Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
5Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Podisuri in Romania

Podisuri in Romania

Ratings: (0)|Views: 1,096|Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Sep 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

02/11/2014

pdf

text

original

 
 
PODISURI
CURS 1
 PODISUL MOLDOVEI 
 
Este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut.Suprafata- 22 200 km².Contactul cu Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m.Mai spre S limita este de asemeneaclara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului.Culoarul Moldova-Siretapartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv insedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei.In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului.Intre Barlad siPrut problema stabilirii limitei este si mai delicata.Aici limita este data delimita de N a extensiunii pietrisurilor de Bălăbăneşti de varsta pleistocena,care prin urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ).Geologic,PodisulMoldovei apartine la doua unitati structurale majore :Platforma Moldovei incentru si N respectiv Depresiunea Barladului in S separate de falia Fălciu-Plopan ( Bacau – Vaslui ).Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spreCarpati si cade in trepte spre S.Foarte important este sarmatianul – corespunde in platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii,depozitele avand aceeasi varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorandin N, iar mai noi in S.In ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei estereprezentat prin grezocalcare, calcare ( calcarele eolitice constituie unelement frecvent si specific ), argile, nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etajal pliocenului ) este reprezentat de cinerite de Nuţasca – Ruseni, ( cinerite – tufuri vulcanice consolidate ).Meotianul afloreaza dar pe unele interfluviidin Podisul Central Moldovenesc. Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V.
 Depresiunea Barladului 
a luat nastere la inceputul mezozoicului dinfracturarea fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord – dobrogean, astfel ca fundamentul este mixt .adica E european in jumatatea N si N- dobrogean in cea S.Cele doua compartimente vin in contact inlungul faliei Trotusului.Uscatul s-a realizat in aceasta zona treptat de la N laS : la finele besanabianului ( sfarssitul sarmatianului pana la linia Buhuş –  Negreşti,. La inceputul dacianului la linia Adjud – Barlad, iar in pleistocenulmediu la contactul Podisului Covurlui – Campia Covurlui.
1
 
Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului deo patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu ogrosime de pana la 70 m cu pleistocene.In Podisul Covurlui sub depoziteleloessoide se gaseste formatiunea de Bărboşi alcatuita din argile si nisipuri devarsta intre Guntz si Mindle.In Cuaternar in partea de N la Dereca – Lozna siPoiana – Zboriştea ( Suceava ) s-au format turbarii.Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slabasub un grad ( 2-4 m la km ) de la N –V spre S-E. Aceasta usoara inclinare inmedie de 4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Bălăbăneşti.Ea esteefectul unei miscari de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor deBălăbăneşti in Romanian Superior in faza Valaha . 
 RELIEFUL
O data cu exondarea micropliocena a podisului vechile cursuri aleraurilor carpatice ( Suceava , Moldova, Neamt, Cracau, Bistrita ), ca si altelemai mici a caror varsta sarmatiana este dovedita de formatiunile fluvio – deltaice de pe marginea vestica a podisului s-au prelungit spre S-E si Surmarind retragerea si oscilatiile liniei de tarm.In acelasi fel dinspre Ninaintau Siretul si Prutul. Celelalte vai s-au format ulterior prin transformarisi remanieri reflectate adesea de relief si de configuratia bazinelohidrografice.S-a lansat si ipoteza ( anii 30-40 ai sec. XX ) formarii Siretului printr-o serie de captari succesive efectuate de un rau sudic asupra unor cursuri ce se desfasurau dinspre munti spre Prut.Argumentele acestei teorii :existenta unor sei largi pe interfluviul din stanga Siretului in dreptul Siret,Subcarpatilor Sucevei si Moldovei ( seile Lozna, Bucecea si Ruginoasa ).Prezenta unor pietrisuri in alternanta cu nisipuri cu elemente carpaticeatat pe aceste sei cat si pe partea superioara a dealurilor de la E si V de Siret.Combatantii acestei ipoteze au prezentat urmatoarele contraargumente :-seile pot fi de eroziune diferentiata la obarsia unor paraie cu desfasurareopusa ;- pietrisurile si nisipurile de pe aceste sei provin din alterarea gresiilor siconglomeratelor sarmatiene din substrat si nu din niste foste albii ;- intreaga serie a teraselor Siretului care se ridica la peste 400 m,altitudineabsoluta ( 210 m altitudine relativa ), pastreaza cu paralelism accentuatactualul curs, iar terasele superioare se afla la altitudini mai mari decat sauade la Ruginoasa ;- largimea foarte mare a culoarului Siretului greu de realizat printr-o suita decaptari.
2
 
Activitatea apelor curgatoare intensificata mult in urma miscarilor deinaltare de la sfarsitul pliocenului si din Cuaternar s-a impletit strans cu procesele de modelare a versantilor si interfluviilor astfel ca s-a ajuns ladistrugerea vechilor campii de acumulare marina cu exceptia PodisuluiCovurlui unde interfluviile mai pastreaza inca fragmente ale campieiromanian – pleistocene si la inlocuirea lor cu un relief derivat cu aspectdeluros.Ies in evidenta numeroase forme determinate de structura monoclinala side prezenta orizonturilor grezoase ori calcaroase.Cea mai reprezentativacuesta este Coasta Iasilor ( 100 m ).In peisajul Podisului Moldovei, vaile principale ale Siretului si Prutului se prezinta ca veritabile culoare ale caror  particularitati le confera o anumita distinctie regionala.S-a stabilit existenta a2-3 trepte de lunca si 7-8 terase cu altitudini relative de pana la 212 m peSiretul mijlociu, 160-170 m pe Prut ; 180-190 m pe Suceava.Aproape totiversantii cu inclinare de 5-10º sunt atacati de organisme torentiale care au ofrecventa mai mare in dealurile de la marginea V in sectoarele cu facies psamito-psemitic,in lungul cuestelor cu Colinele Tutovei, ale Covurluiuluicu o constitutie mai nisipoasa.Deplasarile de teren constituie o caracteristica a peisajului si a modelariiactuale.Ele afecteaza areale largi impresionand prin amploare si dinamicacat si prin consecintele negative asupra economiei agrare, cladirilor si cailor de comunicatie.Pe versantii vailor din Podisul Sucevei si Podisul CentralMoldovenesc s-au semnalat 2 generatii de alunecari : unele vechi de lainceputul pleistocenului-profunde si altele recente suprapuse celor vechi dar cu suprafete si grosimi mai mici.In Campia Moldovei cu substrat predominant argilos, alunecarile sunt deobicei superficiale, dar ocupa suprafete mari.Partea S a podisului constituitadin depozite nisipo-argiloase pliocene se caracterizeaza prin alunecaridispersate cu dimensiuni reduse subordonate celorlalte procese de versant.
3

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
dan man liked this
sherryka liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->