Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Aspecte caracteristice ale atentiei, memoriei si imaginatiei

Aspecte caracteristice ale atentiei, memoriei si imaginatiei

Ratings: (0)|Views: 466 |Likes:
Published by Monica Elena Zamfir
ASPECTE CARACTERISTICE ALE ATENŢIEI, MEMORIEI ŞI IMAGINAŢIEI DETERMINATE DE VARIETATEA TIPULUI DE ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ ŞI DE TIPURILE DE RELAŢII
ASPECTE CARACTERISTICE ALE ATENŢIEI, MEMORIEI ŞI IMAGINAŢIEI DETERMINATE DE VARIETATEA TIPULUI DE ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ ŞI DE TIPURILE DE RELAŢII

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Monica Elena Zamfir on Sep 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/08/2014

pdf

text

original

 
ASPECTE CARACTERISTICE ALE ATENŢIEI, MEMORIEI ŞI IMAGINAŢIEIDETERMINATE DE VARIETATEA TIPULUI DE ACTIVITATEFUNDAMENTALĂ ŞI DE TIPURILE DE RELAŢII
Aspecte caracteristice ale atenţiei, memoriei şi imaginaţiei la copilul în primul an de viaţă
Memoria copilului are un caracter exclusiv spontan şi este legată fie desatisfacerea trebuinţelor sale biologice, fie de repetarea unor stimuli care, învirtutea acestui fapt, sunt reţinuti de la sine. Urmele lăsate pe scoarţa cerebrală deprocesele nervoase durează foarte puţin şi de aceea şi memoria copilului este descurtă durată. Recunoterea este simplă şi acţionează în prezenţa obiectelorcunoscute, existenţa ei fiind pusă în evidenţă de aşa numitul „complex de înviorare”a sugarului.
Aspecte caracteristice ale atenţiei, memoriei şi imaginiei laantepreşcolar (1-3 ani)
Memoria antepreşcolarului este expresia proprietăţii naturale a creieruluiuman de a conserva datele experienţei personale, dar şi ale începutului dezvoltăriicelei mijlocite.Copilul memorează aspectele concrete, care se repetă mult şi sunt legate dedorinţele sale. Este o memorie involuntară în totalitate. Dar chiar şi pe bazaacesteia, el poate să reţină şi apoi să reproducă relativ corect diverse povestioare, însuşiri ale lucrurilor şi fiinţelor din spaţiul apropiat lui, ştie prenumele său, alriilor, recunote drumul spre cadal-a parcurs de mai multe ori,recunoaşte imagini şi desene animate.În ceea ce priveşte timpul de păstrare, acesta este de la câteva săptămâni laun an.Atenţia este involuntară, se manifestă cu intermitenţă şi este superficială, darputernic stimulată de spectacolul general al lumii, al spaţiului său de viaţă pe care-lexplorează neobosit.Este uşor distras de orice modificare din ambianţă. Instabilitatea specificăantepreşcolarului se manifestă chiar şi când este vorba de joc. Totodată, în cursul acestui stadiu se înregistrează o nouă schimbare foarteimportantă, şi anume atenţia începe să poată fi stimulată prin comenzile verbale aleadultului. Dacă i se cere să fie atent, să privească ceea ce face adultul, se reuşeşteprovocarea şi dirijarea atenţiei. Această nouă posibilitate va fi o condiţie foarteimportantă a progreselor din stadiul următor.
Aspecte caracteristice ale atenţiei, memoriei şi imaginiei lapreşcolar (3-6,7 ani)
În planul memoriei, o primă schimbare vizibilă este creşterea volumului ei.Mai ales preşcolarii mari îşi însuşesc foarte multe elemente de experienţă personalăşi conţinuturi de învăţare. Memorarea involuntară este încă foarte amplă; tot ceeace le suscită interesul şi plăcerea este repede întipărit. Ritmicitatea şi sonoritateafaciliteade asemenea memorarea la aceasvârstă, adesea cu neglijarea înţelesului, şi deci rămânând pe seama memoriei mecanice.Conţinutul memorării este constituit din rezultatele observaţiilor directe, dinceea ce face efectiv, din dialogul cu adultul, din poveşti şi povestiri, din cântece, dinpoezii, etc. În mare parte, memoria de acum este una verbală, întrucât preşcolarul1
 
verbalizeatot ceea ce face şi vede. În, nu va putea memora coinuturiabstracte, relaţii logice complexe deoarece memoria lui continuă să fie concretă.Păstrarea începe să fie mai întinsă în timp; până la 4-5 ani, păstrarea unorevenimente mai deosebite este de câteva luni. După 5 ani se constituie amintirile,adică se reţin acele evenimente deosebite, cu mare încărcătură afectivă.În ceea ce priveşte reproducerea, ea are multe asemănări cu întipărirea.Copiii reproduc uşor ceea ce i-a impresionat, ceea ce are ritm şi rimă, ceea ce estelegat de universul lor.În acest stadiu se manifestă uneori un fenomen specific, şi anumereminiscenţa, mai ales la prcolarii mici şi mijlocii. Daei au asistat la uneveniment cu totul deosebit, în etapa imediat următoare, nu pot relata nimic, dar adoua zi pot reproduce chiar aspecte de detaliu. Fenomenul se explică prin inducţianegativă generată de impresia puternică provocată de acel eveniment.În preşcolaritate se instalează treptat mecanismele memoriei voluntare.Dezvoltarea relaţiilor voluntare în memorie şi în întreaga viaţă psihică este o laturăimportana pregătirii copiilor pentru şcoală.Imaginaţia la preşcolar apare, prin contrast cu stadiul anterior, într-un avântdeosebit. Debutul funcţiilor semiotice încă din stadiul anterior, dezvoltarea memorieicare conservă din ce în ce mai bine experienţa personală, cât şi tot ce află copilul dela cei din jur şi nu în ultimul rând gândirea intuitivă, care-i permite să explorezelumea, sunt premisele acestei noi capacităţi psihice şi explică deosebita expansiunede la această vârstă. Dacă la antepreşcolar abia apare o formă elementară deimaginaţie reproductivă implicată în ascultarea poveştilor şi a povestirilor simple, lapreşcolar se manifestă pe deplin reconstituirea mentală a celor ascultate.O altă caracteristia imaginaţiei preşcolarului este legătura strâncupercepţia şi experienţa concretă, pe care le combină pentru a-şi uşura înţelegereasau a-şi da un răspuns la numeroasele „de ce”-uri.Specific pentru imaginaţia preşcolarului este şi faptul că ea interrelaţioneazăcu o gândire care nu-i aptă încă de control şi evaluare şi în acest caz în imaginaţiese petrec rapid şi necontrolat treceri de la un plan transformativ la altul, deci evoluţiide cele mai multe ori fanteziste.Imaginaţia creatoare se manifestă mai evident în desen, modelaj, construcţiişi în diverse jocuri cu subiect. De la 4 ani, desenul se realizează în baza unei intenţiişi tinde să se organizeze pe o temă oarecare.Fantezia îngăduită şi cultivată în preşcolaritate va genera forţele creatoare demai târziu.Atenţia dobândeşte în preşcolaritate teva proprietăţi diferenţiatoare.Ateia involuntară este amplu manifestată şi permanent susţinută de mareacuriozitate a preşcolarului. Este deosebit de activă, atât în contactul direct cu ceeace îl înconjoară, cât şi faţă de alte surse care îi satisfac curiozitatea, cum ar fifilmele, cărţile ilustrate, cele ce i se povestesc, etc.Posibilităţile de înţelegere, care au crescut, contribuie la activizarea atenţiei şila sporirea eficienţei ei în desfăşurarea interesantelor activităţi de la grădiniţă.Însă, cea mai importantă schimbare petrecută în acest stadiu este apariţiaatenţiei voluntare, mai întâi în cadrul jocului şi apoi în toate celelalte activităţi, Ea seinstalează treptat, pe măsură ce se dezvoltă funcţiile reglatoare ale limbajului.Stabilitatea atenţiei este dependentă de caracteristicile activităţii: de graduladecvării ei la capacităţile copilului, de noutatea şi caracterul ei stimulativ şiantrenant.2
 
Aspecte caracteristice ale atenţiei, memoriei şi imaginiei laşcolarul mic (6,7-10,11 ani)
În legătură cu evoluţia atenţiei pe durata acestui stadiu, trebuie făcute douăobservaţii de bază:a)şcoala solicită permanent şi sistematic capacităţile de atenţie ale copilului, şiprin aceasta le şi dezvoltă;b)în acest stadiu trebuie dobândite sau amplificate câteva calităţi ale atenţiei,absolut necesare pentru desfăşurarea activităţilor copilului de acum, cât şi dinurmătoarele trepte şcolare.Astfel, în ceea ce priveşte relaţia dintre atenţia involuntară şi cea voluntară,se consta, dala intrarea în şcoaprima tinde domine, pe suraparcugerii următoarelor clase, cea voluntară este mai frecvent prezentă şi din ce înce mai eficientă. De asemenea, dacă la cei de clasa I domină atenţia externă, pemăsură ce activităţile se complică şi gândirea şi memoria sunt mai amplu antrenate,se manifestă frecvent atenţia internă, cea centrată pe desfăşurări mentale mai multsau mai puţin complexe.Creşte şi stabilitatea atenţiei: dacă la începutul şcolii copiii reuşesc să-şimenţină atenţia circa 25 de minute, se ajunge relativ repede la 45-50 de minute pemăsura înaintării în anii de şcoală.Distributivitatea progresează şi-i permite copilului recepţioneze în bunecondiţii ceea ce îi explică învăţătoarea şi ceea ce îi arată.Procesul continuu de maturizare neurofuncţională şi antrenarea constantă înactivitatea de învăţare schimbă calitativ memoria de-a lungul celor patru ani deşcoală. Cele mai importante caracteristici ce se dobândesc treptat sunt:a)creşte caracterul activ al desfăşurării procesului de întipărire;b)există o mai strânsă legătură a memoriei cu gândirea şi o pondere din ce înce mai mare a memoriei logice în rezolvarea tuturor sarcinilor de învăţare
1
;c)se remarcă dominarea progresivă a memoriei voluntare pe măsură ce copilul înţelege relaţia dintre rezultatele sale în clasă şi efortul lui de a învăţa;d)încep fie utilizate în mod cotient criterii logice de organizare amaterialului de învăţat;e)şcolarii din acest stadiu îşi dau seama de necesitatea repetării din când încând a celor învăţate pentru a nu pierde ce au învăţat;f)încep apară şi unele particularităţi individuale, astfel elevii se potdiferenţia între ei în ceea ce priveşte uşurinţa întipăririi, durata păstrării şieficienţa reproducerii.De-a lungul ciclului şcolar se asigură teva condii de bapentrudezvoltarea capacităţilor imaginative, şi anume:a)se acumulează atât o experienţă personală de viaţă, cât mai ales cunoştinţeelementare din domenii diverse care pot alimenta combinaţiile imaginative;b)se amplifică interesul şi capacităţile de observare a mediului înconjurător, aoamenilor şi a preocurilor lor care alimentează şi stimuleachiardemersurile imaginative;c)se înregistrează o creştere însemnată a capacităţilor mentale, care îl fac pecopil să privească mai obiectiv lumea;d)sunt mai bine stăpânite deprinderile de scris-citit, desen, modelare,construcţii, etc.;e)activităţile din clasă, dar şi jocul şi preocupările din timpul liber al copiilor suntstimulente şi surse de transformări imaginative.
1
Bonchiş, 2000, p. 87
3

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Iuli Iulia liked this
Alinka Rotaru liked this
Cristina Ncs liked this
Andreea Popa liked this
Ildi Elli liked this
George Ionescu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->