CARTE DE LEACURI I REETE NATURISTE

Accident vascular: (reeta mnstireasc), rdcin de spnz de mrimea palmei, se

toac, se pun 2 litri de ap cldu, se las la cldura camerei la macerat pn face floare deasupra, se filtreaz. Se nmoaie un tifon pus n 4 n lichid, se pune pe cap, se acoper cu un fes timp de 1 ora, apoi se usuc prul la aer. Tratamentul se face o dat pe zi timp de 7 zile. Afte i abcese; frunze de morcov 100 g. ntr-un litru de ap se fierb i se face gargar pentru a cicatriza. Artrit temporo-mandibular; amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet, reflexoterapie, acupunctur Arteroscleroz, fragilitate vascular; pulbere de ctin 1 linguri de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i integritii vasculare. Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului format din, 1 linguri pulbere de ctin, una de polen i una de miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni. S-au recuperat destul de repede i pacienii cu accidente vasculare.(vezi, medicamente) Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din organism, determinnd rigidizarea si scleroza vaselor de snge, planta conine cea mai mare cantitate de siliciu solubil, n cure de 2 3 luni. Astenia, oboseala; tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect nviortor puternic, stimulnd circulaia cerebral, favoriznd activitatea intelectual. Se va folosi numai smirna procurat din farmaciile i magazinele naturiste. Macerat de isop, (1 linguri plant ntr-un pahar de ap, la tremperatura camerei, se macereaz de seara pn dimineaa) litru ndulcit cu miere. Tratamentul dureaz 21 zile. Cu aciune tonica asupra psihicului, favorizeaz concentrarea i alung gndurile negre. Ulei de somon (omega 3), reduce nivelul colesterolului, fluidific sngele, regleaz tensiunea, ajut inima s funcioneze normal. Ceai de suntoare i tei ndulcit cu miere, ajut pentru un somn linitit. Blefarit, conjuctivit; se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de ptrunjel, se in 20 30 min.. Tratamentul se face 7 zile. Cderea prului ; 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1 ou, 1 cpn usturoi pisat, se amestec, se face prul crri i se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal cu ampon. Tratamentul se face o data pe sptmn. Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru de oet, se macereaz 10 zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului. Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, se maseaz capul uor, zilnic timp de o lun

Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adaug 1 parte de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul cu ap cldu. Dac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de msline. Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului i contribuie la scderea colesterolului. 1 pahar de suc de castravei cu 1 lingur de miere se ia pe stomacul gol dimineaa i seara nainte de culcare. ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap fierbinte, se infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri de miere, prul se umezete cu aceast 9infuzie, dup 30 - 40 min. se limpezete cu ap cldu, se repet la 10 zile. 200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de ricin, 200 g. usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri sare de mare. Se pun la macerat, timp de 2 sptmni. Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se frecioneaz prul la rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de brusture sau urzic. Cataract; 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de sus apoi se clipete, ustur puin. Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A i C, care au efect antioxidant. Se folosete sub form de suc, sau salata crud cu zeam de lmie. Cearcne, vase de snge sparte pe fa; alimentaie greit sau o afeciune hepatic. nceputul de varice, evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor. Diet fr colorani, arome, conservani, carne de porc, tutun, alcool i cafea. Se ia echinaceea, anghinare i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete, care regleaz secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele sau ulei de msline. Cancer de limb; (vezi cancer esofagian) Sau pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul, stimuleaz puterea de aprare a organismului. ( vezi, medicamente..) Candidoz lingual; se badijoneaz limba cu o soluie de 50 g. glicerin simpl, 3 tb stamicin, 2 fiole vitamina 12, de 3 - 4 ori/zi. i gargar de 3 ori/zi, cu o soluie din 1 linguri de bicarbonat de sodiu, ntr-un pahar de ap, pentru schimbarea ph-ului. Ceai de muguri de plop, splturi bucale, tamponarea limbii cu soluie de propolis sau se sug tablete Proposept. Conjunctivit; se pune pe ochi comprese cu infuzie din petale de trandafir, timp de or. Este i un excelent tratament cosmetic, pentru combaterea cearcnelor i a ridurilor. Degenerescen macular; Carotenoid complex 100% naturist, crete imunitatea organismului, se ia la 10 min. dup mesele principale. Are rezultate bune i pentru cataract, glaucom. Depresia, anxietatea, stresul; tratament cu lavand tinctur (ntr-un borcan se pune plant, se completeaz cu alcool de 70, se las la macerat 14 zile, agitnd din cnd n cnd borcanul) 1 linguri la pahar de ap de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 3 luni. Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd buna dispoziie i alungnd gndurile rele , efectul ei este egal cu antidepresivele de sintez. Mod de folosire 1 linguri de plant la 1 can de ap clocotit, de 3 ori/zi. Ginsengul amelioreaz strile de oboseal i de stres, urmnd o cur de 6 - 8 sptmni. Planta conine vitamina B1, B2 i estrogen producnd o stare de calm.

Valeriana conine substane active extrase din rdcin, care linitesc nervii i relaxeaz. Efectul calmant i somnifer vine din uleiurile eterice. Se gsete sub form de tinctur, ceai, drajeuri. Medicamente cu csubstane active 100% naturale, Rhodiolin (Rhodiola Roseea) i Noni lichid (morinda citrifolia), se va vindeca sistemul nervos i inunitar, Strong Bones 2 capsule/zi cu 30 min. nainte de mas. Macerat rece din petale de trandafir, de 3 ori/zi, cte o can, timp de o lun. Durere de cap, lovituri, vase sparte, cheaguri : miere si tmie pisat n pari egale se unge capul desprind prul n crri. Se las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap cldu. Cura cu lavand ulei (se obine numai industrial, se gsete n magazinele naturiste), 1- 2 pic, cu puin miere. Ca tratament ndelungat se recomand pulberea de lavand (vezi ficat, dischinezie biliar), 1 linguri de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol Uleiul de lavanda obinut prin macerare n ulei de msline, (nu este toxic), se folosete l a masarea tmplei, frunii i gtului, ndeprteaz cu uurin durerea de cap. Mestecarea ctorva tulpini de mrar verzi combate durerea de cap, astenia i stresul. Dureri de cap, febr; tinctur muguri de plop negru, 50 pic. de 3 ori/zi Dureri de dini; pe dintele dureros, se pune un tampon de vat mbibat cu suc de ceap. Epilepsie; cure succesive de 40 zile, cu 10 - 20 zile pauz, se ia pe nemncate 1 linguri de pulbere de brnca ursului de 3 - 4 ori/zi, cu ceai de suntoare sau busuioc. Supra dozat d reacii alergice, vasodilataie periferic i hipotensiune. Este o boal n care bolnavul respect cu strictee indicaiile medicului, poate duce o via normal, iar crizele pot fi nlturate de multe ori pentru toat viaa. Alcoolul, agraveaz frecvena i intensitatea crizelor. Efortul fizic i psihic prea mari sunt contraindicate. Se respect timpul necesar de odihn i somn. Tratamentul prescris se ia toat viaa n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea brusc, poate declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian, poate nltura pentru mult timp crizele. Deci bolnavii de epilepsie nu sunt invalizi, dac se trateaz corect i duc o via cumptat, boala se ine n fru Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se scoate cu o sering 5 ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75 ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie, se pun la fiert, amestec bine, se dau n cteva clocote. Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de mas. Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi. Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi. Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/.zi Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt Exoftalmie; eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i fitoterapie. Se face un amestec din semine de armurariu, limba mielului, albstrele, silur, rdcin de ppdie, i coada oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb timp de 15 min. apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd asupra ochilor i regleaz glanda suprarenal ( care produce cortizonul). Local se pot pune comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur, albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun ntr-o sit i se las cteva min. la jetul de ap). Fr miros i gust; se renun la Bixtonim i Rinofug. Se face un amestec n pri

Fotofobia; simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la ceaf, la baza craniului i punctele de la mini i picioare pe meridianul intestinului gros, plmn i ficat. Gripa, guturai; tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10 - 12 zile - macerat, 50 - 100 pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr. Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se toac prin maina de tocat mpreun cu coaja, se amestec cu 100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de miere, se folosete n cantiti mari n timpul epidemiilor de grip. Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi, medicamente) se iau preventiv 5 6 lingurie/zi, pe stomacul gol, timp de minimum 3 sptmni. n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12 lingurie/zi, pentru a ajuta organismul s se apere. Picurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2/zi. In acelai timp se unge cu ulei fruntea, tmplele, urechile, ceafa, prile exterioare ale nasului. Uleiul de ment de poate amesteca i cu camfor. Gingiile; retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau 10 tablete de aspirin, se piseaz bine, se onine un praf foarte fin, se amestec cu o linguri de bicarbonat de sodiu i una de sare de buctrie. Cu acest praf, aplicat pe periua dini, se fac splturi de 2 3 ori/zi. Se sug de 2 3 ori/zi tablete de Proposept cu propolis, sau se fac splturi dentare cu tinctur de propolis Hipoacuzie; deficienele auzului i ale urechii, in de o tulburare a energiei rinichilor cu care te nati deficitar. Tratament cu reflexoterapie i acupunctur Infecie cu stafilococ la ochi; comprese cu vin natural de cas Insomnia; capsule cu o planta Rhodiola rosea, trandafir slbatic din Siberia, mai combat nervozitatea de peste zi, depresia, Amestec din plante uscate, talpa gtei, flori de pducel, rdcin de valerian, n cantiti egale. Peste 1 lingur de amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1 or, se bea cldu cte 50 ml. de 4 ori/zi nainte de mesele principale i nainte de somn Cura de lavand tinctur (vezi depresia, cap), 1 linguri de 3 ori/zi. Inflamaii ale cavitii bucale; 1 lingur de frunze mrunite de salvie, cu 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 35 min. apoi de face gargar Insomnia; melatonina este un hormon din corpul uman, secretat n momentul cnd se ntunec, pregtind organismul pentru odihn. Cnd se deregleaz metabolismul ncep tulburarile de somn, se recomand bio-melatonina ctre restabilete echilibrul, inducnd astfel un somn profund i odihnitor. Este i un antioxidant protejnd celula mpotriva radicalilor liberi Keratit; picturi pe baz de aloe stabilizat, de 2 - 3 ori/zi dup cteva aplicri nltur senzaiile neplcute (nepturi, fotofobia, ochi uscai Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se pun ntr-un pahar cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare durerea de cap i senzaia de cap greu. Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 linguri ap distilata si 2 linguri ulei de msline, se amestec i se maseaz capul, se las 2o de minute, apoi se spal cu ampon. Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se amestec i se maseaz in jurul urechii.

Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un semn al slabei circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru ameliorare se ia Ginkgo Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru mbuntirea circulaiei, usturoi (germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei iute, hrean, cuioare, scorioar, urzici. SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual, atenia. Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. Un medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i opereze copilul i s-i dea 1 aspirin mprit n 4 astfel, la ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45. La ora 20, bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile. Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim alimentar ar putea duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul de ciocolat, cacaval, citrice i cafea. Se reduce cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe baz de zahr, petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea, ciupercile, nucile. Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe rnd din diet. Dac nu se mai declaneaz nici o criz n perioada de abstinen, produsul incriminat se introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a fi consumate sub forma unor mese mici i numeroase; cereale, pine prjit, unt sau margarin, biscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz, mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau telemea, mere, ciree, produse apicole, care s nlocuiasc zahrul. De asemenea sunt necesare suplimente nutritive bogate n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu i zinc. Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de propolis, soluie alcoolic de 5 - 7 %, de 2 ori/zi. Boala este cauzat de o disfuncie a rinichiului i a vezicii biliare. Se consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie. Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi, ceap i ct mai puin carne. Bronhoron; vezi infeciile respiratorii. Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii, este o infecie n urechea medie provocat de rceal. grip, scarlatin puroiul i scade auzul. Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de tinctur de propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi seara. Se mai poate pune miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi seara. Pentru a scpa de durere se introduce n ureche o frunz proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur inflamaia O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie. Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie Bucureti. Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol. Bronhoron, (vezi infeciile respiratorii). Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta, durere de cap, mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu este suficient. Splturile cu ap srat n nas, apoi se badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se completeaz tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic. Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local, care const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul exterior al nasului. Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant. Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat, 3 linguri la o can de ap, de 3 4 ori/zi. Sau ceai de salvie, 2 lingurie la 100 ml. de ap.

Suntoarea calmeaz durerile dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face direct cu degetul pe gingie, sau din exterior, prin obraji. Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre. Importante sunt vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt. Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc, de mesteacn, de soc i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se fierbe, apoi vasul se acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal prul cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie se cltete prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap. Pduchi i ali parazii; 3 - 4 pic ulei de lavanda se amestec cu 1 linguri de oet, se aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de 3- 4 ore, pentru a forma un mediu de vapori, care vor sufoca insectele. Tratamentul se aplica 7 - 10 zile la rnd. Pistrui; se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap. Peste o ceap tiat mrunt se toarn 100 ml. oet de mere, se las la macerat, 2 - 3 zile, se fricioneaz pielea de 2 - 3 ori/sptmn. Peste 2 - 3 castravei, tiai cubulee, se toarn 500 ml. lapte crud, se macereaz 3 zile, apoi se aplic de 2 - 3 ori pe piele i vor disprea pistruii. Rinit alergic; timp de 10 zile din lun, se beau 2 cni de ceai coada oricelului. A 2-a lun, 10 zile se beau 2 cni de ceai trei frai ptrai. A 3-a lun se beau 10 zile 2 cni de ceai de urzic. A 4-a lun se bea timp de 10 zile cte 2 cni de ceai de soc. Ordinea nu conteaz, toate ceaiurile sunt sub form de infuzie i cu ele se fac i splturi nazale. Picturile de extract de muguri de coacze negru. Zilnic nainte i dup mese se face gargar cu ceai de salvie, cu 5 - 6 pic. de tinctur de propolis. Infuzia se prepar pentru fiecare procedur. Cura dureaz cteva sptmni. Scderea vederii; frunze uscate i fructe de corn, se pun n ap clocotit, se las 2 min. la fiert, se acoper vasul i se las la rcit. La 100 ml. ap 1 lingur de plante. Seara nainte de culcare se picur n ochi cte 2 - 3 pic., apoi se pune un tifon steril umed peste pleoape. Se aplic alternativ 3 seri da, 3 seri nu. anxietatea i aritmia cardiac. Crete rezistena la stres i imunitate, cura dureaz 3 luni. Schizofrenia ; macerat rece de isop (1 linguri plant ntr-un pahar cu ap, la temperatura camerei, de seara pn dimineaa) 2 3 pahare/zi timp de 2 sptmni, cu una de pauz. Tmduiete sau alin bolile sufletului, chemnd ajutorul ngerilor i pe Dumnezeu. Scleroza; sucul de la o lmie, 1/2 pahar de ap fierbinte, 1 linguri de miere, se bea acest amestec seara, nainte de culcare. Sinuzit; ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct din frunze de eucalipt, ct mai mult ceai de cimbru, de mueel, sau salcie. Bronhoron; vezi infeciile respiratorii. Sprncene; lipsa lor se poate remedia cu ajutorul uleiului de ricin (mna lui Isus), prin masarea locului de cteva ori /zi, pn apare un pufuor. Sindrom vestibular drept necompensat; se badijoneaz urechea cu vat mbibat n unguent de ttneas, chiar introdus i n conductul auditiv, pusaiile neplcute i durerea au disprut. Vrtej n urechi; ceai de vsc, 1 linguri la 250 ml. ap se la s la macerat de seara pn dimineaa, apoi se nclzete uor i se bea pe stomacul gol, nghiitur cu nghiitur,

cura se ncepe cu 3 ceti/zi, timp de 3 sptmni, apoi se beau 2 ceti/zi seara i dimineaa timp de 2 sptmn, apoi se continu cu 1 ceac/zi toat viaa De asemenea, vei gasi produse naturale deosebit de eficiente in tratarea diverselor afectiuni (sunt prezentate in ordine alfabetica). In plus, vei putea citi o multime de carti avand ca subiect medicina naturista. Pentru astazi am pregatit un alt articol cu foarte multe informatii utile. LEACURI I REETE NATURISTE Remedii naturale pentru nlaturarea durerilor Lector Univeristar Angela BEJU Durerea este cel mai important si mai frecvent semnal ce ne avertizeaza asupra unei nereguli intervenite n organism si deci asupra posibilitatii aparitiei unei afectiuni. Durerea dureaza de la citeva minute la citeva zile sau pina se ndeparteaza cauza care a provocat-o. n general, n zona dureroasa exista un dezechilibru energetic, acesta putind fi determinat de cauze dintre cele mai variate. De fapt, durerea reprezinta o comunicare catre creier, care arata ca, ntr-un anumit loc, ceva nu este n ordine. Este de dorit sa se determine cauza durerii si sa se ia toate masurile necesare pentru nlaturarea dezordinii aparute n organism. ntrucit durerea creeaza un puternic disconfort, se pune problema cum poate fi mai repede nlaturata, ncercind sa revenim la starea anterioara de bine. Iata de ce remediile naturale ne sint de un real folos n aceste cazuri. Sigur, aceasta nu elimina necesitatea urgenta de a descoperi cauza durerii si de a o nlatura. Voi ncerca sa pun n evidenta un ansamblu de remedii naturale pentru nlaturarea durerii, remedii ce ne sint de un real folos n foarte multe situatii critice. Fiecare poate alege remediul potrivit n functie de virsta, afectiune sau n functie de produsele pe care le are la ndemina.

Durerile de cap\\
a) Citeva caracteristici ale durerilor de cap 1. Durerile de cap difuze, care se manifesta n timpul zilei, sint caracteristice neurasteniei. 2. Durerile de cap nsotite de febra, varsaturi, ntepenirea cefei sint tipice pentru meningoencefalite. 3. Durerile de cap nocturne sint caracteristice tumorilor cerebrale. 4. Durerile de cap mai pot surveni n gripa, indigestie, hipertensiune arteriala, artroza cervicala, tulburari de vedere etc.

b) Remedii naturale pentru nlaturarea durerilor de cap 1. Comprese pe timple, cu cartofi cruzi rosii. Se mai pot pune rondele de cartofi cruzi pe frunte sau pe ceafa. 2. Comprese cu frunze de varza. Se nfasoara picioarele cu frunze de varza n special seara la culcare (compresa se pastraza pina dimineata, iar n zilele libere se poate pune compresa cu frunze de varza si dimineata). 3. Comprese de picioare cu apa si otet: se pun ciorapii umeziti cu apa si putin otet (se nmoaie ciorapii n apa cu otet si apoi se storc) si peste ei se pun ciorapi uscati de lina. Se sta cu aceasta compresa 1-2 ore sau, daca adormiti, o scoateti cind va treziti. Ultimele doua tipuri de comprese au proprietatea de a agita circulatia n partea de jos a corpului, atragind singele din partea de sus n partea de jos a acestuia. 4. Bai calde de picioare cu sare si cenusa; n apa calda de 25-26 grade se pune o mina plina de sare si eventual doua miini de cenusa de lemn. Se amesteca, se pune ntr-un vas si se fac bai de picioare timp de 12-14 minute. Aceste bai atrag singele spre picioare, slabind tensiunea de la cap. Ele au efect calmant nu numai n durerile de cap, dar si pentru durerile de git si circei. Ele sint bune si pentru evitarea unui accident cerebral n cazul n care se simte o tensiune puternica n regiunea capului. 5 . Ulei de levantica: 5 picaturi pe o bucatica de zahar - se consuma zilnic. 6 . Infuzie de urzica (o lingurita la o cana de apa). Se beau 2-3 cani pe zi. 7 . Infuzie de ciubotica cucului, 2-3 cani pe zi. Are efecte deosebite n durerile de cap pe baza nervoasa si n migrene. 8 . Infuzie de coada soricelului, 2-3 cani pe zi. Se utilizeaza n dureri de cap puternice (de parca vrea craniul sa pocneasca) si n congestie cerebrala. 9. Pentru durerile de cap localizate deasupra ochilor si la nivelul fruntii se recomanda o cura de 3-5 saptamini cu infuzie de pelin (o priza mica de pelin se lasa sa stea 3 secunde ntr-o cana cu apa fierbinte). Ceaiul se bea cu nghitituri mici, din ora n ora. 10. n caz de migrene se recomanda: - Infuzie de roinita (o priza de roinita galbena ntr-o cana cu apa clocotita si se lasa sa stea 10 minute). Se bea rece, cu nghitituri mici, 2-3 cani pe zi. Tratamentul dureaza minimum 3 saptamini. - Infuzie de anason, sau infuzie de tei (o lingurita de planta la o cana de apa). - Comprese cu suc de lamiie sau cu infuzie de levantica sau menta.

Dureri de dinti
1. Se face un decoct de ceapa (la un litru de apa se fierb timp de 15 minute, 3 cepe necuratate, taiate felii; se beau 2-3 cani pe zi. 2. Se aplica suc de ceapa cruda pe dintii durerosi. 3. Se aplica pe maseaua dureroasa un cocolos format din patrunjel cu sare. 4. Sucul de patrunjel se amesteca n parti egale cu alcool de 90 de grade. Lichidul se pastraza ntr-o sticla nchisa ermetic si, atunci cind apare durerea, tamponati locul bolnav cu vata mbibata n acest amestec.

n cazul nevralgiilor dentare, umeziti cu acest lichid atit gingia, cit si obrazul pe ntreg maxilarul. 5. Se clateste gura, cit de des posibil, cu infuzie de menta. 6. Durerile de dinti chinuitoare mai pot fi potolite cu ajutorul uleiului de garoafe. Se pun citeva picaturi pe doua tampoane de vata. Unul se apasa pe dintele dureros, iar celalalt se introduce n urechea aflata pe aceeasi parte cu dintele. Durerea trece fulgerator. Uleiul de garoafe se obtine astfel: Se umple o sticluta cu flori si frunze de garoafe. Se toarna deasupra ulei de floareasoarelui sau de masline, pina se acopera plantele. Se lasa la soare 15 zile sau mai mult, apoi se strecoara. Se pastreaza n sticlute, la loc racoros. 7. Se mai pot pune comprese cu argila\ .

Dureri de urechi
1. Se introduce n ureche o bucatica de vata, mbibata cu suc proaspat de ceapa. 2. Se amesteca sucul de patrunjel cu alcool de 90 de grade n parti egale. Se introduce o bucatica de vata mbibata cu acest amestec, n ureche. 3. Se introduce n ureche un baton destul de lung ca sa poata sa fie scos, continind o jumatate de graunte de usturoi ras si amestecat cu putin ulei. 4. Se picura n ureche zeama de praz copt. 5. Se picura n ureche untdelemn fierbinte.

Dureri de git
Durerile de git apar n faringite, laringite si amigdalite. 1. Foarte eficienta este impachetarea gitului cu cartofi. Se pun la fiert trei cartofi. Cartofii fierti se strivesc si se pun ntr-un servet, care se pune apoi n jurul gitului, sub forma de compresa. Se acopera compresa cu un fular gros. Cartofii trebuie lasati pe git nca doua ore. 2. Se pot aplica si cataplasme calde cu ceapa coapta, cenusa cu sare, praz fiert si presarat cu putin piper, miez de piine mbibat cu spirt. 3. Untura rinceda se ntinde pe felii de ceapa si se pune la git. 4. Infuzie de nalba - 3 cani pe zi. 5. Gargara cu infuzie din una dintre plantele: patrunjel, nalba mare, salvie, cimbrisor, musetel, salcie, frunze de dud uscate (se face de 3 ori gargara pe zi). 6. Gargara cu apa cu otet de mere. Concentratia de otet o pregateste fiecare dupa cum o suporta. Din aceasta solutie se ia din ora n ora cite o gura cu care se face gargara. Din cind n cind se si nghite putina solutie pentru a fi atinse si partile profunde ale gitului. Pe masura ce jena din git nceteaza, gargarele vor fi facute tot mai rar.

Dureri abdominale acute

Apendicita acuta - se manifesta prin dureri vii, localizate n partea de jos a abdomenului, n dreapta, nsotite de greturi, varsaturi, diaree, febra. n acest caz este necesara prezentarea urgenta la medic. Sint contraindicate compresele calde. Pina la venirea medicului se pot pune comprese cu apa rece, schimbate cit mai des.

Se mai poate bea ceai de frunze de mur. Ocluzie intestinala - se manifesta prin dureri insuportabile nsotite de varsaturi si oprirea scaunului. Pina la venirea medicului se poate pune o compresa locala rece sau gheata. Compresa calda este contraindicata. Ulcer perforat - care se manifesta prin dureri vii n capul pieptului. Pina la venirea medicului se vor pune comprese cu apa calda pe spate si cataplasme cu varza cruda pe abdomen. Pancreatita acuta - se manifesta prin dureri n partea superioara a abdomenului ce apar mai ales dupa o masa copioasa. Este necesara prezentarea de urgenta la medic. Sarcina extrauterina - se manifesta prin dureri n partea inferioara a abdomenului, nsotita de paloare si stare de molesala. Este absolut necesara prezentarea de urgenta la medic. Cistita acuta - se manifesta prin dureri n partea inferioara a abdomenului si prin urinari frecvente. Se recomanda cataplasme pe locul dureros cu praz fiert cald, bai de sezut calde cu apa si putin otet, precum si bai calde la picioare. Dizenterie - manifestata cu dureri n tot abdomenul, nsotite de febra si scaune diareice cu singe. Este necesara prezentarea urgenta la medic. n cazul durerilor abdominale se poate bea ceai de izma cald, eventual amestecat cu lapte.

Dureri lombare
Se recomanda: 1. Comprese cu sare calda (pusa ntr-un saculet de pinza) sau o caramida calda nvelita ntr-un prosop. 2. Comprese calde cu apa amestecata cu putin otet (sau cu biter suedez). 3. Cataplasme cu piure de cartofi fierbinte. 4. Bai de sezut cu ceai de coada calului. 5. Se beau trei cani pe zi de ceai din urmatorul amestec din plante n parti egale: coaje de salcie, mesteacan, soc, coacaz negru.

Dureri reumatice
n primul rind se recomanda sa se renunte o perioada mai lunga la supe de carne, carne de vita, carne de porc, afumaturi. De asemenea, nu se va consuma alcool. 1. Decoct de coaja de salcie (2-3 linguri de coaja uscata si pisata pentru un litru de apa). Se beau 2-3 cani pe zi. 2. Infuzie de coada calului - zilnic 1-2 cani de ceai, minimum trei saptamini. 3. Bors proaspat - o cura de o saptamina pe luna linisteste durerile. Borsul stabilizeaza circulatia singelui si este un mijloc excelent de ntarire a sanatatii. 4. Pe locurile dureroase se vor pune comprese cu frunze de varza (n prealabil se strivesc putin cu sucitorul si se ncalzesc pe plita). 5. Pe locurile dureroase se pot pune cataplasme cu ceapa cruda taiata felii, cu hrean, cu frunze calde de varza fiarta sau cu tamiie calda. 6. Se mai pot pune si cataplasme cu argila.

Dureri menstruale
1. Infuzie (cu o lingurita amestec de plante la o cana de apa) din urmatorul amestec de plante n parti egale: traista ciobanului, galbenele, coada soricelului. Se beau 2-3 cani pe zi. 2. Infuzie de menta, de rozmarin sau de conuri de hamei, 3-4 cani pe zi. 3. Infuzie de patrunjel (se pun 20 grame de frunze proaspete de patrunjel n jumatate de litru de apa clocotita si se lasa 10 minute sa infuzeze. Se bea pe parcursul unei zile cite o nghititura, la intervale regulate. 4. Se lasa sa fiarba 5 minute 100 grame de seminte de patrunjel ntr-un litru de apa, apoi se lasa acoperit 10 minute. Se beau mai multe cescute pe parcursul zilei. 5. Se aplica n regiunea inferioara a abdomenului cataplasme calde cu frunze de varza fiarta.

Dureri de oase
Se bea zilnic o cana de infuzie de flori de ciubotica cucului, pina cind durerile vor disparea.

Dureri dupa amputare

1. Ceai de radacina de stinjenel (iris). Se pune o jumatate de ligurita de stinjenel ntr-un sfert de litru de apa si se lasa la macerat. Se beau n timpul zilei 1-2 cesti, cu nghitituri mici. 2. Bontul amputat se poate unge cu tinctura de ceapa (se umple o sticla pina la git cu cepe taiate, se toarna apoi alcool si se lasa sa stea zece zile la soare sau la caldura. Se strecoara si se pastreaza ntr-o sticla. 3. Se mai pot face bai de cimbru.

Oboseala
Simptomului complex al oboselii cronice a inceput sa i se acorde din ce in ce mai multa atentie si s-a dovedit ca aceasta apare mai des la adolescenti si la adultii tineri. Femeile sunt afectate mai des decat barbatii. Pentru a evita aceste stari, programul zilnic ar trebui sa fie bine organizat: ore fixe de lucru, program de munca si de odihna respectat cu strictete, mers pe jos sau cu bicicleta, practicarea unui sport adecvat in timpul liber, asadar exercitii si activitati fizice cat mai des posibil, repaus obligatoriu, de 1-2 zile, dupa examene sau altfel de competitii, evitarea zgomotului, suprimarea tutunului, a cafelei, a bauturilor alcoolice si a medicamentelor stimulante, alimentatie rationala (fara excese) si echilibrata (bogata in minerale, vitamine si oligo-elemente), toate acestea ducand in final la un somn profund si odihnitor. De asemenea cel in cauza trebuie sa se auto-educe, imbunatatindu-si starea psihologica prin gandire pozitiva. Ca si durerea, oboseala este o suferinta cunoscuta de toata lumea. Ambele sunt semnale de alarma pe care organismul le trage cind se afla in pericol, pentru a se lua masurile necesare. in timp ce durerea da de veste ca intr-o anumita regiune are loc un proces disfunctional de tesut, oboseala avertizeaza ca rezervoarele organismului se epuizeaza. Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice.

Oboseala apare dupa o zi normala de activitate, fara eforturi deosebite, care este fireasca si care dispare dupa 8 ore de somn. Dupa eforturi sustinute, peste limitele normale ale organismului, apare oboseala ca forma de boala, care dispare la terminarea efortului si trecerea la relaxare si odihna. Oboseala care devine permananta si suparatoare, poate fi datorata unei boli inca nemanifestate simptomatic, cum ar fi: cancerul, tuberculoza, hepatita sau alte boli. Oboseala psihica, denumita si astenie, este tot mai frecventa astazi, datorita modului de viata stresant, a consumului de stimulente cum ar fi cafeaua, tutunul, alcoolul si unele medicamente. Simptomele acestei astenii sunt: durerile de cap, insomnia, scaderea capacitatii de munca fizica sau intelectuala, irascibilitatea sau apatia. Atentie! Oboseala poate fi unul din simptomele unor boli de ficat, de rinichi, psihice, a cancerului sau a tuberculozei. Tratament naturist - Se trece la un mod de viata mai putin stresant, se alcatuieste un program de lucru rational, intercalat cu pauze, in timpul carora se pot executa exercitii fizice usoare, relaxante. La terminarea programului se poate face un dus reconfortant. in timpul liber se recomanda plimbari in aer liber sau exercitii usoare adecvate virstei. - Se renunta la stimulentele alimentare sau chimice, care pot deveni toxice si crea dependenta. - Evitarea starilor conflictuale, a stresului, a eforturilor epuizante fizice sau intelectuale. - Se recomanda plimbari in aer liber, exercitii usoare de relaxare. - Se trece la alimentatie bazata pe fructe si legume proaspete, bogata in vitamine si minerale. - Se fac spalari cu otet de mere, bai de sezut cu ceai din sunatoare. - Seara, inainte de culcare, se bea cu inghitituri mici lapte cald, cu miere. - Se beau ceaiuri din plante ca: musetel, conuri de hamei, pelin, roinita, maghiran, talpa gistii, tei, valeriana, sunatoare, tataneasa, nalba mare. - Se fac frectii cu ulei din pin, roinita, portocal, lemn de santal, sau inhalatii in baia de aburi. - Ca preparate naturale se recomanda paducelul si macul in capsule gelatinoase. - Camera unde se doarme sa fie curata, bine aerisita, cu o temperatura medie, fara zgomote puternice. - O ora de somn intre orele 20-24 este egala cu 2 ore de somn dupa ora 24. - Se vor evita mincarurile grele, cu condimente, care se digera greu, excitantele, cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, mai ales seara. - inainte de culcare se face un dus rece, sau se aplica mantaua spaniola, se fac exercitii respiratorii si de relaxare. - Se evita a se consuma alimente care contin noradrenalina si dopamina, cu efect excitant, care intirzie adormirea. - Se va consuma peste, orez, piine integrala, legume uscate, banane, care cresc concentratia de acid animat (precursor al serotoninei) si care stabilizeaza buna dispozitie, calmeaza somnul. - Se evita a se consuma seara carne, oua, maioneza, condimente, paste fainoase, cartofi prajiti.

Oboseala cronica Una dintre problemele actuale ale medicinei secolului nostru este cea a sindromului oboselii cronice, ca o noua forma de tulburare a polisistemului organismului, a carei cauza nu a fost acoperita nici din punctul de vedere al etiologiei, nici din punctul de vedere al patogenezei. Aceasta problema este cauza diverselor tulburari ale sanatatii fizice si intelectuale a oamenilor in societatea contemporana. Scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala, tulburarile psihosomatice, fenomenele de tulburare a personalitatii au nu numai consecinte de ordin medical pentru persoana bolnava, ci trezesc si reactia negativa a celor care o inconjoara pe aceasta. Potrivit prognozelor specialistilor, cresterea numarului si a intensitatii factorilor neprielnici din mediul inconjurator, cresterea ritmului de viata al omului contemporan, scaderea capacitatilor lui de aparare in viitorul apropiat vor duce la cresterea frecventei aparitiei persoanelor suferinde de sindromul oboselii cronice. Ce este sindromul oboselii cronice Potrivit definitiei National Institute of Health (SUA), sindromul oboselii cronice este o suferinta sistemica cu o dominare a disfunctiilor sistemului nervos central, in care oboseala este doar unul dintre simptome. Medicul pune diagnosticul de sindrom al oboselii cronice atunci cind pacientul are urmatoarele caracteristici : oboseala permanenta, inexplicabila sau recidivanta, timpul aparitiei careia poate fi determinat destul de exact; senzatia de oboseala nu este rezultatul unei tensiuni permanente fizice sau psihice; starea nu se imbunatateste considerabil dupa odihna obisnuita, ceea ce duce la scaderea capacitatii de munca, la scaderea activitatii profesionale, educative sau personale ; prezenta la pacient a patru sau mai multe dintre simptomele enumerate mai jos: scaderea memoriei de scurta durata (memorare) sau a capacitatii de a-si concentra atentia; inflamarea gitului (senzatia unei dureri, a unei arsuri in git, raguseala) ; ganglioni limfatici la git sau sub unii muschi care pot fi descoperiti printr-o simpla palpare (ganglionii se gasesc pe partea laterala a gitului sau in cavitatile submusculare si au dimensiunea unui bob de mazare) ; dureri ale muschilor (o durere care se muta, senzatia de apasare, senzatia de slabiciune a miinilor, picioarelor, muschilor spinarii) ; artralgie, dureri foarte mari ale articulatiilor (senzatia de durere a articulatiilor fara a da semne de inroseala, umflaturi sau tulburari ale miscarilor) ; somnul care nu iti da senzatia de odihna si recapatare a puterilor; slabiciune, vlaguire dupa eforturi nesemnificative din punct de vedere fizic sau psihic, oboseala care dureaza mai mult de 24 de ore. Daca, dupa ce v-ati testat cu ajutorul parametrilor dati mai sus, ati descoperit ca puteti suferi de sindromul oboselii cronice, trebuie sa mergeti la medic. Mai inainte de toate trebuie sa excludeti toate afectiunile care sint insotite de oboseala de lunga durata - afectiunile sistemice (reumatism, tuberculoza pielii), infectiile cronice, patologia glandei tiroide, afectiunile psihice. Pentru bolnavii de sindrom al oboselii cronice sint caracteristice de asemenea unele semne de oboseala intelectuala, cum ar fi greutatile intimpinate in cautarea rapida a cuvintelor necesare in conversatie, imposibilitatea de a reproduce ceea ce tocmai au citit. Se observa de asemenea tulburari de vedere - imagini neclare, dureri ale ochilor, actiunea iritanta a luminii puternice. Pentru tulburarile din sfera psiho-emotionala sint caracteristice dispozitia proasta, enervarea, nelinistea, izbucnirea in lacrimi fara un motiv concret. Dintre simptomele somatice trebuie sa atragem atentia asupra ritmului cardiac

(aritmie, tahicardie), durerilor de stomac, constipatiei sau diareei, tulburarilor ciclului menstrual. Care sint cauzele dezvoltarii acestei boli Patogeneza sindromului oboselii cronice recunoaste ca baza a acestuia teoriile infectioasa, imunitara si neuroendocrinologica. Cea mai apropiata de adevar si cea mai argumentata in acelasi timp este teoria psiho-neuroendocrinologica. Ca baza a acestei teorii patogeneza sindromului oboselii cronice ia conditia de tulburare a axei hipotalamohipofizare. Dupa cum se stie, hipotalamusul este o structura a creierului, prin care se realizeaza informatia care intra prin canalele senzoriale din mediul inconjurator si de asemenea informatia despre homeostaza (mediul interior al organismului). Hipotalamusul este un sistem polifunctional al autoreglarii si automatizarii proceselor neuroreglatorii, care se opun schimbarilor dinamice ale factorilor din mediul inconjurator si homeostaza. Hipotalamusul este legat cu adenohipofiza intr-un sistem unitar neuroendocrin, sensibil la schimbarile de natura exogenica si endogenica. Axa hipotalamo-hipofizara raspunde pentru imbunatatirea functionarii tuturor sistemelor organismului ca o rezistenta la factorii de stres de natura exogenica si endogenica si mentinerea balansului vegetativ. Printre factorii care determina tulburari ale corelatiei hipotalamo-hipofizare se numara incarcaturile psiho-emotionale, situatiile de stres de lunga durata, schimbarile cronobiologice (dereglari ale regimului de munca si odihna, munca pe timp de noapte, schimbarile de fus orar in timpul zborurilor transoceanice). Acestor factori le putem adauga o situatie nefavorabila din punct de vedere ecologic, actiunea razelor electromagnetice si ionice, care sint continute in produsele alimentare si in mijloacele chimice naturale, chiar in medicamente. Acestia si alti factori care actioneaza prin intermediul unor sisteme senzoriale determina niste reactii de raspuns in sistemele superioare de reglare ale sistemului nervos central si chiar tulburari de natura hipotalamohipofizaro-endocrina (ale glandelor suprarenale, ale tiroidei), care duc la tulburari de natura metabolica, imunitara, nervoasa si psihica (se caracterizeaza ca boli ale lipsei de adaptare). Rolul important al tulburarilor sistemului nervos central in patogeneza sindromului oboselii cronice ca o boala a lipsei de adaptare este confirmat de datele despre frecventa cazurilor de boala in timpul unor catastrofe naturale (urmarile din punct de vedere medical ale uraganului Andrew), in timpul unor actiuni de razboi (sindromul veteranilor razboiului din Golful Persic), in timpul catastrofelor ecologice (catastrofa de la Cernobil). Este de remarcat si cresterea relativa a numarului suferinzilor de sindromul oboselii cronice in marile orase ale tarilor bine dezvoltate din punct de vedere intelectual, dar si in rindul reprezentantilor straturilor societatii care nu exceleaza din punct de vedere social si economic. Cine sufera cel mai des de sindromul oboselii cronice Potrivit datelor oferite de statisticile medicale, intre 65 si 78 la suta dintre pacientii cu sindrom al oboselii cronice sint femeile aflate la virsta reproductiva (intre 18 si 50 de ani). O asemenea statistica este conditionata de un mecanism foarte complex al reglarii neuroendocrinologice a homeostazei organismului feminin, in particular al reglarii hipotalamo-hipofizaro-gonadice, pentru care sint caracteristice ciclicitatea cronobiologica, legaturile inverse senzoriale si poliorganice. Fiind complicat prin constructia si legaturile sale functionale, complexul neuroendocrinologic al femeii este mai sensibil la schimbarile mediului inconjurator si ale homeostazei. Pentru confirmarea

acestei idei se pot aduce urmatoarele exemple: amenoreea din timpul razboiului, dezvoltarea sindromului hipotalamo-hipofizar in perioada de pubertate la fete ca urmare a unei tensiuni nervoase si psihice de lunga durata (starile de stres continuu la scoala sau in familie), a bolilor infectioase, a traumelor. Sindromul oboselii cronice printre femeile din SUA este raspindit in proportie de 0,8-2,5 la suta din numarul populatiei, in Italia - 0,28 la suta, iar in Australia - 0,04 la suta. Cum se trateaza sindromul oboselii cronice In zilele noastre exista citeva directii in tratarea sindromului oboselii cronice, dar cu toate acestea nici una dintre ele nu este determinata din punct de vedere patogenic si nici destul de eficace. Pentru cresterea capacitatii de munca fizica si psihica, pentru inlaturarea oboselii, pentru revenirea starii de buna dispozitie, cea mai eficienta este folosirea unor antidepresive naturale. De exemplu, foarte indicat este decoctul de sunatoare - un mijloc natural cunoscut inca din vechime pentru intarirea capacitatilor de aparare ale organismului. Un moment important in terapia sindromului oboselii cronice este scaderea starii de stres care insoteste in mod permanent ritmul dezordonat al vietii noastre. Pentru aceasta va ajuta preparatele care au la baza tranchilizatorii naturali. Nici un fel de medicament insa nu poate inlocui o alimentatie normala, echilibrata, adecvata eforturilor depuse si starii psihice si emotionale. O mare insemnatate au folosirea factorilor naturali de tratare, exercitiile fizice, elementele de psihoterapie care alcatuiesc un tratament determinat din punct de vedere patogenic al acestei boli. Pentru ca toate reactiile sistemelor de reglare neurovegetativ si neuroendocrin sint nespecifice (excitant nespecific - raspuns nespecific), si tratamentul indreptat catre restabilirea echilibrului rupt trebuie sa se opuna factorilor negativi cu actiune nespecifica. Asemenea proprietati au factorii naturali de tratament care intra in arsenalul fizioterapiei si reabilitarii medicale. Metodele fizioterapeutice sint naturale (tratamentul balneoclimateric) si artificiale (terapia cu raze laser, terapia cu lumina, hidroterapia) si au o serie de superioritati fata de terapia medicamentoasa. Ele nu produc alergii si boli de natura medicamentoasa, nu au efecte secundare, nu duc la dependenta de medicamente, sint asimilate usor de catre bolnav. -Baia - mai buna decit somnul Cel mai bun tratament fizioterapeutic este intr-o statiune balneoclimaterica sau intr-un spital. In arsenalul metodelor recomandate intra ultrasunetele, electroanalgezia, diferite proceduri in apa. In conditii domestice va puteti organiza propria statiune balneoclimaterica. Mai inainte de toate un dus cu apa calda si rece in fiecare dimineata. Schimbarea regimului temperaturilor tonifica organismul, ii imbunatateste capacitatile de adaptare. Seara este recomandata o baie calda. Un efect uimitor are psihohidroterapia domestica. Iata reteta ei: la o baie cu apa calda (temperatura apei 25-30 de grade) trebuie sa adaugati 5 kilograme de sare obisnuita, grunjoasa si va cufundati dupa aceea in apele Marii Moarte (cine doreste altceva isi poate imagina orice). Stingeti lumina si odihniti-va intr-un intuneric si o liniste profunde 30-40 de minute. Este bine ca in acest timp sa ascultati un disc care sa aiba imprimate sunetele marii. Dupa cum s-a demonstrat prin experiment, cele 40 de minute ale unei asemenea proceduri cu actiune de recuperare sint egale cu sase ore de somn normal. Dintre celelalte metode fizioterapeutice trebuie sa amintim tratamentul cu raze ultraviolete. Dupa cum au observat cercetatorii americani,

scaderea lungimii zilei, scaderea actiunii razelor ultraviolete ale soarelui coincid cu cresterea numarului de pacienti cu sindromul oboselii cronice. Soarele poate fi inlocuit cu solarul. Melanina prelucrata sub actiunea razelor ultraviolete intensifica activitatea de secretie a substantelor active din punct de vedere biologic, a mediatorilor, creste nivelul hormonilor glandelor suprarenale in singe. Cu toate acestea, inainte de a merge la solar, trebuie sa consultati un medic care sa vada daca nu exista oarece contraindicatii pentru o asemenea procedura. Unde se odihnesc suferinzii de sindromul oboselii cronice De foarte mare insemnatate este reabilitarea bolnavilor de sindromul oboselii cronice intr-o statiune, alegerea corecta a careia este deosebit de importanta pentru aceasta categorie de pacienti - de loc si anotimp depinde succesul tratamentului. Schimbarile de fus orar si de zone climaterice pot determina o agravare a procesului si pot duce la urmari de nedorit, pentru ca astfel de modificari drastice constituie un stres suplimentar pentru organismul care are nevoie de odihna. Procedeul de adaptare la un nou climat este insotit de o reorganizare a sistemelor neuroendocrinologic si imunitar. Schimbarile de temperatura, umiditate, lungime a zilelor, de activitate solara sint un puternic factor de stres. Daca un organism sanatos reactioneaza la asemenea schimbari prin reactii de adaptare, la un pacient cu sindromul oboselii cronice acest lucru conduce la o incarcatura suplimentara a sistemelor afectate si determina o crestere a disbalansului. Dupa tratamentul intr-o statiune balneoclimaterica sau chiar acasa cea mai indicata este convalescenta intr-un sanatoriu dintr-o zona cu clima obisnuita. In mod favorabil actioneaza asupra celor care sufera de sindromul oboselii cronice climatul din Muntii Carpati. In tratamentul care are loc intr-un sanatoriu bolnavilor cu acest sindrom li se aplica tot arsenalul de factori naturali de terapie, care duc la scaderea stresului, la fortificarea sistemelor nervos si imunitar. Aceste metode sint: diverse proceduri in apa, bai de aer, exercitii fizice etc. Deosebita atentie trebuie acordata folosirii terapiei cu radiu. Radiul continut in apele minerale ale unor statiuni este un izvor de raze alfa de mica intensitate. Radiul din apa care este folosita pentru baile bolnavilor (hidromasaj, pneumohidromasaj) duce la stralucirea pielii datorita particulelor alfa, sub actiunea carora are loc radioliza apei si a albuminelor. Produsele radiolizei sint stimulatorii actiunii T-limfocitelor, stimuleaza secretia de citochinine si de substante active din punct de vedere biologic. La pacientii care au fost tratati cu aceasta terapie s-a observat o crestere a imunitatii, o scadere a fenomenului de fibromialgie (pina la disparitia bolii), normalizarea somnului si cresterea capacitatii de munca. Caracterul cronic al procesului, absenta unor factori etiologici determinati si a unei teorii clare a patogenezei sindromului oboselii cronice necesita cautarea unor noi cai in tratarea acestei boli, cu folosirea atit a terapiei bazate pe medicamente, cit si pe metode naturale. Numai grija permanenta pentru sanatatea proprie, un regim normal de lucru si de odihna, o alimentatie echilibrata si bogata din punct de vedere nutritiv si o atmosfera psihoemotionala favorabila va ajuta sa va impotriviti unei asemenea suferinte atit de grele, cum este sindromul oboselii cronice.

Gastrita
Acute sau cronice, gastritele sunt afectiuni inflamatorii ale mucoasei stomacului, iar factorii care provoaca aparitia bolii sunt: 1. Factori infectiosi: virali, bacterieni (toxiinfectii alimentare, enterocolite infectioase), micotici (candida). 2. Factori chimici: exogeni (medicamente, substante toxice, alcool), endogeni (uremie, acidocetoza). 3. Factori fizici: iradierea. 4. Factori mecanici. 5. Factori alergici (sensibilitate la medicamente). 6. Factori nutritionali (carente proteice, vitaminice, minerale). Simptomele sunt: dureri in regiunea epigastrica, mai accentuate dupa mese abundente, balonari, gust neplacut, greata, regurgitari, varsaturi, diaree, arsuri in regiunea epigastrului si pe tractul esofagian. Poate fi stapanita cu calm, exercitii de respiratie si remedii naturale De ce? Greu de spus - medicina oficiala nu a gasit o explicatie completa pentru acest fenomen pe cat de des intalnit, pe atat de neplacut. In vechime, se spunea ca in tot mediul inconjurator exista un foc subtil, care la venirea primaverii devine extrem de activ in lumea vie si face deopotriva sa revina la viata plantele si intreaga natura, dar si sa iasa la suprafata toate zaturile si impuritatile iernii care sunt arse , uneori foarte violent, declansand aceasta boala. O explicatie cu parfum medieval, departe de studiile de microbiologie care pun aparitia acestei boli pe seama prezentei unei bacterii in stomac. Fara indoiala insa ca nu avem intentia de a deslusi in acest articol finele si atat de controversatele mecanisme care duc la declansarea gastritei. In cele ce urmeaza ne propunem sa va prezentam cateva remedii naturale, simple si nenocive, care sa ne dea o mana de ajutor sa trecem cu bine acest hop al primaverii. Alimentatia pentru protectia gastrica Daca exista o regula de regim alimentar in tratarea gastritei hiperacide, aceea este ca nu pot exista doua diete la fel. Mai exact, exista atatea feluri de regim cate feluri de pacienti. Rand pe rand, majoritatea regulilor de fier din tratamentul gastritei au fost demolate de experimente, unele dintre ele incredibile. Pana nu demult se stia ca toate condimentele iuti sunt o adevarata otrava in gastrita, intrucat irita peretii stomacului si cresc secretia de sucuri acide. Ei bine, in urma cu patru ani, savantii au descoperit ca pentru anumiti bolnavi, ardeiul iute, cel mai focos condiment, este un adevarat elixir, intrucat o substanta (capsicina) continuta de el este un protector al peretilor gastrici si regleaza productia de secretii acide. Pentru unii laptele este un adevarat pansament al stomacului, in timp ce la altii acest aliment declanseaza dureri de stomac insuportabile. Si atunci, ce este de facut pentru a afla cum mancam in timpul primaverii, cand sensibilitatea stomacului este maxima?

Ei bine, exista cateva principii de alimentatie pe care daca le aplicam este foarte posibil sa ne gasim intr-un timp foarte scurt tipul de dieta care este cel mai prielnic pentru noi. Iata in continuare cateva sugestii in acest sens Eliminati zaharul si alimentele cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura de alimentele imbogatite cu E-uri, intrucat ele deruteaza digestia, favorizeaza (mai ales zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter pilori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii). Renuntati la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie, alaturi de tutun este marele inamic al stomacului. Cel putin din luna martie si pana in mai, care este perioada critica pentru stomac, este bine sa renuntam la ele sau, daca nu reusim, macar sa le reducem. Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declansa din senin o criza de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat in perioada de primavara si apar binecunoscutele arsuri. Preferati, asadar, in aceasta perioada alimentele cu gust mai bland, echilibrat. Consumati cruditati si leguminoase cu prudenta - intr-adevar, salatele, ridichile si zarzavaturile crude care alcatuiesc deliciul culinar al primelor saptamani de primavara nu sunt intotdeauna foarte bine primite de stomac. Acelasi lucru se petrece si cu mancarurile de post pe baza de fasole, linte sau naut. Consumati aceste alimente cu prudenta, fara a face excese, pentru a va asigura ca stomacul dvs. le tolereaza. Preferati alimentele "reci" - ghilimelele sunt absolut necesare, intrucat nu ne referim la temperatura alimentelor (care este bine sa fie consumate caldute, niciodata reci de la frigider sau foarte fierbinti), ci la o calitate a lor intrinseca. In medicina traditionala indiana, ayurveda, sunt cunoscute cateva alimente racoroase, care calmeaza durerile de stomac si reduc senzatia de arsura. Aceste alimente sunt: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarifiat. Untul clarifiat se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, pana cand devine limpede, moment in care este luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei. Acest unt clarifiat este foarte hranitor si in cea mai mare parte a cazurilor este excelent tolerat de stomac, fiind chiar un protector gastric. Introduceti condimentele - este vorba de fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante gastrice blande, preferabile condimentelor clasice: sare, piper, diferite pudre din comert care contin amelioratori de gust si aroma. Introduceti aceste condimente in hrana gatita si in dulciuri, pentru efectul lor de reglare digestiva Incercati dieta lichida - mai ales daca deja aveti crize de gastrita, este bine sa recurgeti la alimente usoare, bine fierte, lichide. Cele mai bune sunt supele-crema din radacinoase (telina, patrunjel, morcov, pastarnac) si piureurile, care vor fi gatite fara ulei si condimentate cu sare in cantitati moderate.

Alte doua elixiruri lichide sunt sucurile proaspete, obtinute casnic, din cartofi si varza, care protejeaza stomacul si alina durerea. Plantele medicinale Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului. Ca si la alimente, nu exista o reteta standard care sa se aplice la toate tipurile de pacienti, in schimb exista cateva plante care acopera un spectru larg de necesitati in tratament. Iata cateva dintre ele: Obligeana - este fara indoiala regina plantelor folosite in tratamentul bolilor de stomac. Multi medici au relatat ca folosirea obligenei, fara nici un alt tratament, a rezolvat cazuri de gastrita extrem de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista. De ce? Pentru ca pe langa faptul ca are efecte antibacteriene si calmante gastrice foarte puternice, obligeana are o subtila actiune de armonizare la nivel psihic, in conditiile in care stresul si nervozitatea constituie cauza numarul unu in aparitia acestei boli. Obligeana se administreaza astfel: o jumatate de lingurita de pulbere (obtinuta prin macinarea radacinii de obligeana cu rasnita electrica de cafea) se ia pe stomacul gol de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mese. Obligeana este insa contraindicata in cazurile in care durerile de stomac sunt insotite de o senzatie puternica de voma, caz in care este bine sa folosim musetelul. Musetelul - blanda romanita, cu micile sale flori albe si parfumate, este un remediu neasteptat de puternic in tratamentul a-la-long al gastritei. Se administreaza sub forma de macerat la rece: doua linguri de flori macinate se lasa intrun litru de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Se bea cantitatea de macerat obtinuta pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul gol. Este bine ca persoanele iritabile sa adauge la macerat si jumatate de lingurita de menta, care are efecte reconfortante si calmante puternice. Coada-soricelului - se administreaza sub forma de pulbere - o lingurita de patru ori pe zi in cazurile avansate de gastrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si regenerative puternice si foarte rapide. Masajul gastric substernal si respiratia tip ras Tratamentul energetic se face in sensul diminuarii, al disiparii acestei energii nocive, existand in acest sens o sumedenie de procedee, de la acupunctura la exercitii de respiratie si gimnastica energetica. In cele ce urmeaza, va prezentam doua tehnici extrem de simple de dispersare si armonizare a energiei la nivelul stomacului. Masajul gastric substernal - se plaseaza degetul mare al mainii drepte direct pe piele, central, in zona stomacului, prinzand cu mana stanga incheietura mainii drepte. Se roteste apoi degetul mare al mainii drepte in sensul acelor de ceasornic pe zona plexului solar, fara a freca pe piele, ci masand bland stomacul in profunzime. Se fac cincizeci de asemenea rotatii, dupa care se face masajul cu degetul mare al mainii stangi in sens invers acelor de ceasornic de acelasi numar de ori. Exercitiul se face de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, avand rol de prevenire si tratare a gastritei. In perioadele de criza, masajul se face cu blandete, intrerupandu-l daca durerea se accentueaza.

Respiratia tip ras - expiram aerul cu putere, dupa care inspiram adanc, relaxand muschii abdominali, asa incat aerul sa patrunda din belsug in zona inferioara a plamanilor. Ne tinem respiratia pana numaram la trei: 3, 2, 1, 0, apoi expiram aerul fractionat, zgaltaindu-ne abdomenul ca si cand am rade sau chiar sa incercam sa radem. Va aparea o savuroasa stare de relaxare si decongestionare la nivel fizic si psihic, care se va amplifica pe masura ce vom continua exercitiul. Se fac minimum zece asemenea respiratii pe zi. Este o tehnica foarte eficienta si in perioadele de criza. PREVENIRE SI TRATAMENT NATURIST: *Alimentele alterate se arunca. *Se evita medicamentele care au efect secundar asupra stomacului. *Nu se consuma ciuperci necunoscute. *Nu se consuma alimente excitante pentru stomac. *Se fac clisme, se beau multe ceaiuri pentru eliminarea din organism a toxinelor. *Se recomanda post de 1-3 zile, timp in care se bea ceai din scoarta de mesteacan, flori de tei, urzica, leustean, cimbru, salvie, cimbrisor, maghiran. *Se consuma timp de 3 zile legume si sucuri, supa de varza sau varza cruda. *Se bea un pahar de apa in care s-a dizolvat 1 lingurita de argila. *Se evita bauturile reci, zaharul, pastele fainoase, carnea de porc prajita, condimentele, alcoolul. *Cu ceaiuri din musetel, rostopasca, roinita, menta, chimen, seminte de in, lemn dulce, se calmeaza durerile de burta. *Se aplica pe zona stomacului cataplasme umede si caldute. *Se beau cateva picaturi de ulei din scortisoara sau dafin, cu miere. *2 linguri caimac de pe lapte se amesteca cu 2 galbenusuri, 2 linguri de miere pana se face o crema, care se ia de 3 ori pe zi cu 1 ora inainte de mesele principale. *Se recomanda mersul descult pe pietre ude sau iarba cu roua. *Se evita stresul, se recomanda autosugestia prin ganduri pozitive si credinta in vindecare. Reflexoterapie: se urmareste imbunatatirea circulatiei mucoasei gastrice pentru refacerea ei si anihilarea factorilor care au produs aparitia bolii. Se maseaza zona renala si suprarenala. Punctele masate sunt: zona stomac, punctul 17, timp de 5-10 minute pe fiecare picior, zona suprarenale, punctul 23, timp de 3 minute, zona rinichi-uretere-vezica urinara, punctele 24, 25, 26, timp de 5 minute, zona vezicii biliare, punctul 16, timp de 3 minute. GASTRITE ACUTE Pentru a va proteja stomacul va recomand sa reduceti pe cat posibil consumul de alimente care contin excitanti chimici, precum si produsele care au in componenta lor celuloza. In comparatie cu alte regimuri, in acest caz se poate bea cafea, se pot manca ciorbe si borsuri, carne prajita in ulei, paine alba (dar nu calda) sau prajita, unt, telemea, cas proaspat, svaiter, legume fierte sau preparate la cuptor (morcovi, dovlecei, conopida, spanac). Este bine a nu se consuma laptele dulce, alcoolul, inghetata, painea neagra, cartofii prajiti, fructele crude si oleaginoase, mezelurile, carnea prajita, grasimile animale, branzeturile grase, sosurile cu rantas. Trebuie avuta grija la cantitatea de condimente,

hrean, mustar, ceapa, usturoi, muraturi consumata. Nu sunt recomandate aluaturile fragede, dospite, marmelada, dulceata. TRATAMENT NATURIST PENTRU GASTRITA ACUTA: Dieta: 2 zile cura de post cu ceaiuri si suc de lamaie, 1 clisma dimineata cu 2 l infuzie calduta de musetel, timp de 2 zile. n continuare se introduc in alimentatie: suc de fructe, lapte, iaurt, lapte vegetal, piure de cereale, apoi se tine un regim lacto-ovovegetarian timp de 4-5 zile. Se intercaleaza 1-2 zile pe saptamana cura cu fructe, cura cu preparat din aloe, cura cu suc de orz verde. Se recomanda suc de varza inainte de masa cu 30 minute, 3x50 ml, iar dupa masa la 1 ora, sucul de cartof, 3x50 ml. Se beau ceaiuri din urmatoarele plante: Rp. 1. - 20 gr nalba mare, 20 gr roinita, 30 gr salvie, 30 gr galbenele, 20 gr troscot, 30 gr tataneasa, 20 gr ienupar, 10 gr sovarf, 20 gr scumpie Rp. 2. - 20 gr isop, 30 gr urzica, 20 gr menta, 20 gr patlagina, 20 gr tintaur, 10 gr pelin, 10 gr anason, 20 gr coada racului, 20 gr musetel. Se poate bea zilnic lapte de hrisca (2 linguri faina de hrisca la 150 ml apa caldasi miere). Din amestecul de plante al celor 2 retete se ia 1 lingurita la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza 2 minute, se beau 3 cani pe zi, alternand retetele. In caz de gastro-enterita se administreaza urmatoarea reteta: 30 gr radacina nalba mare, 10 gr afin, 10 gr saschin. Se ia 1 lingurita din amestecul de plante la 250 ml de apa clocotita, se infuzeaza 3 minute, se bea cu 30 minute inainte de masa. Se poate prepara urmatoarea reteta: 100 gr grau (faina), 100 gr faina de ovaz, 100 gr faina de orz. Se iau 4 linguri din amestec, se fierb in 1 1 litru apa, pana ramane 1 litru de apa. Se strecoara, se adauga 1 lingura de miere. La copilul mic se administreaza 1 lingurita de 4 ori pe zi, inainte de masa, iar la adult 2 cani pe zi. Se recomanda baia vitala de 2 ori pe zi, timp de 25 minute, baia de trunchi, una pe zi, timp de 25 minute, baia rece a jumatatii inferioare a corpului, 3 pe saptamana, dusul rece general, de 2 ori pe saptamana, compresa derivata pe abdomen in timpul noptii, fomentatia simpla pe regiunea epigastrica sau o baie calda de sezut, cu temperatua crescuta timp de 20 minute, pentru calmarea durerii. Reflexoterapia: se maseaza punctele 17, timp de 10 minute, 23 timp de 3 minute, 24, 25, 26 timp de 5 minute si 16 timp de 3 minute. Stomacul este portiunea tubului digestiv unde se realizeaza, in mare parte, digestia alimentelor. Este situat in partea stanga a cavitatii abdominale si face legatura intre esofag si duoden. Peretele stomacului este alcatuit din mai multe straturi. Dintre acestea, mucoasa este cel mai important si are o suprafata neregulata, formata din multe pliuri, care maresc suprafata de contact cu alimentele. La nivelul mucoasei se gasesc glandele care secreta acidul clorhidric si enzimele ce intervin in digestie, dar si cele care secreta mucusul, substanta care protejeaza stomacul de actiunea celor dintai (HCI si enzimele digestive). In plus, tot la nivelul mucoasei se gasesc glandele care secreta hormonii si intervin in reglarea activitatilor digestive. Atunci cand functionarea acestor glande e tulburata, fie in sensul hipersecretiei de HCI, fie in sensul scaderii cantitatii de mucus, apar, prin ranirea mucoasei, cele mai importante boli ale stomacului - gastritele si ulcerul.

Gastrita este o afectiune a stomacului in care apare inflamatia mucoasei si care se manifesta prin mici ulceratii (rani), ca niste eroziuni. In cazul in care aceste ulceratii sangereaza, vorbim despre o gastrita hemoragica. Ulcerul gastro-duodenal este o boala frecventa (prezenta la aproximativ 10% din pacientii cu afectiuni digestive) care afecteaza peretele stomacului sau duodenului. La acest nivel apare o leziune (rana) profunda, care depaseste mucoasa. Uneori evolueaza fara nici un simptom, alteori cauzeaza dureri caracteristice. In cazul ulcerului duodenal, cele mai afectate sunt persoanele intre 30-40 ani, iar in cazul ulcerului gastric, persoanele intre 50-60 ani. Leziunile peretelui apar ca urmare a dezechilibrului intre factorii care protejeaza mucoasa digestiva si cantitatea de HCI secretat, precum si a altor substante din sucul gastric (pepsinogenul), care afecteaza integritatea stomacului. In aparitia ulcerului sunt implicati atat factori genetici, cat si factori de mediu... - Factorii genetici. Persoanele care au in familie cazuri de ulcer prezinta un risc cu 40% mai mare de a se imbolnavi de ulcer decat restul populatiei. De asemenea, ulcerul este mai frecvent la persoanele cu grupa sanguina 0 (acesti factori influenteaza secretia de HCI). - Factorii de mediu. Sunt printre cei mai importanti care concura la aparitia ulcerului. Dintre acestia, pe primul loc se situeaza fumatul. Fumatul stimuleaza secretia de HCI si scade secretia substantelor care protejeaza mucoasa stomacului. - Alcoolul. Are un efect iritativ asupra mucoasei gastrice. In cazul consumului de lunga durata intervine in producerea ulcerului, actionand la fel ca fumatul. - Stresul. Este, de asemenea, o cauza importanta in producerea ulcerului. In cazul unui stres puternic, apar ulcerele de stres sau gastrita hemoragica acuta. Stresul de intensitate mai mica dar de lunga durata creeaza conditii favorabile pentru aparitia ulcerului gastroduodenal. Exista si anumite boli care favorizeaza aparitia ulcerului, unele fiind implicate direct, iar altele intervenind prin intermediul medicatiei. Acestea sunt bolile care necesita administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, diclofenac, indometacin, etc. sau derivate de cortizon prednison). In ultimii ani s-a descoperit ca exista o bacterie, Helicobacter Pylori, implicata in etiopatogenia afectiunilor gastro-duodenale. Statistic, s-a stabilit ca cel putin 90% din cazuistica de ulcer peptic este cauzata de Helicobacter Pylori. In majoritatea cazurilor, ulcerul este unic si cel mai adesea are o forma cu margini netede si bine delimitate. Majoritatea ulcerelor se manifesta prin sindromul dispeptic ulceros, unde durerea este pe primul plan. Din fericire, ulcerul se poate trata. Un tratament corect asigura bolii o evolutie favorabila si consta in inchiderea leziunii ulceroase si evitarea complicatiilor. Produsele CaliVita ajuta atat la tratamentul propriu-zis al ulcerului, cat si la indepartarea cauzelor care l-au provocat. In acest sens, pentru tratamentul ulcerului au dat si dau rezultate deosebite suplimentele naturale de Lucerna si Nopal deshidratat - Green Care si Nopalin. Green Care contine mari cantitati de vitamina U (la fel ca varza cruda sau zeama de varza) si are proprietati antiinflamatoare. Prin continutul bogat de minerale are o actiune alcalinizanta, neutralizand HCI. Continutul de vitamina K opreste sangerarea mucoasei

peretelui stomacal, grabind coagularea; clorofila accelereaza cicatrizarea leziunii; betaina mareste rezistenta mucoasei gastrice; fierul inlatura eventuala anemie; vitaminele si mineralele fortifica organismul, contribuind la evitarea malnutritiei ce insoteste ulcerul, iar antioxidantii maresc rezistenta sistemului imunitar. Se recomanda administrarea a cate 2 tablete la o ora dupa fiecare masa principala. Nopalinul este un supliment natural complex care contine aminoacizi, vitamine, minerale, fibre vegetale, mucilagii, gume. Prin continutul de fibre vegetale si mucilagii, protejeaza mucoasa gastro-intestinala si regleaza productia de acid gastric, asigurand in acest mod o protectie eficienta persoanelor care consuma condimente sau care urmeaza o medicatie antiinflamatoare. Prin continutul de vitamine, minerale, aminoacizi, protejeaza organismul si il hraneste. Se recomanda cate 1-2 tablete cu 30 de minute inaintea meselor. In ulcerele a caror cauza este infestarea cu Helicobacter Pylori, pe langa produsele amintite mai sus a dat rezultate deosebite produsul ParaProtex - 3 tablete/zi (substantele din compozitie distrug bacteria). In cazul bolilor care necesita medicamente antiinflamatoare (aspirina, indometacin, etc.) se recomanda urmatoarele produse CaliVita cu proprietati antiinflamatoare: - Omega 3, Evening Primrose Oil - care contin acizi grasi nesaturati cu rol antiinflamator; - Super Soya Lecithin (lecitina naturala din soia) si White Willow (aspirina naturala). Atunci cand stresul este cauza producerii ulcerului, produsele CaliVita ne sunt de un real folos pentru combaterea acestuia. Se recomanda a se consuma, pe langa Green Care si Nopalin, una din urmatoarele destresante deosebite: Stress Management B-complex, Rhodiolin, Coenzima Q10, Bee Power Royal Jelly - 2-4 tablete/zi. Pentru fumatori, CaliVita ofera produsul Smokerade (6 tablete/zi), care protejeaza organismul, datorita antioxidantilor sai foarte puternici, si ii ajuta pe cei care doresc sa renunte la fumat. Pentru cei care consuma alcool in exces, de un real folos este siropul Noni, 3 doze/zi. Persoanelor cu grupa sanguina 0, predispuse genetic la ulcer, CaliVita le ofera produsul Vital 0, specific acestei grupe sanguine, care, datorita substantelor din compozitie, ajuta la prevenirea bolii ulceroase. Lucerna - planta cu o mie de proprietati si produsul GreenCare (extract de lucerna) de la CaliVita "Ce le face bine vitelor tale, iti face si tie" - spuneau vechii chinezi. Animalele lor consumau cu atata pofta lucerna, incat chinezii sa consume - preparate sub diferite forme - frunzele fragede ale acestei plante. Nu peste mult timp, tamaduitorii traditionali recomandau lucerna pentru stimularea poftei de mancare, probleme ale aparatului digestiv, mai ales pentru ulcere de stomac si duoden. si vracii indieni utilizau in antichitate aceasta planta ca remediu, in special in ulcere, dar o recomandau si in durerile cauzate de artrite, precum si in retentii de lichid. Marele cunoscator al plantelor, diaconul

din Halimba, a documentat si efectul antigusa al lucernei. Arabii isi hraneau cu lucerna caii, comoara lor cea mai de pret, convinsi fiind ca aceasta ii va face iuti si puternici. Ei au dat frunzelor bogate in minerale si nutrienti ale lucernei numele al-fac-facah, adica parintele tuturor mancarurilor. Spaniolii l-au prescurtat in alfalfa, care este totodata si denumirea plantei in limba engleza. De multa vreme, in intreaga lume, lucerna este considerata o planta furajera importanta, insa in ultimii 35 de ani ea este foarte apreciata (mai ales germenele plantei) si pe post de aliment nutritiv, multi fiind cei care consuma des salata de lucerna. Intr-adevar, frunzele lucernei pot fi considerate adevarati nutrienti biologic-activi, ai caror biofotoni poarta in ei puterea benefica, vindecatoare a energiei solare. Printre altele, acestia pot ajuta la scaderea colesterolemiei, la alcalinizarea organismului si, astfel, la prevenirea afectiunilor cardiovasculare si a infarctului miocardic. In Romania, produsul naturist GreenCare de la CaliVita este la ora actuala singurul produs naturist cu lucerna existent pe piata ingloband in compozitia sa complexa 500 mg de extract pur de lucerna cobinat cu magneziu carbonat pentru o asimilare si utilizare optima a pricipiilor active ale plantei. Biologul Frank Bouer a denumit lucerna "videcatorul cu o mie de propietati", dupa ce a constatat ca frunzele verzi ale acestei plante contin opt aminoacizi esentiali (pe care organismul nu este capabil sa ii sintetizeze). In plus, fiecare gram de lucerna contine 8.000 U.I. de vitamina A, respectiv 20.000-40.000 U.I. de vitamina K, care protejeaza impotriva sangerarilor si ajuta la dizolvarea cheagurilor de sange. Este o sursa importanta de vitamina B6 si vitamina E, dar contine si o cantitate suficienta de vitamina D, precum si calciu si fosfor, care fortifica scheletul osos si dentitia copiilor. Numerosi medici recomanda lucerna in afectiuni ale stomacului, balonari, ulcere si lipsa poftei de mancare, deoarece contine vitamina U. Vitamina U (ulcus, vitamina anti-ulcer) este elementul activ al metioninei. Ajuta la reinnoirea mucoasei lezate a stomacului si, in general, a aparatului digestiv (regenerarea). In afara de regasirea ei in lucerna, vitamina U se mai gaseste in cantitati mari in varza cruda si in zeama de varza murata. Efectul alcalinizant al lucernei anihileaza eficient acidul gastric. Datorita continutului ridicat de fibre este benefica in constipatie, are un usor efect purgativ, reduce balonarea. Lucerna contine si substante antifungice, care maresc efectul probioticelor (bacteriilor prietenoase). Este un antipiretic si diuretic natural. Se recomanda pentru prevenirea inflamatiilor vezicii urinare si ale prostatei sau ca adjuvant al tratamentului medicamentos specific in cazul inflamatiilor deja existente. Actioneaza benefic si in durerile articulare si reumatice. Lucerna inmagazineaza o mare cantitate de clorofila. Conform comunicatului publicat de G.W. Rapp in American Journal of Pharmacy (Revista Farmaceutica Americana), clorofila are un puternic efect antibacterian. Accelereaza vindecarea ranilor si, stimuland cresterea tesuturilor noi, scade riscul infectiilor. Clorofila este considerata si un dezodorizant natural.

Pe baza vastei experiente din ultimii 15 ani, s-a constatat ca lucerna: Este un tonifiant general, care incepe sa isi exercite efectul lent, dar eficient. Are un efect benefic mai ales la varstnici, deoarece fortifica sistemul imunitar, ajuta la anihilarea si eliminarea reziduurilor acumulate in organism de-a lungul anilor si, astfel, creste capacitatea fizica si puterea de viata. Deoarece contine in cantitati mari vitamine liposolubile, iar acestea - spre deosebire de cele hidrosolubile - se acumuleaza, este permisa administrarea continua a lucernei doar 23 luni, dupa care trebuie sa se faca o pauza de cel putin o luna. Persoanele care iau anticoagulante (de ex. Syncumar) nu pot consuma produse care contin vitamina K sau trebuie sa ceara sfatul medicului. Literatura de specialitate recomanda un consum zilnic de lucerna de 2-4 g, dar conform prescriptiei dieteticianului sau medicului, se poate consuma si o cantitate mai mare. Lucerna este o planta cu multiple efecte benefice, enumerarea tuturor fiind aproape imposibila. Din pacate, fiind eclipsata de o multime de alte suplimente nutritive comerciale si la moda, lucerna a ajuns sa joace rolul Cenusaresei. Este timpul sa isi recastige locul si atentia care i se cuvin.

Constipatia
Definitie: Constipatia este boala caracterizata prin eliminarea scaunului dupa mai mult de 48 de ore. Cauze: Constipatia obisnuita este cauzata, de cele mai multe ori, de intirzierea, din diferite motive, a prezentarii la toaleta cind apare nevoia de a avea scaun. Aceasta senzatie specifica se explica prin faptul ca sosirea materiilor fecale in ultima portiune a intestinului gros, produce o destindere a acestuia. Daca se amina eliminarea scaunului din diferite motive, nevoia resimtita devine din ce in ce mai slaba si mai rara si astfel apare constipatia. De asemenea si o alimentatie nepotrivita poate determina boala. In mod obisnuit, scaunul este format in buna parte din resturile alimentare neabsorbite in intestin. Aceste resturi stimuleaza peretele intestinal in executatea miscarilor de evacuare, servind totodata drept teren pentru dezvoltarea microbilor intestinali, care produc gaze si acizi de fermentatie ce stimuleaza la rindul lor miscarile intestinale. Astfel, o alimentatie formata din fainoase de calitate superioara, dulciuri, carne si brinza, adica o alimentatie lipsita de legume si fructe, deci saraca in resturi vegetale, leneveste intestinul si intirzie evacuarea. Vara si toamna constipatia este mai rara, tocmai datorita alimentatiei mai bogate in fructe si legume. Constipatia mai poate fi cauzata de slabirea puterii de evacuare a materiilor

fecale. Aceasta depinde de forta de contractie a muschilor abdominali, care marind presiunea in interiorul abdomenului, determina evacuarea scaunului. Exista boli in care se produce slabirea fortei de contactie a acestor muschi, cum ar fi obezitatea, sarcinile repetate, slabirea mare si brusca. Factori de risc: Principalii factori de risc sint: - obiceiul prost de a amina prezentarea la toaleta atuci cind este prezenta nevoia de a evacua scaunul; - alimentatia saraca in legume si fructe; - obezitatea; - sarcinile repetate; - slabiri masive intr-un scurt interval de timp Tipuri: Boala poate evolua sub doua forme: acuta si cronica. Constipatia este de cele mai multe ori cronica, adica durabila si nedureroasa. Se face o distinctie intre constipatia dureroasa, care alterneaza cu perioade de diaree sau care apare la persoane care au avut pina in acel moment scaune regulate, si constipatia obisnuita. In mod normal, evacuarea resturilor alimentare are loc la aproximativ 24 de ore dupa consumarea prinzului respectiv. Totusi exista persoane care, fara a fi bolnave, au un scaun la doua zile, fara sa se poata spuna despre acestea ca sufera de constipatie. Simptome: Dupa cum reiese si din definitie, simptomul de baza este lipsa evacuarii scaunului dupa mai mult de 2 zile. Nefiind eliminate, resturile alimentare se acumuleaza in intestinul gros si dau nastere la alte complicatii, care pot merge pina la obstructie intestinala. Diagnostic: Orice constipatie aparuta mai mult sau mai putin brusc, mai ales la o persoana in virsta, trebuie semnalata medicului, singurul in masura sa decida diagnosticul si tratamentul. Constipatia obisnuita este o afectiune simpla, care se poate trata doar prin respectarea regulilor alimentare, dar de asemenea, constipatia poate fi si semnalul unei boli mai dificile si de aceea nu trebuie tratata cu usurinta sau ignorata. Medicul dvs. trebuie sa fie cel care va recomanda analizele suplimentare pe care le veti efectua. Tratament: In cazurile de constipatie obisnuita, este indispensabila tratarea bolilor care slabesc puterea de contractie a muschilor abdominali, acolo unde exista. In marea majoritate a cazurilor insa, constipatia poate fi tratata printr-o dietetica potrivita, care sa furnizeze intestinului suficiente resturi alimentare si sa favorizeze astfel evacuarea regulata si usoara. Micul dejun este obligatoriu, pentru ca exista un reflex care face ca contractiile intestinului gros sa devina mai active imediat dupa masa. Regimul va trebui sa cuprinda o cantitate mai mare de lichide reci care excita contractiile intestinale, alimente bogate in celuloza, care maresc bolul fecal si usureaza fermentatia, dulciuri concentrate (miere, dulceata, gem) care favorizeaza producerea fermentatiilor intestinale, o cantitate crescuta de grasimi pentru a excita secretia si excretia bilei si implicit contractiilor intestinului, alimente bogate in vitamina B1, ca drojdia de bere si piinea neagra. Preventie: Dimineata se va lua, pe stomacul gol (daca bolnavul nu este obez), o lingurita de miere si un pahar de apa. Este un obicei gresit de a nu minca micul dejun si de aceea masa de dimineata se va lua cu regularitate. Se va minca incet si se va mesteca bine. Se vor lua 6 mese pe zi. Este obligatoriu, cel putin la una sau doua din cele 6 mese, sa nu lipseasca legumele si fructele crude. Fructele se vor consuma si intre mese.

Diverse: Bauturile indicate in constipatie sint cele reci si indulcite, in special baute dimineata pe stomacul gol. Sint bune sucurile de fructe, de zarzavat, citronadele, oranjadele, ceaiul de macese, sifonul si laptele (daca este tolerat): laptele batut si iaurtul cu zahar. Se recomanda carnea si mincarurile de carne de orice fel, grasa, gatita cu legume si sosuri, snitel. Piinea cea mai utila este cea de tarite, precum si piinea neagra (cel putin 200 grame pe zi). Zarzavaturile si legumele recomandate (de orice fel ) sint consumate in special ca salate de cruditati, rase pe razatoare (pentru persoanele care nu au dantura), fierte in ciorbe, borsuri sau sub forma de legume asortate, legume pane sau in mancaruri cu sos bogat in grasime. Cartofii pot fi consunati sub orice forma; legumele uscate (linte, mazare, fasole) se consuma ca garnitura linga carne. Se recomanda sa se manince fructe crude de orice fel; in special cele cu coaja, dulci, bogate in zahar, rase pe razatoare (pentru cei care nu au dantura si nu pot mesteca), mai ales fructe cu simburi, cirese, corcoduse, caise, prune, piersici, zmeura, fragi (se vor consuma la mese si intre mese, pe stomacul gol). Sint contraindicate bauturile calde, ciocolata cu apa, ceaiul veritabil, ceaiul de menta, vinul rosu, sucul de afine, si laptele daca are efect constipant (se va adauga lactoza). Nu se recomanda pentru consum: - cas si urda nesarata, precum si brinza de vaci proaspata - piine alba, prajita - sint contraindicate pireurile de morcovi, sufleul de morcovi cu brinza - pireul de gutui, gutuile coapte, sucurile de afine sau compotul strecurat de afine Omul sanatos are un scaun pe zi. Constipatia apare cand trec mai multe zile fara scaun. Tratamentul cel mai bun este prevenirea constipatiei, care se realizeaza prin: obisnuinta de a avea scaun la o anumita ora din zi, de preferat dimineata, plimbare pe jos, zilnic 3-4 km., gimnastica si masaj special pentru intarirea musculaturii abdominale, dimineata pe nemincate se bea un pahar cu apa calduta, regim alimentar bogat in fructe, legume, sarac in dulciuri, proteine. Medicina chineza separa doua aspecte ale constipatiei: un exces de energie YANG, insotita de balonare, se maseaza punctul G27 situat pe abdomen tonifiere si exces de energie YIN, insotita de un abdomen moale, se maseaza punctul IC4 situat la unirea celor doua oase din prelungirea degetului mare si aratator -tonifiere. Se mai poate aplica metoda SHIATSU timp de 3 minute, apoi cu o pauza de 3 minute, bolnavul va bea un pahar cu apa sarata, manevra care se executa dimineata, mai multe zile la rand.

Reflexoterapie: se maseaza punctele 30 (colon transversal), 31 (colon descendent), 32 (colon sigmoid), 33 (anus), timp de 30 de minute si punctul 40 (limfa corp inferior), timp de 3 minute. Se iau 3 linguri de seminte de in la fiecare masa cu putin ceai. Smochinele si prunele uscate, muiate peste noapte in apa rece au efect laxativ. Se recomanda 1 pahar de apa de fantana, dimineata, pe stomacul gol. Cicoarea are efect laxativ, daca se bea 1 ceasca pe stomacul gol. Se tine o cura cu sucuri de legume si fructe, cu preparat de aloe, 4-6 linguri de tarate de grau in ceai sau lapte, 6 linguri de ceai de obligeana, 3x1 linguri de carbune de tei pe zi, baie vitala de 2 ori pe zi, timp de 25 minute, cataplasma lombo-abdominala cu lut, 3 ore pe zi. Se recomanda dus rece general, baie de soare, cura de aer, gimnastica respiratorie si fizica. Se prepara urmatoarele retete: Rp. 1 - 20 gr trifoi rosu, 30 gr cicoare, 30 gr galbenele, 30 gr coada soricelului, 20 gr crusin, 20 gr patlagina, 20 gr tintaur. Rp. 2 - 20 gr anason, 10 gr patlagina, 10 gr papalau, 20 gr nalba mare, 20 gr frunze de frasin, 20 gr soc, 20 gr musetel. Rp. 3 - 1 lingurita seminte de in, 1 lingura tarate de grau, 1 lingura hrisca sau seminte de floarea soarelui, 5 linguri de morcov ras, 1 lingura ceapa maruntita, 2 linguri ulei de masline. Se folosesc alternativ, inainte de masa cu 30 minute. Medicamentul optim trebuie sa contina: un anestezic local, care sa combata durerea, un tonifiant al venelor, care sa intareasca peretele si sa elimine sangele, un antiinflamator, care sa reduca inflamatia si sa elimine tensiunea si mancarimea si un lubrifiant, care sa inmoaie scaunul si sa elimine sangerarea si durerea. Tratament naturist *Se beau multe lichide, ceaiuri, sucuri, timp de 10 zile. *La micul dejun se consuma cereale, paine integrala, prune uscate, marmelada. *Dimineata se face o clisma cu ceai de musetel sau trifoi rosu. *Se tine o cura cu preparat de aloe, 1 lingurita dimineata. *6-8 prune uscate inmuiate in apa rece toata noaptea, iar dimineata se incalzesc usor si se mananca inainte de masa. *4-6 linguri de tarate de grau in ceai sau lapte, zilnic. *Se consuma fructe proaspete din belsug, precum si legume. *Se evita painea din faina alba, pastele fainoase, gutuile, alcoolul. *3x1 lingura de carbune activ (din tei). *Se beau ceaiuri din urmatoarele plante: 20 gr. trifoi rosu, 30 gr. cicoare, 30 gr. galbenele, 30 gr. coada soricelului, 20 gr. crusin, 20 gr. patlagina, 20 gr. tintaur, sau alta combinatie de plante dupa cum urmeaza: 20 gr. anason, 10 gr. patlagina, 10 gr. papalau, 20 gr. nalba mare, 20 gr. frunze de frasin, 20 gr. soc, 20 gr. musetel. Se ia 1 lingurita din amestecul de plante la 250 ml. de apa clocotita, se infuzeaza timp de 2 minute, se beau 23 cani pe zi, alternativ din fiecare reteta, combinat cu tinctura suedeza. *Se face o baie vitala de 2 ori pe zi timp de 25 de minute. *Se face o baie de trunchi pe zi, timp de 25 de minute.

*Se aplica de 3 ori pe zi o cataplasma cu lut in zona lombo-abdominala. *Se face dus rece general al corpului de 2 ori pe saptamana. *Baie rece a jumatatii inferioare a corpului de 3 ori pe saptamana. *Baie de soare, una pe zi. *Cura de aer, combinata cu exercitii fizice. In ultimul timp auzim tot mai des aforismul "Esti ceea ce mananci". In orice caz, acesta este valabil doar partial, pentru ca ceea ce conteaza cu adevarat la alimentele consumate sunt substantele pe care organismul le foloseste. Chiar daca celelalte componente alimentare sunt gustoase, din punctul de vedere al functionarii organismului nu sunt importante si pot fi chiar daunatoare. In urma consumului de alimente, un organism sanatos descompune proteinele, carbohidratii si grasimile, deoarece doar aminoacizii, glucidele simple si acizii grasi furnizeaza energia necesara mentinerii vietii. Enzimele digestive ajuta la digestia alimentelor. Aceasta incepe in cavitatea bucala si continua sa se desfasoare in celelalte segmente ale tractului digestiv. Enzimele sunt biocatalizatori care accelereaza reactiile chimice, ramanand neschimbate. Din nefericire, sunt foarte sensibile si se degradeaza rapid la temperaturi mai mari de 47 grade C. Din acest motiv, alimentele fierte, preparate in cuptorul cu microunde, conservate, pasteurizate, ambalate la cald sau congelate nu contin enzime. In cazul in care consumam astfel de alimente, pentru a le putea digera avem nevoie de un sistem digestiv excelent. Din nefericire, nici macar tinerii nu se pot lauda cu un astfel de sistem digestiv. O data cu inaintarea in varsta, apar si problemele digestive, cum ar fi durerile de stomac, balonarile, diareea si constipatia. Celor care se lupta cu simptomele mentionate mai sus sau care au o dieta neadecvata, le este recomandat consumul de suplimente naturale cu enzime digestive. Acestea sunt indicate in special persoanelor cu grupa sanguina A, deoarece nivelul de sucuri digestive al acestora este, in general, mai scazut in comparatie cu alte grupe sanguine. Daca avem o alimentatie corespunzatoare si consumam suplimente cu enzime, procesul digestiv se va desfasura optim si fara dureri. Cea mai noua oferta a companiei CaliVita este un produs cu enzime, de o valoare incontestabila, demonstrata stiintific: Digestive Enzymes. Acesta: - reduce problemele digestive; - stimuleaza digestia (asigura descompunerea perfecta a alimentelor); - ajuta la functionarea organelor interne; - reduce formarea acizilor si a materialului rezidual; - reduce riscul de inflamare a sistemului digestiv; - asigura o absorbtie mai buna si mai usoara; O data cu inaintarea in varsta, creste si importanta folosirii acestui produs. Ingredientele produsului Digestive Enzymes au fost dozate cu mare atentie, pentru a-si putea exercita pe deplin efectele benefice si pentru ca procesul digestiv sa nu suprasolicite organismul.

Betaina impiedica depunerea grasimilor in ficat, sporind producerea de lecitina. Este o antitoxina hepatica excelenta. Bromelaina dezintegreaza proteinele. Lipsa acesteia initiaza procesul de degradare a proteinelor nedigerabile, precum si acumularea materialului toxic, care duce adesea la inflamare. Curcuma este o planta cunoscuta de mai bine de 3000 de ani, care protejeaza ficatul si previne flatuenta. Este o antitoxina, fiind de mare ajutor in special la neutralizarea metalelor grele si a plumbului. Cauzeaza cresterea productiei de bila si de enzime din ficat. Reduce nivelul colesterolului din sange si inflamatiile. Chimenul stimuleaza secretia enzimelor si previne flatuenta. Acidul glutamic, pe langa capacitatea de a lega amoniacul, stimuleaza functiile creierului si accelereaza vindecarea ulcerului. Efectele sale anabolice sunt foarte importante pentru sportivi si pentru persoanele in varsta. Pe langa faptul ca ajuta la formarea de noi proteine, impiedica descompunerea proteinelor deja existente in organism. Contine o gama variata de enzime. Pancreatina contine o serie de enzime pancreatice. Protejeaza suprafata exterioara (exocrina) a pancreasului si o fereste de suprasolicitari. Papaina stimuleaza digestia, in special pre-digestia carnii. Protejeaza impotriva ulcerului stomacal, mai frecvent la persoanele cu grupa sanguina 0, care tind sa consume mai multa carne. Este de mare ajutor pentru cei care folosesc aspirina si steroizi. Papaina, bromelaina si tripsina optimizeaza functionarea sistemului imunitar. Din aceasta cauza, preparatul natural cu enzime digestive Digestive Enzymes se recomanda persoanelor cu inflamatii cronice. Digestia si detoxificarea sunt procese care necesita timp. Ori de cate ori consumam alimente sarace in enzime si fibre, avem nevoie de multa energie pentru a le digera. Astfel, cantitatea de energie necesara pentru detoxificare va fi mult mai redusa. Drept rezultat, in organism se vor acumula materii toxice. Prin urmare, produsul naturist Digestive Enzymes se recomanda si celor care vor sa slabeasca sau sa isi mentina constanta greutatea.

Ceaiuri

1. CEAI DE CIUBOTICA CUCULUI - se prepara ca mai sus. Este recomandat impotriva insomniei, in tulburarile nervoase, are efecte linistitoare asupra inimii si a nervilor, are efect depurativ, elimina substantele toxice, calmeaza migrena, cefaleea, elimina calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 cesti pe zi.

2. CEAI DE COADA CALULUI - 1 lingurita cu varf de planta la 1 litru de apa clocotita, se opareste, se lasa sa stea putin sa se infuzeze, se strecoara si se beau cate 2-3 cesti pe zi, caldut, cu inghitituri mici. Este recomandat in dureri reumatismale, artrite si nevralgii, hemoragii si varsaturi cu sange, in cazul racelilor vezicale, a durerilor spastice, ajuta in retentiile de apa in pericard, in pleura sau in tulburarile renale de dupa scarlatina si alte boli infectioase grele cu dereglari in eliminarea apei. Se mai foloseste in eruptii de piele insotite cu mancarimi. Coada calului amestecata cu sunatoare, oparita si consumata 1-2 cesti pe zi, in timp ce seara se consuma hrana solida, ajuta in incontinenta urinara. Se recomanda gargara de coada calului in amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sangerari ale gingiilor, gingivite, fistule si polipi in cerul gurii si gat, in tumori maligne, acestea din urma putand fi stopate. 3. CEAI DE CRETISOARA - se face o infuzie din 1 lingurita cu varf de planta la 1 l apa clocotita. Se beau 2-3 cesti pe zi si este indicat in febra pricinuita de rani purulente, leziuni, abcese neglijate, in urma extractiilor dentare, indeparteaza slabiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) si articulare, ajuta in anemii, in leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nasteri grele sau predispozitia spre avort (pentru fixarea sarcinii) si fortifierea fibrelor uterine in toate bolile de femei. In asociere cu traista ciobanului se foloseste in histeroptoza (prolaps uterin) si hernii inghinale. In aceste cazuri se beau 4 cesti pe zi. In obezitate se beau 2-3 cani de ceai

Diete
Rezultatele cele mai puternice in dietoterapie se vor obtine prin adoptarea uneia sau alteia din dietele naturiste "de forta". Dintre aceste regimuri-forte am ales trei, pe care le prezint in ordinea gradului lor de dificultate: Postul negru - este fara doar si poate mijlocul cel mai eficient (desi destul de dur pentru unii) de dezintoxicare. Postul negru presupune sa nu consumam absolut nici un fel de aliment pe o durata de timp cuprinsa de la 24 de ore pana la cateva zile. In postul negru destinat vindecarii psoriazisului se recomanda in mod special sa se consume multa apa de izvor sau, si mai bine, infuzii din plante dezintoxicante, al caror mod de preparare il vom prezenta tot in acest articol. Fireste, postul negru cel mai eficient este cel de mai multe zile, insa pentru o ajunare mai lunga de trei zile este necesar acordul si supravegherea medicului. Pentru cei care nu pot tine postul negru, considerandu-l prea dificil, este foarte eficienta urmatoarea dieta. Dieta crudivora - presupune sa nu consumam decat alimente netrecute prin foc (nepreparate termic), o perioada de minimum 30 de zile. Vor fi in schimb consumate din belsug legume crude sub forma de salate, sucuri sau ca atare, fructe crude, fulgi de cereale (grau, orz, ovaz), ulei presat la rece, miere si polen de albine. Un loc special il vor ocupa in cadrul acestei diete oleaginoasele: seminte de floarea-soarelui, dovleac si susan

neprajite, miezul de nuca, arahidele si alunele neprajite, care, pe langa faptul ca aduc un surplus caloric foarte puternic, inlaturand senzatia chinuitoare de foame, de care se plang la inceput multi dintre pacientii care recurg la acest tratament, au si alte proprietati. Ele sunt foarte bogate in vitaminele E si F, care favorizeaza normalizarea proceselor trofice la nivelul pielii. Doua exemple de diete crudivore, cu un efect deosebit, sunt prezentate in continuare: Dieta crudivora de refacere Acest regim ofera avantajul unui aport de principii alimentare, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale, in stare naturala, fiind usor asimilati de organism si cu uzura minima a acestuia. Se practica sub forme de cure de 5-7 zile pe luna. Se recomanda in convalescenta bolilor acute, in boli consumptive (TBC, cancer), surmenaj fizic si intelectual, boli carentiale etc. Se recomanda urmatoarea schema: - Ora 8 - grau incoltit, 250-300 ml suc crud de fructe sau zarzavaturi, mere, struguri, pere, ardei gras, rosii, castraveti. - Ora 10 - o farfurie de salata de zarzavaturi: morcov, telina, rosii, urzici, papadie, macris, andive, salata verde, varza etc., la care se adauga suc de lamaie, putin ulei si condimente naturale. - Ora 13 - salata de zarzavaturi la discretie, 1-2 oua crude cu albusul batut spuma, iaurt, branza dulce de vaca, paine graham sau neagra bine coapta. - Ora 17 - o cana cu lapte crud sau lapte vegetal si fructe uscate. - Ora 19 - fructe, paine graham sau neagra cu miere, lapte. - Intre mese se bea ceai aromatic (cimbrisor, maces, zmeura, fragi, mure), dupa necesitati. Dieta crudivora depurativa Este recomandata mai ales primavara si vara, ea facilitand eliminarea toxinelor si deseurilor din organism, reechilibrand balanta vitaminica si minerala a organismului. Se practica in scop profilactic si curativ, in cure de 3-7 zile pe luna. Schema unei zile de cura: - Ora 8 - 250 ml suc de rosii sau telina, fructe oleaginoase, paine graham sau neagra coapta bine. - Ora 12 - o farfurie cu salata de urzici, papadie, cicoare, grausor, cu suc de lamaie, ulei si condimente naturale sau morcov, andive, telina, castravete, ardei gras, sparanghel cu suc de rosii si condimente, iaurt, paine graham sau neagra. - Ora 17 - o farfurie cu salata de fructe crude. - Ora 19 - 250 ml suc de telina. Pentru cei mai sensibili, dieta pur crudivora poate fi alternata cu dieta pe care o voi descrie in continuare. Dieta semicrudivora - este modul de alimentare recomandat cu predilectie celor care se confrunta sau s-au confruntat cu psoriazisul, fiind si mijloc de vindecare si de consolidare a rezultatelor terapeutice. Ea poate fi adoptata pe perioade nelimitat de lungi, fiind mult mai permisiva, admitandu-se si consumarea produselor lactate si oualor in cantitati mici, cu conditia ca 50% din hrana sa fie constituita din legume si fructe crude. In primul rand, fiecare masa va incepe cu sucuri obtinute casnic din legume cum ar fi telina, patrunjelul,

ridichea, combinate (ca ameliorator de gust) cu suc de mere sau morcov. Apoi, vor fi nelipsite de la fiecare masa salatele de cruditati cu legume bogate in fibre: morcov, varza, patrunjel, salata verde, spanac, ridiche, sfecla rosie. Va fi consumata numai paine graham, uleiul rafinat va fi inlocuit pe cat posibil cu cel presat la rece, faina alba va fi inlocuita cu cea integrala.

Diabetul
Diabetul este o afectiune caracterizata prin prezenta zaharului in urina, din cauza proastei functionari a unor celule pancreatice. Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si se caracterizeaza prin valori crescute ale glicemiei (glucoza in sange), de peste 100 mg/l. Boala afecteaza toate categoriile de varsta si se poate clasifica astfel: a) tipul I sau insulino-dependent, mai frecvent la copii si tineri; b) tipul II sau noninsulino-dependent, intereseaza persoanele mature, de peste 40 de ani. Apare datorita mai multor cauze: * afectiuni pancreatice care duc la scaderea sintezei de insulina (in special pancreatita cronica intalnita la alcoolici); * alte boli endocrine; * administrarea de hormoni steroizi; * alte medicamente ce produc hiperglicemie (cel mai cunoscut fiind Prednisonul); * o predispozitie genetica, demonstrata de numarul mare de cazuri in anumite familii; * produs de stres, conditia stresanta referindu-se la anumite situatii deosebite ca: arsurile grave, infarctul miocardic acut, alte boli amenintatoare de viata in cursul carora se descarca o cantitate mare de hormoni care cresc glicemia. Functia pancreatica poate fi stimulata prin dusuri calde prelungite de 2-3 ori pe zi. Este o stare cronica in care corpul nu poate asimila o parte a hranei absorbite, in special zaharurile si fainoasele. Insulina este o substanta toxica cu efecte nocive asupra vaselor sanguine. intrebuintarea ei indelungata este raspunzatoare pentru diferite tipuri de boli arteriale. O observare atenta demonstreaza ca organismul uman poate suporta aceasta injectare de otrava cel mult 25 de ani, dupa care arterele se degradeaza si se apropie sfarsitul. in cazul diabeticilor exista un fundal toxic, iar glanda tiroida este in general prea stimulata. Isulina (hormon pancreatic responsabil de mentinerea in limite normale a glicemiei) franeaza activitatea tiroidei. Eficienta tiroidei fiind mai mica, iar actiunea toxica mai puternica, arterele sunt afectate mai tare. Cea mai buna dieta pentru diabetici este un regim de legume nefainoase si supe de legume. Scopul este acela de a ajuta pancreasul epuizat, al carui principal element este un compus de potasiu. Legumele bogate in potasiu sunt in mod special recomandate. CLASIFICARE: a) Diabetul juvenil: poate incepe oricand dupa varsta de 7-8 ani si inainte de 20 de ani. Demarajul este brusc si poate varia in intensitate, fiind greu de controlat, datorita fluctuatiilor zilnice a cerintelor metabolismului corpului in timpul perioadei de crestere.

b) Diabetul adultului: se manifesta in orice moment inainte de 65-70 de ani. Poate demara lent, cu mult timp inaintea aparitiei primelor simptome, apoi se declanseaza brusc datorita unor evenimente ca: tensiunea arteriala, gripa, pneumonia. c) Diabetul tardiv: se manifesta la persoane care au depasit 60 de ani. in general este moderat si usor de controlat. Deseori este depistat din intamplare. Diabetul zaharat poate debuta acut direct prin coma diabetica sau, mai frecvent, prin simptome legate de hiperglicemie. Bolnavul mananca, bea si urineaza mai mult decat de obicei. Diagnost icul este unul de laborator si se bazeaza pe dozarea glucozei in sange dimineata pe nemincate. De multe ori este o descoperire intamplatoare in cadrul unui examen de rutina, persoana respectiva putand sa nu aiba nici o manifestare a bolii. Diabetul este tratat in general prin doi factori: prin medicamente si prin regim alimentar. in lipsa unui tratament adecvat diabeticul poate avea complicatii cu adevarat redutabile. in timp, diabetul produce leziuni la nivelul aparatului cardio-vascular: cardiopatie ischemica severa mergand pana la infract miocardic, ateroscleroza responsabila de probleme circulatorii la nivelul picioarelor, cu dureri si mers greoi, precum si de impotenta sexuala la barbati. Ochiul este un alt organ important afectat sever in diabet, putandu-se ajunge la retinita diabetica. Rinichiul diabeticului dezvolta o afectiune grava, care poate duce la insuficienta renala. Foarte frecventa este neuropatia diabetica, afectarea nervilor fiind responsabila de dureri, amorteli, intepaturi la nivelul membrelor superioare si inferioare, tulburari ale tractului gastro-intestinal (dificultati la inghitit, constipatie, diaree) sau ale tractului urinar cu urinare dificila. Pacientul diabetic are o sensibilitate crescuta la infectii, raspunzand mai greu tratamentului. Plagile si ranile rezultate in urma unor accidente se vindeca mai greu. Complicatia acuta a diabetului zaharat o reprezinta coma diabetica hiperglicemianta, care apare cand nivelul sanguin al glucozei este foarte ridicat. Exista si coma hipoglicemica, intalnita in cursul tratamentului cu insulina, atunci cand doza acesteia este prea mare si glicemia scade foarte mult. Indiferent de medicatie, organismul trebuie adus la o greutate normala. Multi diabetici pierd din greutate, dar sunt si bolnavi obezi. Regimul diabeticului nu inseamna cantarirea mancarii, ci impartirea celor trei mese principale in sase, avand aceeasi cantitate de mancare ca pentru cele trei. Cu alte cuvinte se mananca putin si des, astfel ca organismul sa poata digera mancarea. La persoanele obeze, reducerea greutatii nu inseamna reducerea cantitatii de mancare, ci cresterea metabolismului, care la acestia este lent. De asemenea trebuie actionat spre scaderea poftei de mancare. Mancarea se va consuma incet, savurand fiecare bucatica, nu se va consuma multa mancare, ci doar cate putin, dar de mai multe ori pe zi, se va evita consumul de carne, grasimi, dulciuri, sare, condimente, alcool. Se recomanda o alimentatie lacto-vegetariana, bogata in vitamine si saruri minerale. Se bea o lingura de ulei de masline sau de scaieti pentru a mobiliza glicogenul, sau un pahar cu apa, inainte de mese. Cand apare senzatia de foame, se consuma un fruct, o felie de paine prajita, un morcov, o rosie sau cateva felii de castravete. La cumparaturi este bine sa se plece cu stomacul plin, altfel exista tentatia de a cumpara mult si de a consuma din fiecare produs. Este bine ca bolnavul sa practice sporturi, activitati recreative, de societate, care sa-i ofere satisfactie, sa evite stresul sau problemele care l-au angrenat psihic negativ.

Se vor face bai progresive la picioare, dusuri reci, dusuri cu jet de apa pe tot corpul, frectii, spalari cu otet de mere. CELE 5 REGULI CARE TREBUIESC RESPECTATE: 1. Reducerea poftei de mancare este necesara pentru a putea controla nu atat cantitatea cat mai ales calitatea alimentelor ingerate. Pentru aceasta procedati astfel: - inaintea meselor cu 1 ora mancati un mar sau un ou fiert tare, sau 50 - 100 gr. de carne fiarta, iar cand urmeaza sa mancati nu va mai este asa foame, iar ce mancati se digera repede. - Cu 1 ora inainte de masa mancati 30 - 40 gr. de slanina cruda. - Se pot consuma 4 - 5 arahide, cateva linguri de iaurt, 4 - 5 bucatele de morcov crud, 2 3 bucatele de branza de Olanda. 2. Mancati pe saturate, nu tineti post ca sa slabiti, umpleti stomacul ca sa aiba suficient de lucru. Dati-i alimente pe care le poate prelucra in mod normal, in ordinea in care poate sa le primeasca, lasandu-i timp sa le prelucreze. 3. incepeti masa intotdeauna cu putina salata verde, rupta in fasii, mestecata bine cu putina paine. 4. Nu mancati carne de porc, mezeluri, conserve, fainoase , dulciuri. 5. Puteti manca ficat la gratar, derivate din lapte (iaurt, smantana, branza de vaci proaspata, faina de soia, faina de malai, ulei din samburi de struguri, legume, varza, telina, ceapa cruda, sparanghel, anghinare, dovleac, marar, dovlecei necuratati, spanac, morcov, papadie, sfecla rosie. Se poate manca paine neagra, prajita, cartofi, peste, oua (doar albusul batut). TRATAMENT NATURIST Infuzie de cretisoara 3 cani /zi timp de 30 de zile. Infuzie de cicoare, de coada calului, soc, fiecare cate 3 cani / zi , suc de telina 100 ml./zi cu 1 ora inaintea meselor. RETETA 1: 1 kg. de patrunjel verde se toaca marunt si se fierbe in 2 l. de lapte, la foc mic, pana ramane circa 1 l., se strecoara, se consuma cate o lingura din ora in ora pana se termina. in ziua respectiva nu se mananca si nu se bea nimic. RETETA 2: se curata 200 gr. de telina, se taie felii subtiri, se presara putina sare, se lasa 15 minute. Se curata de coaja 200 gr. de mere, se taie felii, se toarna peste ele sucul de la 2 lamai. Se amesteca telina cu merele, se aseaza in salatiera. Se adauga 25 gr. de smantana, se amesteca. Acest preparat va suplini pranzul unei zile. Se poate repeta de 2 3 ori pe saptamana. RETETA 3: cura de suc de orz verde, 3x 50 ml./zi. RETETA 4: zilnic fructe si legume proaspete. RETETA 5: mantaua suedeza, seara inainte de culcare, timp de 1 ora. Reteta pentru diabetici - Un pahar (200 ml) de ovaz nedecorticat se clateste cu apa rece, se toarna intr-un vas cu capac si se opareste cu 1 l de apa clocotita. Se acopera cu capacul si se lasa sa se infuzeze timp de douasprezece ore (20:00 - 8:00). Se strecoara prin trei straturi de tifon si lichidul rezultat se bea in trei reprize, timp de o zi. Tratamentul dureaza trei luni, dupa care

se face pauza o luna. Ovazul ramas dupa strecurarea infuziei se da prin masina de tocat carne. Peste masa rezultata se toarna 1 l de apa si se lasa sa fiarba timp de 20 de minute. Se strecoara si se bea. Aceasta fiertura regleaza functiile ficatului la diabetici. - 500 ml suc de ceapa se amesteca cu 500 ml alcool etilic (96%). Se administreaza cate o lingura pe zi, ceva mai mult de o luna. Tratamentul poate fi repetat.

Vinurile medicinale
Din Formula AS nr. 379, septembrie 1999 : Mai puin mediatizate dect tincturile i uleiurile din plante, vinurile medicinale sunt elixiruri decantate din laboratorul naturii, cu efecte benefice asupra sntii i a strii noastre de spirit. Cu o condiie: s nu fie confundate cu vinurile de mas. Ele au o prescripie strict, la fel ca orice medicament. Vinul de afine Ingrediente: 500 g afine, 1 litru vin rou. Mod de preparare: 1. Se vars afinele ntr-un vas, se adaug dou pahare cu ap i se fierb ncet 15 minute. Se adaug vinul rou i se prelungete fierberea nc 15 minute. Se las s se rceasc i se filtreaz. 2. Se zdrobesc 500 g afine, se adaug 1 litru vin alb, o linguri scorioar pudr, o linguri cuioare i 100 g miere. Se las la macerat 8 zile, se filtreaz i se pune n sticle. Mod de administrare: cte 25 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: antidiareic, antiseptic, bactericid, dizolvant al acidului uric. Recomandri: ateroscleroz, constipaie, fermentaie intestinal, insuficien biliar, diabet, diaree. Vinul de busuioc. (Supl. Medicina Naturist Nr.23 ian-feb 2005) Mod de preparare: Se fierbe un litru de vin alb de bun calitate n care se pun 3 linguri de flori de busuioc. Se filtreaz. Mod de administrare: se bea cte o cecu dup fiecare mas. Recomandri: Contra deprimrii i nelinitii nervoase. Vinul de ceap Ingrediente: 5 cepe, 1 litru vin alb, 100 g miere. Mod de preparare: 1. Se rad cepele se adaug vinul i mierea. Se las la macerat 8 zile, apoi se filtreaz. 2. Se paseaz 500 g ceap la centrifug. La sucul obinut se adaug 150 g zahr. Se amestec bine i se filtreaz. Mod de administrare: cte 50 ml , de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: diuretic, stimulent general, tonic cardiac. Recomandri: astenie, hidrofizie, tulburri renale.

Vinul de cimbrior. (Supl. Med. Nat. Nr.23 ian-feb 2005) Mod de preparare: Se usuc planta de cimbrior, se macin bine i se fierbe o lingur de pulbere de cimbrior ntr-o jumtate de litru de vin timp de 10 minute. Se las puin deoparte, se strecoar i se ndulcete cu puin miere poliflor. Mod de administrare: Se ia cte un phrel de decoct de vin de cimbrior, nainte de masa de prnz, n cure mai lungi. Recomandri: astenie sezonier. Vinul de ciuboica-cucului (Maria Treben) Mod de preparare: Se umple o sticl de 2 litri cu flori proaspete de ciuboicacucului (umbrele florale ntregi), fr a se ndesa, iar deasupra se toarn vin alb natural, curat. Florile trebuie s fie acoperite. Sticla se las, astupat uor cu un dop de plut, s stea 14 zile n soare. Recomandri: n afeciunile cardiace, afeciunile inimii se ia din cnd n cnd cte 1nghiitur de vin, cardiacii pot s bea pn la 3 linguri pline pe zi. Vinul de coacze Ingrediente: 1,5 kg coacze, 1 litru vin rou, 450 g zahr. Mod de preparare: 1. Se preseaz coaczele. Se adaug vinul i se las la macerat 24 ore la rece. Se filtreaz printr-o pnz fin i se strecoar tot sucul. Se pune sucul ntrun vas, se adaug zahrul, se pune la fiert 5 minute, apoi se las s se rceasc. Se filtreaz din nou, apoi se mbuteliaz. 2. Se pun la macerat 200 g frunze de coacz, 50 ml rachiu, 100 g zahr i 1 litru vin rou, timp de 30 zile. Se amestec bine, se filtreaz i se mbuteliaz. 3. Se pun la macerat, timp de o lun: 1 litru vin alb, 200 g coacze, 50 ml rachiu, 100 g zahr. Se filtreaz. Mod de administrare: cte 50 ml , de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: antidiareic, antireumatismal, tonic general. Recomandri: artrite, hipertensiune, litiaz renal, menopauz, reumatism. Vinul de grapefruit Ingrediente: sucul de la dou grapefruituri, 1 litru vin alb, 200 g zahr, 50 ml rachiu. Mod de preparare: se amestec ingredientele i se las dou sptmni la rece. Se filtreaz i se mbuteliaz. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: aperitiv, drenor digestiv i hepatic, rcoritor, bogat vitamina C. Recomandri: anorexie, artrit, dispepsie, insuficien biliar. Vinul de hrean tonic Mod de preparare: Intr-un litru de vin rosu, natural, se pun 15 linguri de hrean dat prin razatoarea fina. Se astupa sticla si se lasa sa se macereze continutul vreme de 8-9 zile, dupa care se filtreaza. Mod de administrare: Se administreaza 3-4 linguri din acest vin tonic pentru Recomandri: imbunatatirea digestiei, pentru stimularea si reglarea activitatii cardiace, contra anemiei si pentru prevenirea litiazei renale. Pe termen lung, acest vin cu hrean este si un tonic sexual si un afrodiziac foarte bun.

Vinul de ienupr Ingrediente: 40-50 g bace de ienupr (fructe), 1 litru vin rou, 50 ml rachiu. Mod de preparare: 1. Se sparg bacele i se pun la macerat, o sptmn n amestecul lichid. Se aduce amestecul uor la fierbere, se las s fiarb cteva minute. Se las n repaus o sptmn nainte de a se filtra. Se mbuteliaz. 2. 60 bace de ienupr, 1 litru vin alb i 100 g zahr se pun la macerat 15 zile. Se las n repaus 8 zile nainte de filtrare. Se adaug 25 ml rachiu pentru o mai bun conservare. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: depurativ, diuretic, stimulent, stomahic. Recomandri: ateroscleroz, gut, reumatism, tulburri renale. Vinul de leurd. Sntate din farmacia Domnului, Maria Treben Mod de preparare:: Se ia un pumn de frunze de leurd tiate mrunt, se las s dea cteva clocote n litru de vin alb, se ndulcete dup gust cu miere sau sirop. Mod de administrare: se bea din acest vin peste zi, ncet, nghiitur cu nghiitur. Recomandri: Vinul de leurd (a se vedea Moduri de folosire) este un preparat minunat pentru toi btrnii cu venice secreii pulmonare abundente i greuti n respiraie legate de acestea. Chiar n cazurile de tuse rebel ndelungat se scap de flecm i de insuficiena respiratorie provocat de ea. Acest leac este indicat n tuberculoz i hidropizie, de care sufer deseori cei btrni.\ Vinul de mrar Ingrediente: 50 g semine de mrar, 20 g semine de anason, 1 litru vin rou, 100 g zahr, 25 ml rachiu. Mod de preparare: Se pun toate ingredientele ntr-un vas curat. Se las la macerat 10 zile, la loc ferit de lumin. Se filtreaz i mbuteliaz. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: aperitiv, carminativ, galactogen, stomahic. Recomandri: aerofagie, astm, tulburri nervoase. Excelent pentru impoten: cte 25 ml nainte de culcare. Vinul de ment Ingrediente: 50 ml infuzie de ment (25 g ment uscat se infuzeaz timp de 15 minute), 500 ml vin alb, 20 g miere de albine. Mod de preparare: Se amestec toate ingredientele, se las la macerat minim 40 zile, apoi se filtreaz. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: afrodisiac, bactericid, calmant, colagog, sedativ, stomahic, vermifug. Recomandri: nervozitate, palpitaii, tulburri digestive, parazii intestinali, tulburri nervoase.

Vinul de mure - Vinul gtului Ingrediente: 1 kg mure, 1 litru ap, 300 g zahr. Mod de preparare: SE vars apa peste murele uor zdrobite . Dup 24 ore se pune amestecul n centrifug i se adaug zahrul la sucul obinut Se las la fermentat 10-15 zile . Se filtreaz i se pune n sticle. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: ndulcitor, hipoglicemiant. Recomandri: dureri de gt, tulburri intestinale i gastrice. Vinul de nuci Ingrediente: 350 frunze de nuc, 1 litru vin rou, 1 baton scorioar, 100 g zahr, 25 ml rom. Mod de preparare: 1. 25 nuci verzi tiate n 4 i 1 litru vin rou se macereaz timp de 6 sptmni, se filtreaz i se aduce lichidul la fierbere. Se adaug apoi 50 ml rachiu i 150 g zahr. Se d n 3-4 clocote , apoi se las la rcit. Se filtreaz i mbuteliaz. 2. Se pun la macerat 25 nuci verzi tiate n 4 , 1 litru vin rou, 50 ml rachiu i 150 g zahr. Dup 2 luni se filtreaz i se pune n sticle. 3. 8 nuci verzi zdrobite, 1 litru vin rou, 300 g zahr se pun la macerat, la soare timp de 6 sptmni. Se amestec bine n fiecare zi. Se filtreaz. 4. ntr-un borcan se pune o portocal tiat rondele. Se adaug 15 nuci verzi tiate n 4, 1 litru vin rou, 50 ml rachiu, 200 g zahr. Se las la macerat 2 luni, apoi se filtreaz. 5. 1 litru vin rou, 50 g frunze de nuc, 20 g groi roie, 1 baton scorioar, coaja de la o portocal, 200 g zahr. Se las la macerat 15 zile, se filtreaz i apoi se mbuteliaz. 6. 30 g frunze de nuc, 100 g groi roie, coaja de la 2 portocale, 20 ml rachiu, 1 litru vin alb. Se las 15 zile la macerat , la soare. Se face un sirop din 100 ml ap i 250 g zahr. Se amestec i se filtreaz. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: astringent, antidiareic, depurativ, dezinfectant, tonic. Recomandri: anemie, diaree, eczeme, gut, reumatism. Vinul de pplu (Physalis alkekengi) Mod de preparare: Se iau pri egale din must de fructe de Pplu (Physalis alkekengi) i must de struguri, se amestec i se las la fermentat, dup care licoarea se trage n sticle nchise la culoare. Se astup cu dop i se pstreaz la rece. Mod de administrare: Se bea cte un phrel, dimineaa. Recomandri: Combaterea colicilor, ca laxativ, febrifug i mai ales diuretic. Vinul de ptrunjel Ingrediente: O legtur de ptrunjel,1 litru vin alb, 2 lingurie oet de vin, 300 g miere de albine. Mod de preparare: peste ptrunjel se toarn vinul i oetul. Se aduce ncet la fierbere i se fierb cam 10 minute. Se filtreaz i se adaug mierea i se amestec. Se mbuteliaz.

Mod de administrare: trei lingurie, repartizate de-a lungul zilei sunt suficiente. Nu abuzai ! Proprieti: diuretic, expectorant, febrifug, stimulent. Recomandri: oboseal, hidrofizie, icter, bronit, febr. Vinul de pere Vinul avticelulitic Ingrediente: 500 g pere albe, 1 litru vin alb. Mod de preparare: Se taie perele n rondele fine i se pun n vinul care fierbe. Se las s fiarb pn ce volumul scade la jumtate. Se las s se rceasc i se filtreaz. Mod de administrare: cte 25 ml dimineaa, la sculare. Proprieti: antiseptic, diuretic, tonic. Recomandri: celulit, diabet, litiaz renal, retenie de ap, tulburri renale. Vinul de piersici Ingrediente: 2,5 kg piersici, 4 litri vin alb, 1,3 l coniac, 500 g zahr, 4 migdale amare, 7 g drojdie bere uscat. Mod de preparare: Peste piersicile decojite i tiate n buci se pune zahrul i se las cteva ore. Se fierbe amestecul 15 minute . Se vars ntr-un bidon (dup ce s-a rcit) i se acoper cu vin alb i coniac. Se adaug drojdia i migdalele. Se las 30 zile la rece, se filtreaz i se mbuteliaz. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: diuretic, energizant, stomahic. Recomandri: constipaie, litiaz renal, tulburri digestive. Vinul de portocale Ingrediente: o portocal bine splat, 1 litru vin alb, 12 cuioare,1 baton scorioar, 100 g zahr, 50 ml rachiu. Mod de preparare: 1. Se puc cuioarele i portocala tiat ntr-un borcan. Se adaug scorioara, zahrul i rachiul. Se acoper cu vin alb i se las la macerat 30 zile. Se filtreaz i se pune n sticle. Se folosete dup 2-3 luni. 2. se acoper cu vin alb coaja de la 3 portocale amare netratate. Se adaug o linguri semine de coriandru i 150 g zahr. Se las n repaus, la rece, 10 zile. Se filtreaz. 3. 1 litru vin rou, 4 portocale tiate buci i zeama de la o portocal se las la macerat 10 zile . Se adaug 50 ml rachiu i 120 g zahr. Se amestec nainte de filtrare. 4.Se amestec: 1 litru vin alb, sucul unei portocale, 3 flori de mueel, un baton de scorioar, dou cuioare, 120 g zahr i 50 ml rachiu. Se filtreaz dup 8 zile de macerare. 5. Se taie n rondele o portocal i o lmie. Se adaug 1 litru vin rou, dou migdale amare sparte, 50 ml rachiu, 200 g zahr. Se las la macerat 40 zile. Se filtreaz i se mbuteliaz. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: antiinfecios, aperitiv, diuretic, fluidifiant sangvin, laxativ, tonic general. Recomandri: anorexie, astenie, dispepsie, hipervscozitate sangvin, tulburri intestinale.

Vinul de prune uscate - Vinul anticonstipaie Ingrediente: 300 g prune uscate, 1 litru vin rou, 1 pacheel de vanilie, 50 ml rachiu, 120 g zahr. Mod de preparare: Se pun prunele ntr-un borcan. Se adaug vinul, rachiul, vanilia i zahrul. Se amestec bine i se las n repaus 3 sptmni. Mod de administrare: cte 50 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: dezintoxicant, diuretic, energizant, stomahic. Recomandri: anemie, constipaie, gut, nefrit, reumatism. Vinul de salvie, Ingrediente: 20 linguri de pulbere de salvie, 1 litru vin alb, natural. Mod de preparare: ntr-un litru de vin natural alb se pun 20 linguri de pulbere de salvie i se las s se macereze vreme de trei sptmni, dup care se strecoar. Mod de administrare: cte 3 linguri, nainte sau dup mas. Recomandri: nainte de mas, stimuleaz apetitul i nvioreaz. Dup mas, vinul de salvie spune medicul francez Jean Valnet este un extraordinar remediu contra surmenajului i a asteniei, contra astmului, contra distoniei neurovegetative. Vinul cald de salvie este un excelent profilactic pentru rceal i grip. Vinul de tarhon Vinul antibalonare Ingrediente: 30 frunze proaspete de tarhon, 1 litru vin alb. Mod de preparare: Se spal frunzele i se usuc bine. Se acoper cu vin alb i se las la macerat 8 zile. Se filtreaz i se mbuteliaz. Mod de administrare: cte 25 ml, de trei ori pe zi, nainte de mese. Proprieti: aperitiv, carminativ, stimulent tonic. Recomandri: balonri, dureri reumatice. Recomandri i condiii obligatorii: Se utilizeaz numai vase curate, sterilizate cu abur sau ap fiart, timp de cel puin 30 minute, de cte 3 ori. Nu se folosesc vase metalice, n special cele din aluminiu. Se folosesc doar ingrediente pentru care nu au fost utilizate insecticide sau erbicide. Fructele care intr n compoziia vinurilor trebuie s fie bine coapte i bine splate. Atenie la struguri, s nu aib acaricide sau s fie stropii cu sulfat de cupru. Se utilizeaz plante proaspt splate. n cazul plantelor uscate, se folosesc doar cele care nu au fost uscate la soare. Nu se vor folosi plante de pe marginea drumului sau de la vnztori ambulani. Este periculos. Vinul se pstreaz n sticle nchise, la temperatura camerei. Se consum ncet, cu nghiituri mici. Toate vinurile medicinale au principii active bine determinate. Nu se consum n cantiti mai mari dect cele prescrise. Mai mult nu nseamn mai bine, ci este posibil s fac ru. ATENIE ! Vinurile medicinale nu se consum n amestec. Rachiul folosit la prepararea vinurilor trebuie s fie de minim 40% alcool.

Vinul de elin. ( Mod de preparare: Se mrunete o elin i se pune la macerat ntr-un litru de vin alb. Se adaug dou linguri de miere poliflor i se las dou-trei zile, agitndu-se zilnic recipientul. Mod de administrare: Se bea dou phrele de vin de elin pe zi. Recomandri: Surmenaj zilnic. Vinul de vsc. ( Mod de preparare: Se las la macerat pentru o sptmn 30 g flori proaspete de vsc ntr-un litru de vin alb de bun calitate. Mod de administrare: Se bea cte un pahar mic naintea fiecrei mese. Recomandri: depresie, neliniti nervoase. Vinul tonic din 18 plante, elixir. ( Mod de preparare: 4,5 litri vin rou, de ar, se pun la fiert pe foc ct mai mic. Se spumuiete de cteva ori, apoi se adaug: (1) 9 linguri albstrele, (2) 8 linguri intaur, (3) 7 linguri ghimpe, (4) 8 linguri sulfin, (5) 4 linguri splinu, (6) 1 lingur pelin, (7) 4 linguri salvie, (8) 2 linguri anghinare, (9) 4 linguri coacze negre, (10) 4 linguri pducel, (11) 4 linguri talpa gtei, (12) 4 linguri ptlagin, (13) 4 linguri maghiran, (14) 4 linguri sovrf, (15) 4 linguri frunze de piersic, (16) 2 frunze de aloe mrunit, (17) 2 linguri de ungura, (18) 3 linguri de cerenel. Tot acest amestec de plante se fierbe n vin timp de 20 minute, apoi se las s se rcoreasc, dup care se adaug 200 gr miere de albine. Se beau cte 50 ml de vin astfel obinut, de trei ori pe zi. Efectele benefice ncep s apar la dou sptmni. Recomandri: picioare umflate, nclzirea extremitilor, reglarea tensiunii arteriale.

Uleiuri
1. Preparare uleiurilor din plante Formula AS nr. 518, iunie 2002 In mare parte, uleiurile de plante se prepar n modul urmtor: se pun doi pumni de flori sau plante ntregi tiate i mrunite ntr-o sticl, umplnd-o pn la gt (fr a ndesa), iar deasupra se toarn ulei de msline, porumb sau dovleac presat la rece(preparare industrial), astfel ca untdelemnul s depeasc cu dou degete plantele. Se pun sticlele vreme de 14 zile afar, la soare sau n apropierea sobei de gtit. Ulei de arnic (Arnica montana) Mod de preparare: O mn de flori proaspete culese de maxim 4 ore se toac mrunt, se pune ntr-un borcan i se toarn deasupra un pahar (200 ml ) de ulei de floarea-soarelui dublu rafinat. Se las s stea la soare vreme de 3 sptmni, dup care se filtreaz. Dac a fcut floare, nainte de filtrare se ndeprteaz partea de la suprafa care este afectat. Bolile care le vindec: : Este un leac redutabil pentru contuzii, fracturi, entorse i alte vtmri.

Ulei de busuioc carminativ. Uleiul de ienupr carminativ (uureaz durerile abdominale i favorizeaz eliminarea gazelor intestinale), ajut digestia i stimuleaz apetitul. De asemenea, calmeaz arsurile la stomac. O alt calitate este aceea c elimin strile de nervozitate, rednd tonusul. Ulei de cimbru ( Thymus serpyllum ) Mod de preparare: inflorescenele plantei se culeg la prnz, pe soare puternic, se pun n sticle, se acoper cu untdelemn. Se las 14 zile la soare sau loc cald. Bolile care le vindec: lovituri, scleroze multiple, paralizia membrelor, mbolnviri ale muchilor, reumatism. Mod de ntrebuinare: se maseaz locurile bolnave cu ulei de cimbru. . Uleiul de cimbru, folosit n inhalaii, este recunoscut pentru efectele benefice deosebite asupra cilor respiratorii. Adugat la mncare, este apreciat pentru virtuile digestive i fortifiant. Este perfect contra afeciunilor hibernale. Ulei de ienupr detoxifiant. . Uleiul de ienupr este detoxifiant, diuretic, are aciune benefic asupra cilor urinare i ficatului. Se recomand a fi adugat n felurile de mncare care se diger greu. Ulei de mueel ( Matricaria chamomilla Mod de preparare: florile de mueel, culese pe soare, se pun ntr-o sticl mai mic, se acoper cu untdelemn de msline presat la rece. Bine astupat, sticla se pune la soare, vreme de 14 zile. Se strecoar, se pstreaz la frigider. Bolile care le vindec: nc din antichitate, uleiul de mueel se utiliza pentru vindecarea nevralgiilor i a mncrimilor pielii, a reaciilor alergice, a durerilor de urechi, a hemoroizilor, a scrntelilor, pentru ngrijirea tenului. Mod de ntrebuinare: se ung locurile cu probleme i se maseaz ncetior. Contra durerilor de urechi. Se pun cu pipeta picturi de ulei nclzit, n conductul auditiv. Ulei de suntoare ( Hipericum perforatum ) Mod de preparare: florile de suntoare, culese pe soarele amiezii de var, se toac mrunt i se pun ntr-o sticl i se acoper cu untdelemn(ulei de floarea soarelui). Bine nchise, sticlele se pun la soare sau n buctrie, lng soba de gtit. Dup ctva timp, untdelemnul se coloreaz n rou (folosite plante crude face floare, folosite plante uscate are gust de tanin, astringent). La dou sptmni mplinite, se filtreaz lichidul printr-un tifon, se preseaz bine plantele, ca s-i lase esena, se pune uleiul de suntoare n sticle de culoare nchis. Bolile care le vindec: uleiul de suntoare nu trebuie s lipseasc din nici o cas. Se prepar uor i este valabil doi ani. Se folosete cu mult succes n urmtoarele cazuri: rni deschise (plgi), luxaii recente, inflamaii ale glandelor i ganglionilor, obraz iritat, dureri de spate i ale, sciatic, reumatism, spondiloz, arsuri (inclusiv de soare), eczeme, iritaii, dureri de burt la copii (se unge pntecul cu ulei), orice afeciune a pielii. Modul de ntrebuinare: se maseaz locul dureros cu ulei, pn ce ptrunde adnc n piele.

Ulei de suntoare tonic. ( Mod de preparare: Se pun flori de suntoare (proaspete, fr frunzulie, numai inflorescene) ntr-o sticl cu gtul larg, pn se umple. Nu se ndeas. Se toarn apoi peste ea circa jumtate litru ulei de msline de bun calitate. Se acoper sticla cu hrtie sau cu o crp neagr i se las la temperatur constant, ntr-un loc ntunecos, timp de 6 sptmni. La dou-trei zile se agit pentru omogenizare, apoi se strecoar lichidul printrun tifon, storcndu-se bine plantele (are consistena unui lapte btut). Se trage n sticle mai mici, se pstreaz la frigider. Mod de administrare: Se ia de trei ori pe zi cte o lingur, naintea fiecrei mese principale. Pentru a scpa de senzaia de grea, imediat dup ce ai luat maceratul, luai o linguri de zeam de lmie. Recomandri: ulcer gastric

Alifii, unguente si tincture

1. ALIFIA DE COADA SORICELULUI - se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se lasa sa sfaraie scurt in grasime, se amesteca si se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor, se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider. Cu aceasta alifie se trateaza hemoroizii. 2. ALIFIA DE DRAGAICA (SANZIENE) - 1 kg unt, margarina sau untura de porc fara sare, se topeste. Se pun florile taiate marunt, cam 2 pumni, se adauga 50 gr ceara de albine, se amesteca cu o lingura din lemn pana se coloreaza in maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor si se strecoara prin tifon. Se pastreaza la frigider in cutii sau borcane. Se trateaza prin masare sau frectie: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasa de pe laringe. In acest ultim caz se foloseste si ceaiul preparat din 300 gr flori de filimica, 100 gr coada soricelului, 100 gr urzica, la 2 l de apa, care se bea cu inghitituri mici din 20 in 20 de minute. 3. ALIFIA DE GALBENELE - se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie marunt, se pun in 1 kg unt, margarina sau untura de porc, fara sare, 50 gr ceara de albine, iar cu o lingura din lemn se amesteca pana devine maroniu, apoi se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste si se strecoara prin tifon. Se tine la frigider in borcane sau cutii. Se trateaza prin masare usoara pe zona afectata: varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degeraturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc cicatricile, impotriva ciupercilor de la picioare, a umflaturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.

4. ALIFIA DE MUSETEL se prepara ca mai sus si se foloseste pentru masaj in cazul hemoroizilor, vindecarea ranilor.

Tincturi
1. TINCTURA DE CIMBRU - se prepara cu inflorescente culese in soarele amiezii. Se umple o sticla pana la gat, fara a se indesa, se toarna rachiu de fructe de 350-400 si se lasa la macerat la soare timp de 14 zile. Cu aceasta tinctura se vor trata, prin frectii, copiii slab dezvoltati dar si bolnavii de scleroza in plagi multiple. 2. TINCTURA DE COADA CALULUI - 10 gr de planta se lasa la macerat cu 50 ml rachiu natural de fructe timp de 14 zile, la soare sau alta sursa de caldura, agitand zilnic. Se pot trata picioarele care transpira (hiperhidroza plantara), prin frectii. Se recomanda si a se bea zilnic, dimineata pe stomacul gol, 1 ceasca cu ceai de coada calului. Se mai pot face bai la picioare cu ceai din aceeasi planta. Pe timpul tratamentului se tine o dieta cu sucuri de fructe si zarzavaturi, timp de 2 luni, dimineata se face o clisma cu 2 l infuzie calduta de musetel, se bea zilnic 3x50 ml suc de orz verde, sau seva de mesteacan. Se face o cura cu boabe de ienupar. Este recomandata baia vitala, timp de 25 minute, o baie de abur a picioarelor, urmata de dus rece, sau baie alternanta de picioare. Pentru persoanele care suporta, se face baie rece la picioare timp de 15 minute, de 2 ori pe zi, in solutie de apa cu otet de mere in parti egale. Tinctura suedeza are efecte benefice, daca se tin talpile picioarelor intr-un vas cu tinctura in cantitate necesara sa asigure un contact intim cu toata suprafata piciorului, timp de 15 minute. Ciorapii si incaltamintea se pudreaza cu oxid de zinc. 3. TINCTURA DE COADA SORICELULUI - florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla, pana la gat, se toarna deasupra tuica de fructe de 400, se lasa la macerat 15 zile la soare sau in apropierea unei surse de caldura. Planta are o influenta pozitiva asupra maduvei osoase, stimuleaza hematopoeza (formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare, cancerului pulmonar. 4. TINCTURA DE GALBENELE - se pune un pumn de flori in 1 l tuica de 400, se lasa la soare 2 saptamani la macerat, agitandu-se zilnic. Diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita la compresele preparate pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natura canceroasa, pentru rani deschise din cauza escarelor, pentru umflaturi, abcese, pustule UNGUENTE DIN PLANTE MEDICINALE - Culesul ierburilor si al florilor de leac e in toi. Pana de Sanziene, forta lor este maxima. Daca sunteti adeptii farmaciei la domiciliu, dati fuga prin cranguri si pajisti si nu uitati acasa retetele din Formula AS In toiul lui iunie, natura se transforma intr-un ierbar urias cu plante medicinale. Numai cine nu le cunoaste puterea trece pe langa ele nepasator. Aromatul musetel, auriile sanziene, tataneasa cu frunzele sale aspre si flori rozalii, marul-lupului, cu mirosul amar si patrunzator - toate minunile naturii infloresc in luna lui ciresar.

Acum e momentul sa ne completam farmacia casei cu leacurile cele mai puternice, care sa ne ajute sa ne pastram vigoarea si sanatatea pe parcursul intregului an. In numarul trecut am vorbit despre tincturi si uleiuri medicinale; acum vom vorbi despre o parte cu totul speciala a farmaciei naturii - unguentele si mixturile pentru uz extern. Cu aceste preparate pot fi obtinute rezultate excelente nu doar in probleme dermatologice, ci - asa cum vom vedea - intr-o gama extrem de diversa de afectiuni. Cum se prepara un unguent? Obtinerea casnica a unui unguent presupune doua faze: 1. Obtinerea asa-numitei baze, in care va fi apoi inclusa planta. 2. Includerea in baza de unguent a plantei sau a extractului de planta. In ceea ce priveste baza de unguent, cea mai obisnuita este cea obtinuta din untura de porc, existand insa si alternative, cum ar fi rasina combinata cu ulei si cu ceara de albine, untul, untul clarifiat. Intrucat untura de porc se altereaza usor si... miroase cam neplacut, va sfatuim sa recurgeti la untul clarifiat. Obtinerea untului clarifiat Pentru a obtine aproximativ 100 g de unt clarifiat se procedeaza astfel: - se ia un pachet de unt (200 g) si se pune intr-o oala pe foc. - se lasa pana ce untul se topeste si incepe sa fiarba in clocot mic, luandu-se cu o lingura spuma formata. - la un anumit moment (dupa 15-25 de minute), spuma alba pana atunci devine rosiatica si apare un usor miros de ars; observam ca untul si-a pierdut tulbureala si a devenit foarte limpede, asa incat ne permite sa vedem fundul vasului in care a fost pus. In acel moment, se ia oala de pe foc, se toarna untul clarifiat intr-un alt vas, cu atentie sa nu se strecoare nici o impuritate si se lasa sa se raceasca. Depunerile ramase in primul vas nu se folosesc, ci se arunca (ele nu sunt indicate nici in alimentatie). Acest unt clarifiat este o baza de unguent excelenta, avand un miros placut, intrand foarte usor in piele si avand o conservabilitate excelenta. TOPUL ALIFIILOR DIN IERBURI SI FLORI Unguentul de sanziene galbene (Gallium verum) Cum se prepara Se toarna untul clarifiat proaspat obtinut, fierbinte peste o mana de inflorescente proaspete, tocate foarte marunt. Se amesteca totul cat mai bine, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 7-8 ore. Se pune apoi vasul in care s-a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lichida, dupa care se filtreaza prin tifon, obtinanduse un unguent cu tenta verzuie, care se va pastra la frigider. La ce foloseste Sanzienele galbene sunt extrem de eficiente in infectiile pielii, a caror vindecare treneaza. Unguentul de sanziene mai este indicat pe cicatricele vechi, inestetice, precum

si in cazul petelor ramase pe piele in urma infectiilor ori a contactului cu diferite substante chimice. Observatii Sanzienele galbene sunt unele dintre cele mai bune plante cosmetice. Cea mai importanta actiune a lor este aceea de curatare a pielii de pete, de micile semne ramase in urma arsurilor, a acneei, a iritatiilor. Unguentul se poate folosi insa numai pentru tenul uscat sau normal. Pentru tenul gras, este indicata aplicarea pe zonele afectate de comprese cu infuzia obtinuta din trei lingurite din aceasta planta, la o cana de apa fierbinte. Unguentul de marul-lupului (Aristolochia clematitis) Cum se prepara Planta uscata se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne de doua ori printr-o sita de faina alba. Se iau trei lingurite din aceasta pulbere extrem de fina si se pun in untul clarifiat, atunci cand acesta are consistenta semilichida, amestecandu-se foarte bine, pana se omogenizeaza perfect. Si acest preparat se pastreaza la frigider. La ce foloseste Unguentul de marul-lupului este un cicatrizant si un antiinfectios redutabil, fiind folosit pentru zgarieturi, rani inchise (inclusiv cele ramase de pe urma operatiilor chirurgicale), arsuri, ulcere pe piele, inclusiv ulcere varicoase. De asemenea, este util in tratarea tumorilor benigne si maligne. Se aplica pe zonele afectate, de doua-trei ori pe zi. In infectiile extinse, se foloseste un decoct concentrat (3 lingurite la cana), cu care se fac comprese. Observatii Deoarece efectul cicatrizant al acestei plante este foarte puternic, este bine ca inainte de a aplica unguentul pe rani sa se faca o dezinfectie foarte buna cu alcool a locului afectat. Stratul de unguent nu trebuie sa fie prea gros, ci atat cat sa fie absorbit de piele, asa incat sa nu ramana o pelicula care sa impiedice porii sa respire sau sa favorizeze instalarea infectiilor. Planta este toxica pentru uz intern, motiv pentru care va fi manipulata cu grija si nu va fi lasata la indemana copiilor. De asemenea, unguentul nu va fi aplicat pe rani deschise, mai ales atunci cand au o intindere mare. Unguentul de tataneasa (Symphytum officinale) Cum se prepara Mai intai se face o tinctura de tataneasa astfel: intr-un borcan se pun 10 linguri rase de radacina uscata si macinata de planta si un pahar si jumatate (300 ml) de alcool de 70; se lasa la macerat 10 zile, dupa care se filtreaza. In untul clarifiat fierbinte (cantitatea obtinuta dintr-un pachet) se pune o lingurita de ceara de albine curata (se gaseste in piata la apicultori) si se amesteca pana se dizolva complet, dupa care se lasa la racit. Atunci cand amestecul de unt clarifiat cu ceara are o consistenta semisolida, se adauga treptat tinctura de tataneasa, amestecand energic, pentru a se omogeniza. Se pune atata tinctura cat poate untul sa absoarba (in momentul in care am pus destula tinctura, apare o pelicula

de alcool care nu se mai inglobeaza in unguent, oricat am amesteca). Imediat dupa preparare, unguentul se pune la frigider, unde va fi pastrat tot timpul. La ce foloseste Unguentul cu tataneasa este un remediu care nu ar trebui sa lipseasca din farmacia casei. El ajuta la refacerea rapida a pielii dupa rani, arsuri, interventii chirurgicale. De asemenea, favorizeaza consolidarea articulatiilor dupa entorse si luxatii, iar in cazul fracturilor, accelereaza refacerea tesutului osos si consolidarea oaselor. Mai tarziu, in perioada de toamna-iarna, masajul cu acest unguent pe tot corpul, dupa baie, va fi excelent pentru prevenirea reumatismului si a problemelor pielii generate de frig. Pentru persoanele cu o constitutie firava, bolnavicioase, masajul cu unguent de tataneasa are efecte vitalizante exceptionale. Observatii Unguentul de tataneasa este extrem de util pentru cicatrizarea estetica, fiind aplicat imediat dupa inchiderea ranilor si incetarea supuratiilor. O alta reteta cu tataneasa Se culeg varfuri de tataneasa inflorite, cu tot cu frunze, si se usuca la umbra, in strat foarte subtire. Planta uscata se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne prin sita fina. Pulberea rezultata se amesteca cu apa calda, pana capata consistenta unei paste. Pasta astfel obtinuta se foloseste imediat dupa preparare, contra candidozei vaginale, a ranilor in zona genitala (care de obicei sunt foarte greu vindecabile), ca adjuvant in trichomonas, infectii bacteriene. De asemenea, se foloseste ca adjuvant in cazul cancerului de piele, al plagilor atone si al cicatricelor cheloide. Observatii Acest preparat este extrem de indicat in infectiile si leziunile cu localizare genitala. Spre deosebire de alte substante si plante antiseptice, tataneasa nu lezeaza flora normala, ci actioneaza mai degraba prin efectul sau regenerativ si prin stimularea capacitatii de aparare locala. Unguent de tataneasa pentru protectia pielii fata de actiunea razelor solare Cum se prepara Se obtine intocmai ca si unguentul de tataneasa, cu unt clarifiat, atat doar ca se pun doua lingurite de ceara in loc de una si se adauga si doua lingurite de ulei de catina (se gaseste in magazinele naturiste). La ce foloseste Combinatia de tataneasa cu ulei de catina este redutabila, ea protejand pielea nu doar de actiunea nociva a razelor solare din timpul verii, ci si de cea a vantului, a frigului ori a umezelii. Se intinde unguentul pe piele in pelicula foarte subtire, inaintea expunerii la soare sau la intemperii. De asemenea, este foarte bun in tratarea arsurilor de gravitate mica, in diferite afectiuni ginecologice (candidoze, iritatii vaginale).

Unguentul de sunatoare (Crepis foetida) Cum se prepara Inflorescentele uscate de sunatoare se maruntesc in piua sau cu rasnita electrica de cafea. Se pun patru linguri de sunatoare maruntita intr-un vas si se toarna deasupra unt clarifiat incins (cantitatea obtinuta dintr-un pachet), amestecandu-se apoi bine, pana ce compozitia se raceste, dupa care se lasa vreme de 7-8 ore. Se pune apoi vasul in care s-a facut amestecul la foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lichida, dupa care se filtreaza totul prin tifon, obtinandu-se un unguent cu tenta rosiatica, care se va pastra la frigider. La ce foloseste Daca alte plante au asupra pielii doar efecte vindecatoare, sunatoarea are un rol important si in combaterea senzatiilor de durere, usturime sau mancarime. Ea este prin excelenta o planta calmanta, fiind extrem de utila in diminuarea suferintelor, dar si pentru vindecarea arsurilor de gravitate mica si medie (inclusiv cele solare), a alergiilor si a altor afectiuni dermatologice insotite de mancarime puternica si usturimi. Observatii Pentru combaterea mancarimilor pielii si a usturimii se adauga in unguentul de sunatoare zece picaturi de ulei volatil de menta (se gaseste in Plafaruri si farmacii naturiste) - efectul va fi exceptional. Unguentul cu ardei iute Cum se prepara In untul clarifiat incins (cantitatea obtinuta dintr-un pachet) se pun 3-4 linguri de ardei iute taiat marunt (mai ales partea cu seminte) si se amesteca foarte bine la foc mic, vreme de 10 minute, dupa care se lasa unguentul sa se raceasca putin si se filtreaza. Unguentul se pastreaza la rece. La ce foloseste Are efecte excelente antireumatice, de intensificare a circulatiei sanguine periferice si de redare a mobilitatii articulatiilor. Se foloseste in artrite, poliartrite reumatoide, la masaj usor in nevralgie si in crizele de lombosciatica, pe articulatiile dureroase, in cazul sechelelor ramase din traumatisme mai vechi. Pe perioada anotimpului rece, va fi de un real ajutor persoanelor friguroase, care au extremitatile corpului reci, cu circulatia slaba. Observatii Acest unguent nu este suportat de toata lumea, capsicina din ardeiul iute putand declansa reactii alergice severe. Din acest motiv, inainte de a folosi unguentul, se va face o proba, intinzandu-l pe o portiune mica de piele. Daca apar inflamatii, senzatii de mancarime sau usturime intensa inseamna ca aveti sensibilitate alergica la acest produs si, in consecinta, nu il veti utiliza.

Unguentul cu rasina de pin sau de brad Cum se prepara Rasina de pin sau de brad o gasim din abundenta in aceasta perioada in padurile de conifere. Ea este medicamentul adus cu darnicie de catre arbore, in locul unde scoarta i-a fost ranita. Majoritatea copacilor de langa traseele turistice sau de langa drumurile si exploatarile forestiere au asemenea rani, in preajma carora s-a colectat din belsug rasina. Aceasta se ia de pe copac cu un briceag, dar fara a o razui, pentru a nu produce noi vatamari. Pentru a obtine un unguent, avem nevoie de untul clarifiat obtinut dintr-un pachet, de 2-3 lingurite de rasina de pin si de ceara de albine de marimea unei alune. In untul clarifiat incins se pun rasina si ceara si se amesteca foarte bine, dupa care se strecoara (deoarece de obicei rasina are si bucati de scoarta) intr-un borcan si se lasa la racit. La ce foloseste Rasina de pin are asupra pielii si a altor tesuturi ale organismului uman exact aceleasi efecte pe care le are si asupra copacului, adica ajuta la inchiderea ranilor si la refacerea tesuturilor distruse. Ca atare, este utila in arsurile si ranile de gravitate mediemica, in ulcere varicoase, in tratarea luxatiilor, entorselor si fracturilor. Din acest unguent se pot modela si niste supozitoare extrem de eficiente in tratarea hemoroizilor si a ranilor in zona anusului si rectului (inclusiv a fistulelor). Observatii Rezultate deosebite se obtin cu acest unguent si in afectiunile ginecologice, avand un efect exceptional de cicatrizare si de refacere a tesuturilor. Se pot trata cu succes si cervicitele si ranile pe col. Leacuri din creuzetele naturii: TINCTURILE Cu siguranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la leacurile taranesti care si-au dovedit de sute de ani eficienta. Nici n-ar putea fi altfel, mai ales la noi, romanii, pe care Dumnezeu ne-a binecuvantat cu paduri si dealuri pline de flori si ierburi de leac. Numai ca Dumnezeu da, dar nu baga si-n traista. Noroc insa ca mai exista oameni pasionati, pentru care valorile primare ale naturii constituie adevarate tezaure. Valorificate in fel si chip, plantele sunt transformate in medicamente veritabile, numai bune sa ne scape de boli si de suferinte. Un astfel de exemplu este d-na Maria Pop, profesoara de biologie, care traieste in mirifica zona a Maramuresului. Pentru ea, natura inseamna totul. Din seva padurii isi extrage culori naturale, pentru tesut; plantele, insa, le foloseste in scop terapeutic...

TINCTURILE SIMPLE (dintr-o singura planta) - D-na Maria Pop, experienta dvs. in domeniul plantelor medicinale este deja cunoscuta, iar ceaiurile, unguentele, siropurile si mai ales bitterul Taina Plantelor pe care le produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati realizat o gama variata de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune despre acestea? - Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in alcool de 40? dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice nepoluate. - Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi? - Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta medicinala: - Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante, antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos. Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori. - Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica, astm, raguseala, anorexie la anemici; actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii intestinali. Se administreaza cate 20-30 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea musculaturii membrelor si coloanei vertebrale; in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor, scleroza in placi (leuconevraxita). - Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos, hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau 10-20 picaturi in ceai care se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali; in leucemie, pentru reinnoirea sangelui, se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne (enterocolite, colici gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei biliare) se iau cate 1015 picaturi de 3 ori pe zi. - Tinctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de gura (se face gargara cu 10 ml tinctura dizolvata in 100 ml apa fiarta si racita). In boli reumatice, se fac frectii pe zonele dureroase. In boli de piele, arsuri si degeraturi se pun comprese imbibate cu tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi pana la 6 lingurite pe zi pentru depresii nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli urinare,

incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual. Tratamentul dureaza 7 zile. Se poate relua dupa 2-3 zile de pauza. - Tinctura de galbenele (filimica) se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale infectate si gingivite, sub forma de gargara si spalaturi bucale; pentru infectia cu trichomonas, leucoree si candidoza se fac spalaturi vaginale in dilutie cu apa; pentru dezinfectarea ulceratiilor cronice purulente, pentru eczeme, arsuri si degeraturi se fac spalaturi sau se pun comprese; de asemenea, sub forma de frectii se foloseste in intinderi musculare, spasme musculare si intepaturi de insecte. Pe cale interna se folosesc 10 pana la 60 picaturi, dizolvate in apa sau ceai, pentru tratarea bolilor gastro-intestinale, curatirea sangelui de toxine, viroze, infectii bacteriene si intarirea vederii. In bolile neoplazice, inflamatii ale ganglionilor si pentru diminuarea efectelor menopauzei se iau ca adjuvant cate 30 de picaturi pe parcursul unei zile. Sub forma de masaje, comprese sau adaugata la apa de baie, combate micozele picioarelor. - Tinctura de rostopasca are actiune antibiotica asupra unui numar mare de agenti patogeni; are actiune antitumorala (distruge celulele canceroase in multiplicare), actiune coleretic-colagoga, fiind indicata in colecistopatii (inflamatii ale vezicii biliare), litiaze biliare (pietre in vezica biliara), boli de ficat. Tinctura de rostopasca are actiune sedativa asupra centrilor nervosi superiori si in special asupra coronarelor. Stimuleaza respiratia si scade tensiunea arteriala; da rezultate bune in insuficienta cardiaca si angina pectorala. Are actiune antispastica asupra tractului gastro-intestinal. Pe cale interna se administreaza 10-20 de picaturi pe zi, dizolvate in ceai sau apa. Extern, se foloseste sub forma de tamponari si masaje in: boli de piele, negi, pecingine, matreata, muscaturi de insecte si serpi. - Tinctura de propolis are un spectru foarte larg de actiune farmacologica: bacteristatica, antifungica, analgezica, trofica si regeneratoare a tesuturilor, cicatrizanta si antiinflamatoare. Pe cale externa se utilizeaza in afectiuni dermatologice (eczeme, arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli ORL si boli ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite, abcese, parodontoza), sub forma de gargara si spalaturi bucale - cate 30-40 picaturi dizolvate in apa. Intern, se iau 20-30 picaturi pe zi, cu o ora inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. in cazuri de alcoolism, 50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece administrate omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de tinctura dizolvate intr-un pahar cu apa, luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte bune intr-o mare gama de boli (pulmonare, digestive, ginecologice, boli ale sistemului nervos si boli glandulare). TINCTURILE COMPLEXE (din combinatii de plante) - Ati realizat si tincturi din combinatii de plante, cu rol curativ bine determinat. Caror boli le sunt adresate? - Plecand de la premisa ca majoritatea oamenilor moderni ar dori sa urmeze tratamente naturiste, dar nu au timp sa-si faca ceaiuri de cateva ori pe zi, am studiat cateva retete traditionale care folosesc combinatii de plante pentru anumite boli si am determinat concentratiile substantelor active prezente in fiecare planta, reusind sa obtinem o gama de tincturi cu rol curativ. Este important sa precizez ca este totusi mai bine, pentru acei care au posibilitatea si timpul necesar, ca tratamentul sa se faca in paralel cu ceaiurile de plante recomandate, pentru rezultate mai rapide.

- Tinctura antiacneica amelioreaza sau in cele mai multe cazuri elimina acneea. Se utilizeaza pe cale externa sub forma de tamponari, de 2-3 ori zilnic. Avand in vedere multiplele cauze interne care genereaza acneea, concomitent cu tratamentul extern se face si un tratament intern cu urmatoarele ceaiuri: sunatoare, galbenele, salcie, musetel, pin, brusture, cicoare si hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante). Cura dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani. - Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea globulelor rosii prin stimularea maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3 lingurite pe zi, dizolvate in Ceai antianemic indulcit cu miere de albine. - Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de plante medicinale cu rol antiseptic intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali atat la copii, cat si la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea gastrica si enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori pe zi, dizolvate in Ceai anticolitic. - Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol depurativ, emolient, antiseptic, calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de febra. Se administreaza cate 4-6 lingurite de doua ori pe zi, dizolvate in Ceai antigripal indulcit cu miere de albine (neindulcit pentru diabetici). Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante (Flori de camp). - Tinctura antistres este un extract natural obtinut din plante medicinale cu rol sedativ asupra sistemului nervos central. Se utilizeaza in stari de oboseala, stres, insomnii, stari de agitatie nervoasa, tulburari cardiace si digestive. Tratamentul intern consta in administrarea a 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima doza seara, la culcare. Extern, se fac bai generale in care se adauga tinctura antistres sau infuzie din plante sedative (tei, sunatoare, sovarv, cimbru, menta, ciubotica cucului) sau Ceaiul Antistres. - Tinctura contra caderii parului este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in regenerarea parului, intarirea radacinii parului, inlaturarea matretei si seboreei. Tratamentul consta in masaje zilnice sau de 2-4 ori pe saptamana. Pe langa tratamentul extern, recomandam si un tratament intern (2-3 cani de ceai obtinut din urmatorul amestec de plante: urzica, mesteacan, stejar, nuc, tintaura, brusture, hamei si salvie). - Tinctura gastrica este un extract natural hidroalcoolic obtinut din plante medicinale cu actiune astringenta, antiseptica, cicatrizanta si hemostatica. Tinctura gastrica se utilizeaza in hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, spasme gastrointestinale, gastrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 3 lingurite de tinctura, dizolvate in Ceai gastric. Tratamentul dureaza 6 saptamani. - Tinctura hepato-biliara are actiune coleretica si colagoga, antispastica, bactericida, decongestiva, antiseptica si antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si imbunatatirea functiei hepatice, insuficienta biliara, colecistite subacute si cronice, ciroza hepatica si diskinezii biliare. Se utilizeaza cate 10 picaturi de 3 ori pe zi, adaugate in Ceai hepato-biliar. Tratamentul dureaza 4-6 saptamani. - Exista, totusi, bolnavi carora le este interzis cu desavarsire consumul de alcool. Pot ei sa urmeze un tratament cu tincturi?

- Persoanele carora le este interzis consumul de alcool vor pune tinctura in ceai fierbinte sau in apa fiarta inainte de folosire, alcoolul evaporandu-se dupa 5-10 minute. - Care este pretul unei tincturi? - Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 20.000 si 25.000 lei. - De unde pot fi procurate? - Tincturile se gasesc deja in unele farmacii si magazine Plafar din tara, dar pot fi comandate si direct de la firma noastra: S.C. HYPERICUM IMPEX Baia Mare, tel./fax 062/27.13.38, tel. 094/27.92.84. TINCTURILE Sunt extracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel putin 60%: alcool rafinat alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara, vodca. Este strict interzisa atat folosirea alcoolului etilic, cat si a spirtului medicinal. Preparatele se pun la soare sau in locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de 2-3 saptamani. Cand sunt gata, se strecoara prin doua bucati de tifon, se preseaza bine, pentru ca sucul sa iasa din plantele macerate, se pastreaza in sticle de culoare inchisa, infundate bine cu dop de pluta. Doza obisnuita: 5-10 picaturi, luate ca atare sau diluate in ceai ori apa fierbinte. Extern, tincturile se folosesc pentru ungerea locurilor bolnave ori sub forma de cataplasme. Tinctura de cimbrisor (Thymus serpyllum) Mod de preparare: florile de cimbru (salbatic sau de gradina), culese pe soarele amiezii de vara, se toaca marunt si se pun intr-o sticla, umpland-o pana la gat (fara sa fie presate). Deasupra se toarna rachiu de fructe (prune, pere, mere etc.) de 38-40%, care trebuie sa acopere complet florile. Se leaga la gura si se pune la soare vreme de doua saptamani. Se scutura in mod regulat. Cand e gata, se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Bolile pe care le vindeca: incetinirea cresterii la copii (se ung picioarele cu tinctura de cimbru), scleroza in placi (ungerea sirei spinarii cu tinctura de cimbru), tulburari menstruale, infectii ale traiectului urinar, boli de nervi, nevroze faciale, reumatism, dureri de ovare, boli ale cailor respiratorii, boli de plamani (pleurezii, enfizem). Posologie: intern - 20-30 picaturi de tinctura de cimbru se iau o data pe zi, diluate cu apa. Tinctura de coada-soricelului (Achillea millefolium) Mod de preparare: florile culese pe soare se toaca marunt, se pun intr-o sticla si se acopera cu rachiu de 38-40%. Se lasa la soare vreme de 14 zile, scuturandu-se din cand in cand. Se strecoara, se pune in sticle bine infundate, de culoare inchisa. Bolile pe care le vindeca: menstre neregulate, menopauza, cancer genital, inflamatii ale testicolelor, leucoree, lipsa menstrelor, migrene, expectoratii cu sange, hemoroizi, dureri de stomac, arsuri.

Posologie: intern - 30-40 picaturi de tinctura se dilueaza cu ceai sau apa. Se iau dimineata si seara, inainte de mese. Tinctura de coada-calului (Equisetum arvense) Mod de preparare: doua maini de coada-calului proaspata, taiata foarte marunt, se pun intr-o sticla si se acopera cu rachiu curat de secara. Se lasa la soare 14 zile, scuturand sticla regulat. Se strecoara, se pune la pastrat in recipiente de culoare inchisa. Ce boli vindeca: bolile de rinichi si de vezica (inclusiv pietrele), acumulari de apa in tesuturi, rani deschise, ulceratii, hemoroizi, picioare transpirate. Posologie: intern - ca adaos in ceaiuri, 40-50 picaturi de 2-3 ori pe zi; extern - ca dezinfectant aplicat pe afectiunile pielii si pe picioarele transpirate. Tinctura de galbenele (Calendula officinalis) Mod de preparare: doi pumni de flori se pun intr-un litru de rachiu si se lasa 14 zile la soare. Se strecoara lichidul si se pune in sticle de culoare inchisa. Ce boli vindeca: rani, sangerari, rupturi si intinderi musculare, tumori cancerigene, scurgeri vaginale. Posologie: extern - comprese cu tinctura de galbenele, indoita cu apa fiarta si racita (in afectiunile pielii), 20-30 de picaturi adaugate in ceaiul pentru spalaturile vaginale. Tinctura de traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris) Mod de preparare: planta intreaga - tulpina, frunze si flori - se toaca marunt si se baga intr-o sticla de un litru (pana la gat), acoperindu-se cu rachiu de secara sau de fructe (38-40%). Sticla se pune apoi la soare, vreme de doua saptamani, agitandu-se permanent. Se strecoara si se trage in sticle de culoare inchisa. Ce boli vindeca: imbolnaviri ale muschilor, lenevirea sfincterului si a muschilor care inchid traiectul urinar si vaginul, cadere de intestine. Posologie: intern - 40 picaturi de tinctura, luate de trei ori pe zi, in ceai de cretisoara (o lingurita de planta, oparita cu un sfert de litru de apa in clocot, se infuzeaza scurt, se strecoara); extern - masarea zonelor dureroase. Tinctura de valeriana (Valeriana officinalis) Mod de preparare: radacina uscata se zdrobeste marunt in piua sau se macina cu rasnita electrica de cafea, dupa care se pune intr-un borcan pana se umple pe trei sferturi, iar restul se completeaza cu rachiu. Se lasa trei saptamani la macerat, dupa care se strecoara. Se tine in sticlute mici, inchise la culoare. Ce boli vindeca: insomnia (da un somn profund, fara a da insa si senzatia de somnolenta matinala pe care o dau somniferele de sinteza), palpitatiile cardiace, hipertensiunea, starile de nervozitate, tulburarile de menopauza.

Posologie: se iau 20-40 de picaturi in jumatate de pahar de apa, seara, inainte de culcare. Tinctura de spanz (Heleborus purpurascens) Mod de preparare: radacina proaspata se taie marunt si se pune intr-un borcan pana se umple pe jumatate, dupa care se completeaza cu alcool de 60 pana la umplerea completa. Se lasa la macerat trei saptamani, dupa care se se filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare. Ce boli vindeca: reumatism, reumatism degenerativ, dureri musculare, rani greu vindecabile, tumori exteriorizate. Posologie: extern - se fac frictiuni pe zonele durerose; in cazul ranilor si al tumorilor exteriorizate, se fac pensulari pe locurile afectate. Atentie: tinctura de spanz este foarte toxica, motiv pentru care se depoziteaza in locuri sigure, departe de copii, cu o eticheta de avertizare. Se foloseste numai extern. Tinctura de sunatoare (Hypericum perforatum) Mod de preparare: doi pumni de flori culese pe soare se pun intr-o sticla, dupa care se acopera cu rachiu. Se lasa trei saptamani la soare. Se strecoara si se pune in sticle de culoare inchisa. Ce boli vindeca: boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze, insomnii, slabiciuni provocate de nervi, hepatita, inflamatii ale colecistului (colecistita). Posologie: intern - se iau o data pe zi 10-15 picaturi de tinctura, intr-o lingura de apa; extern - tinctura se unge pe locurile dureroase. Tinctura de urzica (Urtica dioica) Mod de preparare: frunzele plantei, proaspat culese, se spala bine cu apa, se taie marunt, se pun intr-o sticla. Se toarna deasupra rachiu de secara curat (38-40%), astfel ca planta sa fie acoperita. Se lasa la loc cald, vreme de 14 zile. Ce boli vindeca: caderea parului, eczeme, ulceratii, bataturi dureroase, micoze, pete pe piele, sciatica, inflamatii ale nervilor. Posologie: se ung repetat locurile bolnave cu tinctura de urzici. .

Conjunctivita
Definitie: Conjunctivita este o boala oculara foarte frecventa, in special la copii, care se caracterizeaza prin inflamarea mucoasei conjunctive. Cauze: Conjunctivitele sint produse de microbi obisnuiti sau de microbi care imbolnavesc in mod special conjunctiva.

Factori de risc: Fumul, praful, corpii straini conjunctivali, gazele toxice sint considerati factori favorizanti importanti in producerea conjunctivitelor. Tipuri: Dupa aspectul clinic, conjunctivitele sint: - catarale (conjunctiva este inflamata) purulente (pe linga inflamatie este prezenta si o secretie purulenta, alb galbuie) pseudomembranoase (este prezenta o secretie fibrinoasa cu false membrane) - nodulare eruptive Simptome: Bolnavul acuza usturimi, senzatia de arsura oculara, senzatia de "nisip in ochi", mincarimi, intepaturi. Diagnostic: Cind bolnavul prezinta asemenea simptome, trebuie sa se prezinte la medicul specialist oftalmolog, care la examenul clinic al ochilor constata congestia (inflamarea cu inrosirea) de diferite grade a conjunctivei, care respecta zona din jurul corneei. In plus, se mai constata prezenta unei secretii conjunctivale care poate fi variabila ca aspect in functie de felul microbului ce a produs boala, dar si de gravitatea bolii. Secretia conjunctivala poate fi mucoasa, mucopurulenta, purulenta, fibrinoasa cu false membrane si, in functie de aspectul si de caracteristicile sale, medicul recomanda si alte analize pentru a stabili cu precizie cauza bolii,respectiv microbul sau microbii implicati, tocmai pentru a aplica un tratament adecvat. Tratament: Tratamentul este de competenta medicului specialist oftalmolg, care decide conduita terapeutica. Tratamentul local al conjunctivitelor consta in instilarea in ochi a diferite medicamente sub forma de picaturi. In unele forme de conjunctivite, cind este nevoie, medicul recomanda antibiotice. Aplicarea picaturilor in ochi se face in conditii de igiena perfecta. Pesoana care aplica picaturile se va spala pe miini cu apa si sapun inainte de fiecare aplicare. La copil, picaturile le va aplica mama, copilul acceptind mai usor manevra din partea unei persoane in care are incredere. Bolnavul va da capul pe spate iar cel ce aplica picaturile va indeparta cu degetul mare si aratatorul de la mina stinga pleoapele, iar cu pipeta tinuta vertical in mina dreapta va picura 3-4 picaturi de medicament pe conjunctiva, avind grija sa nu le toarne peste cornee. Lacrimile amestecate cu medicamentul care se scurg pe obraz se aduna intr-un tampon de vata curat tinut in unghiul intern al ochiului. In conjunctivitele grave (cum este cea gonococica), se recurge si la un tratament cu antibiotice pe cale generala. In conjunctivitele alergice, se administreaza in plus cortizon local si general. In conjunctivitele cu secretii abundente, se recomanda efectuarea de spalaturi conjunctivale cu acid boric 4% sau alte antiseptice slabe. Se procedeaza astfel: bolnavul tine capul pe spate, iar cel care face spalatura (spalat pe miini cu apa si sapun si apoi dezinfectat cu alcool medicinal) desface pleoapele si stoarce deasupra ochiului tamponul de vata muiat in solutia cu care se face spalatura.

Preventie: Profilaxia conjunctivitelor consta in aplicarea cu strictete a regulilor de igiena individuala. La bolnav, sint necesare masuri speciale pentru ca secretia de la ochiul bolnav sa nu ajunga la ochiul sanatos si la alte persoane din jur. Pentru aceasta, bolnavul se va spala pe miini de mai multe ori pe zi, de fiecare data cind este nevoie curatarea si ingrijirea lor. Bolnavul trebuie sa aiba prosop, perna si batista strict personale, lucru important atit pentru protectia lui, cit si a persoanelor din jur. Recomandari: Ce NU trebuie sa se faca intr-o conjunctivita? - Nu trebuie sa se lege ochiul, pentru ca pansamentul duce la stagnarea secretiei si la imbolnavirea corneei, complicatie grava care poate provoca pierderea vederii .Conjunctivita este inflamarea conjunctivei ochilor, ca urmare a patrunderii bacteriilor, virusilor sau ciupercilor in ochi. De asemenea, se pot produce conjunctivite alergice, ca urmare a iritarii ochilor cu praf, polen sau unele substante chimice (vapori, aerosoli etc.). Reducerea cantitatii de alimente consumate, renuntarea la orice efort, chiar si la miscarile bruste cu capul. De asemenea, nu trebuie sa se bea alcool de nici un fel si sa se renunte la alimentele sarate, acre sau picante. Tratamente naturiste Se pun una-doua lingurite de flori de albastrele intr-un vas si se oparesc cu 200 ml apa in clocot. Se lasa o ora, apoi se strecoara. Cu aceasta infuzie se pun comprese pe ochi. Se oparesc doua-trei linguri de musetel (flori si partea ierboasa) cu 200 ml apa in clocot. Se lasa o ora, bine acoperita, infuzia rezultata, apoi se strecoara si se spala ochii cu aceasta. Peste o jumatate pahar de coaja de castravete verde, proaspat decojita, se toarna 300 ml apa in clocot. Se adauga si o jumatate lingurita bicarbonat de sodiu. Cu preparatul rezultat se pun comprese la ochi

Ateroscleroza
Este o boala a arterelor produsa de depunerea pe peretii lor interni, a unor substante grase si a calciului, sub forma de placi denumite ateroame. Ca urmare a acestor depuneri, lumenul arterelor se ingusteaza, apoi se astupa, dand nastere la alte suferinte mult mai grave (arterita, infarct miocardic, tromboza cerebrala). Vinovatul principal in producerea acestei boli este colesterolul, a carui concentratie normala in sange este de 1,50 - 2,40 g/litru, la barbatii intre 20 - 40 de ani (la femei este cu 10% mai putin). Masuri igienice - viata echilibrata, program de lucru normal, cu respectarea orelor de odihna; - evitarea stresurilor, fumatului, bauturilor alcoolice si abuzurilor alimentare; - tratamentul corect al bolilor asociate: hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate etc.

Alimente de evitat: paine alba, produse de patiserie, dulciuri, fasole, linte, mazare, ceai, cafea, alcool, sare (in exces). Alimente interzise: se poate spune ca nu exista alimente strict interzise pentru o astfel de boala. Ateroscleroza se manifesta in raport cu localizarea leziunilor. De exemplu, ateromatoza arterelor coronare determina cardiopatia ischemica manifestata cu dureri sau cu alte simptome si semne clinice. Dupa cum se stie, inima are artere proprii, prin care circula singele oxigenat pentru a o hrani. Arterele coronare isi dilata calibrul la eforturi, permitind marirea ? debitului sanguin pana la 2 litri pe minut. Prin arterele coronare aterosclerotice, devenite rigide si cu calibru tot mai redus, nu va mai putea circula sange in cantitati adecvate atunci cand organismul este supus la eforturi. Muschiul cardiac insuficient nutrit va suferi de ischemie (lipsa de singe), modificin-du-si structura, iar la efort va aparea durerea de piept, asemenea unui carcel puternic. Tratament naturist Anghinarea: infuzie dintr-o lingura de frunze la 500 ml de apa clocotita. Se beau 2 ceaiuri pe zi: unul dimineata, pe stomacul gol, iar celalalt fractionat, cu 30 de minute inaintea meselor principale; - Coacazul negru: decoct din 5 g de fructe la 100 ml de apa. Se beau cite 2 cani pe zi; - Coada calului: decoct din 2 linguri de planta la un pahar de apa. Se fierbe 5 minute. Se bea cite 1/3 pahar, de 3-4 ori pe zi. - Iarba mare: decoct din 2 lingurite de planta la un pahar de apa. Se lasa 3 ore, apoi se fierbe 10 minute. Se beau cite 2 pahare, de 3 ori pe zi. Durata tratamentului: 1 luna; - Macesul: decoct din 2-5 g de fructe la 100 ml de apa. Se beau cite 2 cani pe zi; - Mesteacanul: infuzie din 2 linguri de frunze la 250 ml de apa clocotita. Se bea pe parcursul unei zile; - Paducelul: infuzie dintr-o lingurita de flori, frunze si fructe la 250 ml de apa clocotita. Se bea cite o cana pe zi; - Papadia: infuzie din 1-2 lingurite de frunze si parti aeriene ale plantei la 250 ml de apa clocotita. Se beau cite 2-3 cani pe zi. Se poate pregati de asemenea si un decoct din 3 linguri de radacina de papadie la 2 pahare de apa. Se fierbe 15 minute la foc mic. Se ia cite o lingura de 2 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa (radacinile se scot primavara devreme, inainte de aparitia frunzelor, sau toamna, dupa ce au cazut frunzele). Durata tratamentului: 1 luna; - Paducelul: infuzie din 30 gr de fructe la 1 pahar de apa clocotita. Se lasa 2 ore, dupa care se bea ca un ceai obisnuit; - Patlagina: infuzie dintr-o lingura de frunze de patlagina la un pahar de apa clocotita. Se lasa timp de o ora si apoi se bea toata doza in decurs de o ora. Se poate folosi si sucul din frunze proaspete: se stoarce sucul, se amesteca in parti egale cu miere, se fierbe 20 de minute. Se iau cite 2-3 linguri pe zi. Se poate pastra in frigider.

Durata tratamentului: 3-4 saptamini; - Saschiul mic: decoct din 2 lingurite de frunze la 250 ml de apa. Se beau 1-2 cani pe zi. - Scorusul: decoct din 200 g de coaja de scorus pisata (culeasa la inceputul primaverii). Se fierbe timp de 2 ore la foc mic. Se iau cite 20-30 ml de 3 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa; - Trifoiul de cimp: tinctura din 40 g de planta la 50 ml de alcool de 40 la suta. Se lasa 10 zile, iar apoi se iau cite 30 ml, dupa masa sau inainte de culcare. Durata tratamentului: 3-4 saptamini; - Viscul: macerat din 3 lingurite de frunze la 500 ml de apa fiarta si racita. Se lasa timp de 8 ore. Se bea pe parcursul unei zile. Amestecuri din plante - Se amesteca 20 g de coada soricelului cu 20 g de visc. Peste 2 lingurite de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa 2 ore, dupa care se bea pe parcursul unei zile; - Se amesteca 10 g de ruta cu 30 g iarba mare si 30 g coada calului. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa rece. Se lasa 4 ore, dupa care se fierbe 4 minute. Se bea pe parcursul unei zile. Durata tratamentului: o luna; - Se amesteca 5 g de arnica cu 20 g de coada soricelului si 20 g de sunatoare. Peste o lingura din acest amestec se toarna un pahar de apa rece. Se lasa 2-3 ore, dupa care se fierbe 5 minute si se mai lasa 15 minute, iar apoi se strecoara. Se bea pe parcursul unei zile. Durata tratamentului: o luna; - Se amesteca 10 g de fructe de chimen cu 10 g ruta, 10 g de roinita, 15 g de radacina de valeriana, 20 g de flori de saschiu, 20 g de flori de paducel, 30 g de iarba mare si 20 g de fructe de maces. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa o ora. Se bea pe parcursul unei zile. Durata tratamentului: o luna; - Se amesteca 20 g de frunze de roinita cu 10 g de flori de lacramioare de mai si 30 g de ruta. Peste o lingurita din acest amestec se toarna un pahar de apa rece. Se lasa 3 ore, dupa care se fierbe 5 minute si se mai lasa inca 30 de minute, iar apoi se strecoara. Durata tratamentului: o luna; - Se amesteca 30 g de ruta cu 20 g de cimbrisor si 40 g de frunze de roinita. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa rece. Se lasa 3 ore, apoi se fierbe 5 minute si se mai lasa 15 minute. Se bea pe parcursul intregii zile. Durata tratamentului: o luna;

- Se amesteca 15 g de ruta cu 25 g de frunze de paducel, 25 g de flori de paducel si 10 g de radacina de valeriana. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa rece. Se lasa 3 ore, se fierbe 4 minute, dupa care se mai lasa 20 de minute si apoi se strecoara. Se bea pe parcursul unei zile. Durata tratamentului: 3-4 saptamini; - Se amesteca in parti egale coada calului, coada soricelului, frunze de mesteacan, radacina de papadie si radacina de pir. Peste o lingura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa 30 de minute. Se administreaza cite 1/2 pahar, de 3 ori pe zi. Durata tratamentului: 3-4 saptamini. - Se fierb tarite de griu timp de 30 de minute in apa. Se strecoara apa, iar taritele se adauga la orice fel de mincare. La inceput se adauga cite o lingurita, dupa 7-10 zile cite 2 lingurite, iar dupa inca 7-10 zile, cite 1-2 linguri, de 2-3 ori pe zi.

Comprese si cataplasme
Comprese COMPRESE CU BRUSTURE - frunzele proaspete se spala, se zdrobesc, se aplica sub forma de cataplasma, de mai multe ori pe zi pana dispare cauza. Este recomandata in entorse, luxatii, picioare ranite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plagi usturatoare. COMPRESE CU CRETISOARA - se spala o cantitate corespunzatoare de plante proaspete, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de taietei, se aplica sub forma de compresa pentru vindecarea ranilor, intepaturilor, taieturilor. COMPRESE CU MUSETEL - se toarna 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de musetel, se lasa sa stea 2-3 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese calde. Este recomandata compresa calda in durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mancarimi sau supuratii, iar sub forma de gargara in durerile de dinti, precum si la spalarea ranilor. COMPRESE CU PATLAGINA INGUSTA - frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pana se formeaza o pasta (terci), care se aplica pe zona interesata. Este recomandat in rani, crapaturi la picioare, taieturi, intepaturi de insecte, muscaturi de caine turbat, animale veninoase. Frunzele frecate in maini cu sare si aplicate la gat, vindeca gusa, iar la picioare vindeca basicile sau rosaturile de la incaltaminte. Este recomandata compresa si in cazul bolilor canceroase ale glandelor. Cataplasme cu tarate O mana de tarate de grau cat mai proaspete se combina cu apa calduta, amestecand mereu pentru omogenizare, pana cand se formeaza o pasta, care apoi va fi pusa intr-un tifon cu ochiuri rare si va fi aplicata pe locurile afectate, tinandu-se minimum jumatate de ora.

Prin aceasta metoda, crustele sunt inmuiate, este favorizata normalizarea metabolismului local. Dupa aplicatia cu tarate, se lasa sa se usuce pielea, dupa care va fi aplicat un unguent de tataneasa. Cataplasme cu hrean Se curata 1-2 radacini de hrean, se spala, apoi se dau pe razatoarea cea mica. Produsul obtinut se asaza pe un tifon si se aplica pe ceafa. Recomandari: da rezultate foarte bune in vindecarea migrenelor si a durerilor de cap.

Infarct miocardic (prevenire) Ingustare progresiva sau chiar un obstacol (cheag de sange) pe un vas coronar duc la ateroscleroza. Irigatia cu sange si alimentatia cu oxigen a regiunii respective devin insuficiente. In zona inimii apar dureri insuportabile, care sunt declansate de crisparea vaselor coronare si care pot iradia pana in brat, abdomen, spate. Printre fenomenele insotitoare cele mai frecvente citam: transpiratie rece, buze vinete, paloare, puls rapid, scaderea tensiunii arteriale. In acest mod se manifesta infarctul de miocard. Chiar de la primele dureri trebuie chemata salvarea. Pana la sosirea acesteia, pacientului trebuie sa i se desfaca obiectele de imbracaminte care il strang, se deschid ferestrele, iar bolnavul este culcat, intr-o atmosfera calma, evitand orice agitatie. SIMPTOME PREMERGATOARE In majoritatea cazurilor, infarctul de miocard se anunta cu cateva zile inainte. Daca se observa urmatoarele simptome premergatoare, atunci se consulta medicul: transpiratie abundenta, oboseala, slabiciune generala, tulburari de respiratie, dispnee (respiratie scurta), apasare, neliniste, agitatie, frig, dureri surde in piept, care iradiaza in bratul stang, puls anormal de mare. MASURI PREVENTIVE SI DE AJUTOR Schimbarea nutritiei adoptand o hrana foarte usoara, alcalina, bogata in legume, saraca in carne, multe cruditati, cat mai putina sare. Usturoi sub toate formele, deoarece contine substanta numita acilina, care franeaza formarea de depozite (ateroame) pe peretii vaselor, normalizeaza circulatia sangelui si amelioreaza irigatia sanguina a vaselor inimii. Totodata usturoiul scade procentul de colesterol. Daca este cazul, se reduce excesul de greutate. Se adapteaza masurile de scadere a tensiunii si a procentului mare de colesterol (cu ajutorul vitaminei C, a morcovilor, a alimentatiei care contine lecitina, potasiu). Dupa un infarct, nu se consuma alcool, nu se fumeaza, iar vinul rosu se consuma in mod rezonabil deoarece contine tanin; se poate consuma cafea fara cofeina. Se controleaza si se reduce stresul, se evita situatiile conflictuale, nu se face efort, se fac exercitii de respiratie si relaxare. Se iau masuri pentru stabilizarea circulatiei sanguine, frectie cu peria uscata, dusuri cu jet, comprese reci in regiunea inimii. Se face multa miscare in aer liber.

Se consuma preparate speciale din plante. Tratament naturist Infarct miocardic - este necroza unui teritoriu al muschiului inimii, ca urmare a astuparii unei ramuri a arterei coronariene. Astuparea arterei poate fi provocata de cheag de sange, scleroasa (arterio-sclcroza) sau poate fi un spasm vascular sau o bula de grasime. Durerea este t tt la angina pectorala, dar durata si intensitatea sunt mai mari. 10% din cazuri sunt mortale. Dupa primele minute critice, supravietuirea depinde de tratamentul intensiv, precoce, sub asistenta medicala. Simptom: durere, respiratie dificila cu sufocare, puls accelerat, tensiunea Ifteriala scazuta, bolnavul este palid, slabit. Este necesara vitamina F (cu B6, A). Vitamina K se gaseste in: grau, cartof, orez, varza, fasole, praz, orz, struguri, pere, banane, curmale, alune, migdale, polen. Mn se gaseste in: cereale, varza, telina, morcov, ceapa, papadie, polen. Usturoiul incetineste pulsul. La preinfarct, se va bea pe stomacul gol, 4 zile la rand, un decoct de ghimpe (Arctium lappa). Miocardita - Cauza o constituie diferiti agenti patogeni: bacterii, virusuri, agenti chimici, mecanici, alergii. Simptome: oboseala, tahicardie, jena precordiala, tulburari ritm. Se vor elimina agentii cauzali; se va sta in repaus la pat. Sunt necesare vitamina E, paducel, miere poliflora in ceai. Sange Sangele este un tesut lichid alcatuit din 45 parti elemente globulare (celulare) (globule rosii - hematii sau eritrocite - si albe - leucocite -, trombocite, plachete sanguine) si 55 parti plasma. Plasma contine: 90% apa si 10% : saruri, substante albuminoide, zahar, grasimi, uree, acid uric si amoniac. Sangele arterial contine O2 (de la plamani la tesuturi unde cedeaza O2), iar sangele venos contine CO2 (de la tesuturi la plamani). Exceptie fac artera pulmonara (transporta de la inima spre plamani sange venos) si vena pulmonara (de la plamani spre inima - sange arterial). PREVENIREA SI TRATAMENTUL NATURIST: *Se schimb nutritia adoptndu-se o hran usoar, alcalin, bogat n legume, srac n carne, cu putin sare, cu multe legume si fructe. *Este indicat consumul pestelui ca: somon, ton, scrumbie. *Usturoiul contine acilina care frneaz formarea de depozite pe peretii vaselor, normalizeaz circulatia sngelui si amelioreaz irigarea cu snge a vaselor inimii. *Se reduce greutatea corporal n caz de obezitate. *Se scade tensiunea arterial si colesterolul cu o alimentatie bogat n vitamine, mai ales vitamina C, potasiu si alte minerale. *Nu se consum alcool, nu se fumeaz, se bea cafea decofeinizat. *Se evit stresul, situatiile conflictuale, efortul fizic.

*Se fac exercitii fizice usoare de respiratie si relaxare. *Se pun comprese reci n zona inimii, se fac dusuri cu jet, frectii cu peria sau un prosop uscat, pentru stabilizarea circulatiei sanguine. *Se maseaz zona inimii cu alifie de pducel. *3-5 zile se tine o diet de sucuri din fructe si legume. *Se face cur cu boabe de ienupr. *Se beau 3 linguri de vin tonic pe zi pentru ntrirea inimii. *Se consum zilnic 3 ctei de usturoi. *Se bea suc de orz verde 3x50 ml. pe zi. *Se beau ceaiuri din urmtoarele plante: 30 gr. ttneas, 10 gr. ppdie, 20 gr. vsc, 30 gr. pducel, 10 gr. roinit, 20 gr. trifoi rosu, 10 gr. coada calului, 10 gr. traista ciobanului, 10 gr. coaj de salcie. Se ia 1 lingurit cu vrf din amestecul de plante la 250 ml. de ap clocotit, se infuzeaz 2-3 minute, se strecoar, se beau 2-3 cni pe zi, cu nghitituri mici, eventual ndulcit cu miere. *Se aplic o cataplasm cu lut lombo-abdominal, timp de 2-3 ore. *Se recomand mersul descult prin iarba cu rou, pe nisip sau pietricele. *Se face dus rece la membrele superioare (mini), timp de 14 zile. *Reflexoterapia: se maseaz punctele 11 (tiroida), 14 (umrul stng), 21 (inima), timp de 5 minute. DIET - n general hiposodat (sarea redus cantitativ) - 3-5 zile cur cu sucuri de fructe, zarzavaturi; - se supravegheaz atent diureza (cantitatea de urin) pe 24 de ore, raportat la cantitatea de lichide consumate, pulsul, tensiunea arterial, evolutia simptomelor dureroase a umflturilor de la membrele inferioare, ca si a strii generale. - cur cu boabe de ienupr. - 3X1 lingur vin pe zi, pentru ntrirea inimii. - 3X1 ctel de usturoi pe zi. - suc de orz verde 3X50 ml. pe zi. CEAIURI DIN URMTOARELE PLANTE: 30gr. ttneas, 10 gr. ppdie, 20 gr. vsc, 30 gr. pducel, 10 gr. roinit, 20 gr. trifoi rosu, 10 gr. coada soricelului, 10 gr. coada calului, 10 gr. traista ciobanului, 10 gr. coaj de salcie. Se face infuzie, se beau 2 cni pe zi, seara si dimineata, ndulcit cu 1 lingurit de miere. Cataplasm lombo-abdominal 2-3 ore. Mersul descult pe iarb cu rou. Dusul rece al membvrelor superioare 1 pe zi timp de 14 zile.

Leacuri si terapii pentru tratamentul unor afectiuni

Urzica Este cunoscuta din antichitate ca planta medicinala, textila si alimentara, ea fiind considerata regina plantelor. Gama recomandata in medicina traditionala este mare si

variata datorita faptului ca urzica are in componenta vitaminele C, K, P, A si B2, iar de la urzica se folosesc indeosebi frunzele, dar si radacina care este bogata in vitamine, clorofila, flavonoide, mucilagii, acid pantotenic si cetone. Urzica este considerata un tonic general, motiv pentru care este folosita in avitaminoze, cit si in regenerarea organismului obosit in timpul iernii. Mai este folosita si in unele afectiuni renale, datorita stimularii diurezei, iar cura prelungita de urzici ajuta la dizolvarea nisipului renal. Actiunea ei depurativa o recomanda ca adjuvant in tratamentul eczemelor, micozelor cutanate, psoriazis etc., insa datorita continutului mare in vitamina K are o mare putere hemostatica, motiv pentru care este folosita cu eficiente rezultate in tratamentul hemoragiilor uterine, hemoroizilor si al dismonereilor. Prin continutul ridicat in clorofila, xantofile, fier, aceasta planta are bune rezultate in tratamentul anemiilor cu deficit de hemoglobina, iar clorofila extrasa din urzica este utilizata in industria cosmetica, in compozitia pastei de dinti si a sampoanelor. Totodata, din radacina plantei se extrage o tinctura ce se foloseste contra caderii parului. De asemenea, urzica este si un bun si placut aliment care nu trebuie sa lipseasca in nici un anotimp, mai ales primavara, cind apar, impreuna cu celelalte verdeturi de sezon din alimentatia noastra. Zeama (sucul) de urzici este buna pentru circulatia singelui in organism. Pentru litiaza urica In aceasta boala tratamentul cu plante medicinale se asociaza cu un regim dietetic sever. Se vor evita carnea si icrele, bauturile alcoolice, condimentele, fasolea boabe, lintea, brinzeturile fermentate, ciupercile, ciocolata, ceaiul chinezesc, cafeaua si fumatul. Se recomanda ceaiuri de plante, consum crescut de lichide 1,5-2 litri pe zi si cura de apa minerala de Caciulata. Pentru petele maronii si pistrui (Raspuns totodata si pentru tinara de 15 ani din Galati sub adnotarea de anonima). Aceste pete si pistrui care apar pe fata, pe piept, pe git, cit si pe alte zone ale corpului dispar in totalitate daca sint tamponate frecvent cu infuzie concentrata de patrunjel. De asemenea, se poate folosi cu rezultate excelente o crema speciala pentru a atenua aparitia acestora (se gaseste la Plafar). Pentru afectiuni ale rinichilor Infuzie preparata dintr-o lingurita de pin la o cana de apa si se beau 2-3 cani pe zi din acest ceai; Ceai de cozi de cirese sau visine sau din matase de porumb din care se beau, de asemenea, 2-3 cani pe zi. Pentru afectiuni cardiace cu substrat nervos Se recomanda sa se consume sparanghel proaspat sub forma de salate sau sub forma de preparate culinare dietetice, iar din sparanghel se poate prepara si un sirop. Sucul obtinut prin presare se fierbe pe baia de apa cu doua parti zahar; pina cind se face ca un sirop din care se consuma 2-3 linguri pe zi. Pentru migrene diverse Se face o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale: 20 g flori de tei 20 g frunze de roinita 10 g frunze de rozmarin 25 g talpa gistei

25 g coada soricelului Se pun la o cana de apa. Se consuma doua cani pe zi din acest ceai in mai multe reprize, iar in durerile de cap obisnuite, dar si in crizele de migrena se mai recomanda cataplasme reci cu infuzie de frunze de menta care se aplica pe frunte, cit si ulei volatil de menta cu care se maseaza fruntea, timplele si ceafa. Pentru negi Tinctura preparata din 20 g fructe zdrobite de armurariu sau din aceeasi cantitate de frunze mici, conuri verzi de tuie la 100 ml alcool de 70 grade prin macerare timp de sapte zile si filtrate. Intern: se recomanda cite 15 picaturi de trei ori pe zi. Extern: tamponare locala cu aceasta tinctura preparata. Tratamentul trebuie efectuat timp de doua saptamini. Pentru inflamatiile de prostata Infuzie preparata dintr-o lingurita de flori de urzica moarta alba sau galbena la o cana de apa. Se beau una-doua cani pe zi din acest ceai. Pentru diabet zaharat si stimularea diurezei Decoct din doua lingurite radacina de brusture maruntita la o cana de apa si se consuma doua cani pe zi din acest ceai. De asemenea, la fel de bun si eficient este si maceratul la rece timp de 6-8 ore preparat din patru linguri de radacini de brusture la un litru de apa, iar intreaga cantitate se consuma in cursul unei zile. Pentru bronsita alergica Se recomanda urmatorul ceai: 40 g trei-frati-patati 20 g flori de urzica moarta alba 40 g talpa gistei Infuzia este preparata dintr-o lingura de amestec din plantele mai sus mentionate la o cana cu apa. Intreaga cantitate din acest ceai se bea in cursul zilei. Pentru colici abdominale Se recomanda o infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale: 25 g de frunze de roinita frunze de menta flori de coada soricelului 10 g rizomi de obligeana radacini de valeriana 5 g de sulfina Se iau doua lingurite de amestec de plante si se infuzeaza. Se beau doua cani pe zi din acest ceai din care prima cana de ceai dupa masa de prinz, iar cea de a doua cana de ceai dupa masa de seara. In cazul cind colicele abdominale nu cedeaza, se poate bea si a treia cana de ceai inainte de culcare. Pentru a scadea (reduce) tensiunea arteriala si totodata a se regla ritmul normal cardiac Infuzie din trei linguri de talpa gistei maruntita la 200 ml apa din care se consuma treicinci linguri pe zi din acest ceai. De asemenea, se mai recomanda tinctura preparata din 20 g talpa gistei macerata timp de opt zile in 100 ml alcool de 70 de grade. Se vor consuma cite 20-40 de picaturi de trei ori pe zi.

Pentru imbunatatirea activitatii cardiace Decoct dintr-o lingura de coada calului la o cana cu apa care se bea in cursul unei zile. Se mai recomanda si infuzie concentrata din frunze de mesteacan preparata din doua linguri frunze la o cana de apa, iar dupa racire se adauga un virf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se lasa in repaus timp de sase ore, apoi intreaga cantitate se va consuma in timp de doua reprize, la un interval de patru ore. Pentru dureri reumatice acute localizate in zona articulatiilor Ca tratament extern se recomanda frictiuni cu un amestec din tinctura de ardei iute (15 ml); tinctura de muguri de plop (25 ml); ulei volatil de ienupar (2 ml); ulei volatil de menta (3 ml); ulei volatil de molid (5 ml) si alcool (50 ml). Cu acest amestec se vor face frictiuni la locurile dureroase in special seara, acoperindu-se locul cu imbracaminte calduroasa sau mai groasa. Pentru afectiunile cailor respiratorii Infuzie preparata din urmatorul amestec de plante medicinale: 25 g flori de nalba 20 g flori de luminarica 25 g unguras 25 g radacina de nalba mare 5 g fructe de fenicul la o cana de apa. Se beau doua-trei cani pe zi din acest ceai neindulcit. Pentru gingivita Infuzie concentrata din trei linguri de flori de musetel la o cana cu apa, iar aceasta infuzie calduta se tine in gura timp de citeva minute. Se vor face zilnic 4-5 astfel de tratamente, dar la fel de eficienta este si infuzia preparata din doua linguri de sunatoare la o cana cu apa cu care se face gargara de mai multe ori pe zi. Pentru stomatita Decoct preparat din trei linguri de frunze de nuc la o cana cu apa si se va efectua gargara de citeva ori pe zi. Tot pentru gargara este recomandat si un decoct preparat din patru linguri de turita mare la o cana cu apa cu care se face gargara de 4-5 ori pe zi. Pentru gastrita acuta In aceasta afectiune se indica drept prim ajutor a se folosi aplicarea de comprese calde cu infuzii de musetel pe regiunea epigastrica si instituirea unui regim alimentar pentru unadoua zile, timp in care se vor consuma numai infuzii de: musetel, sunatoare si tei, neindulcite, iar dupa doua zile se pot minca supe de zarzavat, piine prajita si produse lactate (brinza de vaci, lapte, iaurt etc.). In continuarea tratamentului se recomanda un regim alimentar indelungat cu carne de pui sau vitel. Pentru dureri abdominale pe fond nervos Infuzie dintr-o lingurita de radacina de valeriana la o cana cu apa dupa care se va bea tot continutul acestui ceai in cursul unei zile. Pentru dureri abdominale Se foloseste tinctura preparata din 20 g rizomi de obligeana, care se sfarima marunt in 100 ml alcool de 70 grade, prin macerare timp de opt zile, dupa care se iau 20 de picaturi de doua-trei ori pe zi in putina apa. Pentru raceala (copii) Calirea organismului copilului se face treptat si cu mult calm si rabdare din partea parintilor sau a acelor persoane adulte ce-i ingrijesc. Inca de mic, copilul trebuie scos

zilnic la aer proaspat si curat, chiar daca afara nu este tot timpul soare sau cald, iar daca copilul va fi imbracat prea gros, atunci acesta va transpira si va raci imediat. De aceea, un rol deosebit de important il are imbracamintea copilului, care trebuie sa fie adecvata temperaturii. De asemenea, se vor oferi copilului multe fructe si legume crude, nefierte, dar sa fie proaspete si bine spalate; sucuri naturale preparate in casa, nu cele din comert; polen cite o lingurita pe zi timp de zece zile/luna si se vor inlocui dulciurile industriale si ciocolata cu miere de albine, cit si cu fructe uscate (nuci si alune). Totodata, copilul trebuie sa aiba un program riguros de somn si odihna intr-o camera cu o temperatura maxima de 20 grade Celsius, bine aerisita, curata si bine izolata fonic. Pentru leziuni vasculare acute Se recomanda bai locale sau comprese cu decoct obtinut din 300 g radacini de tataneasca sfarimata la un litru de apa. Se fierb timp de 30 de minute, apoi se completeaza apa evaporata in timpul fierberii tot cu apa clocotita, iar dupa racire la circa 40 grade se filtreaza. Se fac bai locale sau se aplica comprese cu decoct caldut. Pentru uretrita Se foloseste macerat apos din seminte de schinduf: doua linguri la o cana de apa timp de 24 de ore, iar preparatul rezultat se completeaza cu apa fiarta si racita. Se bea in cursul unei zile. Pentru bronhopneumonie cronica Rezultate foarte bune se obtin cu siropul preparat din muguri de pin dupa urmatoarea reteta: 100 g muguri de pin zdrobiti in piulita de lemn si se macereaza timp de 12 ore in 150 ml alcool de 70 grade, iar peste acestea se toarna o jumatate de litru de apa clocotita, apoi se lasa intr-un vas bine acoperit timp de sase ore. Se prepara un sirop din 325 g zahar la o jumatate de litru de apa, iar dupa racire se amesteca extractul hidroalcoolic de muguri de pin cu siropul de zahar. Se filtreaza printr-un tifon si se pastreaza la rece, in sticle bine inchise. De preferat aceste sticle sa fie inchise la culoare, nu albe. Doza de sirop pentru adulti este de 3-5 linguri pe zi, iar pentru copii de 3 lingurite pe zi. Pentru constipatie Se vor consuma multe fructe proaspete, miere de albine, piinea neagra, fulgi de cereale, cit si ceai impotriva constipatiei, ce se gaseste la Plafar. De asemenea, se vor bea unadoua cani cu zeama de varza murata sau una-doua cani pe zi cu apa ce s-a adaugat la 200 g tarite de griu, dupa ce, in prealabil, aceasta a fost filtrata printr-un tifon. Tot pentru aceasta afectiune se poate bea si bors in loc de zeama de varza, tot una-doua cani pe zi. Obiceiuri populare sanatoase Ardeiul iute Un excelent antioxidant. Mincarea mexicana este cunoscuta pentru ardeiul iute pe care il contine in exces. Odata consumat iti ia gura foc, dar este un remediu excelent pentru inima. Ardeiul iute are proprietati antioxidante si cardioprotectoare, dar si ajuta la mentinerea inimii in forma deosebita. Totodata este daunator pentru stomac, daca este consumat in exces. Sauna Este buna pentru eliminarea toxinelor. In friguroasa Finlanda, sauna nu lipseste din viata nimanui, iar aceste sederi in caldura uscata ajuta la eliminarea toxinelor, imbunatatesc circulatia si starea cailor respiratorii, dar sint nerecomandate persoanelor cu hipertensiune arteriala, cu probleme coronariene sau femeilor insarcinate.

Rosia Este anticancerigena si este un aliment ce domina intreaga gama de legume. Consumata ca atare, rosia este sanatoasa datorita puternicului activ antioxidant si antiradical care previne oxidarea celulelor. S-a calculat de catre cercetatori ca daca o persoana consuma rosii de sapte ori pe saptamina, deci in fiecare zi, se diminueaza riscul aparitiei diverselor tipuri de cancer. Soia Femeile din Japonia au una dintre cele mai scazute rate din lume de cancer la sin. Diferite studii efectuate de catre cercetatori au demonstrat ca unul dintre principalele motive este dieta lor, foarte saraca in grasimi si bogata in hidrati de carbon nerafinati. In plus, ele sufera mai putin de simptomele menopauzei, datorita consumului zilnic de soia, aceasta fiind de altfel buna impotriva menopauzei. Structura moleculara a soiei se aseamana foarte mult cu cea a hormonilor, dar este bine cunoscut faptul ca soia actioneaza ca un bun inlocuitor al terapiei hormonale.