo rala pentru a nfrunta un spin n carne ce ne provoaca durere si ne face sa ne simtim ca si cum am fi palmuiti de un nger al lui Satan (2 Cor. 12:710; 1 Tes. 5:14). w09 15/5 3:9, 10

Joi, 14 iulie Du-te la furnica, lenesule, uita-te la caile ei si fii n telept. (Prov. 6:6) Sa ne gandim o clipa la n telepciunea instinctiva a furni cii (Prov. 30:24, 25). Unii cerceta tori estimeaza ca exista de cel putin 200 000 de ori mai multe fur nici decat oameni. Si toate tru desc pe si sub pamant. Traiesc n colonii, unde gasim regina, mas culi si lucratoare. Fiecare contri buie ntr-un fel sau altul la satisfacerea nevoilor coloniei. De pil da, furnica taietoare de frunze, din America de Sud, este conside rata gradinar priceput. Ea fertili zeaza solul, rasadeste vechile cul turi si si pliveste gradina asa n cat sa obtina o productie optima. Oamenii de stiinta au descoperit ca acest expert n ale gradinaritului nu-si iroseste energia, produ cand doar atata hrana cata are ne voie colonia. Asadar, ce nvatam de la furnici? Ca pentru a da rod bun trebuie sa fim foarte harnici. w09 15/4 3:79

Vineri, 15 iulie Sa nu va face ti . . . sufletele necurate. (Lev. 11:44)

Iehova doreste sa fim curati. El stie cat de importanta este cura tenia pentru binele nostru. De asemenea, fiind curati, i aducem onoare Tatalui nostru ceresc. Cand oamenii observa ca suntem diferiti de aceasta lume murdara, se pot simti atrasi la Dumnezeul caruia i slujim. Ce aspecte vizeaza cerinta de a ramane curati? Toate aspec tele vietii noastre. In trecut, Ieho va le-a aratat n mod clar israeli tilor ca trebuiau sa fie curati din punct de vedere fizic (Lev. 15:31). Legea mozaica includea porunci privitoare la ngroparea reziduuri lor, la curatarea vaselor si la spala rea mainilor, a picioarelor si a hainelor (Ex. 30:1721; Lev. 11:32; Num. 19:1720; Deut. 23:13, 14). Is raelitilor li se reamintea ca Iehova, Dumnezeul lor, este sfant, ceea ce nseamna pur, curat si sacru. Slujitorii Dumnezeului sfant tre buie sa fie si ei sfinti (Lev. 11:45). w09 15/8 4:18, 19

care a creat-o. Cuvantul lui Dum nezeu are puterea sa dezvaluie persoana noastra launtrica. In plus, Biblia poate schimba modul de gandire al cuiva, poate sa-i influenteze chiar si cele mai profun de sentimente. Cei care dobandesc o cunostinta exacta din Scripturi si respecta normele divine ajung sa fie prieteni ai lui Dumnezeu si au perspectiva de a trai vesnic. w09 15/9 4:9

Duminica, 17 iulie Calificarea noastra vine de la Dumnezeu. (2 Cor. 3:5)

Darurile pe care le avem le-am primit prin bunatatea nemerita ta a lui Iehova (Rom. 12:3). De aceea, nu avem niciun motiv sa ne laudam. Dimpotriva, trebuie sa recunoastem cu umilinta ca ori ce realizare n serviciu se datorea za binecuvantarii lui Dumnezeu, nu aptitudinilor noastre (1 Cor. 3:6, 7). In acest sens, Pavel a scris: Ii spun fiecaruia dintre voi sa nu gandeasca despre sine mai mult decat trebuie. E adevarat, este ne cesar sa avem respect de sine si sa gasim bucurie si satisfactie n ser viciul pentru Iehova. Totusi, daca suntem modesti, sau constienti de limitele noastre, nu vom avea o parere exagerata despre noi n sine. Pentru a recunoaste ca fieca re dintre fratii si surorile noastre ne este superior ntr-un fel sau altul sunt necesare eforturi con stiente si o umilinta autentica (Filip. 2:3). Desi poate ca, datori ta anumitor privilegii de servi ciu, unii ies mai mult n evidenta, toti vom gasi o bucurie profunda n ndeplinirea celor umile, adica a sarcinilor umile, care deseori trec neobservate (Rom. 12:16; 1 Pet. 5:5). w09 15/10 1:7, 8

Sambata, 16 iulie Cuvantul lui Dumnezeu este viu si puternic; este mai ascu tit de cat orice sabie cu doua taisuri si patrunde pana acolo ncat des parte sufletul de spirit si ncheie turile de maduva lor si poate sa discearna gandurile si inten tiile inimii. (Evr. 4:12)
Prin intermediul Bibliei si al spi ritului sfant, Iehova i ajuta pe oameni sa faca mari schimbari n viata (Rom. 12:2; Gal. 5:22, 23). In Coloseni 3:10 se spun urmatoare le: Imbracati-va cu noua persona litate, care, prin cunostinta exac ta, se nnoieste dupa chipul Celui

Luni, 18 iulie Din plinatatea inimii vorbeste gura. (Mat. 12:34)

Felul n care vorbim dezvaluie ce fel de persoane suntem n realitate. Iacov, fratele vitreg al lui Isus, a aratat ce efect are vorbirea noastra asupra nchinarii aduse lui Iehova: Daca cineva crede ca i se nchina lui Dumnezeu ntr-un mod corect, dar nu-si tine limba n frau, ci si ama geste inima, nchinarea acestui om este desarta (Iac. 1:26). De ase menea, modul n care vorbim le dezvaluie celorlalti frati cat de mult am progresat pe plan spiritual. Prin urmare, sa evitam vorbirea nepotri vita, critica, negativa sau jignitoare. Sa fim ncurajatori si sa le adu cem mangaiere altora prin vorbi rea noastra, dovedind astfel maturi tate spirituala (Prov. 12:18; Ef. 4:29; 1 Tim. 6:35, 20). In plus, ne pu tem arata devotiunea fata de Dum nezeu daca le vorbim altora despre normele sale nalte si despre hota rarea noastra de a le respecta (Rom. 1:15, 16). Oamenii cu inima sincera vor observa felul n care vorbim si s-ar putea simti impulsionati sa ne urmeze exemplul (Filip. 4:8, 9). w09 15/12 1:8, 9

detaliile referitoare la modul n care Dumnezeu urma sa-si ndeplineas ca promisiunile prin intermediul lui Mesia si al Regatului. Astfel, ntr-un anumit sens, credinta lor a fost im perfecta, sau incompleta. De fapt, nici macar cei care au fost folositi de Iehova pentru a consemna mul te profetii mesianice n-au nteles pe deplin ceea ce au asternut n scris. Credinta poate deveni completa, sau perfecta, doar prin intermediul lui Isus. Deci este vital sa ntelegem si sa acceptam rolul sau de Repre zentant Principal al credintei noas tre si Cel care o duce la perfectiune (Evr. 12:1, 2). w09 15/7 1:16, 17

Miercuri, 20 iulie Fi ti buni unii cu al tii, plini de o tandra compasiune, iertandu-va cu marinimie unii pe al tii, asa cum si Dumnezeu, prin Cristos, v-a iertat cu marinimie. (Ef. 4:32)
Problemele si nentelegerile pot aparea mai rar sau chiar pot fi elimi nate daca suntem deschisi, cinstiti si amabili cand comunicam ntre noi. De pilda, cand facem o greseala, ezitam sa ne-o recunoastem n fata partenerului, copiilor sau a al tor membri apropiati ai familiei? Ce randu-ne scuze cu sinceritate, pro movam pacea si unitatea n sanul familiei (1 Pet. 3:810). Dar a spu ne adevarul nu nseamna a fi duri, lipsiti de tact. Daca suntem nepo liticosi, nu vom da mai multa greu tate adevarului, iar efectul nu va fi cel pe care ni-l dorim. Pavel a scris: Orice amaraciune rautacioa sa, furie, manie, strigat si vorbire jignitoare sa fie nlaturate de la voi, mpreuna cu orice rautate (Ef. 4:31). Cand vorbim cu amabilitate si respect, mesajul nostru va avea mai mare putere. In plus, le vom arata onoare celor cu care discutam (Mat. 23:12). w09 15/6 3:8, 9

In capitolul 11 din Evrei se gases te discursul plin de forta al lui Pa vel despre credinta. El defineste pe scurt credinta, amintindu-i pe Noe, Avraam, Sara si Rahav, pentru care credinta a fost cel mai important lu cru. Apoi Pavel i ndeamna pe cres tini sa priveasca tinta la Reprezen tantul Principal al credintei noas tre si Cel care o duce la perfectiune, Isus. Femeile si barbatii mentionati de Pavel au avut o ncredere de ne zdruncinat n promisiunile lui Dum nezeu. Ei nsa n-au cunoscut toate

Marti, 19 iulie Ei cercetau. (1 Pet. 1:11)

Joi, 21 iulie Satan a iesit dinaintea fe tei lui Iehova si l-a lovit pe Iov cu bube rele din talpa piciorului pana n crestetul capului. (Iov 2:7) Scripturile ebraice arata clar ca Satan l-a provocat cu nerusi nare pe Iehova si a dus omenirea n ratacire. In Scripturile grecesti crestine gasim si mai multe deta lii despre dusmania lui Satan. In Revelatia citim despre justifica rea suveranitatii lui Iehova si de spre distrugerea definitiva a Dia volului. Iar din cartea Iov aflam mai multe despre razvratirea lui. El nu a venit la ntrunirile ce resti cu scopul de a-l lauda pe Ie hova, ci cu o atitudine ostila si cu un obiectiv sinistru. Dupa ce l-a acuzat pe Iov si dupa ce i s-a dat permisiunea sa-l puna la ncercare, Satan a iesit dinaintea fetei lui Iehova (Iov 1:12). Asadar, car tea Iov arata ca Satan este aprigul dusman al omenirii. w09 15/4 1:13, 14 Vineri, 22 iulie Oamenii vor fi iubitori de sine, . . . fara afec tiune naturala, . . . neiubitori de bine. (2 Tim. 3:2, 3) In congregatia crestina dom neste o atmosfera nvioratoare, total diferita de ceea ce gasim n lume. Urmand exemplul lui Isus, fiecare dintre noi poate contribui la atmosfera placuta din congre gatie. Ce putem face n mod con cret? Multi frati au nevoie de aju tor si de ncurajare, deoarece se confrunta cu probleme de sanata te sau trec prin situatii grele. In aceste zile din urma problemele s-au agravat, dar ele nu sunt ni-

cidecum noi (2 Tim. 3:1). Cresti nii din timpurile biblice s-au confruntat si ei cu probleme ase manatoare. Si, asa cum n tre cut ajutorul fratilor a fost de mare pret, tot asa este si astazi. De aceea, ndemnul apostolului Pavel este cat se poate de opor tun: Sa le vorbiti consolator su fletelor deprimate, sa-i sprijiniti pe cei slabi, sa fiti ndelung rab datori fata de toti (1 Tes. 5:14). Cu alte cuvinte, suntem ndem nati sa manifestam bunatate asemenea lui Cristos. w09 15/9 1:15, 16 Sambata, 23 iulie Daca este posibil, atat cat depinde de voi, fi ti n pace cu to ti oamenii. (Rom. 12:18) Adevaratii crestini iubesc pa cea si sunt mpaciuitori (Mat. 5:9). O modalitate de a fi mpa ciuitori n familie este sa rezol vam nentelegerile cat mai repe de cu putinta pentru ca lucrurile sa nu se agraveze (Prov. 15:18; Ef. 4:26). La fel trebuie sa procedam si n congregatia crestina. Insa Pavel arata ca nu trebuie sa fim mpaciuitori doar cu membrii familiei sau cu membrii congrega tiei. El spune ca trebuie sa fim n pace cu to ti oamenii, adica si cu vecinii, cu colegii de munca sau de scoala si cu oamenii pe care i ntalnim n lucrarea de predicare. Insa apostolul face urmatoarea specificatie: Daca este posibil, atat cat depinde de voi. Asta n seamna ca trebuie sa facem tot ce este posibil n mod rezonabil pen tru a fi n pace cu toti, dar fara sa ncalcam principiile drepte ale lui Dumnezeu. w09 15/10 2:79

 In timp ce asteptam minunatul viitor care ne este rezervat, Ieho va vrea sa ne bucuram de lucrurile bune pe care ni le da. Biblia spu ne: Am nteles ca nimic nu este mai bun pentru [oameni] decat sa fie veseli si sa faca binele n viata si ca orice om sa manance, sa bea si sa se bucure de truda lui. Aces ta este darul lui Dumnezeu (Ecl. 3:12, 13). A face binele nseamna, printre altele, a face fapte bune spre folosul altora. Isus a spus ca este mai multa fericire n a da de cat n a primi. Gesturile de buna tate fata de partenerul de casato rie si fata de copiii, parintii sau ru dele noastre ne aduc mari satisfac tii (Prov. 3:27). De asemenea, daca suntem tandri, ospitalieri si ierta tori cu fratii nostri de credinta, vom simti multa bucurie si vom fi placuti n ochii lui Iehova (Col. 3:1214; 1 Pet. 4:8, 9). Iar daca ne vom ndeplini serviciul sacru cu spirit de sacrificiu, vom primi multe recompense. w09 15/12 2:15

Duminica, 24 iulie Sa facem ce este bine fa ta de to ti. (Gal. 6:10)

nepotrivit, fara sa-l anunte di nainte. Deseori se oprea din activitate pentru a-i ajuta pe acesti oameni deznadajduiti. Isus era plin de consideratie fata de cei ce credeau n el (Mar. 5:3033; Luca 18:3541). In calitate de crestini, noi urmam exemplul sau fiind amabili si gata oricand sa dam o mana de ajutor. Conduita noastra nu va trece neobservata de rude, de vecini si de altii. Mai mult, l glorifica pe Iehova si ne produce bucurie. w09 15/11 5:5

Marti, 26 iulie Am gasit o rascumparare! (Iov 33:24)

Probabil ca Elihu n-a nteles pe deplin semnificatia rascumpararii (1 Pet. 1:1012). Totusi, cuvintele sale transmit speranta minunata ca va veni o zi cand Dumnezeu va accepta o rascumparare si va eli bera omenirea de efectele batranetii si de moarte. Astfel, cuvinte le lui Elihu ne trimit cu gandul la minunata speranta a vietii vesni ce. Cartea Iov arata, de asemenea, ca va fi o nviere (Iov 14:14, 15). In prezent, cuvintele lui Elihu con tinua sa aib a nsemnatate pentru milioane de oameni care spera sa supravietuiasca distrugerii acestui sistem si sa asiste la ceva uimitor: cei varstnici pur si simplu vor nti neri! (Rev. 7:9, 10, 1417) Mai mult, toti oamenii n varsta care vor n via si vor recapata vigoarea tine retii! Cata bucurie le aduce aceas ta speranta oamenilor fideli! Bi nenteles, atat perspectiva cresti nilor unsi de a primi nemurirea n cer, cat si speranta altor oi de a trai vesnic pe pamant depind de manifestarea credintei n jertfa de rascumparare a lui Cristos (Ioan 10:16; Rom. 6:23). w09 15/8 1:1113

Luni, 25 iulie Fiica, credin ta ta te-a vindecat. Du-te n pace si fii vindecata de boala ta chinuitoare. (Mar. 5:34)
Printre multele lucruri pe care Isus Cristos le-a nvatat de la Tatal sau a fost si manifesta rea respectului. Desi serviciul sau pentru Iehova l solicita intens, consumandu-i uneori mult timp si energie, Isus a fost ntotdeau na rabdator si amabil. El era gata sa-i ajute pe leprosi, pe orbi, ne voiti sa cerseasca, si pe alti oa meni necajiti. Nu i ignora, chiar daca veneau la el ntr-un moment

Miercuri, 27 iulie Fornica tia . . . nici sa nu fie amintit[a] printre voi. (Ef. 5:3) Exersandu-si capacitatea de n telegere ca sa deosebeasca bine le si raul, crestinii sunt cu adeva rat ocrotiti n mijlocul unei lumi care si-a pierdut orice simt mo ral (Ef. 4:19). De pilda, un frate pe nume Alexandru, care citeste cu regularitate publicatiile bibli ce si le pretuieste mult, avea un loc de munca unde lucra numai ntre femei. Multe colege nu au dram de moralitate, spune Ale xandru. Una dintre ele nsa parea o persoana de caracter si a ara tat interes fata de adevar. Totusi, cand eram singuri ntr-o ncape re, a nceput sa-mi faca avansuri . . . Mi-am adus imediat aminte de o experienta din Turnul de veghe despre un frate care s-a confrun tat cu o problema asemanatoare la munca. In articol era prezentat si exemplul lui Iosif, care fusese ispitit de sotia lui Potifar. Am dat-o imediat la o parte pe colega mea, iar ea a iesit n fuga. (Gen. 39:712) Alexandru s-a bucurat ca si-a pastrat constiinta curata (1 Tim. 1:5). w09 15/5 1:13, 14 Joi, 28 iulie Primi ti-va . . . cu caldura unii pe al tii, asa cum si Cristos ne-a pri mit cu caldura. (Rom. 15:7)
Termenul grecesc tradus prin a primi cu caldura nseamna a primi cu bunatate sau ospitalita te, a accepta pe cineva n cercul sau de prieteni. Cand i veneau priete nii n vizita, o gazda ospitaliera din timpurile biblice si exprima des chis bucuria de a-i vedea. Figurativ vorbind, asa ne-a primit si Cristos n congregatia crestina, iar noi sun

tem ndemnati sa-i urmam exem plul, primindu-i cu caldura pe fra tii nostri. Cand i salutam pe frati la Sala Regatului sau n alte locuri, le-am putea acorda mai multa atentie celor pe care nu i-am va zut sau cu care n-am vorbit n ul tima vreme. De ce n-am sta ca teva minute de vorba cu ei? La ur matoarea ntrunire, am putea discuta cu alti frati. In scurt timp, vom fi avut conversatii placute cu aproape toti membrii congregatiei. Nu trebuie sa ne facem griji daca nu reusim sa vorbim cu toti ntr-o zi. Si nimeni n-ar trebui sa se supere daca nu reusim sa-l salutam la fie care ntrunire. w09 15/11 4:8, 9

Vineri, 29 iulie Tata sfant, vegheaza asupra lor datorita numelui tau pe care mi l-ai dat, pentru ca ei sa fie una, asa cum si noi suntem una. (Ioan 17:11)
Isus nu s-a concentrat asupra defectelor pe care le aveau priete nii sai, ci a actionat numai spre bi nele lor. De exemplu, el l-a rugat pe Iehova sa-i sustina cand se vor confrunta cu ncercari. Isus a ara tat consideratie fata de limitele lor fizice (Mar. 6:3032). Mai mult, nu doar le-a spus ce gandea el, ci chiar a dorit mereu sa afle si sa n teleaga gandurile si sentimentele lor (Mat. 16:1316; 17:2426). Isus a trait si a murit pentru priete nii sai. E adevarat, el stia ca trebuia sa moara pentru a satis face n mod legitim cerintele jus titiei divine (Mat. 26:27, 28; Evr. 9:22, 28). Totusi, Isus si-a dat viata din iubire. El a spus: Nimeni nu are iubire mai mare decat aceea n care cineva si da sufletul pen tru prietenii sai (Ioan 15:13). w09 15/10 3:7, 8

 Sambata, 30 iulie Orice lucru face ti, sa-l face ti din tot sufletul, ca pentru Iehova, nu ca pentru oameni, fiind ca sti ti ca de la Iehova ve ti primi rasplata cuvenita. (Col. 3:23, 24) Ai putea arata ca ti pretuiesti locul n congregatie analizandu-ti situatia si straduindu-te sa faci tot ce poti ca sa-ti glorifici servi ciul si ca sa-i aduci onoare lui Ie hova (Rom. 11:13). Unii dintre noi au posibilitatea sa faca pionie rat regular. Altii slujesc ntr-o for ma speciala a serviciului cu timp integral, fiind misionari, supraveghetori itineranti sau betelisti. Multi frati si multe surori iau par te la construirea de Sali ale Regatului. Iar majoritatea slujitorilor lui Iehova se straduiesc din raspu teri sa se ngrijeasca de necesita tile spirituale ale familiei lor si sa participe din plin la lucrarea de predicare n fiecare saptamana. Avem convingerea ca, atunci cand i slujim lui Iehova din toata inima si facem tot ce putem n serviciul adus lui, exista ntotdeauna un loc pentru noi n organizatia sa! w09 15/11 3:6 Luni, 1 august Ramane ti lucizi, veghea ti! (1 Pet. 5:8) Sa ne gandim o clipa la vie zurele-de-stanca. Este o creatu ra micuta de la care putem nvata o lectie foarte importanta (Prov. 30:26). El nu cade usor n gheara rapitorilor. Se foloseste de vede rea lui agera pentru a sesiza de de parte pericolul si sta pe langa cra paturile si gaurile stancilor, unde se pune la adapost ca sa-si scape viata. Si noi trebuie sa avem o ve

Duminica, 31 iulie Mosteni ti regatul pregatit pentru voi de la ntemeierea lumii! (Mat. 25:34) De cand a nviat, Isus supra vegheaza cu fidelitate activitatea congregatiei crestine, peste care domneste ca rege (Col. 1:13). La timpul stabilit, el a n ceput sa-si exercite autoritatea de Rege al Regatului lui Dumnezeu. Profetiile biblice si eve nimentele mondiale confirma ca prezenta ca Rege a lui Isus a nceput n anul 1914, ca de alt fel si ncheierea acestui sistem (Mat. 24:3; Rev. 11:15). La pu tin timp dupa aceea, Isus si nge rii i-au aruncat din cer pe Satan si pe demonii sai (Rev. 12:710). Lucrarea de predicare si de predare pe care Isus a nceput-o n anul 29 e.n. se apropie de punctul cul minant. In curand, el i va judeca pe toti oamenii. Celor asemana tori oilor, care l accepta ca mijloc de salvare folosit de Iehova, el le va spune sa mosteneasca regatul (Mat. 25:3133, 41). Cei care l resping pe Isus ca Rege vor fi distrusi (Rev. 19:11). w09 15/12 3:16, 17
dere spirituala foarte buna ca sa ne ferim de capcanele ce ne pan desc la tot pasul n sistemul de lucruri al lui Satan. Putem rama ne treji cautand ocrotire spiritua la la Iehova. Iata de ce nu trebu ie sa neglijam studiul Cuvantului lui Dumnezeu si asistarea la n trunirile crestine (Luca 4:4; Evr. 10:24, 25). Mai mult, asa cum vie zurii-de-stanca sunt uniti cu to varasii lor, si noi trebuie sa ra manem alaturi de fratii nostri ca sa ne ncurajam reciproc (Rom. 1:12). w09 15/4 3:1113

Marti, 2 august I-a aparut un nger din cer si l-a ntarit. (Luca 22:43)
Daca Iehova ar fi dorit, ngerii ar fi putut interveni pentru a mpiedica arestarea si uciderea pli na de cruzime a lui Isus. To tusi, un nger a fost trimis pentru a-l ntari. In armonie cu scopul lui Iehova, Isus si-a dat viata ca jer tfa si a dovedit ca un om perfect poate sa-i ramana fidel lui Dum nezeu chiar daca este aspru ncer cat. Iehova l-a nviat apoi pe Isus la viata nemuritoare n cer, dan du-i toata autoritatea si punan du-i pe ngeri sub conducerea sa (Mat. 28:18; Luca 24:47; Fap. 2:32; 1 Pet. 3:22). Astfel, Isus s-a dovedit a fi partea principala a semintei femeii (Gen. 3:15; Gal. 3:16). Daca Isus ar fi avut un comportament imprudent si s-ar fi asteptat sa fie salvat de n geri, el l-ar fi pus la ncercare pe Iehova. Dar Isus stia ca acest lucru era gresit (Mat. 4:57). Asadar, ur mand exemplul lui Isus, sa traim cu judecata sanatoasa, adica sa nu ne asumam riscuri inutile, dar sa fim curajosi cand suntem perse cutati (Tit 2:12). w09 15/5 3:11, 12

consulta cu fiecare membru al clasei sclavului (Fap. 16:4, 5). Mem brii marii multimi apreciaza hrana spirituala produsa sub ndrumarea Corpului de Guvernare. Toto data, desi respecta sclavul, ei au grija sa nu ridice n slavi pe vreunul dintre cei ce se declara membri ai clasei sclavului. Niciun crestin care a fost ntr-adevar uns cu spiritul lui Dumnezeu nu dores te sau nu se asteapta sa fie tra tat astfel (Fap. 14:14, 15). w09 15/6 4:18, 19

Joi, 4 august Lumina straluceste pentru cel drept. (Ps. 97:11)

Cu toate ca majoritatea religiilor care se declara crestine nu includ printre nvataturile lor speranta vietii vesnice pe pamant, Satan nu a reusit ntotdeauna sa ascun da adevarul. De-a lungul timpului, cativa cititori atenti ai Scriptu rilor au vazut strafulgerari de lu mina spirituala. Ei au nteles une le aspecte importante referitoa re la modul n care Dumnezeu va restabili omenirea la perfectiune (Mat. 7:13, 14; 13:3739). In secolul al XVII-lea, Biblia a fost tradu sa si tiparita pe scara larg a, fiind astfel accesibila maselor. In 1651, un erudit a scris ca, asa cum prin Adam oamenii au pierdut Para disul si viata vesnica pe pamant, tot asa, prin Cristos, oamenii vor putea trai pe pamant; altfel, com paratia n-ar fi potrivita (1 Cor. 15:21, 22). De asemenea, n poemele Paradisul pierdut si Paradi sul regasit, renumitul poet englez John Milton (16081674) a descris rasplata pe care cei fideli o vor primi ntr-un paradis pamantesc. w09 15/8 3:8

Miercuri, 3 august Petru l-a ridicat, zicand: Ridica-te! Si eu sunt tot om!. (Fap. 10:26)
Azi un mic numar de b arbati unsi au datoria de a reprezenta clasa sclavului. Ei alcatuiesc Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova. Acesti b arbati unsi cu spirit supravegheaza toate activi tatile teocratice, inclusiv progra mul de hranire spirituala. Insa, la fel ca n secolul I, nainte de a lua decizii, Corpul de Guvernare nu se

Vineri, 5 august Ce folos va avea un om daca va castiga ntreaga lume, dar si va pierde sufletul? (Mat. 16:26)
Instruirea divina ne este de mare folos deoarece ne ajuta sa ne stabi lim corect prioritatile n viata. Ast fel, vom fi pregatiti pentru ziua cea mare a lui Iehova. Apostolul Pavel i-a scris lui Timotei: Porun ceste-le celor care sunt bogati n ac tualul sistem sa nu fie trufasi si sa nu-si puna speranta n bogatii nesi gure, ci n Dumnezeu. Chiar daca nu avem multi bani, acest sfat care provine de la Iehova ne poate fi util. Cum anume? In loc sa alergam dupa lucruri materiale, ar trebui sa ne straduim sa facem binele si sa fim bogati n fapte bune. Iar daca acor dam prioritate nchinarii aduse lui Iehova, vom strange drept comoa ra o buna temelie pentru viitor (1 Tim. 6:1719). O astfel de atitu dine plina de sacrificiu de sine este o dovada de ntelepciune (Mat. 16:27). Avand n vedere cat de aproape este ziua lui Iehova, fieca re dintre noi ar trebui sa se ntrebe: Strang eu comori pe pamant sau n cer? Sunt eu sclavul lui Dumnezeu sau al bogatiilor? (Mat. 6:19, 20, 24) w09 15/9 4:11

tii. Ce se poate spune despre tine? Ai obiceiul sa saluti? Sau treci adesea pe langa oameni fara sa schitezi un zambet sau sa le adre sezi un cuvant? Fara a fi rau intentionat, cineva ar putea ajunge sa cultive un obicei care, n realita te, dovedeste lipsa de respect. Un specialist n comunicare, Donald Weiss, a scris: Oamenii se supara cand altii trec pe langa ei si nu-i baga n seama. . . . Asadar, solu tia este simpla: Salutati-i pe oa meni! Vorbiti cu ei!. Daca nu vom adopta o atitudine rece si distanta n relatiile cu semenii, vom avea rezultate bune. w09 15/11 5:8, 9

In multe locuri, din cauza ritmului trepidant al vietii, adesea oa menii trec unul pe langa altul fara macar sa se salute. Binente les, nici nu avem cum sa-i salutam pe toti cei care trec pe langa noi pe un trotuar aglomerat. Totusi, n multe alte situatii este potrivit si chiar de dorit sa-i salutam pe al-

Sambata, 6 august Daca i saluta ti numai pe fratii vostri, ce lucru neobisnuit fa ce ti? Nu fac la fel si oamenii na tiunilor? (Mat. 5:47)

In timpul Domniei de O Mie de Ani, Isus si va ndeplini rolul de Sfatuitor Minunat, Dumnezeu Pu ternic, Tata Etern, Print al Pacii (Is. 9:6, 7). Sub Regatul sau, oa menii, inclusiv cei morti care vor n via, vor ajunge la perfectiune (Ioan 5:2629). Mesia i va ndruma pe oa menii ascultatori la izvoarele ape lor vietii, dandu-le astfel posibi litatea sa se bucure de prietenie cu Iehova (Rev. 7:16). Dupa testul final, toti razvratitii, inclusiv Satan si demonii sai, vor fi aruncati n la cul de foc (Rev. 20:10). Intr-adevar, Isus si ndeplineste ntr-un mod minunat si ireprosabil rolul de Me sia! Pamantul transformat n paradis va fi umplut de oameni elibe rati, care vor trai vesnic, perfect sa natosi si fericiti. Numele sfant al lui Iehova va fi curatat de orice opro briu, iar dreptatea suveranitatii sale universale va fi pe deplin justi ficata. Ce mostenire mareata i as teapta pe toti cei care se supun lui Mesia, Unsul lui Dumnezeu! w09 15/12 3:18, 19

Duminica, 7 august Dumnezeu va sterge orice lacri ma din ochii lor. (Rev. 7:17)

Luni, 8 august Pazeste- ti limba de rau si buzele de vorbirea nselatoare. (Ps. 34:13) Cand apostolii vorbeau aprins cu privire la cine era mai mare, Isus a fost ferm, dar i-a ajutat cu rabdare sa nteleaga ca trebuiau sa fie umili (Mar. 9:3337; Luca 9:4648; 22:2427; Ioan 13:14). In mod asemanator, batranii cres tini de azi sustin cu fermitate dreptatea, dar nu stapanesc peste turma lui Dumnezeu (Mar. 10:4244). Ei urmeaza exemplul lui Cristos fiind buni cu ceilalti si plini de tandra compasiune (Ef. 4:32). Daca suntem deschisi cu fratii nostri, dar le si ocrotim sen timentele, putem spune ce gan dim fara sa-i ofensam. Intr-ade var, nu dorim sa avem limba as cutita ca un brici, adica sa-i ranim pe ceilalti printr-o vor bire lipsita de respect, jignitoa re (Ps. 52:2; Prov. 12:18). Astfel l onoram pe Dumnezeu si promo vam unitatea n congregatie. w09 15/6 3:10, 11 Marti, 9 august Acum deci raman acestea trei: credin ta, speran ta si iubirea. Dar cea mai mare dintre acestea este iubirea. (1 Cor. 13:13) Slujitorii lui Iehova stiu cat este de ntelept sa urmeze ca lea iubirii, care ntrece toate cele lalte cai. Intr-adevar, iubirea es te cea mai buna cale pe care o putem urma, indiferent de si tuatie. Sa remarcam cum a subli niat apostolul Pavel acest adevar. Mai ntai, el a aratat ca darurile spiritului vor nceta si ca membrii congregatiei vor creste spre ma turitate (1 Cor. 13:812). Apoi a

concluzionat scriind cuvintele din textul de azi. In cele din urma, lucrurile n care credem vor deveni realitate si, astfel, nu va mai fi nevoie sa credem n ele. Spe ranta n promisiunile pe care do rim mult sa le vedem mplinite va nceta dup a ce toate lucrurile vor deveni noi. Dar ce putem spune despre iubire? Ea nu se va termi na niciodata! Iubirea va ramane pentru totdeauna. Intrucat avem perspectiva vietii vesnice, cu si guranta vom vedea si vom ntele ge tot mai multe fatete ale iubirii lui Dumnezeu (1 Ioan 2:17). w09 15/12 4:20, 21

Miercuri, 10 august Largi ti-va si voi. (2 Cor. 6:13) Daca ceea ce ne apropie de unii crestini ne ndeparteaza de altii, trebuie sa ne largim. Ar fi nte lept sa ne ntrebam: Ii salut atat pe cei n varsta, cat si pe cei tineri din congregatie? Cand i salu tam pe altii, facem de fapt primul pas n a-i primi cu caldura (Rom. 15:7). Acest prim pas poate duce la conversatii placute si la prie tenii durabile. De exemplu, fratii care fac cunostinta si discuta unii cu altii la congrese si doresc sa se rentalneasca. Voluntarii care lu creaza la construirea Salilor Regatului, precum si cei ce iau par te la actiunile de ajutorare n caz de dezastre leaga deseori priete nii stranse ntre ei deoarece, lu crand umar la umar, ajung sa-si vada reciproc calitatile. In orga nizatia lui Iehova avem numeroa se ocazii de a lega prietenii traini ce. Daca ne largim, ne vom face mai multi prieteni, iar astfel iu birea care ne uneste n nchina rea adevarata va creste. w09 15/11 4:5, 7, 10

Joi, 11 august Voi sunte ti cei care a ti ramas n totdeauna cu mine n ncercarile mele. (Luca 22:28)
Isus si-a pus la dispozitie cu ge nerozitate timpul si lucrurile ma teriale, fiind plin de afectiune fata de cei din jur. De aceea, oamenii i-au cautat compania si s-au simtit ndemnati sa faca ceva pentru el (Luca 8:13). Isus a spus din proprie experienta: Fiti dar nici si vi se va da. Vi se va turna n poala o masura buna, ndesa ta, scuturata si care da pe dinafa ra. Caci cu masura cu care masu rati vi se va masura napoi (Luca 6:38). Cum era de asteptat, unii oameni au ncercat sa se mprie teneasca cu Isus doar din interes. Acesti prieteni falsi l-au aban donat cand au nteles gresit une le cuvinte ale sale. In loc sa aiba ncredere n Isus, ei au tras con cluzii gresite si i-au ntors spate le. Apostolii nsa i-au ramas loiali. Desi prietenia lor cu Isus a fost deseori pusa la ncercare, ei au facut tot posibilul sa fie alaturi de el n orice situatie (Ioan 6:26, 56, 60, 6668). w09 15/10 3:9, 10

Vineri, 12 august Noi . . . avem mintea lui Cristos. (1 Cor. 2:16) Cand cineva care a pacatuit respinge sfaturile din Scripturi sau ncearca sa dea vina pe altii pen tru pacatul lui, batranii si alti cres tini ar putea fi revoltati. Stiind cat rau a facut deja persoana respecti va, ei ar putea fi tentati sa-si ex prime indignarea fata de actiunile si atitudinea ei. Totusi, mania este daunatoare si nu reflecta mintea lui Cristos (Iac. 1:19, 20). Isus a fost foarte direct cand i-a avertizat

pe unii din vremea sa, dar nicioda ta nu le-a adresat vorbe rautacioa se, care sa-i raneasca (1 Pet. 2:23). Dimpotriva, el le-a aratat paca tosilor ca, daca se caiau, se puteau ntoarce la Iehova si puteau primi din nou favoarea Sa. De fapt, unul dintre motivele principale pentru care Isus a venit n lume a fost ca sa salveze pacatosi (1 Tim. 1:15). Sa ne amintim ca masura biblica privitoare la actiunile judiciare n congregatie are n vedere ocro tirea turmei si i poate determina pe cei ce au pacatuit sa se caiasca (2 Cor. 2:68). w09 15/9 3:6, 7 Sambata, 13 august El si va scapa poporul de paca tele lui. (Mat. 1:21) Isus nu numai ca ne eliberea za de pacatele din trecut, dar ne si deschide calea spre un viitor mai bun. Eliberandu-si continua torii din sclavia pacatului, Isus i scapa de mania divina si le ofe ra posibilitatea sa devina prieteni cu Iehova. Eliberarea de p acat pe care o realizeaza Isus va include, la momentul potrivit, eliberarea de efectele dezastruoase ale pacatului: boala si chiar moartea. Pentru a ntelege mai bine ce va nsemna acest lucru, sa ne amin tim ce s-a ntamplat cand Isus a mers acasa la Iair, a carui fii ca de 12 ani murise. Isus i-a spus lui Iair: Nu te teme! Crede nu mai si ea va fi salvata! (Luca 8:41, 42, 49, 50). Fata ntr-adevar a n viat! Imaginati-va ce bucurie au simtit parintii ei! Avand n minte acest exemplu, imaginati-va cata bucurie vom simti si noi la nvie re, cand toti cei din mormintele de amintire vor auzi glasul sau [al lui Isus] si vor iesi afara! (Ioan 5:28, 29) w09 15/4 4:17, 18

 Duminica, 14 august Tu ai cuvintele vie tii vesnice. (Ioan 6:68) Daca pune pret pe ceea ce pre da, un nvatator va fi entuziast si va avea o influenta puternica asu pra celor care l asculta. Pe de alta parte, daca i lipseste aprecie rea, se poate astepta el ca elevii sa considere valoros ceea ce aud? Sa nu subestimam niciodata efectul pe care exemplul nostru ca nvata tori ai Cuvantului lui Dumnezeu l poate avea asupra celor carora le predam. Isus a spus: Cine este in struit n mod desavarsit va fi ca n vatatorul lui (Luca 6:40). Isus iu bea ce preda. Stia ca are un me saj valoros de mpartasit: adevarul despre Tatal sau ceresc, nsesi cu vintele lui Dumnezeu (Ioan 3:34). Adevarurile predate de Isus erau ca o lumina orbitoare, dadeau pe fata raul si faceau sa straluceas ca binele. Le aduceau speranta si alinare oamenilor umili nselati de falsii conducatori religiosi si asu priti de Diavol (Fap. 10:38). Insa iubirea lui Isus pentru adevar nu s-a vazut doar n ce a predat, ci si n tot ce a facut. w09 15/7 3:10, 11 Luni, 15 august Ma voi nveseli si ma voi bucura datorita bunata tii tale iubitoare, pentru ca ai vazut necazul meu, ai stiut despre stramtorarile su fletului meu. (Ps. 31:7) Chiar si atunci cand trecem prin ncercari putem gasi bucurie n lucrurile materiale primite de la Iehova. Mai mult, un apus de soare superb, un peisaj magnific, ghidusiile puilor de animale si alte mi nunatii ale creatiei nu costa nimic, dar ne umplu sufletul de admira tie si de bucurie. In timp ce reflec tam la toate acestea, iubirea noas-

tra fat a de Iehova creste tot mai mult, ntrucat el este Cel care da toate lucrurile bune. Iubirea noas tra pentru Dumnezeu, ascultarea de poruncile sale si credinta n jertfa de rascumparare ne vor elibera complet de problemele specifice vietii imperfecte si ne vor calauzi spre lumea noua, unde vom simti o bucurie vesnica (1 Ioan 5:3). Pana atunci, gasim mangaie re stiind ca Iehova cunoaste toa te suferintele noastre. Din iubi re fata de noi, el ne va elibera din necazuri (Ps. 34:19). w09 15/12 2:16, 17

Marti, 16 august Noi, desi suntem mul ti, . . . sun tem un singur corp. (Rom. 12:5) Pavel i compara pe crestinii unsi cu madularele unui corp care slujesc n unitate sub ndrumarea Capului lor, Cristos (Col. 1:18). El le reaminteste crestinilor nas cuti prin spirit ca un corp are multe madulare, care ndeplinesc functii diferite, si ca ei, desi sunt multi, sunt un singur corp, fiind uniti cu Cristos (Rom. 12:4). Aceeasi idee o regasim si n n demnul pe care Pavel l-a dat cres tinilor unsi din Efes: Sa cres tem prin iubire n toate lucrurile n cel care este capul, Cristos. Din el, tot corpul armonios mbinat si facut sa colaboreze prin toate ncheieturile care dau ce este nece sar, dupa lucrarea fiecarui madu lar n masura potrivita contribuie la cresterea corpului, pentru ca acesta sa se zideasca pe sine n iubire (Ef. 4:15, 16). Desi alte oi nu fac parte din grupul celor ce al catuiesc corpul lui Cristos, ele pot nvata multe din aceasta ilustra re n timp ce se straduiesc sa con tribuie la unitatea crestina (Ioan 10:16). w09 15/10 1:9, 10

Miercuri, 17 august Avem . . . daruri diferite, potrivit bunata tii nemeritate care ne-a fost aratata. (Rom. 12:6) Este important sa ne analizam n mod sincer situatia persona la, ntrucat aceasta influenteaza, ntr-o anumita masura, locul nos tru n congregatie. De exemplu, exista unele deosebiri ntre lo cul unui frate n congregatie si cel al unei surori. In plus, varsta, sta rea de sanatate si alti factori in fluenteaza ceea ce putem face n serviciul lui Iehova. In Proverbele 20:29 se spune: Frumusetea tine rilor este forta lor, iar splendoarea batranilor este parul lor carunt. Cei tineri pot face mai multe din punct de vedere fizic, ntrucat au vigoarea specifica tineretii. Si cei n varsta pot avea o contribu tie importanta n congregatie da torita ntelepciunii si experientei lor. Dar sa nu uitam ca tot ce pu tem face n organizatia lui Iehova se datoreaza bunatatii sale neme ritate! (Fap. 14:26; Rom. 12:68) w09 15/11 3:7 Joi, 18 august [Iov] tot mai tine cu tarie la integritatea lui, desi tu ma starnesti mpotriva lui, ca sa-l nimicesc fara motiv. (Iov 2:3) Diavolul l-a pus la ncercare pe Iov si cand era bogat, si dupa ce n-a mai ramas cu nimic. Asadar, Satan n-are pic de mila fata de sa raci sau fata de cei ce trec prin ne cazuri. El pur si simplu i uraste pe cei ce si pastreaza integrita tea (Iov 2:35). Cu toate acestea, prin integritatea lui, Iov a de monstrat ca Satan mintea. Satan a

fost primul apostat. Apostatii din zilele noastre seamana cu Diavo lul. Atitudinea critica fata de frati, fata de batrani sau fata de Corpul de Guvernare le otraveste mintea. Unii apostati nu sunt de acord cu folosirea numelui divin, Iehova. Nu doresc sa-l cunoasca pe Dum nezeu si nici sa-i slujeasca. Ase menea tatalui lor, Satan, cauta victime printre slujitorii loiali ai lui Iehova (Ioan 8:44). Iata de ce nu vrem sa avem de-a face cu ei! (2 Ioan 10, 11) w09 15/4 1:14, 15

Vineri, 19 august In ce priveste capacitatea de n telegere, fi ti oameni maturi! (1 Cor. 14:20) Cand ne straduim sa facem progrese spirituale, mintea noas tra ramane concentrata asupra lucrurilor mai importante (Filip. 1:9, 10). Astfel, recunostinta pen tru Dumnezeu si pentru toate da rurile sale ni se adanceste (Rom. 3:24). Crestinul matur n ce pri veste capacitatea de ntelegere cultiva aceasta recunostinta si are o relatie de prietenie stransa cu Iehova. O sora pe nume Luiza a re cunoscut ca, dupa botez, o perioa da fusese foarte preocupata de im presia pe care le-o lasa celorlalti. Ea relateaza: Nu simteam dorin ta puternica de a-i sluji lui Ieho va. Mi-am dat seama ca trebuia sa fac niste schimbari daca voiam sa simt ca-i dau totul. Cea mai mare dintre ele a fost sa-i aduc nchinare cu tot sufletul. Cu mult efort, Luiza si-a ntarit inima si a reusit mai tarziu sa faca fata unei pro bleme grave de sanatate (Iac. 5:8). Ea mai spune: A fost o adevarata lupta, dar m-am apropiat mult de Iehova. w09 15/5 1:15, 16

 Sambata, 20 august Fiecare suflet a fost cuprins de teama si prin apostoli se faceau multe minuni si semne. (Fap. 2:43)
Clocotind de furie din cauza lu crarii discipolilor lui Isus, conducatorii religiosi i-au prins pe Ioan si Petru si le-au poruncit sa nu mai vorbeasca despre Isus. Cand au fost eliberati, ei le-au povestit frati lor cele ntamplate. Toti si-au ple cat genunchiul naintea lui Iehova si l-au implorat cu privire la opozi tia starnita: Iehova, . . . fa ca scla vii tai sa continue sa spuna cuvan tul tau cu toata ndrazneala. Care a fost rezultatul? Toti s-au um plut de spirit sfant si vorbeau cu vantul lui Dumnezeu cu ndraz neala. (Fap. 2:41; 4:2431) Sa re marcam ca puternicul spirit sfant al lui Iehova i-a ajutat pe discipoli sa predice cuvantul lui Dumnezeu cu ndrazneala. Prin urmare, cura jul de a le predica semenilor adeva rul, chiar si mpotrivitorilor, nu iz voraste din noi nsine. Daca-l ru gam, Iehova poate sa ne dea spi ritul sfant si ni-l va da. Cu spriji nul lui Dumnezeu, si noi putem iesi biruitori n fata mpotrivirilor (Ps. 138:3). w09 15/7 4:1214

tram curat modul de nchinare, evi tand sa ne lasam patati de religia falsa. Sa nu uitam niciodata aver tismentul din textul de azi. In pre zent ne pastram curati din punct de vedere spiritual evitand chiar si numai sa atingem ceea ce Ta tal nostru ceresc considera a fi necurat pe plan religios. De exemplu, suntem atenti sa nu ne implicam n nici un fel n sarbatorile religiei fal se, atat de populare azi. E adevarat, nu este usor sa ne pastram curati. Cu toate acestea, slujitorii lui Ieho va se straduiesc sa ramana curati, deoarece numai asa pot sa se pas treze n iubirea lui Dumnezeu (Iuda 21). w09 15/8 4:20

Luni, 22 august Sa i-o ceara nencetat si cu credin ta. (Iac. 1:6)

Indiferent n ce situatie ne-am afla, sa ne rugam mereu cu cre dinta! Daca ti este pusa la ncerca re integritatea, urmeaza sfatul dis cipolului Iacov. Roaga-te lui Iehova si fii sigur ca ti va da ntelepciunea de care ai nevoie ca sa depasesti n cercarile (Iac. 1:58). Dumnezeu cu noaste gandurile care te framanta si ti poate oferi ndrumare si man gaiere prin spiritul sau. Deschi de-ti inima naintea lui cu credinta, fara sa te ndoiesti deloc, si accep ta ndrumarea spiritului sfant si sfa turile Bibliei. Intrucat nu putea sa aiba copii, Ana, una din cele doua sotii ale levitului Elcana, s-a rugat sa aiba un fiu si a fost convin sa ca urma sa primeasca raspuns la rugaciunea sa (1 Sam. 1:918). Daca meditam la rugaciunea Anei, rugaciunile noastre pot deveni mai profunde. De asemenea, vom ntele ge ca pana si tristetea cauzata de o problema tulburatoare poate dis parea daca ne rugam avand ncrede re ca Iehova ne va raspunde (1 Sam. 2:110). w09 15/11 2:1315

Duminica, 21 august Indeparta ti-va, ndeparta ti-va, iesi ti de acolo, nu atinge ti nimic necurat! Iesi ti din mijlocul lui, pastra ti-va cura ti! (Is. 52:11)
Cu totii trebuie sa fim curati atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere mental, moral si spiritual. Noi ne straduim sa ne pastram gandurile curate. De asemenea, respectam cu fidelitate normele lui Iehova privitoare la curatenia morala n pofida de gradarii sexuale ce caracterizeaza aceasta lume. Si, lucrul cel mai im portant, suntem hotarati sa ne pas

Marti, 23 august Lua ti jugul meu asupra voastra si nva ta ti de la mine, caci eu sunt bland si am o inima umila, si ve ti gasi nviorare pentru sufletele voastre. Pentru ca jugul meu este placut si sarcina mea, usoara. (Mat. 11:29, 30)
Crestinii au responsabilitatea de a-i primi pe frati cu drag, de a-i trata asa cum i-ar fi tratat Isus. Trebuie sa aratam interes sin cer chiar si fata de cei pe care i ntalnim, poate, pentru prima data (3 Ioan 58). In plus, asemenea lui Isus, sa luam initiativa si sa aratam compasiune fata de altii, fiind n totdeauna nvioratori (Is. 32:2; Mat. 11:28). Fiecare dintre noi poate ma nifesta bunatate prin actiuni con crete care vadesc interes sincer fata de frati. Cautati modalitati de a-i ajuta! Luati initiativa! Faceti tot ce va sta n putinta! In iubire fra teasca, fiti plini de afectiune tan dra unii fata de altii, asa cum a n demnat Pavel. El a adaugat: In a va arata onoare unii altora, fiti pri mii (Rom. 12:10). Aceasta presu pune sa urmam exemplul lui Cris tos, tratandu-i pe ceilalti cu caldu ra si bunatate, si sa nvatam sa ma nifestam iubire fara ipocrizie (2 Cor. 6:6). w09 15/9 1:17, 18

aduc aminte de credinta neipocrita care este n tine (2 Tim. 1:5). To tusi, Timotei trebuia sa arate me reu ca era un crestin adevarat. In cele doua scrisori ale sale, Pavel i-a dat lui Timotei diferite sfaturi referitoare la conduita. De exem plu, Timotei nu trebuia sa alerge dupa bogatii. Cand cineva ajunge sa iubeasca bogatiile, nseamna ca a slabit spiritualiceste. Insa cei care aleg sa duca o viata simpla, multumindu-se cu hrana si acope ramant, dovedesc ca progreseaza pe plan spiritual (1 Tim. 6:68; Filip. 4:1113). w09 15/12 1:10, 11

Joi, 25 august Sa respecta ti legile si hotararile mele judecatoresti: daca un om le va respecta, va trai prin ele. (Lev. 18:5)
Cand i-a dat natiunii Israel Le gea, Iehova a spus cuvintele con semnate n textul de azi. Intru cat nu puteau respecta cu strictete acele norme perfecte, israelitii erau condamnati de Lege. Ei aveau mare nevoie de eliberare! (Gal. 3:13) Iehova i-a inspirat si pe alti scriitori ai Bibliei sa mentione ze speranta vietii vesnice (Ps. 21:4; 37:29). Unul dintre acestia a fost David. Dupa ce descrie unitatea adevaratilor nchinatori pe munte le figurativ Sion, David si ncheie psalmul astfel: Acolo a poruncit Iehova sa fie binecuvantarea, da, viata vesnica (Ps. 133:3). Iehova l-a inspirat si pe Isaia sa profeteas ca despre viata vesnica pe pamant (Is. 25:7, 8). In prezent, pacatul si moartea apasa greu asupra omeni rii, sufocand-o. Insa, la un mo ment dat, ele vor fi nlaturate de pe tot pamantul. Iehova nsusi a facut aceasta promisiune! w09 15/8 1:1416

Miercuri, 24 august Iubirea de bani este radacina a tot felul de rele. (1 Tim. 6:10)
Daca doar am spune ce este bine, dar nu am face binele, am fi ipocriti. Pavel cunostea ipocrizia fari seilor si efectele unei astfel de ati tudini. De aceea, el l-a avertizat pe Timotei nu doar o data sa evite nesinceritatea si ipocrizia (1 Tim. 1:5; 4:1, 2). Binenteles, Timotei nu era ipocrit. Pavel chiar i-a scris: Imi

Vineri, 26 august Tot ce vre ti sa va faca voua oamenii face ti-le si voi la fel. (Mat. 7:12) Dupa ce primul cuplu de oa meni a pacatuit, eliberarea ome nirii din pacat a devenit o parte importanta a scopului divin. Ie hova l-a dat pe Cristos ca jertfa de rascumparare pentru a face posibila eliberarea aceasta (Rom. 5:8). De asemenea, Iehova ne-a pus la dispozitie Cuvantul sau, Biblia, care ne arata cum ne pu tem bucura de o viata fericita, n pofida imperfectiunii mosteni te (Ps. 119:105). Iehova ne da sfa turi care ne ajuta sa avem familii fericite si puternice. Cu privire la casatorie, cartea Geneza afirma ca barbatul se va alipi de sotia sa si vor deveni o singura carne (Gen. 2:24). In timpul serviciului sau pamantesc, Isus a subliniat ca Iehova a instituit casatoria ca o legatura permanenta. De asemenea, Isus a predat principii care aveau sa-i ajute pe membrii fami liei sa evite atitudini ce amenin tau casnicia sau fericirea ntregii familii (Mat. 5:2737). w09 15/7 2:2, 3 Sambata, 27 august Nu va razbuna ti singuri, ci face ti loc maniei, caci este scris: Razbunarea este a mea, eu voi rasplati, zice Iehova. (Rom. 12:19) Este necesar sa ne stapanim n situatii rele si sa-i tratam cu blandete chiar si pe cei ce se mpotrivesc lucrarii si mesaju lui nostru, inclusiv pe mpotrivi torii nversunati (2 Tim. 2:2325). Pavel i-a sfatuit pe crestini sa nu

se razbune singuri, ci sa faca loc maniei. La a cui manie se referea Pavel? Evident, nu la mania noas tra, ci la mania lui Dumnezeu. Noi stim ca nu trebuie sa dam frau liber maniei si ca nu avem drep tul sa ne razbunam. Psalmistul a scris: Lasa mania si paraseste fu ria, nu te aprinde de manie ca sa faci raul (Ps. 37:8). Iar Solomon a dat urmatorul sfat: Sa nu zici: Ii voi ntoarce raul! Spera n Iehova si el te va salva (Prov. 20:22). w09 15/10 2:10 Duminica, 28 august Tatal nostru care esti n ceruri, sa fie sfin tit numele tau. Sa vina regatul tau. Sa se faca voin ta ta, precum n cer, asa si pe pamant. (Mat. 6:9, 10) Rugaciunile noastre dezvaluie care ne sunt motivatiile, preocu parile si dorintele. Iehova ne cu noaste persoana launtrica. In ver setul din Proverbele 17:3 se spune: Vasul de rafinare este pentru argint si cuptorul pentru aur, dar cel care cerceteaza inimile este Iehova. Asadar, Dumnezeu vede ce este n inima noastra (1 Sam. 16:7). El stie cum privim ntruni rile si lucrarea de predicare, pre cum si ce simtim fata de fratii de credinta. Iehova stie ce gan dim si despre fratii lui Cristos (Mat. 25:40). El stie daca dorim cu adevarat lucrurile pentru care ne rugam sau daca pur si sim plu repetam niste cuvinte. Isus a spus: Cand va rugati, sa nu spu neti aceleasi lucruri la nesfarsit, cum fac oamenii natiunilor, caci ei cred [n mod gresit] ca vor fi ascultati pentru ca folosesc mul te cuvinte (Mat. 6:7). w09 15/11 1:12, 13

Luni, 29 august Fa-ne un dumnezeu care sa mearga naintea noastra, caci nu stim ce s-a ntamplat cu acest Moise. (Ex. 32:1) Nu este usor sa aplicam ce ci tim n Scripturi, mai ales cand tre cem prin situatii dificile. De pilda, la scurt timp dupa ce Iehova i-a eliberat pe fiii lui Israel din scla via egipteana, acestia au nceput sa se certe cu Moise si sa-l puna ncontinuu la ncercare pe Iehova. De ce? Pentru ca nu aveau apa de baut (Ex. 17:14). La mai putin de doua luni dupa ce ncheiasera un legamant cu Dumnezeu si fuse sera de acord sa mplineasca toate cuvintele pe care le spusese el, evreii au ncalcat legea privitoare la idolatrie (Ex. 24:3, 1218; 32:2, 79). Indiferent de motivul pentru care au actionat astfel, ei n-au vrut sa asculte (Fap. 7:3941). Pa vel i-a ndemnat pe crestini sa faca tot posibilul sa nu cada si sa nu urmeze acelasi exemplu de ne ascultare ca israelitii carora le era teama sa intre n Tara Promisa (Evr. 4:3, 11). w09 15/5 1:11 Marti, 30 august Au venit . . . sa-i ceara sfat lui Iehova. (2 Cron. 20:4)
A sa cum Iosa f at si p op o r u l din Iuda s-au strans laolalta pen tru a cere ndrumare de la Iehova, sa participam si noi cu regularitate la ntruniri, alaturi de fratii nostri. Cand ne aflam ntr-o situatie difi cila si nu stim ce sa facem, cel mai bine ar fi sa urmam exemplul exce lent lasat de Iosafat si de locuito rii din Iuda si sa ne ndreptam spre Iehova n rugaciune, avand depli na ncredere n el (Prov. 3:5, 6; Fi lip. 4:6, 7). Chiar daca suntem izo-

lati, cand imploram ajutorul lui Iehova n rugaciune, stim ca nu suntem singuri, ci ne simtim ala turi de fratii nostri din lume care trec prin aceleasi suferinte (1 Pet. 5:9). Iosafat si poporul sau au ur mat ndrumarea data de Dumnezeu prin Iahaziel. Care a fost rezul tatul? Ei au iesit victoriosi n bata lia care a urmat, s-au ntors la Ierusalim cu bucurie si s-au dus la casa lui Iehova, cu lire, cu harpe si cu trompete (2 Cron. 20:27, 28). Sa respectam si noi ndrumarea data de Iehova prin mijlocul sau de co municare si sa-i aducem cu totii laude! w09 15/6 1:9, 11, 12

Miercuri, 31 august Moise era, fara ndoiala, cel mai smerit dintre to ti oamenii. (Num. 12:3) Moise i-a vorbit cu ndrazneala faraonului, considerat nu repre zentant al zeilor, ci el nsusi un dumnezeu. Cuvantul sau era lege; nimeni nu-i putea sta mpotriva. Puternic, arogant si ndaratnic, fa raonul nu era obisnuit sa i se spu na ce sa faca. Tocmai n fata aces tui om s-a nfatisat de repetate ori umilul pastor Moise, nepoftit si deloc binevenit. Si ce a prezis el? Plagi devastatoare. Ce a cerut? Ca faraonul sa lase sa plece din tara cateva milioane de sclavi. Oare nu a avut Moise nevoie de ndraznea la? Cu certitudine! (Evr. 11:27) In veacurile care au urmat, profetii si alti slujitori fideli ai lui Dumne zeu au luat si ei pozitie de partea nchinarii adevarate. Iar lumea lui Satan a fost cruda cu ei. Pavel ne spune: Au fost omorati cu pie tre, . . . au murit ucisi de sabie, . . . n timp ce erau n lipsuri, n necazuri, maltratati (Evr. 11:37). w09 15/7 4:6, 7

Joi, 1 septembrie Omul vede ce izbeste ochiul, nsa Iehova vede inima. (1 Sam. 16:7) Profetul Samuel l priveste sur prins pe tanarul din fata lui. Aces ta nu pare sa aiba nimic special, cu atat mai putin nfatisarea unui rege. Este doar un pastor. Totusi, Iehova a vazut inima lui David. Iar inima acestui tanar era pe placul Lui. Pentru Dumnezeu nu contea za aspectul exterior, ci calitatile unei persoane, ceea ce este ea n interior. Samuel a nteles n cele din urma ca Iehova nu l-a ales pe niciunul dintre ceilalti sapte fii ai lui Iese. De aceea, profetul i-a ce rut lui Iese sa-l cheme de la camp pe fiul cel mai mic. Relatarea spu ne ca David era un tanar roscat, cu ochi frumosi si nfatisare fru moasa. Iehova i-a zis lui Samuel: Scoala-te si unge-l, caci el este! Samuel a luat deci cornul cu ulei si l-a uns n mijlocul fratilor sai. Si, din ziua aceea, spiritul lui Iehova a nceput sa actioneze asupra lui David (1 Sam. 16:12, 13). w09 15/4 5:1, 3 Vineri, 2 septembrie [Iehova] si gaseste placerea n rugaciunea celor drep ti. (Prov. 15:8) Este necesar sa cerem nence tat ajutorul si ndrumarea lui Ie hova. El poate sa faca nespus mai mult decat cerem sau ne ima ginam (Ef. 3:20; Luca 11:13). Dar cum ai raspunde daca cineva te-ar ntreba: De ce mai trebuie sa-i cer ajutor lui Dumnezeu daca el stie de ce am nevoie chiar na inte de a-i cere eu? (Mat. 6:8). Mai ntai de toate, rugandu-te pentru spirit sfant, recunosti ca te bazezi pe Iehova. De pilda, daca cineva te roaga sa-l ajuti, faci

tot ce-ti sta n putinta pentru a-i fi de folos. De ce l ajuti? Printre altele, pentru ca ti-a cerut ajuto rul, aratand astfel c a are ncrede re n tine. (Compara cu Proverbe le 3:27.) In mod asemanator, lui Iehova i sunt placute rugaciuni le n care ceri spirit sfant si ras punde la ele. Intrunirile si congre sele constituie o alta modalitate prin care i permiti spiritului sfant sa actioneze asupra ta. Este foarte important sa asculti cu atentie programul pentru a nte lege lucrurile profunde ale lui Dumnezeu (1 Cor. 2:10). w10 15/3 2:8, 9 Sambata, 3 septembrie

Voi sunte ti martorii mei. (Is. 43:10)

Te-ai dedicat lui Dumnezeu n rugaciune? Iti doresti sa te bo tezi? Din studierea Bibliei ai nte les, probabil, ca trebuie sa-ti fo losesti viata n primul rand pen tru a-i aduce laude lui Iehova, nu pentru a-ti ndeplini propriile dorinte sau pentru a strange lu cruri materiale (Ps. 148:1113; Luca 12:15). Ca slujitor dedicat al lui Iehova, vei avea cel mai bun scop n viata. Vei fi fericit pentru ca nfaptuiesti vointa lui Dumne zeu (Rom. 12:1, 2). Spiritul sfant te va ajuta sa cultivi calitati divi ne, precum pacea si credinta (Gal. 5:22, 23). Dumnezeu ti va ras punde la rugaciuni si ti va bine cuvanta eforturile de a trai n ar monie cu cele nvatate din Cuvan tul sau. Vei gasi bucurie luand parte la lucrarea de predicare. Iar daca ai un mod de viata aprobat de Dumnezeu, ti vei ntari speranta vietii vesnice. In plus, prin dedi care si botez, arati ca ti doresti cu adevarat sa fii Martor al lui Iehova (Is. 43:11, 12). w10 15/2 4:4, 5

 Duminica, 4 septembrie Trebuie sa anun t . . . vestea buna despre regatul lui Dumnezeu. (Luca 4:43) De ce a facut Isus din Rega tul lui Dumnezeu tema predicarii sale? Deoarece stia ca el, Regele Regatului, si fratii sai nascuti de spirit si nviati n cer vor elimina cauzele suferintei: pacatul moste nit si Satan Diavolul (Rom. 5:12; Rev. 20:10). Din acest motiv, Isus le-a poruncit continuatorilor lui sa predice Regatul pana la sfarsi tul actualului sistem (Mat. 24:14). Cei care doar pretind ca sunt continuatori ai lui Cristos nu iau par te la aceasta lucrare. De fapt, nici nu pot. De ce? In primul rand, ei nu pot predica ceva ce nu nteleg. In al doilea rand, cei mai multi dintre ei nu au umilinta si curajul necesare pentru a face fata batjo curii si opozitiei cu care s-ar pu tea confrunta daca le-ar predica semenilor mesajul despre Regat (Mat. 24:9; 1 Pet. 2:23). In al trei lea rand, crestinii falsi nu au spiri tul lui Dumnezeu (Ioan 14:16, 17). w10 15/1 3:6 Luni, 5 septembrie Femeile sa se mpodobeasca cu haine bine aranjate, cu mo destie si judecata sanatoasa. (1 Tim. 2:9)
Surorile care sunt modeste si manifesta judecata sanatoasa n diferitele domenii ale vietii per sonale, cum ar fi aspectul exterior, dau un exemplu excelent (1 Tim. 3:11). Acest principiu se aplica si n cazul fratilor. Pavel i-a ndemnat pe supraveghetori sa fie cumpatati n obiceiuri, cu o min te sanatoasa si ordonati (1 Tim. 3:2). Cand manifestam aceste ca litati n viata de zi cu zi, pro

gresul nostru spiritual devine evi dent pentru toti. Cand l-a ndem nat pe Timotei sa fie un exemplu de castitate, Pavel se referea la un domeniu concret al condui tei: moralitatea sexuala. Timotei trebuia sa se poarte ireprosabil n deosebi cu surorile. El trebuia sa le priveasca pe femeile n varsta, ca pe niste mame, iar pe cele mai tinere, ca pe niste surori, cu toata castitatea (1 Tim. 4:12; 5:2). Orice act de imoralitate tinut ascuns este n realitate cunoscut de Ieho va si, n cele din urma, va ajunge cunoscut si de fratii de credinta (1 Tim. 5:24). w09 15/12 1:12, 13

Marti, 6 septembrie Fi ti buni unii cu al tii, plini de o tandra compasiune, iertandu-va cu marinimie unii pe al tii, asa cum si Dumne zeu, prin Cristos, v-a iertat cu marinimie. (Ef. 4:32)
Pavel a descris iubirea crestina astfel: Iubirea este ndelung rab datoare si buna. Iubirea nu este geloasa, nu se lauda, nu se ngam fa (1 Cor. 13:4). Sa nu nutrim re sentimente fata de fratii si surori le noastre, ci mai degraba sa dam ascultare ndemnului din textul de azi. Eforturile noastre de a cul tiva si de a manifesta ntotdeau na bunatate asemenea lui Cris tos vor fi rasplatite din plin. Spiritul lui Iehova va putea actiona liber n congregatie, ajutandu-ne pe fiecare sa cultivam rodul lui. In plus, cand calcam pe urmele lui Isus si i ajutam si pe altii sa faca la fel, nchinarea noastra n uni tate ne va aduce bucurie noua si, mai presus de toate, lui Dumne zeu. Asadar, sa ne straduim sa re flectam ntotdeauna blandetea si bunatatea lui Isus n relatiile cu semenii. w09 15/9 1:18, 19

Miercuri, 7 septembrie Ai grija! Sa nu faci lucrul aces ta! Eu nu sunt decat un tovaras de sclavie al tau si al fra tilor tai. (Rev. 22:9)
Prin modul n care si nde plinesc serviciul pentru Iehova, ngerii sunt un excelent exemplu de umilinta. Unii ngeri au refuzat sa le spuna oamenilor cum se numesc (Gen. 32:29; Jud. 13:17, 18). Desi exista milioane de creaturi spiri tuale n cer, Biblia nu mentionea za decat numele lui Mihael si al lui Gabriel. Aceasta ne mpiedica sa le acordam ngerilor o onoare nepo trivita (Luca 1:26; Rev. 12:7). Asa dar, noi trebuie sa-i aducem nchinare numai lui Dumnezeu si numai Lui sa ne rugam (Mat. 4:810). Ingerii sunt pentru noi si un exem plu de rabdare. Desi sunt profund interesati de cunoasterea secre telor sacre, Dumnezeu nu le per mite sa le cunoasca pe toate. Bi blia spune ca n aceste lucruri do resc ngerii sa-si adanceasca privi rile (1 Pet. 1:12). Prin urmare, n gerii asteapta cu rabdare pana la momentul stabilit de Dumnezeu ca ntelepciunea [sa] atat de felu rita sa fie facuta cunoscuta prin congregatie (Ef. 3:10, 11). w09 15/5 3:14, 15

tivatiile noastre? Pavel a spus ca ar trebui sa-i facem cunoscute lui Dumnezeu cererile noastre m preuna cu multumiri. Cu sigu ranta, avem motive sa ne expri mam recunostinta la fel cum a fa cut-o David n 1 Cronici 29:1113. Isus i-a multumit lui Dumnezeu pentru hrana. De asemenea, i-a multumit pentru painea si vinul consumate cu ocazia Cinei Domnului (Mat. 15:36; Mar. 14:22, 23). Sa ne exprimam si noi recunostinta n mod asemanator! In plus, sa-i aducem multumiri lui Iehova pen tru lucrarile sale minunate facute fiilor oamenilor, pentru drep tele sale hotarari judecatoresti si pentru cuvantul sau, adica mesa jul cuprins n paginile Bibliei! (Ps. 107:15; 119:62, 105) w09 15/11 1:57

Vineri, 9 septembrie So tilor, continua ti sa va iubi ti so tiile, asa cum si Cristos a iubit congrega tia. (Ef. 5:25)
Isus a fost bland si a avut o ini ma umila (Mat. 11:29). Dar a fost si un om de actiune, care nu si-a neglijat niciodata responsa bilitatile (Mar. 6:34; Ioan 2:1417). Isus si-a sfatuit cu blandete disci polii, dandu-le chiar de mai mul te ori acelasi sfat cand a fost ne cesar (Mat. 20:2128; Mar. 9:3337; Luca 22:2427). Totusi, el nu i-a mustrat cu asprime, nu i-a umi lit si nu i-a facut sa creada ca nu-i iubeste sau ca i considera in capabili sa-i respecte nvataturile. Dimpotriva, i-a laudat si i-a ncura jat (Luca 10:1721). Avand n vedere iubirea si compasiunea pe care le-a aratat fata de discipoli, nu e de mirare ca Isus le-a castigat respec tul! Sotii pot nvata de la Isus ca au toritatea lor nu nseamna asuprire sau dominare. Dimpotriva, aceas ta presupune respect si iubire plina de sacrificiu de sine. w09 15/7 2:46

Joi, 8 septembrie Nu va ngrijora ti de nimic, ci n orice lucru, prin rugaciuni si im plorari mpreuna cu mul tumiri, face ti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre. (Filip. 4:6)
A implora nseamna a ruga pe cineva cu umilinta. Ar trebui sa-l imploram pe Iehova sa ne ajute si sa ne ndrume ndeosebi cand trecem prin situatii grele sau per secutii. Dar, daca ne-am ruga nu mai cand avem nevoie de ceva, ce ar dezvalui acest lucru despre mo-

 Sambata, 10 septembrie Mare va fi pacea fiilor tai. (Is. 54:13)

Nimic din lumea aceasta nu se compara cu paradisul nostru spi ritual! Iar acest lucru este cat se poate de evident cu ocazia con greselor internationale, cand frati si surori din multe tari si de et nii diferite se bucura mpreuna de pace, unitate si iubire frateasca. Intre paradisul nostru spiritual si conditiile deplorabile din lume exista un contrast izbitor (Is. 65:13, 14). Cand proclamam mesajul despre Regat, avem privile giul sa le facem si altora invita tia sa intre n acest paradis spiri tual. De asemenea, este o bine cuvantare sa-i ajutam pe cei care au venit de curand n congrega tia crestina si care au nevoie de instruire n lucrarea de predi care. Sub ndrumarea batranilor, am putea avea privilegiul sa-i aju tam pe cei noi, la fel ca Aquila si Priscila, care i-au explicat mai exact lui Apolo calea lui Dumnezeu (Fap. 18:2426). w10 15/2 4:12, 13 Duminica, 11 septembrie

buna despre bogatia de nepatruns a lui Cristos (Ef. 3:8). Nu este greu sa ne imaginam cu cat entuziasm vorbea el despre Ieho va si scopurile Sale. Vestea buna din Cuvantul lui Dumnezeu ne da posibilitatea sa-l cunoastem pe Creatorul nostru si sa cultivam o prietenie stransa cu el. Tot ea ne ajuta sa gasim raspuns la ntre barile fundamentale ce-l framan ta pe om si sa ne schimbam viata. Ne insufla speranta si ne ntares te n vremuri de necaz. w09 15/7 3:12, 13

Luni, 12 septembrie

Umbla ti mereu n iubire. (Ef. 5:2)

Fiecare crestin ar trebui sa se ntrebe: Caut ocazii sa stau de vor ba cu altii sau de multe ori dau im presia ca sunt prea ocupat? Anumite obiceiuri, care nu sunt rele n sine, pot ridica uneori barie re n calea comunicarii. De exem plu, daca vorbim ntruna la celu lar sau ascultam la casti n pre zenta altora, am putea da de nte les ca nu ne dorim compania lor. Daca altii ne vad mereu ocu pati cu computerul portabil, s-ar putea gandi ca nu vrem sa vorbim cu ei. Binenteles, este un timp pentru a tacea. Dar, cand suntem cu altii, de cele mai multe ori este timpul pentru a vorbi (Ecl. 3:7). Unii ar putea spune: Prefer sa fiu mai retinut sau Dimineata nu prea am chef de vorba. Totusi, faptul de a purta discutii priete nesti chiar si atunci cand nu avem dispozitia necesara este o dovada de iubire, care nu si cauta pro priile interese (1 Cor. 13:5). w09 15/11 4:12

Am o dorin ta nflacarata sa va anun t vestea buna . . . Caci nu mi este rusine cu vestea buna. (Rom. 1:15, 16)

Asemenea lui Isus, discipolii sai au iubit si au pretuit atat de mult adevarul despre Iehova si Cris tos, ncat opozantii nu i-au putut mpiedica sa-l predice. Pentru Pa vel era o onoare sa predice adevarul. El a spus: Mie . . . mi-a fost data aceasta bunatate nemerita ta, ca sa le anunt natiunilor vestea

Marti, 13 septembrie Acestea au fost scrise pentru ca voi sa crede ti ca Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu. (Ioan 20:31)
Asemenea iudeilor din secolul I, cei mai multi oameni de azi ignora dovezile prezentei lui Mesia. Si ei vor un mesia implicat n politica sau, cel putin, unul care sa actio neze prin intermediul conducato rilor politici umani. Tu nsa stii ca Isus domneste n prezent ca Rege. Nu-i asa ca ai fost impresionat cand ai aflat aceasta? La fel ca discipolii din secolul I, te-ai simtit ndemnat sa proclami: Noi l-am gasit pe Mesia (Ioan 1:41). Scoti tu n evidenta rolul lui Isus de Me sia n timp ce le vorbesti altora despre adevar? Acest lucru ti va nt ari aprecierea pentru ce a facut el n folosul tau, precum si pentru ce face n prezent si va face n vii tor. Asemenea lui Andrei si Filip, si tu le-ai vorbit rudelor si priete nilor despre Mesia. Vorbeste-le cu si mai mult zel si arata-le ca Isus Cristos este, cu adevarat, promisul Mesia, mijlocul de salvare folosit de Dumnezeu! w09 15/12 3:2, 20, 21

cu siguranta si vor aminti ca aces tia le-au respectat demnitatea si i-au tratat cu iubire. Batranii nu ar trebui niciodata sa se grabeas ca sa-l excluda din congregatie pe cel ce a pacatuit. Dimpotriva, ei trebuie sa arate ca vor ca aceia care au pacatuit sa se ntoarca la Iehova. Mai tarziu, cand un paca tos se va cai, asa cum de altfel fac multi, acesta le va fi profund recu noscator atat lui Iehova, cat si oa menilor ca daruri care l-au ajutat sa se ntoarca n congregatie (Ef. 4:8, 11, 12). w09 15/9 3:7, 8

Miercuri, 14 septembrie Rodul spiritului este iubirea. (Gal. 5:22)

Este trist ca unii nu se caiesc si trebuie sa fie exclusi, dar este n curajator sa stim ca multi dintre ei se ntorc mai tarziu la Iehova si la congregatia sa. Cand batranii manifesta aceeasi atitudine ca a lui Cristos, ei i ajuta pe cei care au pacatuit sa se caiasca si sa se ntoarca n cele din urma n con gregatie. In viitor, unii dintre cei exclusi probabil ca nu-si vor mai aminti toate sfaturile biblice pe care le-au primit de la batrani, dar

In prezent, niciun tata uman nu poate sa-i transmita copilului sau viata perfecta, asa cum inten tiona Iehova (1 Tim. 6:19). Noi nu ne-am nascut ca fii ai lui Dumne zeu deoarece, cand prima pereche de oameni a pacatuit, specia uma na a fost separata de Tatal si Crea torul ei iubitor. (Compara cu Deuteronomul 32:5.) De atunci, lumea traieste n afara familiei univer sale a lui Iehova, fiind nstraina ta de el. Cu toate acestea, fieca re dintre noi l poate ruga pe Dumnezeu sa-l accepte n familia sa de slujitori aprobati. Dar cum este posibil acest lucru, de vreme ce suntem pacatosi? Apostolul Pa vel a raspuns la aceasta ntrebare prin cuvintele textului de azi. La botez l-am rugat pe Iehova sa ne dea o constiinta curata ca sa fim acceptati de el (1 Pet. 3:21). Totusi, nainte ca o persoana sa se boteze, trebuie sa faca anumiti pasi: sa-l cunoasca pe Dumnezeu, sa nvete sa se ncreada n el, sa se caiasca si sa-si schimbe modul de viata (Ioan 17:3; Fap. 3:19; Evr. 11:6). w10 15/1 1:11, 12

Joi, 15 septembrie Am fost mpaca ti cu Dumnezeu prin moartea Fiului sau. (Rom. 5:10)

Vineri, 16 septembrie Fa-ma sa cunosc caile tale, o, Ie hova, nva ta-ma cararile tale! Fa-ma sa umblu n adevarul tau! (Ps. 25:4, 5) Ce poti face n cazul n care pur si simplu ti lipseste motivatia de a te implica mai mult n serviciul lui Iehova? Cum ai putea nlatura tendinta de a face doar minimum necesar n congregatie? Aposto lul Pavel a spus: Dumnezeu este cel care, dupa buna sa placere, lu creaza n voi ca sa vreti si, totoda ta, sa nfaptuiti. Intr-adevar, Ie hova poate lucra n noi si poate influenta ceea ce ne dorim (Filip. 2:13; 4:13). Prin urmare, roaga-l pe Iehova sa te ajute nu doar sa n faptuiesti vointa sa, ci si sa ti do resti acest lucru. Dupa cum ara ta cuvintele textului de azi, regele David a facut exact asa. La fel ca David, si noi i putem cere lui Ie hova ajutor ca sa ne dorim din toa ta inima sa facem ce este placut n ochii Sai. Cand ne gandim cat de mult pretuiesc Iehova si Isus ceea ce facem de dragul lor, inima ni se umple de recunostinta (Mat. 26:610; Luca 21:14). Acest sentiment ne poate impulsiona sa-l im ploram pe Iehova sa ne insufle do rinta de a face mai mult n servi ciul sau. w09 15/11 3:9, 10 Sambata, 17 septembrie To ti s-au umplut de spirit sfant si vorbeau cuvantul lui Dumnezeu cu ndrazneala. (Fap. 4:31) Cu trei zile nainte de moartea sa, Isus le-a spus discipolilor: Aceasta veste buna despre re gat va fi predicata pe tot pa mantul locuit ca marturie pentru toate natiunile. Si atunci va veni sfarsitul. Inainte de a urca la cer, Isus le-a ncredintat continuatori

lor sai misiunea de a face discipoli din oamenii tuturor natiuni lor, nvatandu-i sa respecte tot ce le-a poruncit. De asemenea, Isus le-a promis ca va fi cu ei n toate zilele pana la ncheierea sistemului (Mat. 24:14; 26:1, 2; 28:19, 20). Ca Martori ai lui Iehova, parti cipam la o lucrare salvatoare de vieti, care a nceput n seco lul I. Nu exist a o lucrare mai importanta decat predicarea Regatului si facerea de discipoli. Este vital deci sa fim eficienti n lucra re! w10 15/2 1:1, 2 Duminica, 18 septembrie

Face ti discipoli din oamenii tu turor na tiunilor, botezandu-i n numele . . . spiritului sfant. (Mat. 28:19)
Iehova este Sursa spiritului sfant, pe care l foloseste pentru a deschide inima si mintea mem brilor clasei miresei, astfel ncat acestia sa nteleaga Cuvantul sau. Spiritul sfant i impulsioneaza sa r aspandeasca invitatia Vino! si sa le explice adevarurile biblice celor care au speranta sa traiasca vesnic n paradis, pe pamant. Dar ce se poate spune despre cei care accepta invitatia, devin discipoli ai lui Cristos si i invita, la randul lor, pe altii? Spiritul sfant i im pulsioneaza si pe acestia. Intru cat au fost botezati n numele spi ritului sfant, ei actioneaza n ar monie cu ndrumarea acestuia si se bazeaza pe ajutorul lui. Sa ne gandim, de asemenea, la mesajul predicat de cei unsi si de ma rea multime. Mesajul provine din Biblie, cartea scrisa sub influenta directa a spiritului sfant. Asadar, invitatia este transmisa prin in termediul acestui spirit. Prin ur mare, suntem calauziti de spiritul lui Dumnezeu. w10 15/2 3:12

Luni, 19 septembrie Eu nu stiu sa vorbesc, fiindca sunt doar un copil. (Ier. 1:6) Cand Iehova l-a numit profet al Sau, Ieremia a rostit cuvinte le de mai sus. Mai tarziu, el chiar a zis: Nu voi mai vorbi n numele lui (Ier. 20:9). Cu toate aces tea, datorita curajului primit de la Iehova, Ieremia a predicat 40 de ani un mesaj neagreat de oameni. In repetate randuri, Iehova i-a dat urmatoarea asigurare: Eu sunt cu tine, ca sa te salvez si sa te scap (Ier. 1:8, 19; 15:20). La fel ca n cazul lui Ieremia, Iehova te va ajuta si pe tine sa faci ceea ce asteapta de la slujitorii Sai din prezent. Se cretul este sa te bizui pe El. Biblia spune: Increde-te n Iehova din toata inima ta . . . Tine seama de el n toate caile tale, si el ti va ne tezi cararile (Prov. 3:5, 6). Noi do vedim ca ne ncredem n Iehova cand ne bizuim pe ajutorul oferit de el prin intermediul Cuvantului sau si al congregatiei. Daca l la sam pe Iehova sa ne ndrume pa sii, nimic nu ne va mpiedica sa-i fim loiali. w10 15/1 2:7, 8 Marti, 20 septembrie Nu pute ti fi sclavi ai lui Dumnezeu si ai Boga tiei. (Mat. 6:24) Daca te dedici lui Iehova si traiesti n armonie cu aceasta de dicare facand vointa sa, ai parte de mai multa fericire decat daca te-ai dedica unui lucru sau unei alte persoane. De exemplu, multi oameni si dedica viata bo gatiilor, dar nu sunt cu adeva rat fericiti. In schimb, cei care i se dedica lui Iehova gasesc o fericire durabila. Onoarea de a fi colaboratori ai lui Dumnezeu i

face fericiti, totusi ei nu se dedi ca unei munci, ci lui Iehova, Dumnezeul care pretuieste efor turile lor (1 Cor. 3:9). Intr-adevar, nimeni nu poate pretui sacrificiul lor de sine mai mult decat Iehova. El chiar le va reda celor loiali vigoarea tineretii, purtandu-le de grija pentru totdeauna (Iov 33:25; Evr. 6:10). Cand ti dedici viata lui Iehova, intri ntr-o stransa relatie de prietenie cu el. Biblia spune: Apropiati-va de Dumnezeu, iar el se va apropia de voi (Iac. 4:8). w10 15/1 1:18, 19

Miercuri, 21 septembrie Dorim sa ne purtam cinstit n toate. (Evr. 13:18) Traim ntr-un timp cand necin stea a capatat proportii gigantice si este greu sa te mpotrivesti ten tatiei de a nu fi cinstit cu anga jatorul tau. Cand si cauta loc de munca, multi spun minciuni neru sinate. De pilda, cand si comple teaza CV-ul, ei pot exagera cu privire la experienta sau instruirea pe care o au ca sa obtina o sluj ba mai buna sau mai bine platita. In alte situatii, numerosi angajati pretind ca muncesc, cand n rea litate si rezolva problemele per sonale, chiar daca este contrar politicii firmei. Ei citesc materia le care nu au legatura cu munca lor, dau telefoane sau trimit me saje electronice n scop personal ori navigheaza pe internet. Ade varatii crestini au datoria de a fi cinstiti si demni de ncredere (Prov. 6:1619). Ei muncesc pe tot parcursul zilei de lucru, ca sa-si poata lua n mod justificat banii pentru ea (Ef. 6:58). Fiind anga jati constiinciosi, i dam glorie Ta talui nostru ceresc (1 Pet. 2:12). w09 15/6 3:13, 14

Joi, 22 septembrie Umbla ti ntotdeauna prin spirit. (Gal. 5:16)

Avem nevoie de spiritul lui Dumnezeu pentru a trai n ar monie cu dedicarea. Telul tau este sa-i slujesti lui Iehova pen tru totdeauna. Spiritul sfant te va ajuta sa naintezi n directia co recta, prin intermediul Cuvantului lui Iehova si al organiza tiei Sale conduse de spirit. Stu diezi Biblia cu Martorii lui Ie hova si te asociezi cu ei, dar nca nu te-ai dedicat si nu te-ai bote zat? Ar fi bine sa te ntrebi: De ce sa mai stau pe ganduri?. Daca ntelegi si pretuiesti rolul spiritului sfant n nfaptuirea vointei lui Ie hova, atunci pune n practica ceea ce ai nvatat si fa cei doi pasi vi tali! Fii sigur ca Iehova te va binecuvanta din plin! El ti va da cu generozitate spirit sfant. Esti un Martor botezat de cativa ani sau poate chiar de cateva zeci de ani? Fara ndoiala, ai vazut actiu nea spiritului sfant n viata ta. Ai simtit cum te-a ntarit Iehova prin spiritul sau. Poti beneficia de aju torul lui Iehova si n continuare, da, pentru vesnicie! Fii deci hota rat sa umbli ntotdeauna prin spirit! w10 15/3 2:17, 18

Tars, orasul sau natal, n Ierusa lim, unde a fost instruit de Gama liel, un nvatator foarte respectat al Legii (Fap. 22:3). Pavel s-a facut remarcat printre contempora nii sai si probabil ca ar fi devenit cu timpul o persoana importanta n lumea iudaica (Gal. 1:13, 14). El nsa a acceptat vestea buna si a nceput s-o predice, lasand astfel totul n urma. Nu a regretat nicio data decizia luata, dupa cum ara ta si cuvintele din textul de azi. La fel ca Pavel, multi slujitori ai lui Iehova sunt dispusi sa faca sa crificii pentru vestea buna (Mar. 10:29, 30). w09 15/9 4:13, 14

Sambata, 24 septembrie Ve ti primi putere cand spiritul sfant va veni peste voi si-mi ve ti fi martori n Ierusalim, n toa ta Iudeea, n Samaria si pana n cea mai ndepartata parte a pa mantului. (Fap. 1:8)
Dupa nvierea sa, Isus le-a adresat discipolilor cuvintele de mai sus. Lucrarea nceputa atunci se desfasoara n zilele noastre la o scara fara precedent. Peste sap te milioane de Martori ai lui Iehova vestesc mesajul despre Regat n mai bine de 230 de tari si te ritorii, petrecand aproximativ 1,5 miliarde de ore anual n predi care. Cat de bucurosi suntem sa participam cu zel la aceasta lucrare ce nu se va repeta nicio data! La fel ca n secolul I, lucra rea mondiala de predicare se efec tueaza sub ndrumarea spiritului sfant. Daca ne lasam ndrumati de spirit, vom avea cea mai mare li bertate de exprimare n lucrarea de predicare (Fap. 28:31). Asadar, n timp ce declaram vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu, sa ne lasam ndrumati de spiritul sfant! w10 15/2 1:17, 18

Inainte sa devina crestin, apos tolul Pavel se pregatea pentru o cariera de succes n societatea iu daica. Dupa cat se pare, cand nu avea decat 13 ani, el s-a mutat din

Vineri, 23 septembrie Chiar consider ca toate lucrurile sunt o pierdere, datorita valorii inestimabile a cunostin tei despre Cristos Isus, Domnul meu. De dragul lui am acceptat sa pierd toate lucrurile si le consider nis te gunoaie. (Filip. 3:8)

 Duminica, 25 septembrie Oricine vrea, sa ia apa vie tii fara plata. (Rev. 22:17)
Prin interme diul spiritului sfant, oamenilor li se face o invi tatie. Toti sunt invitati sa vina si sa-si potoleasca setea cu o apa deosebita. Nu este vorba despre apa obisnuita. Desi aceasta este esentiala pentru sustinerea vie tii pe pamant, Isus i-a vorbit unei samaritene despre un alt fel de apa: Celui ce bea din apa pe care i-o voi da eu nu-i va mai fi sete niciodata, ci apa pe care i-o voi da va deveni n el un izvor de apa care tasneste ca sa dea viata ves nica (Ioan 4:14). Asadar, aceas ta apa deosebita la care oame nii sunt invitati sa vina da viata vesnica. Apa vietii reprezinta ma surile luate de Dumnezeu pentru a-i elibera pe oamenii asculta tori din pacat si moarte si pentru a le da viata perfecta si fara sfar sit n paradis, pe pamant (1 Ioan 4:9, 10). w10 15/2 3:3, 4

radacini n inima noastra. Une le surori si doresc mult ca sotii lor sa fie slujitori auxiliari sau ba trani de congregatie. Ele ar trebui sa actioneze n armonie cu sen timentele pe care le exprima n rugaciunile lor, straduindu-se sa aiba o conduita exemplara. Acest lucru este important, deoarece vorbirea si conduita familiei unui frate influenteaza modul n care este privit el n congregatie. w09 15/11 1:15, 16

Luni, 26 septembrie Dar voi sa nu fi ti asa. (Luca 22:26) Rugaciunile sincere ne pot aju ta sa ntelegem care sunt ade varatele noastre motivatii. De exemplu, te-ai putea ntreba: De ce mi doresc o pozitie de supra veghere n congregatie? Pentru ca vreau sa le fiu de ajutor frati lor si sa promovez interesele Re gatului? Sau pentru ca-mi doresc locul ntai ori chiar sa domnesc peste altii? (3 Ioan 9, 10; Luca 22:2427). Daca avem dorin te gresite, rugaciunile sincere le pot scoate la iveala si ne pot ajuta sa le nlaturam nainte sa prinda

Marti, 27 septembrie Iehova este ajutorul meu, nu ma voi teme! Ce poate sa-mi faca omul? (Evr. 13:6) Azi, ca si n trecut, adevarul i dezbina pe oameni. Unii reac tioneaza favorabil, n timp ce al tii nici nu nteleg, nici nu au respect fata de nchinarea noas tra. Ca mplinire a profetiei lui Isus, unii ne critica, ne batjoco resc sau chiar ne urasc (Mat. 10:22). Uneori suntem tinta dez informarii si a propagandei rau voitoare a mass-mediei (Ps. 109:13). In aceasta lume nstrai nata de Dumnezeu, avem nevoie de ndrazneala ca sa predicam la fel ca Isus. Ce ne va ajuta sa do bandim aceasta calitate? Sa pri vim cu ncredere spre viitor. Sa ne pastram puternica iubirea fata de Dumnezeu si aproapele. Sa ne rugam lui Iehova pentru curaj. Si sa nu uitam niciodata: Nu sun tem singuri, Isus este alaturi de noi! (Mat. 28:20) Spiritul sfant ne va ntari, iar Iehova ne va bine cuvanta si ne va sprijini. Asadar, sa spunem si noi plini de curaj cuvintele mentionate n textul de azi. w09 15/7 4:15, 18

Miercuri, 28 septembrie Un tovaras adevarat iubeste tot timpul si este un frate care s-a nascut pentru ziua necazului. (Prov. 17:17) Cand a scris aceste cuvinte, Solomon s-a gandit, probabil, la prietenia dintre David, tatal sau, si Ionatan, fiul regelui Saul (1 Sam. 18:1). Saul voia ca Ionatan sa mosteneasca tronul lui Israel. Iehova nsa l alesese rege pe David, iar Ionatan a acceptat aceas ta decizie. Spre deosebire de Saul, Ionatan nu l-a invidiat pe David; el nu s-a maniat pentru ca David a primit onoare, nici nu a dat crezare calomniei lui Saul despre David (1 Sam. 20:2434). Esti si tu un prieten la fel de loial? Te bucuri cand unul dintre prietenii tai pri meste responsabilitati n congre gatie? Esti alaturi de el cand tre ce prin necazuri? Cand se spun lu cruri neadevarate despre el, le dai ascultare sau ti aperi prietenul? w09 15/10 4:11 Joi, 29 septembrie Daca m-au persecutat pe mine, va vor persecuta si pe voi. (Ioan 15:20)
Ne-am putea astepta la re zultate bune daca raspundem cu aceeasi moneda la comentariile denigratoare? Nicidecum. Asadar, cum ar trebui sa reactionam? Iata ce a scris apostolul Petru: Sfin titi-l pe Cristos ca Domn n ini ma voastra, fiind ntotdeauna gata sa prezentati o aparare na intea oricui va cere motivul spe rantei voastre, facand nsa aceas ta cu blandete si respect profund (1 Pet. 3:15). Daca suntem poli ticosi, raspunzand cu blandete si respect, cei ce ne insulta si-ar pu

tea schimba atitudinea fata de noi (Tit 2:7, 8). Pavel ne-a sfa tuit: Vorbirea voastra sa fie ntot deauna placuta, dreasa cu sare, ca sa stiti cum trebuie sa-i raspun deti fiecaruia (Col. 4:6). Daca ne facem obiceiul sa vorbim si sa ne purtam politicos cu membrii fa miliei, cu colegii de scoala sau de munca, cu membrii congregatiei si cu vecinii, vom fi mai bine pre gatiti sa reactionam la batjocuri si insulte ntr-un mod demn de un crestin (Rom. 12:1721). w09 15/11 5:11, 12

Vineri, 30 septembrie Daca cineva iubeste lumea, iubirea de Tatal nu este n el. (1 Ioan 2:15)
Lumea si spiritul ei carnal sunt n opozitie cu Iehova si spiri tul sau sfant. Prin urmare, adevaratii continuatori ai lui Cristos nu doar evita sa faca parte din lume. Ei chiar refuza sa iubeasca lumea, stiind ca, asa cum a scris discipo lul Iacov, prietenia cu lumea este dusmanie cu Dumnezeu (Iac. 4:4). Intr-o lume plina de tenta tii, este o provocare sa urmezi n demnul lui Iacov (2 Tim. 4:10). De aceea, Isus s-a rugat pentru con tinuatorii sai: Nu te rog sa-i iei din lume, ci sa veghezi asupra lor din cauza celui rau. Ei nu fac parte din lume, asa cum nici eu nu fac parte din lume (Ioan 17:15, 16). Intreaba-te: Ma stra duiesc sa nu fac parte din lume? Cunosc ceilalti pozitia mea fata de sarbatorile si obiceiurile nebi blice, precum si fata de cele care reflecta spiritul lumii, desi n-au, poate, origini pagane? (2 Cor. 6:17; 1 Pet. 4:3, 4). w10 15/1 3:15, 16

 Sambata, 1 octombrie Pentru aceasta m-am nascut si pentru aceasta am venit n lume: ca sa depun marturie despre adevar. (Ioan 18:37)
Isus stia ca a-i sluji lui Dumne zeu si a depune marturie despre adevar este cea mai buna cale de viata. El stia si ca urma sa fie su pus unor ncercari foarte grele si ca avea sa fie ucis (Mat. 20:18, 19; Evr. 4:15). La putin timp dupa ce Isus a fost botezat, Satan l-a is pitit sa paraseasca cea mai buna cale de viata, nsa fara succes (Mat. 4:111). Intelegem deci ca, indiferent ce ar face Satan, putem sa ne pastram integritatea. Foarte probabil, el si concentreaza aten tia asupra celor care se apropie de pasul botezului, precum si asupra celor care s-au botezat de curand (1 Pet. 5:8). Poate ca unele rude bine intentionate ncep sa ni se mpotriveasca deoarece sunt gre sit informate n legatura cu Mar torii lui Iehova. Insa astfel de n cercari ne dau posibilitatea sa cul tivam calitati, cum ar fi respectul si tactul, atunci cand raspundem la ntreb ari si depunem marturie (1 Pet. 3:15). Aceste situatii pot avea un efect pozitiv asupra celor care ne asculta (1 Tim. 4:16). w10 15/2 4:14, 15

(1 Pet. 4:12, 13). In loc sa nutrim resentimente fata de cei ce ne per secuta, noi ncercam sa-i ajutam sa nteleaga adevarul, fiind con stienti ca unii dintre ei actioneaza din nestiinta (2 Cor. 4:4). Ne stra duim sa dam ascultare sfatului lui Pavel din textul de azi. Ii putem binecuvanta pe mpotrivitori ru gandu-ne pentru ei. In Predica de pe munte, Isus a spus: Continuati sa-i iubiti pe dusmanii vostri, sa le faceti bine celor ce va urasc, sa-i binecuvantati pe cei ce va bleste ma si sa va rugati pentru cei ce va insulta (Luca 6:27, 28). w09 15/10 2:13, 14

Luni, 3 octombrie Petru le-a raspuns: Cai ti-va si fiecare dintre voi sa fie botezat n numele lui Isus Cristos pentru iertarea pacatelor voastre si ve ti primi darul spiritului sfant. (Fap. 2:38)
Sa ne gandim la iudeii si la proze litii care au auzit discursul lui Petru. Acestia l acceptasera deja pe Ieho va ca Dumnezeu al lor. Ei stiau din Scripturile ebraice ca spiritul sfant este forta activa a lui Dumnezeu, pe care el a folosit-o atat n timpul crearii, cat si dupa aceea (Gen. 1:2; Jud. 14:5, 6; 1 Sam. 10:6; Ps. 33:6). Totusi, ei aveau nevoie de mai mult. Era vital sa nteleaga si sa accepte ca Mesia, adica Isus, este mijlocul de salvare folosit de Dumnezeu. Astfel, Petru a scos n evidenta necesitatea ca ei sa fie botezati n numele lui Isus Cristos. Cu cateva zile mai na inte, nviatul Isus le-a poruncit lui Petru si celorlalti discipoli sa-i bo teze pe oameni n numele Tatalui, al Fiului si al spiritului sfant (Mat. 28:19, 20). Acest lucru avea o semni ficatie profunda n secolul I si conti nua sa aiba si n prezent. w10 15/3 1:2, 3

Duminica, 2 octombrie Binecuvanta ti-i n continuare pe cei ce va persecuta; binecuvanta ti si nu blestema ti. (Rom. 12:14)
Stim ca activitatea noastra cres tina va starni mania dusmanilor, ntrucat Isus ne-a avertizat: Veti fi urati de toate natiunile din cau za numelui meu (Mat. 24:9). De aceea, opozitia nu ne ia prin sur prindere si nici nu ne descurajeaza

Marti, 4 octombrie Sa va prezenta ti corpurile ca o jertfa vie, sfanta si placuta lui Dumnezeu. (Rom. 12:1)
O persoana nstrainata de Dum nezeu poate intra n familia lui de slujitori aprobati numai dupa ce i face o promisiune solemna. Ur matoarea ilustrare ne va ajuta sa ntelegem de ce este nevoie de acest lucru. Un tata cu reputatia de om bun doreste sa adopte un copil orfan. Inainte de a-l accep ta pe b aiat ca fiu al sau, i spune: Mai ntai de toate, vreau sa stiu daca ma vei iubi si ma vei respecta ca tata al tau. El doreste deci ca b aiatul sa-i faca o promisiune so lemna; doar asa l va primi n fa milia sa. Cererea tatalui este rezo nabila, nu-i asa? In mod asemana tor, Iehova i primeste n familia sa numai pe cei care doresc sa-i faca un juramant de dedicare. w10 15/1 1:13

giul de a da cu bunavointa si de a lua astfel parte la serviciul pentru sfinti [cei din Iudeea] (2 Cor. 8:24). Desi erau saraci, cresti nii din Macedonia au dovedit mul ta generozitate. Ei considerau ca este un privilegiu sa mparta cu fratii lor din Iudeea, aflati n ne voie, putinul pe care-l aveau. w09 15/10 1:12

Joi, 6 octombrie [Isus] se retragea n locuri pustii si se ruga. (Luca 5:16)

De multe ori, Isus a plecat din mijlocul multimii si s-a dus ntr-un loc retras pentru a se ruga Tatalui sau (Mat. 14:13; Luca 6:12). Asemenea lui Isus, si noi avem nevoie de momente n care sa fim sin guri. Cand rostim o rugaciune n liniste, putem lua decizii placute lui Iehova si spre binele spirituali tatii noastre. Dar Isus a rostit si rugaciuni publice. In mod asema nator, cu ocazia ntrunirilor, con gregatia este reprezentata n ru gaciuni rostite n public de b ar bati loiali (1 Tim. 2:8). La sfar situl fiecarei rugaciuni, toti fratii ar trebui sa poata spune amin, adica asa sa fie. Pentru aceasta, ei trebuie sa fie de acord cu ceea ce s-a spus. In rugaciunea-model, Isus nu a spus nimic socant sau lip sit de tact (Luca 11:24). Mai mult, el nu a enumerat toate necesita tile sau problemele fiecarei per soane care l asculta. Propriile preocupari sunt un subiect po trivit pentru rugaciunile personale, nu pentru cele publice. De ase menea, cand cineva reprezinta un grup de persoane n rugaciune, nu trebuie sa mentioneze chestiuni confidentiale. w09 15/11 1:17, 18

Miercuri, 5 octombrie Impar ti ti cu sfin tii dupa nevoile lor. (Rom. 12:13)
Iubirea frateasca ne va ndemna sa mpartim cu sfintii dupa nevoi le lor si dupa posibilitatile noas tre. Chiar daca nu avem multe lu cruri materiale, putem mparti ce avem. Referindu-se la cresti nii din Macedonia, Pavel a scris: In timpul unei mari ncercari si n mijlocul necazurilor, bucuria lor fara margini, cu toata sara cia lor lucie, a facut sa creasca bo gatia generozitatii lor. Caci aceas ta a fost dupa posibilitatile lor rea le, ba chiar marturisesc ca a fost peste posibilitatile lor reale, fiind ca fratii acestia ne-au cerut chiar ei, cu multe implorari, privile-

 In timpul fugii lor din Ierusalim, crestinii au trebuit sa arate iubi re unii fata de altii, asa cum Cris tos aratase iubire fata de ei. Cu si guranta ca au trebuit sa mparta unii cu altii ce aveau. Dar profe tia lui Isus nu s-a referit doar la distrugerea acelui oras antic; ea are o mplinire si mai mare. Isus a prezis: Va fi un necaz mare, cum n-a mai fost de la nceputul lumii pana acum, nu, si nici nu va mai fi (Mat. 24:17, 18, 21). Inainte si n timpul marelui necaz ce va veni, si noi ne-am putea confrunta cu greutati si lipsuri. Faptul de a avea modul de gandire al lui Cristos ne va ajuta sa rezistam n acele n cercari. Atunci va fi n mod deose bit nevoie sa urmam exemplul lui Isus si sa aratam iubire altruis ta. Sa observam ce ne-a sfatuit n acest sens apostolul Pavel: Fieca re dintre noi sa-i placa aproape lui sau n ceea ce este bine pen tru zidirea acestuia. Caci nici Cris tos nu si-a placut lui nsusi . . . Sa aveti ntre voi acelasi mod de gan dire pe care l avea Cristos Isus (Rom. 15:2, 3, 5). w09 15/9 3:911

Vineri, 7 octombrie Cei din Iudeea sa fuga la mun ti. (Luca 21:21)

24:38, 39). Altii ne batjocoresc sau ni se mpotrivesc (2 Pet. 3:3). Opozitia poate veni din partea auto ritatilor, a colegilor de scoala sau de serviciu ori a rudelor apro piate. La toate acestea se adauga propriile noastre slabiciuni, cum ar fi timiditatea si teama de a fi respinsi. Asadar, exista o multi me de factori care ne pot ngreuna misiunea de a vorbi despre Cuvantul lui Dumnezeu cu libertate de exprimare si cu ndrazneala (Ef. 6:19, 20). Indrazneala nsa nu tre buie confundata cu lipsa de polite te sau cu grosolania (Col. 4:6). Noi vrem sa fim n pace cu toti oame nii (Rom. 12:18). w10 15/2 1:3, 4

Duminica, 9 octombrie Gusta ti si vede ti ce bun este Iehova! (Ps. 34:8)

Daca iei parte de mai mult timp la lucrarea de predicare, cu sigu ranta ai avut ocazia sa vezi ce bun este Iehova. Ai simtit ajutorul spi ritului sfant n timp ce le mpar taseai vestea buna altora? Ai va zut bucuria de pe fata cuiva cand Iehova i-a deschis inima ca sa ia aminte la mesajul Bibliei? (Fap. 16:14) Te-a ajutat El sa depasesti unele obstacole ca sa participi mai mult n lucrarea de predicare? Ai simtit n momentele dificile cum te sprijina si cum ti da acea pu tere fara de care n-ai fi reusit sa perseverezi? (Filip. 4:13) Intr-ade var, cand simtim personal ajutorul sau n lucrarea de predicare, Ieho va devine mai real pentru noi, l simtim mai aproape (Is. 41:10). Ce privilegiu este sa fim colaboratori ai lui Dumnezeu! Si cate binecu vantari avem n timp ce le oferim tuturor posibilitatea sa nteleaga valoarea instruirii divine! (1 Cor. 3:9) w09 15/9 4:14, 15

Sambata, 8 octombrie Vorbeau cuvantul lui Dumnezeu cu ndrazneala. (Fap. 4:31)

Lucrarea de proclamare a Rega tului, pe care ne-a ncredintat-o Dumnezeu, este un privilegiu in estimabil. Totusi, lucrarea noastra nu este lipsita de dificultati. Desi unii oameni accepta cu bucurie vestea buna despre Regat, multi sunt asemenea contemporanilor lui Noe, despre care Isus a spus: N-au dat atentie pana a venit po topul si i-a maturat pe toti (Mat.

Luni, 10 octombrie Cei loiali tie te vor binecuvanta! (Ps. 145:10)

Cand ne rugam, sa-i aducem lui Iehova laude si multumiri! Avem ntr-adevar nenumarate motive sa facem acest lucru. De exemplu, plin de bucurie, David i-a adus lau de lui Iehova, preamarindu-i pozitia de rege (Ps. 145:1113). Dove desc rugaciunile tale ca apreciezi privilegiul de a anunta Regatul lui Iehova? Cuvintele psalmistilor te pot ajuta sa te rogi din inima si sa-ti exprimi recunostinta pen tru ntruniri si congrese (Ps. 27:4; 122:1). De asemenea, recunostin ta pentru pretioasa prietenie cu Dumnezeu te poate ndemna sa-ti exprimi sentimentele la fel ca psalmistul: Te voi lauda printre popoare, o, Iehova! . . . Caci bunatatea ta iubitoare este mare, ajun ge pana la ceruri, iar fidelitatea ta, pana la nori. Inalta-te mai presus de ceruri, o, Dumnezeule! Gloria ta sa fie peste tot pamantul! (Ps. 57:911). Cu siguranta, astfel de ganduri si de cuvinte emotionan te din Psalmi te pot ajuta sa-ti mbogatesti rugaciunile! w09 15/11 2:18, 19

tei a tinut cont de sfatul ntelept al lui Pavel (1 Cor. 10:12). Pavel i-a spus lui Timotei ca, n timpurile care vor veni, unii vor renunta la credinta, dand atentie unor cu vinte inspirate care induc n eroa re si unor nvataturi ale demo nilor (1 Tim. 4:1). Toti membrii congregatiei, inclusiv cei care au responsabilitati teocratice, trebu ie sa urmeze exemplul lui Timotei si sa cultive o credinta puternica, de neclintit. Daca respingem cu hotarare orice idee apostata, progresul nostru va fi evident si vom fi exemple de credinta. w09 15/12 1:16, 17

Miercuri, 12 octombrie Sa nu-l critici aspru pe un bar bat n varsta. Dimpotriva, im plora-l ca pe un tata, iar pe barba tii mai tineri, ca pe niste fra ti, pe femeile n varsta, ca pe niste mame, iar pe cele mai tine re, ca pe niste surori, cu toata castitatea. (1 Tim. 5:1, 2)
Pavel l-a ncurajat pe tanarul Timotei sa arate respect fata de toti membrii congregatiei. Si noi trebu ie sa-i tratam pe crestinii mai n var sta ca pe niste mame si tati, iar pe cei mai tineri, ca pe fratii si surorile noastre de corp. Daca avem aceasta atitudine, niciunul dintre membrii congregatiei nu se va simti stingher n prezenta noastra. Purtand discu tii ziditoare cu altii, contribuim la bunastarea lor spirituala si afec tiva. Un frate care lucreaza la o fi liala si aminteste cu drag de cati va betelisti mai n varsta, care, n primele sale zile la Betel, si faceau timp sa stea de vorba cu el. Cuvin tele lor ncurajatoare l-au facut sa se simta bine-venit n familia Betel. Acum el se straduieste sa le urmeze exemplul stand de vorba cu ceilalti betelisti. w09 15/11 4:13, 14

Marti, 11 octombrie Are mania disputelor si a dezbaterilor despre cuvinte. (1 Tim. 6:4)
Timotei nu trebuia nici macar sa plece urechea la ideile dauna toare care se infiltrau n congre gatie. De fapt, Pavel l-a ndemnat pe Timotei sa se lupte lupta cea buna a credintei si sa se fereas ca de vorbirile desarte, care pro fanau ce este sfant, si de con tradictiile a ceea ce se numea n mod fals cunostinta (1 Tim. 6:12, 20, 21). Fara ndoiala, Timo-

Joi, 13 octombrie Este mai multa fericire n a da decat n a primi. (Fap. 20:35)
Nicio cunostinta nu este mai va loroasa sau mai importanta ca vestea buna. Este un cadou nepretuit ce ne aduce mare bucurie. Iar bucuria devine mai mare cand le oferim si altora vestea buna n dar. Dar cum putem sa ne n tarim chiar mai mult iubirea pen tru vestea buna? In timp ce ci tim din Biblie, sa ne oprim din cand n cand ca sa reflectam. Sa ne gandim, de pilda, ca-l nsotim pe Isus n serviciul sau pamantesc ori ca ne aflam alaturi de apos tolul Pavel n calatoriile sale. Sau sa ne imaginam n lumea noua si sa ne zugravim n minte o cu to tul alta viata decat cea de acum. Sa cugetam si la binecuvantarile pe care le-am primit dand ascultare vestii bune. Elevii vor simti iu birea noastra pentru vestea buna daca ne straduim sa ne-o pastram puternica. Avem deci motive nte meiate sa meditam profund la cele nvatate si sa fim atenti la ceea ce predam (1 Tim. 4:15, 16). w09 15/7 3:13, 14

teles ca, pentru el, nimic nu era mai important decat a-i sluji ne ncetat lui Iehova! (Mat. 5:16) Da niel a preferat mai degraba sa moara decat sa-si neglijeze obi ceiurile spirituale. Dar noi? Ce sacrificii facem sau suntem dispusi sa facem pentru a predica necur mat vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu? Sa nu lasam sa treaca o luna fara sa le vorbim al tora despre Iehova! Mai mult, daca ne sta n putinta, nu-i asa ca ar trebui sa participam saptamanal la lucrarea de predicare? w10 15/2 3:14, 16

Sambata, 15 octombrie [Fi ti] ntotdeauna gata sa prezenta ti o aparare naintea oricui va cere motivul speran tei voastre. (1 Pet. 3:15)
A manui corect cuvantul ade varului nseamna mai mult de cat a nu-l prezenta n mod eronat (2 Tim. 2:15). Trebuie sa avem gri ja sa nu ne folosim de Biblie pentru a-i intimida pe oameni. Desi putem folosi Scripturile n apa rarea adevarului, asa cum a fa cut Isus cand a fost ispitit de Diavol, Biblia nu este o nuia cu care sa-i disciplinam pe oameni (Deut. 6:16; 8:3; 10:20; Mat. 4:4, 7, 10). Ce efect poate avea Biblia cand este manuita cu iscusinta? (2 Cor. 10:4, 5) Adevarul ei poate rasturna fortificatii, adica poate demasca nvataturile false, practicile dau natoare si filozofiile care reflecta ntelepciunea umana imperfecta. Sa folosim deci Biblia pentru a n departa orice idee care se ridica mpotriva cunostintei lui Dumne zeu! Invataturile biblice pot fi fo losite pentru a-i ajuta pe altii sa-si armonizeze gandirea cu adevarul. w10 15/2 2:11, 12

Vineri, 14 octombrie Dumnezeul tau, caruia i slujesti necurmat, el nsusi te va scapa! (Dan. 6:16)
Profetul Daniel a aratat cat de importanta este regularitatea n nchinare (Dan. 6:410, 1922). El n-a renuntat nici macar o luna la obiceiurile sale spirituale, cum ar fi acela de a se ruga de trei ori pe zi . . . asa cum avea obiceiul si mai nainte. Daniel a continuat sa se roage chiar daca aceasta a n semnat sa fie aruncat n groapa cu lei. Fara ndoiala, cei din jur au n-

 In prezent, luam parte la o cam panie prin care i ajutam pe oa meni sa se elibereze de nvataturi le religioase false si de idolatrie. In lucrarea din casa n casa ntalnim oameni de orice fel. De exem plu, o tanara din Asia si amin teste ca mama ei practica anumi te ritualuri n fata multor imagini pe care le avea n casa. Dar tana ra nu credea ca adevaratul Dumnezeu poate fi reprezentat prin acele imagini. De aceea, ea l-a rugat pe Dumnezeu s-o ajute sa-l cunoasca. Intr-o zi, la usa casei lor au b atut doua Martore, care i-au spus ca numele adevaratului Dumnezeu este Iehova. Apoi, spre marea ei bucurie, tanara a aflat adevarul despre idoli! Acum, ea participa cu mult zel n lucra rea de predicare, ajutandu-i pe al tii sa afle cine este Iehova si care este vointa Sa (Ps. 83:18; 115:48; 1 Ioan 5:21). w09 15/6 2:6

Duminica, 16 octombrie [Dumnezeu] vrea ca orice fel de oameni sa fie salva ti si sa ajun ga la cunostin ta exacta a adeva rului. (1 Tim. 2:4)

urmasii tai, iubindu-l pe Iehova, Dumnezeul tau (Deut. 30:19, 20). Intr-adevar, Iehova doreste sa ne exprimam iubirea fata de el slu jindu-i de bunavoie. Cei care de cid sa-i apartina Dumnezeului pe care-l iubesc nu-si pierd liberta tea, ci gasesc adevarata fericire. Intrucat suntem pacatosi, nu me ritam sa-i apartinem lui Iehova, Dumnezeul perfect. Totusi, acest lucru este posibil datorita buna tatii sale nemeritate (2 Tim. 1:9). w10 15/1 2:1719

Marti, 18 octombrie Un singur om a murit pentru to ti. (2 Cor. 5:14)

Ce ai simtit cand ai aflat ce a facut Fiul lui Dumnezeu pen tru tine? (2 Cor. 5:15) O profunda recunostinta, nu-i asa? Iar aceas ta te-a ndemnat sa-ti dedici viata lui Dumnezeu si sa nu mai traiesti pentru tine nsuti, ci pentru cel care a murit pentru tine. A fi bo tezat n numele Fiului nseamna a recunoaste ceea ce a facut Isus pentru tine si a-i accepta autori tatea de Reprezentant Principal al vietii (Fap. 3:15; 5:31). Inain te nu aveai nicio relatie cu Creato rul si, practic, nu aveai nicio speranta reala. Dar, ntrucat ma nifesti credinta n sangele var sat de Isus Cristos si te-ai bo tezat, acum ai o relatie de priete nie cu Tatal (Ef. 2:12, 13). Ia ta ce a scris apostolul Pavel: Pe voi, care altadata erati nstrai nati si dusmani, pentru ca min tea va era ndreptata spre lucrari rele, acum [Dumnezeu] v-a mpacat din nou prin corpul de carne al [lui Isus], prin moartea lui, ca sa va prezinte naintea lui Dumnezeu sfinti, fara defect (Col. 1:21, 22). w10 15/3 1:11

Luni, 17 octombrie Daca traim, pentru Iehova traim si, daca murim, pentru Iehova murim. (Rom. 14:8)
Asa cum ncrederea noastra ntr-un chirurg creste cand aflam despre reputatia acestuia, tot asa ncrederea noastra n Iehova cres te pe masura ce nvatam despre el. Asadar, sa continuam sa studiem cu atentie Cuvantul sau! Aceas ta ne va ajuta sa-l iubim ntr-un mod care va risipi orice teama de a-i apartine (1 Ioan 4:18). Ieho va le acorda tuturor libertate de alegere. Cuvantul sau spune: Ale ge viata ca sa ramai n viata, tu si

Miercuri, 19 octombrie Nu ntoarce ti nimanui rau pentru rau. Face ti lucruri pe care to ti oamenii le considera bune. Daca este posibil, atat cat depinde de voi, fi ti n pace cu to ti oamenii. (Rom. 12:17, 18) Dovedind bune maniere n si tuatii neplacute putem avea re zultate surprinzatoare. De exemplu, un Martor din Japonia a fost insultat de un locatar si de musafirul acestuia. Fratele a ple cat de la usa n mod politicos si a continuat sa predice n teritoriu. La un moment dat, a obser vat ca musafirul se oprise la o oa recare distanta si l urmarea cu privirea. Cand fratele s-a apro piat de el, acesta a spus: Imi pare rau pentru cele ntamplate. Chiar daca v-am vorbit urat, am observat ca ati continuat sa zam biti. Ce-ar trebui sa fac ca sa fiu si eu ca dumneavoastra?. Acel om si pierduse orice speranta de a mai fi fericit, deoarece tocmai i murise mama si ramasese si fara loc de munca. Martorul s-a oferit sa studieze Biblia cu el, iar el a ac ceptat. Nu dupa mult timp, stu diau de doua ori pe saptamana. w09 15/11 5:12, 13 Joi, 20 octombrie Tovarasiile rele strica obiceiurile folositoare. (1 Cor. 15:33) Cand o persoana care studiaza Biblia ncepe sa faca schimbari n stilul de viata, prieteniile sale ar putea constitui o problema. Pro babil ca are prieteni care nu traiesc dupa normele Bibliei si si da seama ca anturajul lor are o influenta negativa asupra sa. De

aceea decide sa petreaca mai putin timp cu ei. Totusi, este posi bil ca aceasta persoana sa crea da ca nu le este loiala daca nu se mai ntalneste cu ei. Daca si tu te afli n aceasta situatie, nu uita ca un prieten adevarat se bucu ra cand ncerci sa faci schimbari n bine. Poate chiar doreste sa n vete mpreuna cu tine despre Ie hova. Pe de alta parte, prietenii falsi te vor insulta pentru ca nu alergi cu ei spre aceeasi cloaca de depravare (1 Pet. 4:3, 4). In realitate, ei sunt cei care nu ma nifesta loialitate, nu tu. w09 15/10 4:12, 13

Vineri, 21 octombrie

Tot asa, voi, so tilor, continua ti sa locui ti cu [so tiile voastre] . . . dandu-le onoare. (1 Pet. 3:7) Cum poate un sot sa-si exerci te autoritatea si n acelasi timp sa-i acorde sotiei onoarea cuveni ta? Un sot si onoreaza sotia daca tine cont de parerea si de sen timentele ei nainte sa ia decizii care afecteaza familia. De exem plu, poate ca trebuie luata o deci zie cu privire la locuinta, la locul de munca, la vacanta si la redu cerea cheltuielilor pentru a face fata costului tot mai ridicat al vie tii. Sotul da dovada de bunatate daca tine cont de parerea sotiei. Astfel va putea lua o decizie echi librata si neegoista. In plus, so tiei i va fi mai usor sa-l sprijine n decizia luata (Prov. 15:22). Un sot care si onoreaza sotia casti ga nu numai dragostea si respec tul ei, ci si aprobarea lui Iehova, ceea ce conteaza cel mai mult (Ef. 5:28, 29). w09 15/7 2:6, 7

 Sambata, 22 octombrie Ruga ti-l . . . pe Stapanul secerisului sa scoata lucratori la secerisul sau. (Mat. 9:38)
Isus nu numai ca a rostit aceste cuvinte, dar i-a si chemat pe cei doisprezece discipoli, trimitan du-i la seceris, adica n predica re (Mat. 9:3538; 10:1, 5). Mai tarziu, el a numit alti saptezeci si i-a trimis doi cate doi n aceeasi lucrare (Luca 10:1, 2). Si n pre zent este nevoie de mai multi pro clamatori ai Regatului. In anul de serviciu 2009, asistenta la Come morare a fost de 18168 323 de per soane la nivel mondial, depasin du-se astfel cu peste 10 milioane numarul total al Martorilor lui Ie hova. Intr-adevar, ogoarele sunt gata de seceris (Ioan 4:34, 35). De aceea, cu totii ar trebui sa ne ru gam pentru mai multi seceratori. Dar cum putem actiona n armo nie cu aceste rugaciuni? Devenind mai eficienti n timp ce participam cu zel la lucrarea de predicare a Regatului si de facere de discipoli (Mat. 28:19, 20; Mar. 13:10). w10 15/2 2:1, 2

tul lui Dumnezeu este viu si puternic, a scris apostolul Pa vel, care obisnuia sa aduca ar gumente din Scripturi (Evr. 4:12; Fap. 17:3). Daca nu obisnuiesti sa folosesti Biblia n predicare, fi xeaza-ti acest obiectiv. Ai putea, de exemplu, sa alegi cateva verse te-cheie care explica ce este Regatul lui Dumnezeu si cum va rezolva problemele care-i preocu pa pe cei din teritoriul tau. Apoi fii pregatit sa citesti aceste verse te cand mergi din casa-n casa. w10 15/1 3:7, 9

Luni, 24 octombrie Indeparteaza . . . supararea din inima ta si nlatura nenorocirea din carnea ta, caci tinere tea si zorii vie tii sunt desertaciune. (Ecl. 11:10)
Bucura-te tinere, n tineretea ta si sa ti se nveseleasca inima n zilele tineretii tale, ne spune Bi blia (Ecl. 11:9). Iehova Dumnezeu, cel care l-a inspirat pe ntelep tul rege Solomon al vechiului Is rael sa consemneze aceste cu vinte, vrea fara doar si poate ca tinerii sa fie fericiti. Dar doreste ca bucuria sa-i nsoteasca si dupa zilele tineretii. Totusi, aceasta perioada este deseori ntuneca ta de greseli care le pot umbri fe ricirea. Pana si fidelul Iov a sufe rit din cauza nelegiuirilor din ti nerete (Iov 13:26). In adolescen ta si n anii ce-i urmeaza, un ta nar crestin are de luat decizii importante. Efectul unei decizii rele poate fi devastator pe plan emotional si poate da nastere la probleme pentru tot restul vietii. w09 15/5 2:1

Duminica, 23 octombrie

A discutat cu ei din Scripturi. (Fap. 17:2)

Adevaratii continuatori ai lui Cristos pun pe primul plan intere sele Regatului, predicandu-l pretutindeni cu ajutorul spiritului sfant (Zah. 4:6). Participi si tu cu regularitate la aceasta lucra re? Te straduiesti sa faci progre se ca proclamator al Regatului, de exemplu petrecand mai mult timp n lucrare sau fiind mai eficient? Unii si-au sporit calitatea lucrarii folosind mai mult Biblia. Cuvan-

Marti, 25 octombrie Da ti deci Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. (Mat. 22:21)
Ce anume i datoram Cezarului, sau autoritatilor? Cand Isus a rostit aceste cuvinte, subiectul n discu tie era platirea taxelor. Asadar, ca sa-si pastreze constiinta curata na intea lui Dumnezeu si a oamenilor, crestinii respecta legile tarii, inclu siv cele referitoare la plata taxelor (Rom. 13:5, 6). In acelasi timp, recu noastem ca Iehova este Suveranul suprem, singurul Dumnezeu ade varat, pe care l iubim cu toata inima, cu tot sufletul, cu toata min tea si cu toata puterea (Mar. 12:30; Rev. 4:11). Cu alte cuvinte, i suntem complet supusi lui Iehova Dum nezeu (Ps. 86:11, 12). In multe tari exista programe sau servicii sociale pentru ajutorarea celor aflati n lip suri. Daca ntruneste toate cerinte le, si un crestin poate beneficia de ele. A spune adevarul aproape lui nseamna a nu prezenta autorita tilor informatii false sau nselatoa re ca sa obtinem un astfel de ajutor. w09 15/6 3:16, 17

gritatea absoluta. Desi a fost un om perfect, pentru a ramane perfect ascultator el nu s-a bizuit pe proprii le forte, ci i-a cerut ajutor n ruga ciune lui Dumnezeu. Pentru a rama ne ascultatori, si noi trebuie sa fim umili si sa-i cerem ntotdeauna aju tor n rugaciune lui Dumnezeu. De aceea, apostolul Pavel i-a sfatuit pe crestini: Pastrati n voi acest mod de gandire care era si n Cristos Isus; el s-a umilit si a fost ascul tator pana la moarte (Filip. 2:58) w09 15/9 2:2, 3

Joi, 27 octombrie Iubirea nu se termina niciodata. (1 Cor. 13:8)

Iubirea este o necesitate umana fundamentala. Insa adevarata iubire de Dumnezeu si de semeni este tot mai putin ntalnita. Astfel, se adevereste ce a prezis Biblia cu pri vire la zilele din urma: oamenii sunt iubitori de sine, iubitori de bani, . . . mai degraba iubitori de placeri decat iubitori de Dumnezeu (2 Tim. 3:15). Biblia vorbeste despre o iubi re gresit directionata si ne averti zeaza sa nu o manifestam. Mai mult, ea arata ce se ntampla cand o ast fel de iubire prinde radacini n inima cuiva (1 Tim. 6:9, 10). Desi fuse se un colaborator al lui Pavel, Dima a ajuns sa iubeasca ce i oferea lumea (2 Tim. 4:10). Apostolul Ioan i-a avertizat pe crestini cu privire la acest pericol (1 Ioan 2:15, 16). O per soana care iubeste lumea, cu lucru rile si caile ei efemere, nu l poate iubi pe Dumnezeu si ceea ce provi ne de la el. Noi nu facem parte din aceasta lume, totusi traim nca n mijlocul ei. De aceea, nu este usor sa respingem conceptia gresita despre iubire pe care o promoveaza lumea. Este important sa depunem eforturi pentru a nu ajunge sa manifestam o astfel de iubire. w09 15/12 4:13

Miercuri, 26 octombrie Cristos i-a facut implorari si cereri cu strigate puternice si lacrimi Celui care putea sa-l salveze. (Evr. 5:7)
Traind ca om pe pamant, Isus a n vatat noi fatete ale ascultarii (Evr. 5:8). S-ar fi putut crede ca nu mai avea nimic de nvatat despre ce n seamna a-i sluji lui Iehova. La urma urmei, se bucurase de asocie re stransa cu Iehova timp de mile nii si fusese mester iscusit alaturi de el la crearea tuturor lucrurilor (Prov. 8:30). Totusi, perseverand n credinta ca om n pofida suferinte lor ndurate, Isus si-a dovedit inte

 In prezent, multi oameni pur si simplu nu vor sa auda ce spu ne Cuvantul lui Dumnezeu. Pen tru a vorbi cu perseverenta de spre Biblie, este important s-o studiem n asa fel ncat sa ntele gem si sa credem mesajul ei. Stu diul personal al Bibliei trebuie sa fie caracterizat prin regularitate. Este foarte important sa ne facem timp sa meditam asupra celor ci tite, astfel ncat adevarurile bibli ce sa ne patrunda adanc n inima. Sa ne straduim deci sa mbunatatim calitatea studiului nostru per sonal! O modalitate prin care be neficiem de spiritul sfant o consti tuie ntrunirile. In acest sens, Pa vel a spus: Sa ne interesam unii de altii ca sa ne ndemnam la iu bire si la fapte bune, fara sa ne glijam ntrunirea noastra (Evr. 10:24, 25). Cand participam cu re gularitate la ntrunirile crestine, ascultam cu atentie si aplicam cele nvatate, noi ne lasam calauziti de spirit. w10 15/2 1:11, 12

Vineri, 28 octombrie Fie ca vorbele gurii mele si cuge tarea inimii mele sa fie placute naintea ta, o, Iehova! (Ps. 19:14)

de noi teritorii pentru misionari. De exemplu, despre apostolul Pa vel si nsotitorii lui aflam ca spi ritul sfant le interzisese sa spuna cuvantul n provincia Asiei; nici n Bitinia nu li s-a permis sa mear ga. Nu stim cum anume i-a m piedicat spiritul sfant sa mearga n acele locuri. Stim nsa ca spiri tul l-a ndrumat pe Pavel spre vastul teritoriu din Europa. El chiar a avut o viziune n care un macedo nean i cerea ajutor (Fap. 16:610). Si n zilele noastre, spiritul lui Ie hova ndruma lucrarea de predica re mondiala. w10 15/3 2:1012

Duminica, 30 octombrie Balaurul s-a maniat pe femeie si s-a dus sa faca razboi cu cei ramasi din saman ta ei, care res pecta poruncile lui Dumnezeu si au lucrarea de depunere a marturiei despre Isus. (Rev. 12:17)
Apostolul Ioan a vazut un nger care zbura prin mijlocul cerului cu o veste buna vesnica pentru a o anun ta ca mesaj mbucurator locuitori lor pamantului (Rev. 14:6). Asadar, slujitorii lui Iehova primesc asigu rarea ca sunt sprijiniti de ngeri n timp ce predica vestea buna despre Regat, n pofida mpotrivirii apri ge a Diavolului. In prezent, nge rii nu ne vorbesc pentru a ne ndru ma spre cei sinceri, asa cum un n ger i-a vorbit lui Filip, trimitandu-l la eunucul etiopian (Fap. 8:2629). Cu toate acestea, multe experiente din zilele noastre sunt o dova da clara ca, desi nu i vedem pe n geri, acestia ne sprijina n lucrarea de predicare a Regatului si ne ndru ma spre cei cu o dispozitie corec ta pentru viata vesnica (Fap. 13:48). Prin urmare, este important sa par ticipam cu regularitate la predicare! (Ioan 4:23, 24) w09 15/5 3:17, 18

Sambata, 29 octombrie Spiritul si mireasa continua sa zica: Vino!. (Rev. 22:17)

Spiritul sfant, care lucreaza m preuna cu clasa unsa a miresei, face aceasta invitatie privitoare la apa vietii. Probabil ca si tu ai acceptat-o. Esti hotarat sa le spui si altora Vino!? Intr-adevar, este un mare privilegiu sa luam par te la aceasta lucrare salvatoare de vieti! Aceasta lucrare de impor tanta vitala se efectueaza sub n drumarea spiritului sfant. In seco lul I, spiritul sfant a avut un rol esential n ce priveste alegerea

Luni, 31 octombrie Sa-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine nsu ti. (Mat. 22:39)
Iubirea la care s-a referit Isus (n greaca, agape) vizeaza latura mora la a acestui sentiment si se bazea za pe principii, pe simtul datoriei si pe corectitudine. Totusi, ea este pli na de caldura (1 Pet. 1:22). Aceas ta iubire se manifesta prin cuvinte si fapte altruiste (1 Cor. 13:47). Deoarece iubirea este o fateta a ro dului spiritului, ea i ajuta pe ade varatii crestini sa faca ceea ce al tii nu pot, de pilda, sa depaseas ca barierele rasiale, culturale si po

litice (Ioan 13:34, 35; Gal. 5:22). Cei asemanatori oilor sunt impresio nati profund cand vad o asemenea iubire. De exemplu, cand un tanar evreu din Israel a asistat pentru pri ma data la o ntrunire crestina, el a fost uimit sa vada arabi si evrei adu candu-i nchinare lui Iehova n uni tate. Prin urmare, a nceput sa asis te cu regularitate la ntruniri si a ac ceptat un studiu biblic. Manifesti si tu o astfel de iubire fata de fratii tai? Te straduiesti sa-i ntampini cu cal dura pe cei care vin pentru prima oara la Sala Regatului, indiferent de nationalitate, culoarea pielii sau po zitia lor sociala? w10 15/1 3:18, 19

Marti, 1 noiembrie Cei doi vor fi o singura carne. (Mat. 19:5)

Casatoria este o relatie care presupune un angajament foar te serios. Daca un barbat si o femeie convietuiesc fara sa se ca satoreasca, nici ei, nici copiii lor nu se simt cu adevarat n siguran ta. Dar, daca si-au luat un anga jament unul fata de celalalt prin intermediul casatoriei, cei doi au un motiv biblic serios pentru a se stradui sa rezolve cu iubire orice problema (Mat. 19:6; 1 Cor. 13:7, 8; Evr. 13:4). In timpurile biblice, israelitii care ncheiau contracte de afaceri sau de angajare aveau anumite beneficii (Mat. 20:1, 2, 8). La fel stau lucrurile si n prezent. De exemplu, este util sa facem o ntelegere scrisa sau un contract nainte de a ncheia o afacere sau de a ne angaja. Prin urmare, daca un angajament aduce foloase ntarind o relatie de prietenie, de casatorie sau de munca , cu atat mai mult dedicarea din toata inima la Iehova ne aduce foloase! w10 15/11:6, 7

Miercuri, 2 noiembrie Pentru orice lucru este un timp fixat. (Ecl. 3:1)
Cand suntem reprezentati ntr-o rugaciune publica, trebuie sa ma nifestam n mod respectuos teama de Dumnezeu (1 Pet. 2:17). Unele gesturi sunt potrivite ntr-un anumit moment si loc, dar nu si la o ntrunire crestina. De exemplu, sa presupunem ca mai multi frati s-ar tine de brat sau de mana n timpul rugaciunii. Acest lucru i-ar putea jigni pe unii sau le-ar putea distrage atentia altora, inclusiv invi tatilor, care nu ne mpartasesc convingerile. Desigur, unii parte neri de casatorie s-ar putea tine de mana n mod discret. Dar, daca ar sta mbratisati n timpul unei ru gaciuni publice, i-ar putea poticni pe cei care i observa, dandu-le im presia ca i preocup a mai mult re latia lor romantica decat sa arate respect fata de Iehova. Asadar, sa facem toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu si sa evitam condui ta care ar putea distrage, soca sau poticni pe cineva (1 Cor. 10:31, 32; 2 Cor. 6:3). w09 15/11 1:19

 Urma ti calea ospitalita tii. (Rom. 12:13)

Multi manifesta ospitalitate in vitand pe cineva la masa, iar, cand este motivat de iubire, acest gest merita toate laudele. Insa, daca avem initiativa, vom gasi multe alte modalitati de a fi os pitalieri. De exemplu, daca si tuatia materiala sau starea de sa natate nu ne permite sa-i invitam pe altii la masa, i-am putea invita la o cafea sau la un ceai. Si aceas ta este o dovada de ospitalitate. Multi crestini depun mari efor turi ca sa nvete alta limba pentru a le predica vestea buna strainilor de pe teritoriul congregatiei lor. Si despre ei se poate spune ca urmeaza calea ospitalitatii. Desi gur, multi dintre noi nu pot sa nvete alta limba. Totusi, cu totii i putem ajuta pe straini folosind brosura O veste buna pentru oa meni din toate na tiunile, ce conti ne un mesaj biblic n multe limbi. w09 15/10 1:1214

Joi, 3 noiembrie

me caracterizata prin imoralita te, razboaie, nerezonabilitate, ne ascultare, cruzime, partinire si i pocrizie, Iehova are nenumara te ocazii sa-si dovedeasca nte lepciunea n fata creaturilor sale. Discipolul Iacov a scris: Intelep ciunea de sus este n primul rand casta, apoi pasnica, rezonabila, gata sa asculte, plina de ndu rare si de roade bune, nepartini toare, neipocrita (Iac. 3:17). w10 15/1 4:14

Sambata, 5 noiembrie

Eu fac toate lucrurile noi! (Rev. 21:5)

Cei care n-au luat nca o deci zie n favoarea lui Iehova ar trebui sa analizeze sub rugaciune foloasele pe care le va aduce omenirii guvernarea sa. Conducerea uma na s-a dovedit incapabila sa puna capat infractiunilor, inclusiv te rorismului. Guvernarea lui Dum nezeu va nlatura toata rautatea de pe fata pamantului (Ps. 37:1, 2, 9). Conducerea umana a dus mereu la razboaie, dar guverna rea lui Dumnezeu va face sa n ceteze razboaiele pana la margi nile pamantului (Ps. 46:9). Chiar si pacea dintre oameni si anima le va fi restabilita sub guvernarea lui Iehova! (Is. 11:69) Sub condu cerea umana, omenirea a suferit mereu din cauza saraciei si a foa metei, nsa guvernarea lui Dumnezeu le va elimina (Is. 65:21). Sub guvernarea lui Dumnezeu, cei n varsta si cei bolnavi si vor recapata vigoarea tineretii (Iov 33:25; Is. 35:5, 6). Paman tul va deveni un paradis n care va avea loc chiar si nvierea mortilor (Luca 23:43; Fap. 24:15). w10 15/1 5:16, 17

Vineri, 4 noiembrie O, adancul boga tiei, n telepciunii si cunostin tei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judeca ti le sale si cat de necuprinse caile sale! (Rom. 11:33)
Imediat dupa ce Adam si Eva au pacatuit, Iehova a dezvaluit mo dul n care avea sa ndrepte tot raul cauzat de razvratirea lor (Gen. 3:15). Interventia prompta a lui Iehova, precum si revelarea treptata a scopului sau slujitorilor lui au scos n evidenta ntelepciu nea sa. Nimic nu-l poate mpie dica pe Dumnezeu sa rezolve cu succes orice problema! Intr-o lu-

 Duminica, 6 noiembrie A vorbit cu ndrazneala, tinand cuvantari si aducand argumente convingatoare. (Fap. 19:8)
A fi convingator nseamna a castiga pe cineva de partea ta. O persoana careia i s-au adus argu mente convingatoare este atat de convinsa de un anumit lucru, n cat crede cu tarie n el. Cand n demni o persoana sa accepte n vataturile Bibliei, o ajuti sa-si pu na ncrederea n acele nvataturi. Pentru a reusi, trebuie s-o con vingi c a ceea ce spui este ade varat. Inainte de a citi un verset, arata de ce este important sa cunoastem punctul de vedere al lui Dumnezeu cu privire la subiectul n discutie. Dupa ce pui o ntreba re si l lasi pe interlocutor sa ras punda, ai putea spune: Sa vedem acum care este punctul de vedere al lui Dumnezeu. Sau ai pu tea ntreba: Ce spune Dumnezeu cu privire la aceasta situatie?. In troducand un verset n felul aces ta, scoti n evidenta ca Biblia pro vine de la Dumnezeu si i insufli respect fata de ea celui cu care discuti. w10 15/2 2:14, 15

ar fi fost usor sa se stabileasca n Israel. Orpa s-a ntors la poporul ei si la dumnezeii ei, dar nu si Rut (Rut 1:15). Ea stia cui voia sa-i apartina, iar credinta a ndem nat-o la actiune. Rut i-a spus lui Naomi: Nu insista sa te parasesc, sa ma ntorc si sa nu mai merg cu tine, caci unde vei merge tu voi merge si eu si unde vei nnopta tu voi nnopta si eu. Deoarece a ales sa-i slujeasca lui Iehova, Rut a beneficiat de prevederile Legii, care continea masuri speciale pentru vaduve, pentru saraci si pentru cei fara pamant. Iehova i-a oferit siguranta, protectie si fericire. w10 15/1 2:4

Marti, 8 noiembrie Femeile care anun ta vestea buna sunt o mare armata. (Ps. 68:11)
Daca participa din plin la lucrarea de facere de discipoli si sunt dispuse sa faca sacrificii pen tru aceasta lucrare, surorile arata ca si pretuiesc locul n congrega tie. Pavel i-a scris lui Tit: Femei le n varsta sa aiba o purtare care li se potriveste unor sfinti, . . . sa-i nvete pe altii ce este bine, ca sa le ajute pe cele tinere sa-si vina n fire si sa-si iubeasca sotii, sa-si iubeasca copiii, sa aiba o minte sanatoasa, sa fie caste, gospodi ne, bune, supuse sotilor lor, ca sa nu fie vorbit de rau cuvantul lui Dumnezeu (Tit 2:35). Intr-ade var, surorile mature au o influen ta benefica asupra congregatiei! Cand i respecta pe fratii din frun tea congregatiei si cand dau do vada de ntelepciune n ce prives te aspectul exterior si destinde rea, ele sunt un bun exemplu pen tru altii si dovedesc ca si pre tuiesc locul n congregatie. w09 15/11 3:13, 14

In copilarie, Rut s-a nchinat, probabil, la zeul Chemos si la alti zei ai Moabului. Ea a ajuns nsa sa-l cunoasca pe adevaratul Dumnezeu, Iehova, si s-a casato rit cu un israelit care se refugiase n tara ei (Rut 1:16). Mai tarziu, n timp ce Rut si Orpa, cumna ta ei, se ndreptau spre Betleem mpreuna cu Naomi, soacra lor, aceasta si-a ndemnat nurorile sa se ntoarca acasa. Pentru ele nu

Luni, 7 noiembrie Poporul tau va fi poporul meu si Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu. (Rut 1:16)

Miercuri, 9 noiembrie Nu te lasa nvins de rau, ci nvin ge raul prin bine. (Rom. 12:21)
Apostolul Pavel a fost el nsusi dovada vie ca un persecutor poate deveni un discipol fidel al lui Cristos si un slujitor zelos al lui Iehova (Gal. 1:1316, 23). Intr-o alta scri soare, el a spus: Cand suntem in sultati, binecuvantam; cand sun tem persecutati, suportam; cand suntem defaimati, imploram cu blandete (1 Cor. 4:12, 13). Prin ur mare, adevaratii crestini respecta sfatul mentionat n textul de azi. Sursa raului este Satan Diavolul (Ioan 8:44; 1 Ioan 5:19). Isus a dez valuit faptul ca fratii sai unsi l-au nvins [pe Satan] datorita san gelui Mielului si datorita cuvan tului marturiei lor (Rev. 12:11). Asadar, cea mai buna modalita te de a-l nvinge pe Satan si in fluenta rea pe care o exercita asu pra actualului sistem este sa fa cem binele prin lucrarea de mar turie, predicand vestea buna despre Regat. w09 15/10 2:1315

12:3, 10). Crestinii falsi au o con ceptie denaturata despre Dumne zeu si o forma de devotiune sfan ta caracterizata deseori prin ipo crizie. In schimb, cei care au discernamant spiritual i se nchi na lui Dumnezeu cu spirit si cu adevar (Ioan 4:24; 2 Tim. 3:15). Ar fi bine sa ne ntrebam: Sunt n armonie cu Biblia nvataturi le pe care le predau? Dar condui ta mea? Infrumuseteaza acestea adevarul n ochii celor care-l cau ta?. w10 15/1 3:1, 2

Vineri, 11 noiembrie Sa ierta ti orice ave ti mpotri va cuiva, pentru ca si Tatal vos tru care este n ceruri sa va ierte. (Mar. 11:25)
Desi te-ai botezat n numele Fiului, ai unele nclinatii pacatoa se. Insa esti constient de ele, iar aceasta te ajuta n fiecare zi. De exemplu, cand cineva te jignes te, aminteste-ti ca si tu, si el sun teti pacatosi. Amandoi aveti ne voie sa fiti iertati de Dumnezeu si amandoi ar trebui sa fiti ierta tori! Pentru a scoate n evidenta aceasta necesitate, Isus a facut o ilustrare: Stapanul unui sclav i-a anulat acestuia o datorie de zece mii de talanti, adica 60 de milioa ne de dinari. Mai tarziu nsa, scla vul n-a facut acelasi lucru cu da toria de 100 de dinari a unui to varas de sclavie. Isus a subliniat urmatoarea idee: Iehova nu-l va ierta pe cel care nu-si iarta fra tele (Mat. 18:2335). Intr-adevar, a fi botezat n numele Fiului n seamna a recunoaste autoritatea lui Isus si a depune eforturi pen tru a-i urma exemplul si nvata turile, inclusiv cea care ndeamna la iertare (1 Pet. 2:21; 1 Ioan 2:6). w10 15/3 1:12

Joi, 10 noiembrie Orice pom bun da roade bune, dar orice pom rau da roade rele. (Mat. 7:17)
Isus a spus ca adevaratii sai continuatori se vor deosebi de cei falsi prin roadele lor, adica prin nvataturile si conduita lor (Mat. 7:15, 16, 20). Intr-adevar, oamenii sunt influentati n mod inevitabil de ceea ce le patrunde n minte si n inima (Mat. 15:18, 19). Cei ca rora li se predau nvataturi false dau roade rele, pe cand cei care sunt nvatati adevarul dau roa de bune. Cele doua feluri de roade au devenit tot mai evidente n acest timp al sfarsitului (Dan.

 Sambata, 12 noiembrie Cuvantul lui Dumnezeu este viu si puternic. (Evr. 4:12)
Cuvantul lui Dumnezeu, sau mesajul Sau, are o putere ex traordinara! In sens figurativ, mesajul Bibliei este mai ascutit de cat orice sabie, patrunzand pana acolo ncat desparte oasele de maduva lor. Adevarul biblic ajun ge pana n adancul fiintei noas tre si dezvaluie gandurile si sen timentele noastre, scotand astfel la iveala ceea ce suntem n rea litate. Adevarul are puterea de a transforma vieti, determinand o persoana sa faca schimbari majo re (Col. 3:10). Intr-adevar, Cuvan tul lui Dumnezeu i poate schim ba pe oameni! Intelepciunea pe care o gasim n Biblie nu se poate gasi nicaieri altundeva. Scripturi le le pot arata oamenilor cum sa traiasca n aceasta lume plina de probleme (Ps. 119:105). Biblia ne este de mare ajutor cand ne con fruntam cu probleme sau cand trebuie sa luam unele decizii, de exemplu atunci cand ne alegem prietenii, formele de destindere, locul de munca sau mbracamintea (Ps. 37:25; Prov. 13:20; Ioan 15:14; 1 Tim. 2:9). w10 15/2 2:4, 5

sa traim la naltimea dedicarii la Iehova, Dumnezeul nostru perfect. De pilda, poate ca unele persoane din vechiul tau anturaj nu nteleg de ce ti-ai schimbat modul de viata si, de aceea, te insulta (1 Pet. 4:4). Nu uita nsa ca ti-ai facut noi prie teni, cei mai de seama fiind Ieho va si Isus Cristos (Iac. 2:2123). In plus, este foarte important sa-i cunosti mai bine pe fratii si pe surori le din congregatie, care fac parte din ntreaga comunitate a fratilor (1 Pet. 2:17; Prov. 17:17). w10 15/3 2:14, 15

Luni, 14 noiembrie Face ti-va prieteni cu ajutorul boga tiilor nedrepte, pentru ca, atunci cand acestea vor dispa rea, ei sa va primeasca n locuin tele vesnice. (Luca 16:9)
O modalitate prin care mem brii clasei alte oi i pot ajuta pe fratii lui Cristos este aceea de a sustine financiar lucrarea de pre dicare. Isus si-a ndemnat conti nuatorii sa-si faca prieteni prin in termediul bogatiilor nedrepte. Evident, aceasta nu nseamna ca putem cumpara prietenia cu Isus sau cu Iehova. Folosindu-ne resursele materiale pentru a sustine interesele Regatului, ne dovedim prietenia si iubirea nu numai prin cuvinte, ci si cu fapta si cu adeva rul (1 Ioan 3:1618). Oferim acest sprijin financiar cand luam parte la lucrarea de predicare, precum si cand donam bani pentru con struirea si ntretinerea locurilor de ntrunire sau pentru promova rea lucrarii de predicare la nivel mondial. Indiferent ca suma pe care o donam este mare sau mica, n mod sigur Iehova si Isus apre ciaza faptul ca dam cu bucurie (2 Cor. 9:7). w09 15/10 3:17

Duminica, 13 noiembrie Calificarea noastra vine de la Dumnezeu. (2 Cor. 3:5)

Ca slujitor ordinat, ai de ndeplinit un serviciu (Rom. 10:14). Poa te ca nu te simti pe deplin califi cat sa te achiti de aceasta respon sabilitate. Totusi, la fel ca n cazul celor unsi, nsusi Dumnezeu te ca lifica. Fara ndoiala, daca faci tot ce-ti sta n putinta si te bazezi pe spiritul sfant, poti trai la naltimea dedicarii tale! E adevarat, ntrucat suntem imperfecti, nu ne este usor

Marti, 15 noiembrie Este spre binele meu sa ma apropii de Dumnezeu. (Ps. 73:28)
Pentru a ne bucura pe deplin de foloasele faptului de a fi membri ai familiei lui Iehova trebuie sa fa cem un juramant de dedicare. Asadar, noi ne dedicam lui Dum nezeu deoarece, n pofida imper fectiunii, dorim sa-i apartinem si suntem hotarati sa-i fim loiali, indiferent ce s-ar ntampla (Mat. 22:37). Dedicarea la Dumnezeu este un act de credinta. In ce sens? Datorita credintei suntem convinsi ca este spre binele nostru sa ne apropiem de Iehova. Stim ca nu este ntotdeauna usor sa um blam cu Dumnezeu, dat fiind ca traim n mijlocul unei genera tii strambe si denaturate. Avem nsa ncredere n promisiunea sa ca ne va sustine (Filip. 2:15; 4:13). Stim ca suntem imperfecti, dar avem ncredere ca Iehova ne arata ndurare chiar si cand facem gre seli (Ps. 103:13, 14; Rom. 7:2125). Da, credem cu tarie ca Iehova ne va binecuvanta hotararea de a ne pastra integritatea! (Iov 27:5) w10 15/1 1:14, 15

n acest timp, case si frati si surori si mame si copii si ogoare mpreuna cu persecutii, iar n sis temul viitor, viata vesnica (Mar. 10:29, 30). Crestinii din secolul I, printre care Lidia, Aquila, Priscila si Gaius, si-au pus la dispozitie casele si au devenit frati si su rori si mame pentru colaboratorii n credinta, asa cum a promis Isus (Fap. 16:14, 15; 18:24; 3 Ioan 1, 58). w10 15/2 4:7, 8

Joi, 17 noiembrie To ti cei ce se refugiaza n [Iehova] se vor bucura, vor striga de bucurie pe timp indefinit. (Ps. 5:11)
Martorii lui Iehova nu sunt scutiti de problemele cu care se con frunta omenirea n general. Multi slujitori ai lui Iehova au avut de suferit din cauza razboaie lor, a criminalitatii sau a altor ne dreptati. Dezastrele naturale, sa racia, bolile si moartea le aduc si lor multa suferinta (Rom. 8:22). In plus, trebuie sa suportam efectele dureroase ale propriei imperfectiuni (Ps. 38:4). De ase menea, la fel ca Isus, discipolii sai sunt tinta urii si a persecutiei (Mat. 10:22, 23; Ioan 15:20; 16:2). Inseamna oare ca un crestin ade varat nu poate fi fericit, ca nu se poate bucura de viata? Ar tre bui sa ducem o viata trista pana va veni sfarsitul acestui sistem? Nicidecum! Iehova vrea sa fim fe riciti n timp ce asteptam mplini rea promisiunilor sale. In repetate randuri, Biblia i descrie pe nchi natorii adevarati drept oameni fe riciti (Is. 65:13, 14). Intr-adevar, putem gasi bucurie, pace launtri ca si multumire chiar daca ne con fruntam cu multe probleme. w09 15/12 2:13

Miercuri, 16 noiembrie Ce va fi cu noi? (Mat. 19:27)

Petru dorea sa stie ce le re zerva viitorul lui si celorlalti dis cipoli. Ei facusera mari sacrificii pentru a se devota lucrarii de predicare a Regatului (Mat. 4:1822). Ce asigurare le-a dat Isus? El a spus ca discipolii sai vor face par te dintr-o fraternitate spirituala: Nu este nimeni care a lasat casa sau frati sau surori sau mama sau tata sau copii sau ogoare pentru mine si pentru vestea buna si ca re sa nu primeasca nsutit acum,

Vineri, 18 noiembrie O ndemn pe Evodia si o ndemn si pe Sintiche sa aiba aceeasi gandire n Domnul. (Filip. 4:2)
Doua surori crestine din anticul Filipi, Evodia si Sintiche, au avut dificultati n rezolvarea unei pro bleme ce aparuse ntre ele. Din cauza unei dispute aprinse, care a ajuns sa fie cunoscuta si de altii, Pavel si Barnaba s-au separat unul de celalalt pentru o vreme (Fap. 15:3739). Aceste relatari dove desc ca si ntre adevaratii nchina tori ai lui Dumnezeu se pot ivi ne ntelegeri. Iehova ne arata cum sa ne rezolvam conflictele si sa resta bilim relatiile de prietenie. Insa el asteapta ceva si din partea noas tra. Imagineaza-ti ca pleci mpreu na cu un prieten ntr-o calatorie cu masina. Pentru a putea pleca la drum, trebuie sa pui cheia n con tact si sa pornesti motorul. In mod asemanator, exista o cheie si pen tru pornirea procesului mpacarii: umilinta (Iac. 4:10). Ea le per mite celor aflati n conflict sa n ceapa sa aplice principiile biblice. w09 15/11 4:15, 16

miresei sa le adreseze si mai mul tor oameni invitatia de a veni. In Turnul de veghe din 15 martie 1929 (engl.) a aparut articolul intitulat O invitatie binevoitoare. In acest articol se spunea printre altele: Membrii fideli ai clasei ramasitei particip a [mpreuna cu Cel Prea nalt] la raspandirea invitatiei bine voitoare si spun Vino!. Acest me saj trebuie sa le fie proclamat ce lor care iubesc dreptatea si adeva rul. El trebuie anuntat acum. Cla sa miresei i invita si n prezent pe oameni sa vina. w10 15/2 3:8

Duminica, 20 noiembrie Iehova, ndreapta- ti aten tia spre amenin tarile lor si fa ca sclavii tai sa continue sa spu na cuvantul tau cu toata ndrazneala. (Fap. 4:29)
Sa ne gandim la Pavel si la n sotitorii lui, care fusesera batjoco riti n Filipi. Cum au prins ei curaj sa le vorbeasca celor din Tesalonic? Cu ajutorul Dumnezeului nostru, a scris Pavel (1 Tes. 2:2). Da, Iehova Dumnezeu este cel care ne poate spulbera temerile si ne poate da si noua curaj. Intr-o con fruntare cu conducatorii, batranii si scribii, apostolii Petru si Ioan au spus: Judecati voi nsiva daca este drept n ochii lui Dumnezeu sa ascultam mai mult de voi decat de Dumnezeu. Fiindca noi nu pu tem nceta sa vorbim despre lucru rile pe care le-am vazut si le-am auzit. Cei doi apostoli nu l-au ru gat pe Iehova sa puna capat per secutiei, ci, mpreuna cu alti frati de credinta, au rostit cuvintele pe care le gasim n textul de azi. Prin intermediul spiritului sfant, Ieho va i-a ajutat sa prinda curaj (Fap. 4:5, 19, 20, 31). Spiritul lui Dumnezeu poate face acelasi lucru si pen tru noi. w10 15/2 1:4, 5

Incepand din 1918, continuatorii unsi ai lui Cristos le fac oameni lor invitatia de a veni. In acel an, discursul public intitulat Milioa ne de oameni care traiesc acum au posibilitatea de a nu muri nicioda ta a oferit speranta ca, dupa ba talia Armaghedonului, multi vor trai ntr-un paradis pamantesc. In 1922, cu ocazia congresului ti nut la Cedar Point (Ohio, SUA) de Studentii n Biblie, auditoriul a fost ndemnat sa vesteasca Re gele si regatul sau. Acest ndemn i-a ajutat pe cei ramasi din clasa

Sambata, 19 noiembrie Spiritul si mireasa continua sa zica: Vino!. (Rev. 22:17)

Luni, 21 noiembrie Ti-am pus nainte via ta si moar tea, binecuvantarea si bleste mul. Alege via ta ca sa ramai n via ta, tu si urmasii tai, iubin du-l pe Iehova, Dumnezeul tau, ascultand de glasul lui si alipin du-te de el. (Deut. 30:19, 20)
Israelul s-a dovedit infidel, dar cele trei cerinte fundamen tale mentionate de Moise nu s-au schimbat. Importanta lor a fost subliniata de Isus si de altii. In pri mul rand, trebuie sa-l iubim pe Iehova, Dumnezeul nostru. Daca traim n armonie cu normele sale drepte, ne aratam iubirea fata de el (Mat. 22:37). In al doilea rand, trebuie sa ascultam de glasul lui Iehova studiind Cuvantul sau si ascultand de poruncile sale (1 Ioan 5:3). Iar aceasta presupune sa par ticipam cu regularitate la ntruni rile crestine, unde se studiaza Bi blia (Evr. 10:2325). In al treilea rand, trebuie sa ne alipim de Iehova. Indiferent de necazurile prin care am putea trece, sa avem me reu credinta n Dumnezeu si sa-l urmam pe Fiul sau! (2 Cor. 4:1618) w10 15/2 4:16, 17

ceptat pe Isus ca Mesia au fost primii membri ai acestei noi natiuni (Dan. 9:27a; Mat. 10:6). Mai tarziu, multi neevrei au fost primiti si ei n noua natiune. Astfel, Petru a scris: Odinioara nu erati un popor, dar acum sunteti poporul lui Dum nezeu (1 Pet. 2:10). Aceasta noua natiune este alcatuita din crestini unsi, care au speranta cereasca. Ei formeaza Israelul lui Dumnezeu (Gal. 6:16). Apostolul Ioan a vazut ntr-o viziune ca israelitii spirituali sunt n numar de 144 000 (Rev. 14:1, 4; 20:6). w10 15/3 4:24

Miercuri, 23 noiembrie Dumnezeu ne arata iubirea sa prin faptul ca, pe cand eram nca pacatosi, Cristos a murit pentru noi. (Rom. 5:8)
Daca studiem Scripturile si asi milam treptat cunostinta despre Iehova, simtim tot mai multa apre ciere pentru calitatile sale: drepta tea, puterea, ntelepciunea si, mai presus de toate, iubirea sa absolu ta. Iehova este drept n caile sale si n legea sa perfecta (Deut. 32:4; Ps. 19:7). Iar daca meditam la crea tia lui Iehova, suntem uimiti de n telepciunea sa inegalabila (Ps. 104:24). Universul dovedeste ca Ie hova este Sursa energiei dinamice si a puterii nemarginite (Is. 40:26). Dar ce se poate spune despre principala calitate a lui Dumnezeu, iubirea? Ea este atotcuprinzatoa re si ne influenteaza pe toti. Ieho va a manifestat o astfel de iubire cand a oferit rascumpararea ca sa elibereze omenirea. Aceasta masu ra este disponibila pentru ntrea ga lume (Ioan 3:16, 36). Daca medi tam la gestul lui Iehova de a-l da pe Isus ca jertfa de mpacare pen tru pacatele noastre, vom cultiva o iubire si mai mare pentru El! w09 15/12 4:5, 6

Marti, 22 noiembrie Regatul lui Dumnezeu va fi luat de la voi si va fi dat unei na tiuni care va face roadele lui. (Mat. 21:43)
Apostolul Petru a identificat n mod clar aceasta noua natiune. El le-a spus colaboratorilor sai n cre dinta: Voi sunteti un neam ales, o preotie regala, o natiune sfanta, un popor care sa fie o proprietate speciala, ca sa anuntati pretutin deni virtutile celui care v-a che mat din ntuneric la lumina sa mi nunata (1 Pet. 2:9). Asa cum fuse se profetit, evreii care l-au ac

 In timpurile biblice, parintii te matori de Dumnezeu faceau tot posibilul sa-si nvete copiii sa se poarte politicos. De pilda, n Geneza 22:7 este prezentat modul plin de respect n care Avraam si Isaac s-au adresat unul altuia. Buna educatie primita de la pa rinti a fost evidenta si n cazul lui Iosif. In nchisoare, el a vorbit politicos chiar si cu ceilalti de tinuti (Gen. 40:8, 14). Din cuvin tele pe care i le-a spus faraonu lui reiese ca el nvatase cum sa se adreseze unei persoane cu autoritate (Gen. 41:33, 34). Intre Cele zece porunci date fiilor lui Israel era si urmatoarea porunca: Ono reaza-i pe tatal tau si pe mama ta ca sa ai multe zile pe pamantul pe care ti-l da Iehova, Dumnezeul tau (Ex. 20:12). O modalitate prin care copiii si onorau parintii era aceea de a fi respectuosi n fami lie. Fiica lui Iefta a manifestat un respect deosebit fata de tatal ei actionand potrivit fagaduintei pe care o facuse el, chiar daca aceas ta a nsemnat un mare sacrificiu pentru ea (Jud. 11:3540). w09 15/11 5:14, 15

Joi, 24 noiembrie Nu este meritul meu! Dumnezeu i va vesti bunastare faraonului. (Gen. 41:16)

gatie? Aceasta situatie poate fi foarte descurajatoare. Iata ce a spus o sora dupa ce o prietena apropiata a ncetat sa-i mai slu jeasca lui Iehova: Parca ceva din mine a murit. Credeam ca adeva rul era adanc nradacinat n inima prietenei mele, dar m-am nselat. M-am ntrebat daca nu cumva i-a slujit lui Iehova numai ca sa fie pe placul familiei. Aceasta m-a de terminat sa-mi analizez propriile motivatii. Oare eu i slujeam lui Iehova cu o motivatie corecta?. Cum a facut fata situatiei aceasta sora? Mi-am aruncat povara asupra lui Iehova, a spus ea. Sunt hotarata sa-l iubesc pe Iehova nu doar pentru ca mi ofera prieteni n poporul sau. w09 15/10 4:14, 15

Sambata, 26 noiembrie Cei ce au primit cuvantul lui din toata inima au fost boteza ti si n ziua aceea au fost adaugate cam trei mii de suflete. (Fap. 2:41)
Iehova doreste sa ne bucuram de cea mai buna cale de viata. Oame nii si traiesc viata n diferite mo duri. Insa cea mai buna cale de via ta este sa traim n armonie cu Bi blia si sa nvatam de la Isus. El si-a nvatat continuatorii sa i se nchine lui Dumnezeu cu spirit si cu ade var si le-a poruncit sa faca dis cipoli (Mat. 28:19, 20; Ioan 4:24). Daca respectam ndrumarile lui Isus, suntem placuti n ochii lui Ie hova si avem parte de binecuvan tarea Sa. Cand cei cu o dispozitie corecta pentru viata vesnica devin credinciosi si se boteaza, avem toa te motivele sa le spunem: Bine ati venit pe cea mai buna cale de via ta! (Fap. 13:48). In secolul I e.n., mii de oameni din diferite natiuni au mbratisat adevarul, simboli zandu-si public dedicarea la Ieho va prin botez. w10 15/2 4:1, 2

Vineri, 25 noiembrie Sa facem ce este bine fa ta de to ti, dar mai ales fa ta de cei nrudi ti cu noi n credin ta. (Gal. 6:10)
Cand persoanele care studiaza Biblia sunt abandonate de prietenii care nu-l iubesc pe Dumnezeu, se creeaza un gol, pe care mem brii congregatiei l pot umple. Dar ce poti face daca un prieten deci de sa-l paraseasca pe Iehova, fiind, probabil, exclus din congre-

 Duminica, 27 noiembrie Vazand ei ndrazneala lui Petru si a lui Ioan . . . , s-au mirat. (Fap. 4:13)
Spiritul sfant, cea mai puterni ca forta din univers, i poate aju ta pe oameni sa nfaptuiasca voin ta lui Iehova. Calauziti de spiri tul sfant, crestinii din secolul I au desfasurat o lucrare de predicare de mari proportii, anuntand ves tea buna n toata creatia de sub cer (Col. 1:23). Intrucat cei mai multi dintre ei erau fara carte si de rand, este cat se poate de limpede ca erau impulsionati de o forta mai puternica. Cand ne traim viata n armonie cu ndru marea spiritului sfant, ne simtim mbolditi sa predicam vestea buna plini de curaj. Este important sa ne rugam mereu pentru spirit sfant, sa avem un studiu perso nal profund, sa meditam sub ru gaciune la cele citite si sa partici pam cu regularitate la ntruniri. Astfel, vom reusi sa fim nflaca rati de spirit (Rom. 12:11). w10 15/2 1:13, 14

Printre acestea se numara forni catia, necuratia, conduita liberti na, idolatria, spiritismul, dusma niile, cearta, gelozia, izbucnirile de manie, disputele, dezbinarile, sectele, invidiile, betiile, che furile (Gal. 5:1921). Intr-un anu mit sens, faci sa moara prin spirit practicile corpului (Rom. 8:5, 13). Astfel, te vei concentra asupra lucrurilor spiritului, i vei per mite sa te ndrume si nu te vei lasa stapanit de dorintele carnii. w10 15/3 2:4, 5

Marti, 29 noiembrie Preotul Hilchia a gasit cartea legii lui Iehova. (2 Cron. 34:14)
Hilchia i-a nmanat cartea legii lui Safan, secretarul regelui, care a nceput sa-i citeasca lui Iosia din ea (2 Cron. 34:1418). Care a fost rezultatul? Mahnit, re gele si-a sfasiat imediat vesmin tele si le-a poruncit oamenilor lui sa ceara ndrumarea lui Iehova. Prin intermediul profetesei Hulda, Dumnezeu a trimis un mesaj prin care condamna unele practici religioase din Iuda. Eforturile lui Iosia de a ndeparta idolatria n-au trecut neobservate. El s-a bucurat de favoarea lui Iehova, desi asu pra natiunii aveau sa se abata nenorociri (2 Cron. 34:1928). Ase menea lui Iosia, sa reactionam si noi cu promptitudine la n drumarea lui Iehova. In plus, sa nu uitam ce s-ar putea ntam pla daca am permite ca apostazia si infidelitatea sa ne compromita nchinarea adusa lui Iehova! Pu tem fi ferm convinsi ca el obser va si binecuvanteaza zelul nostru pentru nchinarea adevarata, cum a facut si n cazul lui Iosia. w09 15/6 1:20

Luni, 28 noiembrie Umbla ti ntotdeauna prin spirit. (Gal. 5:16)

Expresia a umbla prin spirit nseamna a-i permite spiritului sa actioneze asupra ta, lasandu-te influentat de el. Cu alte cuvin te, nseamna a te lasa condus de spiritul sfant n activitatile zilni ce. Capitolul 5 din scrisoarea ca tre galateni scoate n evidenta contrastul dintre a te lasa influen tat de spiritul sfant si a-i permi te carnii sa te influenteze (Gal. 5:17, 18). Daca i permiti spiritu lui sfant sa te influenteze, te stra duiesti sa eviti lucrarile carnii.

Miercuri, 30 noiembrie El le va da porunca ngerilor sai cu privire la tine, ca sa te pazeasca n toate caile tale. (Ps. 91:11)
Satan i prinde pe multi n cursa dorintei egoiste de indepen denta (2 Cor. 11:3). Pe unii i prin de n cursa lacomiei, a mandriei sau a materialismului. Pe altii i induce n eroare prin intermediul filozofiilor, cum ar fi patriotismul si evolutionismul, si prin interme diul religiei false (Col. 2:8). De ase menea, multi sunt atrasi n capca

na imoralitatii. Din cauza acestor plagi spirituale, milioane de oameni si-au pierdut iubirea pen tru Dumnezeu (Ps. 91:710; Mat. 24:12). Dar cat de ncurajator este sa stim ca ngerii din cer ne n druma si ne ocrotesc ca sa putem predica vestea buna! (Rev. 14:6) De asemenea, sclavul fidel si pre vazator ne ofera hrana spirituala ca sa ne ferim de capcana teoriei evolutiei, de dorintele imorale, de goana dupa bogatii si dup a o po zitie proeminenta si de numeroase alte dorinte si influente daunatoa re (Mat. 24:45). w10 15/1 2:12, 13

Joi, 1 decembrie Largi ti-va si voi. (2 Cor. 6:13) Ai simtit vreodata ca n con gregatia ta nu este nimeni cu care te-ai putea mprieteni? Daca da, nu cumva restrangi prea mult cercul persoanelor care ti-ar pu tea fi prieteni? (Rom. 11:13) Apostolul Pavel nu si-a limitat prie teniile la cei de varsta lui. De exemplu, el si Timotei au fost prieteni apropiati n pofida dife rentei de varsta si de mediu so cial. In prezent, multi tineri se bucura de relatii stranse de prie tenie cu frati si surori n varsta. Iata ce a spus Vanessa, n varsta de 22 de ani: Am o prietena foar te draga, care are peste 50 de ani. Vorbesc cu ea lucruri pe care le discut cu prieteni de varsta mea. Tine mult la mine. Cum se nas te o astfel de prietenie? Vanessa a spus: A trebuit sa caut aceasta prietenie, nu sa astept sa vina de la sine. Esti dispus sa te mprie tenesti cu persoane care nu sunt de varsta ta? Cu siguranta, Iehova ti va binecuvanta eforturile! w09 15/10 4:9, 10

Vineri, 2 decembrie Iehova, . . . te rog, fa sa se ntample . . . lucrul acesta. (Gen. 24:12)

Studiind Biblia, ntelegem mai bine ca trebuie sa ne rugam me reu pentru ndrumarea lui Ieho va. Sa vedem ce s-a ntamplat cand Avraam l-a trimis n Mesopota mia pe slujitorul sau cel mai varst nic, probabil pe Eliezer, ca sa-i aduca lui Isaac o sotie tematoare de Dumnezeu. In timp ce mai mul te femei scoteau apa dintr-o fanta na, slujitorul s-a rugat: Sa se n tample asa: tanara careia i voi spu ne: Pleaca-ti vasul de apa, te rog, ca sa beau! si care va spune: Bea si ti voi adapa si camilele!, ea sa fie cea pe care o vei alege pentru slujitorul tau, pentru Isaac (Gen. 24:13, 14). Slujitorul lui Avraam a primit raspuns la rugaciune cand Rebeca i-a adapat camilele. Nu dupa mult timp, ea l-a nsotit n Canaan si a devenit sotia mult iubi ta a lui Isaac. Binenteles, azi nu ne putem astepta ca Dumnezeu sa ne raspunda la rugaciuni printr-un semn anume. Totusi, el ne va n druma daca ne rugam si ne lasam condusi de spiritul sau (Gal. 5:18). w09 15/11 2:3, 4

 Sambata, 3 decembrie Oricine aude sa zica: Vino!. (Rev. 22:17)

Cei care aud invitatia de a veni sunt ndemnati sa spuna la randul lor: Vino!. De exemplu, n Turnul de veghe din 1 august 1932, pagina 232 (engl.), se afirma: Cei unsi sa-i ncurajeze pe toti aceia care doresc sa parti cipe la predicarea vestii bune despre Regat. Acestia nu trebu ie sa fie unsi ai Domnului pentru a putea sa anunte mesajul Dom nului. Pentru Martorii lui Ieho va este o mare bucurie sa stie ca acum le este permis sa duca apele vietii la o clasa de oameni care vor putea sa supravietuiasca Arma ghedonului si carora li se va acor da viata eterna pe pamant. In 1935, identitatea marii multimi, mentionata n Revelatia 7:917, a fost dezvaluita. Dup a ce au acceptat mesajul, membrii acesteia s-au dedicat lui Dumnezeu, s-au botezat n apa si i s-au alatu rat clasei miresei, invitandu-i si pe altii sa vina si sa bea din apa vietii fara plata. w10 15/2 3:9, 10 Duminica, 4 decembrie Cel rau nu va avea parte de bine. (Ecl. 8:13) Mai devreme sau mai tarziu, cei rai vor fi judecati (Prov. 5:22; Ecl. 8:12). Ce veste buna, mai ales pentru oamenii care iubesc dreptatea si care au avut de suferit din cauza celor rai! Printre acestia va fi judecat si Satan Diavolul, ade varatul cap al rautatii (Ioan 8:44). Orbit de mandrie, Satan i-a facut pe Adam si pe Eva sa res pinga modul de guvernare al lui Iehova. Astfel, primii nostri pa

rinti i s-au alaturat lui Satan si au contestat autoritatea legi tima a lui Iehova, devenind paca tosi n ochii Sai (Rom. 5:1214). Cu siguranta, Iehova stia dinain te care aveau sa fie rezultatele razvratirii si ale lipsei lor de res pect. Trebuia nsa ca toate crea turile inteligente sa observe aceste consecinte inevitabile. Iar pen tru a se rezolva controversa iscata si pentru a se dovedi ca razvratitii nu aveau dreptate, era nevoie de timp. w10 15/1 4:1, 2

Luni, 5 decembrie Hrana mea este sa fac voin ta celui care m-a trimis si sa sfarsesc lucrarea sa. (Ioan 4:34)
Dedicarea la Iehova ne aduce fericire fiindca este un act de daruire. Isus a exprimat un ade var fundamental cand a spus ur matoarele: Este mai multa feri cire n a da decat n a primi (Fap. 20:35). In timpul serviciu lui sau pamantesc, Isus a sim tit pe deplin fericirea de a darui. Cand era necesar, el renunta la odihna, la hrana sau la confort ca sa-i ajute pe oameni sa umble pe calea vietii. El a gasit placere n a bucura inima Tatalui sau. Isus a spus: Fac mereu lucrurile care i sunt placute (Ioan 8:29; Prov. 27:11). El si-a ndrumat conti nuatorii spre o cale de viata plina de satisfactii, spunandu-le: Daca vrea cineva sa vina dupa mine, sa se renege pe sine (Mat. 16:24). Daca vom urma acest ndemn, ne vom apropia de Iehova. Sun tem absolut convinsi ca nimeni nu poate avea grija de noi ntr-un mod mai iubitor decat el! w10 15/1 1:16, 17

Marti, 6 decembrie Bucura ti-va cu cei ce se bucura, plange ti cu cei ce plang. (Rom. 12:15)
Sfatul lui Pavel din acest verset poate fi rezumat n doua cuvinte: Manifestati empatie. Este ne cesar sa nvatam sa ntelegem si chiar sa mpartasim sentimen tele altora. Daca suntem nflacarati de spirit, sentimentele noas tre de bucurie sau de compa siune vor fi evidente. Cand 70 de discipoli ai lui Cristos s-au ntors plini de bucurie dintr-o campanie de predicare si au povestit despre succesul lucrarii lor, Isus s-a umplut de bucurie si de spi rit sfant (Luca 10:1721). El s-a bucurat mpreuna cu ei. Altada ta, cand prietenul sau Lazar a murit, a plans cu cei ce plangeau (Ioan 11:3235). Si noi do rim sa manifestam empatie, ase menea lui Isus. Cand un colabora tor n credinta se bucura, vrem sa ne bucuram cu el. Iar, cand fratii si surorile noastre au un necaz sau o durere, vrem sa fim sensibili la suferinta lor. Deseori le putem aduce multa alinare celor ce sufe ra din cauza unei dureri emotiona le daca ne facem timp sa-i ascul tam cu empatie. w09 15/10 1:15, 16

asemanator, straduieste-te sa n veti de la Cristos si sa-l imiti. Totodata, trebuie sa respecti mo dul n care Isus i ndruma pe cei dedicati lui Iehova. Cristos fo loseste oameni imperfecti, ndeo sebi batranii de congregatie, bar bati spirituali si cu experienta. Ei sunt numiti n vederea ndrepta rii sfintilor, . . . pentru a zidi corpul lui Cristos (Ef. 4:11, 12). Chiar daca un om imperfect greseste, Isus, ca Rege al Regatului ceresc, poate sa ndrepte lucrurile cand si cum con sidera el de cuviinta. Crezi acest lu cru? w10 15/3 1:13, 14

Intrucat te-ai dedicat sincer lui Dumnezeu, doresti sa-l imiti cat mai bine pe Fiul sau. Aceasta n seamna sa dezbraci vechea perso nalitate si s-o mbraci pe cea noua, ceea ce presupune eforturi conti nue (Ef. 4:2023). Cand ai un prie ten pe care l respecti mult, te straduiesti sa nveti din exemplul sau si sa-i imiti calitatile. In mod

Miercuri, 7 decembrie Sa va mbraca ti cu noua personalitate. (Ef. 4:24)

Joi, 8 decembrie Ve ti vedea din nou deosebirea dintre cel drept si cel rau, dintre cel ce-i slujeste lui Dumnezeu si cel ce nu-i slujeste. (Mal. 3:18) Cand meditezi la aceste cu vinte, ntreaba-te: Caut eu sa ma integrez n aceasta lume sau, dimpotriva, sunt diferit? Ma straduiesc mereu sa fiu acceptat de colegii de scoala ori de mun ca? Sau, dimpotriva, raman loial principiilor biblice, chiar depu nand marturie cand este posibil? (1 Pet. 3:16). Evident, nu vrem sa parem exagerat de drepti, nsa trebuie sa ne deosebim n mod clar de cei care nu-l iubesc si nu-l slujesc pe Iehova. Daca observi ca trebuie sa faci mbunatatiri, roa ga-te pentru ajutor. Straduies te-te sa-ti ntaresti spiritualita tea studiind Biblia, rugandu-te si asistand la ntruniri cu regulari tate. Cu cat aplici mai mult Cu vantul lui Dumnezeu n viata, cu atat mai mult vei produce roade bune, inclusiv rodul buzelor care marturisesc public numele lui Dumnezeu (Mat. 7:17; Evr. 13:15). w10 15/1 3:4, 5

Vineri, 9 decembrie Bucura ti-va n speran ta. Supor ta ti n necazuri. Persevera ti n rugaciune. (Rom. 12:12)
Capitolul 12 din Romani ne da multe sfaturi cu privire la mo dul n care trebuie sa reactionam n fata opozitiei. Nu trebuie sa platim cu aceeasi moneda, ci sa le raspun dem mpotrivitorilor cu acte de bu natate. Atat cat este posibil, fara sa ncalcam principiile biblice, sa ne straduim sa traim n pace cu toti oamenii. Chiar si cand ne confrun tam cu mpotrivire fatisa, sa facem tot ce putem pentru a nvinge raul prin bine, amintindu-ne ca razbu narea este a lui Iehova. Pe langa aceste sfaturi practice si ntelepte, Pavel mai da trei ndemnuri. Intru cat nu putem face nimic fara aju torul lui Iehova, apostolul ne sfa tuieste sa perseveram n rugaciu ne. Doar astfel vom putea suporta n necazuri. De asemenea, trebuie sa pastram mereu n minte binecu vantarile pe care ni le rezerva Ieho va pentru viitor, bucurandu-ne n speranta vietii vesnice, fie n cer, fie pe pamant. w09 15/10 2:17, 18

ne manifesta credinta n el sa nu fie distrus, ci sa aiba viata vesni ca (Ioan 3:16). Intr-adevar, cat de remarcabil este modul n care si-a aratat Iehova iubirea fata de ome nire trimitandu-si pe pamant Fiul unic-nascut ca sa-i rascumpere pe pacatosi! (Ioan 15:13) Aceasta do vada extraordinara de iubire le serveste drept model oamenilor. Cu totii putem reflecta n viata de zi cu zi iubirea plina de sacrificiu a lui Iehova, asa cum a facut si Isus (Ioan 17:25, 26). w10 15/1 4:11 Duminica, 11 decembrie

In timpul acela au avut loc mari tulburari n ce priveste Calea. (Fap. 19:23)

Sambata, 10 decembrie Dumnezeu este iubire. (1 Ioan 4:8) Modul nfricosator si minunat n care suntem creati este o dova da a iubirii lui Dumnezeu. De asemenea, tot din iubire, Iehova le-a oferit oamenilor o locuinta super ba, n care a pus tot ce aveau nevoie pentru a fi fericiti (Gen. 1:2931; 2:8, 9; Ps. 139:1416). In sa, dupa ce familia umana a pa catuit, Iehova si-a exprimat iubi rea n alte moduri. Cum? Aposto lul Ioan citeaza cuvintele lui Isus: Atat de mult a iubit Dumne zeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca orici-

Primii discipoli ai lui Cristos erau membri ai Caii (Fap. 9:2). Denumirea Calea era potrivita, ntrucat cei care deveneau conti nuatori ai lui Isus mbratisau un mod de viata bazat pe credinta n Isus Cristos si pe imitarea exem plului sau (1 Pet. 2:21). Lucrarea de facere de discipoli a luat avant n aceste zile din urma, desfasu randu-se n prezent n peste 230 de tari si teritorii. In ultimii zece ani, mai bine de 2 700 000 de oa meni, n medie 5 000 pe saptama na, au hotarat sa-i slujeasca lui Ie hova si sa se boteze ca simbol al dedicarii. Decizia lor se bazeaza pe iubirea pentru Dumnezeu, pe cunostinta din Scripturi si pe cre dinta n lucrurile pe care le pre dau si altora. Botezul este un moment de cotitura n viata cui va, deoarece marcheaza nceputul unei relatii de prietenie cu Ie hova. De asemenea, prin botez, o persoana dovedeste ca are ncre dere n Iehova, fiind convinsa ca el o va ajuta sa-i slujeasca n mod fidel (Is. 30:21). w10 15/2 4:2, 3

Luni, 12 decembrie Profe tii . . . au cautat cu staruin ta si au facut cercetari atente. (1 Pet. 1:10)
Pe masura ce spiritul sfant actio neaza asupra ta, manifesti calitati le divine care alcatuiesc rodul spiritului (Gal. 5:22, 23). Totusi, esti constient ca aceasta presupune eforturi. Sa ne gandim, de pilda, la un agricultor. Fara soare si fara apa nu poate obtine nicio recolta. Insa nu ajunge doar atat. Agricultorul trebuie sa munceasca din greu, nu-i asa? (Prov. 10:4) Spiritul lui Iehova poate fi comparat cu razele soarelui. Pentru a manifesta ro dul spiritului sfant avem nevoie de spirit sfant. Insa calitatea acestui rod si masura n care spiritul sfant l produce n noi depind de mo dul n care ne cultivam solul inimii. Prin urmare, ntreaba-te: Ii per mit spiritului sfant sa produca rod, colaborand cu el?. Pentru a benefi cia de ndrumarea spiritului sfant, trebuie sa citim din Cuvantul lui Dumnezeu si sa meditam la cele ci tite. In acest fel imitam exemplul bun al profetilor. w10 15/3 2:6, 7

teptari nerezonabile de la Moise, ci l-a nvatat ce sa faca (Ex. 3:11; 4:1, 10, 1315). Acceptand ajutorul lui Iehova, Moise a simtit bucuria de a nfaptui vointa divi na. Iehova are asteptari rezonabi le si de la noi. El stie ca suntem imperfecti si vrea sa ne ajute (Ps. 103:14). A-l sluji pe Dumnezeu n calitate de continuatori ai lui Isus nu este ceva mpovarator, ci ne aduce nviorare. Daca urmam acest mod de viata, avem multe foloase si bucuram inima lui Ieho va. w10 15/1 2:6

Miercuri, 14 decembrie Umili ti-va naintea lui Iehova, iar el va va nal ta! (Iac. 4:10)
Biblia contine sfaturi excelente privitoare la rezolvarea nentele gerilor (Mat. 5:23, 24; 18:1517; Ef. 4:26, 27). Insa, daca nu le aplicam cu umilinta, ne va fi greu sa facem pace. Asadar, sa nu asteptam din partea celeilalte persoane sa arate umilinta, cand si noi avem aceasta cheie n mana! Daca, dintr-un mo tiv sau altul, ncercarile noastre de a face pace nu par sa dea re zultate, sa nu ne pierdem speran ta. Poate ca persoana cu care avem o nentelegere are nevoie de timp ca sa-si puna n ordine sentimente le. De exemplu, fratii lui Iosif i-au facut mult rau acestuia. Si au tre cut multi ani pana s-au rentalnit cu Iosif, care devenise prim-minis tru al Egiptului. Insa pana la urma ei si-au schimbat atitudinea si l-au implorat sa-i ierte. Iosif i-a iertat si, astfel, fiii lui Iacob au deve nit o natiune ce a avut privilegiul de a purta numele lui Iehova (Gen. 50:1521). Pastrand pacea cu fratii si surorile noastre, contribuim la unitatea si fericirea congregatiei (Col. 3:1214). w09 15/11 4:16, 18, 19

Marti, 13 decembrie Veni ti la mine . . . si eu va voi n viora! Lua ti jugul meu asupra voastra si nva ta ti de la mine, caci eu sunt bland si am o inima umila. (Mat. 11:28, 29) Te-ai ntrebat vreodata daca vei reusi sa te ridici la naltimea as teptarilor lui Iehova? Unii se simt coplesiti la gandul de a fi slu jitori ai lui Dumnezeu, de a res pecta normele sale si de a vorbi n numele sau. De exemplu, cand a fost trimis sa le vorbeasca israelitilor si faraonului, Moise s-a sim tit incapabil pentru aceasta mi siune. Dar Dumnezeu n-a avut as

Joi, 15 decembrie Asculta ti de cei care sunt n frun tea voastra si fi ti-le supusi, caci ei vegheaza nencetat asupra sufletelor voastre ca unii care vor da socoteala, ca sa faca lucrul acesta cu bucurie, nu suspinand, caci ar fi n paguba voastra. (Evr. 13:17)
O modalitate prin care ne de monstram prietenia fata de Cris tos este aceea de a respecta n drumarile oferite de batranii congregatiei. Acesti oameni sunt nu miti de spiritul sfant, sub ndru marea lui Cristos (Ef. 5:23). Uneori poate ca ne este greu sa respec tam ndrumarile bazate pe Biblie pe care ni le dau batranii. Din cauza imperfectiunilor lor, am putea avea o atitudine nepotrivita fata de sfaturile pe care ni le dau ei. Totusi, lui Cristos, Capul congrega tiei, i face placere sa-i foloseasca pe acesti barbati imperfecti. Prin urmare, atitudinea pe care o avem fata de autoritatea ce le-a fost ncredintata ne influenteaza direct prietenia cu Cristos. Daca trecem cu vederea defectele batranilor si respectam cu bucurie ndrumarile lor, dovedim ca l iubim pe Cristos. w09 15/10 3:18

lui (Ier. 7:31; 1 Ioan 4:8; compara cu Marcu 9:1727). Esti mandru ca porti numele Tatalui tau ceresc? Ii ajuti si pe altii sa cunoasca acest nume sfant? O femeie din Franta a auzit ca Martorii lui Iehova cunosc numele lui Dumnezeu, asa ca a ru gat-o pe o Martora sa-i arate acest nume n Biblia ei. Cand a citit Psalmul 83:18, a fost profund impresio nata. A nceput sa studieze Biblia, iar acum este o sora zeloasa care slujeste ntr-o tara straina. Fii deci mandru ca porti numele lui Dum nezeu si vesteste acest nume pre tios, la fel ca Isus! w10 15/1 3:13, 14

Vineri, 16 decembrie Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat. (Rom. 10:13)
Cum putem sa traim fiecare la naltimea numelui unic, de Mar tori ai lui Iehova, pe care-l pur tam? In primul rand, trebuie sa de punem marturie despre Dumne zeu. De asemenea, trebuie sa demascam plini de tact nvataturi le false care-l dezonoreaza pe Creatorul nostru, cum ar fi cea despre focul iadului, care i atribuie Dumnezeului iubirii cruzimea Diavolu-

Sambata, 17 decembrie Daca voi, desi sunte ti rai, sti ti sa le da ti daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal din cer le va da spirit sfant celor care i-l cer! (Luca 11:13) Modalitatea directa prin care putem primi spirit sfant este ace ea de a-l cere n rugaciune. Intr-adevar, trebuie sa ne rugam nencetat pentru spirit sfant. Te intimideaza anumite aspecte ale lucrarii de predicare, cum ar fi marturia stradala, predicarea in formala sau marturia n terito rii comerciale? Roaga-l pe Iehova sa-ti dea spiritul sau si sa te aju te sa prinzi curaj! (1 Tes. 5:17) Asa a procedat o sora pe nume Rosa. Intr-o zi, o colega de serviciu citea un raport despre maltratarea copiilor. Tulburata de cele citite, ea a exclamat: Unde va ajunge lumea asta?. Rosa a profitat de oca zie si i-a depus marturie. Dar cum a prins curaj ca sa nceapa conver satia? Iata ce spune ea: M-am ru gat lui Iehova pentru spirit sfant. Rosa a putut astfel sa depuna o frumoasa marturie si a stabilit sa continue discutia cu alta ocazie. w10 15/2 1:6, 7

 Duminica, 18 decembrie Nu pe tine te resping, ci pe mine ma resping ca sa nu mai fiu rege peste ei. (1 Sam. 8:7)
Prin intermediul profetului Samuel, israelitii au cerut un rege uman. Dumnezeu i-a spus lui Sa muel sa dea curs cererii lor. Desi le-a permis israelitilor sa aiba un rege vizibil, Iehova i-a avertizat ca o astfel de guvernare va avea un pret (1 Sam. 8:918). Istoria a dovedit cat de ntemeiat a fost avertismentul lui Iehova! Israelul a avut probleme grave din cauza ca a fost condus de regi umani, mai ales cand acestia s-au dove dit infideli. Avand n minte acest exemplu, nu ni se pare deloc sur prinzator ca, de-a lungul veacurilor, guvernarea celor care nu-l cunosc pe Iehova nu a reusit sa aduca foloase de durata. E ade varat, unii politicieni i cer lui Dumnezeu sa le binecuvanteze eforturile de a aduce pace si se curitate. Dar cum i-ar putea bi necuvanta Iehova pe cei care nu accepta modul sau de guvernare? (Ps. 2:1012) w10 15/1 5:8, 9

fel de momente nu ezita sa-l rogi pe Iehova sa-ti dea spirit sfant! Cand sunt slab, atunci sunt tare, a scris apostolul Pavel (2 Cor. 4:710; 12:10). El stia ca spiri tul lui Dumnezeu ne poate ajuta sa nvingem orice slabiciune. For ta activa a lui Dumnezeu te poa te ntari ori de cate ori te simti slab si ai nevoie de ajutor. Pavel a scris ca si gasea placerea n sla biciuni. El simtea actiunea spi ritului sfant n special cand era slab. Si tu poti simti la fel! w10 15/3 2:16

Marti, 20 decembrie Lua ti . . . sabia spiritului, care este cuvantul lui Dumnezeu. (Ef. 6:17)
Aplicarea principiilor biblice ne ajuta sa fim n relatii bune cu al tii (Mat. 7:12; Filip. 2:3, 4). Cand permitem Bibliei sa ne lumineze calea, putem vedea care vor fi efectele pe termen lung ale deci ziilor noastre (1 Tim. 6:9). In plus, Scripturile arata care este scopul lui Dumnezeu cu privire la vii tor, ajutandu-ne sa ne traim via ta n armonie cu acest scop (Mat. 6:33; 1 Ioan 2:17, 18). Asadar, pen tru a avea o viata plina de sens, sa ne lasam ndrumati de principiile divine! De asemenea, Biblia este o arma puternica n razboiul nostru spiritual (Ef. 6:12). Pavel a nu mit cuvantul lui Dumnezeu sa bia spiritului. Cand este prezen tat n mod eficient, mesajul Bi bliei i poate elibera pe oameni din lanturile spirituale ale lui Sa tan. Cuvantul lui Dumnezeu este o sabie care salveaza vieti, nu care le distruge. N-ar trebui deci sa ne straduim s-o manuim cu iscusin ta? w10 15/2 2:5, 6

Luni, 19 decembrie Dumnezeul care da speran ta sa va umple de toata bucuria si pacea prin credin ta voastra, ca sa ave ti speran ta din belsug prin puterea spiritului sfant. (Rom. 15:13) Desi n congregatie ai prieteni care sunt gata sa te ajute, poate ca ti este greu sa faci fata ncer carilor zilnice. Probabil, uneori simti ca ai ajuns la capatul pu terilor, iar problemele par sa nu se mai termine. Indeosebi n ast-

Miercuri, 21 decembrie Nicio arma pregatita mpotriva ta nu va reusi. (Is. 54:17) Asa cum trebuie s a ne ferim n permanenta de accidente, de infractori, de infectii sau de alte pericole de ordin fizic, tot asa tre buie sa ne ferim nencetat de pe ricolele de ordin spiritual. Sa res pectam ntotdeauna ndrumarea pe care ne-o ofera Iehova prin in termediul publicatiilor, al ntru nirilor si al congreselor! Un alt aju tor sunt sfaturile din partea ba tranilor. In plus, calitatile ma nifestate de fratii nostri ne aduc multe foloase. Intr-adevar, aso ciindu-ne cu ei, putem deveni ntelepti (Prov. 13:20; 1 Pet. 4:10). Suntem absolut convinsi ca Ie hova are capacitatea sa ne ocro teasca de orice ne-ar putea face sa pierdem aprobarea sa (Rom. 8:38, 39). El ocroteste congrega tia de dusmanii puternici de ordin politic si religios, care nu doresc neaparat sa ne ucida, ci sa ne se pare de Dumnezeul nostru sfant. w10 15/1 2:14, 15 Joi, 22 decembrie To ti au pacatuit si nu ajung la gloria lui Dumnezeu. (Rom. 3:23) Intregul univers este sub autoritatea lui Iehova. El nu are nevoie de nimeni si de nimic. To tusi, Iehova trebuie sa fi fost dezamagit, ntr-o anumita masu ra, cand unul dintre fiii sai spiri tuali s-a razvratit si a devenit Sa tan, fiind urmat si de alti ngeri. De asemenea, sa ne gandim cat de ndurerat trebuie sa fi fost Ieho va cand Adam si Eva, capodopera creatiei sale pamantesti, i-au n tors spatele. De-atunci, miliarde de descendenti ai primilor oameni

au respins autoritatea lui Iehova. De circa 6 000 de ani, el vede pe pamant idolatrie, violenta, crime si perversiuni sexuale (Gen. 6:5, 6, 11, 12). In plus, aude minciuni nerusinate si blasfemii. Chiar si slu jitorii sai l ntristeaza uneori (Ps. 78:40, 41). Cu siguranta, cand slu jitorii sai i ntorc spatele, Iehova este foarte ndurerat (Ier. 3:110). De fapt, ori de cate ori se ntam pla lucruri care produc suferinta, el este mahnit (Is. 63:9, 10). w09 15/12 2:4, 5

Vineri, 23 decembrie Tatal tau si mama ta se vor bucura. (Prov. 23:25) Este foarte important sa ne n vatam copiii sa fie manierati. Pen tru ca la varsta adulta sa se nte leaga bine cu ceilalti, copiii tre buie sa fie nvatati cateva lu cruri elementare: cum sa salute musafirii, cum sa raspunda la te lefon, cum sa manance la masa cu altii, de ce este bine sa tina usa al tor persoane, sa fie amabili cu cei n varsta si cu cei bolnavi si sa-i ajute pe cei ce au de dus baga je grele. Totodata, ei trebuie aju tati sa nteleaga de ce din voca bularul lor nu trebuie sa lipseasca expresiile te rog, multumesc, cu placere, ma scuzati sau n trebarea amabila Va pot ajuta cu ceva?. Cea mai buna metoda de a ne nvata copiii sa fie manie rati este aceea de a fi noi nsine un exemplu. Astfel, ei vor putea sa-si faca prieteni, sa pastreze bune relatii cu altii si vor fi pregatiti sa colaboreze la locul de munca cu sefii si cu colegii. In plus, copiii bine-crescuti, politicosi si manie rati le vor aduce bucurie si satis factie parintilor (Prov. 23:24). w09 15/11 5:1618

 Sambata, 24 decembrie Si-au nal tat cu to tii glasul catre Dumnezeu. (Fap. 4:24) Gandeste-te la rugaciunile ta le. Denota ele interes profund fata de Regatul lui Iehova, n faptuirea vointei sale si sfintirea numelui sau? (Mat. 6:9, 10) Cand trecem prin persecutii sau alte ncercari, l imploram pe Ieho va n rugaciune sa ne ajute sa-i slujim plini de curaj. De exemplu, Sanhedrinul le-a poruncit lui Pe tru si lui Ioan sa nu mai predea n numele lui Isus. Insa, dand do vada de curaj, cei doi apostoli au refuzat sa faca acest lucru (Fap. 4:1820). Dupa ce au fost eliberati, ei le-au povestit fratilor de credinta cele ntamplate. Toti cei prezenti l-au rugat pe Dumnezeu sa-i ajute sa predice cu ndraz neala cuvantul sau. Dupa ce au facut aceasta implorare, . . . s-au umplut de spirit sfant si vorbeau cuvantul lui Dumnezeu cu ndraz neala. Cat de bucurosi trebuie sa fi fost ca au primit raspuns la ru gaciunea lor! (Fap. 4:2431) Drept rezultat, un numar mare de oa meni au devenit nchinatori ai lui Iehova. Rugaciunea te poate n tari si pe tine sa predici vestea buna cu ndrazneala. w09 15/11 2:21, 22 Duminica, 25 decembrie Vorbirea voastra sa fie ntotdeauna placuta, dreasa cu sare. (Col. 4:6) Pavel se refera aici la modul n care trebuie sa le vorbim celor de afara, adica celor care nu sunt fratii nostri de credinta (Col. 4:5). Intr-adevar, daca acestia merita sa le vorbim respectuos, prietenii nostri din congregatie merita cu

atat mai mult! Prietenii adevarati pretuiesc fiecare parerea celui lalt. De aceea, comunicarea din tre ei trebuie sa fie amabila si sin cera. Inteleptul rege Solomon a scris: Uleiul si tamaia bucura ini ma, la fel ca dulceata unui prieten prin sfatul pe care-l da din suflet (Prov. 27:9). Privesti si tu la fel ori ce sfat pe care ti-l da un prieten? (Ps. 141:5) Cum reactionezi daca el si exprima ngrijorarea cu pri vire la un anumit lucru pe care l faci? Ii consideri remarcile o do vada de iubire sau le iei ca pe o jignire? w09 15/10 4:17, 18

Luni, 26 decembrie A venit dusmanul lui, a semanat neghina n mijlocul graului si a plecat. (Mat. 13:25) Isus ne spune ca dusmanul este Diavolul, iar neghina, fiii celui rau (Mat. 13:38, 39). Ne ghina la care a facut referire Isus este o planta otravitoare, ce seamana bine cu graul n primele faze ale cresterii. Aceasta este, ntr-adevar, o comparatie potri vita pentru asa-zisii crestini, adi ca aceia care pretind ca sunt fii ai Regatului, dar care nu dau roade bune! Acesti crestini ipocriti, care se considera continuatori ai lui Cristos, fac parte n reali tate din samanta lui Satan Dia volul (Gen. 3:15). Isus nu a spus ca graul va deveni neghina. Asa dar, aceasta ilustrare nu se refe ra la crestinii adevarati care cad de la adevar, ci la efortul depus de Satan ca sa corupa congrega tia crestina, strecurand n mijlo cul ei oameni rai. Cand Ioan, ulti mul apostol, era n varsta, aceas ta apostazie devenise foarte evi denta (2 Pet. 2:13; 1 Ioan 2:18). w10 15/3 3:5, 7

Marti, 27 decembrie Verifica ti mereu daca sunte ti n credin ta, dovedi ti mereu ce sunte ti voi nsiva. (2 Cor. 13:5) Fiind nflacarati de spirit, vom avea mai multa ndraznea la cand depunem marturie din casa-n casa si informal (Rom. 12:11). Dar ce poti face daca ti-ai pierdut zelul pentru lucra re sau nu mai esti la fel de ze los ca nainte? Este potrivit sa-ti faci o autoanaliza sincera. Intrea ba-te: Mai sunt nflacarat de spi rit? Ma rog lui Iehova pentru spirit sfant? Dovedesc rugaciu nile mele ca ma bizui pe Iehova pentru a nfaptui vointa sa? Obis nuiesc sa-mi exprim n rugaciune aprecierea pentru lucrarea pe care ne-a ncredintat-o? Ce obi ceiuri de studiu am? Cat timp mi rezerv ca sa meditez la cele citite sau auzite? Cat de activ sunt la ntruniri?. Raspunsurile la aceste ntrebari te pot ajuta sa afli unde trebuie sa faci mbuna tatiri, iar apoi sa iei masurile ne cesare. w10 15/2 1:14, 16 Miercuri, 28 decembrie Din plinatatea inimii vorbeste gura. (Mat. 12:34) Cum putem sa ne demon stram iubirea pentru tot ce a fa cut Dumnezeu n folosul nos tru? Cuvantul sau inspirat ne ras punde: Iata ce nseamna iubi rea de Dumnezeu: sa respec tam poruncile sale, iar poruncile sale nu sunt grele (1 Ioan 5:3). Intr-adevar, iubirea pentru Ie hova Dumnezeu ne motiveaza sa respectam poruncile sale. Acesta este unul dintre motivele pen tru care depunem marturie de-

spre numele si despre Regatul sau, ce le aduce foloase multor oameni. Daca luam parte la lu crarea de predicare din toata ini ma, dovedim ca respectam poruncile lui Dumnezeu cu o moti vatie corecta. Fratii de pe tot glo bul continua sa respecte poruncile sale, desi multi oameni sunt indiferenti la mesajul despre Re gat sau chiar l resping fatis. Ei depun toate eforturile ca sa-si n deplineasca serviciul n mod temeinic (2 Tim. 4:5). Te simti si tu impulsionat sa le mpartasesti al tora cunostinta despre Dumne zeu si sa respecti toate poruncile sale? w09 15/12 4:7, 8

Joi, 29 decembrie Considera ti rabdarea Domnului nostru drept salvare. (2 Pet. 3:15) Rabdarea lui Iehova nu ar fi fost atat de evidenta daca el nu ar fi trebuit sa suporte imperfec tiunea, greselile si pacatele oa menilor. Dispozitia lui Iehova de a fi rabdator mii de ani dovedes te ca el manifesta aceasta calita te ntr-un mod perfect. Ar trebui sa fim recunoscatori pentru rab darea sa. Cu totii pacatuim si ne poticnim de multe ori (Iac. 3:2; 1 Ioan 1:8, 9). Cat de recu noscatori trebuie sa-i fim lui Ie hova pentru ca este dispus sa ne ierte cu larghete! (Is. 55:7) In trucat ne-am nascut imperfecti si pacatosi, ne bucuram mult cand Iehova ne iarta pacatele (Ps. 51:5, 9, 17). Cand simtim per sonal aceasta calitate minunata a lui Iehova, iubirea noastra pentru el creste si suntem impulsionati sa-l imitam n relatiile cu cei din jur (Col. 3:13). w10 15/1 4:15, 16

Vineri, 30 decembrie Nimeni nu poate veni la mine daca nu-l atrage Tatal, care m-a trimis. (Ioan 6:44)
Plin de iubire, Iehova l-a atras la el pe fiecare dintre slujitorii sai. Dintre miliardele de oameni de pe pamant, Iehova ne-a invi tat personal sa facem parte din congregatia sa. Cand am acceptat aceasta invitatie, am luat cea mai buna decizie, iar viata noastra a capatat sens. Ce bucurie si satis factie simtim pentru ca avem un loc n congregatie! Iehova, iubesc locasul casei tale, a spus psal mistul. Piciorul meu va sta pe un loc neted; printre multimile adu nate l voi binecuvanta pe Iehova. (Ps. 26:8, 12) Dumnezeu are pentru fiecare dintre noi un loc n organizatia sa. Daca vei continua sa respecti ndrumarile teocrati ce si vei fi mereu ocupat n servi ciul pentru Iehova, ti vei pastra locul pretios pe care l ai n con gregatie. w09 15/11 3:16, 17

Sambata, 31 decembrie [Pavel] a discutat cu ei din Scripturi. (Fap. 17:2) Este important sa aduci argu mente convingatoare din Scripturi. Folosind o abordare sin cera si logica, apostolul Pavel a discutat cu altii din Scrip turi (Fap. 17:4). Asemenea lui Pavel, straduieste-te sa ajungi la inima interlocutorului tau. Scoa te la iveala ce este n inima lui punand ntrebari care sa reflec te interesul tau sincer fata de el (Prov. 20:5). Nu fi nsa nepoliti cos. Adu argumente convingatoa re ntr-un mod clar si logic. Argu mentele tale ar trebui sa se ba zeze pe Cuvantul lui Dumnezeu. Este mai bine sa folosesti si sa ex plici un singur verset decat sa ci testi n graba doua sau trei verse te. Prezinta dovezi suplimentare care sa dea putere de convingere buzelor tale (Prov. 16:23). Pen tru aceasta, s-ar putea sa fie ne cesar sa faci unele cercetari. w10 15/2 2:17

2011
L M M

IAN

3 4 10 11 17 18 24 25 31 1 2 3 4 5 6 FEBR 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

S D 1 2 5 6 7 8 9 12 13 14 15 16 19 20 21 22 23 26 27 28 29 30

L M M

MAI
3 4 5 6 10 11 12 13 17 18 19 20 24 25 26 27 31 1 2 3 IUN 6 7 8 9 10 13 14 15 16 17 20 21 22 23 24 27 28 29 30 2 9 16 23 30

S D 1 7 8 14 15 21 22 28 29 4 5 11 12 18 19 25 26

SEPT

L M M J V S D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 1 2 7 8 9 14 15 16 21 22 23 28 29 30 4 5 6 11 12 13 18 19 20 25 26 27

OCT
3 4 5 6 10 11 12 13 17 18 19 20 24 25 26 27 31 1 2 3 NOV 7 8 9 10 14 15 16 17 21 22 23 24 28 29 30

MAR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

IUL

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

APR

AUG 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

DEC

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31