Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
31Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
doctrina economica

doctrina economica

Ratings: (0)|Views: 2,639 |Likes:
Published by Slavik Bitca

More info:

Published by: Slavik Bitca on Oct 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/13/2013

pdf

text

original

 
TEMA 1: GENEZA SI EVOLUTIA STIINTEI ECONOMICE1. ETAPELE EVOLUŢIEI ŞTIINŢEI ECONOMICE
Evoluţia ştiinţei economice poate fi privită în 2 aspecte: în aspect istoric şi în aspect teoretic.În aspect
istoric
evoluţia ştiinţei economice poate fi divizată în
4 perioade mari:
I. Gîndirea economică din Antichitate (din antichitate şi pînă în sec. V e.n.). La aceastăetapă se referă:
a. Ideile economice din orientul antic b. Ideile economice din occidentul antic
II. Gîndirea economică din Evul Mediu (cuprinde sec. V – XV e.n.):
a. Ideile religioase cu caracter economic b. Doctrina economică medievală
III. Ştiinţa economică modernă (sec. XVI-XIX e.n.):
a. Doctrina mercantilistă b. Doctrina fiziocratăc. Doctrina liberalismului economic clasicd. Doctrina naţionalismului clasice. Doctrina marxistăf. Doctrina neoclasică (marginalistă)
IV. Ştiinţa economică contemporană (sec. XX-XXI prezent)
a. Doctrina instituţionalistă b. Doctrina keynesianăc. Doctrina neokeynesiană şi postkeynesianăd. Doctrina neoliberală
 În aspect 
teoretic
evoluţia ştiinţei economice este divizată în 2 perioade mari:
1. Ştiinţa economică preclasică numită Preistoria ştiinţei economice care cuprinde perioada dinantichitate şi pînă în sec. XVII.2. Ştiinţa economică clasică numită Gîndirea Economico-ştiinţifică – sec. XVIII-XXI.
IDEILE ECONOMICE ÎN ANTICHITATE
 
Primele idei economice se referă în temei la Egiptul antic, Babilonul vechi, India şi Chinaantică.
Egiptul antic
a fost una din primele ţări unde în mileniul 4 î.e.n. s-a format statul cudepartamentele respective (militar, financiar, lucrări publice). Ideile economice erau reflectate înCodul de Instrucţii numit „Învăţăminte”, în care se descrie controlul de stat asupra resurselor materiale, financiare şi umane, evidenţa şi repartizarea strictă a resurselor economice, cît şimodalităţile de protecţie a patrimoniului de stat.
În Babilonul Vechi,
ideile economice sunt reflectate în Codul de Acte Normative (Codullui Hammurabi sec. XVIII î.e.n.), care conţinea 282 articole care reglementau activităţile: măsuride ocrotire a averii regelui, preoţilor şi străjerilor, reglarea relaţiilor de credit, reglementarearelaţiilor de arendă.
În India,
ideile economice sunt reflectate în Codul de legi numit „Arthaşastra” (sec. IVî.e.n.) în care sunt reflectate: modul de încasare a impozitelor; modul de confiscare a averiiobţinută în mod necinstit; sistemul diversificat de penalităţi pentru încălcarea legilor în vigoare;reglementarea nivelului preţurilor; controlul mijloacelor de măsuşi calitate a mărfurilor,întreţinerea sistemelor de irigaţie.
În China antică
, ideile economice au fost concentrate în 3 şcoli:
1.
Şcoala Taoistă
care prevedea reglarea activiţilor umane de tre putereaUniversului, limitarea intervenţiei statului care prin impozite mari provoacă revolte populare,respectarea dreptului de proprietate, schimbarea bunurilor economice prin sistemul de barter.
2.
Şcoala Confucianistă
care prevedea creşterea bunăstării materiale a populaţiei,sporirea bogăţiei prin munca personală şi consum moderat, intervenţia activă a statului în scopuleducării umaniste a populaţiei, controlului strict al preţurilor, stimulare activităţii economice.
3.
Şcoala Legistă
care prevedea superioritatea statului de drept bazat pe instituţii şi legicare protejează dezvoltarea liberă a individului, considerarea monedei nu numai ca echivalent deschimb al mărfurilor, ci ca un instrument de politică economică utilizat pentru controlul evoluţiei preţurilor Idei economice întîlnim şi în
tratatul ştiinţific colectiv „Huan-Ţzi
în care suntdescrise: asigurarea stabilităţii economice, reglementarea preţurilor la pâine şi sare; reglarearezervelor de grîne; înlocuirea impozitelor directe prin accize înalte la sare şi metale.
În Occidentul antic
ideile economice au avut o răspândire relativ largă în
Grecia
 
antică
în operele lui Xenofon, Platon şi Aristotel.
 Xenofon
î 
 
n lucrările „Economia” şi „Despre Venituri” a formulat:a) ideea şi termenul de „economie” ca ştiinţă ce studiază căile de îmbogăţire; b) ideea că principala ramură de producere şi sporire a bogăţiei este agricultura;c) idea referitor la diviziunea muncii şi influea ei asupra caliţii produselor şidimensiunii pieţei.
 Platon
în lucrările „Republica” şi „Legile” a formulat următoarele idei referitor la statulideal:1. crearea unui stat ideal bazat pe principii colectiviste.
 
2. în statul ideal trebuie să existe trei clase (clasa filozofilor, strategilor şi producătorilor, primele fiind numite „elita societăţii”). Robii nu erau consideraţi ca clasă socială, dar caunelte de producţie însufleţite.3. în acest stat elita dispune de proprietate colectivă, iar producătorii – de proprietate privată;4. în statul ideal ordinea este meionade legea diviziunii naturale a muncii,considerată principala lege economică;5. statul ideal trebuie să aibă caracter închis, pentru a evita influenţa negativă a altor  popoare asupra caracterului naţional.6. Statul trebuie să aibă un caracter staţionar în aspect teritorial şi al numărului populaţiei.7. Statul trebuie aibă un caracter agrar, pentru a îndestula cerinţele populaţiei în produse alimentare.8. Statul trebuie să promoveze o politică protecţionistă în comerţul exterior şi să exerciteun control riguros asupra tuturor formelor de activitate.
 Aristotel 
în lucrările „Politica” şi „Etica” s-a pronunţat p-u un stat nou, însă spredeosebire de Platon, va include numai două clase (oameni liberi şi robi), la baza statului se vaafla proprietatea privată, iar ordinea în societate va fi asigurată de legea dominaţiei şi supunerii.Totodată în viziunea lui Aristotel statul trebuie să aibă un caracter agrar şi parţial deschis.Aristotel a pus la baza analizei următoarele categorii:
a. marfă;b. banii şi funcţiile lor;c. conceptul despre bogăţie. A analizat 2 tipuri de bogăţie:
- bogăţie veritabilă, care cuprinde bunurile create în scopul satisfacerii nevoilor;- bogăţie falsă, care depăşesc consumul şi economiile raţionale.
d. conceptul despre activitatea economică. A analizat 2 tipuri de activitate economică:
activitatea economică, care include producere bogăţiei veritabile în cadrul gospodăriilor casnice;
activitatea hrematistă, care se bazează pe schimb şi al cărui scop este îmbogăţirea prinintermediul comerţului şi a creditului.
În Roma Antică,
ideile economice s-au manifestat în 3 direcţii:
Ideile referitor la proprietate - romanii antici afirmau că bunurile pot fi atît în proprietate privată, cît şi în proprietate publică, însă principala formă era considerată proprietatea privată.Proprietatea publică aparţinea statului.
Ideile referitor la sistemul de contract – romanii au introdus sistemul de contract în careerau descrise drepturile şi responsabilităţile părţilor contractuale.
Ideile referitor la eficienţa activităţii agricole - activitatea agricolă era considerată ca principala formă de activitate şi la baza ei se află mica gospodărie ţărănească.
2. GÎNDIREA ECONOMICĂ ÎN EVUL MEDIU

Activity (31)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Olaru Natalia liked this
Tatiana Tiron liked this
Ruxanda Gudali liked this
iwitowschi liked this
Catalina Ella liked this
Narcis Marian liked this
bondarulnegru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->