Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
295Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Testament '' Tudor Arghezi'' Comentariu

Testament '' Tudor Arghezi'' Comentariu

Ratings: (0)|Views: 8,417 |Likes:
Published by _mitaita_

More info:

Published by: _mitaita_ on Sep 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/19/2013

pdf

text

original

 
TESTAMENT - TUDOR ARGHEZI - REFERAT - COMENTARIU Prezentare generalaPoezia Testament de Tudor Arghezi deschide primul volum de poezii, " Cuvinte potrivite" (1927) şi constituie poezia sa programatică, poate cea mai cunoscută artă poetică dinlirica românească. Alte poezii programatice sunt "Portret", "Rugă de seară", "Ia aminte"."Dansează stihul ritmul şi pas cu pas îl sună,O rimă-i mai scâlcie, o rimă c mai bună,Dar trebuie o rimă şi-o pauză la vers,Cum e şi călcătura la horă şi la mers.Căci de se frânge stihul străbat şi dă în gropiŞi jocul pare-o horă ca de ologi şi şchiopi. (...)Gătit de sărbătoare cu fir, să luăm aminteCa stihul e o nuntă de graiuri şi cuvinte."("la aminte")Tema poeziei "Testament" exprimă concepţia despre artă a lui Arghezi şi defineşte programatic întreaga creaţie lirică a poetului, în care cuvântul este atotputernic, stăpânabsolut al universului, iar opera literară este rodul harului divin şi al trudei.Semnificaţia titlului. Cuvântul Testament înseamnă un act prin care o persoană lasă bunurile sale urmaşilor. În poezia lui Arghezi, "testament" înseamnă relaţia spiritualăîntre generaţii precum şi responsabilitatea urmaşilor faţă de moştenirea primită. Deasemenea, titlul ilustrează şi în sens propriu faptul că poezia este un "act oficial" întocmitde poet, prin care lasă moştenire urmaşilor opera sa literară:"Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte,Decât un nume adunat pe-o carte."Structura poezieiPoezia începe printr-o negaţie, care are rolul de a accentua valoarea deosebita amoştenirii, opera literară, bunul cel mai de preţ al poetului, pe care acesta o lasă printestament viitorimii, accentuând faptul că ea constituie o acumulare spirituală "de lastrăbunii mei", realizată cu mult efort şi în mod evolutiv:"Prin râpi şi gropi adânci.Suite de bătrânii mei pe brânci"
 
Continuarea tradiţiei străbune, continuarea operei înfăptuite de strămoşi constituie otreaptă în evoluţia spirituală a omenirii, simbolizata aici prin "fiule", o adresare directă,care dă poeziei un ton familiar, intim, ce apropie generaţiile trecute de viitorime:"Şi care, tânăr, să le urci le-aşteaptă,Cartea mea-i, fiule, o treaptă."Ca mesager al trudei şi durerii străbunilor, poetul aşază "cartea" la căpătâiul civilizaţieiomeneşti, cu îndemnul, din nou adresat direct, de a respecta acest bun spiritual şi a-l ducespre progres:"Aşaz-o cu credinţă căpătâi,Ea e hrisovul vostru cel dintâi"Evoluţia spirituală este ilustrată prin instrumentele pe care poetul le enunţă în poezie, dela munca fizică, omenirea a progresat către o activitate intelectuală, ideatică:"Ca să schimbăm acum, întâia oarăSapa-n condei şi brazda-n călimară"Limbajul poetic vine din vorbirea bătrânilor, din limba populară, "Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite", din care poetul a "ivit cuvinte potrivite", ceea ce constituie omărturisire de credinţă, căreia îi rămâne devotai. Inovaţia stilistică argheziană face ca poetul să valorifice cuvintele în sens estetic, să le dea o nouă semnificaţie, întrucâtcuvântul este la Arghezi atotputernic:"Le-am prefăcut în versuri şi-n icoane.Făcui din zdrenţe muguri şi coroane,Veninul strâns l-am preschimbat în miere,Lăsând întreagă dulcea lui putere."Cuvântul arghezian este omnipotent, el poate să mângâie sau să pedepsească:"Am luat ocara, şi torcând uşureAm pus-o când să-mbie, când să-njure."Cuvântul este divin, este dat de la Dumnezeu, poetul făcând trimitere la Biblie, unde sespune că "mai întâi a fost cuvântul", iar generaţiile viitoare au datoria de a-l păstra şi a-lînălţa:"Am luat cenuşa morţilor din vatrăŞi am făcut-o Dumnezeu de piatră,Hotar înalt, cu două lumi pe poale,Păzind în piscul datoriei tale. "Datoria poetului este aceea de a ilustra în poezia sa, 'Vioara", durerile neamuluiromânesc, imaginea grotească a stăpânului jucând "ca un ţap înjunghiat" fiind subliniatăde ideea biciului răbdat întors în cuvinte, ca simbol al izbăvirii şi pedepsirii celor ce au provocat suferinţele. Limba poetică în care sunt exprimate aceste idei este surprinzătoare
 
 prin inovaţie stilistică, Arghezi aducând în literatura română estetica urâtului, o nouămanieră literară de a exprima frumosul, dându-i astfel o nouă valoare:"Din bube, mucegaiuri şi noroiIscat-am frumuseţi şi preţuri noi."Tudor Arghezi considera poezia o domniţă răsfăţată, aleasă, care este plină desensibilitate şi de nobleţe spirituală:"întinsă leneşă pe canapeaDomniţa suferă în cartea mea."' Ultima strofă dă o definiţie concretă operei literare care, în concepţia lui Arghezi este oîmbinare armonioasă între har, talent, inspiraţie şi trudă, efort, între care există o uniune perfectă:"Slova de foc şi slova făurităîmperecheate-n carte se mărită,Ca fierul cald îmbrăţişat în cleşte."Poetul se consideră robul cititorului, care este "Domnul", el creează o operă care să fiecitită de urmaşi, e cel care trudeşte din greu pentru ca cititorul sâ fie conştient de datoriasa de a contribui la evoluţia civilizaţiei spirituale a omenirii:"Robul a scris-o. Domnul o citeşte,"întreaga operă literară este rodul unei tradiţii strămoşeşti în care se înscrie şi opera lui înmod evolutiv, progresiv, pe care o lasă moştenire urmaşilor, aşa cum şi el a preluat-o şi aînfrumuseţat-o, a îmbogăţit-o, a înălţat-o spiritual:"Făr-a cunoaşte că-n adâncul eiZace mânia bunilor mei.Limbajul artistic (estetica urâtului) se individualizează în literatura noastră prin modalităţioriginale şi novatoare:1. sintagme poetice construite în serii opuse: "graiul lor cu îndemnuri pentru vite"/ "amivit cuvinte potrivite"; "bube, mucegaiuri şi noroi/frumuseţi şi preţuri noi";"zdrenţe/muguri şi icoane"; "veninul"/"miere";2. metafore surprinzătoare ca semnificaţii: pentru sensul de opera poetul foloseşte omultitudine de metafore: "carte", "hrisov", "ocara", "cuvinte potrivite", "Dumnezeu de piatră", "ciorchini de negi", "slova de foc şi slova făurită";3. epitetele se disting prin inovaţie, prin alăturarea de cuvinte surprinzătoare: "dulcea lui putere", "durerea surdă şi amară", "torcând uşure";4. sintaxa surprinde prin inversările de topică: "Şi dând în vârf, ca un ciorchin denegi,/Rodul durerii de vecii întregi."5. limbajul popular este semnificativ în poezie prin expresiile şi cuvintele populare: "pe brânci", "saricile"; "plăvani", "poale", "zdrenţe", "ţap înjunghiat , "se mărită".Versurile au metrică variabilă, iar lexicul e abrupt, colturos, în consonanţă cu asprimeaideilor transmise.Orice act creator spiritual implică şi cultul poetului pentru tradiţie, pentru strămoşi şitotodată responsabilitatea creatorului faţă de urmaşi, idee exprimată, de Arghezi în modexplicit: "Poezia e însăşi viaţa, e umbra şi lumina care califelează natura şi dă omului

Activity (295)

You've already reviewed this. Edit your review.
Tudor Gorovei liked this
Mihai Daniel liked this
Mihai Daniel liked this
Geo Burlibasa liked this
Țurcanu Mihail liked this
Iulian Strunel liked this
Artur Zeleni liked this
Mihaela Bz liked this
Ana Gincu liked this
Moisa Carla liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->