www.VeiSlabi.

com

VeiSlabi.Com

Cuprins: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Cura de Slabire "CumSlabesc" Frumusete si Sanatate Alimentatia corecta - alimentatia incorecta Lista neagra a substantelor chimice Cand, unde si cum incep o dieta. Cosmetica Naturista Vitamine si Minerale Vitaminele si mineralele

1. Cura de Slabire " Vei Slabi "

SA NE CUNOAS TEM ORGANISMUL Zilnic vezi pe strada ngrozitor de multi oameni afectati de problema care este, n buna masura, responsabila de epidemia de obezitate si boli cardiovasculare. i poti recunoaste foarte usor, datorita unui indiciu vizual inconfundabil: burta proeminenta, adesea nsosita de brate si picioare relativ subtiri. Daca i ntrebi, ti vor spune, cu siguranta, ca au avut un parinte sau bunic care, la o vrsta naintata (de regula ntre 50 si 70 de ani), s-a nbolnavit de diabet, dar nu a fost dependent de insulina. Pentru acesti oameni am doua vesti: una proasta si una buna. Vestea proasta este ca gena diabetului se mosteneste de catre toti urmasii. Vestea buna este ca, aceasta problema este relativ simplu de tratat prin alimentatie. O manifestare a acestei boli este ngrasarea la vrste mijlocii, cu mult timp nainte ca nivelul de zahar din snge sa atinga cote alarmante. Dar care este legatura dintre diabet si infarct (atacuri cerebrale)? Statistic s-a demonstrat ca, n ultimii 10 ani, 50% din persoanele care au suferit un infarct sau un atac cerebral au avut si prediabet (cunoscut si sub denumirile de: sindrom metabolic, rezistenta la insulina, sindrom x, etc.). Daca nu este tinut sub control, prediabetul se poate transforma usor n diabet de tip 2. Iata si o lista de simptome a prediabetului: colesterol ridicat, hipertensiune arteriala, obezitate centrala, nivel ridicat de trigliceride, particole de colesterol rau (LDR) mici. Aceste simptome sunt caracteristice si infarctului sau atacului cerebral. VeiSlabi.Com 2

Problema lor este un avertisment serios privind proasta compozit ie a sngelui si viitoarele probleme cardiovasculare. De ce ne ngrasam? Iata ntrebarea care ne framnta pe toti cei care ne ngrasam. De ce unii sunt grasi, iar altii, desi mannca orice si orict nu se ngrasa ? Se stie ca excesul de greutate se datoreaza incapacitatii hormonului numit insulina de a prelucra corespunzator combustibilul organismului (zaharul si grasimile), cu consecint e nefaste n compozitia sngelui. Aceasta afect iune poarta numele de rezistenta la insulina. Ca urmare, n corp, n special n zona taliei, se depoziteaza mai multa grasime dect ar trebui. De vina este propriul organism, capacitatea acestuia de a prelucra alimentele pe care le ngurcitam zilnic. Deci, de vina este digestia! Digestia nu este altceva dect procesul prin care stomacul descompune mncarea n componentele sale. Prin actiunea muschilor din peret ii sai, a sucurilor gastrice si a acizilor, stomacul are rolul de a rupe mncarea n bucat ele si de a o transforma, partial, n lichid. Acesta este rolul stomacului, iar noi, prin tot ceea ce mncam, trebuie sa facem astfel nct stomacul sa -si ndeplineasca acest rol . Altfel spus, cu ct stomacul va munci mai mult, cu att ne vom ngrasa mai putin. Cu ct timpul n care alimentele pe care le mnca m se transforma n lichid si intra n snge este mai mare, cu att mai putin ne vom ngrasa.
ACEASTA ESTE PRINCIPIUL DE BAZA CE TREBUIE RESPECTAT N DIETA !

INDICELE GLICEMIC Pentru a ntelege secretele dietei este timpul sa introducem un concept de baza: indicele glicemic . De ntelegerea acestui concept depinde reusita dietei. Indicele glicemic reprezinta gradul n care consumul unui anumit aliment ma reste cantitatea de zahar si grasime din snge si, ca urmare, favorizeaza ngrasarea. Sa explicam conceptul. n momentul n care mncam, n functie de alimentele pe care le ngurcitam, nivelul zaharului si a grasimilor din snge creste. Functie de acest nivel, organismul secreta insulina, care are rolul de a le prelucra. Cantitatea d e insulina secretata este direct proportionala cu cantitatea de zahar si grasimi din snge si se face n urma unui proces de evaluare pe care organismul l face ntr-o anumita perioada de timp. Cu ct timpul acordat procesului de evaluare este mai mare, cu att organismul va aprecia mai corect cantitatea de insulina necesara prelucrarii. Cu ct acest timp este mai mic cu att creste gradul de aproximare a cantitatii de insulina secretata. Pe de alta parte, cu ct cantitatea de zahar si grasimi din snge creste brusc, cu att scade si capacitatea organismului de a secreta insulina necesara prelucrarii lui. Ca urmare, n snge va ramne o cantitate de zahar si grasimi neprelucrata care va duce la ngrasare sau chiar la aparit ia bolii numite diabet. Timpul de analiza precum si capacitatea de a secreta brusc o cantitate mai mare sau mai mica de insulina, sunt specifice fiecarui organism. De aceea unii dintre noi se ngrasa iar alt ii nu, desi mannca la fel. De aceea, dupa 40 ani cnd organismul ncepe sa oboseasca, de regula, ne ngrasam. n functie de timpul introducerii n snge si cantitatea de zahar si grasimi pe care o VeiSlabi.Com 3

cont in, alimentele au primit un indice glicemic . Acest indice, mparte alimentele n alimente bune si alimente rele. Tabelul cu indicele glicemic al principalelor alimente sunt prezentate n bonusul numarul #1. Concluzii importante: - nu conteaza cantitatea de zahar si grasimi pe care o introducem n snge, ci, mai mult conteaza timpul n care acestea intra n snge; - cu ct indicele glicemic al unui aliment este mai mare, cu att alimentul respectiv este mai rau si va fi evitat sau consumul sau se va face ct mai rar; - daca consumam un aliment din categoria celor rele (n aceasta dieta se poate) este absolut necesar sa-l combinam cu unul sau mai multe alimente din categoria celor bune . Indicele glicemic al unui aliment variaza n funct ie de modul de preparare . Iata o constatare care usureaza foarte mult efortul de respectare a dietei. Sa dam un exemplu: cartoful. Cartoful este o leguma multilaterala. Poti face din el o sumedenie de lucruri: de la supa la vodca. Dar ceea ce faceti din el determina ct de mult va ngrasati. Sa presupunem ca doriti sa mncati cartofi copti. Este cea mai nefericita metoda de prepaparare a cartofului, deoarece prin coacere, amidonul din cartof se aduce n forma cea mai accesibila sistemului digestiv. Ce facem? Renuntam la placerea de a mnca un cartof copt? Nici pomeneala! Cartoful copt ngrasa mai put in daca l consumam mpreuna cu unt, brnza sau smntna degresata. Numarul de calorii va fi mai mare, dar grasimea din brnza sau smntna va ncetini procesul de digestie, ceea ce va micsora cantitatea de insulina secretata. (Cu toate acestea, cartoful copt nu este cea mai sanatoasa alegere. Mai bine mncati o nghetata mica sau o tableta de ciocolata amaruie.) Cum este mai bine sa preparam cartoful? Raspuns: fiert sau piure, datorita metodei diferite de preparare dar si datorita faptului ca este consumat cu put in unt sau smntna. Chiar si cartofii prajit i sunt mai buni dect cei copti, datorita grasimii n care sunt preparati. Soiul de cartof este si el foarte important. Cartoful cu coaja alba este mai bun dect cel cu coaja rosie datorita continutului mai redus de carbohidranti. De asemenea, cartoful nou este preferabil. n general, acest lucru este valabil pentru toate legumele si fructele: cu ct sunt culese mai tinere, cu att continutul lor de carbohidranti este mai redus. Dar sa ne nt elegem bine! Cartoful nu este recomandat celor care urmeaza aceasta dieta. Daca dorit i sa mncat i cartofi, facet i-o ct mai rar. PRINCIPIILE DIETEI Dieta se bazeaza pe principiul ca oamenii sunt fiint e practice. Regimurile bazate pe meniuri complexe sau mese luate la ore fixe sunt greu de

VeiSlabi.Com

respectat pe termen lung si, de regula, dau gres. Viata este si asa foarte complicata, nu trebuie sa o mai complicam si noi cu combinat ii de alimente sofisticate, cu pachete de alimente enorme si carti cu reguli ce trebuiesc respectate pe care trebuie sa le caram tot timpul dupa noi, cu ceasuri care suna din doua n doua ore pentru a ne aminti ca trebuie sa facem un drum pna la frigider.... Aceasta dieta este extrem de simpla. Nu trebuie sa numeri caloriile si nici nu trebuie sa micsorezi port iile. Mannci att ct sa te saturi, dar nu mai mult. Ideea de baza a acestei diete este sa mannci bine . Mncarea este una din placerile viet ii si trebuie respectata, chiar daca nu ne va fi indiferent si vom fi put in mai atent i la ceea ce bagam n gura. Dieta nu are plan meniu, nu are retete, nu are ore fixe de servit masa. Are doar principii ce trebuiesc respectate, alimente permise si alimente interzise sau recomandate a se consuma ct mai rar. Vom mnca de trei ori pe zi. Vom lua cte o gustare ntre cele trei mese. Dupa cina ne vom delecta cu desert. Deci, nu vom muri de foame n timp ce vom slabi. Nu va trebui sa renuntam la cafeaua de dimineata. Singurul lucru care trebuie sa ne preocupe este sa mncam alimente bune si sa evitam sau sa mncam ct mai rar alimentele rele. Regimul va functiona chiar daca faci sau nu gimnastica. Este recunoscut ca exercit iile fizice accelereaza metabolismul si grabeste slabirea, dar, n aceasta dieta nu sunt necesare. NU SUNT NECESARE, sa nu nteleget i ca nu sunt recomandate sau ca sunt contraindicate. Daca vei face miscare n mod regulat, vei slabi mai mult si mai repede, dar vei slabi si daca nu faci miscare. Exista totusi o restrictie. Zaharul . Zaharul este un aliment foarte periculos pentru digestie, datorita vitezei foarte mari cu care intra n snge. Din acesta cauza, cred ca pe pachetele de zahar ar trebui sa scrie dauneaza grav sanatatii , ca si pe pachetele de tigari.Este indicat sa renunti la el. Exista, n comert , o sumedenie de produse care nlocuiesc zaharul si au acelasi gust, dar au un efect benefic asupra organismului deoarece nu declanseaza secretia unei cantitati foarte mari de insulina ntr-un timp foarte scurt. Este eronat faptul ca nlocuitorii de zahar ar fi cancerigeni. Daca ar fi asa, Organizat ia Mondiala a Sanatatii ar interzice fabricarea nlocuitorilor de zahar, sau, n cel mai rau caz, ar atent iona foarte serios asupra efectelor cancerigene ale acestor produse. Deocamdata, efectul cancerigen al nlocuitorilor de zahar este trmbitat doar de marii producatori de zahar, din considerente legate de interese economice si mai putin de grija pe care pretind ca o manifesta fata de sanatatea oamenilor. S i ar mai fi ceva. Uleiul. Uleiul consumat n starea n care l procuram de la magazin nu afecteaza digestia. Este chiar indicat sa l folosim n mncare si salate. Dar, uleiul fiert sau prajit devine o bomba digestiva . Este indicat sa l evitam. Iata cum procedez eu. Prepar carnea doar la gratar sau fiarta. Mncarea preparata la cuptor o gatesc fara ulei. O fierb mai nti, apoi o dau la cuptor, mpreuna cu carnea fiarta sau fripta, pentru a se rumeni. Adaug uleiul direct din sticla din care l-am cumparat, atunci cnd pun mncarea n farfurie alaturi de celelalte condimente. Vei avea surpriza sa constatati ca mncarea astfel

VeiSlabi.Com

preparata are gustul la fel de bun si nu este daunatoare sanatatii. O veste buna. Gata cu interdictiile. Sa nu ma ntelegi gresit. Daca inimioara ta tnjeste dupa o portie de cartofi prajiti mannci cartofi prajit i, dar foarte rar. Daca participi la o petrecere, nunta, etc., nu trebuie sa refuzi mncarea din meniu. Ar fi un gest nepoliticos, iar daca te afli n vizita la cineva ar fi chiar o situatie stnjenitoare att pentru tine ct si pentru gazda. Mannci si chiar lauzi gustul deosebit al mncarii si priceperea gospodinei. A doua zi, evaluezi, prin cntarire, efectele negative si iei, pentru perioada urmatoare, masurile care se impun pentru anularea lor. Iata un alt mare avantaj al dietei. Flexibilitatea.

DESCRIEREA DIETEI Dieta parcurge 3 faze. Primele doua faze se ntind pe durata a cte 14 zile fiecare. Faza a 3 a este faza superioara. Ea va fi respectata toata viata. De fapt nu va mai fi vorba de o dieta, ci de un nou mod de viata. Vei vedea. Faza nti dureaza 14 zile calendaristice. Faza a doua dureaza att ct este necesar pentru a atinge greutatea ideala. Faza a 3 a. n acest moment ar trebui sa ai greutatea la care ai visat.

PLANUL MENIU ZILNIC - Faza nti

Faza nti este cea mai stricta. Din acest mo tiv paleta ingredientelor este relativ restrnsa. ti recomand sa mannci oua la micul dejun, iar n restul zilei o multime de legume, brnza degresata, carne si peste. Este interzis consumul de pine, cartofi, fructe sau orez. Aceasta faza va dura doar 2 saptamni, timp suficient pentru a combate rezistenta la insulina cauzata de consumul excesiv de alimente rele. Poti consuma cantitati mari de proteine, grasimi si carbohidranti cu cel mai mic indice glicemic, care ti potolesc foamea fara sa t i dea peste cap nivelul zaharului din snge. VeiSlabi.Com 6

Nu ti se impune sa faci socoteli n grame, calorii sau alte unitati de masura. Portiile trebuie sa fie normale, suficient de mari ca sa-t i potoleasca foamea, dar nu mai mult de att. Planul de meniu zilnic este orientativ. El poate fi alcatuit dupa dorinta ta, dar este obigatoriu sa fie alcatuit doar din alimentele permise. Alimente permise: - Carne de vita slaba (muschi, file); - Carne de pasare fara piele piept de pui si de curcan; - Peste, fructe de mare; - Carne de porc (sunca fiarta, costita cu putina grasime, muschi, carne din conserva fara grasime); - Carne de vitel (cotlet, muschi); - Brnza dietetica cu cont inut redus de grasime (de vaci, telemea, mozzarela, parmezan, urda dulce, brnza cedar, brza feta); - Unt de arahide ( maxim 1 lingurita pe zi); - Arahide (maxim 20 bucati pe zi); - Fistic (maxim 30 bucati pe zi); - Oua; - Tofu (brnza de soia) cu continut redus de grasime; - Legu me si verdet uri (anghinare, sparanghel, fasole boabe, naut, linte, soia, fasole verde, mazare, broccoli, varza, conopida, telina, castraveti, vinete, salata verde, ciuperci, spanac, napi, gulii, castane co mestibile, dovlecei, maxim 1 tomata pe zi); - Ulei; - Condimente fara zahar, esente, hrean, piper; - Bomboane cu ndulcitori, ciocolata fara zahar, cacao pudra pentru prajituri, gelatina fara zahar, guma de mestecat fara zahar, ndulcitori fara zahar); Alimente interzise: - Carne de vita (piept, ficat, alte bucati grase); - Carne de pasare (aripi si pulpe de pui, rata, gsca, produse semipreparate din carne de pasare); - Porc (sunca afumata sau prajita); - Carne de vitel (piept); - Brnza cu cont inut integral de grasimi; - Legume (sfecla, morcovi, porumb, cartofi); - Fructe de orice fel; - Paste fain oese si cereale; - Pine de orice fel; - Orez (toate tipurile); - Paste (toate tipurile); - Produse de patiserie (toate tipurile); - Lactate (toate); - nghet ata;

VeiSlabi.Com

- Lapte, inclusiv laptele de soia; - Alcool de orice tip, inclusiv bere si vin. ZIUA 1 Mic dejun 250 ml. suc de legume; 2 buseuri de legume; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 felie de brnza cu continut redus de grasime. Prnz Piept de pui la gratar cu salata verde; 2 linguri de sos pentru salata fara zahar; Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime. Cina Somon la gratar cu rozmarin; Sparanghel fiert la abur; Salata mixta; Ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Crema de urda cu vanilie. ZIUA 2 Mic dejun 250 ml. suc de tomate; 1 ou fiert; 2 felii de costita; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1-2 rulouri de curcan; 2 linguri de maioneza cu verdeata. Prnz Salata cu ton; Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.

VeiSlabi.Com

Gustare de dupa-amiaza Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime. Cina Piept de pui la cuptor; Vinete si ardei la cuptor; Salata mixta. Desert Crema de urda cu ciocolata.

ZIUA 3 Mic dejun 250 ml. suc de legume; Omleta simpla cu sparanghel si ciuperci ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 felie de brnza telemea cu continut redus de grasime. Prnz Salata de crevete cu sos de marar ; Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar. Gustare de dupa-amiaza 1-2 rulouri cu sunca ; 2 linguri de maioneza cu verdeata . Cina Friptura din muschi de vita; Broccoli fiert la abur; Tomate le gratar ; Piure . Desert

VeiSlabi.Com

Crema de urda cu migdale . ZIUA 4 Mic dejun 250 ml. suc de tomate; 1 Ou-ochi fiert n apa si servit cu jumatate cana de spanac calit n ulei; 2 felii de costita; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime. Prnz Salata de sunca, curcan si brnza degresata amestecate cu verdeturi, ulei si otet dupa gust sau 2 linguri de sos pentru salata fara zahar; Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar. Gustare de dupa-amiaza 1-2 tomate umplute cu jumatate cana de brnza de vaci dietetica. Cina Peste oceanic cu sos fara zahar; Mazare fiarta la abur; Varza calita n ulei. Desert Crema de urda cu ciocolata . ZIUA 5 Mic dejun 250 ml. suc de legume; Omleta din albusuri ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1-2 rulouri de curcan ; 2 linguri de maioneza cu verdeata . Prnz Gazpacho ; Hamburgher din muschi de vita, la gratar, fara chifla; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar;

VeiSlabi.Com

10

Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Rondele de castraveti cu pasta de somon. Cina Pui cu ot et balsamic ; Sote de tomate si ceapa ; Spanac fiert la abur; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Crema de urda cu migdale .

ZIUA 6 Mic dejun 250 ml. suc de tomate; Oua-jumari cu verdeasta si ciuperci; 2 felii de costita; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 felie debrnza mozzarela cu continut redus de grasime. Prnz Salata de pui fara crutoane cu 2 linguri de sos Caesar. Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Jumatate de cana de brnza de vaci degresata cu jumatate cana de tomate si castraveti taiat i marunt. Cina Peste la gratar ; Legume la cuptor ; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert

VeiSlabi.Com

11

Crema de urda cu co aja de lamie . ZIUA 7 Mic dejun 250 ml. suc de legume; Frittata de somon afumat ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime. Prnz Salata de crabi ; Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar. Gustare de dupa-amiaza 2 felii de brnza mozzarela degresata cu 2 felii de tomate stropite cu ot et, ulei si piper negru proaspat macinat. Cina Gratar londonez marinat ; Ciuperci umplute cu spanac ; Piure ; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Crema de urda cu co aja de lamie . ZIUA 8 Mic dejun Frittata cu spanac si sos de tomate ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 felie debrnza mozzarela cu continut redus de grasime. Prnz Friptura felii cu verdeata; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Humus cu legume crude .

VeiSlabi.Com

12

Cina Sote de pui aromat ; Piure ; Fasole verde fiarta la abur; Salata de laptuci cu arahide cu ulei si otet dupa gust. Desert Crema de urda cu vanilie . ZIUA 9 Mic dejun 250 ml. suc de legume; 2 buseuri cu legume ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata . Prnz Salata greceasca ; Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Telina umplta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.. Cina Frigarui de peste ; Legume la cuptor ; Rondele de castraveti cu ulei. Desert Crema de urda cu co aja de lamie . ZIUA 10 Mic dejun 250 ml. suc de tomate; Omleta din albusuri cu costita si ciuperci; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 triunghi de brnza topita cu cont inut redus de grasime. Prnz

VeiSlabi.Com

13

Salata Nioise . Gustare de dupa-amiaza Jumatate de cana de brnza de vaci dietetica. Cina Friptura cu piper zdrobit ; Rosii la gratar cu sos ; Broccoli fiert la abur; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Crema de urda cu migdale . ZIUA 11 Mic dejun 250 ml. suc de tomate; Frittata cu brnza ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata . Prnz Gazpacho ; Hamburgher din muschi de vita la gratar, fara chifla; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Brnza mozzarella proaspata sub forma de bulgari. Cina Piept de pui cu ghimbir ; Mazare fiarta la abur; Salata orientala de varza . Desert Crema de urda cu migdale . ZIUA 12 Mic dejun 250 ml. suc de legume; Frittata cu broccoli si sunca ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.

VeiSlabi.Com

14

Gustare de dimineata 1 triunghi de brnza topita cu cont inut redus de grasime. Prnz Salata de pui cu fistic . Gustare de dupa-amiaza Brnza mozzarella proaspata sub forma de bulgari. Cina Somon nabusit cu sos de castraveti si marar ; Salata de soia ; Rosii la gratar ; Sparanghel fiert la abur. Desert Crema de urda cu co aja de lamie .

ZIUA 13 Mic dejun Oua-ochiuri cu costita; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime. Prnz Salata de somon nabusit cu spanac cu 2 linguri de sos pentru salata fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Humus cu legume crude. Cina Friptura la gratar cu tomate aromate . Desert Crema de urda cu ciocolata . ZIUA 14

VeiSlabi.Com

15

Mic dejun Anghinare Benedict ; Sos olandez ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1-2 rolouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata . Prnz Ardei umplut i cu brnza de vaci dietetica si legume tocate. Gustare de dupa-amiaza Humus cu legume crude. Cina Piept de pui si legume la gratar cu andive. Desert Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar, cu o lingura de nghet ata degresata sau frisca cu ndulcitor de zahar.

PLANUL MENIU ZILNIC - Faza a 2 a

Faza a doua este mai put in restrictiva. Este momentul sa introduci treptat n alimentatie unele produse, cum ar fi: fructele, pinea din faina integrala, orez cu bobul ntreg, paste din faina de gru integral, cartofi dulci. n aceasta faza, scaderea n greutate va fi ceva mai lenta. n faza a doua vei ramne pna cnd atingi greutatea ideala. Din acel moment se trece la faza a treia. Alimente care se pot introduce n alimentatie fata de faza nti: - Fructe: mere, caise afine, pepene galben, grapefruit, kiwi, mango, portocale, piersici, pere prune zmeura, capsuni; - Lactate: lapte de vaca degresat, iaurt degresat; - Produse fainoase: chifle mici din faina de gru integrala, pine din (faina de gru integrala, mu lticereale, secara, ovaz integral), cereale, fulgi de ovaz, paste din gru integral, lipie din faina integrala, floricele de porumb, orez cu bobul ntreg, orz; - Ciocolata amaruie (rar), budinca fara grasime, vin rosu.

VeiSlabi.Com

16

Alimente care trebuiesc evitate sau consumate rar: - Produse fainoase din gru rafinat (chifle, pine, pine alba), biscuiti, fulgi de porumb, paste din faina alba, prajituri din orez, cornuri; - Legume: sfecla, morcovi, porumb, cartofi albi (copti sau piure); - Fructe: banane, fructe din compot, suc de fructe, ananas, pepene verde, struguri; - Miere de albine, nghet ata, gem. ZIUA 1 Mic dejun 1 cana de capsuni proaspete; Terci de ovaz (jumatate cana fulgi de ovaz amestecat i cu 1 cana lapte degresat, fierti la foc mic si presarati cu scortisoara si 1 lingurita de nuci marunt ite); Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz Salata mediteraneana de pui . Gustare de dupa-amiaza 1 para proaspata si 1 triunghi de brnza topita cu cont inut redus de grasime. Cina File de somon umplut cu spanac ; Ghiveci de legume ; Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Capsuni n ciocolata . ZIUA 2 Mic dejun Crema de fructe (250 gr. iaurt degresat, jumatate de cana de fructe proaspete si jumatate de cana gheta zdrobita amestecate pna se omogenizeaza); Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz

VeiSlabi.Com

17

Pui cu cuscus si lamie ; Tomate si castraveti taiati felii. Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Cina Budinca de carne ; Sparanghel fiert la abur; Ciuperci calite n ulei; Ceapa si tomate taiate felii si stropite cu ulei. Desert Pepene galben taiat felii cu 2 linguri de urda. ZIUA 3 Mic dejun 1 cana de cereale cu trei sferturi cana lapte degresat; 1 cana de capsuni proaspete; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 mar cu o lingura de de unt. Prnz Salata greceasca ; Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar; Cina Pui aromat cu ierburi ;; Salata ideala ; Dovlecei taiat i felii si fierti la abur. Desert 1 para proaspata cu urda si nuci. ZIUA 4 Mic dejun Jumatate grapefruit proaspat; Sandwich cald cu brnza de vaci dietetica;

VeiSlabi.Com

18

Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 125 iaurt degresat fara zahar. Prnz Salata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brnza de vaci cu continut redus de grasime, amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar). Gustare de dupa-amiaza 1 mar si 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.. Cina Pui cu legume ; Salata de varza . Desert Crema de urda cu migdale . ZIUA 5 Mic dejun Crema de fructe (vezi ziua 2); Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz Friptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1 felie de pine integrala. Gustare de dupa-amiaza 125 iaurt degresat fara zahar. Cina Pui cu legume ; Salata de ardei, castravet i, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Jumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsuni feliate.

VeiSlabi.Com

19

ZIUA 6 Mic dejun 250 ml. suc de legume; 1 ou-ochi fiert n apa; 1 chifla din faina integrala; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 mar cu 1 lingura de unt. Prnz 3 sferturi cana brnza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii; 4 biscuit i din faina integrala; Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Humus cu legume crude. Cina Pui cu sos de vin ; Dovlecel italienesc ; Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Scoarta de fistic . ZIUA 7 Mic dejun 1 sfert pepene galben; 1 sandwich din pine integrala prajita si brnza de vaci dietetica; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Prnz 1 tomata umpluta cu ton n suc propriu (conserva), 1 lingura de t elina rasa si salata verde cu 1 lingura maioneza. Gustare de dupa-amiaza Salata orientala de vinete cu legume crude. Cina

VeiSlabi.Com

20

Antricot marinat ; Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite n ulei; Piure ; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Pepene galben cu 1 felie de lamie. ZIUA 8 Mic dejun Parfe ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz Salata de pui cu mere si nuci . Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Cina Peste n sos dietetic de smntna ; Tomate la gratar ; Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Crema de urda cu co aja de lamie . ZIUA 9 Mic dejun 1 ou-ochi fiert n apa cu jumatate cana de spanac calit n ulei; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 mar cu 1 lingura de unt. Prnz Salata de cuscus cu tomate si busuioc . Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar.

VeiSlabi.Com

21

Cina Pui cu sos picant de tomate ; Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata fara zahar (otet). Desert Budinca cu frisca si ciocolata . ZIUA 10 Mic dejun Clatita din fulgi de ovaz ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 mar cu 1 lingura de unt. Prnz Salata de spanac cu pu i si zmeura . Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Cina Budinca de carne ; Dovlecel italienesc. Desert Capsuni cu nlocuitor de zahar sau frisca degresata. ZIUA 11 Mic dejun 1 cana capsuni proaspete; 1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz 1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate de cana de salata verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar. Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar.

VeiSlabi.Com

22

Cina Fundite de cod ; Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert 1 mar copt. ZIUA 12 Mic dejun Jumatate grapefruit; 1 ou, preparat dupa dorinta; 1 felie pine muticereale; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime. Prnz Supa de tomate ; Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipie din faina integrala. Gustare de dupa-amiaza Salata de vinete , cu legume crude sau mpachetata ntr-o foaie de salata verde. Cina Salata de pui la gratar cu sos ; Sparanghel la gratar stropit cu ulei;; Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert 1 para proaspata cu urda si nuci. ZIUA 13 Mic dejun 1 cana de afine; 1 ou-jumari cu sos de tomate; Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata

VeiSlabi.Com

23

125 gr. de iaurt degresat fara zahar. Prnz Salata de ton (conserva de ton n suc propriu, 1 lingura de telina rasa, 1 lingura de maioneza fara zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) ntr-o lipie din faina integrala. Gustare de dupa-amiaza 1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime. Cina Friptura cu ceapa la tigaie ; Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi. Desert Capsuni n ciocolata .

ZIUA 14 Mic dejun 250 ml suc de legume; Oua si costita la cuptor; 1 felie de pine multicereale prajita; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Prnz Pizza . Gustare de dupa-amiaza 1 mar cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime. Cina Peste la gratar; Cuscus ; Salata de sparanghel . Desert Capsuni proaspete si crema de urda si coaja de lamie .

VeiSlabi.Com

24

PLANUL MENIU ZILNIC - Faza a 3 a

n acest moment ar trebui sa ai greutatea la care ai visat. n acelasi timp, compozitia sngelui s-a mbunatat it simtitor. Faza a 3 a te va ajuta sa t i pastrezi beneficiile dobndite pe parcursul primelor doua faze. Aceasta faza va trebui respectata tot restul vietii. Respectnd-o, de fapt, nu mai t ii o cura de slabire, ci treci la un mod de alimentat ie sanatos. Pe timpul primelor doua faze ai nteles principiile pe care se bazeaza aceasta dieta. n faza a 3 a, nu trebuie dect sa le aplici. Din acest motiv, nu mai ai nevoie de liste de alimente interzise sau permise. Caracteristica acestei diete este FLEXIBILITATEA ! Ce nseamna acest lucru? nseamna ca, uneori, pot i mnca orice, fara sa respecti principiile dietei. Poti chiar exagera. Nu conteaza... mportant este ca, dupa ce te-ai destrabalat sa evaluezi, prin cntarire, efectele negative (kilogramele n plus). Dupa evaluare, vei trece la una din fazele anterioare. La care faza si pentru ct timp? Tu singur vei aprecia asta si att ct este nevoie pentru a scapa de kilogramele n plus. Nu este nevoie sa reiei dieta de la capat. Vei trece, pur si simplu, la una din fazele anterioare pna la redobndirea greutat ii ideale, apoi, direct la faza a 3 a. Simpu, nu? POFTA BUNA ! ZIUA 1 Mic dejun Jumatate grapefruit; 2 buseuri cu legume ; Jumatate cana fulgi de ovaz, amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci tocate; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Prnz Rulouri cu friptura de vita . 1 mar. Cina Friptura de pui la gratar; Sparanghel fiert la abur; Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si ot et dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert VeiSlabi.Com 25

Capsuni cu iaurt degresat si vanilie . ZIUA 2 Mic dejun 1 portocala; 2 oua fierte; 2 felii de costita; 1 felie pine integrala; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Prnz Salata cu ton ; Desert pe baza de gelatina, fara zahar. Cina Pui cu legume ; Salata de varza. Desert Crema de urda cu co aja de lamie . ZIUA 3 Mic dejun Jumatate grapefruit; Omleta din albusuri cu sos picant fara zahar; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Prnz Tartina din pine de secara, sunca si cascaval; 1 mar. Cina Cotlet de vita la gratar; Spanac cu smntna ; Salata de brnza cu tomate. Desert Caise n ciocolata. ZIUA 4 Mic dejun

VeiSlabi.Com

26

Jumatate grapefruit proaspat; Sandwich cald cu brnza de vaci dietetica; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 125 iaurt degresat fara zahar. Prnz Salata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brnza de vaci cu continut redus de grasime, amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar). Gustare de dupa-amiaza 1 mar si 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.. Cina Pui cu legume ; Salata de varza . Desert Crema de urda cu migdale . ZIUA 5 Mic dejun Crema de fructe (vezi ziua 2); Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz Friptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1 felie de pine integrala. Gustare de dupa-amiaza 125 iaurt degresat fara zahar. Cina Pui cu legume ; Salata de ardei, castravet i, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Jumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsuni

VeiSlabi.Com

27

feliate. ZIUA 6 Mic dejun 250 ml. suc de legume; 1 ou-ochi fiert n apa; 1 chifla din faina integrala; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 mar cu 1 lingura de unt. Prnz 3 sferturi cana brnza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii; 4 biscuit i din faina integrala; Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar. Gustare de dupa-amiaza Humus cu legume crude. Cina Pui cu sos de vin ; Dovlecel italienesc ; Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Scoarta de fistic . ZIUA 7 Mic dejun 1 sfert pepene galben; 1 sandwich din pine integrala prajita si brnza de vaci dietetica; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Prnz 1 tomata umpluta cu ton n suc propriu (conserva), 1 lingura de t elina rasa si salata verde cu 1 lingura maioneza. Gustare de dupa-amiaza Salata orientala de vinete cu legume crude.

VeiSlabi.Com

28

Cina Antricot marinat ; Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite n ulei; Piure ; Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Pepene galben cu 1 felie de lamie. ZIUA 8 Mic dejun Parfe ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz Salata de pui cu mere si nuci . Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Cina Peste n sos dietetic de smntna ; Tomate la gratar ; Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert Crema de urda cu co aja de lamie . ZIUA 9 Mic dejun 1 ou-ochi fiert n apa cu jumatate cana de spanac calit n ulei; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 mar cu 1 lingura de unt. Prnz Salata de cuscus cu tomate si busuioc .

VeiSlabi.Com

29

Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Cina Pui cu sos picant de tomate ; Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata fara zahar (otet). Desert Budinca cu frisca si ciocolata . ZIUA 10 Mic dejun Clatita din fulgi de ovaz ; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 mar cu 1 lingura de unt. Prnz Salata de spanac cu pu i si zmeura . Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Cina Budinca de carne ; Dovlecel italienesc. Desert Capsuni cu nlocuitor de zahar sau frisca degresata. ZIUA 11 Mic dejun 1 cana capsuni proaspete; 1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 ou fiert tare. Prnz 1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate de cana de salata verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar.

VeiSlabi.Com

30

Gustare de dupa-amiaza 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Cina Fundite de cod ; Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert 1 mar copt. ZIUA 12 Mic dejun Jumatate grapefruit; 1 ou, preparat dupa dorinta; 1 felie pine muticereale; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime. Prnz Supa de tomate ; Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipie din faina integrala. Gustare de dupa-amiaza Salata de vinete , cu legume crude sau mpachetata ntr-o foaie de salata verde. Cina Salata de pui la gratar cu sos ; Sparanghel la gratar stropit cu ulei;; Salata de tomate, castravet i, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar. Desert 1 para proaspata cu urda si nuci. ZIUA 13 Mic dejun 1 cana de afine; 1 ou-jumari cu sos de tomate; Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate;

VeiSlabi.Com

31

Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 125 gr. de iaurt degresat fara zahar. Prnz Salata de ton (conserva de ton n suc propriu, 1 lingura de t elina rasa, 1 lingura de maioneza fara zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) ntr-o lipie din faina integrala. Gustare de dupa-amiaza 1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime. Cina Friptura cu ceapa la tigaie ; Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi. Desert Capsuni n ciocolata . ZIUA 14 Mic dejun 250 ml suc de legume; Oua si costita la cuptor; 1 felie de pine multicereale prajita; Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar. Gustare de dimineata 125 gr. iaurt degresat fara zahar. Prnz Pizza . Gustare de dupa-amiaza 1 mar cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime. Cina Peste la gratar; Cuscus ; Salata de sparanghel . Desert

VeiSlabi.Com

32

Capsuni proaspete si crema de urda si coaja de lamie .

2. Frumusete si Sanatate
Secretele unui trup frumos si sanatos . Fiecare om modern ravneste la un trup fumos si sanatos, pentru el si pentru cei apropiati. Esteticul dublat de sanatate este, de milenii un deziderat. Un deziderat pentru care astazi lupta oameni de pe intreg mapamondul, insotiti de echipe de specialisti, constienti de importanta revenirii la o viata sanatoasa. Din pacate, dezechilibrele s-au instalat o data cu asa numita comprimare a timpului si cu industrializarea furibunda, care a transformat fiinta umana intr-un robot.. A devenit deja banal sa vorbim depsre ritmul accelerat al existentei contemporane, despre avatarurile acestui tip de existenta. Ce trebuie facut? Studiile de specialitate insista asupra pericolelor la care suntem supusi zi de zi, prin abandonarea unui comportament natural, care ar asigura o viata sanatoasa si echilibrata. Este limpede ca un trup sanatos va deveni, automat, si unul frumos, plin de vigoare, in stare sa lupte cu inamicii care apar la tot pasul.

VeiSlabi.Com

33

Ideea ca aceste preocupari reprezinta un apanaj aproape exclusiv al feminitatii este combatuta chiar in contemporanietate, de interesul specialistilor pentru sanatate si frumusetea barbatilor, si de succesul tratamentelor propuse acestui segment. Sanatatea si frumusetea nu focalizeaza pe masculinitate feminitate, pe bogatie sau saracie, ci pe grija pe care fiecare om trebuie sa o aiba pentru sine, asigurandu-si protectia fata de agresiunile generate de viata moderna. Cartea pe care o propunem este un mini compendiu in care va prezentam istorii, cauze si solutii cu alte cuvinte cateva secrete bine pastrtate ale unui trup frumos si sanatos.

Frumusetea si sanatatea

Ritm modern de viata O viata moderna presupune, de cele mai multe ori un ritm trepidant. Timpul se comprima iar obiceiurile sanatoase sunt lasate in plan secundar sau chiar uitate complet. Orele in sir petrecute ziua la birou si seara in fata televizorului ne determina sa abandonam stilul de viata sanatos care presupune, in linii mari o alimentatie echilibrata si miscare in mijlocul naturii. Mesele devin obiceiuri la care nu mia suntem atenti iar exercitiile fizice nu isi mai gasesc loc in agenada noastra. Automobilul, masina de spalat, cuptorul cu microunde, fast-food-ul sau supermarketul sunt principalii vinovati ia transformarii noastre in adevarati roboti care misca aproape doar din telecomanda. Obiceiurile din copilarie cand se lua masa la ore fixe, au devenit desuete si par imposibil de reactivat. Acum nu mai exista timp iar pofta de viata sucomba, adesea in fata unei existente anoste, robotizate si agasante. Sedentarismul combinat, mai ales in marile aglomerari urbane, cu stresul promite sa-si faca resimite efectele mai devreme sau mai tarziu. Bolile cardiovascualre si ale sitemului nervos sunt printre VeiSlabi.Com 34

cele mai raspandite afectiuni ale lumii moderne, in care individul este supus stresului, aproape in orice moment al zilei. Responsabilitatile permanente fata de famile si serviciu, conflictele, bolile si traumatismele, problemele financiare, zgomotul, si poluantii din mediul existential constituie factori d stres. Dupa o perioada indelungata, o data cu acumulare numeroaselor neplaceri, trebuie sa facem fata si sa ne luptam cu stari si situatii tot mai complicate si mai numeroase. Stresul este asadar princilpalul inmic al vietii moderne. Specialistii au identificat si au atras atentia in numeroase randuri asupra pericolelor care ne pandesc in spatele acestei vieti si a ireversibilitatii unora dintre efectele nocive. Omul modern prin viata trepidnta si dezechilibrata dusa zi de zi si orientarea doar catre exteriorul fiintei, ajunge sa nu mai aiba deloc timp pentru suflet din cauza agitatie si a stresului continuu, nici macar in timpul somnului mintea omului de astazi nu se poate odihni caci lipseste acea stare de liniste interoara care se poate obtine foarte usor prin practica meditatiei asupra unui obiect sau a unei idei neaparata pozitive. Ceea ce poate deveni cu adevarat folositor din exterior pentru suflet sunt contactele cu anumite fiinte spirituale, anumite obiecte de care avem nevoie, carti, opera de arta, informatii care pot trezi in noi o intuitie a adevarului. Dezvoltarea accelerata a tehnologiei a impus o accelereare a ritmurilor biologice, mai precis o viata trepidanta. Cum spuneam, stresul inseamna depasirea capacitatii de adaptare si neinscrierea in anumite ritmuri biologice, depasirea capacitatii de adaptare si neinscrierea in anumite ritmuri biologice. Cine mai ia in seama faptul ca ritmul normal de munca- relaxare este de 90-120 de minute de activitate intensa, alternand cu 10-20 de minute de relaxare? In societetatea traditionala apareau compensari periodice, care anulau datoriile de stres: timpul liber de la sfarsitul zile, relaxarea dela sfarsitul de saptamana sau concediile de odihna anuale. In societatea pos-industriala, mecanismele de compensare nu mai functioneaza, din cauza disparitiei granitelor dintre birou si casa, dintre spatiul public si cel privat. O data cu folosire la scara larga a calculatorului, a internetului, telefonului mobil, viteza de lucru a crescut de trei ori. Paradoxal, insa timpul de lucru a crescut si el, in loc sa cada sau sa ramana

VeiSlabi.Com

35

constant. Este si vina celor care au reusit sa munceasca fara pauza, uneori, in doua sau chiar trei locuri, uitand de iei insisi. Chiar daca tehnologia ne-a ajutat sa castigam ceva timp, acesta nu ni-l acordam noua , fiintei noastre umane, ci tot jobului. Timpul liber este consumat, in buna masura, prin informare si suprainformare. Suntem expusi unui flux international care, prost gestionat, poate deveni coplesitor. Sindromul dependentei de munca a fost definit de specialistii japonezi drept Karoshi. Cercetarile au demonstrat ca aceasta se manifesta prin tulburari neurovegetative grave. Exsista oameni care realmente au ajuns sa fuga de concedii, iar atunci cand se intorc din vacante sa resimta acut lipsa de activitate. Efortul de adaptare la cerintele personale este continuu in cazul unei persoane hiperactive. Aceasta nu se poate detasa, se gandeste tot timpul la problemele de serviciu. Treptat relaxarea mintala dispare. Din punct de vedere biochimic, fiziologic, in organismul unei persoane stresate se produc descarcari in exces de adrenalina si noradrenalina, carora li se raspunde cu supraproductii de serotonina hormon care induce linistea, somnul. O vreme acest mecanism poate functiona, in sensul ca omul adoarme dupa o zi grea. Dupa un timp, insa, se epuizeaza si rezervele de serotonina, iar rspectivul nu mai poate sa se relaxeze. Toate demonstratiile si obseravtiile specialistilor ar trebui sa reprezinte un serios semnal de alarma pentru lumea robotizata.a marilor aglomerari urbane, care mai are insa o sansa de a fugi din fata pericolelor din fiecar zi.

VeiSlabi.Com

36

3. Alimentatie corecta alimentatie incorecta

Ce ar trebui sa mancam? Viata stresanta si activitatile zilnice nu ne permit intotdeauna sa mancam echilibrat. O alimentatie corecta contribuie din plin la mentinerea sanatatii noastre. Saritul meselor sau mancatul in graba sunt factori care produc dezechilibre. O alimentatie buna ne permite sa fim in forma, sa avem energii si sa ne pastram sanatatea sau sa o amelioram. Nu este dificil si nici imposibil de realizat, este suficient sa invatam cateva reguli simple si sa ne cunoastem cat mai bine organismul si nevoile lui. Bineinteles, trebuie retinut ca necesarul alimentar variaza in functie de sex, varsta, activitate fizica, stare fiziologica, mod si mediu de viata. De exemplu nevoile nutritionale ale unei femei nu coincid cu cele ale unui barbat, asa cum cele ale unui sportiv sun diferite fata de cele ale unei persoane sedentare. Pentru stramosii nostri indepartati, obezitatea era un cuvant total necunoscut. Ei se hraneau cu ceea ce le dadea natura sau cu ceea ce isi procurau singuri prin eforturi mari: fructe, legume salbatice, radacini, peste si din cand in cand, atrunci cand vanatorii aveau succes, o bucata de carne.

VeiSlabi.Com

37

A trecut mult timp de atunci iar modul de hranire al omului s-a schimbat complet. Industria alimentara ne copleseste cu produse fast-food si cu alimente de provenienta incerta. Noi oamenii, am devenit mai mobili, in comparatie cu stramosii nostrii, dar fara sa depunem efort propriu lipsa de miscare fiind o alta problema a vremurilor noastre. Rezultatele acestor schimbari se pot vedea cu usurinta: unul din 3 oameni are prea multa grasime pe abdomen, fese si talie. Desigur, si nivelul colesterolului este foarte crescut. Totusi, in loc sa atacam problema de la radacina si sa slabim, incercam desori rezolvarea pe cale medicamentuoasa. Asta in timp ce acolo, afara, natura ne asteapta cu medicamentele sale care sunt practic gratis.Tot ce trebuie sa facem este sa ne hranim asa cum ne este predestinat, in mod natural. Echilibru mineral si vitaminic Vitamine, minerale, integratori naturali, - fibre Vitamine Vitaminele sunt compusi organici cu sructura complexa si diferita, sunt indipensabile dezvoltarii organismelor, nu pot fi sintetizate de acestea, de aceea este necesar ca aportul lor sa fie asigurat prin alimentatie. Spre deosebire de proteine, glucide si lipide, ele nu pot fi utilizate in scop energetic. Se poate afirma ca deficientele vitaminice calorice, cum sunt scorbutul, rahitismul, pelagra, xenoftalmina si beri-beri au fost descrise cu mult inainte de descoperirea vitaminelor C, D , PP, A si B1 fiind considerate pe atunci boli cu o cauza necunoscuta. Clasificarea vitaminelor si a functiilor acetora in organism Din puncct de vedere chimic, ele sunt foarte deosebite, asa ca nu pot fi grupate pe baza structurii lor. In raport cu solubilitatea in diferiti solventi, ele au fost impartite in 2 mari grupe : vitamine hidrosolubile si vitamine liposolubile Vitaminile hidrosolubile sunt vitaminile din complexul b si anume: B1, B2, B6, B12, PP. Vitaminile liposolubile: vitamina A, D, E, K. Vitaminilie au in organism o functie importanta si anume aceea de

VeiSlabi.Com

38

coeziune. Ele mediaza, atat in lumea animala cat si in cea vegetala, multiple procese biochimice.ce stau la baza proceselor caracteristice vietii. Vom arata pe scurt rolul catorva vitamine. Sursele si necesarul de vitamine . Vitamina A se gaseste in toate fructele si legumele cu pigmenti, cum sunt morcovii, rosiile, spanacul, urzicile, piersicile, caisele, ciresele, si fragii. Precursorii vitaminei A se gasesc si in alimente de provenienta animala cum sunt ficatul, laptele, untul si pestele. Dozele excesive de vitamina A pot avea efecte toxice, manifestate prin dureri articulare sau caderea parului. Vitamina D se gaseste in untura de peste, galbenus de ou (in special D2 si D3). Este sintetizata la nivelul tegumentului la lumina solara. Are rol in metabolismul fosfo-calcic, avand rol antirahitic la copii (creste absorbtia intestinala a calciului). Vitamina E se gaseste in special in ulei vegetal, margarina, legume, spanac, salata, boabe de cereale, galbenus, unt, ficat. Functia sa este antioxidanta. Ea protejeaza lipidele polinesaturate si alte lipide din structura membranelor celulare impotriva oxidarii de catre radicalii liberi. Are rol structural pentru mentinerea membranei celulare si efect antiiimflamator. Vitamina K sursele de vitamina K sunt reprezentate de spanac, varza, urzici, broccoli, margarina, uleiuri vegetale. Vitamina K intervine in procesul de coagulare a sangelui. Vitamina C se gaseste in legume si fructe: spanac, tomate, broccoli, cartofi, capsuni, lamai, kiwi, salata verde, ardei gras. Are rol in cresterea oaselor, a dintiilor si a cartilagiilor. Creste rezistenta la infectie si vindeca plagile. Vitamina B1 se gaseste in carne de porc, ficat, legume, cereale, nuci, alune, leguminoase uscate, drojdie de bere. Are rol de coagulare in metabolism a glucidelor si protinelor, contribuie la buna desfasurare a sistemului nervos. Vitamina B2 se gaseste in ficat, carne, produse lactate, albusu de ou, peste, drojdie de bere, in legume verzi, caise si nuci. Are rol in reglarea sistemui nervos central, a apratului vizual si in asigurarea integritatii tegumentelor.

VeiSlabi.Com

39

Vitamina B6 se gaseste in special in carne, peste, legume, cereale, spanac, struguri. Functia sa prepondernta este de coenzima in metabolismul aminoacizilor si al proteinelor. Vitamina B12 se gaseste in carne, peste, lapte, produse lactate, ficat, creier, ou. Ea indplineste in metabolism o functie de coenzima in metabolismul aminoacizilor, asigura cresterea, buna functionare a sistemului nervos, de asemenea are rol in procesul de maturare a hematiilor. Substante minerale Analiza chimica a corpului uman a aratat ca 96 % din greutatea sa este reprezentata de compusii carbonului, hidrogenului, oxigenului si azotatului. Restul de 4% este dat de prezenta substantelor chimice oncluse in categoria mineralelor. Exista 50/60 din cele 87 elemente chimice. Acestea sunt substantele macrominerale, puse in evidenta de corpul uman, ce necesita un aport ma mare de 100 mg/zi. Cele esentiale pentru organismul uman sunt: - calciu, fosfor, sulf, sodiu, clor, magneziu, potasiu. Acestea au un rol structural, gasindu-se in oase si conferindu-le acestora duritatea naturala. Mineralele se gasesc sub forma ionizata in lichidelo organismului, conferindu-le acestora un substrat important pentru indeplinirea unor functii celulare. Unii ioni, cum sunt cei de potasiu, magneziu, fosfor se gasesc in cantitate mai mare in interiorul celulei, alti, cum sunt sodiu si clorul se gasesc mai ales in exteriorul ceulelor. Principalele surse de substante macrominerale sunt: - pentru calciu : laptele si produsele lactate necesar zilnic 800mg. - pentru fosfor: produsele animale (peste) si unele vegetale necesar zilnic 800 mg - pentru magneziu: produse vegetale necesar zilnic 300-500 mg - pentru sulf: produsele animale si vegetale necesar zilnic 3-5 g, exprimat in clorura de potasiu - pentru clor: produse animale si vegetale necesar zilnic 3-5 g, eprimat in clorura de potasiu. Fibrele alimentare Sub termenul de fibre alimentare sunt incluse unele componente

VeiSlabi.Com

40

ca: gumele, gelurile, mucilagiile, care nu au o structura fibrilara. O prima categorie a fibrelor alimentare este cea a fibrelor insolubile in acizi si baze. Ele se mai numesc si fibre brute. Aceasta categorie include aproximativ1/2 din fibrele existente vegetale. Cel mai putin digestibil component al plantelor se gaseste in special in cereale, dar si in legume si fructe. O alta categorie este cea a fbrelor solubile ce cuprind pectinele, unele hemiceluloze, gumele, mucilagiile, polizaharidele din alge. Rolul fibrelor alimentare Fibrele insolubile sunt necesare unei bune functionari a colonului, in timp ce fibrele mai solubile din legume si fructe cum sunt pectinele, au rol in scaderea colesterolemiei. Fibrele solubile incetinesc evacuarea stomacului si scad nivelul concentratiei zaharului in sange dupa masa. Ele absorb apa prin retinere in ochiurile retelei de fibre. Cantitatea optima necesara de fibre alimntare este de 30g/zi. Aportul de fibre alimentare nu trebuie sa depaseasca 50g/zi, deorece se pot pierde astfel principii nutritive si substante minerale cum sunt calciu, fierul, magneziul, zincul sau pot aparea tulburari in ultilizarea unor vitamine cum sunt: vitamina C, B6 si B12. Un aport insuficient de fibre alimentare pe termen lung poate provoca aparitia unor afectiuni, unele grave, printre care cancerul de colon, diverticulita, colonul iritabil, constipatia, diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemica cronica. Cariile dentare au fost puse in legatura cu inlaturarea din alimentatie a elementului texturat care reclama o masticatie prelungita si o stimulare permanenta a stratului extern al dintelui. Proteinele Aproape 75% din substantele solide ale organismului sunt proteine: structurale, enzime, proteinele musculare, etc. Proteinele sunt macromolecule alcatuite din lanturi lungi de aminoacizi. Dintre aminoacizi, 20 sunt prezenti in organism in cantitati semnificative si sintetizeaza proteine si alti compusi azotati. Dintre acestia, 9 sunt esentiali (nu sunt sintetizati in organism). In cazul in care alimentatia furnizeaza cantitatii suficiente de aminoacizi sunt economisiti si ceilalti 20.

VeiSlabi.Com

41

Proteinele au un rol plastic, fiind necesare atat bunei functionari a celulelor, cat si petru asigurarea reinoirii tisulare, a sintezei de enzime si anticorpi si pentru asigurarea echilibrului hidroelectrolitic. Pentru a mentine o stare de echilibru metabolic, proteinele din alimentatie trebuie sa inlocuiasca aminoacizi esentiali pierduti de organism in cadrul proceselor metabolice.Pentru calculul necesar zilnic de proteine se tine cont de greutatea corporala. Anumite conditii particulare (sarcina sau lactatie, copii in crestere, pacienti aflati in covalescenta, activitatii fizice intense) necesita suplimentarea cantitatii de proteine. In cele mai multe situatii este recomandata o cantitate de proteine care sa acopere 12-15% din aportul total. Ratia de proteine recomandata depinde de 3 factori majori: -calitatea proteinelor; -aportul energetic (caloric) total; -activitatea fizica Lipidele Necesarul de lipide. Se recomanda ca lipidele sa reprezinte 30% din valoarea calorica a dietei, ceea ce reprezinta aproximativ 1-2g/kg corp/zi. Lipidele se impart in 3 grupe mari: lipide simple, complexe si derivatii lipidici. Rolul acizilor grasi : Corpul nostru are neaparata nevoie de grasime pentru protectia organelor, pentru productia de hormoni, pentru a mentine pielea fina si catifelata, petru transportul vitaminelor A, D, E si K solubile in grasimi, ca si pentru multe alte functii. Nu degeaba unele alimente naturale contin o anumita concentratie de grasimi. De o importanta deosebita pentru metabolismul nostru sunt acizi grasi nesaturati. Acizi pe care in gasim in masline, uleiuri vegetale, coji de plante sau pesti de apa dulce. Fructele de avocado ne livreaza acizi grasi nesaturati care la randul lor au o influenta pozitiva asupra

VeiSlabi.Com

42

continutului de grasimi din sange. Acestia au drept rol ca in urma ingurgitarii se realizeaza rezervele de grasimi in depozite si prin aceasta sa acumuleze material de ardere triglicerid pentru extragerea de energie necesara celulelor musculare. Problema colesterolului In principiu, colesterolul nu este daunator. Colesterolul este intodeauna un element hranitor, util si necesar vietii. Cele aproximativ 70 miliarde de celule ale corpului au nevoie de el pentru a-si realiza mantaua de protectie.Colesterolul este necesar si pentru producerea vitaminei D. El este si materia prima pentru producerea de hormoni steroizi, ca de exemplu hormonii sexuali. Grasimea, impreuna cu trigliceridele sunt impachetate in ficat intr-o camasa de proteine si sunt trimise pe calea sangelui, sub numele de lipoproteine, catre celule.Este interesant de stiut ca femeile si barbati au de obicei probleme diferite de colesterol.

Marele pacate ale colesterolului Metabolismul produce colesterin propriu corpului. Obezii au nivelul de colesterol crescut deoarece grasimile (animale) din hrana contin in cele mai multe cazuri mult colesterol. Cu toate acestea grasimea din friptura de porc sau cea din friptura de vita nu sunt neaparat nesanatoase. In fond organismul nostru foloseste si acizi grasi continuti in aceste grasimi. Adesea se vorbeste ca ouale, galbenusul lor ar contine mult colesterin, ca ar fi nesanatoase si ca ar creste nivelul de colesterol din sange. Studii noi au aratat ca putem manca linistiti de 3-4 ori pe saptamana, dimineata, cate un ou, daca in rest ne hranim sanatos.Evitati combinatia de grasimi, dulcuri si produse de patiserie. Neaparat sa evitati pielea de pui la gratar. Celulele pieli pasarilor contin o cantitate norma de colesterol.Multe alimente

VeiSlabi.Com

43

vegetale, precum legumele fructele si painea din cereale, sunt cea mai buna protectie impotriva aterosclerozei. Trecerea la produse in graunte integrale Atentie: Consumand dimineata paine alba, cu unt si cu branza sau marmelada, creste nivelul de insulina din sange si inchide celulele de grasime. Dimineata trebuie sa mnacati paine integrala. In timpul zilei schimbati taieteii obisnuiti cu cei produsi din faina integrala, schimbati orezul prelucrat cu cel natural, neprelucrat sau cu cel salbatic. Seara puteti sa va rasfatati cu cateva felii de paine cu ceapa, alaturi de platoul cu produse naturale sau cu cocteilul de creveti. Glucoza usor solubila din painea alba sau din paste ajunge rapid in sange, creste nivelul zaharului din sange, dar acesta scade dupa aceea rapid. In schimb, hidratii de carbon din produsele integrale se descompun in intestin intr-o ora, iar glucoza este cedata treptat catre sange. Rezultatul: nivelul zaharului din sange ramane constant. Acest lucru se intampla de-a lungul intregii zile.Dependenta de dulce scade, iar fazele de vlaguire, de nervozitate, de oboseala, care ne chinuie inainte si dupa pranz, raman o amintire neplacuta. Laptele si produsele din lapte. Laptele are ca rolinitial alimentarea copiilor si a puilor de animale cu cubstante hranitoare, neaparat necesare nidarii rapide a celulelor, astfel spus cresterii.Prin aceasta laptele devine un lichid deosebit de sanatos. El reprezinta si baza unor bauturi revitalizante mixate. Branza si cascavalul sunt adaosuri excelente de gust pentru o multitudine de mancaruri, plecand de la simpla chifla integrala cu branza, pana la Mozzarella cu feli de rosi. Branza si cascavalul contin concentratii diferite de zahar din lapte, grasimi si proteine din lapte. Cu cat branza sau cascavalul sunt mai dulci, cu atat contin mai multa lactoza, ca de exemplu parmezanul sau Emmentaler. Atunci cand sunt maturate si cremoase, au un gust irezistibil de bun, dar ele nu se numara neaparat printre alimentele ce duc la

VeiSlabi.Com

44

pierderea in greutate. Branza slaba, branza cu mirodenii si celelalte tipuri de branze slabe sunt baza ideala pentru un mic-dejun. Fiecare tip de branza este,de fapt, un concentrat din trei minerale necesare in formarea osaturii. Laptele, branza si cascavalul sunt donatori foarte buni de calciu, dar multe soiuri contin destul de multa grasime. Fiti atenti la continutul de grasimi de pe eticheta . Carne sau peste? Carnea : contine aminoacizi din belsug si muschii nostri sunt compusi mai ales din particele de proteine. Greseala pe care o fac foarte multi dintre noi este de a pune un semn de egalitate intre consumul de proteine si fitness. In realitate, contrariul se dovedeste valabil. Carnea ne este complet dispensabila pentru alimentarea noastra cu proteine. Daca totusi este neaparata nevoie, atunci portiile de carne ar trebui sa fie mai mici, mult mai mici decat cele obisnuite. Fileul de porc sau snitelul slab de 70-80g sunt suficiente. Ingurgitarea carnii mai aduce cu sine si alte neajunsuri: digestia consuma mai multa energie. Remarcam acest fapt atunci cand dupa o portie mare de friptura condimentata,nu mai putem adormi. Metabolismul, caldura corporala, activitatea creierului, circulatia sangelui cresc pana cand, dupa mai multe ore, in sfarsit a fost digerata. Carnea contine intodeauna acizi grasi saturati, chiar si atunci cand este foarte slaba. Ea este bogata in purine, parti componente ale nucleelor celulelor. Rinichii trebuie sa faca fata eliminarii acestora si in plus, mai trebuie sa faca fata acidului uric care se formeaza datorita hranirii cu carne. Adesea se depoziteaza restul sub forma de cristale in articulatii acestea pot avea ca urmare artroza sau artrita. Pestele: este un aliment mult mai sanatos, el este bogat in acizi grasi nesaturati, care impulsioneaza metabolismul si ajuta la reducerea colesterinului cat si a nivelului lipidelor. Din aceasta cauza infarctul si ateroscleroza sunt afectiuni necunoscute pentru eschimosi. Studiile stiintifice facute au aratat ca incidenta boliilor

VeiSlabi.Com

45

cardiovasculare scade la jumatate la persoanele care consuma pest de 2-3 ori pe saptamana, iar la consumatorii de acid gras polinesaturat din peste mortalitatea prin infarct scade cu 30%. Intoarcerea la natura Alimentele pe care naturistii nu le recomanda decand in cazuri exceptionale sunt: carnea de mamifer (porc, vita, oaie, vanat), grasimile animale ( untura, slanina, peste gras, seu ), paine alba, fainoasele, cerealele decorticate, zaharul,dulciurile concentrate pe baza de zahar, produsele sintetice sau ultrarafinate, alcoolul si cafeaua. De asemenea, naturistii nu recomanda consumul legumelor si fructelor sterilizate, chimizate, suprapreparate, deoarece in cursul acestor procese se pierde o buna parte din vitaminele hidrosolubile. Naturisti pretind ca un consum preponderent de carne ar fi una dintr sursele de intoxicatii. Prin cantitatea crescuta de amoniacali rezultati in urma metabolisului proteinelor, dar si datorita modificarii echilibrului florei microbiene din intestinul gros se inmulteste flora de putrefactie, cu consecinte extrem de nefavorabile. Graul incoltit Doza: 1 lingura pe zi, dimineata, intr-un iaurt. Contine vitaminele: B2, B6, C, E, F. Efecte: ajuta metabolismul grasimilor si proteinelor, tonic celular, favorizeaza functiile sexuale, metabolismul celular si procesele de oxidare celulara. In conceptia naturistilor, cele mai indicate surse de proteine sunt: lactatele, ouale, pestele slab, cerealele, leguminoasele, vegetalele, consumul acestora putand asigura aportul optim de aminocizi esentiali. Continutul mediu de proteine al alimentelor de origine animala chiar si a celor mai bogate, nu depasesc 20%, iar o parte din acestea se degradeaza si prin prelucrarea termica.

Drojdia de bere alimentara

VeiSlabi.Com

46

Doza: 3 linguri pe zi: dimineata inainte de masa, la pranz si seara, la desert ( mancata la sfarsitul mesei, simplu, cu fructe sau cu prajituri). Contine vitaminele: B1, B2, B6, H, PP, acid panthotenic. Efecte: favorizeaza digestia si nutritia, are actiuni asupra parului si pieli, ajuta metabolismul grasimilor si proteinelor, inlatura oboseala. Fructele si legumele sunt cele mai sanatoase alimente Fructele actioneaza direct prin concentratia enorma de elemente biologice asupra metabolismului, mai ales asupra creierului, a celulelor nervoase si asupra glandelor. Postulatul modern Sa fi in forma fara grasimi inseamna in primul rand Sa fi in forma prin fructe. Indiferent ca este vorba despre lamai, zmeura, portocale, pepene, agrise, grapefruit, dovleac, afine, struguri, smochine, nectarine, ele sunt pline de elemente hranitoare care va tin in forma. Legumele sunt bogate in apa, care contine concentrate de elemente hranitoare, exact in compozitia necesara organismului nostru. Cine mananca multe legume trebuie sa se alimenteze cu mai putine lichide. Legumele si fructele sunt hrana de baza care mentine celulele tinere si vitale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, fructele si legumele sunt stimulente de prim ordin ale transitului intestinal, transit cu implicatii esenatiale atat in echilibru somatic cat si in cel psihic si starile de spirit. Cartofi Ei sunt si raman piesa de baza in alimentatia noastra zilnica. Daca este posibil consumati cartofi cu tot cu coaja. Coaja contine o mare parte din vitamine si o mare concentratie de microelemente. Pulpa cartofului este bogata in minerale ca magneziu, sodiu, calciu si fosfor si toate astea exact in amestecul necesar metabolismului nostru. Nici un alt aliment nu te tine in forma si nu te satura cum o face cartoful. Tuberculul intareste tesuturile, stimuleaza productia de hormoni si cresterea, are rol de detoxifiere si elibereaza apa din corp. In ansamblu are rolul de a neutraliza acizi si de a regla intregul

VeiSlabi.Com

47

metabolism, echilibrand raportul dintre continutul de apa si acizii din stomac, mecanisme importante corpului nostru daca este sa vorbim despre A fi in forma. Continutul mare de potasiu elimina apa din corp, iar continutul foarte mare de vitamina C accelereaza multe procese lipolitice ( procese care elibereaza grasimile din corp). Coaja contine practic intreg complexul de vitamine B, fiind excelenta pentru sistemul nervos.

Fructele si legumele ar trebui sa ocupe un loc primordial in alimentatia noastra. Despre fructe este necesar sa intelegem ca, daca le consumam ca desert sunt greu digerabile. Fructele zamoase si acide trebuie sa fie consumate inainte de masa si daca este posibil, in afara meselor, sau sa constituie ele o singura masa. Toate fructele zemoase sunt purificate pentru corpul nostru. Cele duclci si oleanginoase sunt deosebit de hranitoare. Asadar trebuie sa l folosim in alimentatia de ficare zi, in functie de necesitatii si de carente. Fructele ne asigura elemente care vitalizeaza organismul: fier, calciu, iod, sulf, sodiu, arsenic si astfel constituie remedii simple si eficinte impotriva bolilor. Un aparat digestiv bun, sanatos, tolereaza toate fructele. Va sfatuim insa ca fructele acide sa le consumati la primele ore ale diminetii, separat de orice aliment pentru a evita alimentatia. De asemenea, este bine sa nu adaugati zahar, mai cu seama zahar rafinat, pe care este bine sal inlocuiti nu cu indulcitori chimici, ci cu miere dupa gust.

4. Lista neagra a substantelor chimice care otravesc alimentele

In Romnia nu toate produsele alimentare au nscris pe etichet continutul complet . Exceptnd cazul n care ai ferm si culegi zarzavaturile din grdin sau tai puiul crescut n propria ograd, nu prea avem acces la o hran de calitate, fr substante toxice. Pentru c suntem sraci. Ne zgrcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatur performant care s detecteze toti aditivii periculosi.

VeiSlabi.Com

48

Dar cheltuim din ce n ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si de faptul c romnii au putere de cumprare mic se profit din plin. Multe produse alimentare de import ncrcate de E-uri ucigase, respinse la ele acas, se comercializeaz fr probleme pe piata noastr. Pentru c Romniei i lipseste un cadru legislativ coerent care s pun capt transformrii pietelor din tara noastr ntr-un debuseu pentru productorii strini. n tara noastr, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului Snttii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantittile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bag n spital. n Romnia, E-urile cancerigene fac ravagii Pentru c nu avem aparatur sensibil pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, n special cei numiti emulgatori, cunoscuti n mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au ntocmit liste pozitive si negative cu E-urile continute n produsele alimentare. Se spune c suntem ceea ce mncm. E un adevr dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile romnilor sunt provocate de alimente si modul de hrnire. Alimentele ucigase Aditivii alimentari sunt substante care n mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zahrul si otetul sunt substante nelipsite din mncarea noastr. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar n ultimii 30 de ani, n continutul multor produse alimentare au aprut substante chimice, de sintez, uzitate mai cu seam n industria alimentar. Aceast categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare, e convins c, cresterea alarmant a incidentei diferitelor forme de cancer e strns legat de avalansa produselor alimentare bogate n E-uri nocive consumate frecvent de romni. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rspndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. "Una e s mnnci un mr si cu totul alt ceva e s bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnaleaz prof. dr. Mencinicopschi.

VeiSlabi.Com

49

Domnia sa atrage atentia, totodat, asupra mezelurilor - n special asupra parizerului si crenvurstilor -, buturilor asa-zis rcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seam supele la plic - sau afumate. Cumprm la grmad n momentul de fat, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fr etichet, n mod firesc, n-ar trebui comercializate. Productorii au nceput s metioneze pe etichet ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sintez sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmat de un numr din trei sau patru cifre. Dar, din pcate, cumprtorul nc nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumprm la grmad. Mai grav e c n n Romnia nu exist aparatur performant pentru detectarea tuturor E-urilor. Prof. dr. Mencinicopschi spune c putem lua un produs pe eticheta cruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc s le evidentieze. n Romnia, Institutul de Cercetri Alimentare e compatibil, n plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia las mult de dorit. De regul, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate n E-uri nocive. Ele zac n stocuri si pentru a scpa de ele, productorii externi le "mping" pe pietele trilor cu putere de cumprare mic, din care face parte si Romnia. Asa se explic de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sntate public. Prof. dr. Mencinicopschi e de prere c e foarte necesar o legislatie care s-i protejeze pe productorii autohtoni. Pentru c ei sunt scosi de pe piat de concurent. Productorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, l falimenteaz pe productorul romn care aduce pe piat un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sntos pentru cumprtor. Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat ct de necesar e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e n lumea civilizat, totusi legislatia noastr schioapt. Dieta personalizat Dup ce i asculti pe specialisti ai impresia c vor s bage frica n noi si c cel mai bun lucru e s mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor s ne avertizeze c suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Trgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, n functie de vrst, stare de

VeiSlabi.Com

50

sntate, profesie si alti factori specifici fiecrui om n parte. La prima vedere o asemenea diet pare costisitoare. Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cdea din picioare s lum aminte si la ce ne recomand prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curc, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pstrv, somon, brnzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lun sau cu arome si coloranti chimici. E-urile considerate de oncologi drept "criminale" Suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477; Periculoase: E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroid); Toxice: E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (afecteaz tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprim vitamina B12); E 320, E 321 - antioxidanti din margarin (cresc colesterolul); E311, E 312 (atac sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lmie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal) Cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E230, E 631 - interzisi n SUA, Comunitatea European si trile din fosta URSS. E-urile bune: vitamina E natural E 306, antioxidant puternic (prezent n ficat, ou, peste, soia); vitamina C natural - acidul scorbic - E 300 antioxidant puternic clorofila E 140 - colorant natural lecitina E 322 - antioxidant natural pectina E 440 - gelifiant natural caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alg marin.

VeiSlabi.Com

51

4.

Cand, unde si cum incep o dieta.

Obiceiuri alimentare daunatoare O alimentatie saraca in peste, fructe sau legume este la fel de nociva pentru sanatate ca si fumatul. Nutritionistii sustin ca obiceiurlie alimentare se deprind inca din copilarie si ca ceea ce mancam atunci cand suntem mici ne va afecta pe tot parcursul vietii.. Morala cea mai simpla este ca micutii ar trebui crescuti in asa fel incat sa poata deprinde obiceiurile unei alimentatii sanatoase. Bolile de inima si cancerul sunt doar doua dintre cele mai grave boli provocate de o alimentatie nesanatoasa, ca sa nu mai vorbim de obezitate. Una dintre consecintele alimentatiei nesanatoase care ne afecteaza cel mai tare este obezitatea. Aceasta este favorizata si de faptul a munca fizica de durata a fost inlocuita de tehnologie, ceea ce a adus stilul de viata sedentar al societatii noastre. Alte consecinte ale unei alimentatii nesantoase ar fi dezordinile de comportament alimentar: anorexie nervoasa (atitudini anormale fata de alimente din dorinta de a mentine o greutate mica), bulimie nervoasa (control deficitar asupra pftei de mancare) si diabetul zaharat. Alimentatia este in general unilaterala, cu o valoare nutritiva redusa. Alimentele sunt din ce in ce mai precesate chimic iar noi recurgem, adesea, la mancare de tip, fast-food. In consecinta ne confruntam cu o scadere a capacitati naturale de apararae a organismului.Trebuie luat in calcul ca pericolul si aportul insuficient de principii nutritive prin alimentatie. Exista un necesar zilnic de principii nutritive (vitamine, minerale, aminoacizi, enzime, fibre alimentare, acizi grasi, polinesaturati, etc) pe care alimentatia moderna nu il mai acopera. Stilul actual de viata, alimentatia nesanatoasa, abuzul de VeiSlabi.Com 52

antibiotice distrug in mare parte flora intestinala normala, cu consecinte nefaste asupra sanatatii.Alimentatia defetuoasa este rspunzatoare de multe dintre bolile de care suferim. Mancarea prea sarata si picanta, grasimile, prajelile, si ratasurile sunt tot atatea cauze ala unor actiuni grave care le fac romanilor zile negre. Suntem supraponderali si nu suntem in forma pentru ca ne hranim cu alimente care nu exista in natura: zahar, carnati cu curri, cartofi prajiti, pizza, hamburger, etc. Mai toate sondajele de opinie scot la iveala faptul ca principala afectiune de care se plang romanii este hipertensiunea arteriala, urmata de bolile de inima, ulcer, diabet si osteoporoza. Pe primul loc in ceea ce priveste mortalitatea se situeaza bolile cardiovasculare cauzate inclusiv de alimentatia nesanatoasa.

Grasimile Rolul celulelor de grasimi este de a inmagazina trigliceride. Acestea sunt molecule de grasimi care au rolul de a depozita materia prima pentru ardere in vederea obtinerii de energie in celule. Celulele adipoase au rol regulator. Ele pun la dispozitie in pemanenta o anumita cantitate de trigliceride care, in caz de deficienta, sa poata suplini cererea organismului. Toate cele in jur de 70 de miliarde de celule pe care e avem inclusiv cele de grasime, au propria greutate ideala. Prea multa energie hranitoare, mai ales forma de grasime, duce din ce in ce mai mult, la umflarea celulelor de grasime. Celulele de grasime ( asa numite celulele adipoase) cedeaza aceasta grasime suplimentara daca prin hrana se administreaza mai putine calorii si grasimi. Este destul de usor sa reimpulsionam metabolismul si sa gatim dupa posibilitati, cu alimente naturale lipolitice ( acele substante ce elibereaza grasimile din locul unde s-au adunat). Adevarata amenintare Celulele adipoase normale sunt relativ inofensive in ceea ce priveste greutatea corporala. Amenintarea vine din alta parte: de la asa numitele celule pre-adipoase. Acestea sunt saci de grasime goi.

VeiSlabi.Com

53

Natura ne-a dotat organismul cu astfel de celule pentru a putea inmagazina rezerve indestulatoare de grasime. In cazul unei hraniri sanatoase dublata de multa miscare, aceste celule pre-adipoase raman aproape goale toata viata. Ce ne facem cu grasimile? Grasimile animale si vegetale soldificate sau uleiul industriala astupa arterele si provoaca hipertensiunea arteriala, pe cand uleiurile obtinute prin presarea la rece le curata de depuneri. Cele mai mari prejudicii le sufera grasimile si uleiurile nu numai la fierbere, ci chiar in timpul procesului de fabricatie prin presarea la cald. Atentie! : Mancarurile gatite sunt consumate in cantitatii de 3-4 ori mai mari decat cele crude si asta pentru ca volumul alimentelor scade mult la fierbere. Astfel crestem in greutate si foarte greu vom putea da inapoi kg. Gena slabirii: minunea nou descoperita Nimic in corpul nostru nu are loc la intamplare,deci nici ingrasarea si nici slabirea. Pentru fiecare functie, oricat de mica exista o gena care se afla in nucleul celulei si care joaca rolul managerului. Lipoliza ( consumul de grasimim ) este recomandata de o gena slabiri. Aceasta gena, in functie de cum a fost activata poate lansa impulsuri pentru acumularea de grasimi. La persoanele care se hranesc in mod consecvent cu alimente care contin putina grasime si care, pe langa acest lucru, mai fac si ceva sport, gena ramane ceea ce este de fapt: o gena a slabirii. In schimb la persoanele care consuma frecvent cartofii prajiti, maioneza, carnati prajiti cu chifle, tort de frisca si bauturi dulci, care evita orice fel de activitate fizica, aceasta gena sufera o mutatie catre gena obezitatii. Cei care stiu sa se hraneasca echilibrat si sanatos sigur nu vor avea probleme cu supraponderabilitatea. Cunoscand aceste lucruri despre alimentatie naturista si renuntand la capcana celor 30 de alimente care ingrasa, gena ramane o gene a supletei.

VeiSlabi.Com

54

Cele 30 de alimente care nu te tin in forma ci te ingrasa Carnati Zahar Sunca grasa Carne tocata Carne impanata Carne afumata Preparate pane Preparate prajite Grasime de porc Grasime de gasca Piele de pasare Semipreparate, consecvente Sau preparate pentru microunde Cartofi prajiti Branza grasa Sosuri grase Dipsuri sau dressinguri grase Slanina Maioneza Zahar Cantitati mari de paine alba, produse de patiserie si orez lustruit Torturi, chec dulce Ciocolata, bomboane Dulciuri Preparate din crme Inghetata Marmelada, dulceata Produse de rontait grase si sarate Chips, alune Bauturi pe baza de cola Limonade dulci Lichior Vin dulce Bere Rachiu Multe dintre dietele de slabire ne vlaguiesc Curele de infometare sau dietele cu calorii reduse nu infrumuseteaza pe nimeni. Daca aprovizionarea cu aminoacizi nu este indestulatoare, astlef incat sa-I ajunga si celei mai mici particule de proteine, atunci corpul isi ia acest element indispensabil din tesuturi si pielea devine flasca.

VeiSlabi.Com

55

Hipoglicemia pericolul ascuns Despre hipoglicemei vorbim atunci cand nivelul de glucoza din sange este scazut. La 70 sau 75 mg/dl apar primele simptome: neliniste interioara, irascibilitate, probleme de concentrare. La 60 mg/dl din aceste stari se dezvolta deficiente nervoase de tot felul care duc pana la depresi. La 50 mg/dl viata de zi cu zi devine de nesuportat. Creierul si celulele nervoase tipa dupa glucoza, cea mai importanta hrana a lor. Cand se trezeste pofta de dulce Cine reduce cantitataea de alimente o perioada mai lunga de timp, pentru a scapa de kilogramele in plus, va pierde in acelasi timp si glucoza, elementul energizant indispensabil pentru creier si pentru celulele nervoase. De fiecare data cand scade nivelul de glucide, organismul consuma, din rezervele sale, asa numuitul glicogen. Femeile sunt mai afectate decat barbatii, deoarece depozitele lor de glicogen sunt mai mici cu un sfert pana la o treime decat ale barbatilor. Rezultatul: glucoza usor solubila din aceste depozite se elibereaza rapid in intestin ca sa fie transmisa sangelui. Creierul si celulele nervoase sunt alimentate pentru scurt timp cu energie dar imediat nivelul de zahar din sange scade si mai mult decat inainte. Lantul slabiciunilor se declanseaza fiind nevoie din ce in ce mai mult de mai multe dulciuri sau bauturi dulci. Creierul si celulele nervoase vor sa fie alimentate cu o cantitate constanta de glucoza , iar surplusul nu poate fi inmagazinat de catre ele. Acest surplus este inmagazinat in trigliceride. Acesta este motivul pentru care dulciurule ingrasa. Mai exista un motiv pentru care ar trebui sa renuntam la dulciuri si la produse de patiserie: practic, in timp ce mancam aceste alimente , pancreasul produce hormonul insulina care introduce glucoza libera, proteinele si grasimile in celulele corpului. Insulina este un hormon de crestere a tesuturilor. De aceea, la un nivel crescut de insulina nu pot eliberate grasimi din depozite. In acest fel insulina, devine un factor important al ingrasarii,

VeiSlabi.Com

56

atata timp cat ne hranim gresit. Adaptarea dietei la tipul constitutional Daca vrem sa ne pastram silueta obisnuita sau sa scadem in greutate, trebuie sa stim sa alegem dieta potrivita. Pentru ca laegerea noastra sa aiba rezultatele dorite, trebuie sa ne cunoastem tipul constitutional. Fiecare om are un anumit tip constitutinal, cu care s-a nascut, care este inscris genetic si nu poate fi schimbat. Exista femei favorizate care pot avea o alimentatie diversa si pe care metabolismul le ajuta sa-si pastreze silueta fara prea mari eforturi. In cele mai multe alte cazuri, insa, aspectul nostru fizic cere multa atentie si o anumita rigoare alimentara. Daca lucrurile au scapat deja usor de sub control incepem sa cautam dieta dieta potrivita pentru a ajunge sa aratam asa cum ne dorim. Individualizarea dietei pe tipuri constitutionale este foarte importanta. Daca dieta aleasa nu va corspunde tipului nostru constitutional si stilului nostru de viata nu vom obtine rezultatele dorite, oricat de mult ne-am stradui. Dieta va trebui sa se poata pila pe programul nostru zilnic, mai ales profesional. Ea trebuie sa ne ofere necesarul de energie pentru a nu ne produce dereglari energetice bruste si majore. La finalizarea cu succes a unei diete contribuie cu succes si o serie de factori psihologici: trebuie sa ne placa nuoa noastra imagine (mai mult decat cea veche), trebuie sa fim incantati de reactiile celor din jur si sa ne creasca considerabil respectul de sine. Adaptarea dietei la varsta Varstele frumusetii feminine si particularitatile acestora: Pubertate, maternitate, premenopauza, menopauza. Nutritia la varsta adolescentei Adolescenta este o perioada in care in organism are loc o crestere accelerata, in care se face trecerea de la copilarie la starea adulta. Organismul adolescentului sufera o serie de modificari emotionale, intelectuale, sociale, iar obisnuintele pe care le deprinde in aceasta perioada vor duce la caracteristicile pe termen lung ale sanatatii si calitatii vietii lor.

VeiSlabi.Com

57

Este nerecomandabil castigul exagerat in greutate in aceasta perioada de aceea, pe langa o dieta adecvata se recomanda si evitarea sedentarismului. Problema obezitatii la copii este diferita fata de adulti. La copii nu se va avea in vedere o scadere in greutate, ci se va avea in vedere limitarea castigului in greutate, astfel determinandu-se indicele de masa corporalala intervale regulate, pe o perioada de 23 ani. Dieta cu ajutorul si in cadrul familiei va fi axata pe o compozitie alimentara echilibrata si se va avea in vedere activitatea fizica. In general, obezitatea la copii mai mici de 10 ani nu se mentine cand devin adulti, dar adolescentii supraponderali, vor deveni in general adulti supraponderali.

Maternitate si nutritie Starea nutritionala a femeii, inainte de sarcina, dar si in timpul ei influenteaza starea ulteroara a mamei dar si fatului. De exemplu, se stie ca o alimentatie deficitara in fier sau o anemie feripriva poate sa determine o mortalitate materna crescuta sau un fat supraponderal la nastere, sau poate duce la nastere prematura. De asemenea, in cazul unei alimentatii deficitare in acid folic, se produc deficiente privind tubul renal al fatului. Deocamdata la noi nu s-au realizat statistici si studii care sa furnizeze date generale privind starea nutritionala a femeilor insarcinate din Romania. O buna nutritie este necesara si pentru mama care alapteaza. Copii hraniti la san sunt protejati de infectii, datorita anticorpilor materni.Avitaminozele mai ales din grupa b, ce apar in alimentatia mamei in momentul sarcinii, duc la aparitia unor malformatii ale fatului si de cele mai multe ori la pierderea sarcinii. Femeile insarcinate si cele care alapteaza au nevoie de un supliment de substante minerale. Nutritia femeilor aflate la varsta menopauzei. Menopauza este un subiect adus din ce in ce mai des in discutie. Cititoarele trebuie sa inteleaga ca tratamentul acesteia este o

VeiSlabi.Com

58

adevarata necesitate in cazul menopauzei chirurgicale si constituie un gest de civilizatie in cazul celei fiziologice. Dorinta de a intarzia imbatranirea este legata in special de o ratiune de ordin estetic. O imprtanta mai mare o are insa imbatranirea accelerata a catorva sisteme: cardiovascular, osteoarticular, nervos si genital. Incetarea menstrautiei si dereglarea secretiei de hormoni astrogeni reprezinta punctul care decalnseaza aparitia unor boli cardiovasculare, a osteoporozei, a atrofie generale si a bolii Alzheimer Un aspect important ce trebuie sa o impulsioneze pe femei sa aiba cunostinte despre menopauza este faptul ca aceasta nu reprezinta o boala care trebuie diagnosticata si tratata, ci un moment al vietii reproductive prin care trece fiecare femeie la randul ei. Nu toate femeile prezinta dereglari , iar formele manifestate pot fi evidente sau nu, de aceea femeile trebuie sa stie la ce s-ar putea astepta. Desi apare in mod fiziologic in jurul varstei de 50 de ani, ea presupune o serie de transformari fizice, care au repercursiuni si asupra psihicului. Bufeurile insuportabile, starile de nervozitate accentuata, insomnia, lipsa capacitatii de concentrare, depresiile, pierderea memoriei fac viata un calvar. Daca te afli in aceasta perioada trebuie sa inveti sa o treci cu rabdare si calm. Daca nu ai intrat inca in menopauza dar te apropii viguros de ea, ia-ti masurile de precautie pentru a intampina pragatita climacteriul. Cunoscuta sub numele de premenopauza sau climacteriu, aceasta etapa a vietii este o faza de tranzitie, in timpul careia femeia trece d la stadiul reproductiv la menopauza. In perioada care precede menopauza, modificarile endocrine nu sunt bruste, nivelurile circulante ale glandotrofinelor hipofize prezentand tendinte crescatoare cu cativa ani inainte de instalarea menopauzei, in paralel cu scaderea secretiei de hormoni estrogeni si progesteron. In cadrul studiilor efectuate, valoarea greutatii corporale relative nu pare a se corela semnificativ cu instalarea menopauzei. Alte studii au demonstrat ca menopauza influenteaza tensiunea arteriala si cresterea in greutate.

VeiSlabi.Com

59

Rolul vitaminelor si mineralelor la menopauza Calciu Este pionul principal in prevenirea osteoporozei, denumita si boala oaselor fragile. Aceasta afectiune se instaleaza cu precadere la menopauza. Daca in tinerete nu ai luat suficient calciu, acum trebuie sa tii cont de el, altfel te vei confrunta cu fracturi osteoporotice si cu alte crize cauzate de hipocalcemie si tetanie. Carentele de calciu determina o hiperexcitabilitate neuromusculara, de aceea, daca te confrunti cu o deficienta de calciu, medicul iti va prescrie gluconat de calciu. Apoi, va trebui sa urmezi o dieta bogata in calciu.

De unde poti sa iei calciu? Calciu se gaseste in lapte si produsele lactate. De pilda, daca bei 600 ml de lapte degresat inseamna ca ai acumulat 700 mcg. Dar aceasta cantitate nu e suficienta pentru o singura zi. Pentru a ajunge la doza zilnica recomandata de catre nutritionisti trebuie sa completezi dieta cu suplimente naturale de calciu.Daca ai intoleranta la lactoza, poti lua calciu si din alte alimente: carne, peste, oua, cereale, fasole, fructe si vegetale. Dar si in acest caz este destul de dificil sa asimilezi necesaru zilnic numai din alimentatie, asa ca poti apela tot la suplimente de calciu. Vitamina D Tot in perioada menopauzei este indicata suplimentarea vitaminei D. aceasta ajuta la absorbtia calciului si a fosforului in organism si joaca un rol important in anorexie, insuficienta renala si calificari metastatice. De altfel, medicii recomanda femeilor aflate la menopauza sa ia zilnic suplimente de vitamina D 10 (mcg) si calciu (1-1,5 gr).Deficitul de vitamina D duce la rahitism (uneori la tetanie) si osteomalacie. In carenta primara se recomanda vitamina D3, timp de trei saptamani. De unde poti sa iei vitamina D? Sursele principale sunt expunerea pielii la radiatii ultraviolete (sursa principala), laptele imbogatit (sursa principala din dieta), uleiul din ficat de peste, untul, galbenusul de ou si ficatul.

VeiSlabi.Com

60

Zincul Ultimele studii cu privire la zinc au relevat ca acest mineral este util in menopauza. El este un component al enzimelor, contribuie la vindecarea plagilor, la integritatea tegumentelor, asa ca este necesar sa fie inclus in dieta zilnica. Tot el este responsabil de activitatea mentala si de imunitate. Unde gasesti zinc? In carne, ficat, oua, stridii, akune, cereale integrale. Dar cantitatile sunt destul de mici, prin urmare trebuie sa apelezi si la suplimente pentru a-ti asigura necesarul zilnic. In caz contrar te vei lupta cu carentele de zinc si afectiunile date de deficitul acestuia: hipogonadism, ciroza, si acrodermita enteropatica. In astfel de carente se indica sulfat dde zinc, administrat timp de sase luni. Desi nu-ti place sa ti se apuna ca ai imbatranit, dupa o anumita varsta organismul are grija sa te tradeze. Vrei, nu vrei, ar fi bine sa accepti ca au trecut destui ani peste tine si acum nu-ti ramane decat sa incerci sa te mentii. Pentru asta nu-ti strica sa inveti cateva secrete! vitamina B12 si acidul folic nu se absorb foarte bine in aceasta peroada a vietii, asa ca nu pedala in mod excesiv pe ele. gaseste o cale sa-ti mentii greutatea optima, fara sa mananci mai putin. Risti sa te anemiezi si asta nu face Vitamina C Ai mai multa nevoie de ea decat ti-ai putea inchipui. De ce? Pentru ca trebuie sa-ti intaresti sistemul imunitar, ca sa poti lupta impotriva racelilor, infectiilor, care altfel ar putea fi fatale pentru tine. Vitamina C este esentiala in formarea colagenului, in functia vasculara, respiratia tisulara si vindecarea ranilor. Acidul ascorbic contribuie la mentinerea in stare buna a capilarelor. De unde iei vitamina C? O gasesti in citrice, rosii, cartofi, varza, ardei iute, aredei gras, broccoli, spanac. Nu ignora nici fructele (kiwi, afine, mere, papaya, capsuni, coacaze) care sunt sunt surse bogate de acid ascorbic. Carenta duce la scorbut (hemoragii, caderea dintilor, gingivita, boala osoasa). In carenta primara se recomanda 100-500 mg, pe zi, timp de doua saptamani. Cand stai prost cu vitamina C, pofta de mancare dispare, oasele devin mai slabe, apar ametelile si sangerarile nazale.

VeiSlabi.Com

61

Magneziu Contrinuie la conducerea nervoasa, contractia musculara si activitatea enzimatica. Te fereste de stres si oboseala. Carentele duc la hipomagneziemie, excitabilitate neuromusculara, de aceea in astfel de situatii se prescrie de catre un medic sulfat de magneziu intramuscular. Unde gasesti magneziu ? In frunze verzi, nuci, boabe de cereale, fructe de mare. Vitamina B2 Are multiple implicatii in metabolismul energetic si proteic, in integritatea membranelor mucoaselor. Carenta duce la chelita, stomatita angulara, vascularizatia corneei, ambliopie, dermatita seboreica. In carenta primara se recomanda 10-30 mg pe zi, tmp de doua saptamani. Unde gasesti vitamina B2 In lapte, branza, ficat, carne, oua. Daca aceste produse nu-ti plac, incearca cerealele imbunatatite, inclusiv taratele si drojdia de bere, bogate in vitamina B2. Fier Deficientele dde fier sunt foare frecvente la persoanele in varsta, de aceea pentru a evita anemia, scaderea capacitatii de munca, scaderea capacitatii de memorare, apeleaza la fier.daca ai deja carente, medicul iti poate recomanda administrarea de sulfat sau gluconat feros, timp de patru saptamani. Fierul contribuie la formarea hemoglobinei si a mioglobinei, asa ca el este principalul vinovat de aparitia anemiilor, a strilor de oboseala. De unde iei fier Din faina de soia, din carne de vita, rinichi, ficat, fasole, scoici, piersicici. Trebuie sa ti cont de faptul ca fierul existent in carne este mai bine absorbit (10-30%) decat cel din vegetale (1-10%) De ce trebuie sa-ti modifici regimul alimentar O data cu inaintarea in varsta mirosul si gustul se diminueaza, asa ca nu mai savurezi mancarea cu aceiasi palcere de altadata. Daca mai esti si singur, imobilizat ori suferi de o boala cronica ce necesita regim, apetitul dispare. Si totusi, daca nu vrei ca obiceiurile alimentare proaste sa te imbolnaveasca si mai tare trebuie sa ti cont de cateva aspecte:

VeiSlabi.Com

62

 absorbtia la varstnici este redusa, determinand astfel la carenta de fier, de calciu (osteoporoza), de vitamina D (osteomalacie). batranii pierd progresiv masa slaba, ceea ce duce la scaderea greutatii corporale totale, cu 20 pana la 30%. modificarile survenite odata cu inaintarea in varsta, precum si scaderea activitatii fizice determina un necesar de energie si proteine mai mic, comparabil cu cel al adultilor tineri. Nutritia persoanelor in varsta Aportul alimentar al varstnicului se caracterizeaza prin energetic redus, datorita unei activitati fizice scazute. In timpul maladiilor, care sunt crescute ca pondere la varstnici, este necesar un aport caloric crescut de calorii si proteine. Este de asemenea necesara o alimentati bogata in legume, paste, ulei de masline, fructe. Personelor le lipsesc o serie de microelemente datorita unui aport caloric scazut. Ele au o masa musculara redusa, o cantitate totala de apa in organism scazuta, o densitate osoasa scazuta si uneori o crestere a masei grase a corpului. De asemenea, au un risc cardiovascular crescut. Adaptarea dietei dupa anotimp Spectrul energetic al planetei noastre se modifica in decursul in decursul unui an in functie de pozitia acesteia in sistemul solar. Aceste modificari se manifesta sub forma anotimpurilor, care influenteaza atat materia vie cat si pe cea inerta. Lumea occidentala cunoaste patru anotimpuri care isi reiau in fiecare ciclu cam acelasi mod. Aceste patru anotimpuri sunt delimitate de cele doua echinoxuri, cel de primavara si cel de toamna si de cele doua solstitii, cel de vara si cel de iarna. Primavara Primavara este anotimpul trezirii, al dezintoxicarii, al curatirii. Peste iarna corpul se incaraca cu toxine si o data cu inceperea primaverii corpul se innoieste, inmugureste, renaste. Apare nevoia de a elimina reziduurile si se recurge deseori la perioade de post sau de limitari nutritionale. Acest anotimp este marcat in principal de limfa si focul digestiv este redus. De aceea, alimente precum, graul, soia,mazarea, lintea, orezul, boabele de mustar, vinetele, dovlecieii, bananele, ghimbirul, mierea, roscovele, seminte de oregano, de chimion, ridichiile, castravetii, merele, perele, sunt recomandate.

VeiSlabi.Com

63

Deoarece organismul este slabit, este de evitat folosirea mancarurilor grele, bogate in grasime, prea acide sau acre. De aceea este recomandata o cantitate nu foarte ridicata de sare. Acum, ceea ce trebuie urmarit este eliberarea de toxine si balast si refacerea echilibrului natural vitaminic si energetic. O reteta eficace pentru eliminarea substantelor moarte din organism (la adulti) este urmatoarea: - dimineata se va bea un pahar de apa cu sulfat de magneziu (sare amara). Astfel, toate toxinele din organism si reziduurile ajung in intestine si sunt eliminate prin scaun. Pentru prevenirea deshidratarii, se va consuma suc de cicatrice diluat cu apa. Cantitatea finala este de 2 l de suc diluat cu 2 l de apa si se consuma din jumatate in jumatate de ora, fara a se consuma altceva pe parcursul zile. Spre seara, daca vi se face foame, se pot consuma cateva portocale, grapefruit sau putina telina. Aceasta reteta se va aplica timp de trei zile consecutive. In urma acestui tratament, se elimina cca 12 l de limfa cu toxine, care este inlocuita cu tot atata suc alcalin. Din a patra zi se vor bea sucuri de legume si fructe, dupa urmatorul retetar zilnic: - dimineata 3 sau 4 fructe de sezon, taiate felli sau rase, indulcite cu miere si presarate cu nuci sau migdale, insotite de doua pahare de suc proaspat: - pranz: fructe si 0,5 l suc natural de legume si fructe - seara: o combinatie din mai multe sucuri. Dupa aceasta cura, initial va veti simti usor slabiti. Nu va alarmati, pentru ca in zilele urmatoare va veti simti plini de vitalitate. Vara Vara este anotimpul actiunii, al dinamismului, al miscarii, dupa ce in anotimpul iernii corpul nostru acumuleaza in mod consecvent si natural clorii, sub forma de grasime, pentru a se apara de frig. Aceasta grasime va fi eliminata in timpul verii. Corpul acumuleaza mai multa caldura, ceea ce conduce, inevitabil la cresterea cantitatii de apa pe care organismul uman o elimina.

VeiSlabi.Com

64

In sange creste continutul de glucoza, pentru ca, prin ardere, grasimile se transforma in glucoza si amoniac, care sunt asimilate de corp si transformate in energie. Astfel ne simtim mai plini de viata si de putere. Dar in acelasi timp arderea grasimilor conduce la ingrosarea sangelui si la deshidratarea acestuia, iar circulatia sanguina devine defectuoasa. Din aceasta cauza este foarte importanta hidratarea continua si suficienta pe timpul verii si mentinerea necesarului glucidic. Ce poate fi mai potrivit decat un suc proaspat de fructe sau de legume pentru a ne potoli setea si a ne simti in forma? Vara se intensifica gusturile, amar, iute si astringent, focul digestiei scade si in consecinta si puterea de digestie este redusa. Deoarece transpiratia este abundenta, se pierd multe saruri minerale, glucoza, iar organismul trebuie sa fie ajutat cu suplimente pe cat posibil naturale. Pentru aceasta, castravetii, pepenii galbeni si verzi, fructele de padure, piersicile, caisele, perele, prunele, anasonul, portocalele, ananasul, sunt foarte racoritoare si deosebit de utile in timpul verii. De asemenea orezul, graul, laptele, sucul de lamaie, dovleceii, verdeata, salatele, spanacul, ridichiile, iaurtul imbogatit cu menta sau castravete sunt hrana cea mai indicata pe timpul verii. Menta de astfel, este foarte utila in acest anotimp, sub forma de infuzie, aprand organismul de sete si racorindu-l. Ar trebui sa evitam alimentele acre, sarate si astringente, deoarece deshidrateaza organismul si irita mucoasa stomacala si intestinala. Foarte placuta este apa de trandafiri si de migdale, ca si laptele de cocos. Toamna Toamna este un anotimp placut. Bila este stimulata in aceasta perioada a anului. Ca si primavara, toamna este un anotimp al curatirii si purificarii, un anotimp al pregatirii. Corpul incepe sa acumuleze caldura si energie, treptat ia alimente reci sau racoritoare. In schimb trebuie sa introduca in alimentatia zilnica orezul, graul, porumbul, pastaile, vinetele, varza, conopida, rosiile. Nu trebuie sa neglijam produsele lactate, in cantitati moderate, care mentin starea de echilibru de minerale si proteine. De asemenea smochinele, bananele, caisele uscate, mango, prunele, pepenii, nucile si migdalele sunt o sursa de energie deosebita si in acelasi timp o placere gustativa.

VeiSlabi.Com

65

Toamna este un anotimp dinamic, trebuie sa continuam sa facem exercitii fizice in aer liber, atata timp cat clima ne este favorabila. Iarna Iarna este anotimpul rece, cu precipitatii bogate, cu vant taios. Energia aerului este predominanta si din acest motiv corpul se usuca, astfel ca avem nevoie de o hrana preponderent uleioasa. Pentru ca organismul nostru trebuie sa lupte exterioare scazute, consuma mai multe calorii pentru a mentine o temperatura optima a corpului. Chiar si mancarurile grele sunt mai usor de digerat iarna. Simtim nevoia de multa energie si este remarcabil sa consumam cereale, fasole, naut, linte, cartofi, ciuperci, soia, sfecla. In general este bine sa se evite alimentele care produc racirea corpului. Laptele cald, diverse preparate pe baza de branzeturi si lactate, smantana, fructe ca merele, mango, rodiile, papaya, mierea trebuie sa faca parte din meniul nostru invernal. Focul digestiv iarna este puternic, de aceea trebuie sa ne alimentam suficient. Ceaiul de ghimbir ajuta la ridicarea temperaturii corporale. Un mic dejun consistent si o masa de seara sunt cu adevarat savuroase numai in lunile de iarna.

6. Cosmetica naturista
Introducere Frumusetea tenului depinde n mare masura de sanatatea interioara a fiecaruia. Cu cat ne hranim mai rational, cu atat vom avea un ten mai luminos si mai putin ridat. O piele frumoasa nseamna tratamente care sa presupuna o cat mai frecventa utilizare a plantelor. n primul rand, dieta joaca un rol important n pastrarea tineretii si frumusetii pielii. Zaharul, faina, precum si preparatele care le contin, cafeaua si alcoolul sunt dusmanii unui ten frumos si sanatos. O dieta ca la carte ar trebui sa includa toate acele elemente nutritive sanatoase, adica: proteine, carbohidrati, grasimi vegetale, acizi grasi esentiali, vitamine si minerale. Asta nseamna ca pentru o piele frumoasa si un organism VeiSlabi.Com 66

sanatos, alimentatia zilnica este cea pe baza de legume, fructe, seminte, nuci, cereale, completate de alimente ca: lapte, uleiuri vegetale, iaurt, miere sau yeast. Iata cateva exemple care vin sa sustina teoria dietelor bogate n astfel de alimente. O piele uscata, cu comedoane si puncte de grasime, sufera de o lipsa acuta de vitamina A. De asemenea, organismul poate avea carente de fier, iod si complexul de vitamine B, chiar si de proteine si vitamina C. Complexul de vitamine B este foarte important n mentinerea tenului frumos. Astfel, vitamina Bl ajuta la reglarea microcirculatiei de la nivelul pielii, n timp ce lipsa vitaminei B2 poate cauza pigmentarea pielii sau aparitia petelor specifice bolilor de ficat. Carentele foarte mari de vitamina B2 pot cauza ngrasarea parului si a pielii, precum si aparitia unor depuneri de grasime pe obraji si frunte. Lipsa vitaminei B6 poate duce la aparitia dermatitelor sau a eczemelor. Tenul palid, specific persoanelor anemice este rezultatul carentelor de proteine, iod, calciu, vitaminele B6 si B12, fier si cobalt. n acest caz, dieta trebuie sa includa alimente bogate n vitamina B, n special vitamina B12. Tratamente si ntretinere faciala Ca sa facem un mic istoric al tipurilor de piele, le reamintim pe scurt. Pielea normala se mentine n starea ei naturala cu ajutorul unor produse adecvate, care sa nu-i afecteze echilibrul armonios, dar instabil. Produsele destinate ngrijirii acesteia sunt realizate n asa fel ncat sa mentina o hidratare corecta si sa o protejeze de factorii care favorizeaza deshidratarea. Pielea uscata trebuie tratata n asa fel ncat sa devina moale, catifelata si sa fie protejata de actiunea factorilor deshidratanti. ngrijirea cosmetica a pielii grase presupune evitarea spaIarilor repetate cu sapunuri alcaline si evitarea expuneri lor prelungite la soare, care desi produc o ameliorare momentana a pielii, determina reaparitia seboreei. Tipuri speciale de piele sunt cea seboreica si cea acneica.

VeiSlabi.Com

67

Pielea seboreica se gaseste pe portiunea mediana a fetei: frunte, obraji, barbie, sau la nivelul pielii capului. Pentru ngrijirea acesteia trebuie evitata folosirea sapunurilor alcaline si a detergentilor sintetici. Pielea de tip acneic se trateaza prin folosirea unor preparate antiacneice, care sa favorizeze drenarea sebumului si ndepartarea formatiunilor acneice de pe fata. Multe dintre produsele vegetale au un continut mare de substante active terapeutice, ceea ce le ofera si calitatea de materii prime pentru industria .. cosmetica. Din cele mai vechi timpuri, fructele si legumele au fost utilizate sub diferite forme pentru ntretinerea tenului. Se tine astfel cont ca anumite substante importante ca vitaminele, enzimele, fitohormonii din plante nu sufera prelucrari ce micsoreaza valoarea lor terapeutica. Cosmetica fetei la orice varsta, prin utilizarea de mijloace naturale, nseamna mentinerea tenului normal si corectarea celorlalte tipuri de tenuri. Cateva retete cosmetice naturlste Vitaminele regasite n alimente sunt benefice frumusetii tenului nu doar din interior, printr-o dieta echilibrata, ci si din exterior, aplicate direct pe piele. Iata cateva exemple, n legatura directa cu tipul de piele: - sucul de lamaie amestecat cu putin lapte si glicerina farmaceutica este un tratament ideal pentru fata, 'maini si talpi. Se stoarce bine o lamaie, se adauga un pahar de lapte fiert si o lingurita de glicerina, apoi se amesteca si se Iasa sa stea cam o jumatate de ora. Se aplica seara nainte de culcare; - pentru pielea foarte grasa se ia sucul unei lamai si se amesteca cu apa rece ntr-un vas. Se pulverizeaza pe fata, se maseaza cateva minute si apoi se ndeparteaza cu apa; - tenul gras, cu aspect tern, lipsit de stralucire are ca remediu tot o solutie pe baza de lamaie. Se amesteca o jumatate de lingurita de suc de lamaie cu o lingurita de suc de castravete si cateva picaturi de apa de . trandafiri. Se aplica pe fata si gat, se Iasa 15 minute si apoi se ndeparteaza cu apa; - pentru pielea foarte uscata se aplica un amestec de ulei de masline cu un galbenus de ou. Se Iasa pe fata pana cand pielea ncepe sa se stranga. Se spala ntai cu apa calduta, apoi cu rece. Sucul de lamaie amestecat cu apa rece, de la frigider, aplicat pe pleoape cu ajutorul unor dischete demachiante reda frumusetea

VeiSlabi.Com

68

ochilor obositi, cu cearcane si pungi. Dischetele se tin cam 10 minute. Un exfoliant natural, care ndeparteaza celulele moarte poate fi obtinut, amestecand un galbenus de ou cu putin malai. Se maseaza pe fata si apoi se ndeparteaza cu apa calduta. O crema antirid naturala se poate obtine amestecand o lingurita de ulei de masline cu un ou. Se ntinde pe fata si gat si se Iasa pana se usuca. Se ndeparteaza apoi cu o solutie ce contine apa calda si o lingurita de bicarbonat de sodiu. Ne putem pregati singure acasa si diverse masti. Masca pentru ten uscat, cu cartofi Se spala un cartof, se fierbe n coaja, se da pe razatoare si se amesteca bine cu frisca nebatuta sau cu smantana pana ce se obtine o pasta cremoasa. Se aplica pe fata si se Iasa sa actioneze 15-20 de minute, dupa care se clateste cu apa calduta.

Masca cu mere pentru ten gras Se prepara un amestec dintr-un mar si o radacina mica de hrean, spalate, curatate de coaja si date pe razatoare. Se ia o cantitate egala din fiecare. Compozitia se aplica pe fata si se Iasa sa actioneze 5-10 minute. Se clateste cu apa calduta. Masca cu rosii pentru ten cu pori dilatati O rosie bine coapta se taie felii si se aplica pe fata. Se Iasa sa actioneze 15 minute, apoi se clateste cu apa calduta. Are si efect de nviorare a tenului ofilit. Masca pentru o piele catifelata Piersica are o putere deosebita de catifelare si ntarire a tenului. Reteta e cat se poate de simpla. Se taie o piersica foarte bine coapta n felii si se aplica pe obraz vreme de 15 minute. Se clateste cu apa minerala. Pasta de mere pentru ntarirea sanilor Fierbeti cateva mere taiate bucati n putin lapte. Striviti-le cu o furculita si ntindeti pasta obtinuta pe sani. Masati usor, pentru ca vitaminele sa patrunda n piele. Lasati sa actioneze 10 minute, apoi clatiti-va cu apa calduta si stropiti pielea cu o lotiune tonica rece. Aceeasi masca are efect si pentru atenuarea ridurilor de pe obraz. Portocala pentru ten gras

VeiSlabi.Com

69

Daca aveti pielea grasa, aplicati pe fata felii subtiri de portocala. Lasati-le sa actioneze vreme de o ora, stand ntinse si relaxate pe pat. Spalati-va cu apa minerala sau, si mai bine, cu apa de ploaie. Ca nlocuitor, puteti folosi un amestec de 2/3 suc de portocale proaspat stors cu 1/3 apa de trandafiri. Antirid Grapefrult rosu si ou n sucul unui grapefruit cu miezul rosu, adaugati un albus de ou batut spuma. Amestecati usor, pentru ca lichidul sa fie bine ncorporat si ntindeti produsul pe fata si pe gat. Are efect antirid garantat. Masca cu ou Preparati o masca simpla din albus de ou. EI nu contine decat apa si proteine de albumina. Hraneste pielea, pentru ca apa se evapora, iar proteinele raman. ntindeti-I pe fata si lasati sa actioneze 15 minute. Cand va spalati, eliminati si celulele moarte, care vor face ca ridurile sa para mai plate. Miere, migdale si lamaie Ca sa estompati ridurile folositi fructele revitalizante. Ele confera pielii un plus de tinerete, vizibil imediat dupa aplicare. Amestecati deci 1 lingura de miere poliflora cu cateva picaturi de lamaie si 1 lingurita de ulei de migdale. Pielea fetei se va destinde. Masca hranitoare cu galbenus Bateti doua galbenusuri cu cateva lingurite de untdelemn si putina apa. Aplicati amestecul pe fata cu un tampon si lasati sa actioneze 10 minute, nainte de a-I clati. Daca mai ramane un rest nefolosit, se poate depozita la frigider pentru a doua zi, sau ungetiva cu el pe maini. Natura frumusetii tale ngrijirea pielii reprezinta o preocupare a fiecarei femei. Pentm aceasta apelam din ce n ce mai mult la NATURA. EA ne ofera o multitudine de remedii, unele stiute din timpuri de mult apuse, altele acum redescoperite si stiintific fundamentate. Generoasa si inepuizabila, NATURA, reprezinta principala sursa de principii actualece stau la baza produselor concepute in acest sens. Demaihiant cu Iaurt Amestecati ntr-un bol o jumatate de pahar de iaurt, 1 lingurita de miere lichida de salcam, 1 lingurita de grau ncoltit macinat, 1

VeiSlabi.Com

70

jumatate de mar dat pe razatoarea mica si 1 lingura de suc de lamaie. Adaugati 10 g amidon si amestecati. Mai adaugati 2-3 picaturi de ulei aromat de lavanda, varsati continutul ntr-un recipient de sticla si pastrati-1 la frigider. Se sterge fata dimineata si seara, cu ajutorul unui tampon de vata. Masca purificatoare cu argila Argila este un produs extrem de eficient pentru curatirea n profunzime a tenului. Ea exercita o actiune ,stimulanta si de reoxigenare a celulelor, catifeland pielea si dandu-i stralucire. Argila reprezinta ingredientul de baza pentru numeroase produse cosmetice. Amestecati 1 lingurita de argila de culoare deschisa, 2 linguri de apa de trandafiri, 1/2 lingurita de ulei de masline, 2-3 picaturi de ulei esential de lavanda. Aplicati masca pe fata propspat curatata si lasati-o sa actioneze circa 20 de minute. Se spala cu apa calduta, nainte de a se ntari. Masca pentru fumatori Pielea fumatorilor este, n general, ofilita, uscata si cenusie si mbatraneste foarte repede. Iata o reteta extrem de eficienta, bogata n vitamine le B2, A si E. Luati doua lingurite de drojdie de bere pudra, 1 lingura de untdelemn de masline, 1 lingura de morcovi rasi marunt, 2 linguri de frisca lichida sau smantana foarte proaspata si doua fire de patrunjel verde tocate marunt. Amestecati toate ingredientele ntr-un bol, apoi aplicati compozitia pe fata, punand deasupra un tifon. Lasati sa actioneze 15 minute. Spalativa din abundenta cu apa rece. Masca cu iaurt pentru pielea matura Bateti spuma un albus de ou, apoi amestecati-l energic cu un iaurt natural sau cu aceeasi cantitate de lapte praf. Adaugati sucul unei lamai si amestecati mai departe. Aplicati preparatul pe fata si lasati-1 sa actioneze vreme de 15 minute. Spalati-va cu apa minerala plata. Rezultatul: pielea va fi regenerata, odihnita, cu trasaturile fetei n mod vizibil destinse. Procedeul se repeta o data pe luna. ngrijirea parului Un par sanatos, curat si stralucitor este o adevarata comoara pentru fiecare femeie. Este simbolul sanatatii si tineretei ei. n ultima perioada ne confruntam cu o invazie de produse, uitand nsa ca cele mai eficiente mpotriva degradarii parului au fost dintotdeauna cele pe care mama natura ni le-a oferit: plantele

VeiSlabi.Com

71

Remedii naturiste pentru cresterea parului Tinctura de mesteacan Se recomanda frectionarea usoara a radacinii parului, cu un amestec de tinctura de mesteacan si tinctura de ardei iute, n proportii egale. Tinctura de urzica Se frectioneaza radacina parului cu o combinatie n proportii egale de tincturi de urzica si tinctura de ardei iute. Tinctura de usturoi Se foloseste de 1-2 ori pe saptamana, prin frectionarea radacinii firului de par. De asemenea, se recomanda folosirea unui sampon natural obtinut din combinarea a doua galbenusuri de ou cu doua linguri din combinatia de tinc-turi pentru cresterea parului, prezentate anterior (urzica, brusture, ardei iute, mesteacan, n proportii egale) si 4 linguri de apa, urmata de o amestecare energica. Samponarile cu ou si tincturi, se fac n mod obisnuit, nlocuind samponul sintetic, de cateva ori pe saptamana, n functie de necesitati (lungimea parului, poluarea aerului) .

Ceai de pedicuta Spalarea capului cu decoct de pedicuta, ajuta la cresterea rapida a parului. ntarirea firului de par Pentru ntarirea firului de par, la finaiul spalarii, se clateste parul cu o lingurita de tinctura de pedicuta diluata ntr-o cana cu apa calda. Parul uscat si tocit Spalatul cu sampon, uscatul cu feonul, vantul, soarele si praful afecteaza foarte mult parul, pierzandu-si din stralucire. mpachetarile cu ulei confera parului stralucire. Se aplica uleiul fie cu cateva ore naintea spalarii, fie este lasat pe ntreaga durata a noptii, spalandu-1 apoi dimineata. Stralucirea Este foarte important sa clatiti foarte bine parul, pentru a elimina toate resturile de sampon sau balsam, caci, n caz contrar, acestea vor face parul sa para mbasit. Daca se poate, ultima clatire trebuie facuta cu apa rece, caci va conferi o stralucire deosebita parului.

VeiSlabi.Com

72

Uscarea Dupa ce parul a fost spalat, nu ncepeti sa I frecati puternic cu prosopul. Apa elimina orice urma de grasime de pe par, ceea ce l face extrem de friabil. Cel mai bine este sa fie tamponat usor si apoi nfasurat ntr-un prosop moale. Plantele puse la dispozitie de natura, actioneaza ca un ingredient activ asupra parului, avand un. efect benefic n sanatatea si volumul sau. Ovaz Pentru par sensi~il si fragil. Musetel Pentru a da stralucire reflexelor blonde naturale. Condurul doamnei Pentru a preveni caderea parului si pentru a lupta mpotriva matretii. Ghioc Pentru a mpiedica ngalbenirea parului alb; pentru parul care cade si pentru parul gras. Henna Pentru a da reflexe roscate parului (daca hena este coloranta). Jojoba Pentru parul uscat si deteriorat. Nuc Pentru a nviora stralucirea parului nchis si pentru a preveni matreata. Urzica aIba Pentru parul gras si pentru parul lipsit de vitalitate. Quinqina rosie Pentru parul gras. Pentru a avea un par sanatos Recomandari: - se consuma cat mai multe fructe si legume proaspete, pentru antioxidantii lor - cu cat culorile sunt mai variate, cu atat mai bine; - se ia n fiecare zi un supliment cu multivitamine; - se aleg cat mai putine alimente procesate pentru a le pastra cat mai intact continutul de vitamine; - se bea cat mai multa apa pentru a fi mereu hidratat. Sunt interzise: alcoolul, tutunul si alimentele procesate puternic (alimente prajite, dulciuri, prajituri, bomboane). Caderea parulului mpotriva caderii parului foarte eficienta este tinctura de lavanda. Se realizeaza frectionarea la radacina parului cu tinctura

VeiSlabi.Com

73

de lavanda din abundenta, dupa Gfue capul se acopera. Frictionarea cu tinctura, conform prospectului, se face o data pe zi, seara, se tine apoi acoperit 1-2 ore, dupa care se spala bine, de preferat cu sampon natural.

Secretele unui par sanatos Se toarna putina zearna de larmaie pe ntreaga portiune a capului si se lasa sa actioneze tirnp de 15-20 de rninute. Apoi se spala bine parul. Acest tratament este foarte eficient mpotriva matretii. Frunzele de ceai pot fi refolosite prin fierbere n 2-3 cani de apa. Se strecoara lichidul, se raceste si se clateste parul cu el, dupa samponare. Acest extract de plante va mbunatati considerabil aspectul parului. Par matasos Pentru un par matasos, extractul de henna este cel mai eficient. O pasta de henna amestecata cu lapte batut, un ou si zeama de lamaie este un balsam foarte bun pentru par, daca este lasata sa actioneze timp de 45 de minute. n cazul n care parul este uscat, se adauga n aceasta compozitie si 2-3 lingurite de ulei de masline sau ulei de cocos. mbunatatirea circulatiei sangelui, pentru a preveni caderea parului, este un lucru foarte simplu de facut! Se maseaza parul cu ajutorul unui tampon de vata mbibat n ulei de cocos si se ntinde uleiul de la radacina spre varfuri. Se ia un prosop mbibat n apa fierbinte, se leaga n jurul capului si se pastreaza cateva minute. Acest lucru va ajuta ca uleiul sa patrunda la radacina parului, asigurand o buna circulatie a sangelui la nivelul scalpului si stimuland cresterea parului. Apoi se aplica un sampon pentru a se ndeparta reziduurile de ulei de cocos. Astfel puteti scapa de problema parului uscat. Caderea parului poate fi evitata consumand mai multe vitamine, care ajuta nu numai la mentinerea unei culori vii, ci si la sanatatea parului. n cazul unui par uscat si subtire, care se despica si cade, este foarte indicat consumul legumelor verzi (spanac, salata verde). Par stralucitor Se bat cu mixerul doua oua si putin lapte si se ntinde compozitia pe par. Se Iasa sa actioneze timp de 5 minute, iar dupa ndepartarea ei se va obtine o stralucire instanl:anee a parului.

VeiSlabi.Com

74

Cea mai eficienta metoda mpotriva parului gras este pudra, pe care o gasim n comert sub diverse mirosuri si marci. Se aplica putina pudra la radacina parului, se lasa sa actioneze vreo 15 minute, apoi se ndeparteaza cu sampon si se aplica balsam. Terapii corporale Corpul nostru, pe care n secret ni-I dorim perfect, are nevoie de multa atentie. Zilnic suntem bombardate cu imagini ale corpurilor senzationale din reclame si, poate, n secret, am vrea ca sa aratam la fel de ... perfect! Dincolo de acest deziderat, ramane realitatea ca o piele neteda, catifelata, placut parfumata si tonica poate fi un argument forte pentru a ne simti bine. Si pentru asta avem acum la dispozitie o multime de produse naturiste de ngrijire, care mai de care mai placut si eficient de utilizat. Sapunuri, spumante, saruri Un start fresh, pentru o zi pe care o "simtim" ca va fi obositoare, poate fi reprezentat de un dus foarte placut aromat. Producatorii se ntrec n a ne oferi creme sau geluri de dus cu esente naturale placut parfumate. Dar ce sa mai zicem de cele cu proteine catifelante din lapte sau iaurt, extracte energizante din fructe, din flori exotice sau orez, compusi din alge marine sau ape termale si minerale reparatoare? Un minitratament aromoterapeutic si de buna-dispozitie, n fiecare zi! Dar oferta nu se opreste aici! Avem acum la dispozitie geluri si creme de baie sau dus, si nu doar pentru doamne, ci si pentru copii sau pentru barbati, fiecare n game de arome specifice, care le asigura adresabilitatea si succesul. Clasicul sapun, nu foarte agreabil parfumat, care lasa pielea curata dar prea uscata, a disparut de pe piata. Sortimentele de sapun pe care le gasim astazi pe rafturile magazinelor pot mpaca orice necesitate: hidratante, emoliente, antibacteriene, cu particule de gomaj, antiseboreice, cu foarte multa glicerina sau n ntregime fabricate dupa retete vechi, bine pastrate. O nota particulara o fac sapunurile fabricate cu extracte vegetale exotice, fara conservati si coloranti sintetici, superb parfumate, uneori continand bucatele de fructe sau flori si fiind potrivite pentru o baie de lux si rasfat - se procura din magazine speciale si trebuie folosite imediat pentru a nu-si pierde calitatile.

VeiSlabi.Com

75

Sapun de corp n ultimii anii, a recastigat teren practica utilizarii sapunului "de casa". Dar nu clasicul sapun "agresiv", pe baza de grasime si soda caustica, ci sapunuri "moi", din glicerina si extracte de plante. Iata si o reteta de asemnea sapun, usor de realizat. Ingrediente: 100 g sapun simplu de glicerina pura, fara adaosuri 2 linguri malai 1 lingura plante uscate zdrobite (lavanda, rozmarin, menta etc.) 10 picaturi ulei esential (cel pe care I preferati) 1 lingura lanolina anhidra (se gaseste n farmacii) 1 lingura ulei de jojoba, de migdale dulci, de castor sau de ulei de masline (pentru ungerea mainilor n timp ce formati bilele de sapun) Indicat pentru: piele normala sau grasa Frecventa de utilizare: zilnic Timp de preparare: aprox. 45 min. Depozitare: n hartie cerata, la loc uscat si racoros Sfaturi: pentru a-i creste efectul, folositi, dupa baie, o lotiune de corp tonica sau hidratanta Mod de preparare : Radeti sapunul de glicerina, apoi amestecati-1 cu lanolina si uleiul. puneti la foc moale, ntr-un vas cu fund dublu sau la bainmarie. Amestecati din cand n cand, pana se omogenizeaza si devine ca o crema. Luati de pe foc si adaugati restul ingredientelor, amestecand bine, cu o lingura de lemn (udata n prealabil si cufundata n putin ulei). Cat compozitia este nca foarte calda, formati din ea bile de dimensiunea dorita (lucrati-o ca pe plastilina, avand mainile bine unse cu ulei). Bilele rezultate se lasa sa se raceasca pe hartie cerata. A nu se pastra n savoniera deschisa, caci se topeste. Bucata folosita, se tine, n baie, ntr-un recipient bine nchis. Sarurile de baie nu sunt o placere moderna. Antichitatea ne-a trasmis mesajul bai lor teraputice n 'Care se punea sare de mare. Formula sarii folosita pentru mbaieri de scurta durata naintea masajului cu ulei de masline si sare fina de mare. Astazi, cele mai multe sortimente de sare de baie sunt compuse din sare de sodiu cristalizata si imprenata fie cu esente sintetice, fie, mai scumpe, cu uleiuri vegetale aromate naturale. Sare de baie cu plante

VeiSlabi.Com

76

Iata o reteta simpla, ideala pentru catifelarea pielii. Ingrediente (pentru o baie): 120 g bicarbonat de sodiu 120 g sare marina 15 picaturi ulei esential de santal, salvie, maghiran sau lavanda Indicatie speciala: excelenta pentru pielea iritata Depozitare: n recipient nchis ermetic Timp de preparare: aprox. 5 min. Sfaturi: pentru a-i creste efectul, folositi, dupa baie, o lotiune de corp hidratanta. Mod de preparare : Amestecati bicarbonatul si sarea. Dati drumul la apa n cada, la debit maxim. Turnati amestecul de sare n cada. Cand cada s-a umplut, picurati uleiul si amestecati. Gomajul - o ngrijire absolut necesara Cine nu-si doreste pielea neteda si fina, ca de bebelus? Ei bine, lucrul acesta se poate obtine folosind n mod constant gomajul (sau exfolierea). Asa cum tenul are nevoie de ndepartarea stratului de celule moarte, pielea corpului trebuie eliberata la randul ei de balastul acumularilor de sebum, descuamari si transpiratie, cu ajutorul unor geluri de dus speciale sau creme de gomaj. Mai ales atunci cand pielea uscata creaza un fel de bariera care mpiedica hidratarea si se acompaniaza cu senzatia de piele care strange, cu descuamari albicioase si cu aparitia unor mancarimi neplacute. Cu alte cuvinte, o piele cu aspect mbatranit nainte de vreme! Exista gomajul bland zilnic, cu geluri de dus normale. Apoi ne putem alege geluri sau creme de dus care contin minigranule de exfoliere, care prin efectul mecanic de frecare antreneaza resturile celulare moarte de la suprafata pielii, aproape la fel de eficient ca atunci cand folosim o lufa sau puf de baie. Oferta producatorilor este aproape demna de admiratie, n ceea ce priveste compozitia granulelor de exfoliere: pot fi fragmente fine din samburi de fructe (caise, struguri), coaja pisata de fructe sau nuci, pulbere de migdale, minerale marine, argile detoxifiante, miez de nuca de cocos, radacini aromate fin maruntite, samburi de mure sau zmeura, sau namoluri si saruri minerale pretioase (de la Marea Moarta sau din anumite lacuri vulcanice). Ce se obtine n

VeiSlabi.Com

77

urma folosirii acestor produse? O piele din ce n ce mai neteda si radiind de sanatate, al carei aspect si fragezime devin ncet ncet aproape ca n copilarie. Cum se folosesc corect produsele de gomaj? n primul rand, cu foarte multa blandete. Cele mai "aspre" sunt indicate a fi folosite de 1-2 ori pe saptamana, n completarea produselor obisnuite de curatare a pielii. si cu ma" multa atentie pe zonele sensibile binecunoscute: gat, decolteu, sani, partea interna a antebratelor si coapselor, abdomen. Pentru ca pot provoca zgarieturi si iritatii serioase sau creeaza "teren" pentru aparitia foliculitelor (inflamatii ale radacinii firelor de par) si acneei. Lotiune de gomaj Ingrediente: 120 g tarate de ovaz 80 g seminte crude floarea soarelui (maruntite) 4 linguri faina de migdale 1/2 lingura plante uscate si maruntite (menta sao rozmarin) 1 praf de scortisoara macinata (optional) apa, lapte integral sau lanolina Recomandat: pentru toate tipurile de piele Utilizare: zilnica Depozitare : n recipient nchis ermetic Timp de preparare: aprox. 10 min. Sfaturi : pentru a-i creste efectul, folositi, dupa baie, o lotiune de corp hidratanta. Mod de preparare : Amestecati bine ingredientele uscate. Adaugati treptat apa, lapte sau lanolina, astfel ncat sa rezulte o compozitie usor de ntins pe piele, dar care sa nu curga imediat. ntindeti compozitia uniform pe zonele dorite (gat, piept etc.), lasati circa 1 minut apoi masati bine zonele respective. Clatiti bine cu apa.

8. Vitamine si Minerale Vitaminele si mineralele

Ce sunt vitaminele? Vitaminele sunt compusi organici necesari cresterii si bunei functionari a organismului. Vitaminele sunt necesare in cantitati mici (de aceea sunt numite si micronutrienti) deoarece organismul le utilizeaza fara a le descompune, asa cum se intampla cu glucidele si cu alti macronutrienti.

VeiSlabi.Com

78

Exista 13 compusi considerati drept vitamine, dintre care 4 sunt solubile in grasimi (vitamine liposolubile) si 9 sunt solubile in apa (vitamine hidrosolubile). Vitaminele liposolubile: A, D, E si K sunt stocate in cantitati mici in organism. Vitamina C si complexul de vitaminele B tiamina, riboflavina, niacina, acidul pantotenic, piridoxina, biotina, acidul folic, cianocobalamina sunt solubile in apa, astfel incat cantitatile in exces sunt excretate. Vitaminele hidrosolubile Vitaminele solubile in apa vitamina C si complexul de vitamine B sunt usor asimilate de organism. Spre deosebire de vitaminele liposolubile, acestea nu sunt absorbite cu ajutorul bilei (lichid care contribuie la digestia grasimilor).Vitaminele hidrosolubile nu sunt depozitate in organism, excesul fiind excretat de rinichi prin urina. Din aceasta cauza, alimentatia noastra trebuie sa ne furnizeze in mod constant aceste vitamine, care ne ajuta sa ne pastram starea de sanatate. Vitaminele hidrosolubile sunt distruse cu usurinta si pot disparea in timpul depozitarii sau prepararii termice a alimentelor. Pentru a reduce pierderea vitaminelor, pastrati la rece produsele proaspete, nu expuneti laptele sau cerealele la lumina prea puternica si folositi apa in care fierb legumele pentru prepararea supelor. Vitamina C - Acid ascorbic Introducere Vitamina C (sau acidul ascorbic) este cu siguranta cea mai cunoscuta vitamina, dar si cea mai consumata sub forma de suplimente, datorita numeroaselor sale functii. Printre acestea se numara protectia impotriva infectiilor precum gripa si guturaiul; mentinerea unei osaturi puternice si a unor dinti sanatosi. Intrucat stimuleaza producerea de colagen, vitamina C contribuie si la elasticitatea tesuturilor. In plus, vitamina C favorizeaza circulatia sangvina, prevenind astfel unele boli cardiovasculare. De asemenea, vitamina C protejeaza organismul impotriva radicalilor liberi -reziduuri produse in urma oxidarii unor substante. Vitamina C este in mod frecvent asociata cu fructele si legumele proaspete si se remarca prin capacitatea sa de a intari sistemul imunitar, crescand rezistenta organismului la infectii. Vitamina C contribuie la mineralizarea oaselor si la vindecarea ranilor, iar, prin functia sa de antioxidant, protejeaza organismul impotriva cancerului si a altor boli. Functiile vitaminei C: - Factor de crestere - Rezistenta tesuturilor - Sanatatea articulatiilor - Formarea cartilajelor - Formarea ligamentelor

VeiSlabi.Com

79

- Antioxidant - Forta musculara - Sanatatea vaselor sangvine - Cicatrizare - Sistemul imunitar - Sanatatea parului Sursele de vitamina C Principalele surse de vitamina C sunt fructele si legumele crude, in special citricele. O portocala, un kiwi, un pahar de suc de grapefruit sau un ardei rosu gras fiecare furnizeaza intreaga cantitate de vitamina C necesara pentru o zi.

Fructe si legume bogate in vitamina C (in miligrame la 100 g) Coacaze 200 Ardei gras 126 Kiwi 94 Lamaie 80 Capsuna 64 Portocala 50 Pepene galben 25 Conopida 60

Necesarul de vitamina C Doza zilnica recomandata de vitamina C este de 60 mg, iar unii nutritionisti sustin ca 500 mg pot fi luate zilnic pe o perioada lunga de timp, fara efecte adverse. La fumatori, se recomanda un aport crescut de vitamina C aproximativ 120 mg pe zi. Doza recomandata de vitamina C (in miligrame pe zi) Sugari 50

VeiSlabi.Com

80

Copii intre 1 si 3 ani Copii intre 4 si 6 ani Copii intre 7 si 9 ani Copii intre 10 si 12 ani Adolescenti intre 13 si 15 ani: baieti fete Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti fete Adulti: barbati femei Varstnici (peste 75 ani): barbati femei Gravide Femei care alapteaza Hipervitaminoza C

60 75 90 100 110 110 110 120 120 130

Hipervitaminoza poate duce la stari de agitatie si insomnie, dar nu este periculoasa deoarece excesul de vitamina C este eliminat prin urina. Pentru doze de 1g pe zi de vitamina C nu exista contraindicatii; in schimb, doze mai mari de 5 g pot cauza diaree sau afecta ficatul. Dozele excesive de vitamina C sunt contraindicate in cazul calculilor renali sau a insuficientei renale. Contrar parerii generale, dozele excesive de vitamina C nu pot vindeca raceala sau gripa. Administrarea de vitamina C nu poate vindeca decat bolile cauzate de o carenta a vitaminei C. Vitamina B1 Tiamina Generalitati Vitamina B1, numita si tiamina, face parte din complexul vitaminic B, care joaca un rol esential in metabolism. Vitaminele din grupul B au fost grupate impreuna datorita proprietatilor asemanatoare si a prezentei in aceleasi surse alimentare. Datorita stransei legaturi dintre ele, deficienta unei vitamine duce la utilizarea inadecvata a celorlalte. Tiamina este depozitata in corp in cantitati foarte mici, iar rezervele pot fi golite complet in 14 zile. Vitamina B1, masurata de obicei in miligrame, trebuie sa fie luata impreuna cu acidul folic si cu magneziul pentru a fi utilizata in mod eficient. Principala functie a vitaminei B1 este participarea la metabolismul zaharurilor in energie sau in grasime. Vitamina B1 contribuie si la functionarea sistemului nervos central, la rezistenta musculara si la forta fizica in general. Utilizare terapeutica - Boli cardiovasculare - Surditate

VeiSlabi.Com

81

- Apatie - Diaree Carenta de vitamina B1 Carenta de vitamina B1 are drept cauza un aport alimentar insuficient, sau alti factori, precum consumul excesiv de alcool si deficienta de acid folic. Cele mai importante semne ale carentei sunt pierderea in greutate, afectarile cardiace, tulburarile neurologice si digestive. Hipovitaminoza se manifesta si prin oboseala, lipsa de energie, dificultati de concentrare si confuzie. Carenta extrema de vitamina B1 duce la beriberi, o boala comuna in tarile in curs de dezvoltare, unde orezul este alimentul de baza. Primele simptome ale bolii sunt oboseala, iritabilitatea, pierderea memoriei, tulburarile somnului, pierderea apetitului, disconfortul abdominal si constipatia. Vitamina B1 trebuie administrata concomitent cu celelalte vitamine din grupul B, intre care exista o stransa legatura. Astfel, administrarea vitaminei B1 poate duce la un deficit in vitaminele B2 si B6. In schimb, luarea unor suplimente care contin toate vitaminele din grupul B nu antreneaza niciun risc. Simptomele carentei de vitamina B1: - Constipatie - Depresie - Hipoglicemie - Sensibilitate la frig - Pierderea memoriei - Metabolism lent - Pierderea apetitului - Probleme ale digestiei - Irascibilitate - Flatulenta - Oboseala - Neurastenie - Palpitatii - Lipsa de energie - Somnolenta - Confuzie mintala Sursele de vitamina B1

VeiSlabi.Com

82

Tiamina se gaseste in cantitati mici intr-o varietate de alimente: drojdia de bere, carne (ficat si rinichi), cereale (in special invelisul extern al cerealelor integrale), legume (mazare, cartofi), portocale, galbenus de ou, lactate. In plus, unele cereale pentru micul dejun sunt imbogatite cu vitamina B1. Vitamina B1 este sensibila si poate fi distrusa cu usurinta prin prepararea termica a alimentelor. Cu toate acestea, ea poate rezista la temperaturi foarte scazute. Pierderea vitaminei B1 in timpul gatitului depinde de modul de preparare a alimentelor, de temperatura si de cantitatea de apa utilizata. Se recomanda prepararea in abur si nu fierberea in apa a alimentelor.

Alimente bogate in vitamina B1(in miligrame la 100 g) Drojdia de bere 10 Germeni de grau 2 Carne de porc 0,85 Cereale integrale 1,10 Alune 0,80 Fasole 0,54 Carnati 0,57 Hipervitaminoza B1 Desi excesul de vitamine hidrosolubile este excretat prin urina, administrarea unei doze de 100 ori mai mare decat cea recomandata poate duce la afectarea sistemului respirator, provocand insomnii, slabiciune generala, accelerarea pulsului, dureri de cap si iritabilitate. In cazuri extreme, o supradoza de vitamina B1 poate fi fatala. De asemenea, vitamina B1 in exces poate duce la pierderea din organism a celorlalte vitamine din grupul B.

Vitamina B2 - Riboflavina Prezentare Vitamina B2, numita si riboflavina, face parte din complexul vitaminic B, care joaca un rol esential in metabolism. Vitaminele din grupul B au fost grupate impreuna datorita proprietatilor asemanatoare si a prezentei in aceleasi surse alimentare. Datorita stransei legaturi dintre ele, deficienta unei vitamine duce la utilizarea inadecvata a celorlalte. Vitamina B2 este necesara in metabolismul proteinelor, lipidelor si glucidelor, dar si in reactiile in urma carora este eliberata energia. Riboflavina contribuie la protejarea

VeiSlabi.Com

83

antioxidantilor -substante care neutralizeaza radicalii liberi. Sanatatea pielii, parului si unghiilor depinde de prezenta acestei vitamine in organism. Functiile vitaminei B2: - Antioxidant - Producerea de energie - Factor de crestere - Sanatatea pielii - Sistemul digestiv - Formarea globulelor rosii - Vedere Utilizare terapeutica: - Boli cardiovasculare - Cancer - Sterilitate - Tulburari ale vederii - Dermatoze (boli de piele) Carenta de vitamina B2 Din moment ce riboflavina nu este stocata in cantitati mari in organism, aporturile alimentare insuficiente pe o perioada lunga de timp pot avea drept consecinta o hipovitaminoza. Carenta de vitamina B2 este in general asociata cu deficiente ale celorlalte vitamine din grupul B. Primele semne ale deficientei sunt hipersensibilitatea la lumina (fotofobie), lacrimarea abundenta, senzatiile de arsura si prurit la nivelul ochilor. Mai tarziu apar leziunile pielii si ale mucoaselor, precum si umflarea si invinetirea limbii. Simptomele carentei de vitamina B2: - Tulburari oculare - Crampe musculare - Diaree - Limba de culoare violacee - Buze uscate si crapate - Buza superioara atrofiata - Cuperoza - Piele grasa Sursele de vitamina B2

VeiSlabi.Com

84

Riboflavina se gaseste in numeroase alimente: legume cu frunze verzi, carne (ficat si rinichi), produse lactate, oua si drojdia de bere. In prezent, unele cereale pentru micul dejun sunt imbogatite cu vitamina B2. Alimente bogate in vitamina B2(in miligrame la 100 g) Drojdia de bere 4,40 Ficat 3,20 Branza 1,19 Cereale integrale 1,50 Necesarul de vitamina B2

Doza zilnica recomandata de vitamina B2 difera in functie de varsta persoanei si ia in considerare cantitatea necesara formarii rezervelor in organism, excretia prin urina a vitaminei, numarul de globule rosii, precum si alti factori mai complexi. Pentru a compensa pierderile, femeile insarcinate si cele care alapteaza au nevoie de o doza mai mare de vitamina B2. In general, doza recomandata pentru adulti variaza intre 1,1 si 1,3 mg pe zi si este echivalentul unei portii de cereale integrale imbogatite cu vitamina B2. Doza recomandata de vitamina B2 (in miligrame pe zi) Sugari 0,4 Copii intre 1 si 3 ani 0,8 Copii intre 4 si 6 ani 1 Copii intre 7 si 9 ani 1,3 Copii intre 10 si 12 ani 1,4 Adolescenti intre 13 si 15 ani: baieti/ fete 1,6/1,4 Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti/ fete 1,6/1,5 Adulti: barbati/ femei 1,6/1,5 Varstnici (peste 75 ani): barbati/ femei 1,6 Gravide 1,6 Femei care alapteaza 1,8 Hipervitaminoza B2 Desi dozele mari de vitamina B2 nu sunt considerate a fi toxice, limita superioara recomandata este de 200 mg pe zi. Nu luati vitamina B2 in cantitati mai mari decat cele prescrise de medic sau recomandate pe eticheta suplimentelor.

VeiSlabi.Com

85

Vitamina B6 - Piridoxina Prezentare Vitamina B6 este o vitamina hidrosolubila care indeplineste numeroase functii in organism si este vitala pentru mentinerea sanatatii. Termenul de vitamina B6 grupeaza trei substante inrudite: piridoxina (cea mai cunoscuta), piridoxal si piridoxamina. Vitamina B6 este necesara pentru fabricarea a peste 100 enzime care intervin in metabolismul proteinelor. De asemenea, sistemul nervos si cel imunitar au nevoie de aceasta vitamina pentru a functiona eficient. Vitamina B6 contribuie la fabricarea hemoglobinei, pigmentul care da culoarea rosie sangelui si transporta oxigenul in corp. Piridoxina este necesara in eliberarea glucozei, avand un rol important in producerea energiei. Piridoxina a fost inclusa in grupul vitaminelor B in 1938, iar in anul urmator a fost produsa in mod sintetic pentru prima data. Desi in mare parte (80 -90%) vitamina B6 este stocata in muschi, ea se gaseste si in ficat, creier, rinichi si splina. Vitamina B6 face parte din complexul vitaminic B, care joaca un rol esential in metabolism. Vitaminele din grupul B au fost grupate impreuna datorita proprietatilor asemanatoare si a prezentei in aceleasi surse alimentare. Datorita stransei legaturi dintre ele, deficienta unei vitamine duce la utilizarea inadecvata a celorlalte. Functiile vitaminei B6: - Sistemul nervos - Formarea globulelor rosii - Formarea anticorpilor - Sistemul imunitar - Producerea hormonilor - Sistemul digestiv - Formarea tesuturilor - Metabolismul amino-acizilor - Asimilarea calciului

Utilizarea terapeutica - Indicatii: - Anemie - Sindrom premenstrual - Artrita - Diabet - Epilepsie - Astm - Ateroscleroza Carenta de vitamina B6

VeiSlabi.Com

86

Deficienta de vitamina B6 este relativ rara, datorita prezentei vitaminei intr-o mare varietate de alimente. Cu toate acestea, luarea unor medicamente sau contraceptive poate avea ca urmare un metabolism ineficient al acestei vitamine, ceea ce conduce la o carenta de vitamina B6. Anemia, insomnia, iritabilitatea, anxietatea, pielea uscata, buzele crapate, stresul si simptomele premenstruale -toate acestea pot indica o carenta in vitamina B6. Administrarea unor suplimente de vitamina B6, de 250 mg pe zi, este benefica pentru persoanele care consuma alcool in mod excesiv, pentru vegetarieni, precum si pentru adeptii dietelor bogate in proteine. De asemenea, luarea unor suplimente de vitamina B6 este indicata fumatorilor si consumatorilor de bauturi carbogazoase. Simptomele carentei de vitamina B6: - Retentie de apa - Hemoroizi - Nivel ridicat al colesterolului - Celulita - Calculi renali - Iritabilitate - Confuzie - Depresie - Migrene - Edeme - Dificultati de concentrare - Crampe musculare - Dureri abdominale - Flatulenta - Diaree - Anemie - Stari de voma - Dermatoza Sursele de vitamina B6 Vitamina B6 se gaseste intr-o varietate de alimente. Sursele indicate sunt carnea (in special rinichii si ficatul), cerealele integrale, legumele proaspete si uscate, fructele (in special oleaginoasele: alunele, arahidele, nucile). Cartofii, bananele si prunele sunt surse foarte bune de vitamina B6. In general, alimentele de origine animala sunt mai bine utilizate de organism. O cantitate mica de vitamina B6 este sintetizata de flora tubului digestiv. Alimente bogate in vitamina B6(in mg la 100 g) Drojdia de bere 4,2 Cereale 1,6 Cartofi 0,89

VeiSlabi.Com

87

Somon afumat Nuci Ficat Orez

0,85 0,73 0,65 0,61

Necesarul de vitamina B6 Doza recomandata de vitamina B6 este de aproximativ 2 mg, fiind asigurata pe parcursul unei zile de o portie de somon si de un cartof copt. Femeile care incearca sa reduca intensitatea simptomelor premenstruale pot lua doze mari de piridoxina fara a se expune riscurilor unei intoxicatii. De remarcat ca necesarul de vitamina B6 al organismului creste odata cu consumul de proteine. Doza recomandata de vitamina B6(in mg pe zi) Sugari 0,3 Copii intre 1 si 3 ani 0,6 Copii intre 4 si 6 ani 0,8 Copii intre 7 si 9 ani 1 Copii intre 10 si 12 ani 1,3 Adolescenti intre 13 si 15 ani: baieti fete 1,61,5 Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti fete 1,81,5 Adulti: barbati femei 1,81,5 Varstnici (peste 75 ani): barbati femei 2,2 Gravide 2 Femei care alapteaza 2 Hipervitaminoza B6 Dozele ridicate de vitamina B6 (de 50 ori mai mari decat cele recomandate) pot fi periculoase, aflandu-se uneori la originea unei polinevrite. Semnele intoxicatiei cu vitamina B6 sunt similare cu cele ale carentei in vitamina B6.

Vitaminele liposolubile
Vitaminele liposolubile A, D, E si K sunt absorbite in sange pentru a-si indeplini functiile. Excesul de vitamine este stocat la nivelul ficatului, astfel incat aporturile alimentare bogate in aceste vitamine nu sunt necesare zilnic. Spre deosebire de vitaminele hidrosolubile, care trebuie furnizate in permanenta organismului, vitaminele liposolubile sunt stocate in ficat si tesuturile grase. Din acest

VeiSlabi.Com

88

motiv, atunci cand sunt consumate in exces, vitaminele liposolubile pot deveni toxice. Organismul are nevoie doar de cantitati mici din toate tipurile de vitamine. Vitamina A - Retinol Prezentare Vitamina A este prima vitamina liposolubila descoperita in 1913. Ea este absorbita in organism sub forma de retinol. Pigmentii din plante numiti carotenoizi, sunt transformati in retinol si se gasesc in numeroase fructe si legume. Acesti compusi sunt numiti si provitamine A, intrucat sunt precursori ai formei active a vitaminei A. Cea mai activa forma a acestor provitamine este beta carotenul. Acest precursor al vitaminei A a fost intens studiat in ultimii ani, intrucat se crede ca ar avea proprietati anticancerigene. Vitamina A este necesara in organism pentru producerea rodopsinei, pigmentul care ne ajuta sa vedem in intuneric. Este deci esential ca aceasta vitamina sa nu lipseasca din alimentatie, chiar daca este stocata in cantitati mici in ficat drept rezerva. Vitamina A este apreciata si pentru actiunea ei asupra pielii, unghiilor si dintilor. Este un antioxidant puternic care ataca radicalii liberi, protejand celulele impotriva imbatranirii premature. Vitamina A protejeaza mucoasa bucala, digestiva, urogenitala si respiratorie, previne patrunderea toxinelor in organism si ajuta la vindecarea rapida dupa infectii sau inflamatii. De asemenea, vitamina A contribuie la dezvoltarea oaselor si la mentinerea eficacitatii sistemului imunitar. De aceea, suplimentele de vitamina A sunt administrate copiilor pentru o recuperare rapida dupa rujeola, reducand riscurile de complicatii. Functiile vitaminei A: - Antioxidant - Asimilarea calciului - Vederea nocturna - Sanatatea unghiilor - Sanatatea pielii - Formarea globulelor albe - Formarea anticorpilor - Sistemul imunitar - Sistemul digestive Utilizare terapeutica Vitamina A este administrata in cazul carentei corespunzatoare, dar si in unele afectiuni, precum acneea, psoriazisul si ihtioza. In plus, se pare ca vitamina A are efecte pozitive asupra persoanelor care sufera de fibroza chistica si ca reduce riscurile rujeolei la copii. Studiile recente arata ca vitamina A poate reduce riscul aparitiei cancerului, problemelor respiratorii la copii si glaucomului. S-a demonstrat de asemenea ca antioxidantii, precum

VeiSlabi.Com

89

beta carotenul, pot imbunatati memoria si procesul de invatare si ca reduc efectele imbatranirii asupra creierului. Indicatii: - Infectii repetate - Crestere intarziata - Piele uscata - Gingivita - Dificultati respiratorii - Psoriazis - Glaucom - Rujeola Carenta de vitamina A Deficienta de vitamina A este principala cauza a pierderii vederii. Unul dintre primele semne ale carentei de vitamina A este diminuarea acuiditatii vizuale la intuneric. Alte semne ale deficientei sunt: incetinirea cresterii la copii, problemele sistemului reproductiv la adulti, gingivita, uscarea pielii si scaderea rezistentei la infectii. Deficienta severa de vitamina A poate duce la avort spontan, anemie si chiar la deces. Daca o persoana este deosebit de sensibila la infectii (otita, gripa, etc.), cresterea aportului de vitamina A ii este benefica. Pielea uscata si aspra, sensibilitatea la lumina, parul uscat si unghiile fragile si casante sunt toate semne ale carentei de vitamina A. Simptomele carentei de vitamina A: - Sensibilitate la lumina - Piele uscata si aspra - Infectia mucoaselor - Iritatia ochilor - Probleme ale digestiei - Leziuni oculare - Acnee - Negi - Unghii casante - Par uscat, fara stralucire - Infectii recurente - Chisturi (celule moarte) Sursele de vitamina A

Vitamina A se gaseste in mod natural in alimentele de origine animala: oua, ficat, peste gras (hering, ansoa, macrou), lapte integral si produse lactate nedegresate (smantana, unt). Uleiul de ficat de cod este o sursa excelenta de vitamina A.

VeiSlabi.Com

90

Provitamina A (beta caroten) este insa de origine vegetala. Legumele si fructele verzi (spanac, salata verde), galbene (lamaie, grepfruit) sau portocalii (mango, portocale, morcovi) sunt bogate in provitamina A. Spre deosebire de vitaminele hidrosolubile (ca vitamina C, de exemplu), vitamina A este relativ stabila la expunerea la caldura si lumina. Desi nu este in general distrusa prin prepararea termica a alimentelor, vitamina A poate deveni inactiva in contactul cu fierul sau cuprul. Vitamina A este protejata in prezenta vitaminei E. Din acest motiv, vitamina E sau alti antioxidanti sintetici sunt de obicei adaugati la suplimentele care contin vitamina A. Cerealele pentru micul dejun, sucurile, produsele lactate si alte alimente sunt imbogatite cu vitamina A. Fructele si legumele contin beta caroten si alti precursori ai acestei vitamine, care pot fi transformati in vitamina A de catre organism. Alimente bogate in vitamina A (in micrograme la 100 g) Ulei de ficat de cod 30 000 Ficat de miel 23 500 Unt 708 Pate de ficat de porc 600 Galbenus de ou 570 Conserva de peste 370 Caviar 560 Branza 300 Necesarul de vitamina A Doza zilnica recomandata de vitamina A este de 5000 UI (unitati internationale) pentru barbati si 4000 UI pentru femei. Doza recomandata de vitamina A (in micrograme pe zi) Sugari 350 Copii intre 1 si 3 ani 400 Copii intre 4 si 6 ani 450 Copii intre 7 si 9 ani 500 Copii intre 10 si 12 ani 550 Adolescenti intre 13 si 15 ani: baieti / fete 700 / 600 Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti / fete 800 / 600 Adulti: barbati femei 800 / 600 Varstnici (peste 75 ani): barbati / femei 700 / 600 Gravide 700 Femei care alapteaza 950 Hipervitaminoza A

VeiSlabi.Com

91

O doza mai mare de 25000 UI pe zi timp de trei luni poate duce la afectiuni ale pielii si ficatului. La copii, o doza mai mare de 5000 UI sau 1,5 mg pe zi poate duce la caderea parului, afectarea oaselor, dureri de cap, vomitaturi si diplopie (vedere dubla). O hipervitaminoza la gravida poate provoca malformatii ale fatului, in special ale sistemului nervos. Primul semn al hipervitaminozei este uscarea buzelor, urmata de uscarea mucoasei nazale si a ochilor. Verificati continutul multivitaminelor, uleiului de ficat de peste si suplimentelor de vitamina A pentru a va asigura ca nu depaseste doza recomandata cu 100%. Nu administrati copiilor suplimente de vitamina A create pentru adulti.

Vitamina D - Calciferol
Prezentare Vitamina D (numita si calciferol) este o vitamina liposolubila care intervine in asimilarea calciului si fosforului si joaca un rol important in mineralizarea oaselor. Vitamina D provine din aporturile alimentare, dar este sintetizata si la nivelul pielii sub actiunea razelor ultraviolete ale soarelui. Expunerea la soare este deci necesara pentru a evita carenta de vitamina D. Functiile de baza ale vitaminei D sunt asimilarea calciului, fosforului si consolidarea oaselor. Studiile de laborator arata ca vitamina D impiedica dezvoltarea celulelor cancerigene. Functiile vitaminei D: - Structura osoasa - Asimilarea calciului - Asimilarea fosforului Sursele de vitamina D Alimentele cele mai bogate in vitamina D sunt ouale, lactate nedegresate (untul, branza), ficatul, pestele gras (hering, macrou, sardine, somon, pastrav, ton) si mai ales uleiul de ficat de cod (sub forma lichida sau de capsule). Necesarul de vitamina D Doza recomandata de vitamina D (in micrograme pe zi) Sugari 20 25 Copii intre 1 si 3 ani 10 Copii intre 4 si 6 ani 5 Copii intre 7 si 9 ani 5

VeiSlabi.Com

92

Copii intre 10 si 12 ani Adolescenti intre 13 si 15 ani: baieti / fete Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti / fete Adulti: barbati femei Varstnici (peste 75 ani): barbati / femei Gravide Femei care alapteaza Carenta de vitamina D - Rahitism

5 5 5 5 10 15 10 10

La copii, carenta de vitamina D duce la rahitism. Aceasta afectiune apare in conditiile unei expuneri insuficiente la soare si a aporturilor alimentare insuficiente de vitamina D. Rahitismul, odata frecvent la copiii care proveneau din familiile sarace locuind in zone neinsorite, a devenit o boala rara datorita administrarii sistematice de vitamina D sugarilor. Pentru a preveni aceasta boala este necesara administrarea unor suplimente de vitamina D in tarile slab insorite in timpul iernii, fie sub forma medicamentelor, fie prin imbogatirea laptelui. Copiii a caror piele este pigmentata au necesitati mai mari de vitamina D. La adulti, deficienta de vitamina D duce la osteomalacie, care se manifesta prin deformarea oaselor si prin tulburari biologice (scaderea nivelului de fosfor din sange, etc.) Alte semne ale hipovitaminozei D sunt greata, starea de slabiciune, constipatia si iritabilitatea. Conform unor studii, carenta in vitamina D este asociata cu un risc crescut de fracturi, dar si de osteoporoza, hipertensiune, diabet si cancer (de colon, prostata, etc.) Suplimentarea cu vitamina D poate preveni fracturile la persoanele in varsta. Simptomele carentei de vitamina D: - Constipatia - Fragilitatea oaselor - Slabiciune musculara - Malformatii congenitale - Osteomalacie - Osteoporoza - Calculi renali - Irascibilitate - Intarziere de crestere Hipervitaminoza D Asocierea capsulelor de ulei de ficat de peste si a suplimentelor de vitamina D poate duce la o hipervitaminoza. Limita superioara a administrarii de vitamina D este de 50 micrograme pe zi.

VeiSlabi.Com

93

Supradoza de vitamina D provoaca dureri de cap, pierderea apetitului, varsaturi, tulburari hidroelectrolitice, deshidratare si calcificarea organelor (rinichi, inima, plamani). La gravide, excesul de vitamina D poate duce la malformatii fetale.

Vitamina E - Tocoferol
Prezentare Vitamina E este o vitamina liposolubila, depozitata in organism doar pentru o scurta perioada de timp, necesitand un aport alimentar regulat. Fiind un antioxidant puternic, vitamina E neutralizeaza radicalii liberi din organism. Vitamina E joaca un rol important in mentinerea sanatatii celulelor dar si a nervilor, pielii, muschilor, globulelor rosii, inimii si circulatiei. Se pare ca aceasta vitamina incetineste imbatranirea celulelor si protejeaza impotriva bolilor coronariene. Functiile vitaminei E: - Antioxidant - Sanatatea vaselor sangvine - Protectia ficatului - Metabolismul zaharurilor - Cicatrizare - Sistemul imunitar - Formarea tesuturilor - Metabolismul aminoacizilor - Metabolismul acizilor grasi - Vindecarea arsurilor Utilizare terapeutica Dificultati respiratorii Boli cardiovasculare Cancer Artrita Infertilitate Hipertrofia prostatei Deficiente imunitare Probleme ale sistemului digestiv Taieturi si lovituri Cataracta Eczema Oboseala cronica Ateroscleroza Cresterea nivelului de colesterol

VeiSlabi.Com

94

Hepatita Sterilitate Boala Alzheimer Sursele de vitamina E

Vitamina E se gaseste in principal in surse vegetale: germeni de grau, seminte de floarea soarelui, fructe uscate oleaginoase (alune, migdale), uleiuri si margarine vegetale, fructe (avocado, pere), legume verzi (spanac), dar si animale: ficat, galbenus de ou, unt.

Alimente bogate in vitamina E (in micrograme la 100 g) Ulei de floarea soarelui 56 Germeni de grau 21 Ulei de arahide 17,2 Ulei de masline 12 Unt 10 Margarina 10 Carenta de vitamina E Semnele hipovitaminozei E sunt variate si insemnate: vindecarea lenta a ranilor, varicele, pierderea tonusului muscular si infertilitatea. Aparitia unor pete brune pe pielea persoanelor in varsta este unul dintre semnele acestei carente. Aceste pete se datoreaza acumularii toxinelor rezultate in urma oxidarii acizilor grasi si nu apar la subiectii care beneficiaza de un aport suficient de vitamina E. Unii cercetatori afirma ca exista o legatura intre carenta de vitamina E si unele tipuri de cancer. In plus, exista o forma de anemie provocata de carenta de vitamina E. Cea mai importanta consecinta a carentei de vitamina E este arterioscleroza afectiune in care pe peretii vaselor sangvine si in tesuturile moi se formeaza depozite de calciu. Acestea duc la ingrosarea, pierderea elasticitatii si chiar la blocarea completa a arterelor. Carenta de vitamina E la femeile insarcinate este principala cauza a nasterilor premature. In plus, copiii prematuri sufera si ei de aceasta hipovitaminoza, vitamina E fiind transmisa fatului de catre mama. Carenta acestei vitamine poate duce la miopie sau chiar la cecitate, iar, prin distrugerea globulelor rosii, ea poate provoca icter la nou-nascuti. S-a demonstrat ca administrarea a 600 mg de vitamina E viitoarei mame, la scurt timp inaintea nasterii, poate preveni aceste probleme. Simptomele carentei de vitamina E: - Arterioscleroza

VeiSlabi.Com

95

- Malformatii congenitale - Sterilitate - Hipertrofia prostatei - Cancer - Pete brune pe piele - Hipotiroidie - Metabolism lent - Miozita - Anemie - Cresterea nivelului de colesterol - Varice - Flebita - Tromboza - Embolie - Icter - Nastere dificila Necesarul de vitamina E Doza recomandata de vitamina E (in micrograme pe zi) Sugari 4 Copii intre 1 si 3 ani 6 Copii intre 4 si 6 ani 7,5 Copii intre 7 si 9 ani 9 Copii intre 10 si 12 ani 11 Adolescenti intre 13 si 15 ani: baieti fete 12 Adolescenti intre 15 si 19 ani: baieti fete 12 Adulti: barbati femei 12 Varstnici (peste 75 ani): barbati femei 20 50 Gravide 12 Femei care alapteaza 12 Hipervitaminoza E Riscul de hipervitaminoza este foarte scazut -chiar si in conditiile administrarii unor doze mari, aceasta vitamina nu devine toxica. De fapt, este necesare o doza de 100 ori mai mare decat cea recomandata pentru ca vitamina E sa devina toxica!

VeiSlabi.Com

96

www.VeiSlabi.com

VeiSlabi.Com

97